MARUL DISCOR

MUNCA DE SISIF
Object
Object10
8

Object
Object12
11
1
2
3
4
5
6
7
9

MARUL DISCORDIEI

Discordia (pe numele grecesc Eris) era zeita invrajbirii. Hesiod spunea ca e fiica noptii si mama crimei,
a mizeriei, a foametei, a bataliilor. Iar Vergiliu o considera tovarasa lui Marte, zeul razboiului. si fiindca
pana. si in cer, printre zei, provocase zazanii, Iupiter a alungat-o din Olimp. Izgonita fiind, bineinteles
ca n-a mai fost invitata la nunta zeitei Thetis cu regele Peleu.

Furioasa si razbunatoare, Discordia, urmarind sa tulbure festinul, a aruncat pe masa de nunta un mar de
aur pe care scria: "Celei mai frumoase", ceea ce a iscat intr-adevar galceava intre cele trei zeite de fata,
care, bizuindu-se pe frumusetea lor, isi revendicau fiecare marul.

Luat ca arbitru, Paris a decernat acest mar Afroditei, starnind astfel ura zeitelor Hera si Pallas Athena,
celelalte doua concurente. De aici - spune legenda - a iesit vestitul razboi al Troiei.

Dar tot de aici a mai iesit ceva: expresia Marul discordiei, aplicata unui obiect, unei cauze, unei
persoane chiar, care provoaca cearta, vrajba, incaierari; deci oricarei surse de procese, de conflicte,
razboaie, sau alte ciocniri si dispute, mai mari sau mai mici.
- Rege legendar din Corint, Sisif a fost osandit de Zeus, pentru nesupunere, sa urce pe povarnisul unui
deal din infern, ducand in spinare o stanca uriasa.

Dar cum ajungea in varf, stanca aluneca si se rostogolea inapoi, Sisif fiind nevoit sa reinceapa efortul
sau zadarnic.

Din aceasta legenda a izvorat expresia literara munca de Sisif. Ea inseamna o stradanie istovitoare si
inutila care trebuie mereu luata de la capat - un efort spre o tinta, spre un obiectiv imposibil de atins,
care cere zilnic noi si desarte sacrificii. Cu acelasi sens intalnim si varianta: stanca lui Sisif.

"Pentru tihna-n van ma bat, Sunt pizmas pe Danaide, Pe Sisif cel incercat" (H. Heine, poezia Infernul).

CALCAIUL LUI AHILE

Dup cum povestete legenda greac, zeia Thetis, mama eroului grec Achile, n grija ei de a-l apra de
orice primejdie, l-a cufundat n Styx, ru din Infern, a crui ap te fcea invulnerabil.

Dar zeia, cnd l-a scldat n ap, l-a prins de clci, aa nct Achile a devenit invulnerabil, cu excepia
clciului de care l-a inut Thetis. i ntr-adevr, eroul a murit n rzboiul Troiei, nimerit de o sgeat
tocmai n clci. De aceea, expresia servete spre a semnala locul vulnerabil, punctul nevralgic al unei
persoane.
Prin extensie se poate utiliza i n alte situaii, de pild atunci cnd se descoper partea defectuoas din
argumentaia cuiva - i atunci se spune c i-ai gsit clciul lui Achile".

FIRUL ARIADNEI

Ariadna a fost fiica regelui Minos al Cretei. Legenda spune c, ndrgostit de Teseu, i-a druit un
ghem de a, care l-a ajutat s ias din labirintul unde s-a luptat cu Minotaurul. Numai gratie acestui fir
al Ariadnei, Teseu a gsit calea de ntoarcere. Totui, nerecunosctor, a prsit-o mai trziu.

De aici: 1) antonomaza Ariadna, care servete n literatur pentru a desemna o femeie prsit de
iubitul ingrat - i 2) expresia Firul Ariadnei, care se utilizeaz pentru un mijloc de ndrumare, ca un fir
conductor ce ne nlesnete s ieim dintr-o situaie ntortocheat ca un labirint

Poetul Lucian Blaga, n Cntecul brumelor, urmelor, folosete comparaia:

Cu al Ariadnei fir nsemnam ntinsul -Pentru cnd ne-om prsi Albul, paradisul."
Vei afla atunci ce e lumea, o reuniune de nelai i de neltori. Ca s intri n acest labirint i dau
numele meu, ca unfir al Ariadnei, dar s nu-l compromii" (Balzac, n romanul Mo Gorioi).

NODUL GORDIAN

Exista in templul lui Iupiter din Frigia un car cu care intrase in capitala plugarul Gordius, devenit rege.
La carul acesta simplu, nodul care lega jugul de oistie era atat de mestesugit facut incat nu i se puteau
descoperi capetele.

Un oracol prevestise ca cine va izbuti sa desfaca acest nod (numit mai tarziu gordian, fiindca era de la
carul lui Gordius), va deveni stapanul imparatiei asiatice. Ajungand in Frigia cu trupele sale.

Alexandru Macedon," care tocmai inainta spre Asia, afla de oracol. si, intrucat visa sa cucereasca
aceasta imparatie, incerca sa dezlege nodul: o data, de doua ori, de trei ori. Nereusind, a scos palosul
si... a taiat nodul.

Solutia, gasita de Alexandru spre a descurca problema nodului gordian, a dat nastere expresiei care de
atunci i-a ajutat pe multi sa dezlege prin ea, transant si plastic, nu nodul ci modul de a iesi dintr-o
situatie dificila si incalcita, adica o rezolvare energica, curajoasa si rapida.

CUTIA PANDOREI

Pandora a fost prima femeie din lume, dup mitologia greac modelat de Hefaistos, nsufleit de
Athena i nzestrat de ali zei cu toate darurile (de unde i numele ei de pan tot i doron dar.
lupiter, furios pe Prometeu c a furat focul din cer, vrut s se rzbune.

I-a trimis-o ca nevast cu o cutie care coninea toate relele i care avea s intre n istorie i literatur sub
numele de cutia Pandorei.

Prometeu, bnuind c lupiter i ntinde o capcan, a refuzat. n schimb, fratele su, Epimeteu, s-a lsat
ademenit; i cnd Pandora a deschis cutia, s-au revrsat toate relele din lume: boli, necazuri, ur,
suferin etc.
Cnd a nchis-o la loc - povestete Hesiod - era prea trziu. Nu mai rmsese pe fundul cutiei dect
sperana! A rmas ns altceva: expresia cutia Pandorei, la care se fac frecvente aluzii, spre a desemna o
surs de nenorociri mascat de aparene atrgtoare.

CHINURILE LUI TANTAL

Tantal, regele legendar al Lidiei, furnd nectarul i ambrozia zeilor spre a le drui muritorilor, a fost
condamnat de Zeus la o foame i o sete nesfrite, n infern, Tantal nu reuea s soarb o pictur din
apa ce-i trecea pe la buze, nici s guste vreun fruct din pomii ale cror ramuri se ridicau n vzduh cnd
mna lui ncerca s le ating.

De aceea expresia chinurile lui Tantal" se aplic unei persoane care nu se poate bucura de bunurile
sale, sau care i vede mereu spulberate dorinele tocmai n clipa cnd erau mai aproape de realizare.

Un distih al lui Schiller: Ani de-a rndul, stau aplecat lng Hippocrene, / Chinuit de sete, dar izvorul
din care vreau s sorb, se-mprtie" - este simbolic intitulat Tantalus.

PASAREA PHOENIX

(scris si Phoenix sau Phonix) - Foarte multi invatati si scriitori antici, incepand cu istoricul Herodot
(secolul V i.Chr.) vorbesc despre o pasare, unica in felul ei, de marimea unui vultur, cu pene aurii in
jurul gatului, stralucind ca un colier langa celelalte de culoarea purpurei.

Traind in deserturile Arabiei, fabuloasa pasare, dupa o viata de peste cinci sute de ani, cand simtea
apropiindu-se sfarsitul, isi facea un cuib de ramurele rasinoase ce se aprind usor, se expunea soarelui
arzator al pustiului, se mistuia ca pe un rug si apoi, din propria-i cenusa, se nastea alt Fenix.

Unii au pretins ca cei vechi ar fi vrut sa simbolizeze prin aceasta pasare - timpul, altii - mersul soarelui
s.a.m.d. Dar, sigur este ca pasarea Fenix se naste si renaste mereu in vorbirea unor persoane care vor sa
prezinte metaforic ceva ce dispare spre a reaparea, deci un simbol al reinnoirii vesnice.

"De-al meu propriu vis mistuit ma vaiet, Pe-al meu propriu rug ma topesc in flacari... Pot sa mai
reinviu luminos din el ca Pasarea Phoenix?"

PATUL LUI PROCUST

Procust (sau Procrust) e numele unui bandit din vechime, originar din Atica (regiune a Greciei cu
capitala Atena). inzestrat cu o forta exceptionala, el ataca drumetii intre Atena si Megara. Talharul isi
facuse o faima sinistra prin procedeul sau diabolic "de tortura: doua paturi de fier, unul mare si altul
mic, pe care isi intindea victimele.

Daca trupurile lor erau prea lungi, el le reteza picioarele, ca sa incapa in patul cel mic. Daca dimpotriva
victimele erau oameni scunzi, Procust le scotea picioarele din incheieturi si le tragea pana atingeau
masura patului cel mare. Teseu l-a ucis pe talhar prin acelasi supliciu.

Acesta legendea greaca a dat nastere expresiei "patul lui Procust", spre a ilustra in special mutilarile
care se aduc unor opere literare, cu scopul de a incapea in tiparul voit; sau, in general, pentru a indica
forme fixe si prestabilite, constrangeri nefiresti.
Expresia a servit lui Camil Petrescu pentru un roman, care poarta titlul Patul lui Procust. (Vezi si
Erostrat).

ARCUL LUI ULISE

Expresia i are originea n Odiseea (cnturile 2l-22).

Homer povestete c Penelopa (soia lui Ulise), constrns, dup ce i-a ateptat douzeci de ani soul,
s se mrite, a declarat c va lua n cstorie pe adela dintre numeroii ei pretendeni, care va izbuti s
nconvoaie arcul lui Ulise i s trag cu el la int.
Nimeni n-a reuit n afar de un ceretor n zdrene. Dar acela era chiar Ulise, rentors dup o lung
pribegie. De aceea, expresia se folosete spre a meniona un talent deosebit, o mare nsuire, care este
apanajul exclusiv al cuiva.

CANTECUL SIRENELOR

Sirenele, personaje mitologice, erau reprezentate sub forma unor fpturi fantastice cu capul i bustul de
femeie sau a unor femei cu picioare i aripi de pasre. Mai trziu iconografia le-a adugat i o coad de
pete. Ele i aveau sediul ntre insula Capri i coasta meridional a Italiei.

Vocea lor fermectoare atrgea pe navigatori n regiunea periculoas de la intrarea n strmtoarea

Siciliei, unde, lovindu-se de stnci, cdeau prad sirenelor. Auzite de toi dar nevzute de nimeni" -
cum spun italienii n ironie - aceste fabuloase cntree ale mrii au fost popularizate ndeosebi de
legenda Argonauilor i de Odiseea (12, l-200), care povestete c Ulise a cerut s fie legat de corabie,
cnd a trecut prin apropierea ispitei fatale.
Sirenele reprezint laolalt atracia i pericolul mrii, iar expresiile cntec de siren sau glas de siren
semnific un mijloc de seducie pe ct de puternic pe att de primejdios. Eminescu spune n Glossa:
Ca un cntec de siren / Lumea-ntinde lucii mreje; / Ca s schimbe-actorii-n scen / Te momete n
vrteje."

CALUL TROIAN

In antichitate, grecii, asediind zadarnic Troia timp de zece ani, au hotrt - aa cum ne povestete
Homer - s cucereasc cetatea printr-un vicleug.

Sub pretextul unei ofrande religioase, grecii au construit un uria cal de lemn, nuntrul cruia au fost
ascuni cinci sute de soldai; apoi restul armatei s-a prefcut c se retrage.

Atunci troienii au introdus calul n ora. n puterea nopii, ostaii greci au ieit din ascunztoare, au
deschis poarta cetii i astfel Troia a fost cucerit printr-o stratagem devenit celebr de-a lungul
veacurilor i cunoscut sub denumirea de calul troian."

Aceast expresie caracterizeaz pe acela care folosete un iretlic spre a se furia n tabra advers,
indic pe dumanul travestit n binefctor.