OPIS

Tehnologia de cultur pentru mazare boabe -3-8

Tehnologia de cultivare pentru graul de toamna(Graul comun) -8-9
Tehnologia de cultivare pentru porumb boabe -9-11
Tehnologia de cultivare pentru floarea-soarelui -11-16
Tehnologia de cultivare pentru rapita de toamna -16-18

1
Cap.2 Stabilirea structurii culturilor si asolamentului pe o perioada de 5 ani

STRUCTURA CULTURILOR PE 5 ANI

Cultura Anul Anul Anul Anul Anul Anul

2016 2017 2018 2019 2020 2021
-Ha- -Ha- -Ha- -Ha- -Ha- -Ha-
Grau 140 120 130 130 150 180
Floarea S. 260 150 180 140 120 260
Rapita ulei 180 140 250 280 180 140
Mazare 150 310 290 300 270 120
boabe
Porumb 120 130 -- -- 130 150
boabe
Total 850 850 850 850 850 850

ASOLAMENTUL CULTURILOR PE 5 ANI

Asolamentul

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie

agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.
Asolamentul urmreste s creeze condiii de mediu mai favorabile pentru plantele
cultivate, o mai bun aprovizionare cu ap i substane nutritive i prevenirea pagubelor
provocate de buruieni, boli i duntori.
Astfel, dup plante care las n sol cantiti mari de elemente nutritive, cum ar fi
leguminoasele, s urmeze plante mari consumtoare de azot i fosfor, cum sunt
porumbul, grul, sfecla, floarea soarelui,etc. De asemenea, se recomand ca dup plante
mari consumatoare de ap s urmeze plante cu un consum mai redus de ap. Prin rotaie
i succesiunea culturilor n cadrul asolamentului trebuie s se realizeze i o bun
combatere a bolilor i duntorilor, i a buruienilor.

2
 SOLA ANUL
2016 2017 2018 2019 2020 2021
Ha
A 145 Floarea Mazare Rapita Garau Porumb Floarea
soarelui boabe ulei de boabe soarelui
130 toamna
A 250 Mazare Floarea Mazare Rapita Garau Porumb
boabe soarelui boabe ulei de boabe
150 toamna
A 244 Rapita Mazare Floarea Mazare Rapita Garau
ulei boabe soarelui boabe ulei de
180 toamna
A 160 Garau Rapita Mazare Floarea Mazare Rapita
de ulei boabe soarelui boabe ulei
140 toamna
A 100 Porumb Garau Rapita Mazare Floarea Mazare
boabe de ulei boabe soarelui boabe
120 toamna
A 155 Floarea Porumb Garau Rapita Mazare Floarea
soarelui boabe de ulei boabe soarelui
130 toamna
Total 850 850 850 850 850 850
850

Cap.3 Elaborarea tehnologiilor de cultura pentru productia vegetala

I.Tehnologia de cultur pentru mazare boabe

Latin: Pisum sativum

1. Rotaia
Este de dorit ca mazrea s urmeze dup plante care prsesc terenul devreme,
permind
3
lucrarea mai timpurie i ct mai corect a solului, care s fie nivelat, fr resturi vegetale
i buruieni nc din toamn. Cele mai bune rezultate se obin dup cereale pioase i
dup unele culturi pritoare cu recoltare mai timpurie i n condiiile n care au fost
combtute bine buruienile.
n Romnia structura culturilor a impus, timp ndelungat, cultivarea mazrii, n primul
rnd dup porumb, floarea-soarelui, sfecl de zahr, cartof, rapi (cu rezultate destul
de bune).
Nu se recomand amplasarea culturilor de mazre dup alte leguminoase, pe de o
parte, pentru a evita riscurile excesului de azot, iar pe de alt parte, din cauza
perpeturii i amplificrii atacului unor boli; de altfel, pentru structura culturilor din
Romnia ar fi neraional s se renune al efectul ameliorator al leguminoasei n
asolament.
Mazrea este o plant care nu se autosuport i, ca atare, monocultura este
exclus. n cazul cultivrii repetate a mazrii pe acelai teren, apare fenomenul de
oboseala solului, care se manifest, n principal, prin tulburri brute de cretere,
absena formrii nodozitilor pe rdcini, putrezirea rdcinilor i a tulpinii. Aceste
fenomene sunt accentuate de stagnarea apei i de excesul de ap, datorate compactrii
solului i drenajului defectuos. n monocultur se amplific mburuienarea terenului,
atacul de boli i duntori, astfel c produciile scad considerabil. n prezent, se accept
c mazrea poate reveni pe acelai teren dup 3-4 ani, fr risc, cu condiia tratrii
seminelor, nainte de semnat, mpotriva bolilor.
La rndul su, mazrea este o premergtoare foarte bun pentru multe culturi i o
excelent premergtoare pentru gru, deoarece, se recolteaz timpuriu, are o influen
favorabil asupra structurii solului, solul este reavn i se poate ara n condiii bune, n
sol rmne o cantitate apreciabil de materie organic i de azot (circa 1,5 t substan
uscat i 30-100 kg N/ha). n condiiile din Romnia mazrea trebuie cultivat n solele
n care urmeaz s fie semnat gru de toamn. Sunt situaii cnd, dup mazrea
recoltat timpuriu, n luna iunie, sunt semnate culturi succesive, care folosesc bine
disponibilul termic rmas pn n toamn.

2. Lucrrile solului
Fiind semnat primvara foarte timpuriu, mazrea are pretenii deosebite fa de
lucrrile de pregtire a terenului.

4
 Dezmiritirea: Imediat dup recoltarea plantei premergtoare i eliberarea terenului
de resturi vegetale, se recomand s se efectueze o lucrare de dezmiritit, cu scopul
mrunirii buruienilor, a resturilor vegetale (miritea) i a startului superficial al solului.
Artura: Ct mai curnd posibil terenul se ar cu plugul n agregat cu grapa stelat,
la adncimea de 25-35 de cm. Cultivatorii de mazre recomand, adesea, s se are mai
adnc dect pentru alte culturi; ndeosebi pe solurile grele, afnarea adnc a solului
favoriznd o mai bun dezvoltare a rdcinilor n straturile adnci ale solului.
Arturile efectuate vara se lucreaz n mod repetat pn n toamn (se grpeaz),
lucrri prin care este nivelat terenul, sunt mrunii bulgrii i sunt distruse buruienile
care rsar, reducnd, astfel, rezerva de buruieni.
Arturile efectuate dup premergtoare cu recoltare mai trzie pot fi lucrate nc din
toamn sau pot fi lsate n brazd crud. n mod obinuit, se susine necesitatea
grprii i nivelrii arturii n toamn, ceea ce ofer avantajul c, la desprimvrare,
terenul de usuc mai repede i mai uniform i se poate semna mai devreme;
cultivatorii de mazre din zonele secetoase (de ex. Dobrogea) prefer acest sistem de
lucrare a solului.
Pe anumite terenuri, i ndeosebi n zonele cu soluri grele i unde cad cantiti mari
de precipitaii n sezonul rece, grparea i nivelarea terenului n toamn pot conduce la
compactarea exagerat a solului pe timpul iernii, acesta se usuc mai greu n primvar
i se ntrzie semnatul. n asemenea situaii este de preferat ca artura s fie lsat
nelucrat peste iarn.
n primvar terenul se lucreaz ct mai timpuriu posibil, dar numai dup ce apa s-a
scurs n profunzime, pentru a evita compactarea exagerat prin trecerea agregatelor
agricole; din aceleai motive, trebuie redus la minimum numrul de treceri pe teren cu
agregatele agricole.
Grparea: De regul, n primvar, sunt necesare dou lucrri, dintre care o lucrare
de grpat la desprimvrare, pentru mobilizarea solului i o a doua lucrare, efectuat
chiar nainte de semnat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n agregat cu cmpuri
de grap cu coli i lam nivelatoare, pentru mobilizarea solului pe adncimea de
semnat.
Prin toate lucrrile solului trebuie urmrit s se obin un teren foarte nivela, care s
permit un semnat uniform, ca adncime u ca distribuire a seminelor, realizarea unor
culturi uniform dezvoltare, foarte important pentru a nlesni recoltarea mecanizat a
culturii.
5
3. Smna i semnatul
Smna de mazre destinat semnatului trebuie s provin din culturi certificate,
s fie sntoas, nefisurat, fr atac de grgri, s aib puritate fizic minimum 98%
i capacitate de germinaie minimum 80%.
Mazrea este semnat primvara ct mai timpuriu, atunci cnd se poate pregti
terenul n condiii bune (solul s-a zvntat bine). Calendaristic, n Romnia, culturile de
mazre sunt semnate n cursul lunii martie (de regul, n prima jumtate a lunii martie
n sud i n a doua jumtate n restul zonelor); spre nord i n ultimii ani cu
desprimvrare trzie, sunt situaii n care mazrea este semnat la nceputul lunii
aprilie.
Semnatul timpuriu ofer avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu
vreme favorabil mazrii, sub aspectul condiiilor de umiditate, temperatur i lungime a
zilei (lunile martie-iunie). n acest fel, este valorificat n condiii optime umiditatea
acumulat n sol n sezonul rece i care asigur germinarea seminelor i creterea
tinerelor plntue.
Semnatul ntrziat antreneaz, de regul, scderea important a produciilor; se
discut chiar despre pierderi de producie de 50%, la o ntrziere de 20 de zile fa de
perioada optim de semnat. Sunt afectate toate componentele de producie i
ndeosebi numrul de boabe formate pe o plant.
Densitile de semnat folosite n Romnia sunt de 125-140 boabe germinabile/m,
pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m 2. n mod obinuit, la mazre, se
estimeaz un procent de rsrire n cmp de 75%.Se folosesc soiri timpurii ALASKA,
PRIMA precum si soiuri semitimpurii MINGOMARK, BORDI.
Mazrea posed o anumit suplee privind densitatea lanului i poate compensa
parial, prin ramificare, densitile prea mici. Ca urmare, cu ct zona are un climat mai
moderat, sub aspectul regimului termic i pluviometric, cu att se poate semna cu
densiti mai mici, iar ntrzierea semnatului are efecte negative mai pronunate. Din
contr, cu ct zona de cultivare este mai secetoas, ci att trebuie semnat mai
devreme i se va lucra cu densiti mai mari.
Cantitile de smn corespunztoare densitilor optime sunt de regul de 250-
300 kg/ha.
Mazrea este semnat n rnduri dese (12,5 cm), prin care se asigur o mai bun
distribuire a seminelor. Semnatul mazrii n crri (similar cu ce s-a prezentat la gru)
6
ofer avantaje certe, permind aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor,
bolilor i duntorilor, foarte uniform, i pn n faze de vegetaie mai avansate.
Datorit cerinelor mari fa de umiditate n faza de germinare, mazrea trebuie
semnat mai adnc; n condiiile din Romnia se seamn la circa 6 cm adncime.
Semnatul superficial este foarte duntor deoarece conduce la un rsrit neuniform
i poate spori pagubele produse de atacul psrilor. Semnatul exagerat de adnc este,
de asemenea, defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminelor n curs de germinare
este insuficient, se amplific atacul de boli i, ca urmare, se nregistreaz pierderi
importante de densitate.

4. Lucrrile de ngrijire
Combaterea buruienilor; Se foloseste erbicidul sistemic BUTOXONE M 40 in
cantitate de 2-2,5 L/Ha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene.
Pentru combaterea duntorilor se foloseste insecticidul MOSPILAN 20 SC 0,08
Kg/Ha

Pentru combaterea bolilor se foloseste fungicidul sistemic Topsin AL 70 PU 1 Kg/Ha

5. Recoltarea
Se poate afirma c recoltarea este cea mai dificil lucrare din tehnologia de cultivare
a mazrii. Momentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive:
coacerea ealonat a boabelor i pstilor; dehiscena pstilor i scuturarea cu
uurin a boabelor, culcarea tulpinilor la pmnt, la maturitate; spargerea uoar a
boabelor la treierat.
Se apreciaz c perioada optim de recoltare a unui lan de mazre este foarte
scurt, de numai 4-5 zile. Ca urmare, lanurile de mazre trebuie recoltate cu prioritate
fa de alte culturi. La recoltare, terenul trebuie s fie foarte bine nivelat i fr buruieni.
Se recomand s se nceap recoltatul atunci cnd plantele s-au nglbenit, frunzele
s-au uscat i 75% din psti sunt galbene, pergamentoase i boabele s-au ntrit. De
regul, maturarea i recoltarea mazrii au loc n a doua jumtate a lunii iunie; n zonele
umede u rcoroase i n unii ani mai ploioi, se ntrzie pn n prima decad a lunii
iulie.
Treieratul se desfoar cel mai bine cnd umiditatea boabelor este cuprins ntre
18-20%; sub 15% boabele se sparg uor, iar peste 22% treieratul se face cu dificultate.

7
 Extinderea n cultur a soiurilor de tip afila, la care plantele nu se culc la pmnt
la maturitate, permite recoltarea direct a lanurilor de mazre dintr-o singur trecere cu
combina. n acest caz se practic montarea unor degete speciale ridictoare de lan la
dispozitivul de tiere al combinei.
Imediat dup recoltare i nainte de depozitare boabele de mazre trebuie supuse
operaiunilor de condiionare (gazarea contra grgriei, eliminarea impuritilor, uscarea
boabelor pn la 14% umiditate).
Mazrea este o cultur productiv, de la care se pot obine peste 3.000 kg boabe/ha.
Adunarea resturilor vegetale i eliberarea terenului nu pun probleme deosebite. Vrejii
de mazre au valoare furajer ridicat u sunt adunai uor, prin presare, folosind presa
pentru furaje. Se poate conta pe recolte de 1,5-3t vreji/ha.

II. Tehnologia de cultivare pentru graul de toamna(Graul comun)

Latina:Triticum aestivum, subspecia vulgare
Graul apartine genului Triticum, clasa Monocotyledonopsida, ordinul Graminalis, familia
Gramineae
1. Rotatia
Graul este pretention fata de planta premergatoare deoarece trebuiesemanat
toamna destul de devreme astfel incat pana la venirea frigului saramana sa infrateasca
si sa se caleasca. Plante premergatoare pentru grau: soia, sfecla de zahar, si furajera,
cartofulde toamna, floarea soarelui, porumb.Monocultura de grau este acceptata numai
2 ani si in nici un caz nu se vaamplasa grau dupa grau pe terenurile infectate cu boli.
Fertilizarea
Graul este cunoscut ca o planta care actioneaza foarte bine la
aplicareaingrasamintelor minerale si organice.Ingrasamintele minerale: azotul,
principalul element nutritiv care trebuieadministrat pentru solurile din Romania. Acesta
influenteaza dezvoltareavegetativa a plantelor, formarea de plante figuroase, bine
infratite, cu frunzade culoare verde inchis.
La ingrasarea cu azot al graului se disting 3 perioade:- toamna inainte de semanat-
in primavara la reluarea vegetatiei- o aplicare tarzie in fazele de inspicar
2. Lucrarile solului
In cazul premergatoarelor timpurii, solul se ara la o adancime de 20 cm cu plugul
in agregat cu o grapa stelata. In cazul in care solul este preauscat, lucrarea de arat este
inlocuita de discul cu grape. Dupa premergatoarele tarzii, aratura se efectueaza la 20-
8
25 cm cu plugul in agregat cu o grapa stelata, urmarindu-se incorporarea
resturilor vegetale.In continuare se executa o lucrare cu discul cu grape sau cu
combinatorul.

3. Samanta si semanatul
Samanta trebuie sa apartina unui soi zonat, sa aiba o puritate fizica de minim 98%,
facultatea germinativa de minim 85%. In anul 2011 s-a folosit pentru semanat soiul
Glosa, urmand ca in urmatorii ani sa se foloseasca soiurile Alex, Romulus, Boema
Tratarea semintelor:inainte de semanat este obligatorie.Tratamentele se pot
diferentia in functie de agentul patogen si de modalitateade infestare.Se va folosi
insectofungicidul Yunta Quattro 373,4 FS in cantitate de 8-10 litri/tona de samanata.
Epoca de semanat a graului se stabileste astfel incat pana la venirea iernii saramana
40-50 zile in care plantele sa vegeteze normal.Densitatea la semanat la gau trebuie
stabilita astfel incat sa asigure larecoltare o densitate de 500-700 spice/m
Pentru a realiza acest lucru trebuie semanat 450-600 boabe germinabile pe mp
Epoca de semanat: 1-10 octombrie.
4. Lucrarile de ingrijire
Graul este o cultura cu o tehnologie total mecanizata.
Combaterea buruienilor: in cultura graului, combaterea chimica a buruienilor este o
lucrare obligatorie. Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe probleme in tara
noastra.Speciile frecvente in grau sunt: sinapsis arvensis, cersium arvense,centaurea,
gyanus.Administrarea se face primavara cand graul se afla in faza de infratire.Se va
folosi erbicidul AXIAL 50 EC 0,9 L/Ha; MUSTANG 0,5 L/Ha.
Combaterea daunatorilor: se folosesc insecticide( Fastac 0,1 L/Ha, plosnita
cerealelor), iar pentru combaterea bolilor se folosesc fungicide, ALERT 0,5 L/Ha,
fungicid sistemic(fainare, rugina, septorioza)
Combaterea bolilor:Se va folosi fungicidul sistemic TOPSIN AL 70 PU 1 Kg/Ha.

6. Recoltarea:se face atunci cand umiditatea boabelor ajunge la 14-15%

9
 III. Tehnologia de cultivare pentru porumb boabe
Familia Graminaceae, specia Zea mays, convarietatea indurata

1 .Rotatia
Porumbul este mai putin pretentios fata de planta premergatoare.Rezultatele cele
mai bune se obtin dupa leguminoasele anuale pentru boabesi furaje, apoi cerealele
paioase de toamna, inul, canepa, cartoful, sfecla sifloarea soarelui.

2. Fertilizarea:
Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul este o
planta mare consumatoare de substante nutritive.
Ingrasamintele minerale
Azotul: este principalul element in fertilizarea porumbului, careasigura formarea unei
mase foliare bogate, colorata in verde inchis si careinfluenteaza favorabil acumularea
substantelor proteice.
Fosforul: joaca un rol multiplu in cresterea si functionarea porumbului. Insuficienta
lui se manifeste prin ingrosarea frunzelor de la varf spre baza, sistemul radicular ete
slab dezvoltat.
Potasiul: mareste rezistenta la cadere, seceta si boli
Lucrarile solului: aceste lucrari incep imediat dupa eliberarea terenului de
planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarearesturilor
vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea in rezerve cat mai maride apa in sol.Dupa
premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20-25 cm.Dupa plantele recoltate
tarziu se executa aratura de toamna.Lucrarile solului din primavara asigura calitatea
insamantarii, incoltirea sirasarirea porumbului.

3. Samanta si semanatul

Samanta: materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98%si germinatia

minima de 90%. Se vor cultiva hibrizii mijlocii (temp. 1400-1500): Andreea; Opal; Paltin;
Fundulea 322; Rapid; Fulger; Soim.

Perioada de semanat: semanatul porumbului se realizeaza atuncicand la ora 7, la

10 cm adancime, temperatura este de 8C si vremea este incurs de incalzire. Cele mai

10
bune rezultate se obtin in zona de campie, candse seamana intre 1-20 aprilie si intre 15-
30 aprilie.

4. Lucrari de ingrijire
Combaterea buruienilor: reprezinta principala lucrare, avand un ritm lent de
crestere in primele faze. Pentru aceasta se va executa urmatoarele:- grapat cu grapa cu
colti- lucrarea cu sapa rotativa- prima prasa mecanica: 8-12 cm- a doua prasa
mecanica: executata dupa 10-14 zile la 7-8 cm- a treia prasa mecanica: executata dupa
15-20 zile la 5-6 cm.
Combaterea buruienilor prin folosirea de erbicide: se vor folosi erbicide pentru
combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene DICOPUR in cantitate de
1L/Ha, sau erbicidul MISTRAL 1-1,5 L/Ha pentru combaterea costreiului din rizomi,
cnd costreiul are ntre 15-20 cm nlime.
5. Recoltarea:incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie
candaceasta este cuprinsa intre 24-26%.

IV. Tehnologia de cultivare pentru floarea-soarelui

Latina:Helianthus annuus, Familia Asteraceae

1. Rotatia:
Floarea soarelui este pretentioasa fata de rotatie datorita sensibilitatiila boli si
daunatori si consumul mare de apa si substante nutritive. Nutrebuie sa revina pe acelasi
teren mai devreme de 6 ani, iar monocultura esteexclusa, ea ducand la inmultirea
atacului de boli (putregaiul alb- Sclerotinasclerotiorum, putregaiul cenusiu- Botrytis
cinerea, mana- Plasmoparaheliannthi), a plantelor parazitare (lupoaie- orobanche
cumana) si adaunatorilor (gargarita porumbului- Tanimecus dilaticolis, viermi sarma-
Agriotes sp.).Pe masura ce se reduce numarul de ani n care floarea soarelui revine pe
acelasi teren creste frecventa atacului de mana si scade productia deseminte.
Floarea soarelui este o buna premergatoare pentru culturile de primavara, dar i
pentru cele de toamna, daca se recolteaza mai timpuriu.De asemenea, trebuie evitate
ca premergatoare sau postmergatoare plantele parazitare de lupoaie (tutunul i canepa)
si plantele atacate de boli comune(soia, fasolea, inul si rapita). Nu sunt indicate nici
plantele mariconsumatoare de apa cu inradacinare profunda (lucerna, sparceta,
sorgul,iarba de Sudan, sfecla pentru zahar).Cele mai bune premergatoare pentru
11
floarea soarelui sunt plantelecare elibereaza terenul devreme, oferind posibilitatea ca
prin lucrarile soluluisa se acumuleze si sa se pastreze in sol o cantitate cat mai mare de
apa. Deregula, cerealele paioase si in primul rand graul de toamna
constituie premergatoare pentru floarea-soarelui, dar ea se cultiva cu bune rezultate
sidupa porumb.

2. Fertilizarea:
La fiecare 1000 kg/seminte, floarea-soarelui extrage din sol 18-35 kgazot, 2,9-7 kg
fosfor, 3,8-16,5 kg potasiu, 1,1 kg calciu, 1,8-2,3 kgmagneziu.Pentru diminuarea creterii
partilor vegetative in detrimentulfructificarii se evita aplicarea unilaterala si in doze mari
a ingrasamintelor pe baza de azot. Azotul se va folosi numai impreuna cu fosforul care
are efectfavorabil asupra productiei de seminte si a procentului de ulei in seminte.
Infunctie de fertilitatea solului, umiditatea acestuia, planta premergatoare i productia
scontata, dozele recomandate sunt de 60-120 kg/ha azot i 60-140kg/ha fosfor intr- un
raport echilibrat de 1:1. Ingrasamintele cu potasiu apar necesare numai pe solurile
sarace in acest element.
3. Lucrarile solului
Lucrarile solului se executa ca si la cultura porumbului si ele urmarescsa realizeze
un teren bine afanat, structurat, fara hardpan, bine aprovizionatcu apa si curat de
buruieni.Adancimea araturii trebuie sa fie de 22-25 cm, iar o lucrare maiadanca este
necesara doar pe terenuriele imburuienate.
4. Samanta si semanatul:
Samanta folosita trebuie sa aiba o puritate de minimum 98%, ogerminatie de peste
85%, uniforma si sanatoasa. Pentru a se realiza unsemanat de calitate i o rasarire
uniforma se recomanda sortarea semintelor dupa marime si greutate. Semanatul incepe
atunci cand in sol la adancimeade semanat temperatura a ajuns la 7C, timp de o
saptamana si are tendintade crestere. Din punct de vedere calendaristic, perioada
optima de semanateste cuprinsa intre 25 martie-15 aprilie. Semanatul prea timpuriu ca
si celintarziat, in afara epocii optime, determina scaderi de productie
insemnate.Desitatea optima este cuprinsa intre 40.000-60.000 plante recoltabile/ha
infunctie de hibrid. La semanat, desimea va fi cu circa 10-15% mai mare.Se seamana la
distana de 70 cm intre randuri, la adancimea de 4-7 cm infunctie de textura si
umiditatea solului, utilizandu-se o cantitate de samantade 5-6 kg/ha.
Se va folosi hibridul FAVORIT , hibridul PR64E83, hibridul NK MELDIMI
12
 5. Lucrari de ingrijire
Erbicidarea: floarea-soarelui este foarte sensibila la imburuienare mai ales
lainceputul vegetatiei. Combaterea buruienilor reprezint cea mai importantamasura
pentru obtinerea de productii mari. Ea se realizeaza pe cale mecanicasi chimica.
Alegerea erbicidelor depinde de buruienile prezente in fiecare parcela. Daca nu s-au
folosit erbicide sunt necesare 2-3 prasile mecaniceintre randuri si 2-3 prasile manuale
pe rand
Prasitul:lucrarea de prasit are rol dublu: de a completa actiunea erbicidelor side a
ameliora structura solului si de a favoriza o dezvoltare cat mai buna a plantelor.
Combaterea chimica a buruienilor; cand se semana hibridul FAVORIT, se va
folosi erbicidul Regal 900 EC in cantitate de 2,0 L/Ha aplicat preemergent pentru
combaterea buruienilor monocotiledonate anuale i unele dicotiledonate
anuale.Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene, se va folosi
erbicidul total GLYPHOGAN 3-4 L/Ha inainte de semanat, cand cea mai mare parte a
buruienilor sunt rasarite, dupa o pauza de 3-4 zile se poate semana cultura de floarea
soarelui.
Daca se foloseste hibridul PR64E83 , se va aplica erbicidul EXPRES 50 SG (30
grame/Ha) in vegetatie pentru combaterea buruienilor cu frunza lata.
Combaterea daunatorilor:cei mai importanti daunatori sunt gargarita porumbului,
ratisoara siviermele sarma, daunatori foarte des intalniti pe majoritatea
terenurilor agricole din tara noastra.Pentru prevenirea atacului acestor daunatori,
samanta va fi tratata cu insecticidul PICUS 600 FS (10 L/To de samanta)

Combaterea daunatorilor in vegetatie: Actara 35 WG (0.06 l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-

0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3 l/ha); Fastac (0,01-0,02 l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4 l/ha); Mopsilan
(0,06-0,125 l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35 (0,1-0,3%); Victenon (0,4-1 l/ha). Pentru
combaterea roztoarelor din cmp se poate utiliza produsul Baraki.

Combaterea bolilor;tratament la samanta impotriva manei folosind fungicidul

APRON (2Kg/To)

Combaterea bolilor la floarea soarelui in timpul vegetatiei: putregaiurile si patarea bruna

se combat cu: Rovral sau Fundazol (1 kg/ha); Konker (1,25 l/ha); Altocombi (0,5 l/ha)

6. Recoltarea
Maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80-85% dincapituli au culoarea
bruna, brun-galbuie, iar florile de pe acesta cad singuresi florile de la baza si de la mijloc
13
sunt uscate. Periada optima de recoltare sesitueaza in mod normal in Romania, intre
sfarsitul lunii august si jumatatealunii septembrie.Recoltarea se incepe cand umiditatea
semintelor au 15-16%. Nu serecolteaza la maturitatea deplina, datorita pierderilor mari
prin scuturare.Recoltarea sa face cu combina pentru recoltarea cerealelor sub formade
boabe, prevazuta cu un echipament special si reglata corespunzator:turatia tobei
tyrebuie sa fie redusa la 450-700 rotatii/min. Distanta batatorilor-contrabatatorilor va fi
de 25-30 mm la intrare si de 12-18mm laiesire; ventilarea bine reglata pentru a elimina
semintele seci si resturile deflori, dar fara a antrena semintele pline.

Tehnologia cu hibrizi rezisteni la erbicide sulfonil ureice

Rezistena varietilor cultivate de floarea-soarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost
indus prin incruciri succesive cu plante din flora spontan rezistente la acest tip de
erbicide. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz de tribenuron metil la cultura de
floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate n postemergen.
n Romnia hibrizii rezisteni la tribenuron metil au aprut n 2008, odat cu apariia
i a primului hibrid romnesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice,
respectiv PF100, urmat de PRO 229 (inregistrat in 2011), ambele dezvoltate de
Compania Procera.
Cultivarea hibrizilor cu rezisten la erbicidele sulfonil ureice (PR64E83) permite
realizarea unor producii cu grad ridicat de profit pe sole mburuienate. Specificaiile cu
privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie ns respectate astfel nct s nu
genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. Astfel, pentru a avea efectul scontat,
trebuie luate n considerare urmtoarele elemente de ordin tehnic:
- asigurarea unui semnat de calitate, care s permit o rsrire uniform a culturii
- respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de productor
- efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate, care s asigure o aplicare uniform
i exact a substanei active
- evitarea efecturii tratamentelor n condiii meteo neprielnice
- evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile
Avantajele utilizrii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt
urmtoarele:
- Combate cu succes buruieni problem:
Cirsium, Xantium, Datura, Chenopodium, Amaranthus, Sonchus, Raphanus, Sinapis,
Capsella, Solanum, samulastr rapi, samulastr de floarea-soarelui - Prezint
14
pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida n acelai
timp i pentru buruienile monocotiledonate i prin eliminarea din tehnologie a pritului
mecanic
- Valorific foarte bine terenurile puternic mburuienate
- Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa
imidazolinonelor, nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz n rotaie
- Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate
- Permite rotaia fireasc floarea-soarelui cereale pioase de toamn datorit
remanenei sczute a substanei active, dar i specificitii produselor pe baz de
tribenuron metil
- Prezint remanen scazut permind astfel semnatul culturilor de cereale de
toamn fr riscuri
Tehnologia cu hibrizi rezisteni la erbicide pe baz de imidazolinone
Aceast tehnologie presupune cultivarea de hibrizi de floarea-soarelui, mbuntii
genetic pentru rezistena la acest tip de erbicide ( NK MELDIMI) nespecifice culturii de
floarea-soarelui conventional, hibrizi care au fost fie nou creai, fie au fost obinui prin
ameliorarea hibrizilor convenionali pentru a rezista erbicidelor pe baza de imazamox-
PULSAR 40 (1,2L/HA)
Ca istoric, aceast tehnologie a intrat pe piaa din Romnia n acelai timp cu
tehnologia de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice, avnd acelai scop i anume
rezolvarea problemelor de combatere eficient pe cale chimic a buruienilor
dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui.
Spectrul de combatere a erbicidelor pe baz de imidazolinone, aa cum susin
productorii acestora, este alctuit din buruieni dicotiledonate dar i monocltiledonate cu
diferite grade de eficien. Deasemenea, erbicidele pe baz de imazamox combat i
buruiana parazit Orobanche cumana, parazit des ntlnit n culturile de floarea-
soarelui, dar mai ales n arealele din sudul i sud estul rii, cu tendin de exindere i
totodat de cretere a presiunii pentru cutura florii-soarelui prin dezvoltarea de rase din
ce n ce mai virulente.
Prin utilizarea erbicidelor pe baza de imazamox, sunt controlate eficient buruienile
dicotiledinate. Spectrul buruienilor dicotiledonate anuale cuprinde specii ca: Datura
stramonium, Amaranthus, Solanum nigrum, Chenopodium, Ambrosia, Xantium, Atriplex.
Cu privire la buruienile dicotiledonate perene, productorii acestor erbicide specific
faptul c sunt mediu controlate specii ca Cirsium arvense i Convolvulus arvensis.
15
Spectrul de combatere cuprinde i buruienile monocotiledonate anuale cum
sunt: Setaria viridis, Panicum miliaceum, Digitaria sanguinalis, Echinochloa crus-
galli i Sorghum halepense (din seminte).
Dup cum bine se tie, utilizarea erbicidelor presupune cunoaterea caracteristicilor
i principiilor de aciune pentru a avea efectul dorit i ca urmare de optimizare a
costurilor i creterea randamentelor la utilizare.
n primul rand, la utilizarea erbicidelor pe baz de imazamox trebuie s se in
seama de asolament i rotaia culturilor, datorit remanenei pe care o are aceast
substan activ n sol.
Tehnologia prezentat presupune ca dup utilizarea erbicidelor pe baz de
imazamox s nu se nsmneze cereale pioase n termen de 4 luni de la aplicarea
produselor, 9 luni porumb, cartofi, legume i 18 luni rapi sau sfecl de zahr. Perioada
pentru care se fac aceste recomandri de restricie este estimat luandu-se n calcul
condiii climatice normale. nsa perioada de neutralizare a moleculei n sol variaz n
limite destul de mari de la un an la altul fiind n principal dependent de regimul de
precipitaii. Aadar, n anii secetoi sau n condiiile n care nu s-au putut efectua
lucrrile solului n bune condiii, pot aprea fenomene de fitotoxicitate asupra culturilor
de pioase mai ales, culturi care urmeaz n mod normal dup cultura de floarea-
soarelui.
Fermierii care aleg s utilizeze aceast tehnologie trebuie s evalueze totodat
gradul de mburuienare i spectrul de buruieni existent, astfel nct dac se regsesc cu
pondere mare buruieni ca Sorghum halepense (din rizomi) i Cirsium arvense (din
rizomi) s aib n vedere faptul c utilizarea acestei tehnologii genereaz un grad
sczut de combatere a acestor buruieni problem pentru cultura de floarea-soarelui. n
cazul n care inta este combaterea att a buruienilor monocotiledonate ct i a celor
dicotiledonate prin utilizarea unui singur produs, trebuie avut n vedere faptul c
buruienile monocotiledonate, care sunt n general plante termofile, ajung la faza de
sensibilitate maxim mai trziu dect plantele dicotiledonate, existnd astfel riscul
compromiterii efectului erbicidului datorit aplicrii lui n afara perioadei optime cu
urmri negative asupra costurilor ridicate pentru tratamente de corecie.

16
 V.Tehnologia de cultivare pentru rapita de toamna
Latina:Brassica napus oleifera
1. Planta premergtoare:
Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele paioase; Bune plante
premergatoare sunt plantele furajere; Nu se recomand sa se samene dupa rapita,
floarea soarelui, soia, fasole, tutunul.
2. Aratul:
Dupa eliberarea terenului se executa o discuitura; Aratura se executa pe ogoare la 20-
25 cm, pana la 15 august. Plugurile trebuie sa fie echipate cu scormonitori.
3. Pregatire teren:
Imediat dupa arat se pregateste terenul cu graba cu discuri.
4. Pregatirea patului germinativ
Patul germinativ se pregateste printr-o singura trecere cu combinatorul in preziua
semanatului urmat de tavalugit la adancimea de semanat 2 cm.
5. Fertilizarea de baza:
Ingrasamintele se aplica inainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului. Se
recomanda ingrasamantul complex NPK 21+6+11 cu 2% MGO, 3,6 S+ 0,02%B. Pe
terenurile acide se vor aplica amendamente. Gunoiul de grajd este valorificat de rapita
daca se va da plantei premergatoare.
6. Samanta si semanatul:
Soiuri de rapita recomandate sunt: Triunf; Madora; Valeska; Alaska; Rodeo; Triangle.
Epoca de semanat: Perioda optima de semanat este la inceputul toamnei intre 1-10
septembrie.
Densitatea se stabileste in functie de potentialul biologic al soiului, indicii de calitate a
semintei si starea fitosanitara a acestora, de epoca de semanat, de calitatea patului
germinativ, si de presiunea bolilor la densitati marite.
Numar de boabe la mp intre 60 - 180
Puritatea minim 97%
Germinaia minim 85%
Greutatea a 1000 boabe: 3-5g
Cantitate de samanta la hectar: 8-10 kg Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate
1000boabe) / (puritate x germinatie)
Adancimea de semanat 1,5 - 2,5 cm

17
7. Combatere boli
Combaterea bolilor la rapita pe timpul vegetatiei: (putregaiurile, fainarea,mana si
alternarioaza): Tratamentul semintei cu ROVRAL 50 WP sau RONILAN cu 1kg/tona.
Tratamentul pe vegetatie cu FOLICUR 1.5 l/ha, ROVRAL 50 WP, SUMILEX 50 WP,
RONILAN 1kg/ha, MIRAGE 1l/ha
8. Combatere daunatori:
Purecii de pamant, gandacul lucios al rapitei; gargaritele criciferilor, paduchele cenusiu
al verzei) In perioada infloritului se vor face tratamente cu MELIPAX 60 CE 3 l/ha sau
FASTAC 1 l/ha . Pentru combaterea gandacului lucios si a vespei rapitei se aplica
VICTENON 0,75 kg/ha
9. Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice Inainte de semanat pe terenurile puternice afectate
cu Dual 3-4 l/ha sau Treflan 3-4 l/ha. Dupa semanat se poate erbicida cu GALANT
SUPER 1l/ha; LEOPARD 0,7 l/ha; LONTREL 0,3-05 l/ha (contra palamidei).
Fertilizare faziala: Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) 2,5 l/ha;
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha; Nitrofoska (aport de N20%,
P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) 2-5l/ha; Folifag (aport de N72%, P25%,
K38%+microelemente, procaina, vit. B1, fenolftaleina)-1,5-2,5l/ha; Fertitell (aport de N,
P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha ; Biofert (foliar) 2-4l/ha.
10. Recoltarea:
Recoltarea se face cand semintele sunt brunificate si au umiditate sub 16%. Se va
lucra numai seara si dimineata pentru a evita scuturarea.
11.Depozitarea:
Se vor executa lucrari de indepartarea a resturilor vegetale si uscare la temparaturata
de 10-11% pentru a putea fi pastrate semintele in bune conditii.

18
Cap.4 Intocmirea fisei tehnologice pentru fiecare cultura pe hectar si pe total
suprafata pe o perioada de 5 ani
-atasat format excel-
Cap.5. Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli
-atasat format excel-
Cap.6 Stabilirea necesarului de materiale
-atasat format excel-
Cap.7 Stabilirea numarului de zile om necesar
-atasat format excel-
Cap.8 Stabilirea numarului de ore mecanizare
-atasat format excel-

19