COPIII RROMI NTRE MARGINALIZARE SI INTEGRARE

DANA COSTIN SIMA

Marginalizarea reprezinta procesul de situare a indivizilor sau grupurilor pe o pozitie sociala periferica sau de
izolare si implica limitarea drastica a accesului la resursele economice, politice, educationale si comunicationale
ale colectivitatii[1]. Din aceasta perspectiva, marginalizarea se concretizeaza n plasarea indivizilor sau grupurilor sub
nivelul minim acceptat din punct de vedere economic, rezidential, ocupational, de educatie si instructie[2] precum si
printr-un deficit de posibilitati de afirmare si de participare la viata colectivitatii[3].
Asa cum se poate deduce si din definitia de mai sus, marginalizarea nu este rezultatul raritatii resurselor la nivelul
unei societati ci, se datoreaza unei distributii (sau, mai degraba, unei redistribuiri) inegale, inechitabile a acestora.
Grupurile marginale sunt de regula compuse din saraci, someri, minoritati etnice puternic discriminate, handicapati,
bolnavi psihic, delincventi, persoane inadaptate.[4]
Politica aberanta de egalizare sau mai bine spus de standardizare - a indivizilor promovata de regimurile comuniste n
Europa de Est, a avut ca efect si evitarea marginalizarii sociale.
Teza egalitatii cetatenilor era transpusa n plan practic prin diverse instrumente ca:
- politica privind educatia care prevedea obligativitatea nvatamntului de 8 si apoi 10 clase. Diploma obtinuta,
indiferent de pregatirea absolventilor (multi dintre ei analfabeti functional) le permitea acestora accesul pe piata muncii;
- politica de ocupare a fortei de munca, focalizata mai mult pe obligatia de a munci dect pe dreptul la munca, dar care
avea drept consecinta asigurarea unui serviciu pentru toti cetatenii de vrsta activa;[5]
- politica salariala care nu permitea diferentieri semnificative ntre salarii (cu exceptia celor din aparatul de partid si de
stat) si, ca urmare, nivelul de trai al populatiei salariate era aproximativ similar;
- politica de repartitie a locuintelor care oferea prioritate familiilor cu origine sanatoasa (muncitori si/sau fii de tarani)
precum si familiilor numeroase. De asemeni, putem cita prevederea legala conform careia nici o familie nu putea detine
mai mult de o locuinta.
Toate aceste strategii au avut rolul de a desavrsi procesul de egalizare (nivelare) sociala care a debutat dupa 1944
prin stabilizare[6] si nationalizare. Am putea spune chiar ca aceasta politica activa a diminuat marginalizarea unor
importante categorii de populatie, rromii fiind una dintre acestea. Pe lnga masurile active enumerate mai sus care
aveau drept scop scaderea inegalitatilor sociale, un rol important n prevenirea marginalizarii populatiei de romi nainte
de 1989 l-au avut si:
- politica pronatalista care favoriza populatia de rromi caracterizata prin rate nalte ale fertilitatii[7]. Pe lnga alocatia
lunara pentru copii aceasta politica prevedea oferirea de beneficii suplimentare mamelor cu multi copii (indemnizatii de
nastere, indemnizatii pentru mamele cu 3 sau mai multi copii, instituirea titlului de mama eroina, prioritate la
obtinerea de locuinte pentru familiile numeroase etc.).
- politica de promovare nediscriminatorie pe criterii etnice n structurile politice si ale administratiei de stat;
- nu trebuie ignorat nici faptul ca nainte de 1989, chiar si rromii care nu erau angajati cu carte de munca, erau angrenati
n diverse activitati aducatoare de venituri care se ncadrau n asa numita economie complementara (colectarea si
valorificarea materialelor refolosibile, munca cu ziua n agricultura etc.).
Concluzia care se impune este ca, nainte de 1989, datorita politicii de diminuare a diferentierilor sociale si de
nregimentare a ntregii populatii n sistem, nu au existat procese evidente de marginalizare a etnicilor rromi de
catre institutiile publice desi nu poate fi contestata existenta prejudecatilor, a stereotipurilor sau chiar a unor atitudini
discriminatorii n rndul populatiei ne-rrome. Una dintre cauzele care frnau nsa aceste manifestari discriminatorii era
sentimentul de solidaritate existent n rndul populatiei pentru ca dincolo de diferentele etnice, toti indivizii aveau o
identitate comuna aceea de cetateni oprimati. Acest sentiment de solidaritate se manifesta uneori chiar prin elaborarea
unor strategii comune de supravietuire[8].
Dupa 1989 nsa, schimbarile sociale rapide si intensive, care au ridicat probleme serioase si neprevazute n cursul
procesului de institutionalizare si consolidare democratica n societate[9] dar, mai ales, colapsul economiei planificate
si al pattern-urilor sociale ale comunismului[10] precum si tranzitia catre o economie de piata au generat un proces de
polarizare sociala si marginalizare. Au aparut astfel doua clase sociale: cei foarte putini, dar bogati si cei foarte
multi, dar saraci[11]. O evolutie aparte pe scena sociala au avut, dupa 1989, minoritatile etnice si n special minoritatea
rroma ai carei membrii au fost confruntati - n marea lor majoritate cu un acut proces de marginalizare.
Cauzele care au declansat si au ntretinut acest proces de marginalizare se constituie ntr-un complex de factori. Fara a
avea pretentia de exhaustivitate vom ncerca n continuare sa trecem n revista cei mai importanti factori generatori de
marginalizare precum si modalitatile specifice de manifestare a acestei marginalizari n cazul copiilor rromi. Pentru o
mai buna ntelegere a situatiei vom prezenta si exemple.[12]
Factori de natura sociala
Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989, a avut loc si un fenomen de liberalizare a relatiilor sociale.[13]
Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, cmpul social fiind astfel deschis pentru
manifestarea identitatilor de grup dar si a prejudecatilor, stereotipurilor si discriminarii latente pna n acel moment. Au
aparut chiar grupuri informale care promoveaza un mesaj cu un pronuntat caracter rasist (de ex: Armata Ultra care a
mpnzit Bucurestiul cu sloganul: Moarte tiganilor). Una dintre consecintele cele mai grave ale unei astfel de
situatii este ca minoritatea va percepe ntotdeauna un astfel de grup ca fiind exponentul majoritatii si, ca urmare, va
actiona n consecinta, ridicnd garda. Pe de alta parte, si n cadrul minoritatii s-au cristalizat grupuri cu un
comportament deviant, cel mai adesea de tip infractional. Existenta unor astfel de grupuri - dincolo de pericolul social
pe care-l prezinta are un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei minoritatii de catre majoritate
deoarece contribuie semnificativ la formarea si ntretinerea prejudecatilor, stereotipurilor si n final a comportamentului
discriminatoriu sau chiar rasist. Astfel de manifestari nu fac altceva dect sa genereze si sa ntretina un climat tensionat,
latent conflictual, ntre minoritate si majoritate, fiecare, la rndul sau simtindu-se pe de o parte amenintata, iar pe de alta
parte amenintnd.
Factori de natura economica
Transformarile dramatice survenite n sfera vietii economice dupa 1989 inflatia, somajul, diferentierea excesiva a
veniturilor salariale dar si erodarea marii majoritati a acestora, scaderea nivelului de trai, criza locuintelor etc. au avut
un aport semnificativ la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat de fapt o categorie de
marginalizati din punct de vedere economic. Marginalizarea economica nu se suprapune nsa peste cea etnica, dupa
1989, din ce n ce mai multi romni cazut sub diverse praguri de saracie situndu-se astfel pe o pozitie marginalizata.
Pe de alta parte, dupa 1989 polarizarea economica n interiorul etniei a atins proportii dramatice, unii rromi devenind
fabulos de bogati[14] iar altii incredibil de saraci.
Cu toate acestea, marea majoritate a etnicilor romi a constituit una dintre categoriile cele mai vulnerabile la costurile
sociale ale tranzitiei deoarece se situa deja pe pozitii cu risc crescut: fiind slab calificati, rromii au fost grav afectati de
somaj, cei care-si cstigau existenta de pe urma economiei complementare au ramas fara obiectul muncii deoarece
marea majoritate a C:A:P.- urilor unde acestia lucrau ca zilieri s-au desfiintat iar activitatea de colectare si valorificare a
materialelor refolosibile a pierdut mult din amploarea pe care o avea nainte de 1989 (cnd politica celor 3 R -
Recuperare, Reconditionare, Refolosire favoriza aceasta activitate).
Pe de alta parte, erodarea veniturilor salariale precum si a alocatiei de stat pentru copii (principalele surse de venit
pentru multe din familiile de rromi nainte de 1989) a dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie
semnificativa a populatiei de rromi. Imposibilitatea financiara sau legala (case nationalizate care urmeaza a fi restituite)
de cumparare a locuintelor alaturi de supraaglomerarea acestora a generat o noua criza: a locuintelor. Aceasta criza este
accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante a vechiului regim deoarece, generatia nascuta dupa 1966 se
afla acum n plina maturitate, avnd propriile familii si deci proprii copii dar locuind - n majoritatea cazurilor n
continuare, cu familiile de origine. Ca urmare, avem de-a face cu o supraaglomerare excesiva a locuintelor populatiei de
rromi: la nivel national, n 1992, numarul mediu de persoane pe camera era de 3,03 pentru populatia de etnie rroma fata
de doar 1,29 pentru populatia totala (inclusiv rromi)[15]. Aceste cifre reprezinta valori medii; n cercetarile de teren la
care am participat am ntlnit destul de frecvent cazuri n care ntr-o singura camera locuiau 10 sau chiar 15 persoane.
Consecintele care decurg din astfel de situatii sunt extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei (igiena
somnului), dificultati n realizarea igienei personale[16], riscuri privind sanatatea, imposibilitatea asigurarii intimitatii
pentru tinerele cupluri dar si promiscuitate, cu consecinte deosebit de grave asupra socializarii si educatiei copiilor si
adolescentilor. Este de la sine nteles ca pentru elevii care locuiesc n astfel de conditii pregatirea temelor pentru acasa
devine o sarcina aproape imposibila. De fapt, datorita nivelului de trai extrem de scazut, multe dintre familiile de rromi
au renuntat dupa 1989 sa-si mai trimita copii la scoala. O influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a
copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei n functie de frecventa. Din nefericire nsa, nu putem afirma
ca n urma acestei decizii a crescut semnificativ si calitatea actului de nvatamnt. De asemeni, se pot nregistra si efecte
perverse ale acestei decizii: copiii care - din motive independente de vointa lor - nu pot frecventa scoala sau depasesc
numarul admis de absente sunt privati de dreptul la alocatie.
De exemplu, n Calvini, judetul Buzau, familiile de rromi migreaza sezonier pentru munci agricole. Copiii si nsotesc
familiile n aceste deplasari si, ca urmare, sunt obligati sa ntrerupa scoala. Profesorii din Calvini ne-au declarat ca n
perioada iernii unii copii vin la scoala att de prost mbracati nct i trimitem acasa si le spunem sa vina cnd s-o
mai ncalzi vremea. Alteori, profesorii fac eforturi si le aduc copiilor haine de-acasa. Tot n aceasta localitate am
ntlnit doi frati care erau nevoiti sa mparta o singura pereche de pantofi si prin urmare mergeau la scoala cu
rndul.
O alta consecinta grava a nivelului de trai scazut al acestei populatii este exploatarea muncii copiilor. n societatea
romneasca traditionala n general si, cu att mai mult n familiile traditionale de rromi, munca are un rol deosebit
de important n socializarea copiilor, acestia beneficiind de o adevarata ucenicie n familie[17]. n ultimii 20 de ani
nsa, practicarea meseriilor traditionale a cunoscut un declin constant; drept consecinta, ucenicia n familie a urmat si
ea acelasi traseu descendent. Cu toate acestea, utilizarea muncii copiilor n familiile de rromi nu a disparut ci s-a
transformat, pierzndu-si n mare parte valentele pedagogice si lund nuante de exploatare. Un caz deosebit de elocvent
n acest sens este cazul copiilor din comunitatea Pata Rt situata n imediata vecinatate a rampei de gunoi a orasului
Cluj. Diviziunea muncii n aceasta comunitate se realizeaza dupa urmatorul algoritm: copiii, ncepnd de la 6 7
ani merg pe rampa pentru a colecta materiale refolosibile, tatii lor se ocupa de transportul, sortarea si vnzarea
acestora iar mamele se ocupa n principal de treburile gospodaresti, participnd uneori si la pregatirea materialelor
refolosibile pentru vnzare (de ex. spala sticlele). n perioadele calde ale anului, dupa ce se ntorc de la scoala (la ora
17), copiii mannca si apoi pleca pe rampa de unde cei mici (sub 10 ani) se ntorc seara, iar cei mari, abia a doua zi
dimineata cnd se spala, mannca din nou, fura 1 2 ore de somn si pleaca la scoala[18].
n bugetul de timp al acestor copii nu mai exista loc pentru temele pentru acasa sau pentru joaca. Oricum, ei sunt
scolarizati n clase speciale (care functioneaza dupa programa pentru copiii cu handicap de intelect) si, desi la nivel
declarativ si intentional se ntretine speranta ca pna la absolvirea scolii primare - vor fi integrati n nvatamntul de
masa, pentru majoritatea dintre ei aceasta alternativa va ramne doar o iluzie frumoasa. Acesti copii nu au realmente
nici o sansa de a sparge cercul vicios n care sunt captivi si de a duce o existenta normala. Ei sunt marginalizatii, o
societate reziduala care traieste din reziduuri si produce reziduuri Ei se joaca pa rampa, dorm pa rampa,
viseaza pa rampa ntre doua transporturi de gunoi ce viseaza? Viseaza ca n loc de colibele construite din materiale
adunate de pe rampa sa traiasca n vagoanele promise de liderii lor n campania electorala, baietii viseaza sa ajunga
soferi pe o Dacie sau poate, cine stie, pe un Cielo sau chiar un Mercedes[19], iar fetele viseaza sa ajunga
vnzatoare. De ce visele lor nu merg mai departe? Poate pentru ca soferul de pe Dacia Fundatiei Wassdas care le
aduce mereu ajutoare si vnzatoarele de la cel mai apropiat magazin care le dau mncare pe datorie sunt singurii
oameni care desi apartin societatii ajung pna la ei si-i trateaza cu amabilitate. Astfel, soferul si vnzatoarele au ajuns
modele pentru acesti copii. De ce educatorii nu au reusit sa le devina modele? Poate pentru ca distanta (fizica dar si
psihologica) dintre scoala si comunitate este prea greu de parcurs, acestea fiind nca plasate n doua lumi diferite. Poate
pentru ca educatorii nvatatorii de la clasele de rromi - marginalizati si ei de catre proprii colegi nu mai au nici forta
si nici dorinta de a deveni modele, singurul lor vis fiind dealtfel, reintegrarea prin promovarea la o clasa normala.
Si ca si cum toate acestea nu ar fi de-ajuns, autoritatile judetene si locale resping cu consecventa orice tentativa de
legalizare a statutului acestei comunitati. De aceea, rromii de Pata-Rt nu sunt doar marginalizati, ei sunt exclusi pentru
ca din punct de vedere legal aceasta comunitate nu exista (interviul cu P.M. Fundatia Wassdas, Cluj).
Factori de natura politica si etnica
Asa cum am afirmat anterior, nainte de 1989 rromii nu au reprezentat o minoritate etnica discriminata una dintre cauze
fiind si aceea ca nu li s-a acordat dreptul de a reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii
culturale[20] deoarece principiul tacit al politicii socialiste fata de rromi a fost asimilarea[21].
Dupa 1989, odata cu liberalizarea si democratizarea societatii a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati
etnice, religioase, sexuale etc. si de conturare a identitatii acestora dar, n acelasi timp si de marginalizare a lor de
catre majoritate n dorinta ei de a a-si mentine si perpetua echilibrul normativ. Este demn de remarcat ca aceasta reactie
a societatii este universala, nu este specifica Romniei. Astfel, respinsii Frantei si respinsii Romniei apartin acelorasi
categorii, a celor care nu pot asimila normele dominante. Ei apartin categoriei de marginali sau exclusi.[22] De fapt,
avem de-a face cu un dublu proces de conturare a identitatii (att al minoritatii ct si al majoritatii): n cadrul caruia
minoritatea are nevoie de detasare fata de grupul majoritar (de apartenenta) iar majoritatea, percepnd acest proces ca pe
un atentat la propria-i integritate si identitate adopta o atitudine de refuz al alteritatii[23].
Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de
grup, etnica, nu era nsa la nceputul anilor 90 - suficient de bine conturata si, ca urmare, pentru a-si spori
legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare identitatii minoritare n detrimentul celei de cetatean. Unul
dintre efectele perverse ale acestei campanii a fost un proces nedorit de auto-marginalizare. Este adevarat ca, pentru
conturarea unei identitati este nevoie de o anumita detasare cel putin temporara - fata de grupul de apartenenta dar, n
acelasi timp, este nevoie de eforturi bine gndite pentru a evita pericolul izolarii.
n dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii au oferit identitatea de rrom ca alternativa la cea de
tigan valorizata negativ de catre populatia majoritara si, ca urmare, stigmatizanta. Rezultatul a fost n opinia noastra
producerea unei fracturi n interiorul grupului etnic ntre rromi (reprezentati de elita politica, intelectuala si
economica) si tigani (reprezentati de marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii
politici).
Prinsi n acest razboi identitar, copii si aleg identitatea n functie de modelele pe care le au. n aceasta situatie are
cstig de cauza identitatea ai carei exponenti au mai mult succes n plan social proximal (de cele mai multe ori aceasta
este cea de rrom care, asa cum am afirmat anterior, este identitatea elitelor). n 1995, n cadrul unei cercetari calitative
privind situatia tineretului n Romnia post-decembrista, am realizat un interviu cu un tnar rrom care era absolut
fascinat de succesul n afaceri si de prestigiul social al lui Fane Spoitoru. Cnd a aflat ca sunt din Bucuresti prima lui
ntrebare a fost: si ati auzit de Fane Spoitoru, e tare de tot! Are un local chiar n centru, l-ati vazut, acolo se duc cei mai
tari oameni din Bucuresti! (C.I., 28 ani rrom din Roman, judetul Neamt)
Concluzia care se impune este ca dupa 1989, n mod clar, populatia de rromi a suferit un proces de marginalizare. Este
nsa extrem de dificil de decelat dimensiunea etnica a marginalizarii de cea economica sau de cea legata de vrsta sau
sex. n fapt, avem de-a face cu un cumul de marginalizare (cumul de mizerie dupa Pierre Bourdieu) n care n opinia
noastra rolul principal l detine nsa componenta economica a marginalizarii. Un argument n plus n favoarea acestei
afirmatii este ca problemele cu care se confrunta marea majoritate a copiilor rromi sunt extrem de diferite de problemele
copiilor de etnie maghiara (de exemplu) dar, sunt aproape similare cu cele ale copiilor romni sau de alte etnii din
familii sarace.

Care sunt consecintele marginalizarii?

Consecintele marginalizarii sunt ca si cauzele acesteia multiple si interrelationate. Deoarece este dificil de stabilit o
ierarhie a lor n functie de importanta si gravitate, vom ncerca sa le ierarhizam n functie de relatiile cauzale existente
ntre ele.
Una dintre cele mai grave consecinte ale marginalizarii este situarea persoanelor marginalizate pe o pozitie inferioara,
ca cetateni de rang II, lipsiti de drepturile si responsabilitatile ce deriva din statutul de cetatean.[24] Din nefericire dupa
10 ani de experienta democratica, n Romnia nu exista nca o cultura a drepturilor cetatenesti si nici servicii publice
specializate n monitorizarea respectarii acestor drepturi si oferirea de consultanta si suport pentru cetatenii ale caror
drepturi civile au fost ncalcate (servicii de advocacy).

Dreptul la asistenta medicala

O mare parte dintre comunitatile de rromi nu sunt marginalizate doar din punct de vedere social ci si spatial, fiind
situate la periferia localitatilor sau n zone izolate. Aceasta marginalizare nu este nsa una etnica ci, mai degraba, una
economica si teritoriala, n aceasi situatie aflndu-se si multe sate de romni. Una dintre consecintele care decurg din
aceasta izolare spatiala este accesul redus la serviciile de asistenta medicala favorizat si de calitatea proasta a drumurilor
care, de multe ori, n conditii de timp nefavorabil devin impracticabile. De exemplu, satul Ocolna din judetul Dolj se
afla la 10 km de cea mai apropiata unitate sanitara, iar n satul Balta Arsa din judetul Botosani, drumul de 7 km pna la
dispensar devine impracticabil n urma intemperiilor. De aceea, parintii sunt nevoiti sa strabata aceasta distanta cu copiii
bolnavi n brate.
O alta problema este accesibilitatea redusa a serviciilor de ambulanta fie din cauza suprasolicitarii acestora cu apeluri,
fie din lipsa mijloacelor de comunicatie, fie datorita cailor de acces improprii pentru transportul auto.
O alta dimensiune a problemei este legata de costurile formale sau informale pe care le presupune asistenta medicala.
Trebuie mentionat nsa ca aceasta problema este generalizata la nivelul ntregii populatii si nu reprezinta o modalitate
specifica de tratament discriminatoriu pentru populatia de rromi. Un argument n acest sens este faptul ca n ultimul
Barometru de Opinie Publica realizat n mai 1999 de Metro Media Transilvania, 15% dintre subiecti au declarat ca
ntotdeauna au fost nevoiti sa ofere cadouri(bani, produse sau servicii) pentru a-si rezolva o problema de sanatate, iar
41% au declarat ca au oferit uneori cadouri personalului medical. Cumulnd aceste procente ajungem la concluzia ca
56% din totalul cetatenilor romni (inclusiv rromi) care vin n contact cu serviciile medicale sunt nevoiti sa plateasca
cel putin ocazional costuri informale pentru asistenta medicala.
De asemeni, dimensiunea administrativa a asistentei medicale nu poate fi nici ea neglijata. Absenta actelor de identitate
pentru unii etnici romi, absenta unui domiciliu stabil precum si absenta unui venit salarial care sa asigure plata
contributiei la Fondul de Asigurari de Sanatate vor exclude o mare parte a populatiei de rromi de la serviciile publice de
asistenta medicala dupa generalizarea reformei sistemului medical.
Toate aceste deficiente au un impact maxim asupra asistentei medicale a copiilor rromi afectnd grav dreptul acestora la
sanatate si asistenta medicala.

Dreptul la un spatiu de viata sigur si protejat

n conditiile crizei economice n care se afla Romnia n prezent, a crizei locuintelor si a scaderii drastice a nivelului de
trai, pentru majoritatea copiilor de etnie rroma acest drept nu este respectat. Pentru a exemplifica aceasta situatie vom
cita un fragment dintr-un focus grup realizat n 1998 cu un grup de femei rrome din Mangalia[25]: am 10 copii si stau
ntr-o hala (este vorba despre niste foste cazarmi care n prezent au fost compartimentate si transformate n locuinte)
care puteti sa veniti, cu niste copilasi mici, foarte marunti, toata iarna am rezistat acolo cu picioarele pa jos, pa
ciment, toata iarna.[26] iar o alta femeie declara: am un copil handicapat de SIDA suntem 8 insi n casa. Sotu-i
bolnav de pedepsia (epilepsie). ni s-a dat o camera foarte mica. Trebe sa aiba liniste, i trebe aer curat la copil, i
trebe alte conditii. Deci acolo, n moment ce acolo speli, acolo fumezi, tot microbu tot n el este, n-are si el conditii cum
are alti copii![27]

Dreptul copiilor la un regim alimentar adecvat

Si acest drept este afectat n mod dramatic de prabusirea nivelului de trai al familiilor. Dimensiunea privatiunilor este
de cele mai multe ori de neimaginat pentru cei din afara. Pentru a ncerca sa o conturam vom cita cteva exemple: o
mama din Mangalia declara: mi cere lapte, i dau sa mannce zahar cu o crpa n gura, n-am ce sa-i dau mncare i
pun zahar n gura si-i dau sa suga.[28]. Consecintele alimentatiei deficitare sunt grave - avitaminoze, malnutritie,
anemie, distrofie, rahitism si, n majoritatea cazurilor deficit staturo-ponderal[29] si au efecte pe termen lung. Dar, pe
lnga acest tip de efecte, deficitul alimentar al copiilor rromi are si efecte n plan social, favoriznd institutionalizarea
acestora. Pentru a argumenta aceasta afirmatie putem cita doua declaratii: astfel, o femeie din Pata-Rt, Cluj care avea si
copii institutionalizati dar si copii pe care-i ngrijea n familie, declara: mai multa foame trag astia care-s cu mine, ca
aia de la casele copilului!. Iar o alta, din judetul Buzau de asta data, declara si ea: ne vine sa le dam la stat, la casa
de copii, ca sa mannce[30]. Faptul ca persoane din zone att de diferite ale tarii fac afirmatii att de asemanatoare este
n opinia noastra o dovada a faptului ca acest mod de a privi lucrurile este generalizat si va constitui un serios
obstacol n calea punerii n practica a politicii de dezinstitutionalizare promovata de Departamentul pentru Protectia
Drepturilor Copilului.
Asistenta sociala vine n sprijinul familiilor aflate n imposibilitatea de a le asigura copiilor un regim alimentar adecvat
prin oferirea serviciilor de masa la Cantina de Ajutor Social. Dar, copiii din mediul rural au o situatie dezavantajata si
din acest punct de vedere deoarece nu pot beneficia de aceste servicii.

Dreptul la o educatie practica solida

Copii rromi sunt n mod semnificativ afectati si n exercitarea acestui drept. Cauzele sunt multiple:
handicapul lingvistic al copiilor din comunitatile vorbitoare de rromani;
 deficitul de informatii, deprinderi si adaptare pentru copiii care n-au frecventat gradinita (n aceasta categorie
ncadrndu-se marea majoritate a copiilor rromi);
absenta conditiilor pentru rezolvarea temelor pentru acasa;
absenta resurselor necesare procurarii rechizitelor;
lipsa de motivatie a parintilor care nu mai vad n educatie o cale de reusita n plan social si profesional;
discriminarea mai mult sau mai putin evidenta, manifesta, cu care sunt confruntati copii rromi n colectivitatile scolare
si care variaza pe un continuu de la adresari jignitoare sau pozitionarea elevilor rromi n spatele claselor, pna la
nfiintarea de clase separate, scoli separate (ca n cazul localitatii Coltau din judetul Maramures) sau chiar clase speciale
pentru elevii rromi (Cluj).
Pe lnga ncalcarea drepturilor lor cetatenesti, deseori persoanele marginalizate sunt plasate n afara cmpului de
aplicare a drepturilor omului. Vom trece n continuare n revista cteva dintre drepturile stipulate de Conventia ONU cu
Privire la Drepturile Copilului (ratificata de Romnia prin Legea nr.18 din 27 septembrie 1990) a caror respectare este
afectata ca urmare a marginalizarii

Dreptul la protejarea fata de abuzuri si neglijare art.19

Ca o consecinta a discriminarii si marginalizarii, multi copii rromi sunt abuzati emotional si uneori chiar si fizic att n
relatiile cu institutiile de nvatamnt sau de sanatate, n relatiile sociale cu ne-rromii ct si n propriile familii.

Dreptul de a beneficia de securitate sociala art.26

Legea 67/1995 prevede plata ajutorului social pentru persoanele sau familiile al caror venit pe persoana este sub
minimul stabilit prin lege. n 1997, ca urmare a politicii de descentralizare plata ajutoarelor sociale a intrat n sarcina
bugetelor locale. Consecinta a fost fireasca si previzibila: plata acestei prestatii a nceput sa se faca cu intermitente
sau, chiar a fost sistata n multe localitati. Problema este ca n anumite localitati - unde rromii erau principalii potentiali
beneficiari ai ajutorului social - sistarea acestor plati nu s-a datorat absentei fondurilor ci deciziei autoritatilor locale. De
exemplu, n comuna Cincu, judetul Brasov, Consiliul Local, dupa o perioada n care a conditionat plata ajutorului social
de prestarea unor munci n favoarea comunitatii (sau, mai degraba a Primariei) a decis ca nu este corect sa ia de la
cei care muncesc si sa dea la lenesi (B.I. primar n Cincu) si a nghetat platile. Aceasta decizie arbitrara, ilegala si
discriminatorie ncalca n mod flagrant dreptul familiilor de rromi si n consecinta si al copiilor acestora la securitate
sociala.
Putem concluziona ca exista doua mari probleme legate de ajutoarele materiale (ajutorul social, bursele sociale etc.): pe
termen scurt, cea mai importanta problema este neplata acestor prestatii fie datorita absentei fondurilor, fie ca urmare a
unor decizii ale autoritatilor locale. Pe termen lung nsa, aceste prestatii pot avea efecte perverse de creare a unui cerc
vicios (capcana saraciei) care ntretine dependenta de serviciile sociale crend generatii de dependenti.

Dreptul de a fi protejat mpotriva exploatarii economice art. 32

Desi este dificil de stabilit o ierarhie a responsabilitatilor privind exploatarea muncii copiilor romi, putem afirma cu
certitudine ca situatia de marginalizare n care se afla aceste comunitati (prin deficitul de resurse, de informatie si de
educatie pe care-l presupune) este un important factor favorizant al exploatarii muncii copiilor. Pe de alta parte,
marginalizarea si spune cuvntul si prin faptul ca autoritatile si institutiile publice care ar trebui sa monitorizeze situatia
respectarii drepturilor copiilor n familie si sa reprezinte un garant al respectarii acestor drepturi, (respectiv Directiile
Judetene pentru protectia Drepturilor Copilului) nu-si ndeplinesc aceste atributii (cel putin n cazul familiilor de rromi).
Situarea persoanelor marginalizate n afara cmpului de relatii sociale este o alta consecinta importanta a marginalizarii.
Proximitatea fizica nu presupune n mod necesar si existenta unui dialog sau a unei relatii ntre persoanele sau grupurile
aflate n proximitate. Un exemplu elocvent n acest sens este absenta totala a dialogului si a relatiilor normale ntre
elevii romni si elevii rromi n scolile n care acestia din urma nvata n clase separate. De exemplu, la scoala
frecventata de copiii rromi din Pata Rt (Cluj), o eleva romnca descrie relatiile cu rromii de la clasele speciale
astfel: ei sunt agresivi tot timpul.iar noi nici nu-i bagam n seama![31].
Autontretinerea marginalizarii este - n opinia noastra - cea mai serioasa consecinta a procesului de marginalizare care
contine n el nsusi un cerc vicios: persoanele si grupurile marginale, fiind lipsite de resurse minime economice,
politice, educationale si facnd obiectul unei discriminari constante, sunt lipsite de sansele reale de a depasi starea de
marginalizare.[32] n acest proces marginalizarea se mosteneste de la o generatie la alta cu tot cortegiul de probleme
adiacente si, cel mai grav, cu o cultura a marginalizarii.

Reactia (raspunsul) la marginalizare

Reactia la situatia de marginalizare poate fi pasiva sau activa. Uneori, indivizii sau grupurile marginalizate intra ntr-o
stare de apatie, de neajutorare, de fatalism care poate induce ideea ca avem de-a face cu o acceptare a marginalizarii si
chiar cu o automarginalizare. n realitate, acceptarea este dificil de decelat de revolta latenta iar punctul de inflexiune
dintre ele este si mai incert deoarece este conditionat de o multitudine de factori interni si externi. Din perspectiva
conflictelor sociale aceasta revolta latenta este situatia cea mai periculoasa pentru ca nefiind cunoscuta este
imprevizibila si deci imposibil de controlat.
Reactiile active la marginalizare se concretizeaza n opinia noastra n doua tipuri de strategii care vizeaza obtinerea
recunoasterii sociale si, ca urmare, depasirea conditiei de marginal:
1. Strategii distructive care apar ca o reactie de compensare[33] si se manifesta prin negarea si/sau distrugerea
valorilor majoritarilor, prin negarea si/sau ncalcarea normelor, prin agresivitate, violenta, si comportamente
deviante.[34]

2. Strategii constructive concretizate n construirea unui sistem propriu de valori si norme, a unei culturi proprii, a unui
sistem de relatii sociale, a unor elite etc. Un exemplu n acest sens este muzica tiganesca mai mult sau mai putin
autentica, dar comerciala care s-a impus pe piata ofertelor culturale si care, n acest moment, are un public
constant (format att din rromi ct si din ne-rromi).
Sistemul relatiilor sociale informale sau formale (concretizate n asociatii, fundatii, partide politice) s-a dezvoltat odata
cu formarea constiintei de grup etnic si cu conturarea comunitatii.
Elitele asa cum am afirmat anterior sunt politice, economice si intelectuale. Cele mai valorizate sunt cea economica
urmata de cea politica si, n final, de cea intelectuala (n contextul social general al devalorizarii statutului social al
intelectualilor dupa 1989).
n opinia noastra asistam - de fapt - la construirea unei societati paralele. Desi este mai putin costisitoare sau periculoasa
pentru societatea globala dect strategia distructiva, nu putem afirma ca aceasta este solutia la problema marginalizarii
deoarece nu este eliminata marginalizarea ci doar discomfortul pe care aceasta l produce.

Marginalizare versus integrare

Singura alternativa aceptabila si viabila la problema marginalizarii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a
acesteia pe de o parte si de integrare, pe de alta parte. Desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor
rromi au o reactie adversa n acest moment. Cauza este, n opinia noastra, o ntelegere defectuoasa a ideii de integrare,
perceputa fragmentar, doar n dimensiunea sa coercitiva, de asimilare. n realitate, integrarea reprezinta o relatie, o
interactiune dinamica ntre sistemul care se integreaza si sistemul care integreaza[35] iar rezultatul acestui proces este
un echilibru functional al partilor[36].
Nu mai putin adevarat este nsa si faptul ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale: integrarea culturala,
normativa, comunicationala si functionala.[37] Daca integrarea culturala presupune coerenta normelor si valorilor
unei culturi, integrarea normativa reprezinta masura n care valorile grupului devin norme efective (de
comportament) pentru membrii acestuia.[38] Aceasta exigenta a majoritatii de conformare a minoritatii la normele
sale - este adesea perceputa ca o tendinta asimilationista. n realitate nsa, majoritatea nsasi se supune acestui set de
norme, nu dispune de el, toti cetatenii fiind supt legi. Iar pe de alta parte, acest set de norme este rezultat din procesul
de evolutie istorica a societatii, proces n cadrul caruia majoritatea a interactionat adesea cu diferite minoritati.
Pentru acest tip de interactiune este nevoie nsa de ceea ce Serge Moscovici numea minoritatea activa minoritatea
care este nu doar provocatoare de devianta, ci si sursa de inovatie si de schimbare sociala.[39] Dar, conditia ca
minoritarii sa devina surse de influenta este ca acestia sa se manifeste (ei nsisi n.a) capabili de a crea norme si
valori.[40]
Dimensiunea comunicativa a integrarii este definita de schimbul interpersonal de semnificatii[41] iar cea
functionala de schimbul de servicii.[42] Daca ar fi sa ierarhizam cele patru dimensiuni ale integrarii sociale n
functie de dificultatea realizarii acestora, probabil ca cea mai usor de realizat este integrarea normativa urmata de cea
functionala, comunicativa si culturala.
nainte de a continua trebuie sa afirmam cu certitudine ca n Romnia anului 1999 nu toti rromii sunt marginalizati.
Exista un procent semnificativ de rromi integrati cel putin la nivel normativ si functional. Cel mai bine integrati sunt
membrii elitei intelectuale si a celei economice. Dar, n acelasi timp nu pot fi trecuti cu vederea nici rromii cu un nivel
mediu de pregatire si cu profesii moderne care au un nivel satisfacator de integrare sociala.
O situatie inedita apare n comunitatile mixte din punct de vedere etnic dar extrem de sarace n care diferentierile sunt
aproape inexistente. Este un exemplu clasic de diminuare a distantelor sociale n conditii de criza. Dar a vorbi despre
integrare n aceasta situatie este aproape o ironie deoarece integrarea se realizeaza n cadrul unui grup la rndul sau
marginalizat.
n continuare vom trece n revista factorii care pot si trebuie sa aiba un rol activ n perfectarea procesului de integrare
functionala a etniei rromilor n societatea interculturala a mileniului trei.
1. Sistemul educational n cadrul caruia este necesara focalizarea pe urmatoarele directii de actiune:
- Dezvoltarea sistemului de burse de merit si de studiu n detrimentul burselor sociale, cu scopul de a stimula
performantele scolare ale copiilor;

- Derularea prin intermediul scolilor a unor programe sociale menite sa suplineasca dificultatile cu care se confrunta
elevii rromi n familii si care pun n pericol procesul de nvatamnt. Cea mai eficienta strategie ar fi dezvoltarea scolilor
de tip semi-internat n care, dupa terminarea orelor de clasa elevii ar putea servi o masa calda, dupa care si-ar pregati
temele ndrumati de cadre didactice specializate care le-ar putea oferi si meditatii.[43]

- Extinderea (pe termen scurt) a strategiilor de discriminare pozitiva pentru elevii rromi, ca masura compensatorie
menita sa atenueze efectele negative ale marginalizarii cu care se confrunta n prezent o parte a acestei populatii. Scopul
acestor masuri este de a facilita accesul elevilor rromi la institutiile de nvatamnt superior, pornind de la ipoteza ca elita
intelectuala astfel formata ar avea un impact pozitiv semnificativ att n procesul de integrare al acestui grup etnic ct si
n procesul de modificare a stereotipurilor negative ale majoritatii. Nu trebuie ignorate nsa nici efectele perverse ale
discriminarii pozitive care se concretizeaza ntr-un nou proces de marginalizare si auto-marginalizare la care sunt supusi
studentii rromi.[44] Deoarece orict de pozitiva ar fi o discriminare ea ramne n esenta o discriminare, n opinia
noastra discriminarea pozitiva a etnicilor rromi nu trebuie sa constituie altceva dect o etapa n evolutia relatiilor sociale
dintre majoritate si minoritate, pe termen lung avndu-se n vedere renuntarea la astfel de masuri;

- Tot ca strategie pe termen lung este necesara dezvoltarea unui model intercultural n educatie. Abordarea
interculturala nu este o noua stiinta, nici o noua disciplina, ci o noua metodologie[45]. Fiind un concept relativ
nou, beneficiaza de putine definitii structurate, una dintre acestea este cea oferita de Micheline Rey: cine spune
intercultural spune n mod necesar, plecnd de la sensul plenar al prefixului inter: interactiune, schimb, deschidere,
reciprocitate, solidaritate obiectiva. Spune, de asemenea, dnd deplinul sens termenului cultura recunoasterea
valorilor, a modurilor de viata, a reprezentarilor simbolice la care se raporteaza fiintele umane, indivizi sau societati, n
interactiunea lor cu altul si n ntelegerea lumii[46]. Educatia interculturala are ca scop formarea unor indivizi
diferiti dar egali, cetateni ai unei societati democratice functionale, bazata nu pe relatii de dominare sau asimilare ci pe
complementaritate.

2. Mass-media trebuie sa-si concentreze eforturile pentru:

- Formarea de jurnalisti specializati n domeniul relatiilor interetnice care sa relateze stirile cu profesionalism si
responsabilitate, eliberati de rasism si de goana dupa stiri senzationale (care aduc profituri senzationale), si fideli eticii
si deontologiei profesionale;
- Campanie mass-media de remodelare a prejudecatilor prin aportul unui volum mare de informatii care sa vizeze
doua obiective:
O informare ct mai consistenta despre grupul care sufera valorizarea defectuoasa[47] (rromii). Pe lnga prezentarea
istoriei, traditiilor, normelor si valorilor culturale ale acestei etnii, ar fi necesara - n opinia noastra si o campanie de
mediatizare a strategiilor de succes (care se mentin n limitele legalitatii) si a modelelor de integrare sociala.
Largirea orizontului atitudinal al populatiei majoritare n sensul de a accepta si valoriza diversitatea etnica[48]
ceea ce este echivalentul educatiei interculturale a adultilor.

3. Asistenta sociala este un domeniu de activitate care are de-a face cu toate categoriile de persoane marginalizate. n
ce priveste asistenta sociala a persoanelor apartinnd unor minoritati etnice, este necesara focalizarea pe urmatoarele
directii de actiune:
- Formarea de specialisti n asistenta sociala de tip comunitar avnd n vedere eficienta pe termen lung a acestui tip de
interventie si implicarea lor activa si sustinuta n recuperarea comunitatilor disfunctionale;
- Dezvoltarea serviciilor de monitorizare a respectarii drepturilor copilului din cadrul Departamentului pentru Protectia
Drepturilor Copilului;
- Formarea de specialisti n advocacy care sa ofere suport si consiliere etnicilor rromi n relatiile acestora cu
institutiile publice;
- Formarea de specialisti n empowerment, dezvoltarea unei strategii de emancipare a minoritatii, de
mputernicere a acesteia, de reducere a dependentei sociale a membrilor sai si de dezvoltare a autonomiei proprii;
- n ce priveste ajutoarele materiale, n opinia noastra, pe termen lung este necesara o strategie de diversificare a
prestatiilor care stimuleaza activitatea n detrimentul celor care favorizeaza dependenta sociala (de exemplu, extinderea
sistemului de burse de merit n detrimentul celor sociale).

4. Stiintele sociale au rolul de a:

- Forma negociatori specializati n rezolvarea conflictelor interetnice care sa se implice activ si n prevenirea lor prin
ameliorarea tensiunilor interetnice si prin crearea unui climat de buna vecinatate si cooperare;
- Formarea unei noi generatii de lideri capabili sa gestioneze tranzitia acestui grup etnic de la statutul de minoritate
discriminata spre cel de minoritate respectata si integrata, aflata n relatii de complementaritate functionala cu celelalte
componente ale societatii;
- Nu n ultimul rnd, specialistilor din domeniul stiintelor sociale le revine sarcina de a realiza cercetari si studii pentru a
putea furniza factorilor de decizie informatii actuale si pertinente.

5. Factorii de decizie de la nivel guvernamental au datia de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile
etnice din Romnia. Scopurile acestei politici ar trebui sa vizeze:
Respectarea n egala masura a drepturilor tuturor minoritatilor;
Eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste.
Concluzia care se impune este aceea ca o mare parte a populatiei de etnie rroma si deci si copiii acestora sufera un
accentuat proces de marginalizare ale carui cauze sunt multiple: sociale, economice, etnice, politice etc. Acest proces
afecteaza profund dezvoltarea bio-psiho-sociala a copiilor rromi. De aceea este nevoie de o strategie de interventie
coerenta si sustinuta care sa se adreseze att minoritatii marginalizate ct si majoritatii marginalizante. Scopul acestei
strategii este crearea societatii mileniului trei societatea interculturala, o societate de indivizi diferiti dar egali,
racordati la valorile generale ale umanitatii[49] si respectnd un set comun de norme dar, n acelasi timp, aflati ntr-un
permanent schimb cultural si spiritual. O societate n care este loc pentru fiecare si fiecare are sansa de a se dezvolta
plenar, interrelationnd cu ceilalti, o societate n care drepturile tuturor cetatenilor sunt respectate, ncepnd cu dreptul
la libertate si la cautarea fericirii[50]. Un adevarat terre des hommes.

--------------------------------------------------------------------------------

[1] Dictionarul de Sociologie, coord: Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Editura Babel, Bucuresti 1993, pag. 338.
[2] idem
[3] idem
[4] idem
[5] Trebuie mentionata nsa aparitia - dupa 1985 a fenomenului somajului mascat, datorita disfunctionalitatilor
economiei.
[6] Reforma monetara care a inclus masuri de egalizare sociala prin devalorizarea dramatica a monedei si deci a
economiilor populatiei.
[7] Un procent semnificativ de rromi traiesc n familii traditionale (86% dupa C. Zamfir si E. Zamfir, coord. Tiganii
ntre ignorare si ngrijorare, Editura Alternative, Bucuresti, 1993, pag. 66). n familiile traditionale copilul este
perceput ca un bun de productie deoarece poate produce venit monetar (Gary S. Becker Comportamentul Uman o
abordare economica, Editura All, Bucuresti 1994). Aceasta perceptie favorizeaza un comportament reproductiv
caracterizat prin rate nalte ale natalitatii.
[8] De exemplu, nnainte de 1989, n judetul Buzau, toata populatia din satele de pe Valea Chiojdului era aprovizionata
cu produse agricole de rromii din Calvini care lucrau pe perioada verii la fermele agricole din Balta Brailei.
[9] Temenuga Rakadjiiska Democratizarea si marginalizarea n societatile est-europene (cazul Bulgariei) n vol.
Minoritari, Marginali, Exclusi, coord: Adrian Neculau si Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iasi, 1996, pag. 217.
[10] Idem.
[11] idem.
[12] Informatiile care stau la baza acestui eseu sunt rezultatul activitatii de cercetare desfasurata de autoare din 1992
pna n prezent. Exemplele care vor fi prezentate pe parcursul acestui studiu au fost identificate n cadrul unei cercetari
viznd Situatia copiilor rromi din Romnia, cercetare derulata n 1998, la initiativa Organizatiei Salvati Copii.
[13] Eliberata de presiunea ideologica societatea s-a atomizat, crendu-se astfel premisele pentru aparitia noilor clase
sociale.
[14] De exemplu comunitatea de rromi din satul Buzescu, judetul Teleorman, n care rromii si-au construit adevarate
palate cu 15, 20 sau chiar 30 de camere.
[15] C. Zamfir si E. Zamfir, coord. Tiganii ntre ignorare si ngrijorare, Editura Alternative, Bucuresti, 1993, pag.
139.
[16] n cadrul unui focus grup pe problemele populatiei de rromi, o femeie din Calvini, judetul Buzau, declara: toti ne
spalam ntr-o camera, ne-am umplut de rie, de bubeapa nu sa cumpara cu bani, da daca n-ai unde sa te spelisi ti-e
rusine sa te dezbraci ca ala-I mai mare, ala-I mai mic, ala raceste daca deschizi usa
[17] Teodor Cozma, Constantin Cucos, Mariana Momanu Educatia copiilor de tigani: reprezentari, ipoteze,
dificultati n vol. Minoritari, Marginali, Exclusi, coord: Adrian Neculau si Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iasi,
1996, pag 114.
[18] D.C.S. (sociolog) - Cnd va duceti pe rampa?
- n tata zua merem, dupa ce vinim de la scoala, cnd vinim mncam, luam crlije, merem pa rampa.
D.C.S. Si ct stati pa rampa?
- Pna seara, unii sta pna dimineata (extras dintr-un interviu cu copii rromi din Pata-Rt, Cluj)
[19] idem
[20] C. Zamfir si E. Zamfir, coord. Tiganii ntre ignorare si ngrijorare, Editura Alternative, Bucuresti, 1993.,
pag.157
[21] idem.
[22] Adrian Neculau si Gilles Ferreol tn Introducerea volumului . Minoritari, Marginali, Exclusi, coord: Adrian
Neculau si Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iasi, 1996, pag. 11
[23] idem.
[24] John Friedmann profesor la Universitatea din Los Angeles a formulat Decalogul drepturilor cetatenilor: 1. O
nastere asistata de specialisti; 2. Un spatiu de viata sigur si protejat; 3.Un regim alimentar adecvat; 4. ngrijiri medicale
accesibile; 5. O educatie practica solida; 6.Participare la viata politica; 7. O viata productiva din punct de vedere
economic; 8. Protectia mpotriva somajului; 9. O batrnete respectata; 10. Un mormnt. John Friedmann O
reconsiderare a saraciei: autonomizarea si drepturile cetatenilor n vol. Minoritari, Marginali, Exclusi, coord: Adrian
Neculau si Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iasi, 1996, pag. 256
[25] Interviul a fost realizat de Ana Bleahu sociolog.
[26] Dana Costin Sima Starea de sanatate a copiilor rromi si relatia cu sistemul medical n Copiii rromi din
Romnia coord. Sorin Cace, Bucuresti 1999, pag. 45.
[27] Idem.
[28] Idem, pag.41.
[29] idem.
[30] idem
[31] Extras dintr-un focus grup realizat cu elevi romni de la Scoala nr.12 din Cluj n cadrul cercetarii Copiii rromi din
Romnia realizata de Organizatia Salvati Copii.
[32] Dictionarul de Sociologie, coord: Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Editura Babel, Bucuresti 1993, pag. 338.
[33] idem
[34] idem
[35] idem, pag. 304.
[36] idem
[37]Dupa W. Landecker: Types of Integration and their Measurement, 1951 citat n Dictionarul de Sociologie, coord:
Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Editura Babel, Bucuresti 1993, pag. 305
[38] idem
[39] Adrian Neculau si Gilles Ferreol tn Introducerea volumului . Minoritari, Marginali, Exclusi, coord: Adrian
Neculau si Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iasi, 1996, pag. 10
[40] idem.
[41] Dictionarul de Sociologie, coord: Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Editura Babel, Bucuresti 1993, pag. 305.
[42] idem
[43] Un astfel de proiect se deruleaza din 1998 la scoala nr.12 din Cluj, pentru copiii rromi din comunitatea Pata-Rt.
Proiectul reprezinta rezultatul colaborarii ntre Organizatia Medecin Sans Frontieres, Fundatia pentru o Societate
Deschisa si Primaria orasului Cluj.
[44] Discriminarea pozitiva la admiterea n nvatamntul superior se concretizeaza n acordarea unui anumit numar de
locuri pentru etnicii rromi care vor concura separat pe aceste locuri. n anul universitar 1998-1999 la examenul de
admitere la Facultatea de Asistenta Sociala au fost peste 15 candidati pe un loc, n timp ce pe locurile pentru rromi au
fost mai putin de un candidat pe loc. n aceste conditii media ultimului intrat pe locurile obisnuite a depasit nota 8 n
timp ce pe locurile pentru rromi s-a intrat cu nota 5. Aceasta situatie a generat din start un proces de separare a
grupului de rromi de marea masa a studentilor. Deosebit de interesant de remarcat este faptul ca studentii rromi care au
participat la concursul de admitere de masa s-au integrat n mod natural n grupul majoritar de studenti.
[45] Constantin Cucos n prefata volumului Educatia interculturala de Pierre Dansen, Christiane Perregaux, Micheline
Rey, Editura Polirom, Iasi, 1999.
[46] Educatia interculturala de Pierre Dansen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Editura Polirom, Iasi, 1999, pag.
16.
[47] Ticu Constantin Minoritatea rromilor de la investigatii constatative la interventie sociala n vol. Minoritari,
Marginali, Exclusi, coord: Adrian Neculau si Gilles Ferreol, Editura Polirom, Iasi, 1996, pag. 133.
[48] Idem.
[49] Educatia interculturala de Pierre Dansen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Editura Polirom, Iasi, 1999, pag.
18.
[50] Constitutia Statelor Unite ale Americii.