REFERAT

Procedura insolvenei
1. Aspecte generale
Securitatea comertului impune stabilirea unei proceduri eficiente de descoperire si declarare a
comerciantilor nesolvabili, n scopul nlesnirii, n msura posibilului, a redresrii financiare a acestora si al
protejrii altor comercianti prin mpiedicarea extinderii strii de insolvabilitate. n mod egal, aceasta procedura
faciliteaz recuperarea de ctre creditori n mod colectiv a creantelor pe care le detin mpotriva debitorului
insolvabil. Din punct de vedere etimologic, termenul de faliment deriv din faillre, faillite, cuvnt care nseamn
n limba francez a esua.
Procedura insolventei este o institutie juridic complex de drept comercial, care intereseaz, pe de o
parte starea si capacitatea persoanelor, iar, pe de alt parte, se refer direct la bunurile acestor persoane, asupra
crora instituie un regim de indisponibilizare si le afecteaz scopului procedurii, fie de redresare, fie de lichidare a
activului n vederea acoperirii pasivului.
2. Notiunea de procedur a insolventei.
1. Definitie legal. Clarificri conceptuale
Conform Legii (art. 2.), procedura insolventei este acea procedur colectiva instituit n vederea
acoperirii pasivului debitorului aflat n insolvent. Actuala reglementare se refer att la (i) procedura insolventei
(general sau simplificat), ct si la (ii) procedura falimentului care este definit ca procedura de insolvent
concursual colectiv si egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea
pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat (art. 3 pct 23 din Lege) si la
(iii) procedura de reorganizare judiciar care este procedura ce se aplic debitorului, persoan juridic, n vederea
achitrii datoriilor acestuia, conform programului de plat a creantelor.
2. Insolventa
Notiunea de insolvent implic o situatie patrimonial dificil sau de criz a unui comerciant n care
pasivul depseste activul, determinnd imposibilitatea ndeplinirii de ctre comerciant la termen si n bune conditii
a obligatiilor de plat asumate. Conform legii, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se
caracterizeaz prin insuficienta fondurilor bnesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile (art.
3 pct. 1 din Lege, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 277/2009).
Legea prevede c:
a) insolventa este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scadent, nu a pltit datoria
sa fat de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminent atunci cnd se dovedeste c debitorul nu va putea plti la scadent datoriile exigibile
angajate, cu fondurile bnesti disponibile la data scadentei.

3. Procedura general a insolventei si procedura simplificat a insolventei

Spre deosebire de reglementarea anterioar, care prevedea o singur procedur a reorganizrii si
falimentului, indiferent ct de simpl sau complicat era situatia patrimonial a debitorului, reglementarea actual
face o diferentiere ntre procedura general a insolventei, care reprezint regula si procedura simplificat, care
reprezint exceptia.
Conform art. 3 pct. 24 din Lege, procedura general a insolventei reprezint procedura prin care un debitor, care
ndeplineste conditiile prevzute n acest sens de Lege, intr, dup perioada de observatie, succesiv, n procedura
de reorganizare judiciar si n procedura falimentului sau, separat, numai n reorganizare judiciar ori doar n
procedura falimentului;
Procedura simplificat reprezint procedura prin care un debitor, care ndeplineste conditiile prevzute in acest
sens de Lege, intr direct n procedura falimentului, fie odat cu deschiderea procedurii insolventei, fie dup o
perioad de observatie de maximum 60 de zile, perioad n care vor fi analizate elementele artate la art. 1 alin. (2)
lit. c) si d) (art. 3 pct. 24 din Lege).
Procedura simplificat se aplic debitorilor aflati n stare de insolvent, care se ncadreaz n una dintre
urmtoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionnd individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevzute la art. 1 alin. (1) si ndeplinesc una dintre urmtoarele
conditii:
1. nu detin nici un bun n patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gsite;
3. administratorul nu poate fi gsit;
4. sediul nu mai exist sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevzute la art.
28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) n termenul prevzut de lege;
e) societti comerciale dizolvate anterior formulrii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiv intentia de intrare n faliment sau care nu sunt ndrepttiti s
beneficieze de procedura de reorganizare judiciar prevzut de prezenta lege.
CARACTERELE SI CONDITIILE DE APLICARE ALE PROCEDURII INSOLVENTEI

1. Caracterele procedurii
a) Caracterul colectivist de aprare n comun a intereselor tuturor creditorilor comerciantului aflat n
stare de insolvent, prin efectuarea unei publicitti avnd ca scop informarea creditorilor n scopul nscrierii
acestora la masa credal. Prin aceasta, procedura insolventei se deosebeste de procedura executrii silite, exercitat
n conditiile Codului de Procedur Civil n mod individual de fiecare creditor;
b) Caracter generalizat. Procedura insolventei este o procedur care vizeaz ntreaga avere a
debitorului si nu doar unul sau unele bunuri din patrimoniul acestuia, cum este cazul executrii silite mobiliare
sau imobiliare de drept comun. Legea precizeaz n art. 3 pct. 2: averea debitorului reprezint totalitatea bunurilor
si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobndite n cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul
executrii silite, n conditiile reglementate de Codul de procedur civil.
Remarcm faptul c procedura insolventei se poate aplica si asupra unor bunuri care, la data declansrii procedurii
nu se mai afl n patrimoniul debitorului, dar care sunt readuse cu efect retroactiv prin anularea unor acte
suspecte ncheiate de ctre debitor n perioada anterioar deschiderii procedurii.
c) Caracter egalitar. Egalitatea de tratament a creditorilor este realizat prin acordarea tuturor
creditorilor posibilitatea de a participa concomitent la masa credal si de a-si satisface creantele proportional cu
ponderea pe care fiecare dintre acestea o detine n pasivul patrimoniului debitorului.
d) Caracter unitar. Procedura insolventei este unic si se desfsoar simultan pentru toate creantele
detinute mpotriva patrimoniului debitorului. Nu se poate concepe desfsurarea n acelasi timp a dou sau mai
multe proceduri cu privire la averea aceluiasi debitor. De asemenea, procedura are un caracter unic sau unitar n
sensul c este aceeasi pentru orice comerciant, indiferent de forma de organizare sau de mrimea patrimoniului
acestuia, cu exceptia unor cazuri reglementate expres, cum ar fi procedura insolventei institutiilor de credit. Toate
categoriile de comercianti menionate n lege sunt supuse aceleiasi proceduri.
e) Caracter judiciar. Procedura insolventei se realizeaz prin intermediul si cu participarea organelor
judectoresti, fiind astfel o procedur judiciar fortat n cadrul creia de cele mai multe ori se realizeaz n mod
colectiv o executare silit a activelor din patrimoniul debitorului.
f) Caracter profesionist, prin aceea c se aplic persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de
comerciant sau care desfsoar si activitti economice (art. 1 alin. 1 din Lege).
2. Conditiile aplicrii procedurii
2.1. Conditii cu privire la persoanele crora li se aplic procedura
Procedura insolventei se aplic, de regul, comerciantilor persoane fizice sau juridice, notiunea de comerciant
avnd sensul conturat de prevederile Codului Comercial. Cu toate acestea, exista unele exceptri:
- Societtile agricole care, n mod traditional, nu sunt considerate comercianti;
- Orice alt persoan juridic de drept privat care desfsoar si activitti economice. De observat este faptul c
Legea foloseste termenul de activitate economic si nu activitate comercial, conducnd poate prin aceasta la
unele semne de intrebare fat de stabilirea continutului acestei notiuni. Activittile comerciale se bucur de o
definire legal (n Codul comercial) si doctrinar, n timp ce notiunea de activitti economice pe de o parte pare a
se suprapune sferei notiunii de activitti comerciale, dar, in acelasi timp, ar putea exista si diferentieri. Considerm
c n notiunea de orice alt persoan juridic de drept privat care desfsoar si activitti economice am putea
include fundatiile si asociatiile care, conform legislatiei aplicabile, pot desfsura activitti comerciale n vederea
obtinerii de fonduri necesare scopului organizatiei.
Fat de reglementarea anterioar, art. 1 din Lege face distinctie ntre categoriile de persoane carora li se aplica
procedura generala si celor carora li se aplica procedura simplificata.
Procedura general se aplic urmtoarelor categorii de debitori aflati n stare de insolvent sau de insolvent
iminent, cu exceptia celor prevzuti la alin. (2) lit. c) si d) din Lege:
1. societtile comerciale;
2. societtile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societtile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alt persoan juridic de drept privat care desfsoar si activitti economice. (art. 1 alin 1).
Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 277/2009, Procedura
simplificat se aplic debitorilor aflati n stare de insolvent, care se ncadreaz n una dintre urmtoarele
categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionnd individual;
b) ntreprinderile familiale, supuse prevederilor Ordonantei de Urgent a Guvernului nr. 44/2008 (fostele asociatii
familiale);
c) debitorii care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1) si ndeplinesc una dintre urmtoarele conditii:
1. nu detin nici un bun n patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gsite;
3. administratorul nu poate fi gsit;
4. sediul nu mai exist sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevzute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevzute la art.
28 alin. (1) lit. a)-f) si h) n termenul prevzut de lege;
e) societti comerciale dizolvate anterior formulrii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiv intentia de intrare n faliment sau care nu sunt ndrepttiti s
beneficieze de procedura de reorganizare judiciar prevzut de prezenta lege.
Anumite categorii de comercianti sunt exceptate de la aplicarea procedurii prevzute de Legea insolventei nr.
85/2006, fiind supusi unor reglementri legale specifice dup cum urmeaz:
a. societti comerciale cu capital majoritar de stat ;
b. regiile autonome conform art. 151 din Lege, procedura aplicabil regiilor autonome aflate n stare de
insolvent se va stabili prin lege special.
c. institutiile de credit procedura de faliment a bncilor se realizeaz n baza unei reglementri speciale
Ordonanta Guvernului nr. 10/2004;
d. societtile de asigurri n baza Legii nr. 32/2000 cu modificrile ulterioare.
Procedura nu se aplic celor care exercit profesiuni liberale (avocati, medici, meseriasi, agricultori etc.) care nu
sunt considerati comerciani.
Procedura se poate aplica si unui comerciant strin persoan fizic sau juridic n
cazul n care are n Romnia un sediu secundar o sucursal, agenie, reprezentan,
crora le sunt aferente bunuri aflate n Romnia.

2.2. Conditii cu privire la insolvent

Procedura se aplic exclusiv debitorilor aflati n stare de insolvent definit de lege ca fiind acea stare a
patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficienta fondurilor bnesti disponibile pentru plata
datoriilor certe, lichide si exigibile - art. 3 alin (1) pct. 1 din Lege.
Remarcm c legiuitorul nu impune cerinta comercialittii datoriilor, neconditionnd posibilitatea de declansare a
procedurii de comercialitatea datoriilor.
Insolventa exist chiar n cazul n care, din lips de disponibilitti bnesti, nu poate fi achitat o singur datorie
care este cert, const ntr-o sum de bani si este scadent. In ceea ce priveste sarcina probei strii de insolvent,
legea prezuma existenta strii de insolvent vadit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scadent, nu a
pltit datoria sa fat de unul sau mai multi creditori (art. 3 pct. 1 din Lege). n consecint, persoana care afirm
existenta insolventei, este suficient s probeze neachitarea datoriilor scadente pentru o perioad care depseste 30
de zile de la scadent, fapt care poate fi probat prin orice mijloace de prob admisibile n dreptul comercial.

2.3. Conditii cu privire la bunurile asupra crora se aplic procedura

Procedura se aplic asupra ntregii averi a debitorului. Averea debitorului reprezint totalitatea bunurilor si
drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobndite n cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul
executrii silite, n conditiile reglementate de Codul de procedur civil (art. 3 pct. 2 din Lege).
Averea debitorului cuprinde bunurile si drepturile aflate n patrimoniul debitorului la data declansrii procedurii,
ct si bunuri iesite din patrimoniul debitorului, dar readuse n acesta ca urmare a procedurii.

DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI

1. Declansarea procedurii. Aspecte procedurale. Cererea de deschidere a procedurii

Procedura insolventei se declanseaz n baza unor cereri adresate tribunalului de la sediul debitorului de ctre :
(A) debitor,
(B) creditori sau
(C) orice alte persoane sau institutii prevzute de lege.
Aceste cereri sunt denumite de lege cereri introductive.

1.1 Cererea debitorului

A. Obligativitatea introducerii cererii
Legea consacr obligativitatea introducerii cererii de ctre debitor, conform art 27 din Lege : Debitorul aflat n
stare de insolvent este obligat s adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, n
termen de maximum 30 de zile de la aparitia strii de insolvent.
Cererea poate fi depus de debitorul aflat n stare de insolvent , precum si debitorul n cazul cruia aparitia strii
de insolvent este iminent
Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, le pot
reprezenta.

B. Conditii cu privire la cerere si la admisibilitatea cererii debitorului

Conform art. 30 din Lege, nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor, care n ultimii 5 ani
precedenti au mai fcut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori.
1.2.Cererea creditorilor
A. Creditorii ndrepttiti s formuleze o cerere introductiv
Cererea introductiv poate fi nregistrat de ctre orice creditor al debitorului, comerciant sau necomerciant, fr a
se face n aceasta faz nici o diferentiere ntre creditori chirografari si creditorii ai cror creante sunt garantate.
Legea nu impune conditia existentei unei pluralitti de creditori si nici cerinta formulrii cererii de ctre mai multi
creditori. Pe cale de consecint cererea poate fi formulat doar de un singur creditor n mod independent si
indiferent dac mai exist sau nu si alti creditori.

B. Conditii de admisibilitate
Admisibilitatea cererii creditorului este conditionat de ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor conditii:

Conditii cu privire la creant

a) Caracterele creantei
Cererea creditorului este admisibil numai n msura n care creanta acestuia este cert, lichid si exigibil;
b) Cuantumul creantei
Pentru a se evita introducerea unor cereri de declansare a procedurii fat de debitorii ale cror datorii au un
cuantum redus, admisibilitatea cererii introductive a creditorului este conditionat de importanta valoric a
creantei.

Conditii cu privire la debitor.

Pe lng conditionrile privind creant, legea continu s mentin conditia cu privire la neachitarea datoriilor de
ctre debitor timp de cel putin 30 de zile de la scadent, n asa fel nct acesta s fie prezumat n insolvent.
Un creditor al debitorului poate introduce o cerere de faliment chiar la data scadentei obligatiei de plat a
debitorului sau, fr a astepta un interval de 30 de zile, cu conditia probrii faptului c debitorul n cauz nu a
achitat de mai mult de 30 de zile datorii scadente fat de alti creditori ai si.
Termenul de 30 de zile, dup expirarea cruia ncepe s opereze prezumtia, poate fi considerat ca avnd caracterul
unui termen de gratie, fiind menit s evite declansarea procedurii mpotriva debitorilor aflati n dificultti
financiare temporare.

1.3.Cererea Camerei de Comert si Industrie

Camerele de comert si industrie teritoriale si asociatiile cooperatiste teritoriale, respectiv national, vor putea
introduce cerere mpotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afl intr-o situatie notorie de
insolvent, care este o chestiune relativ lsat la aprecierea instantei.

2. Opozitii la cererea de declansare a procedurii

2.1.Opozitia creditorilor la cererea introductiv a debitorului

Creditorii debitorului pot depune opozitie mpotriva deschiderii procedurii. Legea nu prevede termenul n care
trebuie formulat opozitia, ci doar faptul c n termen de 25 de zile de la emiterea notificrii, judectorul-sindic va
cita creditorii si debitorul la o sedint n urma creia va solutiona, deodat, printr-o ncheiere, toate opozitiile (art.
31 din Lege).
2.2. Contestatia debitorului fat de cererile introductive ale creditorilor
Debitorul poate face contestatie n termen de 5 zile de la primirea copiei cererii creditorului/creditorilor, care este
comunicat de ctre judectorul sindic.
La cererea debitorului, pentru motive temeinice, judectorul-sindic i poate obliga pe creditorii care au introdus
cererea s consemneze, n termen de maximum 30 de zile, la o banc, o cautiune de cel mult 30% din valoarea
creantelor.
Cautiunea va fi restituit creditorilor, dac cererea lor va fi admis. Dac cererea va fi respins, cautiunea poate fi
folosit pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, ca urmare a introducerii cererii. n cazul n care cautiunea nu
este consemnat n termen, cererea introductiv va fi respins.

3. Efectele deschiderii procedurii

Dac cererea debitorului ndeplineste conditiile de admisibilitate, judectorul-sindic va pronunta o sentint de

deschidere a procedurii, data deschiderii procedurii fiind data pronuntrii sentinei.

3.1. Efectele deschiderii procedurii asupra debitorului, administratorilor statutari ai

acestuia. Efecte neretroactive asupra patrimoniului debitorului

3.1.1. Obligatiile debitorului derivnd din deschiderea procedurii

A. Obligatia de a comunica acte si informatii;
B. Obligatia de publicitate fat de terti a deschiderii procedurii.
Dup rmnerea irevocabil a hotrrii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor,
administrator sau lichidator vor cuprinde, n mod obligatoriu si cu caractere vizibile, n limbile romn, englez si
francez, mentiunea n insolvent.
Dup intrarea n reorganizare judiciar sau faliment, actele si corespondenta vor purta meniunea n reorganizare
judiciar sau, dup caz n faliment.

3.1.2. Indisponibilizarea actiunilor sau prtilor sociale detinute de ctre administratori

Dup deschiderea procedurii, administratorii statutari ai societtii comerciale debitoare pot nstrina actiunile sau
prtile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul procedurii numai cu acordul judectorului-sindic
3.1.3. Ridicarea dreptului de administrare a activittii si averii debitorului
Ridicarea dreptului de administrare si numirea unui administrator judiciar sau lichidator intervine numai atunci
cnd:
- Debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare;
- Judectorul sindic a dispus nceperea falimentului;
- La cererea creditorilor, comitetului creditorilor, comitetului asociatilor/actionarilor, camerei de comert si
industrie teritoriale etc., avnd ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilittii de
realizare a unui plan rational de activitate.
- Dac judectorul sindic, din oficiu sau la cererea creditorilor, camerei de comert sau actionarilor debitorului
consider necesar si oportun ridicarea dreptului de administrare datorit existentei unor indicii viznd existenta
unor fraude, manopere dolozive sau incompetenta ori vdit gresita conducere a afacerilor debitorului de ctre
organele de conducere ale acestuia.

3.1.4. Supravegherea activittii

Dup deschiderea procedurii, desfsurarea activittii debitorului se afl sub supravegherea creditorilor, adunrii
actionarilor si a judectorului sindic, indiferent dac administrarea activittii debitorului a fost ridicat sau nu.

3.1.5 Interdictia constituirii de garantii

Reglementarea actual este mai extins si include, chiar dac nu se face referire expres, interdictia constituirii de
garantii, cu exceptia cazurilor n care acestea sunt autorizate de ctre judectorul sindic sau ndeplinesc alte
conditii instituite de lege care au condus la ncetarea pltilor.

4. Efectele deschiderii procedurii fat de creditori

4.1. Suspendarea tuturor actiunilor judectoresti
Ca urmare a deschiderii procedurii, recuperarea individual si independent a creantelor creditorilor nceteaz,
ncepnd o procedur de recuperare colectiv si n comun.
Deschiderea procedurii suspend de drept actiunile judiciare sau msurile de executare silit initiate n mod
individual de creditori asupra debitorului sau bunurilor sale, cu exceptia cilor de atac declansate de debitor (art.
36, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 277/2009).

4.2. Suspendarea curgerii dobnzilor creantelor negarantate

Suspendarea cursului dobnzilor se aplic creantelor creditorilor chirografari, care nu au garantii reale sau
personale, indiferent de persoana creditorului (statul, creditori persoane private etc.), precum si prtii negarantate
din creantele garantate.

4.3. Notificarea creditorilor. Constituirea masei credale

Dup deschiderea procedurii, creditorii debitorului vor fi notificati n vederea constituirii masei credale.

BIBLIOGRAFIE

-Legea privind procedura insolventei nr. 85/2006 - denumit n continuare Legea - publicat n M.Of. nr.
359/21.04.2006 si intrat n vigoare la 20.06.2006 reuneste prevederile legale n materie intr-un cadru unitar.
Conform art. 149 din Lege, astfel cum acesta a fost modificat prin Ordonanta de Urgent a Guvernului nr.
173/2008, dispozitiile Legii insolventei se completeaz, n msura compatibilittii lor, cu cele ale:
- Codului de procedur civil,
- Codului civil,
- Codului comercial romn,
- Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 referitor la procedurile de insolvent, publicat n Jurnalul Oficial al
Comunittilor Europene nr. L 160 din 30 iunie 2000.