Sunteți pe pagina 1din 24

A.NUL II..-- No.

23-24 i--15 August 1611


111

FOME B1SERICEASCA
APARE DE DOUA ORI PE LUNA, SUB DIRECTIUNEA UNUI COMITET -
MOTTO : Asa sli lamineze lamina voastrii Ina-
ABONAMENTUL intea oamenilor, pentra ca sa vazii faptele voastre Redactia i Administralia
Pe an 6 lei eele bane si sit mireasci pe TRW vostrn care este RiMNICIJ-VLCEA
In cerarl". Mate V, 16.

ARMONII POETICE i RELIGIOASE


DIN LAMARTINE, tradus de Preot P. PARTENIE

I
Cnd divina suflare ce peste noi plutete
S'abate In sufletu-mi derhis adierilor
Si ca pe-o unda-1 face, ala sd se 'nfioare
Cnd lebda s'avnta, in cercuri miratoare ;
Il
Cand ochiu-mi s'adncete, in stralucita zare
Pe firmamentu-n care, lucesc comori nestinse.
Toate-ale noptei perle, de Domnul intruchipate,
Podoabe nesfalite, in cdrdrile Sale ;
III
Cnd zorile s'aratd, pe un cer de Primavara
Destrdmnd i zvarlindu-i in valuri cdldura
Si-a ei scntee'i dusd, p'or ce atom de aer
Si sub picioare-mi totul, lumina., flori, devine ;
IIT
Cnd totu-i murmur,cntec, un gungurit sau zumzet
In cat din nemurire, tot pare a se nutri
Si omului ia vdzul, vdzduhul sclipitorul
De crede'n ziva ceea, cd nici va mai murl :

Mii ganduri minunate, roesc atunci in capu-mi


In cat sd le mai poarte, nu poate slabu-mi spirit
Ce tremurnd s'oprete pe negrele adncuri
Si fard de vr'un reazim, va sd se zvrle-acolo

www.dacoromanica.ro
2 LUMINATORUL'

VI
Canci in cerul iubirei, ce sufletu-mi rdpit-a
Eu strng perdut la sdnu-mi o dragd inchipuire
Si in zadar mai cftut cuvant plin de via0
Ca s'o cuprind in focul ce-mi mistuie fiin0
VII
Mid doar o 'suspinare din zbuciumatu-mi suflet
Ar putea naqte-o lume, inteun avant fierbinte,
Mi-a0 folos clipita qi mintea-mi care Domnul
Tot cerul rdzbatandu-1, s'ar indrepta strigand :
VIII
Oh ! Iehov, Iehova, mangdetoru-p nume
E singurul rdsunet, ce inima-mi aude,
Sau mai degrab' aceste mult negrdit fioruri
Sunt chiar ele rdsunet al Prea-mdriei Tale.
Ix
Adesea n'am in gdndu-mi numele Tdu Prea 'Naltul
Adesea nu-1 rechiamd buzele-mi fierbntate..,
Dar la orice vibrare, Te sill4 mai viu in pieptu-mi
Si al sufletului strigat eqti Tu o ! Sfinte Doamne!...
,--t__-

Vizita canonici a NB Sfintitului Episcop al Eparbici liamnicului


J. 5everin" O. D. Rena& in jud. Homanati (an. 19101
(Continuare 0 Sfiqill

A dou'd-zi Vineri pleam la ora 9 dimi- Biserica e noua, si Sfiintia Ta esti nou ; s lu-
neata la satul Obar#a Nouei, (pendinte tot de crezi din tot sufletul pentru mentinerea si Intri-
parohia ObArsia). Biserica e noug, frumos Impo- rea credintei In popor; pentru intarirea dragostei
dobit. Aici serveste preotul ajuttor Petre RA- lor de biseria, de aproapele si de Dumnezeu.
dtdescu, care ne Intimpin cu o scutt cuvan- Aceast biserica, dovedeste 6 crestinii acestia tin
tare. La care P. S. Sa rspunde: ,.Este una la biserica si daca Sfiintia Ta vei lucr astfel vei
din datoriile principale ce au de ndeplinit toti avea linistea sufleteascA, care e adevkatul cstig
acei ce ocup o functie In Stat de a fi con- dup care trebue sd umble un adevarat pstor.
stienti pe deplin de slujba ce ocup: cu att mai Eu rn bucur and vaz, Ca' o mn de oameni au
mult se cere aceasta din partea preotului, caci ridicat o asd mareata si frumoas biseric-, Impo-
ceilalti din alte ramuri de activitate, azi sunt, mdine dobind-o cu toate odoarele necesare, si Ii bine-
nu sunt. Nu tot asa e si cu preotul. El e hiro- cuvintez pe toti cari au contribuit cu obolul lor
tonisit pe numele bisericei; se leagd eu ea pentru 'la aceast crestineasa fapt...
totdeauna. De aceia din partea lui se cere o munc, Dupa aceasta se viziteaz bisericile din paro-
o activitate mai pronuntat... Cucernicia Ta ai ve- hiile Veidastra (zidita la anul 1836) care e veche,
nit Inteo biseric nou, frumoas, Inteo biseric avnd lipsd multe din obiectele necesare; pentru
care nu las nimic de dorit. Depinde de Sfintia care s'a atras atentie parohului respectiv, si s'a
Ta sa aduci la ea pe toti crestinii. dat sfaturi satenilor pentru ridicarea unei noui si

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 3

Incgptoare biserici, actuala ne mai coresp'unzand si alta filial, cu hramul Sf. Gr. Decapolitul (In corn.
catus de putin. Hotaru). Primirea s'a fcut cat se poate de slab.
De aci am mers la parohia Vdckistrita, unde Cucernicul paroh respectiv Hristache Florescu,
totul s'a gsit In bun stare. pentru ca n'a luat nici o masur pentru restau-
Dup ce luat gustares zilei la parohul co- rarea bisericii, este oprit imediat i canonisit cu
munii I. Vadstreanu, ani luat drumul spre paro- 10 liturghii la Sf. Episcopie, dandu-i-se In acelas
hia Or lea, unde am ajuns la ora 4. La marginea timp explicapile necesare pentru recldirea bise-
plasi, am fost Intampinati In mod deosebit de ricii.
d-1 Georgescu, Administratorul plli Dunarea, cu La ora lO 2, se viziteazA parohia Potel. Aceast
multe trsuri, multi primari, profesori etc. parohie numra 280 familii; biserica Ad. Maicei
Parohia Or lea, asezata In marginea Dunrii, Domnului; zidit la anul 1843, se prezint In bun
numrd 560 familii, Biserica parohiala Sf. Nicolae stare. La biseric asteptau multi credinciosi. Dup
zidita la anul 1863, e inoita i frumos Impodo- oranduiala obicinuit cucernicul paroh respectiv
bit. Cucerhicul paroh respectiv, Sachelar C. Or- Petre Marinescu, ureaza Prea Sfintitului bun ve-
leanu, face o frumoas primire. Prea Sfintitul Ii nire in parohia Potel, care n'a avut darul de la
d frumoase i sntoase sfaturi in fridepliniraa Dumnezeu s fi mai vAzut vreun Inalt pstor su-
misiuni sale. fletesc... Expune In putine cuvinte starea religioas
De aci o ludm pe marginea batranului Danubiu morala i material, a parohii, precum i ceeace
ale Wei unde, miscate a lene de vantul tomnatic a lucrat cucernicia sa pentru binele poporului.
al lui Octombrie, ne povestesc multe din trecutul Dupd care Prea Sfintitul multumeste pentru
nostru istoric, ne povestesc lin i dulce bucti din clduroasa primire; d sfaturi preotului i inv-
timpurile de bravura si de glorie ale poporului tatorilor pentru Indeplinirea cu toata tragerea de
nostru. Campiile Bulgariei ce se Intind pe celalalt inim a datoriilor lor, s fie uniti In actiune, cad
trm al Danubiului i pe care ochiul abia le z- numai asa pot usor cu folos ajunge la scopul
reste, ne amintesc vremuri mai apropiate de bra- dorit etc.
vura ale poporului nostru, cari ne-au dat o Istorie Cu parohia Potel s'au terminat vizitile canonice
frunwasd, o Independentd dulce, o Coroand scumpti, din acest an In judetul Romanati.
un Rege viteaz, etc. Dela aceasta parohie, Prea Sfintitul a trecut prin
La ora 5,40 ajungem la parohia Gura Padinei punctul Dcibuleni In judetul Dolj tot in scopul
care are o populatie de 335 familii. Biserica pa- continurii vizitelor cannonice i In acel judet
rohiala Sf. Dumitru, zidit la anul 1849, desi ve-. Dac s'au urmrit cu deosebit atenpe mersul
che totus tinutd in perfecta curatenie, posedand acestor vizite canonice, apoi se poate vedea dupa
In buna stare toate obiectele necesarii cultului : cum am spus si la inceput, folosul nemrginit al
Dupa randuiala obicinuita, cucernicul paroh In lor : pentru biseric, pentru cler, pentru scoal,
cateva cuvinte bine alese arata starea religioas pentru popor ; pentru tineri i bdtrani, pentru s-
morald a parohienilor sai. precum i activitatea ce raci i bogati, In fine pentru toate breslele socie-
a desfsurat In mijlocul parohienilor sai, pentru S'a atins in cuvantri de prea Sfintitul toate
desvoltarea virtutilor crestinesti i cetatenesti In chestiunile insemnate de actualitate potrivit locu-
poporenii fui i Imprejurarilor ; apoi s'a dat sfaturi, Indru-
Prea Sfintitul nici aici nu lasd pe crestinii care mari sanatoase, Imbrbtri etc.
se adunaser In numr foarte mare, fr cuvant Fac Cel A Tot Puternic, ca P. S. Episcop al
de invatatur, vorbind cat se poate pe intalesul eparhiei noastre, D. D. Ghenadie, s triasca multi
poporului, despre datoriile ce are de indeplinit ani, pentru ca i In anul viitor, precum i In alti
un bun crestin i un bun roman.
multi ani sa ne bucurdm de asemenea vizite ca-
Seara, rmanem la preotul paroh Sachelarie C.
nonice i sa primim sfaturi, invtturi, indemnuri
Marinescu.
Infra indeplinirea cu exactitate i pricepere a da-
A cloud zi la ora 9,10 dimineata, s'a vizitat pa- toriile noastre de preoti i pstori spre a asigura
rohia Grojclibod, cu 750 familii si 2 bisericii, una binele i fericirea Bisericel si a Patriei.
parohial, cu hramul Sf. Nicolae, veche, zidit la
anul 1840, crdpat, ajunsin stare aproape de ruina, Protoeren Icon. I. FLORESCU, Caracal.

www.dacoromanica.ro
4 LUMINATORUL"

POVESTIRI MORALE

CINE ESTE PRIETENUL NOSTRU


Un orn in toat viao lui i1 tcuse trei a judecatorului, nenorocitul om alergei intr' un
amici, dintre care pe doi ii iubea asa de mult sufiet la cel de al treilea amic al setu, pe care
luck si-ar fi dat si camasa pentru ei ; iar pe 11 iubea mai putin !
al treilea 11 iubea el, dar nu asa de mult cum Acesta curn auzl, merse la Tribunal, intreg
se aoleptec amicul selu! ineiuntrul si marturisl inaintea judecatorului
Inteo zi bietul om, tam-ne-sam se vede acu- cu atetta infocare nevinovttia amicului stlu, in
zat de cineva pe nedrept ! 0 durere cumplita cat judecatorul se incredinta de nevinovatia
ii coprinde inima i. mii de idei ii trecea prin celui acuzat pe nedrept 0 CI achite i!
minte vazndu-se dat judecatii, nevinovat fiind! Ei bine, trei amici are omul in aceasta lume
In urma el isi zise : voi lua pe arnicii mei tr3ceitoare! Si cum se poarta acesti amici, in
iubiti cu mine si ei vor marturisi iraintea ju- ora mortii, cnd Dumnezeu, chiama pe orn
decatorului, nevinoviitia mea ! Da... li voi lua! inaintea judecatii sa-i dea seama de tot ce
singuri pot sei mi scape de osanda judeceitii!" a lucrat.
Cu astfel de gnduri merse sarmanul orn Cel dintau amic al sau, banii pe care i-a
la amicul seiu cel mai iubit i-1 roagd s mearg iubit mai mult in viata, i l parisesc mai intetiu
impreun cu el inaintea judecatorului! dealt toti!
Acesta ins it raspunse ca este tare ocupat Cel de al doilea amic, rudele 0 amicii, se
cu niste afaceri grabnice ! arat plini de mild care el, dar nu pot sa-1
Descurajat atunci, merse la al doilea amic, insoteasca deck liana la ua mormantului i
care se arat binevoitor catre el, si-1 insoti i se intorc acasa!
pan la usa tribunalului; dar aci se opri! Ideia Cel de al treilea antic, taptele bune pe cari
ca se va vedea inaintea judecatorului, facu de multe ori le uit omul in viap, sunt sin-
sa-1 coprinda o fried grozavt, sa tremure ca gurile cari merg dincolo de mormnt, si 11
varga i se Intoarse repede acasa! insotesc pana la tronul judecatorului i acolo
Para nici un pic de nadejde, amart pn vorbesc pentru el i ii mijlocesc milostivire 0
In suflet si asteptand urmarea asprei sentinte gratie.
',. :

Inemiiiri privitoare la infiiiitarea Seminarullli de Think


Extrase din Marcie 5f. Ep. de P. P.
Contractul Profesorului Teodorovici proiect, hotarIt metod si poruncitele reguli. lard
Mai jos iscalitul dau Inscrisul meu despre a- mai vrtos cele Teologhicesti, care se zic de dog-
ceaia, ca.: cu blagoslovenia Prea Osfintiei Sale Pa- ma, Intocma le voi urma dupa S. Canoane si In-
rintelui Episcopul Ramnicului, Kirio Kir Neofit, vtturile sfiintilor printi a sfintei biserici a ra-
oranduindu-m profesor la Seminariu, Sfintei Epis- saritului, si strajnic ma voi sill pravoslavnica cre-
copii a Rmnicului pentru intreaga Incredintare dintd ai acestei sfinte biserici a rdsritului ca o
ma Indatoresc cu aceste urmatoare: samant build In inimile tinerilor Seminaristi a o
1) Cum cd toate stintele ce se vor pune la sadi, ca sa pund temei bun, sd sporeasc, si s
clasuri le voi preda accurat dup sunetul Inaltului aduca rod lui Dumnezeu bine plcut.

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 5

2) Voi avea totdeauna inaintea ochilor cuvin- sosind numitul acolea In episcopie s grijesti ca
tele Mntuitorului care le-au zis sfintilor si uce- sa aib buna cutare fiindca pana la svarsirea
nici i apostoli, adica: Voi santeti lumina lumei. duhovnicestii scoalei este fgduit sa tie o Inde-
Voi santeti sarea pamntului... asa pe cei de subt letnicire intru revizuirea celor de trebuint sti;nte,
distiplina Seminrieasca, nu nurnai cu cuvantul ii lar darea lefii numitului dascl are a fi Inceputa
voi indemna, cl i cu exemplu ti voi povatui spre de la zi intaiu a luni cu leat 836, si pentru care
buna purtare, ca s fie atdt In biseric cu cucer- poruncim Prea Cuviosiei Tale cu de la artatul
nicie i evlavie, in Seminarii cu bun ornduial, soroc ca sa rspunzi leafa regulat ctre numitul.
cat i pe afar cu exemplar petrecere s se arete. Transpuse dupi eirilice de Preot P. Partenie, Director Episeopi.
Cu un cuvant voi face destul deregtorii mele 1910, lulie 6.
precum i ndejdii i asteptarii stapnesti. Iara Nifon atestri de intocmai urmare la adresa P. S.
Impotriv urmnd sau facnd far de avea cuvnt Episcop Eparhiot.
de raspundere voi fi supus dreptei judecati.
pentru intrirea isclesc. Primit Febr(uarie) 15 : 836 No. 51.
Bueuretti, 12 1anuarie 1386.
(de la 47) P(opa) VASILE TEOD 0)R(0)VICI.
Prea Sfiintite Stpane,
Pentru primirea avansului de leaf.
Stpaneasca porunc Prea Osfv, dela 18 ale
ADEVRINTA lunei Genarie cu plecciune primiind acum la 9
Despre talere 240. Adic doneisute patruzlici lei, ale urmt(oa)r(ei).
carii eu mai jos isclitul in socoteala lefii de pro- Cu venirea preotului Popa Vasilie qici, ordndui-
fesorie antitipat am primit dela Preosfin(ia Sa tul profesoru pentru duh(o)v(niceasc)fcoald a Se-
rintele Episcopal Rmnicului Kirio Kir Neofit. minarukui), cu vnerenie am vdzut cele ce mi se
Buenrevti, 19 launarie, 1836. poruncege (sic). spre reispuns cu toat supunerea
P(opa) VASILE TEOD 0)R(0)VICI, prof. Seminari Raranie. voi fi tntocmai urmiltor stapiineflii porunci Prea
Osfv(in(iei Voastre).
Adresa P. S. Episcop Neofit (Locoteneut Mitro-
Al Preaosfv : prea plecat i nevrednic
potitan al Ungrovl.) catre Arhimandritul de Scaun : slug% Nifon Arh i)m(andrit)
Ii pune vedere numirea lui Teodorovici ca dasel Anul 1836 luna Feb. 12 No. 11.
Seminarial, ii vorbeqte de contractul acestuia i de
convenita leafd : Carte de Intrire Episcopal la main. dascitlului
No. 310 Fen(a)r 18 anu: (1)836. Teodorovici
Prea Cuvioase archimandrite Kir Nifoane, bla- No. 30, Februarie 18, anu: 1836. Bucurep.
g(oslo)v(it) fii cu voia lui Dumnezeu In lucrarea Lund smerenia noastra In deaproape de bd-
Seminariului acestei Sfinte Episcopii ca s se gare d seama ca Scoala preparanda Seminariului
aducd ddodata cu toata incuviintarea cerului noi trebue negresit a s infiinta d acum inainte
toti de acum Ingrijindu-ne am cutat de am ga- In Eparhia noastra a Rmnicului Noul Severin,
sit si trebuinciosul duh(o)v(nicesc) dascl cliri- la casa scaunului Episcopesc in orasi(ul) Rmni-
cesc pentru scoala celor ce au a intra In cliros cului Valci din Valahia mica precum s'a dipus
pa vremca viitoare i prin duhovniceasca incer- incepere si la celelalte Sfinte Eparhii. Intra care
care intrebuintat am ales pa D-(lui) P(opa) Va- dar ddodata cu zidirea scoli ce am pus In lucrare
sile, (pa) care cu tocmeala i prin Incheere de sa se svarsasc intru acest an am ales Mitro-
contract (ce au) dat catre noi s'au i primit pen- felor pa Popa Vasile Teodorovici i cu distipli-
tru aceast treab, i despre care vestindu-te nu narea cuviincioasa l'arn orinduit s fie dasall du-
lipsim prin aceasta scriind prea Cuviosiei tale p hovnicesc cla invtturd preparand pentru copiii
deoparte ca numitului dascl s'au hotart de catre Seminar4ti ce sant a (In) intra In cliros.
noi a i sa da s aib leafI de la Episcopie, de acum Drept aceia ca s fie nurnitul cunoscut
pana la deschiderea scoali seminarial ate lei toti da duhovnicesc Invttor s'au dat aceast
60 pa toata luna, iar de atunci inainte are s aibd Carte a Smereniei noastre la manile sale. Aceaia
aceiasi leaf ce este legiuita In proectul intocmit scriem.
Intarit pentru Samenare i ne aparat hran
incapere Intru una din odi cu cele trebuincioase Scrisoare de mulWmire a Piirintelui Teodorovici
si pa da asta Indatoram pe Prea Cuviosia Ta ca care S. P S.

www.dacoromanica.ro
6 LUMINATORUL1

Prea Sfinte StpAne! Prea Sfinte St5pAne!


Cu poftei ageptam ca mnainte de venirea mea Cunoscut este, Pied : aceste zile alepostului, sat
aici, "incd s mai am norocirea a infra la Prea zile bine primite ci de Dumnezeu spre pocdintd
Sfintia Voastril, darer' pentru multimea ce y tm- ingdduite, tntru care nu numai preotii, ci liege care
presura cu ale kr feliurimi de trebuinte, tocfna cregin, trebue cearce cunolstinta (sic), fl mai
cnd am plecat, cu toate cd am cercat, n' am cu de amdruntul sei se Ingrijascd despre curd-
putut a sdruta diriapta Prea Voastre, pen- tirea sufletului sau, apoi dator este sd se Impr-
tru aceaia m rog de ertare l pdrinteascd blagos- t4ascd cu Prea Curatul trap i snge al Man-
lovenie. tuitorului Hs. care s'au dat riiscumpdrare pentru
Prea Sfinte Steipane I Fii cei sufletegi a Prea toti.
Sfintiei Voastre malt s' au bucurat de venirea Inca Despre aceaste cugetand ci eu intru nemernicia
fl sfaqitul pentru care sant trimis, iard Infra a- mea, Indreiznesc zmerita mea rugdciune a o as-
ceast toll laudd facerea de bine, sldvesc tearne mnaintea featii Prea Stint:Nor Voastre umilit
tatea dau multdmitd pentru a Prea rugandu-mii, ca apropiindu-sd Prea luminata zi
Voastre stdpiTheascd purtare de grijd cdtrd dap. a Pagilor : sei am archiereasca a Prea Osfintii
Multi doresc fi mai curnd ca externi, g mai Voastre blagoslovenie, adecd: In ce chip preot
cu prescurtare pentru traba a Incepe la Inv& fiind ma voi tinprtd# Sfintelor Taine, adeviirat
Mari. singur Dumnezeu cela ce ispitege inimile rd-
Cu umilintd m rog : daal yeti socoti a fi de runchii, file Mtn- eve amdrdciunea i umilinta su-
trebuintd : prin acest (zmerit) p(drinte) Protopop, fletului mieu, cad vdd In sfntul Oltar Preotul sau
sd mi s trimitif vr'un tom sau 2 Historia Wink- mai multi impreund slujind, i aducand tatellui
ce sa afld acolo In Cantelaria Prea Sfintii Voastre. ceresc ca un miel nevinovat jrtvd frd prihand.
Eu sdrut mainile i tntru toate agept blagos- lard eu care tot aceia slujbd fdceam, acum nu
lovenie stdpneasca poruncd (eu) care voi fi am aceiq slobozenie. msa dupd Dumnezeu am
sant totdeauna cel mai ascultdtoriu. nddeajde In bundtatea i Malta tntiilepciune a Prea
A(1) Prea Sfintii Voastre prea plecatii slug, Sfintiei Voastre, ca toate sa vor indrepta i do-
P(opa) Vasile, Profesor.
rind pdrintesc rdspuns, cu zmerit metanie sdrut
Ramnic, 13 rebr(ua)r anti!, 1836. blagoslovitoarel(e) maini i sdrut totdeauna.
A(1) Preaosfintiilor Voastre, Prea Sfinte Steipane,
Alt scrisoare cu privire la duho-vnicestile impar- prea plecatii slugd,
Pops Vasile Tedoro vie], Protesor.
asenii de la Piir. Vasile Teodorovici. Ramnic, 18 Mart. ann 1836.

Medea Ortodoxi Nationali a Femeilor Romne i Ordinal Ounilor Templieri in Romania

Viata materiald, ce tine inchtuate asemenea o piedich in phstrarea dati-


de indelungath vreme atatea energii fo- nilor i credintelor strdmoeti.
lositoare binelui oNtesc, pare ar fi Instreinarea de sufletul poporului,
prins lumina noului reisetrit i a ldsat a conductorilor pi-dart de sus, este ia
in toath libertatea de actiune, unele su- rdi o cauzd in primul rand, care a
flete. contribuit la perderea simtimintelor
Grija zilei de maine ins a celor fireti.
cari duc in greu jugul luptei In starea aceasta 4e criz moralh ur-
pentru paine, n'a mai dat ragaz insu- ma, se simteh neapdrat, nevoia unei
irilor nobile, a se desvolta i au rdmas invieri suflete0i, care sd strangh la o
pentru multh vreme tintuite locului. lalth puterile rhslete, intr'o luptd co
Lipsa unei culturi nationale, In spi- mund, pentru regenerarea cerutd, de
ritul a tot ce e al neamului a fost de- imprejurdrile vremei.

www.dacoromanica.ro
LUMINATOROL 7

printre cei chemati a lupta pen- Aceste daruri de provenient divind


tru ridicarea moralului, este fdrd in- pdrdsite, fac sd pearzd sufletele, cople-
doiald i Societatea Ortodoxd Nationald yite de vitiuri, sldbind organizatia in-
a Femeilor Romdne". ternd a natiilor.
Dacd in adevdr lupta ce vor Intre- Stdpnitorul lumei antice, marele im-
prinde-o Doamele Romdne, va fi susti- peril Roman., atta vreme insu0t
nutd cu cdldurd, alimentatd ou focul puterea, cat a tinut cultive vir-
sacru al iubirei de neam, desigur cd tutile.
munca depusd va da roadele priin- In culmea gloriei sale, fiecare cetd-
cioase In masele lean Roman, 10 avea altar de inchi-
Simtul religios i patriotic, va pd- nare, la vatra sa.
trunde cat mai adnc In iMma popo- cu pietate, i adorau zeii nepe-
rului, inlaturand astfel cu timpul fai- ritori.
credinte ale modernismului cos- Mormintele pdrintilor 0 le Ingrijiau
mopolit. cu un cult deosebit. Iar pentru tradi-
Pilda ce o dau azi Doamnele de &Rd tiile strdmoleqti, pdstrau un respect
Romne, arnintete epoca de aur, a pa- sfnt.
troanelor gloriosului imperiu Roman Pe datd Insd ce orgiile i desfrul
cnd a dat natere celor mai desdvar- luard locul muncei roditoarei plind de
gite virtuti dyke i morale. virtufi, colosul imperil se sgudul din
i ce-i mai imbucurdtor, e faptul cd temelie i dupd o agonie infiordtoare
acest curent de prefacere sociald se se prdbu0.
imprdtie i prin or4e1e din provincie. A dar nimicirea popoarelor, nu vi-
Lupta aceasta dovede0e, pand la ade- ne dect dela perderea simtului moral
vdr, cd concursul binefdcdtor al al sufletelor, care e sustinut cu pu-
femeei, nimic trainic, nu se poate sd- ternicie, de acel al religiunei.
vr0 nicderi In lumea intreagd. Pilde de virtuti le putem lua, nu din
Natura "ins4i a dal femeei, inima mu- aproapele altor neamuri, ci din odiseea
mei, puterea jertfei i a iubirei". Zice un poporului romn, care credincios re-
fost profesor Universitar Doctorul C. 11g-tuna creftine ortodoxe nationale i obi-
Bunge din Base1-E1ve0a. ceiurilor moWnite a resistat valurilor
Fie mama, sotie, fiicd, sau sord fe- vijelioase, invingnd pe dumani, la-
meia folosete. sand pagini de eroism neqterse In car-
Mngde pe cel intristat, iubete pe tea neamului.
cel obidit, ajutd pe cel fldmnd 0 In- Femeia Romnd In toate epocile s'a
setat. ilustrat pe altarul patriei, diviniznd tra-
Ori0ce actiune pusd la cale, de o ditia i stimand viata cdminului con-
femeie virtuoasd covare0e In bine. jugal.
Moralul Il na1, firea o inobileazd Cu atal mai vrednicd e de admirat
iar inedurirea curatd cuprinde toate azi, cu cat o vedem la o luptd grea,
simturile. aldturi de alti pionieri ai redqteptdrei
Se pune in lumind astfel superiori- nationale, trudindu-se a sdc11 in inimile
tatea morald a sufletelor, care mentin tuturor fiilor patriei, iubirea de ade-
In o sferd senind, tain ide revelatiuni ale vr i dragostea nestinsd, pentru propd-
religiei. firea tntregului neam romilnesc.

www.dacoromanica.ro
8 LUMINATORUL" -
Il cutd de 85 de ani, care a riscat orice
De pretutindeni se ivesc neincetat oboseaM, venind din o tard att de
in snul popoarelor, noi evenimente. depArtatd, pentru triumful ideei. Pare
Unul care era resimtit din o nevoie ca o poveste, totui e adevr.
reala a omului, trebilia sd. se plmd- Scopul acestui ordin sau societdti
deascd qi sd prindd adnci rdddcini. la o laltd este de a propaga in fapt
Firea in totdeauna indeamnd la cer- abtinerea totaM dela orice bduturi al-
cetarea amdnuntitd a cauzelor qi M.- coolice.
mureqte efectele actiunei lor, prin a- Deviza ordinului este : Spear*, lu-
devdr. birea, Credinta.
Un eveniment nou i Ina de do- Toate cele trei virtuti, cerute i de
meniul istoric universal se poate spune spiritul evanghelic date lumii de Mn-
cd este i acel al intemeerei celei din- tuitorul, pe lngd scopul antialcolic
tdi socieati, a Ordinului Bunilor Tern- comMtut qtiintificete acest ordin ili
plieri" in omenire. are inscris pe steagul sdu de luptd
Pus printre evenimentele istorice i. o prefacere social. El lucreazd
mondiale, deoarece ale sale principii, la ridicarea moral& intelectuald a
privese in mod obiectiv lumea intre- membrilor. Cci de la o blind stare
gului glob ptimntesc. culturald a individului atrn i cea
Intemeiat de un american din New- economica a familiei, ca 1 a Sta-
York numit Coon la 1851, ordinul as- tului insuqi.
tzi e rdspandit in toate continentele. Ordinal Bunilor Templieri" zice sa-
In Romania cea dintai loje a acestui vantul August Forel, fost profesor la
ordin, a luat fiintd In Maiu 1906 In Ca- Universitatea din Zrich, fiind insuli
pital. Bun Templier, se reazirnd pe inima mo-
Iar actualmente in afara de Capitald ralei, pe iubirea de aproapele i de sim-
unde-s mai multe, se mai afld in ora- timntul datoriei. El cere membrilor sta-
ul Craiova, in Comdneti i Moineti tornicie i sinceritate in fagilduiala abti-
judetul Bacdu. nerei dela alcool. El vrea sa intovor4eascd
De asemenea i in Transilvania in cele cloud sexe In nobile sfortdri i sil
orapl Sibiu i Arad, ai cdror membrii fereascd copildria de vitille sociale. Vrea
sunt majoritate intelectuali li. vrednici sd libereze omenirea de jugul alcoolului
nationaliti. Aldturea de aceste loji sunt muncind fard popas la cultura-i morald i
ale tinerimei compuse numai din copii intelectuald. Datoria tuturor membrilor sdi
dela vrsta de 12 ani la 18. e sol caute pe betivi, chiar pipe cei amp
In zilele sfintei invieri a d-lul Hristos ceit de jos, sd i pea sa titre n ordin fi
anul acesta (Aprilie 10-13) s'a pus ba- sd-i schimbe in oameni buni, sei le ridice
zele marei loji nationale Rornnegi, care familia sel-i ajute fi sd-i sprijine ca n4te
e superioard tuturor celor fundamen- frati...
tale existente in tard,de care insui ma- Cu un cuvant aceasM vasta socie-
rele ef Templier international d. Eduard tate, e chematd a rezolva principii, de
Wavrinscky, actual deputat in camera o intinsd reform sociald a viitorului.
Suedezd i. Vice-Prepdinte al congre- De multi necunosatori ai acestei or-
sului de la Haga. ganizatii internationale, 's aduse invi-
Un bAtrn venerabil in varsta tre- nuiri nedrepte, aceasta fiindcd nu i-au

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 9

dat osteneala unei cercetdri amdnun- ocup cu acest comert n'au a se


tite i serioase. teme.
In fiecare tard Ordinul, formeazd a- In scurgerea vremei, fiecare i va
parte o alcdtuire nationalei, doar legd- gdsl, o altd Indeletnicire. Deasemenea
turile cu celelalte loji de pe glob, ji proprietarii de vii qi livezi cu pomi,
sunt oficiale. pot ca sd scoatd din ele o hrand mi-
Ca prescriptiuni medicale alcoolul nunatd, o bduturd nefermentatd cu
nu este exclus, precum nici din tainele must sterilizat, fr alcool, ceeace In
sfinte ale religiunei cregine, pentru un in Elvetia a devenit o bduturd cunos-
Bun Templier. cutd, ca eftind placutd i sdndtoasd.
In activitatea sociald, in oricare po- Astfel cd din nicio parte lupta in-
zitiune s'ar gds1 un Bun Templier, el se treprinsd de Ordinul Bunilor Templieri"
prezintd cu un fond moral strdlucit nu devine o primejdie pentru mubi-
In credintd qi ideal. me. Inc actiunea sa morald pe unde
Bunii Templieri, prin felul lor de a a fost inteleasd, a dat cele mai deter-
fi, infdtieazd in mod real o garantie minate progrese pe tdrmurile econo-
a Statului, ca fiind printre cei mai mice i sociale.
demni i contiincio0 cetdteni ai tdrii i cnd de cdtre nobila clasd a fe-
cdrei apartin cu trupul i sufletul. meilor culte, bune creltine ca0 vred-
In ceeace privete alcoolismul, nici nice romne, s'a inceput o luptd de
tara noastrd n'a scdpat de urmdrile intdrirea spiritului moral, am socotit
sale periculoase. a atrage atentia i asupra Bunilor Tern-
La orale ca 0 la sate, el s'a imprd- plieri, cari in afar de principiul antial-
tat ca o molimd. coolie, au i pe cele de ridicare cul-
De datoria tuturor bunilor Romani turald i morald a societdti. i una
este, de a i se pune stavild. Ori0ce alta din societdti au un ideal.
alte incercdri de combateri, de pildd Primurile de luptd diferd intructva
prin cumpdtare n'au adus rezultate insd ajunge la o rdspntie i se incru-
satisfdcdtoare. cieazti. Rezultatul e cd duc la acela0
Singura solutie, cea mai practica capdt.
sdndtoasd este abtinerea desdvr0td Depinde insd de intovdrd0ren lor la
dela bduturi 1). Pe aceste mijloace spri- drum.
jinii Templieri romni, p4esc Dorim din tot sufletul ca bunii ro-
pe cale a mntuirei morale in scumpa miini, a fi auziti in cele ce spunem
lor patrie. a se desdvar0 in fapt o unire, pe ca-
Cum propdlirea muncei lor, va mer- lea principiilor, ce due la unul 0 ace-
ge pe incetul, nimeni intre cei cari se scop de insdndto0re morald, de
intdrirea simtului patriotic al intregului
romnism, de pe unde este.
TUDOR IONESCU
...peste msufa. N. R. Craiova, 191.1 Aprilie.

www.dacoromanica.ro
10 LUMINATORUL"

IMPARATIA CERURILOR
Exist domnia celor drepti dupd moarte, de a star-1ga Intru Imprdtia sa. lisus Insa
ea trebuie sa fie tinta oricdrui cretin. Ra- le rdspunde: Nu pyi ce cereti".
tiunea sndtoas o admite In virtutea prin- Impratia cerurilor este anuntat de pre-
cipiului etern : rdsplata drepttii. In sens mergtorul Mantuitorului: Poceliti-vei
literar Impeirdlia Cerurilor" este un ebra- s'a apropriat tmpeirdlia cerurilor".
ism Intrebuintat numai de evanghelistul Ma- lisus Hristos inzist Insd asupra acestei
teiu, pe and Marcu i Luca Intrebuinteazd Impdrtii. Din cele doudzeci i nou de pa-
cuvantul sinonim: Imprdlia lui Dumne- rabole ale sale, easesprezece se raportd
zeu" . la Impdreitia lui Dumnezeu, incepand cu
In Vechiul Testament se vorbete de- cuvintele: asemdnatu-s'a imprdtia ceru-
spre aceastd imprtie, mai ales In cartea rilor" .
lui Daniel, dar interpretarea stramtd a aces- Din pildele Mantuitorului reese ca Im-
tor profeti, a fcut pe ludei sa creadd ca pdrAtia lui Dumnezeu are un dublu carac-
va fi o impdrtie lumeasc, national, res- ter: pdmantesc i transcendental.
tabilirea tronului lui David. Impdrtia lui Dumnezeu pe pmant este
Pietatea iudaicd, numind pe Dumnezeu, biserica lui Hristos.
tatl i regele su, credea cd El va deo- Aceasta se vede chiar din parabola gr.&
sebi poporul su de toate celelalte. lisus untelui de mutar : Asemenea este
arat msa discipolilor si cd. Dumnezeu r- paratia cerurilor grduntelui de muVar, pe
sare soarele su i ploud i peste cei buni care luandu-1 omul l'a semnat In tarina
i peste cei rdi : Dumnezeu In naturd este sa. Acesta este mai mic decal toate semin-
egal deci pentru toti i nu trebue a face tele, iar dac crete se face mai mare de
nici-o deosebire Intre pagan i ludeu. cat toate legumele i devine copac Mat
Paternitatea lui Dumnezeu nu implic vin paserile cerurilor i se sldpesc In ra-
niciun drept de Infaetate pentru Israel. murile lui".
Intrarea In Imprdtia lui Dumnezeu, nu este Prin gruntele de mutar se Infdtiaz
privilegiul unei rase i motenirea proprie desvoltarea minunatd a bisericii lui Hristos,
a fiilor lui Avram. Imprdtia lui Dumnezeu incepand cu un numr restarts de oameni
nu este dar un vis national, niciun bine re- de rand, nite pescari, biserica a devenit
zervat poporului istoric al lui Dumnezeu In urm arborele cel mare la adapostul Ca-
ci o chemare adresatd oricdrui om care ruia stau astzi toate neamurile civilizate.
are inimd cnratil i bund" 1). Sunt i astzi popoare care stau In afard
Evanghelia nu cunoate hotare nationale, de biserica lui Hristos. de Impdrtia sa pe
ea se Intinde Inteo atmosfer de senind- pdmant. Din locaprile venice, El le zice
tate i iubire. astzi, ca0 odat cetatii Sionului: Erusa-
Credinta Inteo Impdrtie lumeascd era lime, Erusalime, de ceiteori am volt sa adun
adanc Inrdcinatd In ludaism. Nici apos- pe copiii tdi dupd cum pasdrea tciadun d
tolii nu sunt scutiti de asemenea credint. puii sub aripile sale, dar n'ai voit" 9.
Iacov i loan, fiii lui Zevedei, cer Man- Dar obiectul principal al pildelor Man-
tuitorului sa eaz unul deadreapta i altul tuitorului este Impdrtia lui Dumnezeu In
1) Pierre Batiffol: L'enseignemeut de Jisus. 1) Luca XIII, 34.

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 11

viata viitoare. Conditiunea esentiald a mo-- nezeu, iar pentru cei din afard toate se fac
tenirei acestei Impardtii este mai Inti po- In pilde"
cell*, dupa aceea simplitatea i curdtirea Ca o asociatiune de idei, ideia de Im-
inimei : Dacil nu va yeti pocdi i nu yeti prtia cerurilor ne aduce aminte de Nir-
deven ca copiii, nu yeti intra In Imprtia vana Budismului. Ce este iardi In fiinta ei,
lui Dumnezeu ') ; iar In predica de pe aceastd Nirvana, unde merg sufletile mn-
munte spune : Fericii cei sdraci cu du/7u! tuite prin meditatie i extaz, nu se tie.
ca acelora este impratia cerurilor". Sunt Chiar Intemeietorul religiunii budiste a rds-
de remarcat apoi cuvintele Mntuitorului re- puns prin tacere, cnd a fost vorba s l-
lativ la cei bogati : Mai upr va trece fu- mureascd, dacd sufletul continua a exista,
nia de corabie prin ureclzile acului, deceit sau se nimicqte In Nirvana. Singurul sau
ca bogatul set intre in Impdrtia lui Dum- rdspuns la aceast chestiune era A ti
nezeu". aceasta nu ajutd Mtnu nimic la luminarea
Ce este Msd aceastd Imparatie In fiinta sau matuirea omului" Q).
ei, nimeni nu poate ti; este o taind pe care Este dar un lucru cert c chestiunile fi-
o vor cunoWe numai aceia ce o vor mo-- nale, In orice religiune, sunt acoperite de
teni. Mntuitorul adresndu-se odata uce- valul misterului i tocmai fiinta aceasta a
nicilor sai, confirmd acest lucru : Voud ya misterului le-a dat tdria cea mai mare.
este dat a ti tainele Impdrdtiei lui Dum- Preot 10AN F. POPESCU, Craiova.

Marcu IV, 11.


Matei XVIII, 3. 2) Miltalcescu: Prelegeri de Teol. dogmatica.

Rolul Bisericei CretiN r propairea Popoarelor


In vremurile de ovaire religioasa i tur- toate manifestrile sale, nimic nu avea s ra-
burare sufleteasca prin care trecem, cnd va- mna neatins de inrOurirea sa binefacatoare.
loarea i meritele pe care Biserica lui Hristos Pentra a intelege ins mai bine acest lacru
0 le-a chtigat in fata ornenirei, sunt de ci- sa aratam contrastul intre starea in care se
tre multi contestate i puse la indoiala, este afl vechea societate omeneasca i schimbarile
bine sa scoatem in evidenta constatafi de savar0te asupra ei de citre cretinism.
fapte i lucruri adevarate din care se va ve- Dup o perioada, de ridicare moral. rela-
dea c institutiunea care a dat societatei ome- tiv 0 de virtuti naturale, Roma i intinsul
neti putinta de a se ridica i progresa alaturi sau imperia, anadgiti de ispitele bogatiilor, ca-
de mntuirea 2uf1eteased, are tot dreptul la zuser in cea mai adnca conruptiune. Citind
sprijinal i recuno0inta membrilor sai i pri- istoricii timpului vedem pn la ce stare de
vete cu incredere viitorul spre a putea servi desfru i josnicie ajunsese societatea orne-
neincetat la perfectionarea lor sufleteasca. neasca; Cam vitiile cele mai nerqinate dom-
moral. neau pe toate treptele sociale, iar germenii trei
Odat cu venirea cre0inisnaului In lame o se gramadisera in piepturile saracilor i scla-
adevarata prefacere se elaboreaza lu societa- vilor.
tea omeneasc. Iar printre numeroasele palate i monumente
Fiind o religiune care inbratieazi intreg care faceaa fala Romei, nu gsim nici un in-
sufletul omenesc cu toate catele sale i in stitut de binefacere, ci numai localuri de stri-

www.dacoromanica.ro
12 LUMINATORUL"

caciune morel: bai i.teatre, adevarate ce- Ei erau socotiti prea putin ca fiinte ome-
ttni pentru satisfacerea pldeerilor. Poporul, neti ; multi dintr'nii cei debili mai ales
din cale afar de venal, nu cerea de la con- erau omorlti ; iar Cezarul August confirma
ducatorii societtei dect pane i jocuri de acest uz chiar printr'o jurisprudent.
circ. Luxul celor de sus ca i bogatiile lor Prsirea copiilor era un obicei general In
adunate din jaful banului public i exploata- vremurile pagane; tatl putea ucide sau vinde
rea celor multi i sraci, intrecea orice in- pe copii! CPR deosebire de la aceast stare
chipuire. Ideia despre niseai drepturi pentru de lucruri pana la invatatura cuprinsa in cu-
cei mici i saraci lipsea cu desvqire vintele Mantuitorul: Lasati copii s vina la
lar opera de ridicare a lumei ca mine eaci a unora ca acestora este Imparatia
i protectiunea celor slabi n'a inceput dect Cerurilor N
odati cu venirea Mntuitorului Hristos; caci Din expunerea acestor lucruri se vede des-
cruzimea Romei pgne se manifest& in deo- tul de bine cat a cimentat Biserica cretina
sebi asupra fiintelor slabe: femei, copii, sclavi, relatiunile dintre membrii familiei: SO, pa-
sraci ! rinti i copii i ate urmri fericite n'au de-
Familia. Femeii nu-i se dedea In lumea ve- curs din acest fapt pentru omenire i propa-
che nici un respect. Tnra pagan& putea fi irea ei.
ucisi ori vnduti de cdtre tatal ei. Ea era Sclavia. Dar ce sa mai zicem despre in-
maritatd, dup cel ce oferea pretul cel mai stitutia sclaviei? Numrul sclavilor era la in-
ridicat i devenea proprietatea brbatului care ceput imens. Din 120 de milioane supui, cati
o putea parasi oriicand. Poligamia era norma numdra imperiul Roman, sub Imparatul Traian,
familiei pe acele vremuri; iar nivelul familiei nu. erau dect 10 milioaue de oameni liberi!
era mult coborit i slabit prin felul cam ea Fiecare locuitor bogat din Roma avea mai
era privitd. i alcdtuit. Astfel in loc de unire multe mii de sclavi pentru satisfacerea dife-
sincera intre soti, de sprijin mutual in viata ritelor lor capricii.
casnici i de drepturi aproape egale intre Sclavul era socotit ca un lucru, ca oricare
danii, la cei vechi existau intre soti rapor- altul, un obiect de comert, aezat de legi in
turi ca intre un stpan absolut i supuii sai. rndul animalelor. Stdpanul avea drept de viati
Cat de mult s'a schimbat situatiunea femeii i de moarte asupra acestor nenorociti supui
i rostul cstoriei prin cretinarea societtei, fdra nici o restrictiune legald.
innaltndu-se prin aceasta caracterul familiei Patruuznd ins& cretinismul In Cetatea
la o treapt necunoseutd pan aci ! eterna, en Duhul sau Dumnezeesc de mild, i
Religiunea creOina spiritualiznd cisatoria umanitate, svri lucrarea cea sfnta de im-
a dat prin aceasta societtei cretiue nuoi ger- blnzire a sufletului omenesc ; Numindu-i pe
mene de viata i serioase indrumari spre perfec- toti fii i frati ai Sai i Wind i dezvoltnd
tionare sufleteasc i propairea pimnteasca. in clasele sociale avute sentimental caritatei
Impunnd monogamia ca reguld, ridicnd cretine Ltd, de cei slabi i apsati, Mntui-
caracterul cdsatoriei la gradul de tain reh- torul Hristos aezi prin aceasta principiul pe
gioasa i punnd sotilor indatoriri de reci- baza caruia avea sa reguleze In viitor rapor-
proca tovariie, Cretinismul a pus la temelia turile dintre membrii Societatei. Cea mai veche
societtei o solida bud, social capabila de legislatie a Bisericei Cretine, Canoanele apos-
cel mai desavIrit progres. tolice, cer pentru sclavi repaosul saptmnal
Soarta copiilor n'a fost iarti 'ridicati de iar Printii bisericeti se ridicard contra as-
cat prin binecuvntarea Dumnezeescului Min- primei unora dintre staplui. Ce trebuinta
tuitor. aveti, zicea Sfntul Than Hrisostom, de a

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 13

nea dupa voi atata multime de robi? Invi- inceput un duh de blndete si mil, necunos-
tati-i veo nieserie si liberati-i". Stapani, zi- cut lian atunci imparatilor pagni. Scopul
cea Sfntul Grigore de Nyssa, im uitati ca siu chiar este diferit. Pe dud societatea ci-
omul, din firea sa, este liber si ca inaintea vita', cnd aplica vr'o pedeaps voeste sit pe-
lui Dumnezeu. stpani si sclavi, sunteti egali". depseasca pe vinovat si s sperie pe ceilalti
In fata acestor salmi* din partea bise- prin exemplu, biserica crestini cauti mai iutal
ricei crestine, era natural ca liberarea scla- expierea greselei, apoi cainta vinovatutului si
vilor sa intre In obiceiul timpului, pni ce se In fine iertarea.
ajunse a fi toti sclavii 1ibera0. Cugetarea crestin fiind de a da pedepse
Prin acest mare act social, Biserica cres- sau corectiuni dupa cum dau parintii copiilor,
tini si-a cstigat un drept neperitor la re- ea recomand, ca pedepsele de aplicat, si se
cunostinta popoarelor pentru bratele si ener- (lea cu un duh de mild, iar nu de ur. De
guile trupesti si intelectuale pe care le-a scos la 'nceput ea arata oroare pentrtt virsarea de
din toropeala si josnicia sclaviei si le-a redat snge si ardere : ,.quae ad ustionem aut occi-
productiunei economice si sociale, organiznd sionem ducunt prohibet" 1). Multumita Biseri-
munca datatoare de progres. cei crestine, au disparut crudele pedepse din
Tot in aceasta ordine de idei nu trebueste dreptul Roman. Dreptul canonic a oprit con-
uitat rolul bineficator pe care biserica cre- damnarea la moarte si a prescris orice pe-
tini l'a realizat cu cei saraci si oropsiti de depse care aveau de urmare injosirea si ne-
soarta. Prin propoveduirea invataturilor de cinstirea demnittei omenesti, pe care o ri-
mil si milostivire, biserica crestina a oca- dica atit de mult That asaza marturisirea
zionat cldirea de numeroase spitale, aziluri acuzatului si depunerile martorilor bazate pe
pentru batrni, aziluri pentru straini, diferite juramntul religios ca singurele probe pe care
institutiuni de binefacere care constituesc o trebue sa se institue judecata.
adevarata podoaba pentru biserica crestini, Tot asemenea Biserica a oprit obiceiurile
putem chiar spune ca, cultul celor saraci a crude si superstitioase ale barbarilor asezati
devenit caracterul distinctiv al religiunei ere-- in Europa i trecuti la crestinism; Astfel le-
tine, pe cnd cei vechi nu Wean saracilor gea Salina. 2) ne vorbeste de apa fiarta, uncle
de cat jocurile glatliatoare si alte cruzimi in- cel presupus a fi vinovat isi baga maim in
fioritoare. apa fierbiute si daca nu era vinovat nu-i se
Legislatia. Cnd biserica a putut sa lucreze inampla nimic, iar dad, era, contrarittl. Alte
asupra legislatiunei publice, ea a transformat legi analoage, la acela popor, prevad acela
toafe institutiunile clandu-le un caracter cres- lucru, cu focul ins. Era deasemenea si probe
tinesc. Imperiul Roman a avut perioada sa ea apa rece, adica cel presupus vinovat era
crestina cu Constantin si urmasii sai. Legile legat de maini si de picioare si aruncat In
sale au fost reinoite iar institutiunile sale iz- apa rece; daci era, nevinovat plutea d'asupra,
vodite din esenta Crestinismului, au supravie- da,ca era, ilia vinovat se afunda. Si a trebuit
tuit si au devenit In totalitatea lor patrimo- si vina vremurile de ratacire a mintei de prin
niul comuu al crestintalei. Astfel, la oricare evul media pentru a reaparea iarasi pedeapsa
ramuri de ale dreptului ne-am referi, vom ve- cu moarte, aprobati si generalizata apoi de
dea ca n'a ramas neinraurit de spiritul doc- diferite parlamente, dovedind odati mai mult
trinei Crestine. Cu deosebire Ina trebue men-
tionat dreptul penal si international cari s'au 1) Du Boys : histoire du droit criminel eu France.
resimtit mai mult de inraurirea duhului crestin. 2) Legea Salica a Francilor Salieni (prinOi Fran-
Legislatia crestin aduce cu sine Inca dela cezilor de azi) cuprindea astfel de msuri.

www.dacoromanica.ro
14 LUMINATORUL"

c societatea merge spre decadere cand se datoreaza inceputurile sale tot unor clerici ca:
departeaza de Durnnezeu. Dreptul gintilor (in- Lasalle
ternational) anterior cre;tinismului nu avea dintre ai carei reprezentanti unii
de cat o singura lege: Vae victis", (Vai de azi arunci sgeti bisericei cre;tine, uita ca
cei invin;i!) Rzboiul dadea prada i robi ce- fr un cre;tinism care in genere ridic ni-
liii invingittor. In imperial cre;tin nu se mai velul mintei omene;ti i spiritualizand, i-a des-
fac robi, ci, dup rzboi ei stint liberati. In- chis orizonturi noi i i-a inlesnit propa;irea
vingatorul cre;tin Ingrije;te de inimicii rtnii pe en care azi se mndre;te. Pentruce ;tiintele
campul de lupt. lar azi cele mai multe din nein- mai inainte de aparitia cre;tinismului au ramas
telegerile i conflictele internationale se dez- atat de inapoiate, cand este ;tiut lucru
leaga nu atat pe calea brutal& a armelor, cat istorice;te vorbind, interval& de timp vietnit
pe calea pacei i diplomatiei internationale. de popoare de la inceputul istoriei lumei
In Ordinea Politica. Cre;tininmul, la veni- liana la Mantuitorul Hristos este cu malt mai
rea sa In lume, gase;te in fata lui despotis- lung ca cel scars de la inceputul erei cre;-
mul absolut al Cezarilor Romani, care era to- tine liana azi ? Tocmai pentnt c. Ii lipsea lu-
tal in conducerea Statului. Aducand cre;tinis- mei lumina cea adevrata care i-a facut cu-
mal cu sine principiile de egalitate i libertate, noscuta calea adevarului spre cele de sus Ointru
puse bazele pregatitoare pentra organizarea cele omene;ti, lumina care adusi in lume de ea:-
democratica, cu baza evanghelica, a societatei tre Mantuitorul Hristos, a facut posibila viata
din vremurile armatoare. Acest lucru, reiese Oiintifie ca progresele i descoperirile sale.
in mod constant, din toate timpurile i pana Arta, care este fructul pacei ;i al prospe-
azi, din sfortarile i luptele politice, care se rittei nu ;i-a luat avant decat dup ce s'a pus
observa in toate Statele, ca nizuinte nestra- in servicial religiunei. Elemental religios este
mutate spre democratism. cel mai important izvor din care arta ;i-a scos
In ce pri ve;te administratia, de i Biserica viata sa. Religiunea este izvoral inspiratiunei,
n'a avut niciodata vean amestec direct, tau; focarul adevrului, alifrurnosului ;i al bineld 1).
Ilimeni nu poate tagadul ca spiritul echitatei Manastirile sunt acelea care au contribuit
cre;tine nu se poate observa destul de bine la desvoltarea artei cre;tine ca i a celorlalte
11 in acest domeniu. rarnuri de activitate culturala. In ele s'a f-
In8trwliunea, care la pagani era rezervata cut proslavirea lui Durnnezeu in poeme de pic-
numai pentru, cei nobili i bogati, se coborl, turi, de cantari sfinte, de arhitectura biseri-
multurnit iari duhului cre;tin, i printre cei ceased! La umbra Manastirilor i in ;collie
mici i saraci.
calugre;ti generatiuni de arti;ti 0-au cautat
Incepand din tinipurile cnd popoarele in- modelele lectiunilor lor i motivele inspirati-
cepur a se inchega in forma de State (sec unei lor.
11-12) i pana in vremurile mai noui, cand Din cele expuse pe scurt In randurile de
se organiza i invatamantul ca i celelalte ra- mai sus, se vede destal de limpede cat dato-
muri de activitate omeneasca, singurul ele- reazi civilizatia de astzi cu toate ramurile
ment didactic, pretutindeni a fost preotal,
sale cre;tinismulai, adeverind i confirmand
care oranduit sa fie lumina lumei, n'a incetat astfel cuvintele Mantuitorulai Hristos : Eu sunt
un moment de face -- dupa cat puterile lamina lumei, eel ce umbra. Intru mine nu va
Imprejurarile i-au permis datoria de das- umbla intru intuneree, ci va avea lumina vie-
cal pentru cei doritori de invtatura. tei". PR. $TEFAN PIRLIGRAS.
Invitamintul popular care a ajuns in tim-
pul de fata la un grad ap de inaintat Cartier: L'arte Chrtien.

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 15

DIN PRELUCRARILE LUI ANTON PAN


Extrase din hartiele aflate in arhivele 8f. Episcopii de Ramnic de Pr. P.
Cnd imprtia prea slvita gutuie i crul meu praz, de socrumeu hrean, fiimea
oblduia prea slvita chitrd, atunci sobor- ridichie, ginerimeu ardeiu, nepopi mei mor-
nicia erodie, para era paracliser mare, covi i ptrunjei i nepoatele mele brozbe
mrul marele logoft, nramza mare stol- si gulii sa spuie acum de fata cu
nic, cireaa mare cmreas i pruna mare mine.
vistieres, iar alunile i cdpunile erea toate Atunci impratul porunci celor ce ade
logofeti de taind ai impratului. langd dnsul, sint.diu tu varz involtat,
Atunci merse strugurile inaintea Imp- sfeclo, spnacule, deschidetiv crtile i ju-
ratului, prnd i zicnd; prea cinstite im- decati dup pravil, i sd se strnga toti
prate, s fie prin tirea imprtiei tale boerii divanului, nucile, cpunile, alunele,
ca intiu credinciosul piper cu comisul stafidele, migdalele, rocovile, ciulini i cu
cimbru i sptaru nuca, dela ideia cea cel mare judector stiru. Ei judecard dupl
mirositoare a scortioarei i cuioarelor, pravild i gsira pe strugure vinovat;
porunca imprtiei tale nu o pzete i Atunci strugurile se vit i strip zicnd
cum nu se cade o batjocurete, iar im- i zarzna impreun cu caisa se tine
pratu Ii zise : ai martori s spuie fat ? de persida, cd dumnezeescul pepene de
Imi zise strugurile, inti pe maslina doamna mare scarbd au crpat, cd zigurosul i
starit, linte, ndutul, bobul sngerat go- inghimposul agriu ii ascute ghimpii nu-
nit de Duhul necurat, pe prea slvitul cas- mai ca s-i intig in grumazul imparatului.
travete i pe igumenul fasole umfltorul Atunci impratul ncjit, blestem pe
de pntece i pe d-lui vornicul dovleac, strugure zicnd: tu de o parte de lemn
pe acetea pe toti i am martori foarte s fii spnzurat, de cutit cam s fii tdiat
credincioi. i de voinic tinr in lin clcat, sangele
Dar cnd cautd cam departe, uncle ve- tut s-1 bea brbatii, mintea s li se ve-
nea ceapa veninat cu 12 veminte mo- seleasc, dar ochii in cap s le rwascd
horte imbrdcat i cu barba tdr4i pe jos picioarele s li se impleticeasa prin no-
cum ajuns inaintea impratului se jurd roiu ca porcii s se tvleascai cu cio-
zicnd: De nu va fi acestea minciuni s megele in cap unii pe altii s se lo-
n'am parte de fratemeu usturoi, de cus- veascd.

Casierul Revistei este Pdrintele GH. SACERDOTIANU, care roagd


stdruitor pe abonAi sa nu uite de indatoririle, ce au care o foaie la
care se fac sfortdri i morale i materiale, ca s. apard cat mai bine.

www.dacoromanica.ro
16 LUMINATORUL"

Pozitiunea [locu I] preotului ;i den lui de activitate in hiserici ;i societate, priviti


din punct de vedere: istoric, dogmatic, canonic si social; ;i cum s'ar putea
imbunititi spre bindle i Inflorirea bisericii i trii

Ix bine seama despre cele mai potrivite mijloace


In cele precedente s'a aritat, ca de sfatul prin care s'ar ridica poporul pe o treapt& mai
preotilor nu s'au lipsit episcopii, Dimpotrivi, ball& de moralitate i religiozitate i s'ar in-
episcopii au luat cu ei in sinoadele locale i tri credinta intrInsul.
in cele ecumenice pe preotii lor cei mai dis- Indiferent pentra preoti, daca au numai vot
tini in cultura teologia, ca sa ajute cu lu- consultativ, sau deliberativ, ceeace trebue re-
minele lor in discutiuni. Si preotii s'au achi- tinut este, ea, prin chemarea lor la sfat, fie
tat cu malt succes de insarcinarea c Ii s'a impreund ea episcopii, fie deosebi, s'a recu-
dat de episcopii lor. noscut ca o necesitate mare pentru bunul mers
Si in biserica ortodoxa romn, oridecteori al trebilor bisericeti, ca de concursul preo-
se simtea nevoe pentru a se pane la cale tre- timei nu se poate dispensa nimeni.
bile bisericeti ori se ivise vre'o discutiune Pentru a invedera aceasta n'avem cleat s&
In privinta invtturei cretine, se strngeau facem o privire scurt asupra atributiunilor
episcopii ea egumenii i preotii la sfat pentru a ce i s'a dat prin legea din 1909, preotimei
orndul administratia disciplina bisericeasc. chemati la sfat ca efii si ierarhici, apoi,
A pe timpul domnitoralui roman Radii cari sunt cele mai de seam& lucrari ale con-
cel Mare, Nifon patriarhul tinu un sinod pen- sistoriului superior bisericesc din cele 3 se-
tru organizarea bisericei muntene la care luari siuni; i cum i s'ar putea largi competinta i
parte toti egumenii i tot clerul bisericei. La marl cercul atributiunilor sale, far& nici o pri-
1642 se tinu la Iai un Sinod, in vederea mejdie pentru canonicitatea bisericei noastre din
aprob&rii confesiunii de credinta a lui Petra pullet de vedere admiuistrativ disciplinar.
11.

.Movilk la care pe rang& episcopi luard parte Dup& legea din 1909, consistorul superior
i clerici greci i rui. La 1752 Mitropolitul bisericesc are ca atributiuni;
Moldovei, Jacob Putneanu, tinu un sinod la 1) Cestiuni privitoare la alcatuirea paro-
Iai compus din episcopii trii i 24 calugari. hiilor ;
De la 1872, avem sinodul in compunerea 2) Idem la schimbri in statul clerului pa-
actual, cruia 1909 i se alipi un nou organ rohi al ;
Consistoriul Superior bisericesc" ca atribu- 3) Idem la programele de studia ale Semi-
tiuni administrative i disciplinare i cu vot nariilor i Faculttei de Teologie;
consultativ in unele cestiuni, iar in altele cu 4) Intocmirea regulamentelor de ordine
vot deliberativ. disciplina ale seminariilor, Faculttei de Teo-
Prin crearea acestui nou organ in viata bi- logie 1 internatul Teologic ;
sericeasc& unde este reprezentat& i preotimea 5) Programele invtamntului religios In
trii s'a lrgit oarecum sfera de activitate a toate coalele Statului;
preotului in biserici. Preotul romin a fost 6) A face propuneri pentra numirea perso-
chemat la sfat impreun cu erarhii bisericii nalului didactic la Seminarii i la Facultatea
noastre spre a fi consultat i intrebat asupra de Teologie;
trebilor bisericeti, ca until care trind in con- 7) Idem pentru intretinerea bisericilor, M-
tact cu poporul in tot timpul ii poate da mai nstirilor i a clerului in genere;

www.dacoromanica.ro
LUMINA:1'0RM 17

8) Idem peistru alcatuirea regulameutelor pozitiunei materiale a clerului In genere, la


privitoare la bnua functionare a bisericilor si retribuirea preotil or cari suplinesc parohiile
mandstirilor; vacante, regulamentul si programele de studii
9) Numirea unui inspector din sanul su, ale scoalelor de cantareti bisericesti si altele
al seminariilor clericale; mai mici.
La rezolvarea acestor cestiuni consistoriul In sesiunea ordinara de primvar din 26
superior bisericese ia parte in plenul au, Aprilie 1910, consistoriul superior bisericesc
(membrii firesti si cei alesi) iar hotaririle se tine 7 sedinte. Se ocupa cu cercetri si apro-
aproba. de Ministerul Cultelor. bri de carti didactice pentru invtimantul
10) Apoi cu cestinni privitoare la construi- religios, cu intocmirea regulamentului pentru
rea si zugravirea bisericilor ; conferintele pastorale, cu propuneri despre in-
11) Idem la recompensarea clericilor me- fiintarea unor jurli de impaciuire in sate, cut
ritosi ; . cestinnea propagandei sectei adventiste si ca-
12) Jndecarea ca instanta de apel a cleri- tolicilor, alegerea unui kspector pentru con-
cilor caterisiti de consistoriile eparhiale ; trolul invtmantului religios in seminarii si
13) Idem a membrilor alesi ai consist. sup. scoalele publice si altele...
bisericesc pedepsiti de consistoriile eparhiale; In sesiunea oridnara de toamna din 11 Oc-
14) Poate sa ia schima monahala; tombrie 1910, Consistoriul superior bisericese
15) Regularea cantrilor bisericesti; tine cinci sedinte. Se ocupa cu cestiunea re-
16) Intocmirea de regulamente pentru de- feritoare la icoane, zugravirea de biserici, a-
terminarea portului atat al derului, cat si al probari de carti didactice de religie, en pro-
seminaristilor si al studentilor in Teologie; puneri relative la imbunatatirea salariilor can-
17) Cu cercetarea cartilor didactice pentru taretilor bisericesti, a egalizrei salariilor pro-
invtmantul religiei in scoale ; fesorilor de religie cu ceilalti profesori, a pre-
18) In fine en privigherea imprimarii, cu darei religiei in scoalele primare de catre
cercetarea indreptarea eratilor de ritual; preoti; en cestiunea de a se reduce numrul
La rezolvarea cestiunilor dela punctul 10 martorilor la judecarea proceselor la consis-
18 consistoriul superior bisericesc se desface. toriile eparhiale ; cu intocmirea unui catechism
Se discuta aceste cestinni numai de membrii si a unei carti de rugaciuni pentru popor, cu
alesi si toate hotririle ca s fie valabile, trec alegerea comisiunei sa alciituiasca regulamen-
la Sfautul Sinod, care le ratific. tul portului clerului in genere si altele.
Care sunt, acum, cele mai de seam lucrari La rezolvarea, tratarea si discutiunea aces-
cu cari s'a ocupat consistoriul superior bise- tor cestiuni se reduce activitarea consistoriului
risesc, fie k plenul sau, fie deosebi, in cele superior bisericesc. S'ar zice de unii a acti-
trei sesiuni. vitatea consistoriului superior bisericesc n'a
Pentru prima oar consistoriul superior bi- prea fost asa rodnia!
sericese se convoaca prin decret regal in se- 0 institutiune nou care are Ina o cale
siune extraordinar la 14 Decembrie 1909. batatorita, nici nu putea sa La mai mult;
Se tin patru sedinte. Se ocup cu regula- caci e g-rett--&& ,strbati crri pliue de bolo-
mental interior al consistoriului superior bi- vani. Cat i s'a dat spre discutie tot s'a re-
scricesc, cu discutarea propunerei privitoare solvat. i ceeace este Inca de retina este con-
pe fabricatiunea lumandrilor de ceara curat statarea, ce se face, ca puterea politiceasc a
de albine si a se introduce in lege restric- dat atentie hotririlor sale dintre cari au si
Ouni impotriva falsificrei si sanctiuni mai luat fiinti spre cel mai mare bine al bise-
grele, cestiunea refeiitoare la imbuultatirea ricei.

www.dacoromanica.ro
18 LUMINATORUL"

Fr nici o primejdie peutru canonicitatea tru studiul religiunii in toati scoalele publice
bisericei, dup a mea timil Were, s'ar putea 0 private ale Statului;
largi sfera de competinta a consistoriului su- 10) A intocmi regulamentul pentru numi-
perior bisericesc, daca i s'ar da alta formatie rea profesorilor de stiinte religioase la semi-
in sensul de a fi, ori o adunare mai mare a narii da avizul asupra numirii profe-
preotilor, fra a face parte din ea episcopii, sorilor la Facultatea de Teologie, seminarii
cu votul consultativ ; ori, dacei s'ar chema preo(ii (obiecte religioase) si a profesorilor de religie
Sfiintal Sinod, ca membrii participanti, cu in toate scoalele secundare din Ora;
atributinnea de a referi, asupra urinfitoarelor A-si da avizul asupra numirii i inlocuirii
cestiuni de ordin administrativ ce li s'ar da Diredorilor serninariilor, de superiori la ca-
spre avizare, mrind ea chipul acesta i sfera pela Romn din Paris, a directorilor inter-
de activitate a preotului in biserici slujind natului Teologic, si a membrilor in comisiuni
bisericii ca un consiliu cu vot consultativ. pedagogice i alte concursuri religioase;
In asemenea caz atributiunile sale ar pu- 12) A face propuneii si a privighea pen-
tea fi cam acestea: tru buna stare si intretinere a bisericilor ur-
1) A intocmi proecte de regulamente refe- bane si rurale si a Sfintelor Mnastiri cu cele
ritoare la clasificarea parohiilor urbane si ru- necesare cultului divin, ca vesminte, vase, sa-
rale ; cre, carti de ritual, etc. si a elabora regula-
2) A-si da avizul asupra infiintarei de noi mente pentra buna fauctionare a corurilor stl-
parohii urbane si rurale, alipiri i deslipiri de testi;
sate si suburbii de la parohii i orice alte 13) A privighea asupra religiozitatii i mo-
modificri de nume i circumscriptii; ralitatei poporului lu genere i asupra pur-
3) A-si da avizul asupra anteproectelor de tarei preotilor i celorlalti slujitori bisericesti
legi i regulamente privitoare la biserica In genere, cum de ex. pentru strpirea divor-
clerul ei; turilor, concubinagiilor, avorturilor i luare
4) A-si da avizul asupra ante proectelor de de milsuri impotriva alcoolistnului prim Infan-
regulamente pentru executarea constructiunilor t:5h de societal" de ternperanta, etc.
de biserici, pertra zugravirea bisericilor, ti- 14) A intocini regulamentele pentru confe-
pariri de icoane i distribuirea de obiecte sa- rintele pastorale, cercuri culturale comune cu
cre pe la biserici, reparatiuni i zidiri de case nvttorii pentru stabilirea unei actiuni
paroliale, atenante i altele... mane a preotilor cu invattorii i a-si da avi-
5) A verifica si aproba alegerea i numi- zul asupra rezultatelor conferintelor pastorale
rea membrilor in Epitropiile bisericesti, cari prin cercetarea rapoartelor presedintilor con-
i se vor inainta de dare Ministerul Oultelor; ferintelor trimise chiriarhilor respectivi;
6) A privighea i controla inventariile bi- 15) A-si da avizul asupra tuturor drilor
sericilor urbane 0 rurale de averea lor mo- de seam& anuale despre starea religioasa
bil& si irnobil spre a se pstra in fiinta; morala i materiala a parohiilor din tara ce
7) A elabora programele de studii ale se- sunt obligati preotii a intocmi la finele anu-
minariilor clericale i a-si da avizul asupra lui bisericesc;
propramei Facultatei de Teologie; 16) A delega din snul su ckte un mem-
8) A intocmi regalarnentele de ordine bra in comisiune pentru examinarea aspiran-
disciplink ale seminariilor clericale si inter- tilor de seminarli, pentru examinarea absol-
natului Teologic, i a-si da avizul asupra re- ventilor de seminarii si a bursierilor interna-
gulamentului Facultatii de Teologie; tului Teologic;
9) A-si da avizal asupre programelor pen- 17) A-si da avizul asupra cererilor celor

www.dacoromanica.ro
WMINATORUL

mai meritosi preoti, cari se oferl a preda in- preotilor infirmi, bhtrni sau atinsi de vre o
vtimantul religiunii in scoalele primare ur- boal, si a face propuneri Ministerului de Culte
bane si rurale, sau cu catichisarea lor; pentru ajutorarea lor si a preoteselor vdave
18) A alege si a denumi din salmi su din fondul milelor ;
inspectorii invtmntului religios in scolile 25) Ali da avizul asupra infiinttirii de so-
din Ord, indatorati a controla modul predri cietti clericale si a cerceta statutele Ion ce-i
si a referi despre cele constatate si a inspecta stint trimise de chiriarhii respectivi;
scolile de cnt5reti bisericesti ; 26) A verifica i valida titlurile membrilor
1 9) A-si da avizul si a face propuneri a- si, a cerceta toate contestatiunilor ivite la
supra recompensrei de catre Ministerul Cul- alegeri, a lua parte la alegerile episcopilor
telor a preotilor i diaconilor cari s'au distins Mitropolitilor In marele colegiu si a intocmi
printeo activitate rodnia in scopul intdriri regulamentul pentru alegerea membrilor con-
credii0 in popor si a ridic5rii lui pe terenul sistoriului superior bisericese;
economic si cultural; 27) Ali da avizul i intocmi regulamente
20) A judeca ca instant& de apel toate a- pentru infiintarea i buna functionare a scoa-
pelurile clericilor caterisiti de Consistoriile lelor pentra pregittirea cntretilor bisericesti;
eparhiale; iar pe membrii alesi ai consistoriu- 28) A face propuneri Ministerului de Culte
lui superior bisericesc in prima instant pen- privitoare la introducerea unor eventuale mo-
tru orice invinuiri i contraveniri la canoane dificri in bugetele bisericilor necesare bunulni
legi bisericesti; Ion mers;
21) A cerceta da avizul asupra in- 29) A trati despre toate mijloacele cele
tocmirei cartilor de religie pentru invtamn- mai potrivite prin care preotii i vor putea
tul religios i toate coli1e publice si private mai bine indeplini datoriile lor In biseric&
din tar& ; asupra crtilor de muzic biseri- afar pentra o mai bun& indrumare economic&
ceasc. pentru seminarii i coalele de cnt- si cultural& a poporului, cum si pentru infiintdri
reti, etc. si a privighea asupra imprimrii ar- de stupdrii pentru cultura albinelor, societati
tilor de ritual, ca s fie retiprite inteo limb cu scopuri culturale i altele;
curat romneasc5, i pe Intelesul tuturora fr 30) A apr biserica i pe elm! ei de ata-
a se schimba Intelesul lor doctrinal; curile vrsmasilor si a o sprijini in marginile
22) A intocm regulamentul pentru costa- asezmntului canonic si a legiuirilor biseri-
mul clerului Ill genere al Semiraristitor, stu- cesti;
dentilor in teologie i distinctiuni in demni- 31) A privighea ca i Sfintele Mnstiri
tatile i rangurile persoanelor din administra- s-si ating& chemarea i rostul lor de a sluji
tiunea bisericeasa ; trii ca centre culturale, cum erau in trecu-
23) A cercet i a-si da avizul asupra trt- tul nostru bisericesc ;
turor manualelor de predici elaborate de cle- 32) Ali da avizul asupra oriarei eestiani
nei si a face propuneri Ministerului de 011ie de interes general pentru biserich i clerul
pentru pre,miarea i imprimarea in comptul mirean ; cum si a se ingriji de buna lor stare;
su a celor mai bane si a privighea O. se 33) A privighea si a statua asupra infiin-
introducd in toate bisericile ca cirti oficiale Wei de biblioteci parohiale, scoli de adulti,
de predici ; cursuri libere in Dumineci i srbtori, socie-
24) Ali da avizul asupra tutulor cazurilor tti cooperative, obsti in cari se cere neapti-
prevazute in lege pentru creri de noi pos- rat si concursul clerului pentru buna lor func-
turi de preoti pe la biserici, cum si in cazu- tionare ;
rile de punerea in disponibilitate din oficia a 34) A cerceta i supraveghea condue-

www.dacoromanica.ro
20 LUMINATORUL"

tineretulni colar In Dumineci 0 sfirbtori la lului administrativ at 0 a celui de redactie i


biserie 0 asupra Infiintari de capele In toate a face propuneri pentru buna stare, organi-
colile publice i private din tart pentru edu- zare 0 functionare a acestor doua aezrninte
catinnea religioas a colarilor ; biserice0i 0 altora ce se vor mai infiinta ;
35) A elabora impreun at delegatii Mi- 39) A-0 da avizul asupra strngerei de
nisterului de Culte un cod administrativ al colecte pentru scopuri religioase in tar i
tutulor legilor regulamentelor 0 dispozitiunilor afar& ;
cu privire la biseric 0 cler, care se va im- 40) In fine a se consulta 0 aviza asupra
prima 0 distribui tuturor parohiilor din Ora ; tuturor cestiunilor 0 afacerilor de ordin dis-
36) A intocmi regulamente 0 a ingriji pen- ciplinar 0 adrninistrativ referitoare la biserici
tru crearea di muzee religioase, cum i peutru i clerul bisericesc mirean in marginile atri-
buna lor functionare ; butiunilor aid aritate 0 pe temeiul sfintelor
37) A intocmi regulamente 0 ali da avizul canoane 0 tutulor legiuirilor bisericeti In vi-
contra tuturor msurilor pentru colaborarea goare pentru pstrarea raporturilor de coor-
preotilor ca auxiliari ai medicilor in anunta- donare dintre biseric, i Stat.
rea boalelor endemice, 0 epidemice, pentru edu- Facndu-se oarecare descentralizare colegiul
catiunea religioas a soldatilor, pentru tinerea preotilor ale0 va avea mult de lucru in bi-
de conferinte cu continut religios moral de seric. Altfel va fi un organ, care, ca toate
citre confesorii 0 preotii in garnizoane spi- organele cari nu functioneaza in continuu, va
tale, inchisori i penitenciare ; infiintri de bi- cdea in desuetudine.
blioteci In aceste aezminte etc. Aceasta e prerea mea, care complecteaza
38) A supraveghea i cerceta starea ma- cele spuse mai inainte In acest studiu, relativ
terial a tipografiei, cirtilor bisericeti 0 Re- la cercul de activitate al preotului dupa ca-
vistei Bisericei Ort. Romn, 0 ali da avizul noane.
asupra numirei i inlocuirei att a persona- Icouom IOAN BIALIESCU, Profesor.
: 4 -:

Din Truitt de l'existence de Dieu" Melon

Douai despre existenta lui Dumnezeu, scoase din Intreaga priueliite a uniuersului
Nu pot sd deschid ochii, fdrd a admira sunt sclavi ai imaginatiei lor (cari nu pot
mdestria care strdlucete In intreaga fire : sd Inteleagd uor, de cat ceeace cade sub
cea mai mica' arunaturd de ochiu, ajunge simturi, din care pot sli formeze o icoand
pentru a observa mna care face totul. Fie In mintea lor). E o dovedire aa de simpld,
ca oamenii, deprini a media adevdruri cd scapd, tocmai prin simplicitatea sa,
abstracte, i a se urca (cu mintea) pand mintilor incapabile de operatiuni curat in-
la cele dinti principii, sd creadd In Di- telectuale. Cu cdt aceast cale de a gds
vinitate, pentrucd ideea de Divinitate se Fiinta cea dintdiu este mai perfectd,
gsete In mintea noastrd ; acest mijloc e cu aMt mai patine sunt mintile 'in stare
un drum sigur pentru a ajunge la izvorul sd o urmeze.
adevdrului. Dar mai este i o altd cale nu tocmai
Dar cu ct acest drum este mai drept aa de desdvaritd i care este potrivit i
i mai scurt, cu atat este mai greu i mai pentru oamenii cei mai de rnd. Oamenii
inaccesibil pentru grosul oamenilor cari cei mai putin dedati cu judecata i cei cd-.

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL 21

rora le plac foarte mult cunotintele cd- veacului de acum), le ia vdzul, farmecul
pkate deocamdatd prin simturi, pot, cu o nimicniciilor lumei, Intunecd cunotintele fo-
singurd aruncare de privire, sa descopere lositoare.
pe Ace la ce se zugravete In toate ope- Adesea chiar ei nu voesc sd-i deschidd
rile sale. Intelepciunea i puternicia de care si le place tare mult sa-i tind Inchii, de
a lsat urme In tot ceeace a fdcut El, fac groazd ca sa nu gseascd pe Acela pe cari
ca sa fie vdzut, ca Inteo oglind, de aceia nu-1 cautd.
cari nu-I pot privi mult, mult de tot, In In fine, ceeace ar trebul sa le ajute cel
propria i neasemiinata sa icoand. Aceasta mai mult sd deschidd ochii, nu le ajutd
e o filozofie care cade sub simturile noa- dect ca sa li-i Inchidd i mai mult, vreau
stre i la indemna oricui, de care orice sd zic statornicia i regularitatea micdri-
om, lipsit de patim i prejuditii, este ca- lor pe cari suprema Intelepciune le-a pus
pabil. Sufletul omenesc este inteligent, In univers. Augustin zice cd aceste mimini
Insd, fiindcd prin pedeapsd era Incdtuat au pierdut (in ochli nogri) din valoare,
In lanturile pdcatului cele omortoare, fu- tocmai printr'o neprecurmatd repetire :
sese aa de Injosit, cd nu putea sd se ri- Tot aa vorbete i Cicero.
dice pnd la cunoaterea celor nevAzute, Dar sufletul se obinuete prin repe-
deck prin Inchipuiri luate dela cele ce tire zilnicd i prin ceeace ochii vdd me-
se vdd". (Augustin, De dib. Arb.). reu reprezentndu-se, i nici nu se mai
Nu trebue s ne minundm dacd un mare mirk nici nu cautd cauzele acelor efecte
nurnr de oameni cu o minte ptrunzd- pe cari le vede mereu ca i cum ar trebul
toare i agerd n'au gsit pe Dumnezeu, sd ne hotrascd sa cercetdm mai mult no-
printr'o aruncdtur de privire asupra in- utatea deck mdretia lucrului" Cic. De Nat.
tregei firi ; patimile ce ii frmntd, le-au Deor.).
Inchis ochii In fata acestei falr pereche Dar In fine, toat firea arat nemrginita
priveliti. Un orn inptimat pentru o mare meteugire a fcdtorului ei. Cnd vorbesc
afacere care i-ar rdp1 toatd puterea de a- de meteugire vreau sd zic nu tot de mij-
tentiune a mintei sale, ar sta zile 'nche- loace alese Inteadins, pentru a ajunge la un
iate trite() odaie, vzndu-i de rnduirea scop anumit; este un ir, o rnduiald, o
intereselor sale, frd a lua 'n seamd, nici mdestrie un plan neIntrerupt.
proportiunile camerei, nici ornamentele so- Intmplarea este, cu totul din contra, o
bei i nici tablourile cari s'ar gds1 Impre- cauza oarbd i necesark care nu prega-
juru-i : toate aceste lucruri ar fi neIntrerupt tete, care nu rnduete, care nu alege ni-
Inaintea ochilor lui i totu niciunul nu i-ar mic, care n'are nici inteligent nici vointd.
face impresie. Ori eu sustin cd universul poartd trdstu-
Astfel trdesc oamenii. Tot le arata pe rile unei cauze, nesfkit de puternicd i
Dumnezeu i ei nu-1 vdd nickri. El era inteligentd. Eu sustin cd norocul, adicd In-
In lume i lumea prin El s'a fcut i to- tlnirea oarba i Intmpltoare a cauzelor
tu lurnea nu L'a cunoscut (loan I, 10) ; lipsite de judecatd, nu poate sa fi format
Ei trec prin viald fail' a fi observat a- totul. E locul sa amintim aici celebrele
ceast reprezentare aa uor de vdzut a comparatiuni ale celor vechi.
Dumnezeirei, Inteatka vraja cea orbitoare (Va nrmii) Gli. CIAANII, Studeut

www.dacoromanica.ro
22 LUMINATORUL"

Cu privire la modificarea Costumului preotesc


E lucru pe deplin constatat, ca costumul face un costum de haine la preotie i le poartft
preotesc are nevoe de modifican i aceasta pn nu se mai tine petec de petec. De co
pentru mai multe consideratiuni. Voiu enu- dar ne mai mirdm cnd Il vedem ca hainele
mer aci motivele binecuvntate peutru care ritpte inverzite etc. Ele tau ar fi ramas
actualul costum se prezint impracticabil in bune dacd nu i s'ar fi impus ca s le poarte
parte, pentru ca cei in drept s poat cunoate in afar de serviciile religioase. Admit po
mai pe deplin modificarile ce urmeaza a se magistrati i advocati care pot s-i Le o
face. roba i s o tin toat viata, fiindc nu e
costum preotesc fie el se impune obligat a o purta dealt la edinta, devi din
in vederea uniformizrei portului celor ce fac salariile lor s'ar putea face 5 6 rnduri pe
parte din tagma clericald, bine iuteles fftr an. Dar nu pot admite pe preot cu un ac-
a se exclude nuantele de deosebire intre trep- tual costal)] preotesc aa de costisitor, pe care
tele ierarhice. s-1 poarte zilnic, pe la trguri prin sat etc.,
In acest scop preotal de Ora nu trebue s fara s aib, de svrit vreun act religios,
difrre de cel de ora, nefiind nici-o ratiune, ci numai ca sa fie in uniform. Suut pentru
care sa ne indreptteasc a admite o deosebire uniformft, dar nu pentru un costum de peste
In port. Necesit deci un costum convenabil trei sute lei anual cnd salariul lui e de 80
pentru toti, din aceiai treapt. lei pe lunA. Cel mult fie acest costum in bi-
Actualul costum nu poate iudeplini aceasta sericA, i la oficii religioase, dar nu ca uni-
cerint, i aceasta pentru urmtoarele consi- formft in particular, cad mai bine s. nu-I tie
deratiuni : a) Din punct de 7,edere economic: lumea c e preot, dect pretniasca va-
Nu toti clericii dispun de aceleai bunuri ma- loarea de apostol dup.& verdeata i deterio-
teriale. Lund pe un preot de sat cu sala- rarea hainelor. Cele ce am zis despre preo -
rial de lei 80 pe lun, e absurd a credo ca tul de Ora zic i de cel dela ora,. N u tre-
din atare salariu vi-ar putea face doua cos- bue a tinde sa lle valoreze lumea dupa hain,
tume de haine pe an ate necesita. caci plata noastra pet.tru apostolat ne e re-
Se tie, ca un costum preotesc din cele a,,- zervat mi in scumpetea costumului ci in pre-
tuale nu se poate face fara eel putin 150 lei, dicarea evangheliei lui Hristos prin cuvnt
deci dou vor cost& lei 300, Ull culion lei 12, i fapta.
o plarie lei 12. Acum, considernd eft preo- Reducndu-se purtarea actualului cost= nu-
tul acesta vrea sa fie un adel drat apostol mai la ouicialtai, s'ar evita o risip pentra cei
dar ati, luat 'in day date , caci nvmdnic mai ca dare de mn din preoti, i nu in zadar,
e lucreitorul de plata sa" se refera la cei 80 caci multimea vduvilor i orfanilor intrec
lei lunar , ce vom zice? Salariu 960 lei, din chiar greutatea i scumpetea unor atari cos-
care o treime (324) costa actualul costum tume, iar preotii cu mijloace restrnse, s'ar
preotesc. Ii mai rmn pe an 636, din care putea prezent in biserica la srbdtori i o-
va plati chiria casei i imbrcmintea fami- ficialitati ca un costum mai putin uzat i net-
liei, dar .el ca ce sa se hrneasc ? Se va rds- rat prin toate localurile pe unde il reclama
punde : in adevr salariul e prea mic" nevoile lui cetteneti i omeneti.
Dar tocmai fiindc e prea mic, de aceia i el ii (Va urn* Diacon, GH. SACERDOTIANU

www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"

Notite si Informatiuni
P. S. S. Episcop D. D. G/tenadit a lam rerb;al local de Scminariu la Reoedilitia
voit a .5ubscrie suma de lei, 200 pentru aju- Episcopala, cu incepere dela Septembrie a. c.
torarca celor pagubili de inundagile din Mol-
dova, din ca) e 100 i i pe lista de subscriptie * *

a comite'ului rent) al alceituit n oraoul de re- P. S. S. Episcop D. D. Ghenadie a apro-


oedinta R.-V-Ocea dc bunit rongini sub pre- bat sederea tinerilor Constantin D. Nicoleseu
oedintia P. S. Salt, oi 100 lei pe lista de
Nicolae Sp. Popeseu, teologi, la sf. Anna-
subsc7iptie tlimisa de A. S. R. Principesa
stire Tismana spre prepara examenele
Maria a Romtinici. de lieenta, dnd ordin superiorului a le pune
* * la dispozitiune eamere i mice acomodri.
Luni 15 August, Adormirea Maicei Dom-
nului" P. S. S. Episcop Eparhiot D. D. Ghenadie, * *
a oficiat serviciul Sfintei litiu gii la Memilstirea
Bistrita, Hind hramul bisericei dela aceasta Seunbt 6 August, ffind siirbiltoarea
sf. Manastire. P. S. Sa a sosist la Manastire Schimbarea la fatil P. S. S. Episcop al
pentru acest scop inca d'n ajunul Sarbatorei Rmnicului a fost la sf Melnstire Govora
(Duminica 14 August). Cu aceasta ocazie a unde a asistat la oficierea sfintei liturgii.
hirotonisit in diacon pe candidatul la preotie
Nicolae Popescu, pe seama parohiel Olanesti * *
Valcea.
* * In ziva de 17 Julie a. c., Cercul Mese-
riasilor din Bucuresti au avut o Serbare
In ziva de 4 Julie a. c. Studenpi Te- cu Banchet In orasul R.-Vlcea, cu pri-
ologi sub conducerea d-lui Prolesor lejul venirei acestor oaspeti, la Sf. Episco-
I. Mihdlcescu, dupd o excursie in Ar- pie s'a svArsit un serviciu religios de
deal, au vizitat si Sf. Episcopie a Ram- toatd pompa, servind inssi Preasfintitul
nicului Noului Severin. Dnsii au fost Episcop cu preotii i Diaconii Sf. Epis-
asteptati i condusi de Pdrintele Par- copii, aceasta Hind i dorinta exprimat
tenie Directorul Cancelariei, putnd de intregul cerc, prin PresedinteIe activ d.
sd viziteze Bis. CatedraM, Paraclisul Tache Georgescu. P. S. Episcop a rdspuns
Episcopal, Palatul, Boln4a i Came- cu toat dragostea, desi nu 'Ind deplin
laria impreund cu consistorul. restabilit dup.' board..
Prea SfinOtul Episcop, fiind bolnav Printele Partenie preot la catedrald a
de mai multd vreme, n'a putut primi tinut cu aceast ocazie o predicd In leg-
deceit pe d-nul Profesor Mihlcescu. turd cu textul evangeliei dela Sf. Liturgie,
cu aplicatii i indemmuri pentru So-
* *
cietate.
Cancelaria st Episcopii de Riimnic cum Prea Sfintitul Episcop la Sfarsitul Ser-
biuroul Consistoriului Eparkial s' au mutat viciului divin a tinut una din acele cuvn-
In salile caselor dela Bolnita din curtca f. tail care tintesc deadreptul la suflet, vor-
Episcopii, 'in vederea mutarii Seminariului din bind despre strabuna credint care s'a
Bi stripi la R.-Wdeea care urmeaza a fi advs purtat biruitoare In prtile Oltenesti aldturi

www.dacoromanica.ro
24 LUMINATORUL"

de neperitoarele virtuti patriotice si care Dare de seami.


sunt tot attea amintiri pretioase pentru
orice bun Roman care vine sd se recu- Noi Tinerii de H. WegenGr. Traducere
leagd Inaintea monumentelor de religiozi- de Locot. N. Petrescu. (Editura Nearnul Ro-
tate si de eroizm ale trecutului romnesc. mAnesc").
Aratd decat folos trupesc sunt caltorille Iata o carte prea frurnoasca forma si
de acest fel pela locurile i monumentelor ca fond. Din punct de vedere al formei o
noastre istorice sf. mandstiri in deosebi adevrat lucrare de art. Ct despre fond,
unde rsar par'cd i azi din pacea lor si- mi se pare excelenta. Se trateaz problema
hastricd numele attor bravi Domnitori (ca vietii sexuale cu privire la tineri, subject de
Matei Basarab dela Arnota i Mircea cel o importanta netgaduita. Autorul la expus
Baran dela Cozia) si a attor alti buni cu o aleas delicatet. El nu descrie, d in-
stiinteaz ; nu predica vorbete. Si accentul
strdbuni, al cdror glas vijelios a MIMI--
Mat neamul pentru pdstrarea patrimoniului e ca clela un frate. E sever frd a fi aspru,
nostru national. P. S. Episcop face apoi serios fr a fi necruttor. Om modern in
cuvenitele Indemnuri i binecuvntdri de cel mai bun sens al cuvntului, H. Wegener
bund sporire tuturor. i cunoaste admirabil contimporanii, greuta-
pe care au s le inving i luptele gro-
* * zave pe care trebuie sa le sustina. El nu-i
zdrobete cu victoriile lui, ci se pune in lo-
Un numdr din Gazeta Meseriasilor" din cul lor, ceeace-i bine, foarte bine cred. Asta
Bucuresti, apreciazd foarte frumos predica inseman iubirea crestineasc, altruism El le
tinutd la Sf. Episcopie de Rmnic In ziva intinde mna ca sa-i aduc la libertate, la o
de 17 lulie a. c., lar despre cuvntarea conceptie mai inalta, nobila i frumoas des-
P. S. Episcop spune cd a fost asa cum pre viat. Un suflu inviortor insufletete pa-
rar se poate rosti astfel de mdret, de Trial- ginile acestei carti. Tot ce trebuie spus e
ttor i sigur de sine cuvntul unui Vl- spus, i nu e nimic prea- mult. Cartea aceasta
dic fatd de credinciosii Insetati de adevdr. nu-i numai pentru tineret, ci i pentru oricare
s'ar ispiti necugetnd la rau. Inssi cei gre-
* * siti vor face bine s'o citeasc c le va prinde
mult bine. Vor binecuvnta in urm pe prie-
Prea Sfintitul Episcop a incuviintat cere- tenul care i-a inteles si a vrut s le vind in
rea d-lui Profesor Marius Metzulescu din ur- ajutor. ln scurt, o carte pe care fiecare ta-
bea Craiova de a fi adpostit la Sf. M- nr ar trebul s'o fi cit cel putin odat.
nstire Polovragi din jud. Gorjiu colonia sco-
lar de sub conducerea d-sale. * *
Trebue s accentudm i cu acest prilej ca
d. Metzulescu este unul dintre profesorii Tipografia i Legtoria de Carti a Societatii
nostri de inima, cari poarta un deosebit in- Matei Bctsarab" din R.-VetIcea, unde se im-
prima aceastei revistei, Hind asortatei cu literile
teres tinerimei studioase din Craiova i pe masinele cele mai noui, executet cu Ingrijire
care a condus'o in anii trecuti la Roma i tot felul de lucrri de Tipografie Legeitorie
Alexandria (Egipt). de Cetrti cu preturi foarte eftine.

www.dacoromanica.ro