Sunteți pe pagina 1din 2

CONSTELATIILE, TARAMUL CERESC

Pitagora considera ca fiecare stea, planeta sau satelit emite o vibratie proprie pe parcursul calatoriei sale prin
spatiu si ca toate vibratiile corpurilor ceresti compun "muzica sferelor". Cand se naste o fiinta, in structura ei
se intipareste melodia creata de vibratiile stelare din acel moment. Aceasta impregnare ramane in fiinta pe
parcursul intregii vieti si este determinanta pentru modul ei de a fi.

Prima inspiratie a noului nascut aduce in corp odata cu aerul si energia cosmica specifica acelui moment si
loc. Aceasta intiparire seamana cu realizarea unei fotografii. Traditia populara explica acest proces printr-o
metafora sublima: la nastere pruncul este asistat de Ursitoare (reprezentarea energiilor astrale personificate) si
ele influenteaza nou-nascutul cu puterea lor, harazindu-i cursul intregii vieti.

In Sistemului Solar, planetele orbiteaza in jurul Soarelui, iar, sistemul solar orbiteaza in jurul Centrului
Galactic, si tot asa, pina la nivel de Metagalaxie si Univers, apoi Cosmos.

Sistemul solar este format din Soare mpreun cu sistemul su planetar care cuprinde opt planete mpreun
cu sateliii lor naturali. Sistemul este situat in galaxieia Calea Lactee, o galaxie spiralat cu un diametru de
aproximativ 100 000 de ani-lumin,.

El s-a format acum 4,6 miliarde de ani .

Sistemul Solar cuprinde: Soarele, 9 planete, satelitii acestora, asteroizi, comete si meteoriti.

Cel mai mare este Soarele, al doilea fiind planeta Jupiter. Soarele este o stea de marime mijlocie, iar forta sa
de atractie sa faca sa graviteze in jurul sau celelate corpuri ceresti ale Sistemului Solar.

Planetele sunt corpuri ceresti fara lumina proprie, care graviteaza in jurul Soarelui, fiecare pe cate o orbita
proprie. In ordinea departarii fata de Soare, planetele sunt: Mercur, Venus, Terra (Pamant), Marte, Jupiter,
Saturn, Uranus, Neptun si Pluto

Cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus, Pmnt i Marte, numite i planete terestre, sunt n
principal compuse din roci i metal.

Cele patru planete exterioare, numite i gigani gazoi, sunt mult mai mari dect cele terestre. Cele mai mari
dou planete Jupiter i Saturn, sunt compuse din hidrogen i heliu;

Cele dou planete mai ndeprtate Uranus i Neptun, sunt gigani de ghea

Toate planetele au orbite circulare.

Planetele pitice includ asteroidul Ceres si Pluto.

Majoritatea planetelor au satelii naturali, sau, n cazul giganilor gazoi, de ctre inele planetare alctuite din
praf. n plus, exista si comete, centauri i materie interplanetar.

Copernic a fost primul astronom care a descoperit c Pmntul se rotete n jurul Soarelui, iar Galileo
Galilei a fost ars de Inchizitie pentru ca a sustinut aceasta idee.

Planete interioare: Mercur, Venus, Pmnt i Marte

Trei din cele patru planete interioare (Venus, Terra i Marte) au o atmosfer
Mercur este cea mai apropiat planet de Soare i cea mai mic planet din sistemul solar

Venus este asemntoare ca mrime cu Pmntul si nu are niciun satelit natural. Este cea mai fierbinte
planet, temperaturile sunt de 400 C,

Pmnt este cea mai mare planet interioar, unde se cunoate c exist via. Are un satelit natural, Luna,
care este singurul satelit mare al unei planete terestre din sistemul solar.

Marte are culoarea roiatic de la rugina din sol. Marte are doi satelii naturali foarte mici

Ceres este cel mai mare asteroid fiind o planet pitic.

Asteroizii sunt corpuri ceresti mult mai mici decat planetele, care se rotesc in jurul Soarelui pe orbite proprii.
Acestia sunt foarte numerosi si graviteaza intre Marte si Jupiter, formand centura de asteroizi. Cel mai mare
asteroid este Ceres.

Planete exterioare: Neptun, Uranus, Saturn i Jupiter

Jupiter Cldura sa intern mare creeaz benzile de nori i Marea Pat Roie. Are 67 de satelii .

Saturn are un sistemul su de inele alctuite din particule mici de roc i ghea. Are 62 de satelii.

Uranus este singura planet care orbiteaz n jurul Soarelui nclinat pe o parte si are 27 de satelii.

Neptun are 13 satelii.

Centauri sunt obiecte de ghea asemntoare cometelor.

Cometele sunt mici si compuse din ghea. O cometa se compune din cap si coada. Capul este alcatuit din
praf si gaze inghetate. Coada este compusa din gaze. Cnd o comet intr n sistemul solar interior,
apropierea sa de Soare cauzeaz transformarea in vapori a suprafeei sale ngheate, crendu-se astfel o coad
lung de gaz i praf care este vizibil cu ochiul liber.

Satelitii. Planetele au forta de atractie proprie, astfel ca in jurul lor graviteaza corpuri mai mici, numite
sateliti. In afara de Mercur si Venus, toate celelalte planete au sateliti.

Meteoritii sunt bucati din corpuri ceresti -asteroizi, comete- care cad pe suprafata altor corpuri ceresti. Prin
cadere, meteoritii creeaza un crater. Dimensiunea meteoritilor variaza de la cea a unui graunte pana la
marimea bolovanilor sau a blocurilor.

Toate corpurile din Sistemul Solar se afla in miscare.


In centru se afla Soarele care se roteste in jurul axei proprii, iar in jurul sau graviteaza cele noua planete si
asteroizii, care se rotesc in acelasi timp si in jurul axelor proprii. Satelitii se rotesc si ei in jurul propriilor axe,
dar si in jurul planetelor, iar impreuna cu acestea in jurul Soarelui. Cometele, cu orbitele lor alungite, par a fi
ratacitoare prin Sistemul Solar, iar meteoritii, singurii care nu desfasoara miscari de rotatie, cad la intamplare
pe suprafetele planetelor. Intregul Sistem Solar se deplaseaza in jurul centrului galaxiei.