A.NUL II..-- No.

23-24 i--15 August 1611

111

FOME B1SERICEASCA
APARE DE DOUA ORI PE LUNA, SUB DIRECTIUNEA UNUI COMITET -
MOTTO : Asa sli lamineze lamina voastrii Ina-
ABONAMENTUL intea oamenilor, pentra ca sa vazii faptele voastre Redactia i Administralia
Pe an 6 lei eele bane si sit mireasci pe TRW vostrn care este RiMNICIJ-VLCEA
In cerarl". Mate V, 16.

ARMONII POETICE i RELIGIOASE

DIN LAMARTINE, tradus de Preot P. PARTENIE

I
Cnd divina suflare ce peste noi plutete
S'abate In sufletu-mi derhis adierilor
Si ca pe-o unda-1 face, ala sd se 'nfioare
Cnd lebda s'avnta, in cercuri miratoare ;
Il
Cand ochiu-mi s'adncete, in stralucita zare
Pe firmamentu-n care, lucesc comori nestinse.
Toate-ale noptei perle, de Domnul intruchipate,
Podoabe nesfalite, in cdrdrile Sale ;
III
Cnd zorile s'aratd, pe un cer de Primavara
Destrdmnd i zvarlindu-i in valuri cdldura
Si-a ei scntee'i dusd, p'or ce atom de aer
Si sub picioare-mi totul, lumina., flori, devine ;
IIT
Cnd totu-i murmur,cntec, un gungurit sau zumzet
In cat din nemurire, tot pare a se nutri
Si omului ia vdzul, vdzduhul sclipitorul
De crede'n ziva ceea, cd nici va mai murl :

Mii ganduri minunate, roesc atunci in capu-mi

In cat sd le mai poarte, nu poate slabu-mi spirit
Ce tremurnd s'oprete pe negrele adncuri
Si fard de vr'un reazim, va sd se zvrle-acolo

www.dacoromanica.ro
 2 LUMINATORUL'

VI
Canci in cerul iubirei, ce sufletu-mi rdpit-a
Eu strng perdut la sdnu-mi o dragd inchipuire
Si in zadar mai cftut cuvant plin de via0
Ca s'o cuprind in focul ce-mi mistuie fiin0
VII
Mid doar o 'suspinare din zbuciumatu-mi suflet
Ar putea naqte-o lume, inteun avant fierbinte,
Mi-a0 folos clipita qi mintea-mi care Domnul
Tot cerul rdzbatandu-1, s'ar indrepta strigand :
VIII
Oh ! Iehov, Iehova, mangdetoru-p nume
E singurul rdsunet, ce inima-mi aude,
Sau mai degrab' aceste mult negrdit fioruri
Sunt chiar ele rdsunet al Prea-mdriei Tale.
Ix
Adesea n'am in gdndu-mi numele Tdu Prea 'Naltul
Adesea nu-1 rechiamd buzele-mi fierbntate..,
Dar la orice vibrare, Te sill4 mai viu in pieptu-mi
Si al sufletului strigat eqti Tu o ! Sfinte Doamne!...
,--t__-

Vizita canonici a NB Sfintitului Episcop al Eparbici liamnicului

J. 5everin" O. D. Rena& in jud. Homanati (an. 19101
(Continuare 0 Sfiqill

A dou'd-zi Vineri pleam la ora 9 dimi-
neata la satul Obar#a Nouei, (pendinte tot de
parohia ObArsia). Biserica e noug, frumos Impo-
dobit. Aici serveste preotul ajuttor Petre RA-
dtdescu, care ne Intimpin cu o scutt cuvan-
tare. La care P. S. Sa rspunde: ,.Este una
din datoriile principale ce au de ndeplinit toti
acei ce ocup o functie In Stat de a fi con-
stienti pe deplin de slujba ce ocup: cu att mai
mult se cere aceasta din partea preotului, caci
ceilalti din alte ramuri de activitate, azi sunt, mdine
nu sunt. Nu tot asa e si cu preotul. El e hiro-
tonisit pe numele bisericei; se leagd eu ea pentru
totdeauna. De aceia din partea lui se cere o munc,
o activitate mai pronuntat... Cucernicia Ta ai ve-
nit Inteo biseric nou, frumoas, Inteo biseric
care nu las nimic de dorit. Depinde de Sfintia
Ta sa aduci la ea pe toti crestinii.
Biserica e noua, si Sfiintia Ta esti nou ; s lu-
crezi din tot sufletul pentru mentinerea si Intri-
rea credintei In popor; pentru intarirea dragostei
lor de biseria, de aproapele si de Dumnezeu.
Aceast biserica, dovedeste 6 crestinii acestia tin
la biserica si daca Sfiintia Ta vei lucr astfel vei
avea linistea sufleteascA, care e adevkatul cstig
dup care trebue sd umble un adevarat pstor.
Eu rn bucur and vaz, Ca' o mn de oameni au
ridicat o asd mareata si frumoas biseric-, Impo-
dobind-o cu toate odoarele necesare, si Ii bine-
cuvintez pe toti cari au contribuit cu obolul lor
'la aceast crestineasa fapt...
Dupa aceasta se viziteaz bisericile din paro-
hiile Veidastra (zidita la anul 1836) care e veche,
avnd lipsd multe din obiectele necesare; pentru
care s'a atras atentie parohului respectiv, si s'a
dat sfaturi satenilor pentru ridicarea unei noui si

www.dacoromanica.ro
 LUMINATORUL
Incgptoare biserici, actuala ne mai coresp'unzand
catus de putin.
De aci am mers la parohia Vdckistrita, unde
totul s'a gsit In bun stare.
Dup ce luat gustares zilei la parohul co-
munii I. Vadstreanu, ani luat drumul spre paro-
hia Or lea, unde am ajuns la ora 4. La marginea
plasi, am fost Intampinati In mod deosebit de
d-1 Georgescu, Administratorul plli Dunarea, cu
multe trsuri, multi primari, profesori etc.
Parohia Or lea, asezata In marginea Dunrii,
numrd 560 familii, Biserica parohiala Sf. Nicolae
zidita la anul 1863, e inoita i frumos Impodo-
bit. Cucerhicul paroh respectiv, Sachelar C. Or-
leanu, face o frumoas primire. Prea Sfintitul Ii
d frumoase i sntoase sfaturi in fridepliniraa Dumnezeu s fi mai vAzut vreun Inalt pstor su-
misiuni sale.
De aci o ludm pe marginea batranului Danubiu
ale Wei unde, miscate a lene de vantul tomnatic
al lui Octombrie, ne povestesc multe din trecutul
nostru istoric, ne povestesc lin i dulce bucti din
timpurile de bravura si de glorie ale poporului
nostru. Campiile Bulgariei ce se Intind pe celalalt
trm al Danubiului i pe care ochiul abia le z-
reste, ne amintesc vremuri mai apropiate de bra-
vura ale poporului nostru, cari ne-au dat o Istorie
frunwasd, o Independentd dulce, o Coroand scumpti,
un Rege viteaz, etc.
La ora 5,40 ajungem la parohia Gura Padinei
care are o populatie de 335 familii. Biserica pa-
rohiala Sf. Dumitru, zidit la anul 1849, desi ve-.
che totus tinutd in perfecta curatenie, posedand
In buna stare toate obiectele necesarii cultului :
Dupa randuiala obicinuita, cucernicul paroh In
cateva cuvinte bine alese arata starea religioas
morald a parohienilor sai. precum i activitatea ce
a desfsurat In mijlocul parohienilor sai, pentru
desvoltarea virtutilor crestinesti i cetatenesti In
poporenii
Prea Sfintitul nici aici nu lasd pe crestinii care
se adunaser In numr foarte mare, fr cuvant
de invatatur, vorbind cat se poate pe intalesul
poporului, despre datoriile ce are de indeplinit
un bun crestin i un bun roman.
Seara, rmanem la preotul paroh Sachelarie C.
Marinescu.
A cloud zi la ora 9,10 dimineata, s'a vizitat pa-
rohia Grojclibod, cu 750 familii si 2 bisericii, una
parohial, cu hramul Sf. Nicolae, veche, zidit la
anul 1840, crdpat, ajunsin stare aproape de ruina,
www.dacoromanica.ro
3
si alta filial, cu hramul Sf. Gr. Decapolitul (In corn.
Hotaru). Primirea s'a fcut cat se poate de slab.
Cucernicul paroh respectiv Hristache Florescu,
pentru ca n'a luat nici o masur pentru restau-
rarea bisericii, este oprit imediat i canonisit cu
10 liturghii la Sf. Episcopie, dandu-i-se In acelas
timp explicapile necesare pentru recldirea bise-
ricii.
La ora lO 2, se viziteazA parohia Potel. Aceast
parohie numra 280 familii; biserica Ad. Maicei
Domnului; zidit la anul 1843, se prezint In bun
stare. La biseric asteptau multi credinciosi. Dup
oranduiala obicinuit cucernicul paroh respectiv
Petre Marinescu, ureaza Prea Sfintitului bun ve-
nire in parohia Potel, care n'a avut darul de la
fletesc... Expune In putine cuvinte starea religioas
morala i material, a parohii, precum i ceeace
a lucrat cucernicia sa pentru binele poporului.
Dupd care Prea Sfintitul multumeste pentru
clduroasa primire; d sfaturi preotului i inv-
tatorilor pentru Indeplinirea cu toata tragerea de
inim a datoriilor lor, s fie uniti In actiune, cad
numai asa pot usor cu folos ajunge la scopul
dorit etc.
Cu parohia Potel s'au terminat vizitile canonice
din acest an In judetul Romanati.
Dela aceasta parohie, Prea Sfintitul a trecut prin
punctul Dcibuleni In judetul Dolj tot in scopul
continurii vizitelor cannonice i In acel judet
Dac s'au urmrit cu deosebit atenpe mersul
acestor vizite canonice, apoi se poate vedea dupa
cum am spus si la inceput, folosul nemrginit al
lor : pentru biseric, pentru cler, pentru scoal,
pentru popor ; pentru tineri i bdtrani, pentru s-
raci i bogati, In fine pentru toate breslele socie-
S'a atins in cuvantri de prea Sfintitul toate
chestiunile insemnate de actualitate potrivit locu-
fui i Imprejurarilor ; apoi s'a dat sfaturi, Indru-
mari sanatoase, Imbrbtri etc.
Fac Cel A Tot Puternic, ca P. S. Episcop al
eparhiei noastre, D. D. Ghenadie, s triasca multi
ani, pentru ca i In anul viitor, precum i In alti
multi ani sa ne bucurdm de asemenea vizite ca-
nonice i sa primim sfaturi, invtturi, indemnuri
Infra indeplinirea cu exactitate i pricepere a da-
toriile noastre de preoti i pstori spre a asigura
binele i fericirea Bisericel si a Patriei.
Protoeren Icon. I. FLORESCU, Caracal.
 4 LUMINATORUL"

POVESTIRI MORALE

CINE ESTE PRIETENUL NOSTRU

Un orn in toat viao lui i1 tcuse trei
amici, dintre care pe doi ii iubea asa de mult
luck si-ar fi dat si camasa pentru ei ; iar pe
al treilea 11 iubea el, dar nu asa de mult cum
se aoleptec amicul selu!
Inteo zi bietul om, tam-ne-sam se vede acu-
zat de cineva pe nedrept ! 0 durere cumplita
ii coprinde inima i. mii de idei ii trecea prin
minte vazndu-se dat judecatii, nevinovat fiind!
In urma el isi zise : voi lua pe arnicii mei
iubiti cu mine si ei vor marturisi iraintea ju-
decatorului, nevinoviitia mea ! Da... li voi lua!
singuri pot sei mi scape de osanda judeceitii!"
Cu astfel de gnduri merse sarmanul orn
la amicul seiu cel mai iubit i-1 roagd s mearg
impreun cu el inaintea judecatorului!
Acesta ins it raspunse ca este tare ocupat
cu niste afaceri grabnice !
Descurajat atunci, merse la al doilea amic,
care se arat binevoitor catre el, si-1 insoti
pan la usa tribunalului; dar aci se opri! Ideia
ca se va vedea inaintea judecatorului, facu
sa-1 coprinda o fried grozavt, sa tremure ca
varga i se Intoarse repede acasa!
Para nici un pic de nadejde, amart pn
In suflet si asteptand urmarea asprei sentinte
',.
a judecatorului, nenorocitul om alergei intr' un
sufiet la cel de al treilea amic al setu, pe care
11 iubea mai putin !
Acesta curn auzl, merse la Tribunal, intreg
ineiuntrul si marturisl inaintea judecatorului
cu atetta infocare nevinovttia amicului stlu, in
cat judecatorul se incredinta de nevinovatia
celui acuzat pe nedrept 0 CI achite i!
Ei bine, trei amici are omul in aceasta lume
tr3ceitoare! Si cum se poarta acesti amici, in
ora mortii, cnd Dumnezeu, chiama pe orn
inaintea judecatii sa-i dea seama de tot ce
a lucrat.
Cel dintau amic al sau, banii pe care i-a
iubit mai mult in viata, i l parisesc mai intetiu
dealt toti!
Cel de al doilea amic, rudele 0 amicii, se
arat plini de mild care el, dar nu pot sa-1
insoteasca deck liana la ua mormantului i
i se intorc acasa!
Cel de al treilea antic, taptele bune pe cari
de multe ori le uit omul in viap, sunt sin-
gurile cari merg dincolo de mormnt, si 11
insotesc pana la tronul judecatorului i acolo
vorbesc pentru el i ii mijlocesc milostivire 0
gratie.
:

Inemiiiri privitoare la infiiiitarea Seminarullli de Think

Extrase din Marcie 5f. Ep. de P. P.
Contractul Profesorului Teodorovici
Mai jos iscalitul dau Inscrisul meu despre a-
ceaia, ca.: cu blagoslovenia Prea Osfintiei Sale Pa-
rintelui Episcopul Ramnicului, Kirio Kir Neofit,
oranduindu-m profesor la Seminariu, Sfintei Epis-
copii a Rmnicului pentru intreaga Incredintare
ma Indatoresc cu aceste urmatoare:
1) Cum cd toate stintele ce se vor pune la
clasuri le voi preda accurat dup sunetul Inaltului
proiect, hotarIt metod si poruncitele reguli. lard
mai vrtos cele Teologhicesti, care se zic de dog-
ma, Intocma le voi urma dupa S. Canoane si In-
vtturile sfiintilor printi a sfintei biserici a ra-
saritului, si strajnic ma voi sill pravoslavnica cre-
dintd ai acestei sfinte biserici a rdsritului ca o
samant build In inimile tinerilor Seminaristi a o
sadi, ca sa pund temei bun, sd sporeasc, si s
aduca rod lui Dumnezeu bine plcut.

www.dacoromanica.ro
 LUMINATORUL
2) Voi avea totdeauna inaintea ochilor cuvin-
tele Mntuitorului care le-au zis sfintilor si uce-
nici i apostoli, adica: Voi santeti lumina lumei.
Voi santeti sarea pamntului... asa pe cei de subt
distiplina Seminrieasca, nu nurnai cu cuvantul ii
voi indemna, cl i cu exemplu ti voi povatui spre
buna purtare, ca s fie atdt In biseric cu cucer-
nicie i evlavie, in Seminarii cu bun ornduial,
cat i pe afar cu exemplar petrecere s se arete.
Cu un cuvant voi face destul deregtorii mele
precum i ndejdii i asteptarii stapnesti. Iara
Impotriv urmnd sau facnd far de avea cuvnt
de raspundere voi fi supus dreptei judecati.
pentru intrirea isclesc.
Bueuretti, 12 1anuarie 1386.
(de la 47) P(opa) VASILE TEOD 0)R(0)VICI.
Pentru primirea avansului de leaf.
ADEVRINTA
Despre talere 240. Adic doneisute patruzlici lei,
carii eu mai jos isclitul in socoteala lefii de pro-
fesorie antitipat am primit dela Preosfin(ia Sa
rintele Episcopal Rmnicului Kirio Kir Neofit.
Buenrevti, 19 launarie, 1836.
P(opa) VASILE TEOD 0)R(0)VICI, prof. Seminari Raranie.
Adresa P. S. Episcop Neofit (Locoteneut Mitro-
potitan al Ungrovl.) catre Arhimandritul de Scaun :
Ii pune vedere numirea lui Teodorovici ca dasel
Seminarial, ii vorbeqte de contractul acestuia i de
convenita leafd :
No. 310 Fen(a)r 18
Prea Cuvioase archimandrite Kir Nifoane, bla-
g(oslo)v(it) fii cu voia lui Dumnezeu In lucrarea
Seminariului acestei Sfinte Episcopii ca s se
aducd ddodata cu toata incuviintarea cerului noi
toti de acum Ingrijindu-ne am cutat de am ga-
sit si trebuinciosul duh(o)v(nicesc) dascl cliri-
cesc pentru scoala celor ce au a intra In cliros
pa vremca viitoare i prin duhovniceasca incer-
care intrebuintat am ales pa D-(lui) P(opa) Va-
sile, (pa) care cu tocmeala i prin Incheere de
contract (ce au) dat catre noi s'au i primit pen-
tru aceast treab, i despre care vestindu-te nu
lipsim prin aceasta scriind prea Cuviosiei tale p
deoparte ca numitului dascl s'au hotart de catre
noi a i sa da s aib leafI de la Episcopie, de acum
pana la deschiderea scoali seminarial ate lei
60 pa toata luna, iar de atunci inainte are s aibd
aceiasi leaf ce este legiuita In proectul intocmit
Intarit pentru Samenare i ne aparat hran
incapere Intru una din odi cu cele trebuincioase
si pa da asta Indatoram pe Prea Cuviosia Ta ca
www.dacoromanica.ro
5
sosind numitul acolea In episcopie s grijesti ca
sa aib buna cutare fiindca pana la svarsirea
duhovnicestii scoalei este fgduit sa tie o Inde-
letnicire intru revizuirea celor de trebuint sti;nte,
lar darea lefii numitului dascl are a fi Inceputa
de la zi intaiu a luni cu leat 836, si pentru care
poruncim Prea Cuviosiei Tale cu de la artatul
soroc ca sa rspunzi leafa regulat ctre numitul.
Transpuse dupi eirilice de Preot P. Partenie, Director Episeopi.
1910, lulie 6.
Nifon atestri de intocmai urmare la adresa P. S.
Episcop Eparhiot.
Primit Febr(uarie) 15 : 836 No. 51.
Prea Sfiintite Stpane,
Stpaneasca porunc Prea Osfv, dela 18 ale
lunei Genarie cu plecciune primiind acum la 9
ale urmt(oa)r(ei).
Cu venirea preotului Popa Vasilie qici, ordndui-
tul profesoru pentru duh(o)v(niceasc)fcoald a Se-
minarukui), cu vnerenie am vdzut cele ce mi se
poruncege (sic). spre reispuns cu toat supunerea
voi fi tntocmai urmiltor stapiineflii porunci Prea
Osfv(in(iei Voastre).
Al Preaosfv : prea plecat i nevrednic
slug% Nifon Arh i)m(andrit)
Anul 1836 luna Feb. 12 No. 11.
Carte de Intrire Episcopal la main. dascitlului
anu: (1)836. Teodorovici
No. 30, Februarie 18, anu: 1836. Bucurep.
Lund smerenia noastra In deaproape de bd-
gare d seama ca Scoala preparanda Seminariului
trebue negresit a s infiinta d acum inainte
In Eparhia noastra a Rmnicului Noul Severin,
la casa scaunului Episcopesc in orasi(ul) Rmni-
cului Valci din Valahia mica precum s'a dipus
incepere si la celelalte Sfinte Eparhii. Intra care
dar ddodata cu zidirea scoli ce am pus In lucrare
sa se svarsasc intru acest an am ales Mitro-
felor pa Popa Vasile Teodorovici i cu distipli-
narea cuviincioasa l'arn orinduit s fie dasall du-
hovnicesc cla invtturd preparand pentru copiii
Seminar4ti ce sant a (In) intra In cliros.
Drept aceia ca s fie nurnitul cunoscut
toti da duhovnicesc Invttor s'au dat aceast
Carte a Smereniei noastre la manile sale. Aceaia
scriem.
Scrisoare de mulWmire a Piirintelui Teodorovici
care S. P S.
 6 LUMINATORUL1
Prea Sfinte StpAne!
Cu poftei ageptam ca mnainte de venirea mea
aici, "incd s mai am norocirea a infra la Prea
Sfintia Voastril, darer' pentru multimea ce y tm-
presura cu ale kr feliurimi de trebuinte, tocfna
cnd am plecat, cu toate cd am cercat, n' am
putut a sdruta diriapta Prea Voastre, pen-
tru aceaia m rog de ertare l pdrinteascd blagos-
lovenie.
Prea Sfinte Steipane I Fii cei sufletegi a Prea
Sfintiei Voastre malt s' au bucurat de venirea Inca
fl sfaqitul pentru care sant trimis, iard Infra a-
ceast toll laudd facerea de bine, sldvesc
tatea dau multdmitd pentru a Prea
Voastre stdpiTheascd purtare de grijd cdtrd dap.
Multi doresc fi mai curnd ca externi, g mai
cu prescurtare pentru traba a Incepe la Inv&
Mari.
Cu umilintd m rog : daal yeti socoti a fi de
trebuintd : prin acest (zmerit) p(drinte) Protopop,
sd mi s trimitif vr'un tom sau 2 Historia Wink-
ce sa afld acolo In Cantelaria Prea Sfintii Voastre.
Eu sdrut mainile i tntru toate agept blagos-
lovenie stdpneasca poruncd (eu) care voi fi
sant totdeauna cel mai ascultdtoriu.
A(1) Prea Sfintii Voastre prea plecatii slug,
P(opa) Vasile, Profesor.
Ramnic, 13 rebr(ua)r anti!, 1836.
Alt scrisoare cu privire la duho-vnicestile impar-
asenii de la Piir. Vasile Teodorovici.
Medea Ortodoxi Nationali a Femeilor Romne i Ordinal Ounilor Templieri in Romania
Viata materiald, ce tine inchtuate
de indelungath vreme atatea energii fo-
lositoare binelui oNtesc, pare ar fi
prins lumina noului reisetrit i a ldsat
in toath libertatea de actiune, unele su-
flete.
Grija zilei de maine ins a celor
cari duc in greu jugul luptei
pentru paine, n'a mai dat ragaz insu-
irilor nobile, a se desvolta i au rdmas
pentru multh vreme tintuite locului.
Lipsa unei culturi nationale, In spi-
ritul a tot ce e al neamului a fost de-
www.dacoromanica.ro
Prea Sfinte St5pAne!
Cunoscut este, Pied : aceste zile alepostului, sat
zile bine primite ci de Dumnezeu spre pocdintd
ingdduite, tntru care nu numai preotii, ci liege care
cregin, trebue cearce cunolstinta (sic), fl mai
cu de amdruntul sei se Ingrijascd despre curd-
tirea sufletului sau, apoi dator este sd se Impr-
t4ascd cu Prea Curatul trap i snge al Man-
tuitorului Hs. care s'au dat riiscumpdrare pentru
toti.
Despre aceaste cugetand ci eu intru nemernicia
mea, Indreiznesc zmerita mea rugdciune a o as-
tearne mnaintea featii Prea Stint:Nor Voastre umilit
rugandu-mii, ca apropiindu-sd Prea luminata zi
a Pagilor : sei am archiereasca a Prea Osfintii
Voastre blagoslovenie, adecd: In ce chip preot
fiind ma voi tinprtd# Sfintelor Taine, adeviirat
singur Dumnezeu cela ce ispitege inimile rd-
runchii, file Mtn- eve amdrdciunea i umilinta su-
fletului mieu, cad vdd In sfntul Oltar Preotul sau
mai multi impreund slujind, i aducand tatellui
ceresc ca un miel nevinovat jrtvd frd prihand.
lard eu care tot aceia slujbd fdceam, acum nu
am aceiq slobozenie. msa dupd Dumnezeu am
nddeajde In bundtatea i Malta tntiilepciune a Prea
Sfintiei Voastre, ca toate sa vor indrepta i do-
rind pdrintesc rdspuns, cu zmerit metanie sdrut
blagoslovitoarel(e) maini i sdrut totdeauna.
A(1) Preaosfintiilor Voastre, Prea Sfinte Steipane,
prea plecatii slugd,
Pops Vasile Tedoro vie], Protesor.
Ramnic, 18 Mart. ann 1836.
asemenea o piedich in phstrarea dati-
nilor i credintelor strdmoeti.
Instreinarea de sufletul poporului,
a conductorilor pi-dart de sus, este ia
rdi o cauzd in primul rand, care a
contribuit la perderea simtimintelor
fireti.
In starea aceasta 4e criz moralh ur-
ma, se simteh neapdrat, nevoia unei
invieri suflete0i, care sd strangh la o
lalth puterile rhslete, intr'o luptd co
mund, pentru regenerarea cerutd, de
imprejurdrile vremei.
 LUMINATOROL
printre cei chemati a lupta pen-
tru ridicarea moralului, este fdrd in-
doiald i Societatea Ortodoxd Nationald
a Femeilor Romdne".
Dacd in adevdr lupta ce vor Intre-
prinde-o Doamele Romdne, va fi susti-
nutd cu cdldurd, alimentatd ou focul
sacru al iubirei de neam, desigur cd
munca depusd va da roadele priin-
cioase In masele
Simtul religios i patriotic, va pd-
trunde cat mai adnc In iMma popo-
rului, inlaturand astfel cu timpul fai-
credinte ale modernismului cos-
mopolit.
Pilda ce o dau azi Doamnele de &Rd
Romne, arnintete epoca de aur, a pa-
troanelor gloriosului imperiu Roman
cnd a dat natere celor mai desdvar-
gite virtuti dyke i morale.
i ce-i mai imbucurdtor, e faptul cd
acest curent de prefacere sociald se
imprdtie i prin or4e1e din provincie.
Lupta aceasta dovede0e, pand la ade-
vdr, cd concursul binefdcdtor al
femeei, nimic trainic, nu se poate sd-
vr0 nicderi In lumea intreagd.
Natura "ins4i a dal femeei, inima mu-
mei, puterea jertfei i a iubirei". Zice un
fost profesor Universitar Doctorul C.
Bunge din Base1-E1ve0a.
Fie mama, sotie, fiicd, sau sord fe-
meia folosete.
Mngde pe cel intristat, iubete pe
cel obidit, ajutd pe cel fldmnd 0 In-
setat.
Ori0ce actiune pusd la cale, de o
femeie virtuoasd covare0e In bine.
Moralul Il na1, firea o inobileazd
iar inedurirea curatd cuprinde toate
simturile.
Se pune in lumind astfel superiori-
tatea morald a sufletelor, care mentin
In o sferd senind, tain ide revelatiuni ale
religiei.
www.dacoromanica.ro
7
Aceste daruri de provenient divind
pdrdsite, fac sd pearzd sufletele, cople-
yite de vitiuri, sldbind organizatia in-
ternd a natiilor.
Stdpnitorul lumei antice, marele im-
peril Roman., atta vreme insu0t
puterea, cat a tinut cultive vir-
tutile.
In culmea gloriei sale, fiecare cetd-
lean Roman, 10 avea altar de inchi-
nare, la vatra sa.
cu pietate, i adorau zeii nepe-
ritori.
Mormintele pdrintilor 0 le Ingrijiau
cu un cult deosebit. Iar pentru tradi-
tiile strdmoleqti, pdstrau un respect
sfnt.
Pe datd Insd ce orgiile i desfrul
luard locul muncei roditoarei plind de
virtufi, colosul imperil se sgudul din
temelie i dupd o agonie infiordtoare
se prdbu0.
A dar nimicirea popoarelor, nu vi-
ne dect dela perderea simtului moral
al sufletelor, care e sustinut cu pu-
ternicie, de acel al religiunei.
Pilde de virtuti le putem lua, nu din
aproapele altor neamuri, ci din odiseea
poporului romn, care credincios re-
11g-tuna creftine ortodoxe nationale i obi-
ceiurilor moWnite a resistat valurilor
vijelioase, invingnd pe dumani, la-
sand pagini de eroism neqterse In car-
tea neamului.
Femeia Romnd In toate epocile s'a
ilustrat pe altarul patriei, diviniznd tra-
ditia i stimand viata cdminului con-
jugal.
Cu atal mai vrednicd e de admirat
azi, cu cat o vedem la o luptd grea,
aldturi de alti pionieri ai redqteptdrei
nationale, trudindu-se a sdc11 in inimile
tuturor fiilor patriei, iubirea de ade-
vr i dragostea nestinsd, pentru propd-
firea tntregului neam romilnesc.
 8 LUMINATORUL"
Il
De pretutindeni se ivesc neincetat
in snul popoarelor, noi evenimente.
Unul care era resimtit din o nevoie
reala a omului, trebilia sd. se plmd-
deascd qi sd prindd adnci rdddcini.
Firea in totdeauna indeamnd la cer-
cetarea amdnuntitd a cauzelor qi M.-
mureqte efectele actiunei lor, prin a-
devdr.
Un eveniment nou i Ina de do-
meniul istoric universal se poate spune
cd este i acel al intemeerei celei din-
tdi socieati, a Ordinului Bunilor Tern-
plieri" in omenire.
Pus printre evenimentele istorice
mondiale, deoarece ale sale principii,
privese in mod obiectiv lumea intre-
gului glob ptimntesc.
Intemeiat de un american din New-
York numit Coon la 1851, ordinul as-
tzi e rdspandit in toate continentele.
In Romania cea dintai loje a acestui
ordin, a luat fiintd In Maiu 1906 In Ca-
pital.
Iar actualmente in afara de Capitald
unde-s mai multe, se mai afld in ora-
ul Craiova, in Comdneti i Moineti
judetul Bacdu.
De asemenea i in Transilvania in
orapl Sibiu i Arad, ai cdror membrii
sunt majoritate intelectuali li. vrednici
nationaliti. Aldturea de aceste loji sunt
ale tinerimei compuse numai din copii
dela vrsta de 12 ani la 18.
In zilele sfintei invieri a d-lul Hristos
anul acesta (Aprilie 10-13) s'a pus ba-
zele marei loji nationale Rornnegi, care
e superioard tuturor celor fundamen-
tale existente in tard,de care insui ma-
rele ef Templier international d. Eduard
Wavrinscky, actual deputat in camera
Suedezd i. Vice-Prepdinte al congre-
sului de la Haga.
Un bAtrn venerabil in varsta tre-
www.dacoromanica.ro
-
cutd de 85 de ani, care a riscat orice
oboseaM, venind din o tard att de
depArtatd, pentru triumful ideei. Pare
ca o poveste, totui e adevr.
Scopul acestui ordin sau societdti
la o laltd este de a propaga in fapt
abtinerea totaM dela orice bduturi al-
coolice.
Deviza ordinului este : Spear*, lu-
birea, Credinta.
Toate cele trei virtuti, cerute i de
spiritul evanghelic date lumii de Mn-
tuitorul, pe lngd scopul antialcolic
comMtut qtiintificete acest ordin ili
are inscris pe steagul sdu de luptd
i. o prefacere social. El lucreazd
la ridicarea moral& intelectuald a
membrilor. Cci de la o blind stare
culturald a individului atrn i cea
economica a familiei, ca 1 a Sta-
tului insuqi.
Ordinal Bunilor Templieri" zice sa-
vantul August Forel, fost profesor la
Universitatea din Zrich, fiind insuli
Bun Templier, se reazirnd pe inima mo-
ralei, pe iubirea de aproapele i de sim-
timntul datoriei. El cere membrilor sta-
tornicie i sinceritate in fagilduiala abti-
nerei dela alcool. El vrea sa intovor4eascd
cele cloud sexe In nobile sfortdri i sil
fereascd copildria de vitille sociale. Vrea
sd libereze omenirea de jugul alcoolului
muncind fard popas la cultura-i morald i
intelectuald. Datoria tuturor membrilor sdi
e sol caute pe betivi, chiar pipe cei amp
ceit de jos, sd i pea sa titre n ordin fi
sd-i schimbe in oameni buni, sei le ridice
familia sel-i ajute fi sd-i sprijine ca n4te
frati...
Cu un cuvant aceasM vasta socie-
tate, e chematd a rezolva principii, de
o intinsd reform sociald a viitorului.
De multi necunosatori ai acestei or-
ganizatii internationale, 's aduse invi-
nuiri nedrepte, aceasta fiindcd nu i-au
 LUMINATORUL
dat osteneala unei cercetdri amdnun-
tite i serioase.
In fiecare tard Ordinul, formeazd a-
parte o alcdtuire nationalei, doar legd-
turile cu celelalte loji de pe glob, ji
sunt oficiale.
Ca prescriptiuni medicale alcoolul
nu este exclus, precum nici din tainele
sfinte ale religiunei cregine, pentru un
Bun Templier.
In activitatea sociald, in oricare po-
zitiune s'ar gds1 un Bun Templier, el se
prezintd cu un fond moral strdlucit
In credintd qi ideal.
Bunii Templieri, prin felul lor de a
fi, infdtieazd in mod real o garantie
a Statului, ca fiind printre cei mai
demni i contiincio0 cetdteni ai tdrii
cdrei apartin cu trupul i sufletul.
In ceeace privete alcoolismul, nici
tara noastrd n'a scdpat de urmdrile
sale periculoase.
La orale ca 0 la sate, el s'a imprd-
tat ca o molimd.
De datoria tuturor bunilor Romani
este, de a i se pune stavild. Ori0ce
alte incercdri de combateri, de pildd
prin cumpdtare n'au adus rezultate
satisfdcdtoare.
Singura solutie, cea mai practica
sdndtoasd este abtinerea desdvr0td
dela bduturi 1). Pe aceste mijloace spri-
jinii Templieri romni, p4esc
pe cale a mntuirei morale in scumpa
lor patrie.
Cum propdlirea muncei lor, va mer-
ge pe incetul, nimeni intre cei cari se
...peste msufa. N. R.
www.dacoromanica.ro
9
ocup cu acest comert n'au a se
teme.
In scurgerea vremei, fiecare i va
gdsl, o altd Indeletnicire. Deasemenea
proprietarii de vii qi livezi cu pomi,
pot ca sd scoatd din ele o hrand mi-
nunatd, o bduturd nefermentatd cu
must sterilizat, fr alcool, ceeace In
in Elvetia a devenit o bduturd cunos-
cutd, ca eftind placutd i sdndtoasd.
Astfel cd din nicio parte lupta in-
treprinsd de Ordinul Bunilor Templieri"
nu devine o primejdie pentru mubi-
me. Inc actiunea sa morald pe unde
a fost inteleasd, a dat cele mai deter-
minate progrese pe tdrmurile econo-
mice i sociale.
i cnd de cdtre nobila clasd a fe-
meilor culte, bune creltine ca0 vred-
nice romne, s'a inceput o luptd de
intdrirea spiritului moral, am socotit
a atrage atentia i asupra Bunilor Tern-
plieri, cari in afar de principiul antial-
coolie, au i pe cele de ridicare cul-
turald i morald a societdti. i una
alta din societdti au un ideal.
Primurile de luptd diferd intructva
insd ajunge la o rdspntie i se incru-
cieazti. Rezultatul e cd duc la acela0
capdt.
Depinde insd de intovdrd0ren lor la
drum.
Dorim din tot sufletul ca bunii ro-
miini, a fi auziti in cele ce spunem
a se desdvar0 in fapt o unire, pe ca-
lea principiilor, ce due la unul 0 ace-
scop de insdndto0re morald, de
intdrirea simtului patriotic al intregului
romnism, de pe unde este.
TUDOR IONESCU
Craiova, 191.1 Aprilie.
 10
IMPARATIA CERURILOR
Exist domnia celor drepti dupd moarte,
ea trebuie sa fie tinta oricdrui cretin. Ra-
tiunea sndtoas o admite In virtutea prin-
cipiului etern : rdsplata drepttii. In sens
literar Impeirdlia Cerurilor" este un ebra-
ism Intrebuintat numai de evanghelistul Ma-
teiu, pe and Marcu i Luca Intrebuinteazd
cuvantul sinonim: Imprdlia lui Dumne-
zeu" .
In Vechiul Testament se vorbete de-
spre aceastd imprtie, mai ales In cartea
lui Daniel, dar interpretarea stramtd a aces-
tor profeti, a fcut pe ludei sa creadd ca
va fi o impdrtie lumeasc, national, res-
tabilirea tronului lui David.
Pietatea iudaicd, numind pe Dumnezeu,
tatl i regele su, credea cd El va deo-
sebi poporul su de toate celelalte. lisus
arat msa discipolilor si cd. Dumnezeu r-
sare soarele su i ploud i peste cei buni
i peste cei rdi : Dumnezeu In naturd este
egal deci pentru toti i nu trebue a face
nici-o deosebire Intre pagan i ludeu.
Paternitatea lui Dumnezeu nu implic
niciun drept de Infaetate pentru Israel.
Intrarea In Imprdtia lui Dumnezeu, nu este
privilegiul unei rase i motenirea proprie
a fiilor lui Avram. Imprdtia lui Dumnezeu
nu este dar un vis national, niciun bine re-
zervat poporului istoric al lui Dumnezeu
ci o chemare adresatd oricdrui om care
are inimd cnratil i bund" 1).
Evanghelia nu cunoate hotare nationale,
ea se Intinde Inteo atmosfer de senind-
tate i iubire.
Credinta Inteo Impdrtie lumeascd era
adanc Inrdcinatd In ludaism. Nici apos-
tolii nu sunt scutiti de asemenea credint.
Iacov i loan, fiii lui Zevedei, cer Man-
tuitorului sa eaz unul deadreapta i altul
1) Pierre Batiffol: L'enseignemeut de Jisus.
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
de a star-1ga Intru Imprdtia sa. lisus Insa
le rdspunde: Nu pyi ce cereti".
Impratia cerurilor este anuntat de pre-
mergtorul Mantuitorului: Poceliti-vei
s'a apropriat tmpeirdlia cerurilor".
lisus Hristos inzist Insd asupra acestei
Impdrtii. Din cele doudzeci i nou de pa-
rabole ale sale, easesprezece se raportd
la Impdreitia lui Dumnezeu, incepand cu
cuvintele: asemdnatu-s'a imprdtia ceru-
rilor" .
Din pildele Mantuitorului reese ca Im-
pdrAtia lui Dumnezeu are un dublu carac-
ter: pdmantesc i transcendental.
Impdrtia lui Dumnezeu pe pmant este
biserica lui Hristos.
Aceasta se vede chiar din parabola gr.&
untelui de mutar : Asemenea este
paratia cerurilor grduntelui de muVar, pe
care luandu-1 omul l'a semnat In tarina
sa. Acesta este mai mic decal toate semin-
tele, iar dac crete se face mai mare de
cat toate legumele i devine copac Mat
vin paserile cerurilor i se sldpesc In ra-
murile lui".
Prin gruntele de mutar se Infdtiaz
desvoltarea minunatd a bisericii lui Hristos,
incepand cu un numr restarts de oameni
de rand, nite pescari, biserica a devenit
In urm arborele cel mare la adapostul Ca-
ruia stau astzi toate neamurile civilizate.
Sunt i astzi popoare care stau In afard
de biserica lui Hristos. de Impdrtia sa pe
pdmant. Din locaprile venice, El le zice
astzi, ca0 odat cetatii Sionului: Erusa-
lime, Erusalime, de ceiteori am volt sa adun
pe copiii tdi dupd cum pasdrea tciadun d
puii sub aripile sale, dar n'ai voit" 9.
Dar obiectul principal al pildelor Man-
tuitorului este Impdrtia lui Dumnezeu In
1) Luca XIII, 34.
 LUMINATORUL
viata viitoare. Conditiunea esentiald a mo--
tenirei acestei Impardtii este mai Inti po-
cell*, dupa aceea simplitatea i curdtirea
inimei : Dacil nu va yeti pocdi i nu yeti
deven ca copiii, nu yeti intra In Imprtia
lui Dumnezeu ') ; iar In predica de pe
munte spune : Fericii cei sdraci cu du/7u!
ca acelora este impratia cerurilor". Sunt
de remarcat apoi cuvintele Mntuitorului re-
lativ la cei bogati : Mai upr va trece fu-
nia de corabie prin ureclzile acului, deceit
ca bogatul set intre in Impdrtia lui Dum-
nezeu".
Ce este Msd aceastd Imparatie In fiinta
ei, nimeni nu poate ti; este o taind pe care
o vor cunoWe numai aceia ce o vor mo--
teni. Mntuitorul adresndu-se odata uce-
nicilor sai, confirmd acest lucru : Voud ya
este dat a ti tainele Impdrdtiei lui Dum-
Matei XVIII, 3.
Rolul Bisericei CretiN r propairea Popoarelor
In vremurile de ovaire religioasa i tur-
burare sufleteasca prin care trecem, cnd va-
loarea i meritele pe care Biserica lui Hristos
0 le-a chtigat in fata ornenirei, sunt de ci-
tre multi contestate i puse la indoiala, este
bine sa scoatem in evidenta constatafi de
fapte i lucruri adevarate din care se va ve-
dea c institutiunea care a dat societatei ome-
neti putinta de a se ridica i progresa alaturi
de mntuirea 2uf1eteased, are tot dreptul la
sprijinal i recuno0inta membrilor sai i pri-
vete cu incredere viitorul spre a putea servi
neincetat la perfectionarea lor sufleteasca.
moral.
Odat cu venirea cre0inisnaului In lame o
adevarata prefacere se elaboreaza lu societa-
tea omeneasc.
Fiind o religiune care inbratieazi intreg
sufletul omenesc cu toate catele sale i in
www.dacoromanica.ro
11
nezeu, iar pentru cei din afard toate se fac
In pilde"
Ca o asociatiune de idei, ideia de Im-
prtia cerurilor ne aduce aminte de Nir-
vana Budismului. Ce este iardi In fiinta ei,
aceastd Nirvana, unde merg sufletile mn-
tuite prin meditatie i extaz, nu se tie.
Chiar Intemeietorul religiunii budiste a rds-
puns prin tacere, cnd a fost vorba s l-
mureascd, dacd sufletul continua a exista,
sau se nimicqte In Nirvana. Singurul sau
rdspuns la aceast chestiune era A ti
aceasta nu ajutd Mtnu nimic la luminarea
sau matuirea omului" Q).
Este dar un lucru cert c chestiunile fi-
nale, In orice religiune, sunt acoperite de
valul misterului i tocmai fiinta aceasta a
misterului le-a dat tdria cea mai mare.
Preot 10AN F. POPESCU, Craiova.
Marcu IV, 11.
2) Miltalcescu: Prelegeri de Teol. dogmatica.
toate manifestrile sale, nimic nu avea s ra-
mna neatins de inrOurirea sa binefacatoare.
Pentra a intelege ins mai bine acest lacru
sa aratam contrastul intre starea in care se
afl vechea societate omeneasca i schimbarile
savar0te asupra ei de citre cretinism.
Dup o perioada, de ridicare moral. rela-
tiv 0 de virtuti naturale, Roma i intinsul
sau imperia, anadgiti de ispitele bogatiilor, ca-
zuser in cea mai adnca conruptiune. Citind
istoricii timpului vedem pn la ce stare de
desfru i josnicie ajunsese societatea orne-
neasca; Cam vitiile cele mai nerqinate dom-
neau pe toate treptele sociale, iar germenii trei
se gramadisera in piepturile saracilor i scla-
vilor.
Iar printre numeroasele palate i monumente
care faceaa fala Romei, nu gsim nici un in-
stitut de binefacere, ci numai localuri de stri-
 12
caciune morel: bai i.teatre, adevarate ce-
ttni pentru satisfacerea pldeerilor. Poporul,
din cale afar de venal, nu cerea de la con-
ducatorii societtei dect pane i jocuri de
circ. Luxul celor de sus ca i bogatiile lor
adunate din jaful banului public i exploata-
rea celor multi i sraci, intrecea orice in-
chipuire. Ideia despre niseai drepturi pentru
cei mici i saraci lipsea cu desvqire
lar opera de ridicare a lumei ca
i protectiunea celor slabi n'a inceput dect
odati cu venirea Mntuitorului Hristos; caci
cruzimea Romei pgne se manifest& in deo-
sebi asupra fiintelor slabe: femei, copii, sclavi,
sraci !
Familia. Femeii nu-i se dedea In lumea ve-
che nici un respect. Tnra pagan& putea fi
ucisi ori vnduti de cdtre tatal ei. Ea era
maritatd, dup cel ce oferea pretul cel mai
ridicat i devenea proprietatea brbatului care
o putea parasi oriicand. Poligamia era norma
familiei pe acele vremuri; iar nivelul familiei
era mult coborit i slabit prin felul cam ea
era privitd. i alcdtuit. Astfel in loc de unire
sincera intre soti, de sprijin mutual in viata
casnici i de drepturi aproape egale intre
danii, la cei vechi existau intre soti rapor-
turi ca intre un stpan absolut i supuii sai.
Cat de mult s'a schimbat situatiunea femeii
i rostul cstoriei prin cretinarea societtei,
innaltndu-se prin aceasta caracterul familiei
la o treapt necunoseutd pan aci !
Religiunea creOina spiritualiznd cisatoria
a dat prin aceasta societtei cretiue nuoi ger-
mene de viata i serioase indrumari spre perfec-
tionare sufleteasc i propairea pimnteasca.
Impunnd monogamia ca reguld, ridicnd
caracterul cdsatoriei la gradul de tain reh-
gioasa i punnd sotilor indatoriri de reci-
proca tovariie, Cretinismul a pus la temelia
societtei o solida bud, social capabila de
cel mai desavIrit progres.
Soarta copiilor n'a fost iarti 'ridicati de
cat prin binecuvntarea Dumnezeescului Min-
tuitor.
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
Ei erau socotiti prea putin ca fiinte ome-
neti ; multi dintr'nii cei debili mai ales
erau omorlti ; iar Cezarul August confirma
acest uz chiar printr'o jurisprudent.
Prsirea copiilor era un obicei general In
vremurile pagane; tatl putea ucide sau vinde
pe copii! CPR deosebire de la aceast stare
de lucruri pana la invatatura cuprinsa in cu-
vintele Mantuitorul: Lasati copii s vina la
mine eaci a unora ca acestora este Imparatia
Cerurilor N
Din expunerea acestor lucruri se vede des-
tul de bine cat a cimentat Biserica cretina
relatiunile dintre membrii familiei: SO, pa-
rinti i copii i ate urmri fericite n'au de-
curs din acest fapt pentru omenire i propa-
irea ei.
Sclavia. Dar ce sa mai zicem despre in-
stitutia sclaviei? Numrul sclavilor era la in-
ceput imens. Din 120 de milioane supui, cati
numdra imperiul Roman, sub Imparatul Traian,
nu. erau dect 10 milioaue de oameni liberi!
Fiecare locuitor bogat din Roma avea mai
multe mii de sclavi pentru satisfacerea dife-
ritelor lor capricii.
Sclavul era socotit ca un lucru, ca oricare
altul, un obiect de comert, aezat de legi in
rndul animalelor. Stdpanul avea drept de viati
i de moarte asupra acestor nenorociti supui
fdra nici o restrictiune legald.
Patruuznd ins& cretinismul In Cetatea
eterna, en Duhul sau Dumnezeesc de mild, i
umanitate, svri lucrarea cea sfnta de im-
blnzire a sufletului omenesc ; Numindu-i pe
toti fii i frati ai Sai i Wind i dezvoltnd
in clasele sociale avute sentimental caritatei
cretine Ltd, de cei slabi i apsati, Mntui-
torul Hristos aezi prin aceasta principiul pe
baza caruia avea sa reguleze In viitor rapor-
turile dintre membrii Societatei. Cea mai veche
legislatie a Bisericei Cretine, Canoanele apos-
tolice, cer pentru sclavi repaosul saptmnal
iar Printii bisericeti se ridicard contra as-
primei unora dintre staplui. Ce trebuinta
aveti, zicea Sfntul Than Hrisostom, de a
 LUMINATORUL
nea dupa voi atata multime de robi? Invi-
tati-i veo nieserie si liberati-i". Stapani, zi-
cea Sfntul Grigore de Nyssa, im uitati ca
omul, din firea sa, este liber si ca inaintea
lui Dumnezeu. stpani si sclavi, sunteti egali".
In fata acestor salmi* din partea bise-
ricei crestine, era natural ca liberarea scla-
vilor sa intre In obiceiul timpului, pni ce se
ajunse a fi toti sclavii 1ibera0.
Prin acest mare act social, Biserica cres-
tini si-a cstigat un drept neperitor la re-
cunostinta popoarelor pentru bratele si ener-
guile trupesti si intelectuale pe care le-a scos
din toropeala si josnicia sclaviei si le-a redat
productiunei economice si sociale, organiznd
munca datatoare de progres.
Tot in aceasta ordine de idei nu trebueste
uitat rolul bineficator pe care biserica cre-
tini l'a realizat cu cei saraci si oropsiti de
soarta. Prin propoveduirea invataturilor de
mil si milostivire, biserica crestina a oca-
zionat cldirea de numeroase spitale, aziluri
pentru batrni, aziluri pentru straini, diferite
institutiuni de binefacere care constituesc o
adevarata podoaba pentru biserica crestini,
putem chiar spune ca, cultul celor saraci a
devenit caracterul distinctiv al religiunei ere--
tine, pe cnd cei vechi nu Wean saracilor
de cat jocurile glatliatoare si alte cruzimi in-
fioritoare.
Legislatia. Cnd biserica a putut sa lucreze
asupra legislatiunei publice, ea a transformat
toafe institutiunile clandu-le un caracter cres-
tinesc. Imperiul Roman a avut perioada sa
crestina cu Constantin si urmasii sai. Legile
sale au fost reinoite iar institutiunile sale iz-
vodite din esenta Crestinismului, au supravie-
tuit si au devenit In totalitatea lor patrimo-
niul comuu al crestintalei. Astfel, la oricare
ramuri de ale dreptului ne-am referi, vom ve-
dea ca n'a ramas neinraurit de spiritul doc-
trinei Crestine. Cu deosebire Ina trebue men-
tionat dreptul penal si international cari s'au
resimtit mai mult de inraurirea duhului crestin.
Legislatia crestin aduce cu sine Inca dela
www.dacoromanica.ro
13
inceput un duh de blndete si mil, necunos-
cut lian atunci imparatilor pagni. Scopul
siu chiar este diferit. Pe dud societatea ci-
vita', cnd aplica vr'o pedeaps voeste sit pe-
depseasca pe vinovat si s sperie pe ceilalti
prin exemplu, biserica crestini cauti mai iutal
expierea greselei, apoi cainta vinovatutului si
In fine iertarea.
Cugetarea crestin fiind de a da pedepse
sau corectiuni dupa cum dau parintii copiilor,
ea recomand, ca pedepsele de aplicat, si se
(lea cu un duh de mild, iar nu de ur. De
la 'nceput ea arata oroare pentrtt virsarea de
snge si ardere : ,.quae ad ustionem aut occi-
sionem ducunt prohibet" 1). Multumita Biseri-
cei crestine, au disparut crudele pedepse din
dreptul Roman. Dreptul canonic a oprit con-
damnarea la moarte si a prescris orice pe-
depse care aveau de urmare injosirea si ne-
cinstirea demnittei omenesti, pe care o ri-
dica atit de mult That asaza marturisirea
acuzatului si depunerile martorilor bazate pe
juramntul religios ca singurele probe pe care
trebue sa se institue judecata.
Tot asemenea Biserica a oprit obiceiurile
crude si superstitioase ale barbarilor asezati
in Europa i trecuti la crestinism; Astfel le-
gea Salina. 2) ne vorbeste de apa fiarta, uncle
cel presupus a fi vinovat isi baga maim in
apa fierbiute si daca nu era vinovat nu-i se
inampla nimic, iar dad, era, contrarittl. Alte
legi analoage, la acela popor, prevad acela
lucru, cu focul ins. Era deasemenea si probe
ea apa rece, adica cel presupus vinovat era
legat de maini si de picioare si aruncat In
apa rece; daci era, nevinovat plutea d'asupra,
da,ca era, ilia vinovat se afunda. Si a trebuit
si vina vremurile de ratacire a mintei de prin
evul media pentru a reaparea iarasi pedeapsa
cu moarte, aprobati si generalizata apoi de
diferite parlamente, dovedind odati mai mult
1) Du Boys : histoire du droit criminel eu France.
2) Legea Salica a Francilor Salieni (prinOi Fran-
cezilor de azi) cuprindea astfel de msuri.
 14
c societatea merge spre decadere cand se
departeaza de Durnnezeu. Dreptul gintilor (in-
ternational) anterior cre;tinismului nu avea
de cat o singura lege: Vae victis", (Vai de
cei invin;i!) Rzboiul dadea prada i robi ce-
liii invingittor. In imperial cre;tin nu se mai
fac robi, ci, dup rzboi ei stint liberati. In-
vingatorul cre;tin Ingrije;te de inimicii rtnii pe
campul de lupt. lar azi cele mai multe din nein-
telegerile i conflictele internationale se dez-
leaga nu atat pe calea brutal& a armelor, cat
pe calea pacei i diplomatiei internationale.
In Ordinea Politica. Cre;tininmul, la veni-
rea sa In lume, gase;te in fata lui despotis-
mul absolut al Cezarilor Romani, care era to-
tal in conducerea Statului. Aducand cre;tinis-
mal cu sine principiile de egalitate i libertate,
puse bazele pregatitoare pentra organizarea
democratica, cu baza evanghelica, a societatei
din vremurile armatoare. Acest lucru, reiese
in mod constant, din toate timpurile i pana
azi, din sfortarile i luptele politice, care se
observa in toate Statele, ca nizuinte nestra-
mutate spre democratism.
In ce pri ve;te administratia, de i Biserica
n'a avut niciodata vean amestec direct, tau;
Ilimeni nu poate tagadul ca spiritul echitatei
cre;tine nu se poate observa destul de bine
11 in acest domeniu.
In8trwliunea, care la pagani era rezervata
numai pentru, cei nobili i bogati, se coborl,
multurnit iari duhului cre;tin, i printre cei
mici i saraci.
Incepand din tinipurile cnd popoarele in-
cepur a se inchega in forma de State (sec
11-12) i pana in vremurile mai noui, cand
se organiza i invatamantul ca i celelalte ra-
muri de activitate omeneasca, singurul ele-
ment didactic, pretutindeni a fost preotal,
care oranduit sa fie lumina lumei, n'a incetat
un moment de face -- dupa cat puterile
Imprejurarile i-au permis datoria de das-
cal pentru cei doritori de invtatura.
Invitamintul popular care a ajuns in tim-
pul de fata la un grad ap de inaintat
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
datoreaza inceputurile sale tot unor clerici ca:
Lasalle
dintre ai carei reprezentanti unii
azi arunci sgeti bisericei cre;tine, uita ca
fr un cre;tinism care in genere ridic ni-
velul mintei omene;ti i spiritualizand, i-a des-
chis orizonturi noi i i-a inlesnit propa;irea
en care azi se mndre;te. Pentruce ;tiintele
mai inainte de aparitia cre;tinismului au ramas
atat de inapoiate, cand este ;tiut lucru
istorice;te vorbind, interval& de timp vietnit
de popoare de la inceputul istoriei lumei
liana la Mantuitorul Hristos este cu malt mai
lung ca cel scars de la inceputul erei cre;-
tine liana azi ? Tocmai pentnt c. Ii lipsea lu-
mei lumina cea adevrata care i-a facut cu-
noscuta calea adevarului spre cele de sus Ointru
cele omene;ti, lumina care adusi in lume de ea:-
tre Mantuitorul Hristos, a facut posibila viata
Oiintifie ca progresele i descoperirile sale.
Arta, care este fructul pacei ;i al prospe-
rittei nu ;i-a luat avant decat dup ce s'a pus
in servicial religiunei. Elemental religios este
cel mai important izvor din care arta ;i-a scos
viata sa. Religiunea este izvoral inspiratiunei,
focarul adevrului, alifrurnosului ;i al bineld 1).
Manastirile sunt acelea care au contribuit
la desvoltarea artei cre;tine ca i a celorlalte
rarnuri de activitate culturala. In ele s'a f-
cut proslavirea lui Durnnezeu in poeme de pic-
turi, de cantari sfinte, de arhitectura biseri-
ceased! La umbra Manastirilor i in ;collie
calugre;ti generatiuni de arti;ti 0-au cautat
modelele lectiunilor lor i motivele inspirati-
unei lor.
Din cele expuse pe scurt In randurile de
mai sus, se vede destal de limpede cat dato-
reazi civilizatia de astzi cu toate ramurile
sale cre;tinismulai, adeverind i confirmand
astfel cuvintele Mantuitorulai Hristos : Eu sunt
lamina lumei, eel ce umbra. Intru mine nu va
umbla intru intuneree, ci va avea lumina vie-
tei". PR. $TEFAN PIRLIGRAS.
Cartier: L'arte Chrtien.
 LUMINATORUL 15

DIN PRELUCRARILE LUI ANTON PAN

Extrase din hartiele aflate in arhivele 8f. Episcopii de Ramnic de Pr. P.
Cnd imprtia prea slvita gutuie i
oblduia prea slvita chitrd, atunci sobor-
nicia erodie, para era paracliser mare,
mrul marele logoft, nramza mare stol-
nic, cireaa mare cmreas i pruna mare
vistieres, iar alunile i cdpunile erea toate
logofeti de taind ai impratului.
Atunci merse strugurile inaintea Imp-
ratului, prnd i zicnd; prea cinstite im-
prate, s fie prin tirea imprtiei tale
ca intiu credinciosul piper cu comisul
cimbru i sptaru nuca, dela ideia cea
mirositoare a scortioarei i cuioarelor,
porunca imprtiei tale nu o pzete i
cum nu se cade o batjocurete, iar im-
pratu Ii zise : ai martori s spuie fat ?
Imi zise strugurile, inti pe maslina doamna
starit, linte, ndutul, bobul sngerat go-
nit de Duhul necurat, pe prea slvitul cas-
travete i pe igumenul fasole umfltorul
de pntece i pe d-lui vornicul dovleac,
pe acetea pe toti i am martori foarte
credincioi.
Dar cnd cautd cam departe, uncle ve-
nea ceapa veninat cu 12 veminte mo-
horte imbrdcat i cu barba tdr4i pe jos
cum ajuns inaintea impratului se jurd
zicnd: De nu va fi acestea minciuni s
n'am parte de fratemeu usturoi, de cus-
crul meu praz, de socrumeu hrean, fiimea
ridichie, ginerimeu ardeiu, nepopi mei mor-
covi i ptrunjei i nepoatele mele brozbe
si gulii sa spuie acum de fata cu
mine.
Atunci impratul porunci celor ce ade
langd dnsul, sint.diu tu varz involtat,
sfeclo, spnacule, deschidetiv crtile i ju-
decati dup pravil, i sd se strnga toti
boerii divanului, nucile, cpunile, alunele,
stafidele, migdalele, rocovile, ciulini i cu
cel mare judector stiru. Ei judecard dupl
pravild i gsira pe strugure vinovat;
Atunci strugurile se vit i strip zicnd
i zarzna impreun cu caisa se tine
de persida, cd dumnezeescul pepene de
mare scarbd au crpat, cd zigurosul i
inghimposul agriu ii ascute ghimpii nu-
mai ca s-i intig in grumazul imparatului.
Atunci impratul ncjit, blestem pe
strugure zicnd: tu de o parte de lemn
s fii spnzurat, de cutit cam s fii tdiat
i de voinic tinr in lin clcat, sangele
tut s-1 bea brbatii, mintea s li se ve-
seleasc, dar ochii in cap s le rwascd
picioarele s li se impleticeasa prin no-
roiu ca porcii s se tvleascai cu cio-
megele in cap unii pe altii s se lo-
veascd.

Casierul Revistei este Pdrintele GH. SACERDOTIANU, care roagd

stdruitor pe abonAi sa nu uite de indatoririle, ce au care o foaie la
care se fac sfortdri i morale i materiale, ca s. apard cat mai bine.

www.dacoromanica.ro
 16
Pozitiunea [locu I] preotului ;i den lui de activitate in hiserici ;i societate, priviti
din punct de vedere: istoric, dogmatic, canonic si social; ;i cum s'ar putea
imbunititi spre bindle i Inflorirea bisericii i trii
Ix
In cele precedente s'a aritat, ca de sfatul
preotilor nu s'au lipsit episcopii, Dimpotrivi,
episcopii au luat cu ei in sinoadele locale i
in cele ecumenice pe preotii lor cei mai dis-
tini in cultura teologia, ca sa ajute cu lu-
minele lor in discutiuni. Si preotii s'au achi-
tat cu malt succes de insarcinarea c Ii s'a
dat de episcopii lor.
Si in biserica ortodoxa romn, oridecteori
se simtea nevoe pentru a se pane la cale tre-
bile bisericeti ori se ivise vre'o discutiune
In privinta invtturei cretine, se strngeau
episcopii ea egumenii i preotii la sfat pentru a
orndul administratia disciplina bisericeasc.
A pe timpul domnitoralui roman Radii
cel Mare, Nifon patriarhul tinu un sinod pen-
tru organizarea bisericei muntene la care luari
parte toti egumenii i tot clerul bisericei. La
1642 se tinu la Iai un Sinod, in vederea
aprob&rii confesiunii de credinta a lui Petra
.Movilk la care pe rang& episcopi luard parte
i clerici greci i rui. La 1752 Mitropolitul
Moldovei, Jacob Putneanu, tinu un sinod la
Iai compus din episcopii trii i 24 calugari.
De la 1872, avem sinodul in compunerea
actual, cruia 1909 i se alipi un nou organ
Consistoriul Superior bisericesc" ca atribu-
tiuni administrative i disciplinare i cu vot
consultativ in unele cestiuni, iar in altele cu
vot deliberativ.
Prin crearea acestui nou organ in viata bi-
sericeasc& unde este reprezentat& i preotimea
trii s'a lrgit oarecum sfera de activitate a
preotului in biserici. Preotul romin a fost
chemat la sfat impreun cu erarhii bisericii
noastre spre a fi consultat i intrebat asupra
trebilor bisericeti, ca until care trind in con-
tact cu poporul in tot timpul ii poate da mai
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
bine seama despre cele mai potrivite mijloace
prin care s'ar ridica poporul pe o treapt& mai
ball& de moralitate i religiozitate i s'ar in-
tri credinta intrInsul.
Indiferent pentra preoti, daca au numai vot
consultativ, sau deliberativ, ceeace trebue re-
tinut este, ea, prin chemarea lor la sfat, fie
impreund ea episcopii, fie deosebi, s'a recu-
noscut ca o necesitate mare pentru bunul mers
al trebilor bisericeti, ca de concursul preo-
timei nu se poate dispensa nimeni.
Pentru a invedera aceasta n'avem cleat s&
facem o privire scurt asupra atributiunilor
ce i s'a dat prin legea din 1909, preotimei
chemati la sfat ca efii si ierarhici, apoi,
cari sunt cele mai de seam& lucrari ale con-
sistoriului superior bisericesc din cele 3 se-
siuni; i cum i s'ar putea largi competinta i
marl cercul atributiunilor sale, far& nici o pri-
mejdie pentru canonicitatea bisericei noastre din
pullet de vedere admiuistrativ disciplinar.
11.
Dup& legea din 1909, consistorul superior
bisericesc are ca atributiuni;
1) Cestiuni privitoare la alcatuirea paro-
hiilor ;
2) Idem la schimbri in statul clerului pa-
rohi al ;
3) Idem la programele de studia ale Semi-
nariilor i Faculttei de Teologie;
4) Intocmirea regulamentelor de ordine
disciplina ale seminariilor, Faculttei de Teo-
logie 1 internatul Teologic ;
5) Programele invtamntului religios In
toate coalele Statului;
6) A face propuneri pentra numirea perso-
nalului didactic la Seminarii i la Facultatea
de Teologie;
7) Idem pentru intretinerea bisericilor, M-
nstirilor i a clerului in genere;
 LUMINA:1'0RM
8) Idem peistru alcatuirea regulameutelor
privitoare la bnua functionare a bisericilor si
mandstirilor;
9) Numirea unui inspector din sanul su,
al seminariilor clericale;
La rezolvarea acestor cestiuni consistoriul
superior bisericese ia parte in plenul au,
(membrii firesti si cei alesi) iar hotaririle se
aproba. de Ministerul Cultelor.
10) Apoi cu cestinni privitoare la construi-
rea si zugravirea bisericilor ;
11) Idem la recompensarea clericilor me-
ritosi ; . cestinnea propagandei sectei adventiste si ca-
12) Jndecarea ca instanta de apel a cleri-
cilor caterisiti de consistoriile eparhiale ;
13) Idem a membrilor alesi ai consist. sup.
bisericesc pedepsiti de consistoriile eparhiale;
14) Poate sa ia schima monahala;
15) Regularea cantrilor bisericesti;
16) Intocmirea de regulamente pentru de-
terminarea portului atat al derului, cat si al
seminaristilor si al studentilor in Teologie;
17) Cu cercetarea cartilor didactice pentru
invtmantul religiei in scoale ;
18) In fine en privigherea imprimarii, cu
cercetarea indreptarea eratilor de ritual;
La rezolvarea cestiunilor dela punctul 10
18 consistoriul superior bisericesc se desface.
Se discuta aceste cestinni numai de membrii
alesi si toate hotririle ca s fie valabile, trec
la Sfautul Sinod, care le ratific.
Care sunt, acum, cele mai de seam lucrari
cu cari s'a ocupat consistoriul superior bise-
risesc, fie k plenul sau, fie deosebi, in cele
trei sesiuni.
Pentru prima oar consistoriul superior bi-
sericese se convoaca prin decret regal in se-
siune extraordinar la 14 Decembrie 1909.
Se tin patru sedinte. Se ocup cu regula-
mental interior al consistoriului superior bi-
scricesc, cu discutarea propunerei privitoare
pe fabricatiunea lumandrilor de ceara curat
de albine si a se introduce in lege restric-
Ouni impotriva falsificrei si sanctiuni mai
grele, cestiunea refeiitoare la imbuultatirea
www.dacoromanica.ro
17
pozitiunei materiale a clerului In genere, la
retribuirea preotil or cari suplinesc parohiile
vacante, regulamentul si programele de studii
ale scoalelor de cantareti bisericesti si altele
mai mici.
In sesiunea ordinara de primvar din 26
Aprilie 1910, consistoriul superior bisericesc
tine 7 sedinte. Se ocupa cu cercetri si apro-
bri de carti didactice pentru invtimantul
religios, cu intocmirea regulamentului pentru
conferintele pastorale, cu propuneri despre in-
fiintarea unor jurli de impaciuire in sate, cut
tolicilor, alegerea unui kspector pentru con-
trolul invtmantului religios in seminarii si
scoalele publice si altele...
In sesiunea oridnara de toamna din 11 Oc-
tombrie 1910, Consistoriul superior bisericese
tine cinci sedinte. Se ocupa cu cestiunea re-
feritoare la icoane, zugravirea de biserici, a-
probari de carti didactice de religie, en pro-
puneri relative la imbunatatirea salariilor can-
taretilor bisericesti, a egalizrei salariilor pro-
fesorilor de religie cu ceilalti profesori, a pre-
darei religiei in scoalele primare de catre
preoti; en cestiunea de a se reduce numrul
martorilor la judecarea proceselor la consis-
toriile eparhiale ; cu intocmirea unui catechism
si a unei carti de rugaciuni pentru popor, cu
alegerea comisiunei sa alciituiasca regulamen-
tul portului clerului in genere si altele.
La rezolvarea, tratarea si discutiunea aces-
tor cestiuni se reduce activitarea consistoriului
superior bisericesc. S'ar zice de unii a acti-
vitatea consistoriului superior bisericesc n'a
prea fost asa rodnia!
0 institutiune nou care are Ina o cale
batatorita, nici nu putea sa La mai mult;
caci e g-rett--&& ,strbati crri pliue de bolo-
vani. Cat i s'a dat spre discutie tot s'a re-
solvat. i ceeace este Inca de retina este con-
statarea, ce se face, ca puterea politiceasc a
dat atentie hotririlor sale dintre cari au si
luat fiinti spre cel mai mare bine al bise-
ricei.
 18
Fr nici o primejdie peutru canonicitatea
bisericei, dup a mea timil Were, s'ar putea
largi sfera de competinta a consistoriului su-
perior bisericesc, daca i s'ar da alta formatie
in sensul de a fi, ori o adunare mai mare a
preotilor, fra a face parte din ea episcopii,
cu votul consultativ ; ori, dacei s'ar chema preo(ii
Sfiintal Sinod, ca membrii participanti, cu
atributinnea de a referi, asupra urinfitoarelor
cestiuni de ordin administrativ ce li s'ar da
spre avizare, mrind ea chipul acesta i sfera
de activitate a preotului in biserici slujind
bisericii ca un consiliu cu vot consultativ.
In asemenea caz atributiunile sale ar pu-
tea fi cam acestea:
1) A intocmi proecte de regulamente refe-
ritoare la clasificarea parohiilor urbane si ru-
rale ;
2) A-si da avizul asupra infiintarei de noi
parohii urbane si rurale, alipiri i deslipiri de
sate si suburbii de la parohii i orice alte
modificri de nume i circumscriptii;
3) A-si da avizul asupra anteproectelor de
legi i regulamente privitoare la biserica
clerul ei;
4) A-si da avizul asupra ante proectelor de
regulamente pentru executarea constructiunilor
de biserici, pertra zugravirea bisericilor, ti-
pariri de icoane i distribuirea de obiecte sa-
cre pe la biserici, reparatiuni i zidiri de case
paroliale, atenante i altele...
5) A verifica si aproba alegerea i numi-
rea membrilor in Epitropiile bisericesti, cari
i se vor inainta de dare Ministerul Oultelor;
6) A privighea i controla inventariile bi-
sericilor urbane 0 rurale de averea lor mo-
bil& si irnobil spre a se pstra in fiinta;
7) A elabora programele de studii ale se-
minariilor clericale i a-si da avizul asupra
propramei Facultatei de Teologie;
8) A intocmi regalarnentele de ordine
disciplink ale seminariilor clericale si inter-
natului Teologic, i a-si da avizul asupra re-
gulamentului Facultatii de Teologie;
9) A-si da avizal asupre programelor pen-
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
tru studiul religiunii in toati scoalele publice
0 private ale Statului;
10) A intocmi regulamentul pentru numi-
rea profesorilor de stiinte religioase la semi-
narii da avizul asupra numirii profe-
sorilor la Facultatea de Teologie, seminarii
(obiecte religioase) si a profesorilor de religie
in toate scoalele secundare din Ora;
A-si da avizul asupra numirii i inlocuirii
Diredorilor serninariilor, de superiori la ca-
pela Romn din Paris, a directorilor inter-
natului Teologic, si a membrilor in comisiuni
pedagogice i alte concursuri religioase;
12) A face propuneii si a privighea pen-
tru buna stare si intretinere a bisericilor ur-
bane si rurale si a Sfintelor Mnastiri cu cele
necesare cultului divin, ca vesminte, vase, sa-
cre, carti de ritual, etc. si a elabora regula-
mente pentra buna fauctionare a corurilor stl-
testi;
13) A privighea asupra religiozitatii i mo-
ralitatei poporului lu genere i asupra pur-
tarei preotilor i celorlalti slujitori bisericesti
In genere, cum de ex. pentru strpirea divor-
turilor, concubinagiilor, avorturilor i luare
de milsuri impotriva alcoolistnului prim Infan-
t:5h de societal" de ternperanta, etc.
14) A intocini regulamentele pentru confe-
rintele pastorale, cercuri culturale comune cu
nvttorii pentru stabilirea unei actiuni
mane a preotilor cu invattorii i a-si da avi-
zul asupra rezultatelor conferintelor pastorale
prin cercetarea rapoartelor presedintilor con-
ferintelor trimise chiriarhilor respectivi;
15) A-si da avizul asupra tuturor drilor
de seam& anuale despre starea religioasa
morala i materiala a parohiilor din tara ce
sunt obligati preotii a intocmi la finele anu-
lui bisericesc;
16) A delega din snul su ckte un mem-
bra in comisiune pentru examinarea aspiran-
tilor de seminarli, pentru examinarea absol-
ventilor de seminarii si a bursierilor interna-
tului Teologic;
17) A-si da avizul asupra cererilor celor
 WMINATORUL
mai meritosi preoti, cari se oferl a preda in-
vtimantul religiunii in scoalele primare ur-
bane si rurale, sau cu catichisarea lor;
18) A alege si a denumi din salmi su
inspectorii invtmntului religios in scolile
din Ord, indatorati a controla modul predri
si a referi despre cele constatate si a inspecta
scolile de cnt5reti bisericesti ;
1 9) A-si da avizul si a face propuneri a-
supra recompensrei de catre Ministerul Cul-
telor a preotilor i diaconilor cari s'au distins
printeo activitate rodnia in scopul intdriri
credii0 in popor si a ridic5rii lui pe terenul
economic si cultural;
20) A judeca ca instant& de apel toate a-
pelurile clericilor caterisiti de Consistoriile
eparhiale; iar pe membrii alesi ai consistoriu-
lui superior bisericesc in prima instant pen-
tru orice invinuiri i contraveniri la canoane
legi bisericesti;
21) A cerceta da avizul asupra in-
tocmirei cartilor de religie pentru invtamn-
tul religios i toate coli1e publice si private
din tar& ; asupra crtilor de muzic biseri-
ceasc. pentru seminarii i coalele de cnt-
reti, etc. si a privighea asupra imprimrii ar-
tilor de ritual, ca s fie retiprite inteo limb
curat romneasc5, i pe Intelesul tuturora fr
a se schimba Intelesul lor doctrinal;
22) A intocm regulamentul pentru costa-
mul clerului Ill genere al Semiraristitor, stu-
dentilor in teologie i distinctiuni in demni-
tatile i rangurile persoanelor din administra-
tiunea bisericeasa ;
23) A cercet i a-si da avizul asupra trt-
turor manualelor de predici elaborate de cle-
nei si a face propuneri Ministerului de 011ie
pentru pre,miarea i imprimarea in comptul
su a celor mai bane si a privighea O. se
introducd in toate bisericile ca cirti oficiale
de predici ;
24) Ali da avizul asupra tutulor cazurilor
prevazute in lege pentru creri de noi pos-
turi de preoti pe la biserici, cum si in cazu-
rile de punerea in disponibilitate din oficia a
www.dacoromanica.ro
preotilor infirmi, bhtrni sau atinsi de vre o
boal, si a face propuneri Ministerului de Culte
pentru ajutorarea lor si a preoteselor vdave
din fondul milelor ;
25) Ali da avizul asupra infiinttirii de so-
cietti clericale si a cerceta statutele Ion ce-i
stint trimise de chiriarhii respectivi;
26) A verifica i valida titlurile membrilor
si, a cerceta toate contestatiunilor ivite la
alegeri, a lua parte la alegerile episcopilor
Mitropolitilor In marele colegiu si a intocmi
regulamentul pentru alegerea membrilor con-
sistoriului superior bisericese;
27) Ali da avizul i intocmi regulamente
pentru infiintarea i buna functionare a scoa-
lelor pentra pregittirea cntretilor bisericesti;
28) A face propuneri Ministerului de Culte
privitoare la introducerea unor eventuale mo-
dificri in bugetele bisericilor necesare bunulni
Ion mers;
29) A trati despre toate mijloacele cele
mai potrivite prin care preotii i vor putea
mai bine indeplini datoriile lor In biseric&
afar pentra o mai bun& indrumare economic&
si cultural& a poporului, cum si pentru infiintdri
de stupdrii pentru cultura albinelor, societati
cu scopuri culturale i altele;
30) A apr biserica i pe elm! ei de ata-
curile vrsmasilor si a o sprijini in marginile
asezmntului canonic si a legiuirilor biseri-
cesti;
31) A privighea ca i Sfintele Mnstiri
s-si ating& chemarea i rostul lor de a sluji
trii ca centre culturale, cum erau in trecu-
tul nostru bisericesc ;
32) Ali da avizul asupra oriarei eestiani
de interes general pentru biserich i clerul
mirean ; cum si a se ingriji de buna lor stare;
33) A privighea si a statua asupra infiin-
Wei de biblioteci parohiale, scoli de adulti,
cursuri libere in Dumineci i srbtori, socie-
tti cooperative, obsti in cari se cere neapti-
rat si concursul clerului pentru buna lor func-
tionare ;
34) A cerceta i supraveghea condue-
 20
tineretulni colar In Dumineci 0 sfirbtori la
biserie 0 asupra Infiintari de capele In toate
colile publice i private din tart pentru edu-
catinnea religioas a colarilor ;
35) A elabora impreun at delegatii Mi-
nisterului de Culte un cod administrativ al
tutulor legilor regulamentelor 0 dispozitiunilor
cu privire la biseric 0 cler, care se va im-
prima 0 distribui tuturor parohiilor din Ora ;
36) A intocmi regulamente 0 a ingriji pen-
tru crearea di muzee religioase, cum i peutru
buna lor functionare ;
37) A intocmi regulamente 0 ali da avizul
contra tuturor msurilor pentru colaborarea
preotilor ca auxiliari ai medicilor in anunta-
rea boalelor endemice, 0 epidemice, pentru edu-
catiunea religioas a soldatilor, pentru tinerea
de conferinte cu continut religios moral de
citre confesorii 0 preotii in garnizoane spi-
tale, inchisori i penitenciare ; infiintri de bi-
blioteci In aceste aezminte etc.
38) A supraveghea i cerceta starea ma-
terial a tipografiei, cirtilor bisericeti 0 Re-
vistei Bisericei Ort. Romn, 0 ali da avizul
asupra numirei i inlocuirei att a persona-
: 4
Din Truitt de l'existence de Dieu" Melon
Douai despre existenta lui Dumnezeu, scoase din Intreaga priueliite a uniuersului
Nu pot sd deschid ochii, fdrd a admira
mdestria care strdlucete In intreaga fire :
cea mai mica' arunaturd de ochiu, ajunge
pentru a observa mna care face totul. Fie
ca oamenii, deprini a media adevdruri
abstracte, i a se urca (cu mintea) pand
la cele dinti principii, sd creadd In Di-
vinitate, pentrucd ideea de Divinitate se
gsete In mintea noastrd ; acest mijloc e
un drum sigur pentru a ajunge la izvorul
adevdrului.
Dar cu ct acest drum este mai drept
i mai scurt, cu atat este mai greu i mai
inaccesibil pentru grosul oamenilor cari
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
lului administrativ at 0 a celui de redactie i
a face propuneri pentru buna stare, organi-
zare 0 functionare a acestor doua aezrninte
biserice0i 0 altora ce se vor mai infiinta ;
39) A-0 da avizul asupra strngerei de
colecte pentru scopuri religioase in tar i
afar& ;
40) In fine a se consulta 0 aviza asupra
tuturor cestiunilor 0 afacerilor de ordin dis-
ciplinar 0 adrninistrativ referitoare la biserici
i clerul bisericesc mirean in marginile atri-
butiunilor aid aritate 0 pe temeiul sfintelor
canoane 0 tutulor legiuirilor bisericeti In vi-
goare pentru pstrarea raporturilor de coor-
donare dintre biseric, i Stat.
Facndu-se oarecare descentralizare colegiul
preotilor ale0 va avea mult de lucru in bi-
seric. Altfel va fi un organ, care, ca toate
organele cari nu functioneaza in continuu, va
cdea in desuetudine.
Aceasta e prerea mea, care complecteaza
cele spuse mai inainte In acest studiu, relativ
la cercul de activitate al preotului dupa ca-
noane.
Icouom IOAN BIALIESCU, Profesor.
-:
sunt sclavi ai imaginatiei lor (cari nu pot
sd Inteleagd uor, de cat ceeace cade sub
simturi, din care pot sli formeze o icoand
In mintea lor). E o dovedire aa de simpld,
cd scapd, tocmai prin simplicitatea sa,
mintilor incapabile de operatiuni curat in-
telectuale. Cu cdt aceast cale de a gds
Fiinta cea dintdiu este mai perfectd,
cu aMt mai patine sunt mintile 'in stare
sd o urmeze.
Dar mai este i o altd cale nu tocmai
aa de desdvaritd i care este potrivit i
pentru oamenii cei mai de rnd. Oamenii
cei mai putin dedati cu judecata i cei cd-.
 LUMINATORUL
rora le plac foarte mult cunotintele cd-
pkate deocamdatd prin simturi, pot, cu o
singurd aruncare de privire, sa descopere
pe Ace la ce se zugravete In toate ope-
rile sale. Intelepciunea i puternicia de care
a lsat urme In tot ceeace a fdcut El, fac
ca sa fie vdzut, ca Inteo oglind, de aceia
cari nu-I pot privi mult, mult de tot, In
propria i neasemiinata sa icoand. Aceasta
e o filozofie care cade sub simturile noa-
stre i la indemna oricui, de care orice
om, lipsit de patim i prejuditii, este ca-
pabil. Sufletul omenesc este inteligent,
Insd, fiindcd prin pedeapsd era Incdtuat
In lanturile pdcatului cele omortoare, fu-
sese aa de Injosit, cd nu putea sd se ri-
dice pnd la cunoaterea celor nevAzute,
deck prin Inchipuiri luate dela cele ce
se vdd". (Augustin, De dib. Arb.).
Nu trebue s ne minundm dacd un mare
nurnr de oameni cu o minte ptrunzd-
toare i agerd n'au gsit pe Dumnezeu,
printr'o aruncdtur de privire asupra in-
tregei firi ; patimile ce ii frmntd, le-au
Inchis ochii In fata acestei falr pereche
priveliti. Un orn inptimat pentru o mare
afacere care i-ar rdp1 toatd puterea de a-
tentiune a mintei sale, ar sta zile 'nche-
iate trite() odaie, vzndu-i de rnduirea
intereselor sale, frd a lua 'n seamd, nici
proportiunile camerei, nici ornamentele so-
bei i nici tablourile cari s'ar gds1 Impre-
juru-i : toate aceste lucruri ar fi neIntrerupt
Inaintea ochilor lui i totu niciunul nu i-ar
face impresie.
Astfel trdesc oamenii. Tot le arata pe
Dumnezeu i ei nu-1 vdd nickri. El era
In lume i lumea prin El s'a fcut i to-
tu lurnea nu L'a cunoscut (loan I, 10) ;
Ei trec prin viald fail' a fi observat a-
ceast reprezentare aa uor de vdzut a
Dumnezeirei, Inteatka vraja cea orbitoare
www.dacoromanica.ro
21
veacului de acum), le ia vdzul, farmecul
nimicniciilor lumei, Intunecd cunotintele fo-
lositoare.
Adesea chiar ei nu voesc sd-i deschidd
si le place tare mult sa-i tind Inchii, de
groazd ca sa nu gseascd pe Acela pe cari
nu-1 cautd.
In fine, ceeace ar trebul sa le ajute cel
mai mult sd deschidd ochii, nu le ajutd
dect ca sa li-i Inchidd i mai mult, vreau
sd zic statornicia i regularitatea micdri-
lor pe cari suprema Intelepciune le-a pus
In univers. Augustin zice cd aceste mimini
au pierdut (in ochli nogri) din valoare,
tocmai printr'o neprecurmatd repetire :
Tot aa vorbete i Cicero.
Dar sufletul se obinuete prin repe-
tire zilnicd i prin ceeace ochii vdd me-
reu reprezentndu-se, i nici nu se mai
mirk nici nu cautd cauzele acelor efecte
pe cari le vede mereu ca i cum ar trebul
sd ne hotrascd sa cercetdm mai mult no-
utatea deck mdretia lucrului" Cic. De Nat.
Deor.).
Dar In fine, toat firea arat nemrginita
meteugire a fcdtorului ei. Cnd vorbesc
de meteugire vreau sd zic nu tot de mij-
loace alese Inteadins, pentru a ajunge la un
scop anumit; este un ir, o rnduiald, o
mdestrie un plan neIntrerupt.
Intmplarea este, cu totul din contra, o
cauza oarbd i necesark care nu prega-
tete, care nu rnduete, care nu alege ni-
mic, care n'are nici inteligent nici vointd.
Ori eu sustin cd universul poartd trdstu-
rile unei cauze, nesfkit de puternicd i
inteligentd. Eu sustin cd norocul, adicd In-
tlnirea oarba i Intmpltoare a cauzelor
lipsite de judecatd, nu poate sa fi format
totul. E locul sa amintim aici celebrele
comparatiuni ale celor vechi.
(Va nrmii) Gli. CIAANII, Studeut
 22
Cu privire la modificarea Costumului preotesc
E lucru pe deplin constatat, ca costumul
preotesc are nevoe de modifican i aceasta
pentru mai multe consideratiuni. Voiu enu-
mer aci motivele binecuvntate peutru care
actualul costum se prezint impracticabil in
parte, pentru ca cei in drept s poat cunoate
mai pe deplin modificarile ce urmeaza a se
face.
costum preotesc fie el se impune
in vederea uniformizrei portului celor ce fac
parte din tagma clericald, bine iuteles fftr
a se exclude nuantele de deosebire intre trep-
tele ierarhice.
In acest scop preotal de Ora nu trebue s
difrre de cel de ora, nefiind nici-o ratiune,
care sa ne indreptteasc a admite o deosebire
In port. Necesit deci un costum convenabil
pentru toti, din aceiai treapt.
Actualul costum nu poate iudeplini aceasta
cerint, i aceasta pentru urmtoarele consi-
deratiuni : a) Din punct de 7,edere economic:
Nu toti clericii dispun de aceleai bunuri ma-
teriale. Lund pe un preot de sat cu sala-
rial de lei 80 pe lun, e absurd a credo ca
din atare salariu vi-ar putea face doua cos-
tume de haine pe an ate necesita.
Se tie, ca un costum preotesc din cele a,,-
tuale nu se poate face fara eel putin 150 lei,
deci dou vor cost& lei 300, Ull culion lei 12,
o plarie lei 12. Acum, considernd eft preo-
tul acesta vrea sa fie un adel drat apostol
dar ati, luat 'in day date , caci nvmdnic
e lucreitorul de plata sa" se refera la cei 80
lei lunar , ce vom zice? Salariu 960 lei, din
care o treime (324) costa actualul costum
preotesc. Ii mai rmn pe an 636, din care
va plati chiria casei i imbrcmintea fami-
liei, dar .el ca ce sa se hrneasc ? Se va rds-
punde : in adevr salariul e prea mic"
Dar tocmai fiindc e prea mic, de aceia i el ii
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
face un costum de haine la preotie i le poartft
pn nu se mai tine petec de petec. De co
dar ne mai mirdm cnd Il vedem ca hainele
ritpte inverzite etc. Ele tau ar fi ramas
bune dacd nu i s'ar fi impus ca s le poarte
in afar de serviciile religioase. Admit po
magistrati i advocati care pot s-i Le o
roba i s o tin toat viata, fiindc nu e
obligat a o purta dealt la edinta, devi din
salariile lor s'ar putea face 5 6 rnduri pe
an. Dar nu pot admite pe preot cu un ac-
tual costal)] preotesc aa de costisitor, pe care
s-1 poarte zilnic, pe la trguri prin sat etc.,
fara s aib, de svrit vreun act religios,
ci numai ca sa fie in uniform. Suut pentru
uniformft, dar nu pentru un costum de peste
trei sute lei anual cnd salariul lui e de 80
lei pe lunA. Cel mult fie acest costum in bi-
sericA, i la oficii religioase, dar nu ca uni-
formft in particular, cad mai bine s. nu-I tie
lumea c e preot, dect pretniasca va-
loarea de apostol dup.& verdeata i deterio-
rarea hainelor. Cele ce am zis despre preo -
tul de Ora zic i de cel dela ora,. N u tre-
bue a tinde sa lle valoreze lumea dupa hain,
caci plata noastra pet.tru apostolat ne e re-
zervat mi in scumpetea costumului ci in pre-
dicarea evangheliei lui Hristos prin cuvnt
i fapta.
Reducndu-se purtarea actualului cost= nu-
mai la ouicialtai, s'ar evita o risip pentra cei
mai ca dare de mn din preoti, i nu in zadar,
caci multimea vduvilor i orfanilor intrec
chiar greutatea i scumpetea unor atari cos-
tume, iar preotii cu mijloace restrnse, s'ar
putea prezent in biserica la srbdtori i o-
ficialitati ca un costum mai putin uzat i net-
rat prin toate localurile pe unde il reclama
nevoile lui cetteneti i omeneti.
(Va urn* Diacon, GH. SACERDOTIANU
 LUMINATORUL"
Notite si Informatiuni
P. S. S. Episcop D. D. G/tenadit a lam
voit a .5ubscrie suma de lei, 200 pentru aju-
torarca celor pagubili de inundagile din Mol-
dova, din ca) e 100 i i pe lista de subscriptie
a comite'ului rent) al alceituit n oraoul de re-
oedinta R.-V-Ocea dc bunit rongini sub pre-
oedintia P. S. Salt, oi 100 lei pe lista de
subsc7iptie tlimisa de A. S. R. Principesa
Maria a Romtinici.
* *
Luni 15 August, Adormirea Maicei Dom-
nului" P. S. S. Episcop Eparhiot D. D. Ghenadie,
a oficiat serviciul Sfintei litiu gii la Memilstirea
Bistrita, Hind hramul bisericei dela aceasta
sf. Manastire. P. S. Sa a sosist la Manastire
pentru acest scop inca d'n ajunul Sarbatorei
(Duminica 14 August). Cu aceasta ocazie a
hirotonisit in diacon pe candidatul la preotie
Nicolae Popescu, pe seama parohiel Olanesti
Valcea.
* *
In ziva de 4 Julie a. c. Studenpi Te-
ologi sub conducerea d-lui Prolesor
I. Mihdlcescu, dupd o excursie in Ar-
deal, au vizitat si Sf. Episcopie a Ram-
nicului Noului Severin. Dnsii au fost
asteptati i condusi de Pdrintele Par-
tenie Directorul Cancelariei, putnd
sd viziteze Bis. CatedraM, Paraclisul
Episcopal, Palatul, Boln4a i Came-
laria impreund cu consistorul.
Prea SfinOtul Episcop, fiind bolnav
de mai multd vreme, n'a putut primi
deceit pe d-nul Profesor Mihlcescu.
* *
Cancelaria st Episcopii de Riimnic cum
biuroul Consistoriului Eparkial s' au mutat
In salile caselor dela Bolnita din curtca f.
Episcopii, 'in vederea mutarii Seminariului din
Bi stripi la R.-Wdeea care urmeaza a fi advs
www.dacoromanica.ro
rerb;al local de Scminariu la Reoedilitia
Episcopala, cu incepere dela Septembrie a. c.
* *
P. S. S. Episcop D. D. Ghenadie a apro-
bat sederea tinerilor Constantin D. Nicoleseu
Nicolae Sp. Popeseu, teologi, la sf. Anna-
stire Tismana spre prepara examenele
de lieenta, dnd ordin superiorului a le pune
la dispozitiune eamere i mice acomodri.
* *
Seunbt 6 August, ffind siirbiltoarea
Schimbarea la fatil P. S. S. Episcop al
Rmnicului a fost la sf Melnstire Govora
unde a asistat la oficierea sfintei liturgii.
* *
In ziva de 17 Julie a. c., Cercul Mese-
riasilor din Bucuresti au avut o Serbare
cu Banchet In orasul R.-Vlcea, cu pri-
lejul venirei acestor oaspeti, la Sf. Episco-
pie s'a svArsit un serviciu religios de
toatd pompa, servind inssi Preasfintitul
Episcop cu preotii i Diaconii Sf. Epis-
copii, aceasta Hind i dorinta exprimat
de intregul cerc, prin PresedinteIe activ d.
Tache Georgescu. P. S. Episcop a rdspuns
cu toat dragostea, desi nu 'Ind deplin
restabilit dup.' board..
Printele Partenie preot la catedrald a
tinut cu aceast ocazie o predicd In leg-
turd cu textul evangeliei dela Sf. Liturgie,
cu aplicatii i indemmuri pentru So-
cietate.
Prea Sfintitul Episcop la Sfarsitul Ser-
viciului divin a tinut una din acele cuvn-
tail care tintesc deadreptul la suflet, vor-
bind despre strabuna credint care s'a
purtat biruitoare In prtile Oltenesti aldturi
 24
de neperitoarele virtuti patriotice si care
sunt tot attea amintiri pretioase pentru
orice bun Roman care vine sd se recu-
leagd Inaintea monumentelor de religiozi-
tate si de eroizm ale trecutului romnesc.
Aratd decat folos trupesc sunt caltorille
de acest fel pela locurile i monumentelor
noastre istorice sf. mandstiri in deosebi
unde rsar par'cd i azi din pacea lor si-
hastricd numele attor bravi Domnitori (ca
Matei Basarab dela Arnota i Mircea cel
Baran dela Cozia) si a attor alti buni
strdbuni, al cdror glas vijelios a MIMI--
Mat neamul pentru pdstrarea patrimoniului
nostru national. P. S. Episcop face apoi
cuvenitele Indemnuri i binecuvntdri de
bund sporire tuturor.
* *
Un numdr din Gazeta Meseriasilor" din
Bucuresti, apreciazd foarte frumos predica
tinutd la Sf. Episcopie de Rmnic In ziva
de 17 lulie a. c., lar despre cuvntarea
P. S. Episcop spune cd a fost asa cum
rar se poate rosti astfel de mdret, de Trial-
ttor i sigur de sine cuvntul unui Vl-
dic fatd de credinciosii Insetati de adevdr.
* *
Prea Sfintitul Episcop a incuviintat cere-
rea d-lui Profesor Marius Metzulescu din ur-
bea Craiova de a fi adpostit la Sf. M-
nstire Polovragi din jud. Gorjiu colonia sco-
lar de sub conducerea d-sale.
Trebue s accentudm i cu acest prilej ca
d. Metzulescu este unul dintre profesorii
nostri de inima, cari poarta un deosebit in-
teres tinerimei studioase din Craiova i pe
care a condus'o in anii trecuti la Roma i
Alexandria (Egipt).
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
Dare de seami.
Noi Tinerii de H. WegenGr. Traducere
de Locot. N. Petrescu. (Editura Nearnul Ro-
mAnesc").
Iata o carte prea frurnoasca forma si
ca fond. Din punct de vedere al formei o
adevrat lucrare de art. Ct despre fond,
mi se pare excelenta. Se trateaz problema
vietii sexuale cu privire la tineri, subject de
o importanta netgaduita. Autorul la expus
cu o aleas delicatet. El nu descrie, d in-
stiinteaz ; nu predica vorbete. Si accentul
e ca clela un frate. E sever frd a fi aspru,
serios fr a fi necruttor. Om modern in
cel mai bun sens al cuvntului, H. Wegener
i cunoaste admirabil contimporanii, greuta-
pe care au s le inving i luptele gro-
zave pe care trebuie sa le sustina. El nu-i
zdrobete cu victoriile lui, ci se pune in lo-
cul lor, ceeace-i bine, foarte bine cred. Asta
inseman iubirea crestineasc, altruism El le
intinde mna ca sa-i aduc la libertate, la o
conceptie mai inalta, nobila i frumoas des-
pre viat. Un suflu inviortor insufletete pa-
ginile acestei carti. Tot ce trebuie spus e
spus, i nu e nimic prea- mult. Cartea aceasta
nu-i numai pentru tineret, ci i pentru oricare
s'ar ispiti necugetnd la rau. Inssi cei gre-
siti vor face bine s'o citeasc c le va prinde
mult bine. Vor binecuvnta in urm pe prie-
tenul care i-a inteles si a vrut s le vind in
ajutor. ln scurt, o carte pe care fiecare ta-
nr ar trebul s'o fi cit cel putin odat.
* *
Tipografia i Legtoria de Carti a Societatii
Matei Bctsarab" din R.-VetIcea, unde se im-
prima aceastei revistei, Hind asortatei cu literile
masinele cele mai noui, executet cu Ingrijire
tot felul de lucrri de Tipografie Legeitorie
de Cetrti cu preturi foarte eftine.