1.

Caracterizati modalitati de contrafacere a mararcilor de produse/servicii

FENOMENUL CONTRAFACERILOR

Un citat celebru spune ca orice marca este un produs, insa nu orice produs este o marca. O marca
reprezinta mult mai mult decat un produs.

Specialistii sustin ca ca " o marca este un simbol complex. Marca (brand-ul) este suma imateriala a
atributelor produsului, numele sau , ambalajul, pretul, istoria, reputatia, felul in care este promovat. O
marca este, de asemenea, definita si prin impresiile consumatorilor care au folosit-o, ca si de propria
experienta in raport cu aceasta. " (David Ogilvy - specialist in publicitate) De aceea, pastrarea acestor
caracteristici intrinseci ale produsului inseamna, de fapt, pastrarea calitatii. In acest sens, lupta impotriva
contrafacerilor capata o importanta globala, cu atat mai mult cu cat contrafacerea produselor a dobandit
dimensiuni industriale si internationale.

Contrafacerea presupune in esenta una din urmatoarele operatii:

imitarea frauduloasa in scopul inducerii in eroare a beneficiarului

consumator,pe baza asemanarii cu produsul original;
reproducerea identica sau cvasiidentica a unei marci inregistrate pentru produse identice sau
similare;
fabricarea etichetei, ambalaje de orice fel, continand reproduceri ale marcii sau profitarea de
renumele unei marci notorii;

Operatiuni asimilate contrafacerilor sunt si inducerea in eroare a consumatorului prin punerea in circulatie
a unor produse purtand o denumire fonetic asemanatoare unei marci inregistrate, pentru produsele
identice sau similare.

Contrafacerea fura identitatea unor marci notorii, dar fura si consumatorilor mai multe asteptari, incluzand
confortul, increderea si siguranta personala.

Unii oameni cred ca pirateria si contrafacerea sunt crime fara victime si copierea ramane doar o forma
de recunoastere a valorii . Aceasta viziune nu corespunde insa consecintelor ; de fapt, impactul
bunurilor contrafacute asupra posesorilor marcilor, a consumatorilor si economiei nationale nu poate fi
minimalizat. Astazi nivelul contrafacerilor in domeniul proprietatii intelectuale este astronomic. Nivelul
ridicat al contrafacerilor reflecta, dincolo de preferinta consumatorilor pentru produsele de marca,
abilitatea celor care contrafac de a se adapta trendurilor pietei si profiturile enorme rezultate in urma
vanzarii produselor contrafacute.

Statistic vorbind, vanzarea produselor contrafacute reprezinta 5% din comertul mondial si creaza un profit
ilicit de 250 miliarde euro. Consecinta acestui fapt este desfiintarea anuala a peste 200.000 de locuri de
munca in Europa si SUA. Fenomenul contrafacerilor deterioreaza climatul afacerilor unei tari, stimuleaza
concurenta neloiala si, nu in ultimul rand afecteaza grav consumatorii. Acestia sunt cei care pierd cel mai
mult, in ultima instanta, pentru ca ei achizitioneaza un produs contrafacut la un pret mic, fapt care
determina, in timp cheltuieli mult mai mari (pentru ca aceste produse se deterioreaza mult mai repede
sau le pune in pericol sanatatea, chiar viata).

Produsele contrafacute au generat pierderi care ar fi putut finanta scoli, spitale sau poate chiar majorarea
pensiilor. Cu pierderi de aceasta magnitudine, exista chiar posibilitatea ca inovatia sa fie descurajata ! De
ce oamenii de afaceri ar mai investi miliarde in cercetarea de piata, in planificarea strategiilor de
marketing, in dezvoltarea produselor noi, daca in final descopera ca profitul estimat este mult diminuat de
contrafacatori. Cei care realizeaza aceasta categorie de produse, contrafacerile, mizeaza pe doua
categorii de consumatori: prima este cea a persoanelor cu venituri mici, uneori educatie proportionala,
care sunt motivati de necesitati materiale de moment preferand pretul mic si ignorand alte detalii cu
privire la calitate; profilul celei de-a doua categorii de consumatori, victime ale contrafacerilor, sunt
persoane mai educate, cu venituri mai mari care percep marca, au motivatii, necesitati si asteptari de la
aceasta, dar sunt inselate doar de aparenta calitate a produsului. De aceea, educarea consumatorului si
combaterea contrafacerilor reprezinta un domeniu foarte important in tarile dezvoltate. Consumatorii sunt
avizati periodic asupra pericolelor la care se expun cumparand un produs piratat, iar legislatia este foarte
drastica cu falsificatorii. Insa, in Romania, contrafacerile si pirateria au atins dimensiuni alarmante, mai
ales pentru o tara candidata la Uniunea Europeana. In ultimii ani, piata romaneasca a fost invadata de
zeci de mii de produse contrafacute. Daca acum cativa ani, contrafacerile vizau numai marcile
considerate de lux, in prezent, falsurile afecteaza toate categoriile de produse. La ora actuala, nu exista
aproape nici un domeniu neatins de piraterie si contrafacere. In fapt se poate contraface totul: de la
produsele alimentare si cosmetice, medicamente, pana la haine, tigari, masini, calculatoare, telefoane -
produse de lux sau produse obisnuite.

2. Marccarea prin folosirea codului cu bare EAN- mijloc de identificarea autenticitatii

produsului si comunicarea in domeniul comercial.

Sistemul EAN se bazeaz pe un cod cu 13 caractere numerice, cu urmtoarea semnificaie:

primele dou reprezint ara de origine (de ex.; Belgia=4, Frana=0-37, Germania=40-42,
Japonia=49, Anglia=50, rile de Jos=87 etc.), cinci cifre identific productorul, cinci cifre
produsul i ultima este cifra de control.

Utilizarea sistemului EAN asigur o serie de avantaje, att pentru productori, ct i pentru
comerciani i consumatori, prin facilitarea urmririi i gestionrii rapide a produselor, pe
ntregul lan de distribuie.
Prin intermediul acestui sistem, productorii se pot informa operativ n legtur cu
modificrile care apar n desfacerea produselor, ceea ce la asigur posibilitatea adaptrii
rapide la cerinele pieei (prin lrgirea sau restrngerea gamei sortimentale, retragerea
produselor fr succes comercial etc.)
Pentru comerciani, sistemul EAN asigur gestionarea mai eficient a stocurilor, existnd
posibilitatea cunoaterii, n orice moment, a situaiei stocului pentru fiecare produs, care
poate fi, astfel, rennoit operativ.
n condiiile utilizrii caselor de marcat electronice, prevzute cu dispozitiv de citire optic a
codului cu bare EAN, se elimin dezavantajele sistemului clasic de marcare, asigurndu-se
nregistrarea operativ, fr erori, a datelor referitoare la produsele vndute.
Se poate realiza comanda automat a produselor, printr-un calculator interconectat cu cel al
furnizorului. Pot fi de asemenea, mai bine urmrite rezultatele aciunilor promoionale.
Pentru client, utilizarea sistemului EAN reduce foarte mult timpul de ateptare la casele de
marcat. Prin citirea automat a codurilor el obine un bon, pe care sunt trecute n mod clar
denumirea exact i preul pentru fiecare produs achiziionat, fiind exclus posibilitatea
apariiei unor erori (dac s-a asigurat tiprirea corect a codului).
3. caracterizati mijloacele noi de marcare si etichetare pentru protectia marfurilor
industriale/ servicii impotriva falsificarii.

2. Marcarea si etichetarea

2.1.Marca produsului
 Prima lege romneasca referitoare la marci a fost adoptata n 1879. La acea data
Romnia avea o economie cu un pronuntat caracter agrar, iar scopul legii era, mai ales,
de protejare a comerciantilor. Legea din 1879 cuprindea, nsa, si o dispozitie de aparare
a consumatorilor prin sanctionarea nselaciunii savrsite n dauna acestora, n cazul
folosirii unei marci contrafacute sau imitate.

In prezent, marca are multiple roluri: diferentiaza produsul de cel al concurentului,

adauga valoare produsului satisfacnd si nevoile psihologice ale consumatorilor,
determina ncrederea acestora cu privire la nivelul calitativ al produsului.

Marca face parte din categoria de "marfuri noi" si exprima prin numele de marca un
stimul auditiv si prin emblema (logo, sigla) un stimul vizual. Inca din antichitate [104] s-
au folosit un numar mare de semne, asa numitele sigillum pentru identificarea
produselor alimentare sau nealimentare (chiar daca dupa parerea lui Paul Roubier
semnele aplicate nu aveau ca scop sa garanteze reputatia unui producator fata de public
ci sa afirme proprietatea unui obiect corporal produs de catre un artizan ..). Alti autori
printre care si Remo Franceschelli sustin ideea existentei marcilor, cu aceeasi functie ca
si n prezent. In evul mediu se foloseau doua categorii de marcisignum collegi (marca
corporativa) si signum privati (marca individuala). Nu lipseau nici falsurile, dar nici
masurile de prentmpinare. Astfel, n anul 81 .e.n. n timpul dictaturii lui Cornelius Sulla
s-a instituit o reglementare de baza n materie de fals.

Camera Internationala de Comert defineste marca ca pe un semn folosit sau pe

care cineva doreste sa-l foloseasca pe un produs, cu un produs sau n legatura cu
un produs, n scopul de a-l identifica sau de a distinge produsele unei intreprinderi
de cele ale altei intreprinderi. In Legea 84/15.04.1998 privind marcile si indicatiile
geografice "marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la
deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele
apartinnd altei persoane" si sunt prezentate semne posibile care pot constitui marci.

In afirmarea pe piata, marca trebuie sa ndeplineasca o serie de cerinte, ca de

exemplu:

calitati fonetice;
memorare usoara;
sugerarea categoriei produsului;
posibilitati de internationalizare.

Efectul utilizarii marcilor trebuie sa se resimta n comportamentul cumparatorilor

(formarea rutinei, satisfactia acestora).

Din punct de vedere al destinatiei lor marcile sunt de fabrica, de comert si

de servicii. In literatura de specialitate sunt ntlnite si alte tipuri de marci: marca
de certificare, marca de conformitate (cu standardele specifice), complexa (versiuni n
diferite limbi), notorie (care se bucura de un mare renume), defensiva (prezinta
modificari de detaliu fata de marca principala pentru a nu permite tertilor falsificarea),
marca telle quelle(nregistrata n tara de origine, marca este protejata n toate tarile
Uniunii - principiul de "epuizare comunitara"). Marca de calitate (atribuita prin certificatul
de marca) se aplica pe produsele cu cele mai bune performante pe plan national sau
international pentru o perioada de 2 - 3 ani si poate fi retrasa n cazul n care nu se
respecta conditiile din contract. Multi angrosisti si detailisti si-au creat marci proprii pentru
a-si mari volumul desfacerilor si fidelitatea clientilor. De multe ori acestea concureaza
marcile producatorilor. Marca de fabrica constituie cel mai important element din
patrimoniul unei firme si ramne elementul esential n strategia firmei. In economia
moderna, eficacitatea marcii, rolul ei n dezvoltarea ntreprinderii si impunerea ei pe piata
sunt n strnsa legatura cu functiile pe care acestea le ndeplinesc (de diferentiere a
produselor, de concurenta, de garantie a calitatii, de organizare a pietei, de monopol, de
reclama, sau de protectie a consumatorilor) [105].

2.2. Sistemul de marcare ecologica

Sistemul de marcare ecologica a produselor a aparut pentru prima data n

Germania n 1978 si a fost denumit "Blue Angel". Evaluarea produselor pentru acest tip
de marcare se face prin prisma ndeplinirii criteriilor de performanta ecologica. Sistemul
german a fost preluat si de Marea Britanie, Franta dar si de Canada unde exista marca
"Enviromental Choise" sau de Japonia cu Eco-Mark. Din 1990 s-a introdus n Germania
sistemul de marcare pentru ambalaje "Der Grne Punkt" (prezentat n fig. 11) ce indica
faptul ca producatorul participa financiar la sistemul de colectare selectiv si de
valorificare a deseurilor de ambalaje menajere.

In tari ca Germania si Belgia se utilizeaza obligatoriu pentru

ambalaje ecoetichete ce se refera la obligatia persoanelor care raspund de ambalare de
a participa la colectarea acestora dupa folosire conform Directivei UE.

Fig. 22 - Marci ecologice

La cererea CE si conform HG 349 / 23. 04. 2002 pentru promovarea marfurilor cu

impact redus asupra mediului (masini de spalat vase, aparate frigorifice, textile,
ncaltaminte, detergenti pentru spalat vase) trebuie utilizate si n Romnia etichetele
ecologice. Din categoria marfurilor cu impact redus asupra mediului fac parte, de
asemenea, lacurile si vopselele de interior. Produsele care determina un grad mare de
poluare sunt supuse analizelor, ncepnd de la proiectare si pna la valorificare sau la
reintegrarea n natura. In cadrul Uniunii stabilirea criteriilor ecologice este facuta de catre
comitetele nationale de atribuire a marcii, forumul consultativ fiind la Bruxelles.

Marcarea ecologica este de trei tipuri:

- tipul I - criteriile de evaluare sunt stabilite de catre o terta parte (un organism
guvernamental sau neguvernamental) care realizeaza marcarea;
- tipul II - marcarea se realizeaza n baza declaratiei pe propria raspundere a
celor interesati (producatori, importatori, distribuitori etc);
- tipul III - marcarea se face pe baza informatiilor cuantificabile despre produs.
 Datele existente demonstreaza ca marca ecologica stimuleaza constiinta ecologica
a consumatorului care la rndul sau influenteaza producatorul sa realizeze produse
nepoluante.

2.3. Eticheta produsului

Ca urmare a faptului ca eticheta nglobeaza materiale de prezentare si de

publicitate, definirea etichetei se face ntr-un sens larg. Ea reprezinta orice material
scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat sau este aderent pe ambalajul
acestuia, care contine elemente de identificare a produsului cnd acesta este
prezentat pentru vnzare. Etichetele nu trebuie sa descrie produsul n mod nselator si
sa creeze o imagine falsa referitoare la caracteristicile produsului. Corespunzator
functiilor pe care le ndeplinesc, etichetele se clasifica n:

etichete de identificare;
etichete de clasificare;
etichete de prezentare;
etichete de promovare.

Aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare se poate face direct

pe produs sau pe ambalajul de vnzare.

Etichetele dau informatii utile att pentru agentii economici ct si pentru

consumatori. Tipurile de grafica utilizate pentru etichetarea marfurilor sunt grafica
umoristica, grafica comerciala si grafica intelectuala.

Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:

denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;

grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;
principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj;
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
restrictii de consum, domeniul de utilizare;
documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament
de modificare a calitatii;
conditiile de pastrare, depozitare;
termen de valabilitate sau garantie.

Elementele mesajului promotional sunt:

marcile sub care se comercializeaza (marca de fabrica, marca de comert,

emblema sau sigla fabricii, marca produsului, marca literala, figurala, combinata,
marca umbrela;
eticheta ecologica;
codul cu bare, codul Calra, codul Data Matrix;
argumentuil de vnzare: text publicitar, scurt istoric al produsului sau al firmei,
trofee, informatii privind certificarea sistemului calitatii, avantajele oferite de
 produs si ambalaj, promovarea unor conuri, jocuri n vederea obtinerii unor
cstiguri etc.

4. expertiza detergentilor

I CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE DETERGENILOR

1.Aspectul i culoarea :detergenii solizi se prezint sub form de granule de culoare
alb, galben-pai, verde i albastru-deschis; detergenii lichizi se prezint sub forma unui lichid
de culoare galben-portocaliu deschis.
2.Mirosul: trebuie s aib o persisten de min.90 de zile de la data fabricaiei.
3.Puterea de splare: reprezint capacitatea de ndeprtare a impuritilor de pe suprafaa
obiectelor de splat.
4.Puterea de spumare: este capacitatea de a forma spum deasupra soluiei de detergent, n urma
aciunii de agitare.
5.Puterea de antiredepunere :reprezint capacitatea detergentului de a reine impuritile.
6.Puterea de udare: este capacitatea unei soluii apoase de detergent de a ptrunde
complet n materialul de splat.

Detergenii snt substane active de suprafa ce fac parte din grupa de mrfuri chimice de uz
casnic pentru splat i curat rufe.
Expertiza organoleptic cuprinde identificarea urmtorilor indici:_
identificarea marcrii i ambalrii;
identificarea sortimentului;
identificarea caracteristicilor de calitate:
a) Culoare
b) Mirosul:
Culoarea:detergenii sub form de praf i granule au culoare alb,galben-pai,vernil i albastru
deschis. Detergenii lichizi au culoarea galben-portocaliu deschis;cu ct culoarea este mai
deschis i nu prezin o tent cenuie,indic un coninut redus de impuriti.
Mirosul este caracteristic dat de substana de parfumerie i persistent un timp de 90 de zile dup
care s-l piard,mirosul nu trebuie s fie neplcut.
Expertiza fizico-chimic se efectueaz pentru identificarea urmtorilor indici fizici-chimici ai
detergenilor:
coninutul n substan activ;
aspectul soluiei 1% produs;
pH-ul soluiei 1% produs;
densitatea n vrac n stare netasat;
puterea de spumare,stabilitate i densiunea spumei.
Substana activ datorit structurii sale moleculare imprim produsului proprieti de agent de
splare.Coninutul de subst.activ se exprim procentual i trebuie s fie cuprins ntre 12-35% n
funcie de tipul detergentului i poate fi determinat prin diferite metode n funcie de natura
chimic a substanei active ce st la baza detergentului.
Aspectul soluiei 1% produs d indicaii asupra solubilitaii n ap a detergentului.
Valoarea pH-ului exprima concentratia n ioni de hidrogen a soluiilor apoase de detergeni care
determina domeniul de utilizare al acestora.Detergenii care dau soluii apoase alcaline i
puternic alcaline snt destinai splrii materialelor textile celulozice.
Densitatea n vrac d indicaii asupra uniformitii i mrimii particolelor pentru detergenii
condiionai sub form de praf i granule.Cu ct particulele snt mai fine i uniforme cu att este
mai mare densitatea.
Caracteristicile spumei reprezint un sistem dispers iar puterea de spumare este capacitatea
soluiilor apoase ale detergenilor de a uura formarea spumelor i de a mri stabilitaea lor.
Falsificarea detergenilor const n modificarea compoziiei iniiale a produsului prin nlocuirea
unor ingredieni cu alii.Aceste modificri duc la scderea nivelului de calitate a produsului i la
apariia unor maladii grave n timpul utilizrii de ctre consumatori..Foarte des este utilizat
falsificarea informaional prin care produsul deo calitate mai joas este prezentat prin brendul
produsului ce a cptat aprobarea consumatorului.

5. expertiza sapunurilor
Caracteristicile de calitate ale spunului de toalet

Principalele defecte care pot fi ntalnite la spunul de toalet sunt:

grisarea spunul prezint o structur grunoas,la splat aprnd senzaia c spunul
conine nisip;
aspect mat;
consisten insuficient;
apariia picturilor de ap la suprafa n timpul depozitrii;
tendina de crpare;
pierderea mirosului;
Miros i pete de la rncezirea grsimilor

6. modalitati de falsificare si fraude pe piata marfurilor petroliera

7. metode generale de recunoastere a falsurilor de pietre pretioase

Pentru autentificarea profesionist a pietrelor semipreioase, a cristalelor i a perlelor exist laboratoare cu aparatur
specializat. Printre cele mai importante laboratoare, amintim: SSEF (Schweizerische Stiftung fr Edelstein-
Forschung: Fundaia Elveian de Cercetare Gemologic, subordonat Institutului Elveian de Gemologie), GIA
(Gemological Institute of America), AGTA (American Gem Trade Association), LFG (Laboratoire Franais de
Gemmologie). Pentru a atesta, de exemplu, calitatea unei perle, sunt utilizate raze X-gemologice, prin care poate fi
examinat centrul acesteia. Razele X asigur vizibilitatea la nivelul inelelor de cretere ale perlei (rezultate prin
stratificrile din carbonat de calciu, separate de straturi subiri de conchiolin). Nucleul unei perle de cultur prezint
un centru solid cu un strat de sidef variabil, iar o perl natural se compune dintr-o serie de inele de cretere perfect
concentrice. De aceea, diferenierea perlelor naturale de perlele de cultur fr nucleu-mrgea nu poate cert dect
prin testarea cu raze X.

Cum nu avem acces la testri i autentificri de laborator, exist i metode neprofesioniste, dar accesibile pentru a
descoperi/suspecta falsurile. De exemplu, perlele sintetice sunt complet netede, perfect lucioase, n timp ce
specimenele naturale i de cultur sunt compuse din particule aspre-nisipii de sidef. Trebuie reinut faptul c perlele
de cultur sunt tot perle adevrate, astfel nct, examinate cu atenie i ndeaproape, ar trebui s prezinte un discret
aspect nisipos. Perlele adevrate nu trebuie s fie nici prea grele (risc s fie din sticl), dar nici prea uoare (atunci
sunt din plastic): cel mai simplu este s studiai aspectul perlei n zona unde a fost perforat pentru a fi niruit:
cele false, din plastic sau sticl, au imperfeciuni al stratului de vopsea sidefie.

Stabilirea veridicitii necesit cunotine de specialitate i instrumente specifice.

Noi, cumprtorii de rnd, putem fi foarte uor pclii sau dezinformai de vnztori, mai ales cnd
criteriile dup care ne ghidm sunt cele estetice (culoarea i frumuseea pietrei). Ni se poate prezenta o
piatr de sintez ca fiind natural cazul cel mai de nedorit sau putem achiziiona o piatr natural de
mai mic valoare ca find alta, valoroas, numai datorit faptului c ele seamn perfect. De data asta nu
avem n mn un fals, ceea ce este mbucurtor, dar am pltit scump ceva ce de fapt este mai ieftin.
Fa de pietrele sintetice sau din sticl, pietrele naturale au, dac sunt privite n lumin, bule de gaz sau
lichid, fisuri, incluziuni strine. Pietrele sintetice sunt ntotdeauna clare, perfect transparente, fr
impuriti.
Preul ar trebui s fie primul indiciu imitaiile ar trebui s fie mai ieftine.
Greutatea cele din materiale plastice sunt uoare. Cele de sticl sunt la fel de grele ca pietrele
naturale. n acest caz, temperatura lor poate s ne ajute: sticla are temperatura mediului ambiant sau se
nclzete uor n palm, pe cnd pietrele naturale se nclzesc mai greu.

1. Pietre pretioase in categoria carora intra si diamantul, rubinul, safirul si smaraldul, apreciate pentru frumusetea
si durabilitatea lor, utilizate pentru confectionarea bijuteriilor foarte scumpe
- Pietre pretioase: Diamant, Rubin, Safir, Smarald, dupa unii inclusiv Alexandrit , Crisoberil , Topaz, si Opal Negru.

Smaral
Diamant Rubin Safir
d

Alexandri Crisobe Opal

Topaz
t ril Negru

8. falsificarea pietrelor pretioase si metode specific de determinare a acestora

Aurul este un metal pretios, de culoare galbena, stralucitor, foarte maleabil si ductil, folosit pentru
fabricarea obiectelor de podoaba, de arta, a bijuteriilor, a monedelor (servind din aceasta cauza
ca si etalon al valorii).

Aurul are simbolul Au.

Denumirea in limba engleza este "gold".

Aurul nu se oxideaza in aer sau apa, prin urmare, aurul nu este afectat de aer, umezeala precum
si de un mare numar de agenti corozivi.

Aurul este prima optiune a bijutierilor datorita capacitatii sale de a fi turnat si modelat.
PURITATE
Deoarece aurul pur este moale, acesta este de obicei aliat cu metale de baza pentru a fi utilizat la
realizarea bijuteriilor. Aliajele cu carataj mai mic, de obicei 22kt, 18kt, 14k, contin un procentaj mai mare
de cupru sau alte metale de baza.

CARATE

Puritatea aurului este masurata in carate, denumire folosita pentru a indica procentajul de aur pur
(aur fin), dintr-un aliaj de aur.

Caratul (prescurtare "K sau Kt") este masura puritatii aurului.

Ca masura a puritatii, un carat este 1/24 puritate din masa.

Cu cat aurul are mai multe carate, cu atat aliajul contine mai mult aur pur, prin urmare cu atat
pretul bijuteriei este mai mare.

Aur 24 carate ........ 999

Aur 18 carate ........ 750 (750 inseamna 750 parti aur pur din 1000 parti de aliaj)
Aur 14 carate ........ 585 (585 inseamna 585 parti aur pur din 1000 parti de aliaj)
Aur 9 carate ........ 375 (375 inseamna 375 parti aur pur din 1000 parti de aliaj)
* = "la mie"

Exemple:
14 parti aur si 10 parti aliaj, creeaza aur de 14 kt (carate)
18 parti aur si 6 parti aliaj, creeaza aur 18 kt (carate)
24 parti aur creeaza aur 24 kt (carate)

Culoare
Aurul pur este de culoare galbena, dar poate fi obtinuta o gama extinsa de nuante prin alierea aurului cu
alte elemente in diverse proportii (de ex. nichel pentru varianta alba sau cupru pentru varianta roz).

1. Aurul galben (gold / yellow gold)

 Aurul galben este cea mai intalnita varianta de culoare, nuanta obtinuta prin alierea aurului cu
argint, cupru si zinc.

Aurul galben poate fi finisat, atat lucios cat si mat.

2. Aurul alb (white gold)

Aurul alb este un aliaj de aur si cel putin un metal alb, de obicei argint, nichel, mangan sau
paladiu. Asemenea aurului galben, puritatea aurului alb este exprimata in carate.

Proprietatile aurului alb variaza in functie de metalele din aliaj si proportiile folosite. Astfel, un aliaj
cu nichel este dur si rezistent prin urmare potrivit pentru inele sau ace ce cravata; aliajul cu
paladiu este moale si pliabil, potrivit pentru montura pietrelor pretioase.

Una dintre calitatile aurului alb este gradul de relexie marita, fiind astfel un material potrivit pentru
producerea bijuteriilor. Pentru pastrarea pe termen lung a calitatilor reflective, bijutierii apeleaza la
"rodinare", un procedeu prin care aurul este placat cu rodiu.

Aurul galben poate fi finisat, atat lucios cat si mat.

Printre monturile care se prefera in cazul aurului alb se regasesc diamantele, intrucat nuanta
aurului alb scoate in evidenta stralucirea pietrei.

3. Aur roz (rose gold)

Aurul roz este un aliaj de aur si cupru, utilizat in industria bijuteriilor.

Diferenta dintre aurul roz si aurul rosu este reprezentata de continutul de cupru - cu cat cantitatea
de cupru este mai mare, cu atat mai rosie este nuanta.

Aurul roz este deseori folosit pentru confectionarea bijteriilor bi sau multicolore.

Aurul roz scoate in evidenta monturile cu pietre colorate: rubine, safire (in diferite nuante),
smaralde.
 Nuantele sau combinatiile de nuante sunt nelimitate depinzand doar de procentajul materialelor
din aliaj.

Argintul este un metal pretios de culoare alba-cenusie, stralucitor, maleabil si ductil, avand dife
intrebuintari (in industria bijuteriilor, la baterea monedelor, in giuvaiergie, in fotografie, ogl
etc.). Argintul are cea mai mare conductabilitate electrica din toate metalele si cea mai m
conductabilitate termica din toate elementele.

Argintul are simbolul Ag.

Denumirea in limba engleza este "silver" (iar agint veritabil = sterling silver).

Numele provine din cuvantul latin "argentum" care se traduce prin "alb si stralucitor".

Argintul este folosit si in aliaje pentru a oferi unor alte metale pretioase o nuanta mai deschisa

Argintul este mai ieftin decat aurul, dar este totusi considerat un metal pretios. Datorita pre
redus si a cantitarilor produse, argintul este un metal la moda, utilizat la realizarea bijuter
artistice, fashion sau casual.

Argintul nu este utilizat pentru montarile pietrelor pretioase si/sau semipretioase nu neaparat
cauza diferentei mari de valoare sau pret, ci pentru ca pietrele se pot desprinde usor din montu

PURITATE

La fel ca si aurul, argintul este prea moale si nu poate fi folosit ca atare in productia de bijuteri

In mod normal, bijuteriile sunt realizate din argint veritabil (argint standard), un aliaj format
92.5 argint (925 *, adica 925 parti argint fin din 100 parti aliaj) si 7.5 % cupru (75 p
cupru din 1000 parti aliaj ) Argintul veritabil este mai dur decat argintul pur si are un punc
topire mai mic. De asemenea, alierea cu cuprul ofera aliajului de argint o durabilitate sporita.

Argintul nu are o unitate de masura a puritatii asemanatoare caratului in cazul aurului,

bijutierii cosidera argintul 925 ca fiind cel mai pur argint.

Bijuteriile din argint pot fi placate cu rodiu sau aur, pentru un aspect mai lucios. Exista
asemenea un procedeu de placare care dau bijuteriilor din argint o patina de vechi.

OXIDARE

Argintul are tendinta de a se oxida la contactul cu aerul, de aceea se matuieste si se inegr

daca nu este purtat. Din acest motiv, argintul necesita o intretinere intensa pentru a-si pa
luciul initial.
* - la mie

9.falsificarea diamantului si metode rapide de identificarea a acestuia

Diamant, Diamante
n mineralogie, diamantul este un aliaj de carbon, atomii de carbon sunt aranjai ntr-o structur
centric formnd un cristal cubic numit un grilaj diamant. Diamantul are cea mai mare duritate i
conductivitate termic spre deosebire de restul pietrelor preioase existente. Aceste proprieti
influeneaz aplicarea industrial a tierii i lustruirii cu instrumente speciale

Diamantele sunt clasificate folosind unii indicatori care cresc sau scad valoarea acestuia.
Indicatorii respectivi sunt culoarea, claritatea, caratajul i tietura.

Culoare Diamant, Culoare Diamante

Un diamant pur chimic este perfect transparent, fr nuan sau culoare. Cu toate acestea, n
realitate, aproape nici o bijuterie cu diamante de dimensiuni naturale nu este absolut perfect.
Culoarea unui diamant poate fi afectat de impuritile chimice i / sau defectele structurale din
reeaua cristalin. n funcie de nuana i intensitatea coloraiei unui diamante se poate determina
valoarea sa. De exemplu, cele mai multe diamante albe au pre mai mic atunci cnd nuana
galben este detectabil, n timp ce diamante roz sau albastru intens (cum ar fi diamantul Hope)
pot fi mult mai valoroase. Din toate diamantele colorate, diamante roii sunt cele mai rare.

Diamantele apar ntr-o varietate de culori - gri oel, alb, albastru, galben, portocaliu, rou, verde,
roz, violet, maro, negru i, practic, n fiecare culoare a curcubeului. Diamantele colorate conin
impuriti sau defecte interstiiale structurale, n timp ce diamantele pure sunt perfect
transparente i incolore. Diamantele sunt clasificate n dou tipuri i mai multe subtipuri, n
funcie de natura impuritilor prezente i modul n care aceste impuriti afecteaz absorbia a
luminii:

- Tipul I - diamantele au atomii de azot ca impuriti principale, de obicei avnd o

concentraie de 0,1%. n cazul n care atomii de azot sunt n perechi acetia nu afecteaz culoarea
diamantului; fiind de subtipul IAA. n cazul n care atomii de azot sunt n agregate mari, acetia
le confer un galben cu tent de maro (subtip IAB). Aproximativ 98% din diamantele aflate n
bijuterii de tip IAA, i cele mai multe dintre acestea sunt un amestec de IAA si IAB. Aceste
diamante vin din Africa de Sud. Diamante sintetice care conin azot sunt de tip IAB.

- Tipul II diamantele cu particule de azot ce nu pot fi msurabile. Aceste

diamante au, de asemenea diferite caracteristici de fluorescen, dar nu sunt perceptibile de
ochiul uman. Diamantele de tip II pot fi colorate roz, rou, maro sau ca urmare a anomaliilor
structurale ce rezult prin deformarea plastic n timpul de cretere al cristalului. Aceste
diamante sunt rare (1,8% din diamante), dar constituie un procent mare din producia australian.
Majoritatea diamantelor care sunt extrase din mine sunt ntr-o gam de culori galben pal sau
maro, care se numete gama de culori normale. Diamante care au culoarea galben intens sau
maro, sau orice alt culoare se numesc diamante fantezie.

Standarde de clasificare a culorii diamantelor au fost instituite de Sindicatul din Londra Diamond
i au ajutat la sortarea i vnzarea diamantelor brute.

Aceste standarde au fost sintetizate ntr-o scar de clasificare pentru diamante din gama de culori
normale folosite de ctre laboratoare recunoscute la nivel internaional (GIA & GII, de exemplu).
Aceasta variaz de la scara D, care este complet incolor pn la Z, care este de culoare galben
pal sau maro. Diamante maro mai nchise la culoarea dect litera K, de obicei, au n denumirea
acestora i scara din care face parte, de exemplu M Brown. Diamante cu o profunzime mai mare
a culorilor dect scara Z intr n categoria diamantelor fantezie.

Culoarea diamantelor este clasificat prin compararea o piatr eantion dintr-un set de diamante
masterstone. Fiecare diamante masterstone este cunoscut ca fiind cel mai puin colorat dintre
diamante. Un specialist compar un diamant de scar necunoscut cu o serie de diamante
masterstones determinnd scara acestuia. Acest proces are loc ntr-o cutie iluminat, dotat cu
lmpi ce folosesc filter UV asemntoare luminei naturale. Standardele de clasificare precis a
culorilor poate fi efectuat numai cu diamant masterstone. Cnd acest process se ncheie
clasificarea de culoarii se exprim pe scara diamantelor folosind un interval de litere. Scara
rezultat este de obicei mai puin precis, i din aceast cauz este exprimat ultimiznd un
interval de litere .Diamante n gama de culori normale sunt clasificate ultiliznd o sigur liter
(de exemplu, FG).

Diamante c aflate n extremitile scrii diamantelor sunt diamantele aproape incolore i cele
colorate.

Diamantele galbene sau maro avnd o culoare mai intens dect scara "Z", precum i diamante
de expoziie, altele dect galben sau maro sunt considerate diamante fantezie. Aceste diamante
sunt clasificate cu ajutorul unor sisteme separate care indic caracteristicile de culoare, i nu doar
prezena acesteia. Aceste sisteme de clasificare de culoare sunt mai similare cu cele utilizate
pentru alte pietre preioase, cum ar fi rubinul, safirul, smaraldul sau diamante albe. Laboratoarele
utilizeaz o list de 27 nuane0 de culori care acoper ntregul spectru de diamante.

Culoare poate fi, de asemenea, determinat cu ajutorul unui dispozitiv numit Colorimetrul Gran,
fabricat de Sarin Technologies. Acesta msoar de la D la Z la diamante fancy cu o precizie de
de grad de culoare pe pietre de 0.25 - 10 carate (50 la 2.000 mg) sau la fel de mare ca 20 de
carate (4 g), cu o precizie redus. Colorimetru prevede ieire n scri diverse de clasificare.
Precizia gradului de culoare este de 1 pentru pietrele montate. Colorimetru Gran a fost
dezvoltat pentru prima dat de Paul Gran n 1972 la Gran Computer Industries Ltd.

Diamantele care intr n Institutul Gemological ale Americii scar sunt evaluate n funcie de
claritate i culoare folosit de acetia. De exemplu, un diamant "D" sau "E" este mult mai valoros
dect un diamant "R" sau "Y" (galbena sau maro). Acest aspect se datorez a unor efecte:
diamantele colorate sunt mai rare, fiind o cantitate limitatp pe pia iar aspectul luminos alb este
mult mai dorit de ctre consumatori. Dac alte caracteristici ale gemologice sunt bune, un
diamant i pstreaz culoarea i este mult mai valoros ca un diamant nemontat pe o bijuterie.

Diamantele fancy sunt evaluate folosind criterii diferite dect cele utilizate pentru diamante
obinuite. Atunci cnd culoarea este rar, mai intens colorate, atunci diamantul este mai valoros.
Diamantele colorate, cum ar fi diamantul Hope profund albastru sunt printre cele mai valoroase
diamante i mai cutate din lume. n 2009, un diamante albastru de 7-carate (1,4 g) a fost vndut
la cel mai mare pre pe carat pltit vreodat pentru un diamant vndut la licitaie pentru 10.5
milioane de franci elvetieni (9.5 milioane dolari la acea dat).

Claritatea diamantului este o calitate a diamantului referitoare la existen a i aspectul vizual al

caracteristicilor interne ale unui diamant numite incluziuni, i a defecte de suprafa numit pete.
Claritatea este una dintre cele patru caracteristici ale diamantelor. Incluziunile pot fi cristale sau
materiale strine, un alt cristal de diamant, sau imperfec iuni structurale, cum ar fi mici fisuri, care
pot aprea albicioase sau nceoate. Numrul, dimensiunea, culoarea, loca ia, orientarea, i
vizibilitatea incluziunilor poate afecta toate claritatea relativ a unui diamant. Un grad de claritate
este atribuit bazeazndu-se pe aspectul general al pietrei aflat sub lup i fiind mrit de zece ori.

Cele mai multe incluziuni prezente n diamante nu afecteaz integritatea structural a acestuia. Cu
toate acestea, nceoarea mare poate afecta capacitatea unui diamant de a transmite i mprtie
lumina. Fisurile mari sau aproape de suprafa pot reduce rezisten a unui diamant.

Diamante cu claritate mai mare sunt mult mai apreciate, extrem de rare fiind diamantele perfecte
avnd i preul cel mai mare. Incluziunile minore sau petele sunt utile, deoarece acestea pot fi
utilizate ca mrci unice de identificare ca i amprente digitale. n plus, tehnologia de fabricare a
diamantelor sintetice se dezvolt, incluziunile i petele pot fi folosite ca i dovad c sunt diamante
naturale.

Exist mai multe tipuri de incluziuni i pete, care afecteaz claritatea unui diamant n diferite grade.
Caracteristici care rezult din procedurile de mbuntire a diamantului, cum ar fi linii laser, sunt, de
asemenea, luate n considerare ca incluziuni sau pete.

Incluziunile pot fi nori, pene, cristale incluse sau minerale, noduri, cariile sau gravuri interne. Industria
diamantelor folosete termenul de "caracteristici interne" n loc de "incluziuni". Pentru diamante
naturale, "caracteristicilor interne" n diamant sunt cristale crescute n interior care dau diamantului
caracterul su unic i amprent digitale. Cnd diamantele sunt clasificate ele sunt amplificate la
putere a 10-a. Petele pot fi linii poloneze, zgrieturi sau pause.

n 1952, Richard T Liddicoat, mpreun cu Lester Bensen, Phillips Joe, Crowningshield Robert i Krashes
Bert a nceput s lucreze la un nou sistem de clasificare diamant pe care l-au numit "sistem de
clasificare i evaluare a diamantelor". n 1953., au lansat lor noul sistem care a evaluat trei aspecte ale
diamantelor, marca, culoare i claritate. Au luat terminologia utilizat n industrie la acel timp i au
schimbat definiiile pentru a realiza o scar de claritate prin care diamantele pot fi clasificate n mod
constant. La acel timp acesta cuprindea nou clase:. perfecte, VVS1, VVS2, VS1 VS2, SI1, SI2, I1, I2.

n timpul anilor 70 s-au fcut dou modificri la sistem. n primul rnd, gradul intern de perfect a fost
adugat, astfel cum GIA observat c multe diamante au fost tiate agresiv pentru a elimina orice pete
de suprafa, astfel reducnd calitatea de tiere a diamantelor. Perfeciunea intern a conferit
productorilor din domeniu alegerea de a lsa pete pe suprafaa piatrelor, i de a atinge un grad mai
mare dect VVS1. A doua modificare fcut la sistemul de notare, a fost introducerea de gradul I3.
Aceast schimbare a fost fcut ca rspuns la un numr tot mai mare de diamante de o claritate
sczut ce erau tiate.

Ultima modificare a sistemului de clasificare claritate a avut loc n anii 1990, atunci cnd termenul
"imperfect" a fost schimbat la inclus.

Scara de evaluare GIA este mprit n ase categorii i unsprezece grade. Categoriile de claritate i
gradele sunt:
 Perfecte (FL) diamantele nu au incluziuni sau pete vizibile n mrire de 10x.
Perfecte n interior (FI) diamantele nu au incluziuni vizibile cu lupa 10x, doar pete mici pe
suprafaa diamantului.
Foarte, foarte puine incluziuni (VVS) diamantele au incluziuni mici, care sunt dificil pentru un
specialist s le vad mrind de 10x. Categoria VVS este mpr it n dou clase;. VVS1 denot un grad
mai mare de claritate VVS2. incluziuni de mrimea unor ace
Foarte puine incluziuni (VS) diamante au incluziuni minore, care sunt oarecum dificil de
vzute de ctre un specialist cnd este privit sub mrire de 10x. Categoria VS este mpr it n dou
clase;. VS1 denot un grad claritate mai mare dect VS2. De obicei, incluziuni n diamante VS sunt
invizibile fr mrire, ns rareori unele incluziuni VS2 poate fi nc vizibile.
Puine incluziuni(SI) diamantele au incluziuni vizibile, care sunt uor de vzut de ctre un
specialist cnd este privit sub mrire de 10x [2] Categoria SI este mpr it n dou clase;. SI1 denot
un grad mai mare de claritate SI2. Acestea pot sau nu pot fi vizibile cu ochiul liber.
Incluziuni (I) diamante au incluziuni vizibile care sunt vizibile n mod clar. Printre diamante au
incluziuni, care sunt, de obicei, vizibile, fr mrire sau au incluziuni care amenin durabilitatea
pietrei.. Categoria I este mprit n trei clase; I1 denot un grad mai mare de claritate, I2, care, la
rndul su, este mai mare dect I3. Incluziuni n diamante I1 sunt adesea vzute cu ochiul liber. I2
incluziuni sunt uor de vzut, n timp ce diamantele au I3 incluziuni mari i extrem de uor de vzut.

Sistemul GIA de clasificare a claritii se face sub mrire de 10x la lumin ntr-un spaiu ntunecat.
Laboratorul GIA folosete microscoape binoculare stereo, care sunt n msur s mreasc foarte mult
un dimant. Aceste microscoape sunt dotate cu o iluminare special, precum i cu o lumin ultraviolet
filtrat. Specialistul trebuie s utilizeze o surs de lumin, astfel nct baza diamantului s poate fi
observat, iar coroana diamantului este protejat de lumin.

Taiere Diamant, Taiere Diamante

Diamante brute extrase din mine sunt transformate n pietre printr-un proces cu mai multe etape
numit "tiere". Diamantele sunt extrem de tari, dar i fragile i pot fi tiate dintr-o singur lovitur.
Din acest motiv, tierea diamantelor este un procedur delicat ce necesit abiliti, cunotine
tiinifice, unelte i experien. Scopul su final este de a produce o bijuterie faetat care din
anumite unghiuri s pun n valoare strlucirea diamantului. n urma procesului de tiere diamantul
poate scdea n greutate, poate ajunge chiar i la o greutate de pn la 50% mai mic. Tietura unui
diamante se face n strns legtur cu utilizarea ultioar a diamantului i cu obiectul pe care urmeaz
s fie montat.

Dup tiere iniial, urmeaz numeroase etape de lustruire. Spre deosebire de tiere, care este o
operaiune rapid, lustruirea ndeprteaz materialul prin eroziune gradual i necesit timp. Tehnica
este bine dezvoltat, fiind considerat o rutin i pot fi efectuate de ctre specialiti. Dup lustruire,
diamantul este reexaminat pentru defectele posibile, rmase sau induse de procesele la care a fost
supus. Aceste defecte sunt ascunse prin diverse tehnici cum ar fi repolishing, umplerea fisurilor sau
aranjarea special n bijuterii.

Cum sa evaluezi claritatea claritatea

diamantelor?
Claritatea unui diamant se refera la aspectul caracteristicilor interne ale acestuia numite incluziuni si
defecte de suprafata, numite pete. In cazul in care doriti sa vindeti un diamant, pentru mai multi bani,
acesta ar trebui sa aiba atat un grad al culoarii ridicate si un grad al claritatii mare. Pentru evaluarea
claritatii este folosita scara GIA:
1) FL = Un diamant clasa Fl nu are incluziuni sau pete vizibile la o marire de 10x.

2) IF = Un diamant ce are un grad mai mic decat Fl, ce nu prezinta incluziuni vizibile la o marire de
10x. Numai petele mici pot fi vazute pe suprafata diamantului.

3) VVS = Foarte, foarte putine incluziuni mici, care sunt dificile de observat chiar si de un specialist sub
marirea de 10x. Categoria VVS este impartita in doua clase: VVS1 si VVS2, primul fiind mai bun.

4) VS = Foarte putine incluziuni, mici, care sunt oarecum dificil de vazut cand este privit sub o marire
de 10x. Categoria VS este, de asemenea, impartita in doua clase: VS1 si VS2.

5) SI = Cu incluziuni mici, vizibile, care sunt usor de vazut cand este privit sub marire de 10x.

6) I = Un diamant ce prezinta incluziuni evidente, ce sunt vizibile in mod clar atunci cand se afla sub o
marire de 10x. Diamantele au incluziuni, care sunt vizibile fara marire si ameninta durabilitatea
pietrei.

Certificatul unui diamant

Uneori certificatul unui diamant, este unul dintre cele mai valoroase instrumente atunci cand doriti sa
vindeti un diamant. Acest raport este realizat de catre un laborator Gemologie, si reprezinta o
evaluare independenta a diamantului pe care doriti sa-l vindeti. Astazi, raportul este de multe ori
inclus la achizitionarea unui diamant sau a unei bijuterii cu diamante.

Un raport de clasificare reprezinta o "aprobare" a diamantului dumneavoastra, o descriere detaliata a

caracteristicilor acestuia. Acest lucru il ajuta pe cumparator sa faca o oferta mult mai buna a
diamantului, atribuindu-i o valoare corespunzatoare diamantului. Exista mai multe laboratoare care
pot elibera astfel de rapoarte, insa cel mai renumit este GIA.

Raportul unui diamant trebuie sa contina urmatoarele elemente:

Nume: Numele laboratorului de Gemologie care a intocmit raportul. Acesta este, probabil, cel mai
important detaliu pe certificat. Laboratorul cu cea mai mare incredere a evaluarii calitatii diamantelor
este GIA. Alte laboratoare sunt IGI, AGS, AGSL, EGL si DRU.

Seria: Raportul de clasificare a diamantului trebuie sa contina si numarul diamantelor si seria acestora.
Laboratorul pastreaza o copie a acestui precum si detaliile diamantului dumneavoastra.

Forma si Stilul de taiere: Forma se refera la conturul diamantului dumneavoastra atunci cand il
vizualizati cu fata in sus. Acestea ar putea fi rotunde, Marquise, inima, sau in alta forma. Stilul de
taiere se refera la fatetele diamantului dumneavoastra si modul in care acesta au fost aranjate.
Acestea ar putea fi briliant, printesa, smarald, sau un alt stil de taiere.

Masuratorile: Daca aveti un diamant rotund numerele de masurare vor reflecta: diametru minim -
maxim x diamentrul adancimii. Daca aveti un diamant fantezie masurare va fi: lungime x latime x
adancime.

Greutate: Greutatea diamantului este masurata in carate. Pretul pe care il veti primi atunci cand
vindeti un diamant va fi semnificativ mai mare daca diamantul este de cel putin 1 carat.

Culoare: Culoarea diamantelor se incadreaza pe o scara ce porneste de la D (cel mai bun) pana la Z. In
afara calificativului Z sunt diamantele fantezie.

Claritate: Claritatea unui diamant este clasificata pe o scara de la F (cel mai bun si extrem de rare) in
jos, prin IF, VVS1, VVS2, VS1, VS2, SI1, SI2, I1, I2 si I3. Aveti mai multe sanse de a vinde diamantele la
un pret bun daca este VSI sau mai bine.

Calitatea Taieturii: Multe laboratoare includ in rapoarte nota "taietura noua". Acest lucru se bazeaza in
general pe proportia dintre simetriei si slefuirea diamantului, care contribuie la stralucirea
diamantului.

Fluorescenta: Acesta este un efect optic care apare atunci cand diamantul este expus la lumina
ultravioleta, aparand usor albastru.

Unicitate: Un diamant este unic. Unicitatea diamantului este prezentata in raportul acestuia.

10. falsificarea pietrelor pretioase si metode rapide specific de recunoastere

11. expertiza bijuteriilor
VIII. Ghid pentru consumatori

n atenia comsumatorilor

Acest Ghid ofera sfaturi generale despre informatii pe care trebuie sa le luati in considerare
inainte sa achizitionati bunuri din metale pretioase si pietre pretioase .
Articole din metale preioase i pietre preioase sunt considerate articolele din aliaje de metale preioase cu
utilizarea diferitelor tipuri de prelucrare artistic cu inserri din pietre preioase i din alte materiale de
provenien natural sau artificial, ori fr acestea, ntrebuinate n calitate de bijuterii (inele, brri, coliere, broe,
cercei, lanuri, brelocuri etc.), de obiecte de uz personal (portigarete, tabachere, pudriere, bomboniere, brichete,
ochelari, ceasuri etc.), de obiecte de uz casnic i/sau pentru scopuri rituale i decorative, monede, lingouri etc.
Prevederile legale in vigoare menite sa asigure o buna protectie a consumatorilor la achizitionarea
bunurilor de acest fel sunt:

LEGEA Nr. 282 din 22.07.2004 privind regimul metalelor preioase i pietrelor preioase
Publicat : 17.09.2004 in Monitorul Oficial Nr. 171-174 art Nr : 777

HOTRREA Nr. 892 din 28.08.2001 cu privire la supravegherea marcrii de stat

Publicat : 28.09.2001 in Monitorul Oficial Nr. 119 art Nr : 1058
HOTRREA Nr.261 din 13.05.1996 cu privire la aprobarea Regulilor comerului cu amnuntul,
recepionrii, pstrrii i evidenei articolelor din metale preioase i pietre preioase
Publicat : 20.06.1996 in Monitorul Oficial Nr. 40-41 art Nr : 330

HOTRREA Nr. 446 din 22.07.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind expertizarea metalelor
preioase, pietrelor preioase i a articolelor din ele
Publicat : 31.07.2009 in Monitorul Oficial Nr. 118-120 art Nr : 512
Comercializarea bijuteriilor i a altor articole din metale preioase i pietre preioase pe teritoriul Republicii
Moldova se efectueaz de ctre persoane juridice i fizice care practic activitate de ntreprinztor i au obinut
licena respectiv n modul stabilit de legislaie. Licena trebuie s fie afiat la un loc vizibil, in interiorul
magazinului.
Procurarea articolelor din metale preioase se face doar n magazine i secii specializate. Evitati sa
cumparati bijuterii de la persoane care va acosteaza pe strada sub diverse pretexte.
Articolele din metale preioase i pietre scumpe scoase la vnzare trebuie s aib etichete plumbuite cu
indicarea denumirii lor, productorului, articolului, titlului, greutii i preului pentru 1 gram, tipul garniturilor,
caracter istica lor, greutii i preului cu amnuntul al articolului.
Comercializarea articolelor de giuvaiergerie cu pietre preioase se efectueaz la prezentarea certificatului de
calitate a pietrelor preioase, eliberat de Camera de Stat pentru Supravegherea Marcrii, cu excepia articolelor de
giuvaiergerie nsoite de etichete ale productorului, pe care snt confirmate denumirea i caracteristicile pietrelor
preioase.
Desfacerea articolelor din metale preioase i pietre scumpe se efectueaz n cazul n care au imprimate ale
emblemei productorului (semnul nominal) i imprimate ale marcajului de stat. Articolele de producie strin,
importate n Republica Moldova, trebuie, de asemenea, s aib n mod obligatoriu imprimate ale marcajului de
stat, aplicat de Camera de Stat pentru Supravegherea Marcrii de pe lng Ministerul Finanelor a Republicii
Moldova.

Despre metale preioase

Care sunt metalele preioase ?
Conform legii sunt considerate metale preioase - aurul, argintul, platina i metalele platinice (paladiul,
iridiul, rodiul, ruteniul, osmiul), indiferent de starea i forma n care se afl acestea, inclusiv n form nativ, afinat,
precum i n materie prim, aliaje, semifabricate, produse industriale, compui chimici, resturi i deeuri
industriale i de consum.
Ce reprezint titlul ?
Titlu - valoare a aliajului, care indic numrul unitilor de greutate a metalului preios de baz la o mie
uniti de greutate a aliajului.
Pentru articolele din metale preioase, fabricate i/sau introduse n ar pentru comercializare,
se stabilesc urmtoarele titluri:
pentru platin - 900 (nou sute)
- 950 (nou sute cincizeci)
pentru aur -375 (trei sute aptezeci i cinci)
-500 (cinci sute)
- 585 (cinci sute optzeci i cinci)
- 750 ( apte sute cincizeci)
- 900 (nou sute)
- 958 (nou sute cincizeci i opt)
pentru argint - 800 (opt sute)
- 830 (opt sute treizeci)
- 875 (opt sute aptezeci i cinci)
- 925 (nou sute douzeci i cinci)
- 960 (nou sute aizeci)
pentru paladiu - 500 (cinci sute)
- 850 (opt sute cincizeci).

Pentru a simboliza titlul aurului se foloseste i alt terminologie internaional. Aceasta

avind ca unitate de masur KARATUL (pronuntat karat,pl. Karate ) prescurtat Kt. sau K. Astfel
aurul fin (999) mai este descris ca aur de 24 Kt. Acest lucru inseamna ca din 24 de parti ale un
intreg toate 24 sunt aur fin. Pentru un obiect din aur de 14 Kt (585), de exemplu, numai 14
parti sunt aur fin, restul de 10 parti (pana la 24) fiind constituite din alte metale aliate. Pe acelasi
exemplu aurul de 9 Kt. reprezinta titlul de 375 s.a.m.d.
 Ce este semnul de marcare ?

Semn de marcare de stat - semn de marcare de stat, stabilit n Republica Moldova, care se aplic pe
bijuterii i pe alte articole din metale preioase i care confirm titlul metalelor preioase.

Marcare a metalelor preioase - aplicarea semnului de marcare de stat pe bijuterii i pe alte articole din
metale preioase.
Semn nominal personal - semn special care indic productorul pe bijuterii i pe alte articole finite din
metale preioase, nregistrat ntr-un registru special la Camera de Stat pentru Supravegherea Marcrii.
Articolele din metale preioase fabricate de productorii autohtoni trebuie s fie marcate cu semnul nominal
personal i semnul de marcare de stat.
Articolele din metale preioase importate n Republica Moldova, trebuie de asemenea s fie marcate cu
semnul de marcare de stat, aplicat de Camera de Stat pentru Supravegherea Marcrii.

Despre pietre preioase

Pietre preioase sunt considerate diamantele naturale, smaralde, rubine, safire, alexandrite i perle naturale
(cu excepia celor de ru, de lac) n form natural i prelucrat, precum i formaii unicale de chihlimbar.
Diagnosticare a pietrelor preioase - determinarea caracteristicilor calitative i cantitative ale pietrelor
preioase, inclusiv pentru clasificare i/sau pentru stabilirea costului.
Evaluare a pietrelor preioase - determinare a costului pietrelor preioase n baza rezultatelor diagnosticrii.
Diagnosticarea i evaluarea pietrelor preioase se efectueaz de ctre experii de pietre preioase, la
Camera de Stat pentru Supravegherea Marcrii.
Despre contrafacerile n domeniul metalelor i pietrelor preioase.
Falsificrile in domeniul metalelor preioase pot avea mai multe forme :
imitaiile de metale ptreioase exist mai multe metale i aliaje, care pot semna vizual
cu metalele preioase ;
umpluturile uneori datorit construciei sau modelului, bijuteriile prezint caviti goale
, care pot fi umplute cu metal comun sau metal preios cu titlu inferior ;
 falsificarea amprentei semnului de marcare ;
falsificarea pietrelor preioase.

n cazul n care avei suspiciuni referitor la autenticitatea i veridicitatea articolelor din metale preioase i
pietre preioase putei s V adresai la Camera de Stat pentru Supravegherea Marcrii, pentru efectuarea expertizei
acestora.
Expertizarea metalelor preioase i a articolelor din metale preioase, care se efectueaz prin:
a) probarea articolelor pe piatra de probare cu utilizarea acelor etalon i a reactivelor chimice de probare, n
scopul stabilirii tipului i titlului metalului preios;
b) determinarea compoziiei chimice a aliajului prin aplicarea metodei spectrometriei rentgeno-fluorescente,
determinarea titlului metalului preios prin cupelarea cu cecul de control, metoda poteniometric, metoda
chimic;
2) expertizarea amprentelor semnului de marcare de pe articolele din metale preioase i pietre preioase n scopul
determinrii autenticitii i corespunderii acestora cu amprentele semnelor de marcare de stat, aprobate conform
Hotrrii Guvernului nr.892 din 28 august 2001 Cu privire la supravegherea marcrii de stat, care se efectueaz
prin ompararea configuraiei i a dimensiunilor matriei, elementelor distinctive ale semnelor de marcare,
examinarea imaginilor fotografice ale acestora, utiliznd n acest scop dispozitive optice;
3) expertizarea amprentelor semnului nominal personal de pe articolele din metale preioase i pietre preioase n
scopul determinrii apartenenei semnelor nominale personale i anului producerii articolelor, care se efectueaz
prin cercetarea amprentelor semnelor nominale personale de pe articole i compararea lor cu amprentele i/sau
imaginile semnelor nominale incluse n Registrul semnelor nominale, inut de Camera de Marcare;
4) diagnosticarea pietrelor preioase n scopul stabilirii denumirii, formei de faetare, culorii, caracteristicii i
greutii pietrelor preioase, care se efectueaz cu aplicarea dispozitivelor gemologice speciale i a cntarelor cu
carate.
IX. Contacte

12. modalitati de falsificarea a incaltamintei sport si metode de identificare a falsului

Echipamentul sportiv format din articole de imbracaminte sport, incaltaminte
sport, genti de voiaj de marci recunoscute, sunt contrafacute din materiale de
calitate inferioara, falsuri grosiere
In ceea ce priveste incaltamintea ,verificarea calitatii tine de etichetare si materiile prime folosite.

A. Ce trebuie sa contina eticheta?

Eticheta trebuie sa contina numele si/sau firma producatorului, adresa producatorului, tara de origine, marimea,
instructiuni de folosire si pastrare.

Pe eticheta trebuie, de asemenea, sa se indice materialul principal din care este confectionata partea de
deasupra, captuseala si talpa ncaltamintei. Acest lucru poate fi facut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri), fie prin
exprimare n cuvinte.

Daca sunt utilizate pictogramele, unul dintre vnzatori trebuie sa ofere clientului explicatii despre aceste
simboluri. Pictogramele trebuie sa fie suficient de mari astfel nct sa poata fi vazute si ntelese.

B. Cum trebuie etichetata ncaltamintea?

Eticheta trebuie sa fie atasata la cel putin unul din pantofii dintr-o pereche. Poate fi pe ambalaj, dar trebuie sa
apara, de asemenea, si pe pantof.

Pictogramele de mai jos care ajuta la identificarea fatei, a captuselii si acoperisului de brant si, respectiv, a talpii
exterioare a pantofului:
 Pictograme de mai jos se refera la materialele utilizate la confectionarea ncaltamintei, simboliznd piei cu fata
naturala, alte materiale, piei cu fata corectata, si, respectiv, textile:

3. Cine este responsabil pentru etichetare?

Producatorul sau a importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetarea ncaltamintei si pentru
corectitudinea marcajelor.

Persoana care vinde cu amanuntul are responsabilitatea de a se asigura ca ncaltamintea pe care o

comercializeaza este etichetata corect si n conformitate cu reglementarile n vigoare si, acolo unde este cazul, trebuie sa
furnizeze o nota explicativa pentru afisarea pictogramelor. Persoana care vinde cu amanuntul poate lua informatii despre
compozitia materialului direct de la producator sau importator.

13. factorii specifici care favorizeaza falsificarea ceasurilor

Fenomenul de falsificare a devenit o componenta dominanta a zilelor noastre. Mai mult decat in trecut,
valoarea produselor depinde de continutul intelectual (imagine de brand, design, inovatie tehnica, etc.).
Astfel, falsificarea ceasurilor reprezinta o forma moderna de criminalitate.

Falsificatorii se axeaza de obicei pe aspect si nu atat pe componentele unui ceas, obtinand astfel un profit
mult mai mare. Ceasurile contrafacute incorporeaza in general o gama larga de ilegalitati: reproducerea
ilicita a brand-ului, un marcaj fals al tarii de origine, copierea design-ului sau o clasificare falsa (de
exemplu, "cronometru").

Desigur, ceasurile replica reproduc n general mrci faimoase i produse de lux deseori inaccesibile
oamenilor obinuii, iar unii aleg de bun voie s poarte un ceas contrafcut pentru a etala un statut
pe care i-l doresc, dar nu sunt capabili s-l obin. Situaia acestora este una mai degrab comic,
dac nu chiar ridicol.

Pentru oamenii care vor totui s evite falsurile, lucrul cel mai important de tiut este c acestea se
gsesc acolo este de ateptat s se gseasc, adic n magazine mrginae, la vnztori ambulan i
sau pe siteuri obscure. Dac pe de alt parte v adresai unor magazine din zone comerciale
recunoscute sau distribuitori autorizai, ansele sunt foarte mari s obinei un lucru autentic.

Ceasurile replica nu pot egala ns produsele originale nici cu privire la calitatea materialelor sau
performanele acestora. Nu ncercai s testai rezistena unei replici la ocuri de orice fel sau sub
ap, i nici s nu v ateptai ca acesta s aib la interior altceva dect un mecanism ieftin cu
quartz. ntr-adevr, unele falsuri sunt extrem de bine realizate, ns acestea sunt mai degrab
excepii pentru c n general replicile sunt fcute s fie ieftine i nimeni nu ar investi prea mult n
calitatea lor.
Chiar dac sunt de multe ori deosebit de scumpe, ceasurile originale necesit acoperirea unor
costuri perfect justificate (cercetare, certificare, producie, materiale) i este puin probabil c va
putea oferi altcineva aceeai calitate pentru mai puini bani.

d. Criterii de apreciere a calitii ceasurilor. La aprecierea calitii ceasurilor se au in vedere

urmtoarele caracteristici de calitate : precizia de msurare a timpului, abaterea de secunde n
24 de ore, designul ceasurilor, uurina citirii cadranului, calitatea pieselor constructive,
rezistena la uzur a materialelor utilizate pentru confecionarea ceasurilor, uurina de
manevrare a butoanelor, zgomotul mecanismului ceasului n stare de funcionare, numrul de
rubine folosit la ceas, durabilitatea ceasului (nscris n certificatul de calitate) corelat cu
termenul de garanie al produsului.
Pe lng aceste caracteristici generale, n funcie de tipul de ceas, se mai au n vedere si ali
factori la apreciere a calitii. Astfel: rezistena la ap, la oc mecanic, la cmpul magnetic, la
agenii atmosferici, semnalizarea sonor sau optic la ore fixe, funcionarea calculatorului
electronic etc.
Ambalarea ceasurilor se realizeaz n cutii individuale, protejate contra ocurilor cu material
textil sau material plastic. Marcarea se face pe capac i pe cadran, indicndu-se marca ceasului,
caracteristicile specifice (anti magnetic, antiacvatic), numrul de serie al ceasului, dispozitivele
de acionare (prin sgei sau alte senine), numrul de rubine.Depozitele n care se pstreaz
ceasurile trebuie sa fie curate, uscate, ferite de substane chimice corosive. Termenul de garanie
pentru ceasurile de mn este de un an, iar pentru ceasurile de mas i de perete, 6 luni.

Ceasuri Rolex, fabricate in Elvetia, sunt percepute de intreaga populatie ca fiind etalonul in materie de
ceasuri de lux. Rolex a fost pe primul loc multi ani in ceea ce priveste renumele marcii. Ceasurile Rolex
sunt cunoscute in toata lumea pentru precizia, eleganta si maiestria lor, astfel pretul de vanzare poate
ajunge si la suma de 100.000 de dolari pentru modelele speciale.

Ceasuri Cartier
Marca francez de bijuterii de lux i ceasuri fondat n 1847 este o filial Richemont. Ceasurile Cartier
ntotdeauna s-au bazat pe forma, micare, estetic, tehnic i art.

Ceasuri Omega
Marca elveian Omega este cunoscut pentru ceasurile sale sport i a fost primul ceas purtat de
astronaui cnd au pit pe lun n 1969.

14. modalitati de falsificarea a ceasurilor si posibilitatea de identificarea a

falsurilor.
Fenomenul de falsificare a devenit o component dominant a zilelor noastre.
Mai mult dect n trecut, valoarea produselor depinde de coninutul intelectual
(imagine de brand, design, inovaie tehnic, etc.). Astfel, falsificarea ceasurilor
reprezint o form modern de criminalitate.

Falsificatorii se axeaz de obicei pe aspect i nu att pe componentele unui

ceas, obinnd astfel un profit mult mai mare. Ceasurile contrafcute
ncorporeaz n general o gam larg de ilegaliti: reproducerea ilicit a
brand-ului, un marcaj fals al rii de origine, copierea design-ului sau o clasificare
fals (de exemplu, "cronometru").

Turitii sunt intele preferate ale falsificatorilor. Reelele de falsificatori se

folosesc, de asemenea, de metodele indirecte de vnzare (ziare, televiziune i
Internet). Cel mai adesea, vnztorii ncearc s vnd marfa contrafcut
drept original pentru a obine cel mai mare pre posibil.

Consumatorii care achiziioneaz un produs contrafcut sunt deseori motivai

de curiozitate, snobism sau cred pur i simplu c au fcut o afacere bun. n
realitate, ei pierd ntotdeauna i risc s se expun unui numr de dezamgiri
i inconveniente:

- vor afla c au pltit prea mult pentru un produs fr valoare;

- nu beneficiaz de garanie sau service post-vanzare;
- i risca sntatea deoarece produsele contrafcute nu se supun normelor
de calitate precum protecia mpotriva alergiilor, radioactivitate etc;
- ar putea fi chestionai de ctre autoritile vamale la momentul intrrii n alt
ar; ceasul le poate fi confiscat iar ei pot primi amend;

Cum recunoti un ceas fake?

1. Detaliile
O verificare atent a detaliilor unui ceas contrafcut arata imediat valoarea lui real.
Marcajul cadranelor i al indecilor, calitatea materialelor i curelei sunt indicii care dau
uor de gol o replic. Aspectul unui ceas nou trebuie s fie perfect n materie de finisri,
de la cureaua cusut manual i pn la capacul carcasei. Informaiile de pe spate sunt
gravate (cu o gravur clar, de calitate) i nu vopsite, geamul este din cristal safir i nu
sticl. Orice abatere nseamn, cel mai probabil, un fals. Dac defectele nu sunt att de
evidente nct s poat fi observate cu ochiul liber, o comparaie direct cu un original
sigur ar trebui s rezolve enigma.

2. Caliti tehnice
Nu, nu e normal ca odat apsat controlul, indicatorul cronografului s nu revin n
poziia iniial! Nu, nu e n regul c unul dintre butoane s fie blocat. De multe ori,
dincolo de indicat ora, ceasurile false nu sunt capabile de a reproduce i celelalte funcii
ale modelelor originale. n mod evident atunci cnd coroana sau orice alt mijloc de
control nu acioneaz funcia care i se potrivete, vorbim de un fals. Mecanismele
chinezeti, cele mai utilizate n construirea fake-urilor pentru preurile mici, nu pot da
randamentul originalelor. Dac ceasul pe care un prieten vi l-a fcut cadou dintr-o
surs sigur marcheaz o abatere considerabil n fiecare zi, atunci avem o veste
proast.

3. Mirajul actelor
Falsurile sunt de multe ori nsoite de cutii i garanii ale autenticitii lor. Unele dintre ele
sunt evidente de la o pot, altele par reale. Fabricanii au copiat deja un ntreg ceas.
De ce ar fi dificil msluirea unor hrtii? Totul poate fi reprodus i vnztorii de chilipiruri
i argumenteaz de obicei vnzarea cu acte n regul. Nu ntmpltor, Hublot a ales
s-i protejeze mecanismele prin sisteme digitale.

4. Preul
Aa cum spuneam i mai sus, reducerile pentru ceasuri nu sunt mai mari (n cazuri
absolut excepionale) de 50%. Niciodat un ceas real nu se va vinde cu mai puin de
att. Are nevoie de bani i l d ieftin. Aa de disperat s fie binefctorul nct s
renune la cteva mii bune de euro pentru o plat rapid? n acelai timp e de prisos s
spunem c investiia trebuie s fie direct proporional cu gradul de atenie acordat unui
ceas cumprat din alt parte dect de la magazin.
http://www.swissgold.ro/articole/29/altele.html
15. modalitati de falsificarea a unor obiecte din metale pretioase.

Obiectele realizate din aliaje cu metale pretioase se falsifica prin:

- inlocuirea aliajelor metalelor pretioase cu aliaje ale unor metale comune

care avand aspect asemanator pot fi utilizate pentru obtinerea unor imitatii
ale metalelor pretioase

- prezentarea si comercializarea unor obiecte din argint, ca fiind aur alb sau
chiar platina

- prezentarea si comercializarea unor obiecte din aliaje comune acoperite

cu straturi subtiri de aur, ca fiind obiece realizate in intregime din aur

- falsificarea marcajelor aplicate pe obiectele din metalele pretioase

Bijuteriile si obiectele din metale pretioase, datorita valorii, a pretului se

falsifica. Falsurile se pot executa din metale sau aliaje lipsite de valoare sau din
metale pretioase avand un titlu inferior celui inscriptionat pe obiect sau declarat.
De asemenea, falsurile se pot executa si prin stantarea unei anumite marci care
este indescriptibila, cu intentia de a induce in eroare. Obiectul este considerat
autentic atunci cand exista pe el marcaj si acesta este descriptibil.
1. Procedeul microscopic, procedeu prin care cu ajutorul microscopului sau a
lupei se identifica marcajul, care consta in aplicarea fie a titlului, care pentru aur
poate fi : 958 , 916 , 900 , 850 , 750 , 583 , 500 , 375 , 333 ,
pentru argint: 950 , 935 , 925 , 900 , 835 , 800 iar pentru platina
750 , fie a numarului de carate , folosit numai pentru aur, acesta fiind 23K,
22K, 20K, 18K, 14K, 12K, 10K, 9K, 8K. Cele mai folosite titluri pentru bijuteriile
din aur sunt 750, 583, 333 adica 18K, 14K, 8K iar pentru argint 925.

Marcarea unui obiect presupune insculptarea in metalul respectiv a unei forme, litere etc, care:

- atesta faptul ca obiectul respectiv este facut dintr-un anumit material, sau asa zisa marca de
control

- atesta titlul acelui material (titlul este cantitatea de metal pretios din obiectul respectiv)

Pe obiectele din metale pretioase in afara marcii de control (aplicata in general de catre banca de
stat a perioadei respective ) se mai gasesc si alte marcaje care pot reprezenta:

- marca atelierului unde a fost executata bijuteria sau obiectul

- marca lucratorului din atelierul respectiv

- marca anului cand a fost facut obiectul

Toate aceste marcaje de atelier, lucrator, an, nu sunt obligatorii, ele fiind folosite in general de
catre ateliere cu traditie, bijutieri regali sau artisti. Prin marcarea obiectelor se certifica
provenienta acestora si totodata se garanteaza calitatea lor.
2. Un alt procedeu pentru depistarea puritatii metalului pretios este metoda spectofotometriei de
absobtie atomica. (SAA) Se ia o mostra din obiectul supus analizei, se introduce in solutie si se
examineaza la un spectrofotometru cu absobtie atomica (ex Pye Unicam SP-9) in vederea
determinarii continutului de aur. Ca sistem de atomizare se utilizeaza flacara de aer/acetilena ( pt
producerea luminii se poate utiliza flacara, arc electric, scanteie sau fascicul de raza laser) , iar ca
solutie etalon (pentru trasarea curbei de calibrare) cea obtinuta prin dizolvarea unor cantitati
corespunzatoare din mostrele de aur de 14K. Se poate utiliza si etalon de gaze care, de asemenea
contine particule din mostra. Se analizeaza absorbtia de lumina. in final, se compara concentratia
probei in solutia finala (g/ml) cu concentratia aurului.(2,44 x10-6 g/ml)

3. Mai amintim procedeul spectrochimic. Obiectul este supus analizei spectro chimice cu
ajutorul spectrografului de emisie, in regim de arc de curent continuu intermitent. Analiza la
spectroproiector a spectrului, cu ajutorul atlasului de linii spectrale, pune in evidenta liniile
corespunzatoare metalelor pretioase (aur, argint, platina) precum si a elementelor de aliere.

4. Procedeul difractiei in raze X este metoda prin care o epuvreta cu mostra din obiectul analizat
se fixeaza in varful unui capilar de sticla, montat in centrul camerei radiografice, incarcate cu un
filtru radiografic. Camera se fixeaza la fereastra unui tub de raze X cu anod de cupru. Timpul de
expunere este de aproximativ 6 ore. Cu ajutorul catalogului de spectre de difractie se pun in
evidenta liniile de difractie corespunzatoare elementelor de aliere ale probei analizate.

5. Prin procedeul chimic se curata o zona din obiectul analizat si se trateaza cu reactiv specific
titlului presupus (ex. 14K). in acest caz pot apare urmatoarele situatii:

- sa se produca o efervescenta puternica, iar dupa stergerea reactivului locul respectiv sa se

curete fara sa se pateze in maroniu. in aceasta situatie obiectul respectiv nu contine aur

- sa se produca o efervescenta, urmata de inverzirea picaturii, iar dupa stergerea reactivului

locul respectiv sa se curete fara sa se pateze in maroniu situatie specifica obiectelor ce contin
cupru

- sa se produca efervescenta, iar picatura de reactiv sa prezinte un aspect laptos. Daca dupa
stergere locul se pateaza in maroniu, obiectul contine aur, dar intr-o cantitate mai mica (mai putin
de 12K), aspectul laptos fiind dat de argintul pe care-l contine aliajul

- sa nu se produca efervescenta, iar dupa stergerea reactivului zona tratata sa se brunifice usor.
in acest caz obiectul analizat este de 14K.
Acest procedeu are o precizie de 10 15 .
16. marcaje utilizate in comercializarea produselor de argint pe plan mondial
Care sunt metalele pretioase?
In Romania sunt considerate metale pretioase, conform legii, aurul, argintul si metalele platinice
(platina, paladiul, ruteniul, rhodiul, osmiul si iridiul). Ruteniul, rhodiul, osmiul si iridiul nu se
intalnesc de regula ca atare in bijuterii, ci sub forma de aliaje impreuna cu celelalte metale
pretioase.

Ce simbolizeaza titlul metalului?

Titlul metalului reprezinta proportia de metal pretios fin continuta de un obiect, exprimata in
miimi. Titlurile legale in Romania, sunt urmatoarele:
pentru aur: 375 ; 500 ; 585 ; 750 ; 833 ; 900 ; 916 si aur fin 999 ;
pentru argint: 750 ; 800 ; 875 ; 916 ; 925 si argint fin 999 ;
O terminologie mai veche este uneori folosita pentru a simboliza titlul aurului. Aceasta
terminologie foloseste ca unitate de masura KARATUL (pronuntat karat, pl. Karate ) prescurtat
Kt. sau K.
Astfel aurul fin (999 ) mai este descris ca aur de 24 Kt. Acest lucru inseamna ca din 24 de parti
ale un intreg toate 24 sunt aur fin. Pentru un obiect din aur de 14 Kt (585), de exemplu, numai 14
parti sunt aur fin, restul de 10 parti (pana la 24) fiind constituite din alte metale aliate. Pe acelasi
exemplu aurul de 9 Kt. reprezinta titlul de 375 s.a.m.d.

Ce este marca?
Terminologic, marca reprezinta un semn conventional care se aplica pe bijuterii si pe obiectele
din metale pretioase.
17. Expertiza articolelor din metale pretioase

Aprecierea calitii i a valorii bijuteriilor se face avndu-se n vedere :

masa i titlul metalului preios din bijuterie,
piatra folosit, mrimea si modul ei de prelucrare,
tipul de montur.
Bijuteriile din aur, argint i platin se marcheaz cu desene specifice alturi de care
se trece o cifr roman caracteristic titlului (la aur) i titlul % (la cele din argint i
platina).
Ambalarea se face n cutii individuale cptuite cu material textil.
Dat fiind valoarea lor, bijuteriile se pstreaz n seifuri, n ncperi ferite de
emanaii ale gazelor si substanelor chimice, n timpul zilei, expunerea se face n
vitrine bine asigurate.

18. Falsificari si fraude in telecomunicatii

19. modalitati de cunoastere a telefoanelor contrafacute
In general replicile sunt falsuri,produse contrafacute, aspectele principale
sunt piesele care nu sunt originale, softul care nu este nici el original,
locatia in care a fost asamblat de obicei este vreun vapor sau o coliba din
Africa. Chiar daca au un pret mic iti asumi un risc cumparand o astfel de
replica, se mai intampla sa fie si replici care functioneaza ok, dar
majoritatea au deficiente la soft sau alte componente.

1.Tastind *#06# pe ecran treb sa apara numarul de serie, care trebuie sa corespunda cu codul din
spatele telefonului.
2. pentru telefoanele nokia , modelele mai scumpe , se controleaza cu codul *#92702689# acest cod va
va indica la toate telefoanele din seria N (n70, n72, n73,n95 etc) Life Timer si nici o alta informatie daca
va afiseaza alte informatii atunci este o replica.

Se mai observa la fontul folosit in meniu, textele au ceva diferit. Rezolutia ecranului si meniul nu este la fel
ca originalul. Pozele chiar daca setezi rezolutia maxima de 2 3 mp cati or fi, de fapt este un 800 cu 600
marit digital pana la 2 3 mp La unele nu merge functia zoom Lipseste JAVA din meniu si ABOUT
NOKIA .

Citeste mai departe pe www.iasivezi.com

20. Modalitati de falsificare a bancnotelor si a altor semen de valoare.
1.2 Metode de falsificare a bancnotelor
Cea mai simpla varianta de falsificare este multiplicarea bancnotei originale cu un copiator color. "O hartie de 10 RON ma
costa cel mult 4-5 RON, cu toate cheltuielile", explica un tanar, strigat de cei din tagma lui cu apelativul "Moneda", din
cauza "experientei" acumulate prin inchisori.
O alta modalitate este prelucrarea pe calculator. Dotarea minima este alcatuita dintr-un computer, la mana a doua, deci
ieftin. Important este ca pe PC-ul folosit sa poata rula programe de grafica. Pentru un fals reusit este nevoie de o
imprimanta laser, al carei pret ajunge si la 1000-1200 RON. Desigur, second- hand. La acestea se mai adauga costurile cu
hartia si cerneala.
Lasand "amatorii" la o parte, in aceasta bransa intalnim si profesionistii, care folosesc tipografii, matrite, dispun de
cerneala si hartie speciala si, de cele mai multe ori, reproduc si cateva elemente de siguranta pe bancnotele false. Putem
spune ca acestia sunt crema falsificatorilor si doar cativa au fost retinuti de Politie. Cazul cel mai impresionant este al unei
bande de 10 insi, care si-au facut in zona de vest a Romaniei o adevarata fabrica de bani si de acte false. Ei realizau cinci
milioane de lei falsi in aproximativ trei-patru ore de munca. Faptul cel mai strigator la cer este ca, in peste 90 la suta din
cazuri, infractorii sunt repusi in libertate. Sunt arestati, dar la putin timp, ei umbla liberi pe strada, sfidand politia.
1.3 Caracteristicile si elementele de siguranta ale bancnotelor
1.3.1 Caracteristicile euro ( )
Banca Centrala Europeana (BCE) a coordonat o campanie publicitara privind elementele de securitate ale bancnotelor si
monedelor euro lansate la 1 ianuarie 2002. In forma fizica moneda unica europeana a aparut pe piata sub forma de
bancnote de 5, 10, 20, 50, 100, 200 si 500 si monede de 1, 2, 5, 10, 20, 50 de eurocenti si 1 si 2 euro. Specialistii afirma
ca bancnotele euro, prevazute cu multiple elemente de siguranta, sunt foarte greu de falsificat. Toate cele sapte bancnote
au portiuni filigranate care sunt vizibile pe ambele parti in momentul in care bancnota este privita in lumina.
Un alt element de siguranta este firul metalic inserat in textura bancnotei, vizibil, de asemenea, in lumina. Acest fir se
prezinta sub forma unei linii intunecate, vizibila pe latimea bancnotei, care privita in lumina infatiseaza cifra care reprezinta
valoarea nominala a bancnotei. In plus, pe fata bancnotelor europene se afla o holograma care, privita din unghiuri diferite
infatiseaza intr-o culoare stralucitoare cifra care reprezinta valoarea bancnotelor. Pe spatele bancnotei, valoarea acesteia
este scrisa cu cerneala care isi schimba culoarea in lumina in functie de unghiul din care este privita.
Pe multe dintre portiunile bancnotelor sunt utilizate mini-litere si micro-litere, primele fiind vizibile cu ochiul liber in timp ce
micro-literele apar ca o simpla linie subtire si pot fi citite numai cu ajutorul unei lupe. In lumina ultravioleta hartia
bancnotelor euro nu devine florescenta. In schimb, steagul Uniunii Europene si semnatura presedintelui Bancii Central
Europene, aflate pe fata bancnotei, isi schimba culoarea din albastru in verde fluorescent, iar stelele de pe steag devin din
galben, orange fluorescent. Harta Europei, podul si valoarea nominala a bancnotelor, aflate pe spatele acestora, se vad
galben fluorescent in lumina ultravioletelor. "O fereastra" aflata in coltul bancnotelor, care, privita in lumina infatiseaza cifra
care reprezinta valoarea nominala a bancnotei, constituie un alt element de siguranta. Toate cele sapte bancnote prezinta
elemente speciale de siguranta pentru nevazatori.
Bancnotele Euro sunt tiparite pe o hartie speciala datorita careia au o textura unica. Unele zone de pe fata bancnotelor
sunt tiparite in relief astfel incat sa poata fi recunoscute prin atingere.
Si monedele euro sunt prevazute cu elemente de siguranta, astfel incat reproducerea acestora sa fie extrem de dificila si
usor de detectat. S-a acordat o atentie deosebita monedelor de 1 si 2 euro. Acestea sunt fabricate dintr-un aliaj bi-metal
sofisticat foarte greu de fabricat. In plus, monedele euro contin elemente de siguranta care permit utilizarea lor la
automatele folosite pentru distribuirea unor produse in intreaga zona euro.

21. metode cunoscute in recunoasterea falsurilor de bancnote

Elemente de siguran leu

1.Filigran umbrit, reprezentnd portretul lui tefan cel Mare orientat spre centru, vizibil la privirea n
contralumin 2.Firul de siguran metalizat ncorporat ntre portretul lui tefan cel Mare i ghio ul
central, vizibil la privirea n contralumin 3.Elementul de suprapunere fa-verso: la privirea
bancnotei n contralumin conturul exterior al imaginilor soarelui de pe faa bancnotei i semilunii de
pe verso trebuie s coincida, la fel i cercul soarelui cu cercul n care este nscris semiluna. La
suprapunere litera "V" de pe faa bancnotei i imaginea Columnei lui Traian i a Coloanei Infinitului
de pe verso trebuie s formeze silueta literei " M" (Moldova)

22. elemente de protective ale bancnotelor

23. expertiza cantitativa si cantitativa a zaharului
La efectuarea expertizei zaharului se rezolva urmatoarele probleme:
-identificarea zaharului
-aprecierea metodelor de falsificare a zaharului si de depistare a acestora.
1.identif zaharprevade determinarea tipului de zahar pornind de la material prima folosita si
identificarea sortimentala.
Identificarea tipului de zahar-zaharul din trestie se deosebeste de zah din sfecla visual prin faptul
ca e-e mai marunt.
Identificarea sortimentalazaharul e-e fabricat in urmat sortiment-dupa gradul de purificare,
care determina proprietatile organoleptice si fizico-chimice.Zaharul p-e fi rafinat si nerafinat. In
limitele acestor grupuri deosebim:
1.Zahar nerafinat
-z. tos- cu marimea cristalelor 0,5-2,5mm
- z.pulbere 0,5mm
- z. pudra < 0,1mm
2.zZahar rafinat
- z. rafinat bucati de anumite dimensiuni.
- z. tos rafinat
- z. pudra rafinat
- z. rafinat crystal

Indicii de calitate ai zaharului:

-zaharoza
-cenusa
-culoarea
-umeditaea
Falsificarea sortimentala: inlocuirea zah rafinat cu cel nerafinat, inloc zah-pudra cu praf de
zahar-deseu de la cernerea zaharului etc
Zah rafinat se deosebeste de cel neraf prin urmatorii indici:
culoarea e-e mai alba, uneori cu o nuanta albastruie
are o cantitate mai mica de substante reducatoare
are o cantitate mai marede zaharoza
2. Falsificarea zah p-e fi
- calitativa
- cantitativa
- informationala.
Examinarea organoleptica:
Pregatirea probei p-u analiza-probele luate p-u analiza se mentin 6 ore in ambalajul sau in
incaperea in care se face analiza.se deschide ambalajul, se amesteca probele si se trece la
efectuarea analizei.Se varifica caracteristicile: aspectul in stare solida si in solutie 10%, culoare ,
gust, miros .
Aspectul in stare solida-se intinde un strat subtire pe o suprafata alba si se examineaza cu ochil
liber.
Se mai examineaza si culoarea, gustul mirosul.
Falsific cantitativa-se verifica prin cintarire,deviarea medie nu treb sa depaseasca 2% de la masa
nominala.
Falsif informationala a zah:
se falsif denumirea de origine;
producatorul marfii;
cantitatea marfii etc.
Indicii organol
Miros si gust Dulce,fara nuante straine
pulverulenta Curgator fara bulgarasi
culoare Alba-srtalucitoare
Solubilitatea in apa Fara sediment
24. Expertiza complexa a laptelui
Indicii de calitate ai laptelui:
-Aspectul exterior si consistenta(lichid omogen fara sediment)
-Gustul si mirosul(curate fara nuante straine)
-culoarea(alba cu nuanta galbuie
-Grasime nu mai putin de 2,5%
-Densitate nu mai mica de 1,027 g/cm
-Aciditatea nu mai mare de 21 g T
-Temperatura nu mai mare de 8 C
Laptele este un produs natural foarte pretios. El contine toate substantele necesare omului in
proportii optime si-i absolut necesar in alimentatie, mai ales a copiilor si a unor bolnavi cronici.
Comercializarea laptelui falsificat poate aduce nu numai prejudicii materiale si morale
consumatorilor, dar uneori poate fi periculos pentru sanatatea lor.
Clasificarea si falsificarea laptelui
Identificarea tipurilor de lapte
Industria de prelucrare a laptelui produce si livreaza unitatilor comerciale urmatoarele tipuri de
lapte:
-Lapte integral.-Lapte normalizat -Laptele fiert-Laptele vitaminizat cu vitamina C"-Laptele proteic
-Laptele degresat In afara de aceste produse, industria mai produce frisca, lapte si frisca
condensate, lapte praf, inghetata si altele.
Identificarea laptelui se face in scopul de a depista falsificarile sortimentale care pot fi
urmatoarele:
- inlocuirea unui tip de lapte cu altul;
- inlocuirea laptelui integral cu lapte normalizat sau chiar degresat;
- inlocuirea unui produs lactat veritabil (inghetata, lapte praf) cu altul falsificat.
inlocuirea unui tip de lapte cu altul se produce mai ales la comercializarea laptelui de capra, care,
dupa continutul de glucide bifidogenice, se apropie de cel matern si deci se realizeaza la un pret
mai mare. De aceea, deseori, laptele de capra este inlocuit cu cel de vaca, care, dupa proprietatile
organoleptice, este apropiat de cel de capra.
Uneori, are loc si inlocuirea laptelui integral (natural) cu laptele normalizat. Laptele natural
deseori contine 4-6%grasimi si inlocuirea lui cu lapte normalizat cu 2,5% grasimi ii permite
falsificatorului sa capete un profit auxiliar. Deseori, inghetata cu frisca e inlocuita cu inghetata de
lapte sau chiar cu inghetata fabricata din aromatizatori, coloranti, stabilizatori si altele.
Falsificarea laptelui
Laptele se falsifica prin urmatoarele metode:
- falsificarea calitativa;
- falsificarea cantitativa;
- falsificarea informationala.
E necesar sa mentionam faptul ca laptele este unul dintre cele mai falsificabile produse
alimentare.
Falsificarea calitativa se efectueaza prin urmatoarele procedee: diluarea cu apa; micsorarea
continutului de grasimi; adaugarea unor componenti straini; neutralizarea laptelui inacrit;
incalcarea recepturii la producerea inghetatei, amestecurilor pentru copii si altele. Aceste
falsificari pot fi depistate prin metode organoleptice sau fizico-chimice.
Diluarea laptelui cu apa e cea mai frecventa falsificare. Depistarea acestor falsificari se face prin
urmtoarele procedee:
a) se amesteca laptele cu alcool etilic in proportie de 1:2. Amestecul se agita intens, apoi se
toarna in farfurioara. Daca peste 5-7 secunde apar fulgi - laptele nu-i diluat, daca fulgii apar mai
tirziu, laptele-i diluat. Cu cit mai tirziu apar fulgii, cu atit mai multa apa e adaugata.
b) laptele amestecat cu apa formeaza la hotarul cu vesela un inel albastrui; picatura de lapte
picurata pe unghie nu e bombata si se scurge, iar daca in lapte mai sunt adaugate faina, creta,
atunci pe unghie mai ramine sediment.
c) depistarea diluarii cu ajutorul lactodensimetrului. Proba de lapte in cantitate de 250 ml se
amesteca bine,
apoi se toarna intr-un cilindru uscat. Lactodensimetrul uscat si curat se introduce in lapte, se lasa
2-3 minute pentru linistire,apoi se citeste valoarea densitatii si a temperaturii (densitatea trebuie
s fie injur de 1,027 g/cm3 sau 27A la 20C). Daca nu s-a facut exact la 20C valoarea densitaii
se corecteaza cu 0,0002 g/cm3 in! minus pentru fiecare grad de temperatura mai mic de 20C si se
adauga la temperaturi ce depasesc 20C. Cantitatea de apa adugata in lapte se calculeaza dup
urmatoarea formula:
unde:
X=D1-D2/D1*100%
X - cota de ap adugat (%);
D2 - densitatea laptelui analizat (A);
D2 - densitatea laptelui dupa standard (A).
Micsorarea continutului de grasimi
Uneori, n loc de lapte integral se comercializeaza lapte degresat. Depistarea acestei falsificari se
face prin analiza organoleptica. Laptele are o culoare alba cu o nuanta albastruie si o consistenta
apoasa. Picatura de lapte lasa pe unghie o urma umeda, abia vizibila, iar gustul laptelui e slab
pronuntat. Continutul de grasimi poate fi determinat prin extragerea grasimilor din lapte cu
ajutorul eterului de petrol, dar aceasta determinare se executa intr-o nisa cu ventilare.
Adaugarea unor componenti straini
In lapte deseori sunt adaugati: amidon, creta, sapun, soda, var, acid boric sau salicic, ipsos.
Depistarea se face prin citeva procedee: laptele se filtreaza, iar la sediment se adauga acid citric
sau acetic. Daca laptele a fost falsificat, apar bule de gaze (C02).
Aditivii chimici se depisteaza cu hirtie de lacumus. in laptele veritabil hirtia albastra se inroseste,
iar cea rosie se albastreste.
in cazul cind in lapte e adaugat amidon sau faina, laptele de la fundul capacitatii de pastrare e
mai dens decit la suprafata. Laptele de la fundul capacitatii la fierbere se transforma in cleister.
La adugarea citorva picaturi de solutie de iod in laptele falsificat, el se coloreaza in albastru.
Laptele veritabil, in acest caz, se ingalbeneste.
Gustul acestui lapte are o nuana de amidon sau faina.
Deseori, sunt falsificate frisca, inghetata, laptele condensat prin folosirea grasimilor vegetale cu
stabilizatori, emulgatori, coloranti, substante de umplutura etc.
Falsificarea cantitativa
Prin aceast metoda consumatorul este inselat prin devierea volumului laptelui cu marimi ce
depasesc normele admisibile, mai ales prin comercializarea laptelui la litru" (turnat). Depistarea
acestei falsificari e simpla si se face prin masurarea volumului laptelui cu capacitati de masura
(cilindru de masura) verificate.
Falsificarea informationala
Prin aceast metoda consumatorul este inselat cu ajutorul unei informatii incorecte sau
denaturate despre marfa. Informatia se denatureaza prin informarea incorecta a actelor de
transport, prin marcarea incorecta sau printr-o publicitate falsa. Folosirea ambalajului
netransparent nu permite aprecierea culorii, a consistentei produsului.
De obicei, la falsificarea informationala se prezinta informatii incorecte despre:
- denumirea produsului;
- denumirea intreprinderii, a producatorului;
- cantitatea marfurilor;
- aditivii folositi.
Uneori, se pot falsifica certificatele de calitate, actele vamale, codul liniar, data producerii etc.
Aceste falsificri se pot depista studiind metodele de pregatire a actelor tiparite, prezenta
corectarilor in documente. Se verifica daca informatia din codul liniar e identica cu
caracteristicile produsului.
Expertiza laptelui prevede identificarea tipului de lapte si e necesar pentru depistarea falsificarii
sortimentale. De asemenea, la expertiza laptele este supus unei serii de incercari, necesare pentru a
depista posibilele falsificari calitative, cantitative si altele.

25. Expertiza buturilor nealcoolice

In procesul de expertiza a bauturilor nealcoolice se efectueaza analiza organoleptica, fizico-

chimica si microbiologica.
Analiza organoleptica se realizeaza la temprtaturade20 grade Celsius.In cazul siropurilor
examenul se face asupra unei solutii in apa cu concentratia de 10 % sirop.
La fiecare lot se verifica ambalarea si marcarea, proprietatile organolepticesi propritatile
chimice.
Prin examinarea ambalajului constatam starea de salubritate si ermeticitatea inchiderii
Verificarea ermeticitatii ambalajului se face astfel: se sterge umezeala de pe sticla, se agita
puternic si se intoarce cu gura in jos.In cazul in care se observa pierderi de lichid sau dioxid de
carbon, inchiderea se considera necorespunzatoare.
Verificarea marcarii urmareste stabilirea identitatii produsului, a datei fabricatiei, pentru a
constata daca produsul se afla in termen de valabilitate.
Verificarea caracteristicilor organolopice se realizeaza examinand produsul turnat intr-un pahar
din sticla incolora. Se analizeaza aspectul,culoarea,mirosul si gustul prin degustare si prezenta
sau absenta corpurilor straine.
Astfel pentru apele minerale:
- limpiditatea trebuie sa se pestreze in cadrul termenului de garantie
- sa fie inodora, cu exceptia celor medicinale care pot avea mirosuri specifice compozitiei
- sedimentul sa fie redus la maximum 0,2g/l
- sa contina cantitatea normala de bioxid de carbon.
Pentru apa gazoasa ambalarea trebuie sa fie efectuata in butelii de sticla cu armatura metalica.
Pentru sucurile naturale de fructe si legume:
- aspectul: lichid aproape limpede, cu culoarea apropiata de cea naturala
- gustul si mirosul: placute, specifice fructelor sau legumelor.
- nu trebuie sa prezinte semne de fermentare
- continutul de conservare (benzoat de sodiu) maxim 200 mg/l
- substanta solubila 8-10 grade refractrometrice
Pentru siropurile de fructe si legume:
- aspectul: lichid siropos, limpede
- culoarea trebuie sa fie apropiata de culoarea fructului
- gustul: dulce, placut
- concentratia se exprima in substanta uscata, solubila , masurata in grade refractrometrice,
minimum 68
Termenul de valabilitate al siropului este de 6 luni.

Analiza fizico-chimica si microbiologica

Determinarea continutului de zaharina, conservant, a metalelor grele si analiza microbiologica se
realizeaza in laboratoare speciale. Determinarea substantei uscate din sucuri si siropuri se
realizeaza cu refractrometrul. Analiza ne da indicatii daca produsul contine cantitatea de zahar
normala.
Modul de lucru: refractometrul protabil se duce la punctul 0. Cu ajutorul unei baghete de sticla se
lasa sa cada 2 sau 3 picaturi din proba omogenizata pe prisma de jos a refractometrului si se
inchide cu a doua prisma.
Se va urmari ca linia de despartire a celor 2 campuri sa fie clara. Determinarea se va efectua la
temperatura ambianta si se va face corectia de temperatura scazand sau adugand la cifra citita
cate 0,07 pentru fiecare grad de temperatura, dupa cum citirea s-a facut la temperatura sub 20 de
grade Celsius sau peste aceasta temperatura.
26.Expertiza ceramicei
Articolele de menaj din ceramic se marcheaza pe suprafaa secundar cu urmtoarele elemente:
marca de fabric prin cuvinte sau simbolic,denumirea comercial a produsului i a materialului
ceramic,numrul decorului i al modelului sonform STAS sau NT,calitatea indicat prin
numere,marcat cu vopsele rezistene la ap,coninutul pachetului sau cutiei,semne avertizoare
privind fragilitatea.
Modul corect de ambalare asigur integritatea produselor ceramice.Articolele de menaj se
ambaleaz diferit n funcie de caracteristicile produsului,i anume:n pachete de hrtie
rezistent,cutii de mucava sau material plastic,n folii de polietilen contractabil,n
lzi,containere,fiecare unitate de ambalaj avnd fixat o etichet de identificare i de avertizare
pentru fragilitate.
Dup destinaie,sortimentul produselor ceramice se clasific n:- mrfuri ceramice pentru menaj;-
mrfuri ceramice decorative; - mrfuri ceramice pentru construcii;- mrfuri ceramice pentru uz
industrial
Grupa principal o formeaz mrfurile ceramice de menaj i decorative.Dup destinaie i modul
de comercializare,acestea se clasific n:
1.Articole ceramice de menaj:- din porelan:articole unitare,cni,ceti,solnie.
- din faian: articole separate:cni,farfurii etc,
2.Articole ceramice decorative:
- din porelan- din faian: vaze,bomboniere etc.
3. Articole ceramice popular:
- ceramic roie: smluit i nesmluit- ceramic neagr- ceramic comun termorezistent
Studiind sortimentul articolelor ceramice se identific grupele sortimentale, prezena elementelor
marcrii,integritaea ambalajului i prezena semnelor avertizoare privind fragilitatea.
Defectele mrfurilor ceramice pot fi clasificate dup cauzele apariiei lor (calitate necorespunztoare a materiilor
prime, obinere) n trei grupe: de form i dimensiuni, de suprafa i de decor.
Defecte de form i dimensiuni Defectele de form i dimensiuni sunt abateri de la forma normal a obiectului sau
de la dimensiunile din normative. Cele mai frecvente defecte de form sunt: deformarea marginilor fa de planul
orizontal, ovaliatea si neplaneitatea suprafeei de sprijin. Defectele de dimensiune se refer la abateri de la nlimea
total sau diametrul obiectului, capacitate, grosime etc.
Defecte de suprafa Defectele de suprafa sunt defectele care afecteaz calitatea articolului referitoare la culoare
si aspectul general. Aspectul general este afectat de: glazur, pori, bici, granule, gri, fisuri, tirbituri, puncte
colorate i altele. Defectele de culoare i nuan trebuie s aib n vedere c gradul de alb admis este de min. 75%.
Defectele de glazur sunt rezultate din operaiile de glazurare i ardere a glazurii i apar sub form de glazur
ondulat, mat, scurgeri de glazur, lips de glazur etc.
Defecte de decor Sunt cauzate din operaia de decorare, prin nerespectarea decorului de referin care contribuie la
valoarea estetic a produsului. Aceste defecte mai sunt cauzate i de operaia de ardere a decorului sau de
vscozitatea pastei folosite la decor. Apar sub forma de: decor asimetric, scurgeri de colorant, stropituri de colorant,
abateri de la continuitatea contururilor, abateri de la nuan i culoarea decorului, uoar neuniformizare a liniilor
sau benzilor, uoar matisare a decorului etc. Se mai consider defect i emisia de substane toxice din decor,
respectiv plumb i cadmiu.
Verificarea calitii mrfurilor ceramice pentru menaj i decorative se face prin analiza organoleptic i prin
analize de laborator. Analiza organoleptic se face prin identificarea tipului de mas ceramic i verificarea
condiiilor de aspect ( verificarea formei, dimensiunilor i defectelor conform condiiilor de admisibilitate).
Identificarea tipului de mas ceramic se face prin examinarea: structurii ciobului, culorii n seciune, grosimii
pereilor, sunetului la lovire, transluciditii i acoperirii cu glazur
Verificarea transluciditii se face prin aezarea obiectului n faa unei surse de lumin de 100 W la distana de 50
cm., iar la trecerea minii ntre obiect i sursa de lumin trebuie s se observe umbra acesteia pe suprafa.
Verificarea condiiilor de aspect este foarte important deoarece cuprinde dimensiunile, forma i defectele. Forma se
verific vizual, comparat cu modelul etalon i uneori prin msurare. Dimensiunile se verific prin msurare i apoi
se ncadreaz n grupa respectiv (tabelul 5.8) n funcie de destinaia produsului, adic dac este articol de menaj
sau decorativ.
Dintre cele mai importante defecte menionm: defecte de culoare, de glazur i defectele de form i dimensiuni
(ovalitatea, planeitatea suprafeei de sprijin i deformarea marginilor fa de planul orizontal). Condiiile de
admisibilitate pentru articolele de porelan la grupa defectelor de form i dimensiuni
Analiza de laborator pentru verificarea calitii cuprinde verificarea unor caracteristici de calitate. Astfel, se
verific prin metode de laborator: rezistena la oc termic, absorbia de ap, rezistena glazurii la acizi, emisia de
substane toxice din decor ( Pb i Cd , n mg/l ), toxicitatea glazurii .a.
Rezistena la oc termic se exprim prin absena sau prezena fisurilor i crpturilor n obiectele care sunt supuse
nclzirii i rcirii brute n ap, n condiii date.
Emanaia de substane toxice din decor i toxicitatea glazurii prezint o foarte mare importan pentru condiiile
igienico-sanitare ale mrfurilor ceramice de menaj. Verificarea emanaiei de substane toxice din decor prin
depistarea urmelor de plumb i cadmiu se face prin metoda spectrofotometric de absorbie atomic. Valorile admise
ale urmelor de plumb i cadmiu
Toxicitatea glazurii se exprim convenional prin constatarea urmelor de plumb cedate de suprafaa glazurat a
obiectului n contact cu o soluie de acid acetic 4%. Rezistena la acizi a glazurii. Se prezint convenional prin
pierderea n mas exprimat la 1 dm2 a unei epruvete introduse ntr-o soluie de acid clorhidric 10%, n condiii date
de lucru. Stabilitatea glazurii la colorare sub aciunea pigmenilor din ceai i cafea. Reprezint rezistena glazurii la
aciunea pigmenilor din ceai sau cafea prin fierbere cu o infuzie concentrat n autoclav, timp de o or i timp de
24 ore. Nu trebuie s prezinte modificri ale nuanei glazurii. Rezistena la manipulare n maina de splat
reprezint rezistena produselor ceramice la splare n maina de splat special, cu introducerea apei la temperatura
de 80C i utiliznd detergeni pentru splri grele. Se menioneaz numrul de ciclici de splare ( cteva mii de
ciclici de splare) la care are loc prima spargere a obiectelor ceramice. Rezistena la ciobire a obiectelor ceramice
reprezint rezistena obiectului la cderea de la nlimea de doi metri de-a lungul unei suprafee de oel nclinat la
un ughi de 80 C. Nu se admit ciobiri. Rezistena la spargere a obiectului ceramic reprezint rezistena obiectului
ceramic la cderea unei greuti cu masa de 35g de la nlimea de 120cm. Nu se admit spargeri.

Marcarea pieselor de menaj se face pe spatele obiectului cu trei meniuni i anume: - marca de fabric a
productorului; - calitatea; - inscripia lucru manual numai pentru produsele decorate manual. Marcarea cu marca
de calitate i lucru manual trebuie fcut la cald, iar marcarea calitii trebuie fcut prin marcare la rece, cu o
vopsea rezistent, cu urmtoarele culori: rou calitatea I, verde - calitatea a II-a i albastru calitatea III- a.
Ambalarea se face cu grij, folosind cutii de carton duplex sau triplex i protejate ntre ele cu hrtie de mtase,
creponat sau manon din carton ondulat. Cutiile se lipesc cu band gumat. Fiecare ambalaj trebuie s aib o
etichet cu urmtoarele meniuni: marca de fabric, denumirea produsului, calitatea, modelul i felul decorrii,
numrul bucilor ambalate, semnul CTC, numrul ambalatorului, numrul lotului, data fabricaiei i numrul
stasului. Ambalajul trebuie s fie prevzut cu semnul avertizor pentru mrfuri fragile. Depozitarea se face n spaii
nchise, curate i ferite de umiditate. Transportul trebuie fcut cu mijloace acoperite i prevzute cu semnele
avertizoare de fragilitate, respectiv simbolul FRAGIL.

27. caracterizati particularitatile expertizei cantitative in baza articolelor de sticla.

Defectele mrfurilor din sticl

Defectele mrfurilor din sticl pot fi clasificate, dup cauzele apariiei lor, n ase grupe i anume: defecte de topire,
fasonare, recoacere, clire, de la prelucrarea ulterioar (finisare) i defecte aprute din operaiile de manipulare,
depozitare i transport.
Defecte de topire Sunt defecte sub form de incluziuni diferite n masa sticloas, defecte de culoare i de stabilitate
chimic necorespunztore. Ele apar n cursul procesului tehnologic de la depozitarea materialelor prime pn la
obinerea topiturii. Dintre cele mai importante menionm: - incluziuni de sticl n sticl; dungi fine, (ae) valuri,
striuri etc. Cauzate de compoziia chimic neomogen a masei de sticl; - incluziuni de gaze de dimensiuni diferite,
de regul pn la 0,8 mm. Incluziunile mai mari de 0,8 sunt defecte mai grave deoarece afecteaz aspectul, iar unele
care se sparg prin apsare cu un vrf metalic sunt neadmisibile. Afinarea necorespunztoare este cauza apariiilor; -
incluziuni de particule solide nevitroase: pietre, noduri sunt determinate de nerespectarea granulaiei i pot influena
proprietile de rezisten i aspect;
- defectele de culoare sunt cauzate de cantitatea necorespunztoare de decolorani sau colorani. Cel mai grav defect
de culoare este nuana verde a sticlei; - stabilitatea chimic necorespunztoare este caracterizat printr-o rezisten
sczut fa de aciunea apei, la acizi sau la baze, datorit nerespectrii cantitii de stabilizani.
 Defecte de fasonare Sunt defecte care apar din operaia de fasonare i cuprind mai multe categorii de form,
dimensiune, capacitate etc. Defectele de form sunt abateri de la axa vertical de simetrie, de la seciunea circular,
fa de planul orizontal de sprijin. Cele mai frecvente sunt: conicitate, ovalitate, abatere de la verticalitatea
produsului, deformare etc. Defecte de dimensiuni, capacitate i mas sunt defecte care nu respect tolerana,
admise n ceea ce privete dimensiunile, capacitatea sau masa. Defectele de prelucrare sunt cauzate de calificarea
executantului i se refer la neuniformitatea grosimii pereilor din sticl, incluziuni de gaze etc. Defecte de
integritate sunt datorate unor surplusuri de mas de sticl, discontinuiti ale suprafeei i sunt prezente prin: bravuri,
rizuri, nervuri, fisuri, crpturi, lipituri etc.
Defecte de recoacere Sunt cauzate de nerespectarea curbei de recoacere i apar sub form de tensiuni interne, fisuri
i deformare (temperatur mai mare).
Defecte de clire Sunt cauzate de nerespectarea parametrilor operaiei de clire i apar sub form de urme ale
punctelor de susinere n forme, deformri, fisuri.
Defecte de la prelucrarea ulterioar (finisarea) - defecte ce pot aprea de la fiecare operaie de finisare ca urmare
a executrii incorecte; - defecte de lefuire: lif incomplet, lif ntrerupt, perete strpuns de lefuire, neetaneitatea
prilor lefuite etc.;
- defecte de decorare sunt cauzate de nerespectarea decorului de referin, a temperaturii de ardere sau vscozitii
pastei de decorare i apar sub form: decor asimetric, scurgeri de colorant, decor nears, decor supraars .a.; - defecte
de polizare apar sub forma unor zgrieturi sau matizri a suprafeei obiectului, ca urmare a neuniformitii
granulaiei materialului abraziv .a.; - defecte de matizare cauzate de incorectitudinea executrii operaiei i
manifestate prin suprafa incomplet matizat sau suprafa neuniform matizat etc.
Defecte din timpul manipulrii, depozitrii i transportului Sunt, n general, defecte de integritate i apar sub
form de voalarea suprafeei, fisuri, tirbituri, crpturi. - voalarea suprafeei are loc la contactul direct cu
umiditatea, cnd se produce hidroliza sticlei i se manifest prin diminuarea luciului, transparenei i a indicelui de
refracie. - fisuri, crpturi etc. Sunt determinate de nerespectarea condiiilor de ambalare, manipulare, depozitare,
transport.

Verificarea calitii mrfurilor din sticl ce face prin analiza organoleptic i prin metode de laborator, se execut
att pentru produse individuale, ct i pentru piesele ce compun serviciile complexe. Aspectul se verific vizual, prin
comparare cu mostra etalon. Se verific culoarea i nuana i nu se admite variaie de nuan la piesele componente.
La verificarea aspectului se urmresc defectele i condiiile de admisibilitate ( nu se admit besici ce se sparg cu un
virf metallic prin apasare, fisuri, incluziuni, muchii si colturi ascutite, dcor neuniform, asimetric. Scurgeri de
culoare.
Ovalitatea se verific prin calcularea diferenelor a dou diametre perpendiculare.

Rezistena la oc termic reprezint stabilitatea sticlei la variaii de temperatur; se verific prin nclzirea obiectelor
cu ap la temperatura de fierbere i introducerea lor apoi ntr-o baie cu ap rece la 200 C. La examinarea produselor
nu trebuie s apar fisuri i crpturi.
Stabilirea sticlei fa de agenii chimici i ap reprezint pierderea masei n urma aciunii diferiilor ageni chimici
(acizi, baze, sruri) sau la aciunea apei. Dup stabilitatea obiectelor de sticl fa de agenii chimici, se cuprind
patru clase de stabilitate.
Tensiuni interne existente n obiectele de sticl sunt evideniate cu ajutorul polariscopului. Se admit variaii uoare
de culoare ale obiectului cercetat fa de culoarea normal a cmpului vizual al polariscopului (violet).
Condiiile de marcare, ambalare i depozitare a mrfurilor din sticl
Marcarea produselor din sticl se face diferit, dup calitate. Obiectele de cristal au eticheta de form, culoare i
dimensiune diferit n funcie de calitate.rotund auriu cristal superior, patrat argintiu- sticla cristalina, triunghi
argintiu- cristalin. Pe etichet se trece marca de fabric i coninutul n oxizi de plumb, n procente.
Ambalarea se realizeaz folosind ca materiale de producie hrtia de diferite caliti i cutii de carton; pe fiecare
ambalaj trebuie aplicat o etichet cu urmtoarele meniuni: marca de fabric a productorului, denumirea
produsului, calitatea, modelul, numrul bucilor ambalate, semnul de control CTC, numrul total i data fabricaiei.
Trebuie aplicat i semnul care definete fragilitatea ("FRAGIL"). Transportul trebuie fcut cu atenie, pentru
pstrarea integritii articolelor din sticl. Depozitarea trebuie efectuat n spaii uscate, pentru a evita unele
modificri de luciu i transparen datorate aciunii prelungite a umiditii.

28. caracterizati continutul cerintelor instructiunii cu privire la efectuarea expertizei cantitatii

Expertize n domeniul stabilirii pierderilor cantitative Fr a se deosebi prea mult de alte tipuri de expertize,
expertizele care au drept obiect stabilirea pierderilor cantitative prezint, totui, unele particulariti.
Procedura de expertizare trebuie s nceap cu consultarea, de ctre expert, a documentelor de livrare a loturilor
de produse incriminate, documente ntocmite de ctre furnizor, precum i cu cercetarea contractului de furnizare de
produse, din care se obin informaii referitoare la structura sortimental, tipul de ambalaje, modalitatea de ambalare
etc.
 Aceste documente de regul, se gsesc n posesia beneficiarului de produse, iar, n cazul n care lipsesc, expertul
nu va putea efectua expertiza.
O atenie deosebit trebuie acordat mrfurilor provenite din import i care sunt nsoite de documente de livrare
n limbi strine. Se recomand ca aceste documente s fie traduse oficial pentru a se evita eventualele confuzii,
ipoteze greite.
De multe ori, cantitatea mrfurilor provenite din import este nscris n documente cu unitile de msur
caracteristice rii respective. Ca atare, n raportul de expertiz ce-l va ntocmi ulterior, expertul va exprima
cantitatea respectiv att n unitile cuprinse n documentele de livrare, ct i n unitile S.I., n care le-a convertit.
Dac documentele nsoitoare lotului conin tersturi, modificri, sau adugiri, expertul va meniona n raport aceste
aspecte, evideniind procedeul prin care s-a fcut corectura i dac aceasta este sau nu urmat de semntura sau de
tampila celui care a efectuat-o. De asemenea, dac apar cifre neclare, indescifrabile, se vor meniona aceste situaii
n raport.
La aplicarea tehnicilor de determinare a cantitii, expertul trebuie s foloseasc acele metode prevzute n
standarde sau norme n cazul mrfurilor indigene sau prevzute n contractele de import.
Ca tehnic, se poate utiliza verificarea cantitativ 100% (a ntregului lot) sau verificarea prin eantionare,
extinzndu-se apoi rezultatele obinute la nivelul ntregului lot. Obligatoriu, eantioanele vor fi strict nscrise
prescripiilor din documentele mai sus amintite.
Sub nici un motiv nu se admite diminuarea cantitilor propuse a se verifica, dar metodologia de verificare
accept utilizarea de cantiti mai mari dect cele prescrise tiindu-se c, rezultatele verificrii la nivelul lotului vor
fi cu att mai puin eronate cu ct cantitile sunt mai mari.
Dac n urma verificrii prin eantionare se nregistreaz diferene mari cantitative fa de cantitile nscrise n
documentele de livrare, obligatoriu se va mri cantitatea sau numrul de produse ce se supun verificrii.
Ca metod a verificrii cantitii se practic cea a stabilirii masei nete a unei uniti de ambalaj, mas ce se
nmulete apoi cu numrul total al produselor ambalate.
Dac ambalajele unor produse prezint semne de deteriorare, ele vor fi verificate n totalitate i menionate
distinct n raportul de expertiz.
n expertizele privitoare la evaluarea cantitativ a loturilor de produse, o mare atenie se acord integritii
ambalajelor, acestea putnd fi, de cele mai multe ori, cauza lipsurilor cantitative.
Expertul nu va utiliza n raportul de expertiz aprecieri generale c produsul a fost gsit cu ambalajul intact", ci
va descrie tipul de ambalaj, dimensiunile, materialul de confecionare, materialele pentru calare, starea ambalajului.
Pot exista cazuri n care, cantitile s nu fie stabilite n mod real, ci numai pe baza marcajelor de pe ambalaje.
Asemenea procedee nu sunt admise, deoarece marcajul poate s nu corespund cu cantitatea de produse ambalate
ntr-o unitate de ambalaj.
Cnd se ntlnesc asemenea situaii, expertul va indica n raportul de expertiz, cantitatea nscris n documentul
de livrare, cantitatea stabilit conform marcajelor pe ambalaj, precum i cantitatea efectiv constatat de el.
Lipsurile cantitative se vor exprima att prin raportarea lor la cantitile nscrise n documentele de livrare, ct i
la marcajul de pe ambalaje
. Dac loturile de produse furnizate sunt alctuite din articole difereniate ca model, mrime sau alte elemente,
expertul menioneaz lipsurile n mod distinct, pe articole, modele sau mrimi.
Eventualele lipsuri cantitative constatate pot avea drept cauz lovirile, spargerile. n aceste cazuri, expertul va
meniona n raport, n afara strii ambalajelor de transport i starea ambalajului colectiv sau a ambalajului de
prezentare, modul de ambalare a produselor n ambalajul colectiv, apreciind msura n care ambalajul utilizat a putut
sau nu s asigure integritatea produselor n timpul manipulrii, al transportului.
Pentru produsele ambalate n ambalajele colective, n raportul de expertizare vor indica distinct, pentru fiecare
ambalaj, cantitile lips i nu numai per total. Aceast modalitate de exprimare permite stabilirea ambalatorilor
neglijeni sau necinstii. Uneori, se impune chiar precizarea capacitii ambalajului colectiv sau de transport i ct
din aceast capacitate este ocupat efectiv de produsele livrate.
n cazul meninerii produselor n depozite fixe sau mobile, condiiile de pstrare pot influena att calitatea, ct i
cantitatea acestora. De aceea, n raport se descrie depozitul ca atare, precizndu-se dac se respect normele de
amplasare a mrfurilor, vecintatea admis i dac parametrii de pstrare din depozit (temperatur, umiditate,
circulaia aerului etc.) puteau prejudicia integritatea cantitativ a produselor.
Raportul de expertiz referitor la speele privind stabilirea pierderilor cantitative va cuprinde obligatoriu locul
i data deschiderii produselor ambalate, cantitatea verificat de expert, mijloacele de stabilire a cantitii, cu
indicarea tipului i anului de fabricaie, cu caracteristicile tehnice i constructive ale mijloacelor de msurare, care
obligatoriu sunt verificate metrologic anual.
Expertul nu trebuie s admit rezultatele examinrii de ctre beneficiar, n lipsa lui, a unor mrfuri ambalate.
Acceptarea unui asemenea caz nseamn certificarea de ctre expert a unor cantiti neverificate i o ncredere
nejustificat acordat beneficiarului.
Cnd n timpul verificrii se descoper produse deteriorate (murdrite, mbibate cu ap etc.) expertul va preciza
n raport ambalajul colectiv sau de transport din care acestea provin, gradul de viciere constatat i estimarea
cantitii sau a numrului de produse aflate ntr-o asemenea stare. De asemenea, expertul va trebui s sugereze o
eventual recuperare prin recondiionare sau prin alt modalitate a produselor deteriorate i care nu mai pot fi
utilizate n domeniul iniial pentru care ele au fost create.
 Dac se constat furturi din ambalaje, expertul va meniona existena sau nu a urmelor de violare, o descriere
amnunit a acestora, prezena sau absena sigiliilor, precum i a marcajelor ambalajelor colective. Pentru
ambalajele de prezentare se menioneaz starea acestora i existena accesoriilor sau a banderolelor care sugereaz
inviolabilitatea acestora.
29. Caracterizati particularitatile expertizei calitatii marfurilor din mase plastic
Estimarea calitatii articolelor din mase plastice. Cerinte de calitate prezentate
marfurilor din mase plastice.
Articolele de masa plastica se executa in conformitate cu anumite retete de fabricare.
Materia prima utilizata pentru obtinerea art. de masa plastica nu trebuie sa influenteze
compozitia, gustul si mirosul alimentelor. In conformitate cu GOST toate marfurile obtinute
din mase plastice trebuie sa corespunda cu cerintele indicate in el. In acest standard sunt
indicate cerinte fata de executie, proprietatile fizico-mecanice, cerinte ecologice, cerinte
ecologice, metode de determinare a indicilor de calitate si cerintelor fata de transportarea si
pastrarea lor. Dupa aspect art. de masa plastica trebuie sa indeplineasca conditiile:
-sa nu prezinte deformari ,devieri de la axa de simetrie; -sa nu prezinte muchii si colturi
ascutite si nici defecte de integrare; -sa aiba suprafata neteda,fara bavuri sau lipsuri de
materiale, fara fisuri,zgirieturi pronuntate, bule de aer, incluziuni de corpuri straine; -trebuie
sa aiba culoare uniforma, fara diferente de nuanta, iar colorantul sa nu migreze, desenele si
decorurile sa fie clare, bine conturate si aderente. Ca indici de calitate enumerate de
documentatia normative-tehnica avem: -rezistenta la apa fierbinte; -stabilitatea colorantilor
la migratie; -rezistenata chimica; -stabilitatea la murdarie; -stabilitatea chimica a decorului;
-ermicitatea art cu capac; -rezistenta mecanica a partilor sudate; -rezistenta la soc
mechanic; -migratia substantelor toxice in atmosfera
Art. de masa plastica trebuie sa aiba suprafata orizontala, plana, iar elementele de sprijin
trebuie sa asigure o stabilitate , minerele, cozilesi tortitele sa prezinte o prindere
corespunzatoare sis a fie rezistente pt a nu se deforma. La art care se inched etanj trebuie
sa se sprijine pe intreaga suprafata , accesoriile trebuie sa functioneze normal in timpul
utilizarii. Rezistenta in procesul de utilizare se caracterizeaza prin rezistenta la cadere libera
la variatii de temperature si agenti chimici.Reesind din cele mentionate mai sus art de masa
plastica nu trebuie sa se deformeze, san u crape sis a nu se sparga in timpul utilizarii. In
urma spalarii cu detergent sau cu solutii alcaline san u prezinte modificari ale culorii, sa se
deformeze suprafata. In contact cu ceaiul si cafeaua se admite o usoara colorare a
suprafetei.

30. Caracterizati particularitatile expertizei sortimentale

31. Caracterizati particularitatile expertizei documentare
32. Caracterizati particularitatile expertizei igienico-sanitare
33. Expertiza fitosanitara:scopul, obiectele, subiectii, metodele, masurile
34. Expertiza sanitar-veterinara: scopul,metodele de cercetare sisituatiile care confirma necesitatea efectuarii
acestui tip de expertiza
35 Expertiza ecologica: continutul si procedura efectuarii
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/expertiza-ecologica-si-evaluarea-
impactului-asupra-mediului/
36. Particularitatile expertizei calitatii ferului electric de calcat
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/mecanica/constructia-si-functionarea-fierului-de-calcat-electric-
118244.html?ref=doc3
Calitatea si sortimentul fiarelor de calcat electrice

Clasificarea fiarelor de calcat electrice* se face dupa urmatoarele criterii:

a) Dupa modul de reglare a temperaturii:

- fiare cu termoregulator;

- fiare cu limitator de temperatura cu reanclansare automata;

- fiare cu limitator de temperatura fara reanclansare automata;

- fiare fara termoregulator si fara limitator de temperatura.

b) Dupa posibilitatile de producere a vaporilor:

 - fiare cu producere de vapori;

- fiare cu functionare uscata.

c) Dupa tipul de comanda a vaporizatorului (pentru fiarele cu producere de vapori):

- fiare cu producere de vapori la care emisia de vapori poate fi intrerupta sau declansata
manual prin intermediul unui intrerupator si pentru care emisia de vapori se opreste in mod
obisnuit daca talpa este tinuta in pozitie verticala. Acest tip de fier este denumit in mod
frecvent fier de tip cu evaporare;

- fiare cu producere de vapori fara mijloc de comanda a emisiei de vapori si care continua sa
emita vapori pana cand rezervorul de apa se goleste. Acest tip de fier este denumit in mod
frecvent fier de tip cu fierbere.

d) Dupa posibilitatea de pulverizare a apei:

- fiare cu pulverizare de apa;

- fiare fara pulverizare de apa.

e) Dupa tipul curentului electric:

- fiare cu functionare in curent alternativ;

- fiare cu functionare in curent continuu si alternativ.

f) Dupa tensiunea de alimentare:

- fiare pentru o singura tensiune;

- fiare pentru mai multe tensiuni;

- fiare pentru un domeniu de tensiuni;

- fiare pentru doua sau mai multe domenii de tensiuni.

g) Dupa utilizare:

- fiare pentru uz general;

- fiare de voiaj.

Caracteristici de calitate

Principalele caracteristici de calitate ale fiarelor de calcat sunt urmatoarele:

Putere nominala: puterea absorbita in conditii de degajare utila de caldura si/sau in sarcina normala
la temperatura normala de functionare atribuita fierului de catre producator si marcata pe produs.

Domeniul de valori: 300 2200 W.

Tensiune nominala: tensiunea atribuita de producator fierului de calcat si marcata pe produs.

Domeniul de valori: 110/220 240 V.

Masa fierului: este in functie de tipul fierului de uz general, professional, de voiaj. Poate lua valori
intre 0,9 6 kg.

Timpul maxim pentru atingerea temperaturii de 180 oC (la sortimentele de fiare de calcat romanesti
este de 6 minute la cele cu termoregulator si 10 minute la cele cu vaporizator, iar pentru atingerea
temperaturii de 260oC 10 minute la cele cu termoregulator sau 20 minute, la cele obisnuite.
 Abaterea admisa pentru termostat: 7oC.

Temperatura maxima admisa pentru punctual cel mai cald: 260oC (la cele cu termoregulator).

37. Expertiza cantitativa si informational a cuptoarelor cu microunde.

38. expertiza calitativa si a deplinitatii a setului de livrare a cuptoarelor cu microunde
39 Expertiza gamei si documentara a cuptoarelor cu microunde.
Gama sortimentala existenta pe piata
Piata este in crestere, din mai multe motive. In primul rand, oferta de acum este mult mai diversa si cuprinde o gama
larga de modele: de la cele cu functii simple (incalzit/dezghetat alimente), pana la cele complexe, cu functii de gatit sau
modele incastrabile, cu un design sofisticat.
O alta segmentare a ofertei poate fi facuta in functie de capacitatea cuptorului (intre 17 si 30 de litri), de modul de
actionare (mecanica, semidigitala sau digitala) sau de sursa de preparare a mancarii. In acest ultim caz este vorba de
cuptoare cu microunde, cuptoare cu microunde si grill si cuptoare cu convectie (sistem de gatire cu aer cald).

http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=74&rev=3
Principii generale ale cuptorului cu microunde
Energia microundelor a fost folosit n procesele industriale de foarte
muli ani. Folosirea acestora n locul surselor conveionale de cldur s-a
produs datorit mai multor avantaje cum ar fi:

- nclzirea rapid n profunzime

- economisire de energie i de timp i mbuntirea calitaii

n primii ani de studii asupra nclzirii prin microunde, aceste avantaje au

fost greu de justificat n raport cu preul sczut al nclzirii cu ajutorul
derivailor petrolului. Toate acestea, mpreun cu reticena multor industrii de
a schimba sistemele convenionale existente, dei adesea ineficiente i
depite, cu sisteme bazate pe microunde, a dus la o cretere lent dar foarte
bine documentat a acestei tehnologii.

Cele mai mari avantaje ale energiei microundelor asupra tehnologiei

convenionale au fost bine precizate de ctre Parkin (1979):

- o mai eficient uscare, vis-a-vis de perioada de uscare, reducnd

costurile de producie

- sistemul este mult mai compact dect sistemul convenional

- energia este transferat ntr-un mod mult mai curat (fr poluare)

- se realizeaz afnarea materialului

- absorbia energiei n mod selectiv de ctre constitueni

- energia se disip repede n volumul materialului

- se evit uscarea excesiva

- un cost relativ sczut al ntreinerii.

Descriere general a cuptorului cu microunde

1. Sistem de nchidere a uii

2. Geam cuptor
3. Orificii de ventilare
4. Inel rotativ
5. Platou rotativ
6. Panou de control

Panoul de control

40. perfectarea actelor rezultate din procedura de expertiza complexa a cuptoarelor cu microunde
Cuptoarele cu microunde reprezint un progres cu totul deosebit n acest domeniu, ptrunznd n ultimul
timp, tot mai mult n buctriile din lumea ntreag.

Avantajele procedeului de nclzire cu microunde constau n:

reducerea cu pn la 75% a timpului i cu pn la 80% a
energiei necesare obinerii aceluiai efect termic, precum i
uoara ntreinere a acestora. Principalul dezavantaj al
cuptorului cu microunde const n absena prjirii i a colorrii
superficiale (rumenire). Aparatele moderne, pentru a elimina
aceste inconvniente, au n dotare i rezistene nclzitoare.
Principiul care st la baza acestor aparate este generarea (propagarea) unor oscilaii electromagnetice de
nalt frecven (microunde 2450 Mhz) care, trecnd prin materiile prime alimentare dezvolt n cteva minute
temperaturi cu efecte termice asupra produselor. Consumul de energie electric este de 2-3 ori mai redus fa de
cuptorul obinuit utilizat pentru aceeai operaie tehnologic.
 n cuptoarele cu microunde nu se introduc vase metalice, tacmuri sau alte obiecte
metalice (ntruct metalele reflect microundele).
Principalele caracteristici ale cuptoarelor cu microunde sunt:
- tensiunea de alimentare, exprimat n voli (220 V)
- frecven curentului, exprimat n heri (50 Hz)
- puterea absorbit de la reea de generatorul de microunde, cuprins ntre 700 i 1000W
- volumul util al cuptorului, exprimat n dm3 sau n litri (l), cu valori cuprinse ntre 15 i 34
dm3
Dotarile suplimentare care pot fi ntlnite la cuptoarele cu microunde sunt:
- ceas elecronic i programator cu care se poate stabili activitatea aparatului de-a lungul unei
zile
- sistem propriu de cntrire
- termometru
- surs electric de lumin pentru iluminatul interior

CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE CUPTOARELOR CU MICROUNDE

a) Dup aportul pe care l au la satisfacerea necesitilor utilizatorilor

Caracteristici tehnico-funcionale:

- tensiune de alimentare (V)

- frecven curentului (Hz)

- putere microunde (W)
- putere grill (W)
- capacitatea (litri)
- afiaj electronic multifuncional
- nivele de putere
- distribuie tridimensional a microundelor
- dimensiuni de gabarit (lungime, lime, adncime) cm
- timp de preparare (minute)
- masa (kg)

Caracteristici economice:

- consum de energie electric (kw h /24 h )

- program rapid de preparare a alimentelor

Caracteristici psihosenzoriale:

- design

- culoare

Caracteristici ergonomice e e protecia utilizatorului:

- manevrare uoar

- siguran n exploatare prin protejare mpotriva electrocutrii

- surs electric de lumin pentru iluminatul interior

- forma i dispunerea butoanelor de acionare

Caracteristici ecologice:

- nivel de zgomot redus (dB / A)

- nivel de radiaii limitat

b) Dup ponderea pe care o au n stabilirea calitii (importana lor):

Caracteristici principale:

- tensiune de alimentare (V)

- consum de energie electric (kw h /24 h )

- siguran n exploatare prin protejare mpotriva electrocutrii

- nivel de zgomot redus (dB / A)

- nivel de radiaii limitat

- program rapid de preparare a alimentelor

- frecven curentului (Hz)

- putere microunde (W)
- putere grill (W)
- capacitatea (litri)
- nivele de putere
- timp de preparare (minute)
- distribuie tridimensional a microundelor
- dimensiuni de gabarit (lungime, lime, adncime) cm
- masa (kg)

Caracteristici secundare:

- manevrare uoar

- afiaj electronic multifuncional

- surs electric de lumin pentru iluminatul interior

Caracteristici minore:

- culoare

- design

- forma i dispunerea butoanelor de acionare

c) Dup sensul de influenare a calitii:
Caracteristici direct proporionale cu calitatea :
- putere microunde (W)
- putere grill (W)
- capacitatea (litri)
- afiaj electronic multifuncional
- nivele de putere
- distribuie tridimensional a microundelor
- program rapid de preparare a alimentelor

Caracteristici invers proporionale cu calitatea :

- dimensiuni de gabarit (lungime, lime, adncime) cm
- masa (kg)
- consum de energie electric (kw h / 24 h)
- nivel de zgomot redus (dB / A)
- timp de preparare (minute)
- nivel de radiaii limitat