Importanta parfumului a fost inteleasa inca din antichitate, in Mesopotania si
Egipt, cand era utilizat la ceremonii religioase sau in timpul preludiului. Romanii si persanii au dezvoltat si rafinat aceasta arta a producerii parfumurilor. Ei foloseau doar ierburi si mirodenii, ca migdal, portocal, coriandru, mirt, rasina de conifere, dar nu si flori.
Stiinta parfumeriei a patruns in Europa in secolul al XIV-lea datorita raspandirii
islamului. Primul parfum modern a fost creat in 1370, la comanda reginei Elisabeta Ungariei. Parfumeria a prosperat in Italia renascentista, iar in secolul al XVI-lea rafinamentul italian a ajuns si in Franta, care a devenit rapid centrul european al parfumurilor si al produselor cosmetice, iar cultivarea florilor pentru esente - o industrie importanta in sudul Frantei. Abia in secolul al XIX-lea parfumeria a cunoscut o profunda schimbare prin dezvoltarea chimiei moderne, alchimia, care a dus la crearea unor noi esente si miresme. La inceputul secolului XX au fost introduse aromele abstracte, care nu mai aveau nicio legatura cu buchetele florale. Acest progres a adus o revolutie in industria parfumeriei. In 1921, Gabrielle Chanel a lansat Chanel No.5, primul parfum in care s-au folosit doar esente sintetice.
Devenind noul taram al parfumului, Franta a avut la inceput doar mici
laboratoare ale parfumierilor, la Paris si in alte locuri, unde maestrii acestei arte aveau deja o lista de clienti, fiecare cu preferintele sale. Fiecare nobil sau negustor dorea un alt tip de parfum, iar parfumierii ajungeau sa aiba adevarate cataloage ale preferintelor. Treptat, moda folosirii parfumului s-a extins, iar regii Frantei, in special Ludovic XIV si Ludovic XV se numara si astazi printre cei mai "avizi" consumatori de parfumuri. Ceea ce se stie mai putin este ca parfumurile folosite din abundenta nu reuseau decat sa mascheze superficial cronica lipsa de igiena a nobililor, intr-o vreme in care se credea ca baile dese aduc ciuma si alte boli. Aceasta "varsta de aur" a parfumurilor avea sa se termine odata cu Revolutia Franceza, cand practic aceasta importanta piata a fost paralizata. Considerate un moft al nobililor, dintre care multi ajunsesera sub taisul ghilotinei, parfumurile au fost practic interzise. A aparut insa un parfum purtand chiar numele de "Guillotines", foarte la moda printre revolutionari, dar in scurt timp lucrurile aveau sa revina la normal. Odata cu urcarea pe tron a lui Napoleon, un indragostit patimas de arome si esente, a inceput si un nou capitol in istoria parfumierilor francezi. In scurt timp acestia aveau sa evolueze de la statutul de mici manufacturieri la adevarati industriasi, punand bazele unei impresionante industrii, care de-a lungul timpului s-a remarcat prin dinamica deosebita. Astazi industria parfumurilor este una dintre cele mai puternice, evoluand in permanenta, marcata de o puternica si dura concurenta intre producatori, cu o piata mereu in crestere si noi si noi formule inventate in fiecare an.