Sunteți pe pagina 1din 26

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE


CONTABILITATEA SI FISCALITATEA PATRIMONIULUI

SISTEME CONTABILE COMPARATE-


tari cu economii de tranzitie
STUDIU DE CAZ: CEHIA, POLONIA,
UNGARIA, BULGARIA

BUCURETI
2012
Cuprins:

1
1 . Sistemul contabil din Polonia
1.1 Schimbarile din sistemul contabil in perioada secolului al XX-lea
1.2 De la economia centralizata la economia de piata efecte
1.3 Principiile contabile ale Poloniei si Uniunea Europeana
1.4 Concluzii
2. Sistemul contabil din Cehia
2.2 Formarea Republicii Cehe -1993
2.3 Surse, instrumente i organisme de normalizare contabil
2.4 Principalele diferene ntre raportarea financiar n conformitate cu
reglementarile contabile naionale i IFRS
2.5Obligaiile de publicare i divulgarea informaiilor din situaiile financiare
2.6 Particulariti contabil
3. Sistemul contabil din Ungaria
3.1 Introducere
3.2 Aspecte privind practicile contabile
4. Sistemul contabil din Bulgaria

4.1 Contabilitatea in perioada interbelica

4.2Contabilitatea in economia de comanda


4.3 Contabilitate de modelare n economia de tranziie
4.4 Adoptarea principiilor contabile moderne un pas important in reformarea
contabilitatii bulgaresti
5. Bibliografie

Principalele caracteristici ale sistemelor contabile

2
Tabelul de mai jos prezint informaii comparative cu privire la stadiul de dezvoltare asistemelor
contabile n unele ri din Europa Central i de Est

POLONIA CEHIA UNGARIA

Legea contabilitatii
nr.563/1991 cu modificarile
Legea contabilitatii din 1999 care
ulterioare (ultima modificare
incorporeaza prevederile
majora in2001);
directivelor contabile europene, Legea C din 2000,in vigoare de
-Decretele 500-506/2002
amendate in 2003; la 1 ianuarie 2001.
carerealizeaza conformitatea
-Decretul Consiliului de Ministri
cu Directivele a IV-a si a VII-a
privind emisiunea de titluri
ale Comunitatilor Economice
Europene

Reglementarea contabilitii n rile analizate este n general de competena


Ministerelor Finanelor, existnd un proces mai mult sau mai puin avansat de consultare public,
aa cum se observ din tabelul urmtor.

POLONIA CEHIA UNGARIA

Ministerul Finantelor,cu
Ministerul Finantelor (Legea C);
participarea activa a Camerei
- Consiliul pentru Standarde de
Auditorilor, Uniunii
Contabilitate (organismin
Contabililor si a Consiliului
dependent, infiintat in 2003),
Comitetul pentru Standarde de National al Contabilitatii.
printr-un subcomitet format din
Contabilitate, infiintat de Acest ultim organism a fost
reprezentanti ai profesiei
Ministerul Finantelor in 2002 creat in 1999 pentru a
contabile. Odata
comenta proiectele de
formulate,standardele vor
reglementari, pentru a
fiemise de catre Ministerul
interpreta reglementarile si a
Finantelor
face lobby pe langa Guvern".

In ceea ce privesc organismele care au competene n domeniul auditului :

POLONIA CEHIA UNGARIA

3
Camera Nationala a Auditorilor
Legali KIBR (infiintata in1994)
Camera Auditorilor, organism
numara 7.547membri, din care
independent infiintat in
4.250 activi. Ministeru
1997,emite standardele nationale
Finantelor supravegheaza
de audit (pe baza ISA) si se
activitatea Camerei, care a
ocupa de calificarea auditorilor.
preluat ca membri si o parte din
Camera Auditorilor (infiintata in 2006, numarul demembri ai
fostii experti contabili din perioada
in 1993) -> emite standardele Camerei se ridica la peste 5.700
de dinainte de 1989, WorldBank,
nationale de audit (bazate pe membri (din care 36% inactivi)
ROSC 2005 - Camera
ISA) si asigura calificarea care practica auditul ca
Auditorilor emite standardele
auditorilor (1.275 auditori independenti sau angajati ai unei
nationale de audit, inurma
individuali si 335 societati de firme de
consultarii cu Ministerul Finantelor
audit in 2006). audit; perceptia publicului este
si cu Comisia de Valori Mobiliare.
aceea ca numarul auditorilor este
Activitatea KIBR este
supradimensionat (World
supravegheata de Ministerul
Bank,ROSC 2004). Camera
Finantelor.- Asociatia
cuprinde circa 1.800 firme de
Contabililor numara aproximativ
audit.
29.000 membriind ividuali si
9.700 firme

Particularitati ale sistemului contabil

Sistemului contabil utilizat in fostele tari comuniste era proiectat, reglementat si controlat
de autoritatile centrale. Procesarea datelor era standardizata, existand planuri de conturi nationale
particularizate pentru principalele sectoare ale economiei( planul de conturi pentru industrie,
agricultura, constructii etc.). Una din functiile importante indeplinite de contabilitatea primara si
raportarile financiare a fost aceea de proba in justitie. Sistemul contabil era, in general, unul
organizat intr-un singur circuit, contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune fiind
integrate.

Obiectivul evidentei contabile

Obiectivul evidentei contabile este initial definit ce supravegherea integrala si de control


a modului de indeplinire a planurilor in intreprinderile, organizatiile si institutiile socialiste, si de
aici in intreaga economie nationala.

Utilizatorii

4
Situatiile financiare erau destinate in mod ascendant structurilor administrative. In
consecinta, autoritarile centrale ( Ministerul de Finante, autoritatile de planificare centrala, Banca
Nationala) erau recunoscute ca utilizatori ai informatiei contabile.

Principiile si conventiile contabile


Sistemul contabil de tip sovietic demonstra o limitare a actiunii principiilor si conventiilor
contabile caracteristice raportarii financiare in economia de piata.
Principiul entitatii nu era respectat deoarece pierderile erau finantate din bugetul statului,
iar profitul era transferat catre acleasi buget.
Contabilitatea de angajamente era practicata intr-o masura mai mare sau mai mica.
Intreprinderile din URSS si Polonia aplicau o contabilitate de angajamente partiala. In Polonia,
veniturile erau recunoscute in contabilitate simultan cu expedierea produselor finite catre client
daca plata era facuta intr-un anumit interval de timp: in decurs de 15 zile sau inainte de data de 25
ianuarie a anului urmator. De asemenea, nu se recunosteau cheltuielile pentru care documentele
contabile nu fusesera emise pana la incheierea exercitiului( de exemplu, salariile si utilitatile).
Dobanda aferenta imprumuturilor nu era considerate o cheltuiala in URSS, ci co repartizare din
profit.
Aria de aplicare a principiului prudentei era foarte restransa. In Polonia, Jaruga limiteaza
aplicatiile principiului prudentei la ecaluarea stocurilor( regula minimului dintre cost si pretul
pietei).
Permanenta(consecventa) metodelor era echivalenta, in mod implicit, cu uniformitatea.

Planul de conturi
Criteriul care a stat la baza structurarii planului de conturi a fost principiul circuitului
(Conturile erau prezentate in ordinea desfasurarii ciclului de productie: aprovizionare,
productie, livrare)

Situatiile financiare

5
Modelele de raportare financiara erau diferite. Exista urmatoarea particularitate a maselor
bilantiere: fiecare post de active era egal cu un anume port de pasiv.
Nu se permitea finantarea activelor de exploatare cu fonduri de investitie si viceversa.

Statutul contabililor
Reglementarea centralizata a contabilitatii cerea abilitati profesionale care puteau fi
dobandite prin studii liceale.1
Numarul de contabili necesari in economie era planificat la nivel national.
Contabilul-sef era perceput mai degraba ca un instrument de control, decat ca un membru
al echipei manageriale, deoarece trebuia sa raporteze, pe de o parte, fata de directorul
intreprinderii si pe de alta parte, fata de contabilul-sef al unitatii ierarhic superioare.

POLONIA

1.1 Schimbarile din sistemul contabil in perioada secolului al XX-lea

Istoria reglementailor in contabilitatea Poloniei a fost influentata de istoria sa politica din


secolul al XX-lea. De-a lungul acestei perioade pana in ziua de azi, Polonia a adoptat
reglementarile contabile conform traditiei Europei Continentale. A fost obligata sa aplice
contabilitatea de tip comunist dupa care a migrat catre regulile contabile ale Uniunii Europene la
inceputul anilor 1990, pregatindu-se alaturarii Uniunii Europene. Polonia reprezinta cea mai mare
economie de tranzitie ce a devenit membru al Uniunii Europene, si este dupa parerea Organizatiei
pentru Cooperare si Dezvltare Economica (OECD) un exemplu al unui proces de tranzitie de
succes. Din cauza istoriei politice zbuciumate, Polonia nu a avut nici o sansa sa-si dezvolte o
istorie contabila proprie si nici profesia de audit nu a putut sa-si construiasca o educatie contabila
de nivel universitar.
In Polonia nu a existat inainte de 1930 un plan de conturi national, desi o Asociatie a
Contabililor fusese fondata in anul 1907. Pana in perioada Celui de-al Doilea Razboi Mondial,
sistemul contabil din Polonia a fost influentat puternic de catre cel al Germaniei din perioada
respectiva. Acest sistem a fost totusi schimbat odata cu ocupatia Rusiei, si astfel a fost introdusa
1

6
in Polonia economia planificata. Incepand cu anul 1989 cand Polonia a iesit de sub dominatia rusa,
sistemul contabil s-a schimbat din nou. Schimbarea a fost graduala, deoarece era recunoscut faptul
ca la acest nivel legislatia avea nevoie de timp pentru a fi schimbata, fiind necesare multe corectii
si adaptari.
Noul sistem era mai mult bazat pe economia de piata si era mult mai apropiat de cel practicat
in Europa Occidentala. Alaturandu-se Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in
1996 si Uniunii Europene in 2004, sistemul trebuia sa fie schimbat in unul care sa fie in
conformitate cu cel din Uniunea Europeana. Polonia s-a angajat sa ceara firmelor sa se supuna
Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) intr-un mod consecvent.
De la inceputul secolului al XX-lea sistemele si standardele contabile ale Poloniei au fost
schimbate complet in cotextul unor schimbari politice dramatice. Exemplul polonez este unul
graitor al felului in care sistemul contabil este determinat de schimbarile in structurile socio-
economice si politice ale tarii.

1.3 Principiile contabile ale Poloniei si Uniunea Europeana

Ca si candidat pentru aderarea la Uniunea Europeana, Polonia s-a pregatit singura prin
dezvoltarea noilor sisteme contabile. Unul din instrumentele cheie reprezinta armonizarea
raportarilor financiare cu Directivele Europene si cu IAS. Uniunea Europeana incearca sa
armonizeze legile la principiile contabile printr-un set de directive si ordonante. Directivele arrebui
adaptate de catre tarile membre la legislatia nationala. Ordonantele sunt valide in mod automat
pretutindeni in Uniunea Europeana si nu este nevoie sa fie adaptate la legislatia nationala.
Deja in 1991 Legea Contabilitatii a introdus schimbari care incercau sa fie in concordanta cu
Directiva a patra ( reguli si formatul contabilitatii), ceea ce a adus sistemul contabil polonez mai
aproape de Uniunea Europeana. Legea care a fost rectificata in 2000 a mers in aceeasi directie.
Aceasta lege acopera noi categorii ( ex: active imobilizate) , noi tranzactii ( ex: afaceri de
acoperire), si complexitatile economiei de piata ( cost real vs metoda costului istoric)
Cea de-a 7 a Directiva ( Contabilitatea consolidata), care este considerata a fi mai dificila, nu
a fost adaptata in 1991, dar a devenit parte a legislatiei adoptate in 2000.
Directiva a 8-a ( Calificare si Audit) a fost adoptata in legi in Octombrie 1991 si Octombrie
1994 si in amendamentul din anul 200. Actul din 1991, spre deosebire de directiva, permitea doar

7
persoanelor cu inalte studii sa efectueze auditul. Actul din 1994 cere ca auditorii sa fie in intregime
prefesionisti.
Polonia a oferit prin aceasta noua legislatie o baza buna pentru a deveni membru al Uniunii
Europene, ceea ce s-a si intamplat in 2004.

1.4 Concluzii

Pe durata acestor ani de tranzitie, economia poloneza s-a schimbat considerabil. Desi Polonia
inca are o rata de somaj mare, PIB-ul are o rata de crestere considerabil mai mare decat rata
medie a celor 15 tari mai vechi din Uniunea Europeana.
Polonia si-a schimbat situatia politica, socioeconomica si culturala intr-un interval de timp
foarte scurt. Aceste schimbari s-au reflectat in sistemul contabil si in legile si ordonantele ce au
oferit cadrul pentru noul sistem. De asemenea, standardul profesional al contabililor si auditorilor
s-a adaptat repede schimbarilor.
Cu ajutorul vitezei si profesionalismului al principalelor forte ce stau in spatele dezvoltarii unui
sistem uniform , nu exista indoiala ca Polonia va dezvolta cu succes propriul sistem contabil
national.

CEHIA

Dupa anul 1990, Cehia a recurs la revolutia contabila, inlocuind sistemul contabil monist
existent cu unul dualist, puternic influentat de cel francez. Aceasta tara revenea la dualismul

8
anterior reformei din 1977, reforma care aliniase contabilitatea ceha cu aceea a restului tarilor
socialiste.
Reglementarile contabile din Cehia au fost urmatoarele;
Legea contabilitatii nr.563/1991 cu modificarile ulterioare ( ultima modificare majora in
2001);
Decretele 500-506/2002 care realizeaza conformitatea cu Directivele a IV-a si a VII-a ale
Comunitatilor Economice Europene.
Influentele asupra dezvoltarii contabilitatii din Cehia au fost multiple. Mediile de afaceri
din aceasta tara au fost puternic influentate de codurile comerciale austriace. Cel mai concludent
exemplu este prezenta Consiliului de Administratie, dar subordonat adunarii generale. Consiliul de
Supraveghere are sarcina de a monitoriza intreaga activitate a unei societati comerciale, inclusive
modul de intocmire a situatiilor finaciare. In Cehia o treime din membrii Consiliului de
Supraveghere este desemnata de slariati.
Planul contabil ceh a mers pe modelul planului contabil general francez. Prezentarea
cheltuielilor dupa natural lor, precum si clasificarea zecimala a planurilor de conturi aminteste de
planul contabil general francez. O caracteristica a planul contabil ceh a fost pastrarea
provizioanelor reglementate.
Planul contabil ceh era obligatoriu pentru societatile comerciale.
Referitor la situatiile financiare, acestea trebuiau sa fie intocmite cu fidelitate.
Reglementarea contabilitatii in Cehia era de competenta Ministerului Finantelor, cu
participarea active a Camerei Auditorilor Uniunii Contabililor si a Consiliului National al
Contabilitatii. Acest ultimo organism a fost creat in 1999 pentru a comenta proiectele de
reglementari, pentru a interpreta reglementarile si a face lobby pe langa guvern.
Anterior datei de 1 ianuarie 2005, data intrarii in vigoare a Reglementarii IAS
1.606/2002, intreprinderile erau obligate sa foloseasca urmatoarele reglementari pentru elaborarea
situatiilor financiare:
Societatile comerciale necotate: conform reglementarilor cehe;
Societatile comerciale cotate: conform reglementarilor cehe, dar Bursa de Valori impune si
situatiile financiare conform IFRS;
Grupurile de societati: conform reglementarilor cehe, IFRS ( sau altor standarde, de
exemplu US GAAP).

9
Organismul care avea competenta in domeniul auditului era reprezentat de Camera
Auditorilor ( infiintata in 1993) care emite standardele nationale de audit ( bazate pe ISA) si
asigura calificarea auditorilor ( 1.275 auditori individuali si 335 societati de audit in 2006).
Situatiile finaciare ale intreprinderilor au urmatorul cuprins: bilant, cont de profit si
pierdere, situatia fluxurilor de numerar, situatia modificarii capitalului propriu si notele explicative.
Bilantul intreprinderilor cehe urmeaza modelul francez, in sensul ca activul este prezentat
brut si net, sumele aferente exercitiului incheiat fiind detaliate in trei coloane: valori brute,
amortizari si deprecieri si valori nete. In plus, bilantul prezinta sume pentru exercitiul incheiat si
ultimele doua exercitii anterioare, similar modelului american. Contul de profit si pierdere
favorizeaza natura cheltuielilor si prezinta indicatorul valoare adaugata. Din 2003 este admisa
si clasificarea cheltuielilor dupa destinatie.

Practici contabile

Metode de evaluare a stocurilor


- FIFO si Cost mediu ponderat;
- Costul stocurilor poate fi evaluat pe baza costurilor directe de productie. In bilant,
stocurile se evalueaza la valoarea minima dintre cost si pretul pietei.

Evaluarea clientilor
-Se recomanda constituirea de reduceri de valoare pentru creantele neincasabile. Atunci
cand debitorii sunt declarati falimentari, poate fi constituit un provision reglementat deductibil in
proportie de pana la 100%.

Costurile de cercetare-dezvoltare.
-Costurile de dezvoltare associate proiectelor fiabile pot fi capitalizate la valoarea minima
dintre cost si valoarea beneficiilor eceonomice viitoare, daca acestea pot fi estimate in mod
rezonabil.
-Amortizarea costurilor de dezvoltare trebuie facuta pe o perioada mai mica de 5 ani.

Contractele de leasing

10
-Intre contractile de leasing de exploatare (operational) si cele de leasing finaciar nu se
face nicio distinctie clara in ceea ce priveste contabilizarea. Avansul este tratat ca un active current
si este trecut ulterior pe cheltuieli pe durata contractului de leasing. Redeventele sunt recunoscute
in contul de profit si pierdere, iar redeventele de plata in viitor sunt detaliate in notele explicative.
-Contractele de leasing al caror obiect il reprezinta segmente importante ale
intreprinderilor trebuie capitalizate.

Fondul commercial (Good Will-il)


-este recunoscut doar GW-ul din achizitie, care este amortizat pe parcursul unei perioade
de 15 ani.
-GW-ul negative este inclus in capitalurile grupului.

Conceptul de grup
-Sunt prezentate criteriile legale pentru a defini o filiala (mai mult de 50% din drepturile de
vot).
-Asociatii sunt considerati parte a grupului, daca detin mai mult de 20% din drepturile de
vot.
-Interesele minoritare sunt prezentate ca un post distinct la finalul pasivului bilantier.

Diferente fata de IFRS


- Criterii mai putin stricte pentru recunoasterea activelor necorporale ( de exmplu
cheltuielile de constituire sunt activate, contrar IAS 38).
- Veniturile si cheltuielile aferente contractelor de constructie, productie si de prestari de
servicii pe termen lung sunt contabilizate la incheierea contractului.
- Modificarea unei politici contabile are effect, in general, in anul in care are loc
modificarea.
- Elementele extraordinare au o definitie mai larga decat cea propusa de IAS 8 ( de
exemplu, provizioanele si cheltuielile pentru restructurare sunt tratate ca elemente extraordinare,
ca si efectele modificarii politicilor contabile si corectarea erorilor).
- Subventiile pentru investitii sunt incluse in captalurile proprii.

11
- Renumeratiile membrilor Consiliului de Administratie si de Supraveghere sunt suportate
din rezerve.
- Provizioanele au un cuprins mai lag decat in acceptiunea IAS 37 ( de exemplu, se
contabilizeaza provizioanele pentru bonusuri si concedii neefectuate si provizioanele reglementate
pentru reparatii).
- Contabilizarea contractelor pe termen lung urmeaza metoda terminarii contractului si nu
permite metoda sadiului de definitivare a contractului IAS 11.
- Exceptii la consolidarea grupurilor mici, similar Directivei a VII-a.

2.3 Surse, instrumente i organisme de normalizare contabil

a) pe plan international: IASB (Comisia Internaional pentru Standarde Contabile) - a elaborat


un corp de norme contabile internaionale care pot fi structurate astfel:
Cadrul conceptual (principii)
Norme propriu-zise, care la ora actual se difereniaz n:
IAS (Standarde Internaionale de Contabilitate)
IFRS (Standarde Internaionale de Raportare Financiar)
Interpretri ale normelor i anume
SIC (Interpretrile Standardelor Internaioanle de Contabilitate)
Interpretri date de IFRIC (International Financial Reporting Interpretations Committee)
- creat n 1973, obiectiv iniial: promovarea regulilor standardizate ale contabilitii, aplicabile
lumii ntregi
- stabilete codul de bun conduit i ncearc, cu un succes n cretere, s le fac acceptate de
ctre diferitele guverne i autoriti contabile regionale i naionale
b) n Europa: Comisia European n plan contabil, mai multe directive, inclusiv Directiva a
IV-a (structura, coninutul i prezentarea situaiilor financiare), respectiv Directiva a VII-a
(conturile consolidate).
organisme de normalizare europene: Comitetul de normalizare contabil (ARC), Grupul
European pentru avizarea raportrilor financiare (EFRAG).
Cderea regimului comunist din Cehia a creat premisele schimbrii n plan economic i
implicit la nivel contabil. Normalizatorii din cadrul Ministerului Finanelor i universitarii au

12
ncercat s gseasc soluii de normalizare a contabilitii. Inexistena, la acel moment, a unei
teorii adecvate situaiei au fcut ca soluia aleas s fie una n trepte. n acest sens pot fi
identificate urmtoarele etape ale reformrii sistemului contabil din Cehia:
1. Legea contabilitatii nr.563/1991 cu modificarile ulterioare (ultima modificare majora a
fost realizata in 2001);
2. Decretele 500-506/2002 care realizeaza conformitatea cu Direcivele a IV-a si a VII-a ale
Comunitatilor Economice Europene.
3. Ministerul Finantelor, cu participarea activa a Camerei Auditorilor, Uniunii Contabililor si
a Consiliului Contabilitatii. Acest ultim organism a fost creat in 1999 pentru a comenta
proiectele de reglementari si a face lobby pe langa Guvern.
Anterior datei de 1 ianuarie 2005, data intrarii in vigoare a reglementarii IAS
1.606/2002, intreprinderile erau obligate sa foloseasca urmatoarele reglementari pentru
elaborarea situatiilor financiare:tatile comerciale necotate:conform reglementarilor cehe.
1. Societatile comerciale necotate:conform reglementarilor cehe.
2. Societatile comerciale cotate: conform reglementarilor cehe, dar Bursa de valori impune
si situatii financiare conform IFRS
3. Gruputrile de societati: conform reglementarilor cehe, IFRS (sau altor standarde, de
exemplu US GAAP)
In Cehia auditarea situatiilor financiare este obligatorie pentru societatile pe actiuni, banci si
alte societati financiare, precum si pentru alte entitati in functie de indeplinirea unor criterii de
marime cu mult mai ridicate (entitatile care indeplinesc doua sau trei criterii referitoare
la:cifra de afaceri, totalul activelor brut si numarul mediu de personal).
Camera Auditorilor a fost infiintata in 1993 si emite standardele nationale de audit si
totodata asigura clasificarea auditorilor (1275 individuali si 335 societati de audit in 2006).

2. 4 Principalele diferene ntre raportarea financiar n conformitate cu reglementarile


contabile naionale i IFRS

Cerinele de raportare financiara sunt preluate din Directiva a-IV-a si Directiva a-VII-a.
Acestea au fost destul de uor de aplicat la nceput dar n decursul timpului pentru a fi eficace
acest proces a devenit din ce n ce mai complicat. Anumite principii sunt preluate n norma

13
naional si anume: principiul continuitii activitii, principiul contabilitii de angajamente, care
sunt in concordan cu normele internaionale de contabilitate.
Acest lucru se aplic n special bncilor, instituiilor financiare i ntreprinderilor private.
Normele contabile valabile pentru alte tipuri de organizare sunt mai aproape de reglementrile
fiscale valabile i nevoile de stat. n ciuda faptului c se realizeaz o armonizare a normei
naionale cu IFRS, raportarea financiar i sistemul de contabilitate n Republica Ceh este nc
puternic influenat de reglementrile fiscale.
n ciuda eforturilor de a armoniza reglementrile contabile cu IFRS n ultimii doi ani,
exist zone de diferen semnificativ ntre IFRS i de raportare financiar Ceh.
Ca de exemplu:
Raportarea veniturilor extraordinare,
contabilitate veniturilor, inclusiv din contracte pe termen lung (deoarece nu este permis s
se aplice un procent de metoda de finalizare de recunoatere a veniturilor din contractelor pe
termen lung),
Combinri de intreprinderi,
Leasingul financiar,
Deprecirea imobilizrilor.
Reglementrile naionale de asemenea, solicit ca informaiile n situaiile financiare s fie
mult mai succinte fa de cele din IFRS.

2.5 Obligaiile de publicare i divulgarea informaiilor din situaiile financiare

n fiecare an, toate entitiile trebuie s prezinte pe cale electronic situaiile lor financiare
aprobate de registrul Comercial meninut la instana de pertinent. Entitiile ale crei situaii
financiare trebuie s fie auditate de ctre auditorii statutari, de asemenea, au obligaia de a
prezenta rapoarte anuale. Acestea trebuie s includ situaiile financiare auditate, precum i
raportul de audit i informaii privind de evoluia afacerii. Societilor controlate de alte entiti
trebuie s includ, de asemenea, n rapoartele lor anuale un raport privind relaiile cu prile
legate, n conformitate cu seciunea 66a din Codul Comercial. Acest raport trebuie s fie, de
asemenea, revizuit de auditorul companiei.
Emitenii de valori mobiliare publice sunt, de asemenea, obligai s prezinte informaii
financiare Bncii Naionale care acioneaz ca autoritatea de reglementare pe pieele financiare.

14
Rapoartele trebuie s conin bilanul i contul de profit i pierderi i alte informaii financiare.
Aceste rapoarte nu trebuie s fie auditate cu toate acestea.

2.6 Particulariti contabile

a ) Perioada de contabilitate
Amendamentul la Legea Contabilitii, valabil de la 1.1. 2001 permite contribuabililor s in o
contabilitate ntr-o perioad contabil diferit de cel de anul calendaristic. Anul fiscal fiscal se
acord dousprezece luni consecutive.
b) Amortizarea si deprecierea
Legislaia ceh face distincie ntre amortizarea pentru scopuri fiscale i contabile.
Din punct de vedere fiscal activele se pot amortiza fie prin metoda liniara fie prin cea
accelerat. Metoda de amortizare pentru fiecare tip de active nu se poate modifica pe parcursul
duratei de utilitate. Perioadele de amortizare se stabilesc in funcie categoria din care face parte
activul si anume: corporal sau necorporal. Amortizarea se ia in calcul la determinarea venitului
impozabil.
Rata de amortizare n anul de achiziie este mai mic dect n anii urmtori, indiferent de tipul
de amortizare.
a Evaluarea la ieire a stocurilor.
Metodele de evaluare la ieire a stocurilor sunt urmtoarele:
FIFO- primul intrat , primul ieit
Cost mediu ponderat
Metoda LIFO nu este permis.
d) Leasing-ul financiar
Leasing financiar este un produs utilizat pe scar larg financiar n Republica Ceh. De-a
lungul duratei contractului de leasing, proprietarul bunului este compania de leasing, care, de
asemenea, nregistreaz amortizarea i include bunului nchiriat n bilanul su. Pentru locatar,
ratele de leasing sunt deductibile fiscal i sunt raportate n contul de profit i pierdere.
Ratele de leasing sunt supuse taxei pe valoarea adugat. Legea permite abordri diferite ale
TVA-ului n funcie de modul n care contractul de loca?iune reglementeaz transferul de
proprietate ctre locatar la sfritul contractului de leasing .
Principalele avantaje:

15
pltit, mpreun cu rate individuale ;
gam larg de rate fixe sau variabile (adaptat pentru a ratelor de pe pieele financiare) ;
orarele de rambursare poate fi modificate pe parcursul perioadei de rambursare, fr a fi
nevoie de documente fiscale corective.

UNGARIA

3.1 Introducere

In ultimii 20 de ani contabilitatea din Ungaria a fost supusa unor reforme semnificative. La
1 ianuarie 2001 intra in vigoare Legea C, emisa de Ministerul Finantelor in anul 2000, pentru a
reglementa cerintele de contabilitate si audit. Legea C stabileste obligatii de raportare si de
evidenta contabila si enunta principiile care trebuie respectate la intocmirea rapoartelor i
inregistrrilor contabile, reglementrile aferente, cerintele legate de publicare, rapoartele de audit,
etc. companiile care se ocupa de contabilitate, taxe si sarcini de raportare prevazute de lege
incheie cu clientii contracte de prestari de servicii.
La baza planului de conturi maghiar sta planul de conturi german Schmalenbach, oferind
doar o structura minima a conturilor. Normele de drept in vigoare reflecta in Decretul
Guvernamental privind standardele de contabilitate maghiare, Directivele a IV-a, a VII-a si a VIII-
a ale UE si, de asemenea, in mare masura, ia in considerare continutul standardelor internationale
de contabilitate IAS/IFRS, practicile contabile maghiare aliniindu-se astfel la standardele vest
europene.
n conformitate cu Decretul Guvernamental 93/2002 de Contabilitate, serviciile de
contabilitate pot fi prestate de catre un contabil calificat, care este mentionat in registrul tinut de
Ministerul de Finante. In conformitate cu articolul 154 din Legea contabilitatii, toate companiile
intocmesc registrele in partida dubla si trebuie sa-si publice rapoartele anuale, in acelasi timp cu
depunerea acestora la Curtea de Inregistrare.

16
Mediul de afaceri in Ungaria a fost puternic influentat de codurile comerciale austriac si
german. Cel mai concludent exemplu este prezenta Consiliului de Supraveghere, organism plasat
in piramida conducerii deasupra Consiliului de Administratie, dar subordonat adunarii generale.
Consiliul de Supraveghere are sarcina de a monitoriza intreaga activitate a unei societati
comerciale, inclusiv modul de intocmire a situatiilor financiare; in Cehia si Ungaria o treime din
membrii Consiliului de Supraveghere este desemnat de salariati.
Consiliul pentru Standardele de Contabilitate a fost infiintat in anul 2003 ca organism
independent, printr-un subcomitet format din reprezentanti ai profesiei contabile. O data formulate
standardele vor fi emise de Ministerul Finantelor.
Intreprinderile din Ungaria folosesc urmatoarele reglementari pentru elaborarea situatiilor
financiare:
societatile comerciale conform Legii C
grupurile de societati conform Legii C, IFRS (sau de exemplu US GAAP) cu
obligatia reconcilierii sumelor dupa Legea C.
In ceea ce priveste auditul, in Ungaria obligatia auditarii se refera la orice entitate a carei
cifra de afaceri este superioara pragului de 50.000.000 de forinti (aproximativ 204.000 euro),
unul din cele mai mici praguri din UE.
Camera Auditorilor din Ungaria a fost infiintata in 1997 si are sarcina de a emite standarde
nationale de audit (pe baza ISA) si se ocupa de calificarea auditorilor. In 2006, numarul de
membrii ai Camerei se ridica la peste 5700 membrii (dintre care 36% inactivi), care practica
auditul ca independenti sau angajati ai unei firme de audit; perceptia publicului este aceea ca
numarul auditorilor este supradimensionat. Camera cuprinde circa 1800 de firme de audit.
Ca si alte tari din fostul bloc comunist, interesele politice din Ungaria au condus la
implementarea directivelor europene privind contabilitatea. Directiva a IV-a impune situatiilor
financiare prezentarea unei imagini fidele, cerinta ce a fost adoptata si de firmele maghiare care
trebuie sa prezinte o imagine de incredere si adevarata/actuala a activelor nete ale intreprinderii, a
compozitiei lor (active si datorii), a pozitiei financiare si a rezultatului activitatii intreprinderii.
Analizand situatia existenta in aceasta tara C. Nobes si R Parker fac urmatorele aprecieri
contabilitatea in tari ca Ungaria si Polonia a devenit mai adaptabila si mai flexibila ca rezultat al
reformei si democratizarii.
In Ungaria situatiile financiare ale intreprinderilor cuprind: bilantul, contul de profit si
pierdere, notele explicative, situatia fluxurilor de numerar si situatia modificarii capitalului

17
propriu. Situatia fluxurilor de numerar si situatia modificarii capitalului propriu nu sunt obligatorii.
Bilantul se prezinta in forma lista, iar contul de profit si pierdere poate fi intocmit dupa natura, fie
dupa destinatie.
Legaturile stranse, in Ungaria, intre contabilitate si fiscalitate se bazeaza pe utilizarea
metodele de amortizare degresiva si accelerata, precum si a duratelor utile permise de legea
fiscala.

3.2 Aspecte privind practicile contabile

1. In ceea ce priveste metodele de evaluare a stocurilor, in Ungaria, se utilizeaza


metoda FIFO, metoda costului mediu ponderat, metoda Lifo fiind interzisa.
2. Referitor la evaluarea clientilor reducerile de valoare pentru clienti trebuie
constituite la sfarsitul fiecarui an. Creantele fata de clienti sunt detaliate in functie
de durata de rotatie.
3. Costurile de cercetare-dezvoltare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere.
Costurile aferente activitatii de dezvoltare pot fi activate si amortizate pe o
perioada de maxim 5 ani.
4. Contractele de leasing - intre contractele de leasing de exploatare (operational) si
cele de leasing financiar nu se face nicio distinctie clara in ceea ce priveste
contabilizarea in legea din anul 1991. In legislatia bancara aceasta distinctie este
facuta.
5. Fondul comercial- este recunoscut doar cel rezultat ca urmare a achizitiei de la o
terta parte si apoi este eliminat pe parcursul unei perioade cuprinsa intre 5 si 15
ani. Goodwill-ul consolidat este eliminat intr-un an sau pe o perioada de 5 ani.
6. Conceptul de grup aici sunt prezentate criteriile legate pentru a defini o filiala
(mai mult de 50% din drepturile de vot), asociatii sunt considerati parte a grupului,
daca detin mai mult de 25% din drepturile de vot si interesele minoritare sunt
incluse ca un post distinct in capitalurile proprii.
7. Diferente fata de IFRS:
a ) Activarea diferentelor de curs valutar aferente imprumuturilor pe termen
lung contractate pentru achizitia de active imobilizate.
b ) Actiunile proprii sunt recunoscute ca active, contrar SIC 16.

18
c ) Criterii mai putin stricte pentru recunoasterea activelor necorporale (de
exemplu cheltuielile de constituire si expansiune sunt activate, contrar IAS 18).
d ) Absenta metodei stadiului de definitivare a contractului pentru
contabilizarea contractelor pe termen lung, contrar IAS 11.
e ) Notiunea de elemente extraordinare mai larga decat in IAS 8 (active
imobilizate gasite in plus la inventariere in corespondenta cu deferred income,
sponsorizari).
f ) Lipsa fiscalitatii amanate in situatiile financiare ale societatilor financiare.
g ) Lipsa informatiei sectoriale.
h ) Prezenta provizioanelor legale.
i ) Insuficiente informatii privind relatiile cu partile afiliate.
j ) Absenta evaluarii la valoarea justa in cazul combinarilor de intreprinderi
(contrar IAS 22).
k ) Goodwill-ul negativ clasificat impreuna cu datoriile pe termen lung.

BULGARIA

19
4.1. Contabilitatea in perioada interbelica

La construirea noii contabilitati bulgare din perioada dinainte de razboi au contribuit ideile
discipolilor francezi, cum ar fi L. Baranchin (1873), L. Gomberg (1897), J. Dumarchey (1914), R.
Delaporte (1936), J. Fourastie (1945), G. Zigau (1951), J. Vlaemink (1952). Un accent
considerabil se pune pe cartea de contabilitate a lui R. Delaporte (1936).
Metodele si conceptele lui R. Delaporte i a lui J. Dumarchey au pus bazele tiinifice
solide ale contabilitatii bulgare pe parcursul secolului XX. Foarte adesea a fost citata lucrarea lui
R. Delaporte (1936) "Methode Rationelles de la tenue des Livres des Comptes", ce explica
coninutul economic i structura logic a bilanului i principiile contabile, ntemeiate pe libera
valoarea i mrimile aritmetice. R. Delaporte este unul din fondatorii scolii economice in
materie de contabilitate.
n ceea ce priveste lucrarile contabile ale lui L. Gomberg (1897) s-ar putea spune c
datorita acestora n contabilitatea bulgara au fost integrate o mare parte din realizarile contabile
germane, n special calculul i analiza costului de producie.
Lista autorilor francezi ce au deschis calea dezvoltarii timpurie a contabilitatii bulgare
poate continua, dar este important de concluzionat ca in contabilitatea bulgara s-au pastrat
valorile teoretice din acea perioada.
Pn la al doilea rzboi mondial, n Bulgaria capitalist a fost dezvoltat un sistem contabil
de fabricaie, n deplin conformitate cu cola europen de contabilitate (n principal cea din
Frana i Germania).
Pn n 1945, cei doi piloni principali ai contabilitatii de fabricaie bulgar au fost:
1.sistemul francez aranjat Comptabilite Analytique sub form de tabele detaliate de prezentare a
costurilor de circulaie, elaborat de renumita scoala francez Phisiocracy, din secolul al XVII i
contabilitatea de fabricatie francez;
2.scoala german "Internes Rechnungswesen", scoala cu metode matematice i statistice pentru
analiza costurilor de la sfritul secolului al I. S-ar putea rezuma c pn la 1950, n Bulgaria
au fost create toate premisele pentru o teorie contabila moderna.

4.2. Contabilitatea in economia de comanda

20
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Bulgaria a rmas sub dependena politica complet a
URSS. Noua politica contabila adoptata va schimba radical contabilitatea europeana existenta,
motivandu-se ca baza metodologica a acesteia este incorecta.
Economia clasica, cea existenta pana la crearea economiei politice marxiste a fost proclamata
depasita. Scoala neoclasica a fost caracterizata ca fiind vulgara. Adevarata stiinta contabila a fost
declarata cea socialista.In realitate acest tip de contabilitate era lipsit de modele si de cercetari si
se rezuma la calculul costurilor descriptive. Pana in anii 1970 cartile de contabilitate prezentau
ideea utopica a contabilitatii ca o necesitate numai in socialism. In comunism sustineau ca va
disparea pentru ca banii ca dispozitiv de masurare a valorii vor deveni inutili.
In1970 s-a demarat o dezvoltare neoficial a sistemului de contabilitate bulgar pentru
ntreprinderile de fabricaie (producie), asemntoare cu Comptabilite analytique, dar bazat pe
conceptele de economie matematic rus dezvoltate de L. Kanthorovitch, laureat al Premiului
Nobel n 1975.
Ideea ca economiile de piata si economiile de comanda difera in principal prin mecanismul
de stabilire a preturilor nu a ajutat la dezvoltarea contabilitatii. In primul caz preturile sunt stabilite
pe orizontala, prin interactiunile unitatilor de afaceri, pe cand in al doilea caz sunt stabilite pe
verticala de Comitetul de stat de stabilire a preturilor. In aceasta situatie, sa pledezi pentru o
schimbare pozitiva in contabilitate in sistemul economiei de comanda este foarte dificil pentru ca
mecanismul de stabilire a preturilor este specific economiei de piata. Toate acestea au facut analiza
contabilitatii pe produse, departamente si piete sa aiba o minima importanta. Poate fi generalizat
ca pentru o jumtate de secol s-a tras cortina de fier in fata noilor concepte si metode contabile.
Dezvoltarea unui sistem de contabilitate european, in cadrul planificarii centralizate a fost exclusiv
obiectul unui mic grup de cercetatori-idealisti.

4.3 Contabilitate de modelare n economia de tranziie

Anii 1990 au adus democraia n Bulgaria, dar nsoit de o profund criz economic.
ntreprinderile de stat sunt n mod constant n caz de faliment, omajul crete,
inflaia devalorizeaz moneda naional.Contabilii abandoneaz ideea de
optimizare a profitului si susin sloganul pentru stabilizarea financiara. Momentul pozitiv al
atingerii democraiei este marcat de eliminarea constrngerilor ideologice din lumea cunotinelor
i experienelor contabile. Impactul sistemului democratic asupra teoriei i practicii contabile este

21
multivariat, dar cele mai mari schimbri se realizeaz n contabilitatea financiar, unde se
introduc rapid multe dintre standardele internaionale de contabilitate. In contabilitatea
productiei(de gestiune) schimbarile pozitive sunt radicale. Dupa perioada de tranzitie adeptii
contabilitatii au stabilit ca predecesorii lor au ascuns adevarul dinadins.
Practicarea modelului contemporan a "costurilor operationale", prezint multe probleme.
Cea mai mare parte a ntreprinderilor nu au manageri contabili calificai. Contabilii lor sefi, cu
fundal socialist nici nu pot, nici nu vor s fie implicai n contabilitatea contemporan din cauza
greutii adaptrii la schimbarea continu a standardelor de contabilitate financiar.
n scopul de a ajuta contabilii profesioniti ce nu cunosc modul de calcul modern al
costurilor operaionale Departamentul Naional de Contabilitate, din cadrul Ministerului de
Finane, a introdus conceptul de baz francez din Comptabilite Analytique, identificnd costurile
de producie numai cu costurile curente de funcionare. innd cont de utilizarea pe termen lung a
costurilor complete s-a hotrt s nu se introduc n mod direct noi modele contabile radicale de
tip anglosaxon, cum ar fi Direct Costing (costurilor directe).
n prezent modelul francez al "costurile operaionale" n Bulgaria este considerat un
model hibrid, cu urmtoarele caracteristici tipice:
eliminarea costurilor preliminare de investigare ca misiune necunoscut i dificil
pentru practicieni;
identificarea costul de producie numai cu costurile de funcionare/ operaionale;
rezervarea costurilor indirecte de alocare petru produse;
potrivirea direct a costurilor indirecte cu veniturile realizate
din vnzri;

4.4 Adoptarea principiilor contabile moderne un pas important in reformarea


contabilitatii bulgaresti

Principiile contabile (in sensul lor modern) au fost definite pentru prima data in legile
contabile bulgaresti la inceputul anului 1991. A fost imposibil s se introduc mai devreme aceste
principii in practica contabila bulgara deoarece exista un sistem contabil ce functiona in
conformitate cu relatiile publice de proprietate de stat.

22
Acest sistem a fost mai degrab orientat spre protecia proprietii, ndeplinirea sarcinilor
planificate i controlul costului de producie dect fa de furnizarea de informaii necesare pentru
luarea deciziilor (cele mai multe dintre decizii sunt de investiii) de ctre consumatorii externi.
Contabilitatea era limitat la nregistrarea faptelor economice, evenimentelor i proceselor;
contabilii companiilor erau lipsii de posibilitatea de a fi creativi n procesul de interpretare a
tranzaciilor comerciale i nu exista nici un loc pentru politica de contabilitate independenta.
Consumatorul de baza al rapoartelor de informare financiar era statul, care necesita un numr
mare de referine statistice, planuri, etc, pe lng rapoartele financiare.
Noua lege a contabilitatii, adoptat la nceputul anului 1991, a fost expresia motivaiei
naturale de a urma cursul de armonizare a contabilitii europene.
De la nceputul reformei contabile legile bulgreti au fost mai aproape de directivele
europene n ceea ce privete problemele de contabilitate dect de Standardele Internaionale de
Contabilitate (IAC). Din acest motiv, principiile contabile din Legea Contabilitii au fost definite
n acelai fel cum au fost n Directiva a IV-a a Uniunii Europene, lund n considerare, experiena
bulgar i tradiiile n organizarea contabilitii. n temeiul articolului 5 din Lege au fost specificate
urmtoarele principii contabile: documentaia operaiunilor economice, pruden, independena
perioadele contabile separate, relaia dintre valorile iniiale i finale ale bilantului, continuarea
activitii i pstrarea metodelor de evaluare i amortizare aplicate perioadei contabile anterioare.
In 1997 Bulgaria a ales drumul armonizrii legislaiei naionale cu practica internaional i
au existat ncercri de a adapta principiile internaionale la condiiile proprii. Au fost momente n
care cerinele de adaptare contraziceau practica din rile dezvoltate, mpiedicnd astfel
investitorii strini deoarece considerau c este dificil s interpreteze informaiile din rapoartele
contabile bulgare. De exemplu, unul dintre principiile din Legea contabilitii care a fost stabilit n
toate amendamentele sale, pn la sfritul anului 2001, a fost documentaia de tranzacii
economice. Mai mult dect att, a existat o seciune distinct n planul contabil naional adoptat ce
detalia semnificaia acestui principiu. Documentaia nu a fost niciodat considerat ca fiind un
principiu de contabilitate n teoria contabilitii. Este o condiie prealabil important pentru
contabilitate. Prin urmare, este fundamentul documentaiei contabile ulterioare i nu are caracter
de principiu contabil comun deci nu trebuie s fie considerat un principiu de contabilitate. De fapt,
documentaia a czut de pe lista principiilor contabile la ultima revizuire a Legii contabilitii.
Alte cteva principii au fost prezentate ca i amendamente n baza normativ a
contabilitii n 1996 i scopul a fost de a aduce mai aproape de legile naionale de contabilitate

23
conceptele de IAS. Aceasta se refer la principiile de deficit curent, compatibilitate a veniturilor i
a costurilor i a costului istoric. n ciuda tuturor acestor schimbri n contabilitate Bulgaria pstrat
cursul ei contradictoriu de dezvoltare fie prin apropierea de directivele europene pe de o parte sau
deplasarea spre cerinele din IAS pe de alt parte. De exemplu, principiul prudenei a rmas
dominant, fiind permis o revizuire n scdere a activelor i pasivelor, care este n conformitate cu
conceptul de contabilitate continental. n acest stadiu de dezvoltare al contabilitii principiul
reprezentrii corecte i echitabile era nefamiliar practicii contabile bulgare. Revizuirea n cretere
a activelor i pasivelor a fost supus doar la declaraii.
Costul istoric, care tim c este unul dintre posibilele standarde de referin n
conformitate cu IAS, a fost adoptat, de asemenea, ca un principiu de contabilitate. Celelalte dou
principii ale deficitului de disponibil i de compatibilitate a veniturilor i a cheltuielilor erau relativ
familiare contabililor cu experien n msura n care acestea au fost aplicate nainte de formularea
lor exclusiva.
De la nceputul anului 1998 s-au nregistrat schimbri substaniale n legile naionale de
contabilitate care vizeaz n principal, adoptarea unor principii de baz care stau la baza IAS. A
fost un pas considerabil pentru o adoptare mai cuprinztoare a conceptului de IAS, n detrimentul
prevederilor directivelor europene.
n acest moment a nceput tranziia Bulgariei de la sistemul contabil din Europa
continental la sistemul din rile anglo-americane, bazat n ntregime pe IAS. Cu toate c acest
stadiu nu a fost finalizat, poate fi considerat un pas important n aceast direcie. Motivele sunt
mai multe:
spre sfritul anului 1997 ntreprinderile strine i bncile care operau deja n Bulgaria au
cerut informaiile contabile pe baza principiilor din IAS i nu cele prevzute n directivele
europene;
numrul mare de tranzacii de privatizare ncheiat n aceast ar a adus schimbri
semnificative n structura de proprietate. Primele fonduri de privatizare au fost stabilite i
mai trziu nregistrat ca holding-uri, funcionnd ca societi de investiii;
piaa de capital a aprut i a nceput s se dezvolte (dei slab). Standardelor respective
care reglementeaz operaiunile sale au fost adoptate;
Cteva principii noi de contabilitate au fost adoptate (ntreprinderea activ, prevalena
coninutului peste form i coninut), ducnd la o apropiere considerabil a legislaiei contabile
bulgare de IAS.

24
Fr ndoial, cel mai important dintre toate este principiul de reprezentare corect i
echitabil (imaginii fidele). Acest principiu este considerat a fi produsul sistemul contabil anglo-
american i presupune o reprezentare corect i obiectiv a informaiilor n rapoartele financiare.
Adoptarea sa este o consecin a ideii c totul ar trebui s fie luat n considerare (inclusiv unele
postulate juridice), pentru o imagine corect i echitabil. Coninutul este legat de nivelul de
utilitatea a informaiilor contabile. O ntreprindere activ este o ntreprindere care nu prevede sau
nu trebuie s fie lichidat sau s-i limiteze n mod semnificativ activitatea n termen de un an de la
data ntocmirii raportului su financiar. n ciuda a toate acestea principiile contabile au avut un
caracter mai mult declarativ i natura lor, nu a fost bine cunoscut de contabilii practicieni. Pe
lng aceasta, nu a existat nici o diferen ntre principiile utilizate n cursul contabilitii curente,
i cele utilizate n pregtirea rapoartelor financiare anuale.
Cu schimbrile legale de la nceputul anului 2002 a fost fcut pasul decisiv spre adoptarea
IAS pentru aplicare direct n aceast ar. S-a ajuns la concluzia c Bulgaria nu are o economie
de specialitate, astfel nct s aplice standarde i principii de contabilitate proprii. rile europene
au acceptat, de asemenea, ideea c IAS-urile pot deveni o baz comun pentru elaborarea
rapoartelor financiare i au declarat c de la nceputul anului 2005, aceste standarde vor fi utilizate
pentru elaborarea rapoartelor financiare, de ctre toate societile europene ale cror valori
mobiliare (aciuni) sunt tranzacionate la bursele de valori. n acest sens legislaia contabil
bulgar a adoptat IAS-urile pentru aplicare direct n ar de la nceputul anului 2005.
Dup aderarea n 2007 a Republicii Bulgaria la Uniunea European n Bulgaria sunt valabile toate
Directivele i Regulamentele Uniunii Europene.
n concluzie, nc de la nceputul anilor 1990 legislaia contabil bulgar a parcurs un drum
lung i contradictoriu de dezvoltare. Principiile contabile au fost acceptate pas cu pas n funcie de
nevoile din practica economic. O tranziie treptat de la regulile contabilitii continental-
europene la sistemul contabil anglo-american a fost efectuat pe baza IAS-urilor, care sunt n
proces de a deveni treptat teren comun de pregtire a rapoartelor financiare din ntreaga lume.

25
Bibliografie:

(1) Calu, D., Istorie si dezvoltare privind contabilitatea in Romania, Editura Economica,1999,
Bucuresti.
(2) Feleaga, N., Sisteme contabile comparate, Editia II, Volumul I, Editura Economica,
1999, Bucuresti.
(3) Nobes, C., Parker R.B.(2008), Comparative International Accounting, Pearson
Education, Prentice Hall.
(4) Robert, W., McGee, Accounting Reform in Transition and Developing Economies
(5) http://www.ceccar.ro/_b/ro/activitate
(6) www.ccimm.ro
(7) Delesalle, F., Delesalle, E., Contabilitatea si cele zece porunci, 2003, Editura Economica,
Bucuresti
(8) Ristea, M., Olimid, L., Calu, D.A., Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR,
Bucuresti, 2006

26