Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
3.1 GENERALITATI
Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse intre granitele
tarii indiferent de categoria de folosinta si de proprietar. Conform Legii 18/1991
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlu pe baza caruia sunt detinute
sau de domeniul public sau privat din care fac parte, constituie fondul funciar al
Romaniei (17)
Date statistice de baza legate de cadastru si publicitatea imobiliara
>populatia Romaniei era de 22,80 milioane, din care 47,5 % locuiau in mediul
rural, iar 54,3 % in zonele urbane (Bucurestiul avind cca. 2 milioane);
suprafata tarii noastre are peste 23,8 milioane ha., din care 2,3 milioane
reprezinta zonele urbane, 14,8 milioane terenuri agricole si cca. 6,7 milioane fond
forestier ;
impartirea administrativa a teritoriului national cuprinde 41 de judete la
care se adauga municipiul Bucuresti.
Unitatile administrativ-teritoriale pentru care se intocmesc
documentatii cadastrale, respectiv municipii, orase sau comune. Fiecare din aceste
teritorii cadastrale are doua componente distincte :
Intravilanul (sau intravilanele in cazul comunelor cu doua sau mai multe
sate), definit de zona construita inclusiv cea extinsa conform planului urbanistic
general (PUG) avizat ;
Extravilanul, restul terenului inclus in perimetrul delimitarii cadastrale.
Administratia publica este condusa la nivel central prin guvern iar la nivel
judetean si local (municipiu, oras, comuna) prin consilii locale alese. Ca reprezentant
in teritoriu, guvernul numeste un prefect ce coordoneaza activitatea primariilor, la
rindul lor primarii indeplinesc hotaririle consiliilor locale, iar Consiliul Judetean ales
urmareste respectarea normelor legale si constitutionale de catre acestea.
Activitatea juridica se desfasoara la nivel national organizata in cadrul a :
179 de competente teritoriale in fiecare functionind o judecatorie cu un
Birou de Carte funciara si Birouri notariale publice ;
41 de tribunale, respectiv cite unul in fiecare judet ;
15 Curti de Apel, la cite una fiind arondate mai multe judete ;
Curtea Suprema de Justitie .
Graniele
Hotarele Romniei nsumeaz n total 3 149,9 km. Dou treimi din acestea (2
064,4 km) sunt determinate de Dunre i de rurile Prut i Tisa sau urmeaz linia
rmului Mrii Negre, n timp ce o treime (1 085,5 km) reprezint grani terestr.
Apele teritoriale romne se ntind pn la 12 mile marine n largul Mrii Negre.
Vecinti
Romnia se nvecineaz cu cinci state, cel de-al aselea vecin fiind Marea
Neagr. La NE i E are grani cu Republica Moldova (681,3 km), la N i E cu
1
C3-C4
Suprafaa
Este de 238 391 kmp, comparabil cu cea a Marii Britanii, ceea ce situeaz
Romnia pe locul 80 n lume i pe locul 13 n Europa ca mrime.
Romnia are o form oval, ntinzndu-se pe 735 km de la vest la est i pe 530 km
de la nord la sud.
mprirea administrativ
Conform articolului 3 din Constituie, teritoriul Romniei are o organizare
administrativ pe comune, orae i judee.
Comuna, unitatea elementar de organizare administrativ, este format dintr-
unul sau mai multe sate i este condus de un consiliu local i un primar ales.
Romnia are 2 685 de comune nsumnd 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci
sate pe comun.
Oraul este unitatea administrativ condus de un consiliu local i un primar
ales. Oraele mai importante pot fi declarate municipii. Romnia are 263 de orae,
dintre care 82 sunt municipii.
Judeul este unitatea administrativ condus de un consiliu judeean i un
prefect. Consiliul judeean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale
i oreneti, avnd ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de
importan la nivel judeean. Guvernul numete un prefect n fiecare jude pentru a fi
reprezentantul su local. Romnia are 41 de judee plus municipiul-capital Bucureti,
care are un statut similar cu acela de jude. Un jude are, n medie, o suprafa de
5800 km.p. i o populaie de 500 000 de locuitori.
Din 263 de orae, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult
de 300 000 de locuitori, printre care capitala Bucureti (peste 2 000 000), Constanta
(351000), Iasi (343000), Timisoara (334 000), Cluj Napoca ( 328000 ), Galati (326
000), Brasov (324 000), Craiova (304000), Ploiesti (252000), Braila (234000),
Oradea (221000), Bacau (205 000), Arad (190 000), Pitesti ( 179000 ),m Sibiu
(170000 ), Tg.Mures ( 164 000).
2
C3-C4
3
C3-C4
4. CATEGORII DE TERENURI
4.1. Generalitati
Terenurile s-au diferentiat, in timp, prin termeni care incearca sa arate fie
destinatia lor, de teren agricol, padure, drum, constructie, ape, etc. fie modul de
folosinta , respectiv pe sectoare de activitate, dupa criterii economice. O astfel de
clasificare a terenurilor, impreuna cu codificarea lor, suprima descrierea ceruta de
cadastru si faciliteaza identificarea acestora in sistemul informational adoptat.
In prezent, la noi se distind cinci categorii de terenuri, fiecare cu o sfera
larga in care sunt incluse mai multe categorii de folosinta. Dupa cum se vede
aceeasi folosinta se poate regasi, evident, in doua sau mai multe categorii de terenuri.
In cele ce urmeaza categoriile amintite mai sus vor fi prezentate, pe scurt, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 18/91 a Fondului funciar, republicata.
4
C3-C4
Fondul apelor cuprinde suprafetele acoperite, in permanenta sau in cea mai mare
parte a anului, de ape statatoare (lacuri, balti, marea teritoriala) sau curgatoare (fluvii,
riuri, piraie). In legea fondului funciar aceste terenuri, aflate permanent sub ape, sunt
nominalizate prin albiile minore ale cursurilor de apa, cuvele lacurilor la nivelul
maxim de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale.
Apele in ansamblul lor au o importanta economica deosebita luind in considerare
diversele intrebuintari pe care le ofera : piscicultura, producerea de energie electrica,
navigatie, irigatie, alimentare a centrelor populate, a industriilor si acomplexelor
agrozootehnice, etc. Delimitarea , folosirea si protectia apelor este reglementata la
noi, prin Legea 8/1974 care ii poarta numele ; hotarele lor se stabilesc de comisii
mixte ale Ministerului Mediului si ale Cadastrului general.
Cadastrul apelor, organizat din 1958, are scopul de a da o imagine de ansamblu a
cursurilor de apa privind caracteristicile de scurgere si a lucrarilor hidrotehnice
executate. De peste patru decenii se urmareste inventarierea, sistematizarea si sinteza
informatiilor privind caractreisticile cursurilor de apa precum si lucrarile de stapinire,
folosirea si protectia calitatii apelor.
Actiunea a fost precedata de clasificarea retelei hidrografice prin introducerea
unui mod simplu de notare a cursurilor de apa si realizarea unui sistem de referinta
cadastral sub forma unei axe de kilometrare incadrata in reteaua geodezica. Pe
baza unei inventarieri primare, intocmita pe teren si redata pe fise si schite, se tine
evidenta cadastrala cu inregistrarea noilor obiective si a modificarilor survenite in
timp. Informatiile se sintetizeaza in tabele si harti grupate pe obiective cadastrale in
Atlasul apelor din Romania.
5
C3-C4
Contsructiile din extravilan fac parte, dupa caz, din fondul agricol, fondul
forestier sau al terenurilor cu destinatie speciala ;
Regimul juridic al terenurilor cu constructii, in spiritul Legii 18/91, este
diferit de cel ocupat de constructiile agricole, silvice sau destinate altor
activitati, deoarece ele sunt sortite locuintelor, constructiilor administrative
si social-culturale;
Constructiile industriale, incluse si ele in aceasta categorie, urmeaza a fi
scoase in afara perimetrelor ce cuprind zonele de locuit.
Cadastrul fondului imobiliar-edilitar, din intravilan, se intocmeste in aceleasi
conditii tehnice, prin metode numerice si cu mare precizie, stabilite de cadastrul genera.
Intravilanul comunelor sau al satelor se considera ca un sector cadastral si se
numeroteaza intotdeauna la inceput. Orasele la rindul lor, care se extind pe suprafete
mari si au un numar insemnat de unitati elementare, se constituie ca teritorii cadastrale
separate, ca enclava in teritoriul general al lor.
Terenurile virane din intravilan, chiar daca pe moment sunt cultivate, au regim
economic si juridic diferit de extravilan. Suprafetele respective fiind destinate
constructiilor sunt mai valoroase, iar evaluarea, in vederea impozitarii, se face dupa alte
criterii si nu dupa bonitarea terenului, considerata ca element de baza la cele din
extravilan ; in marile orase valoarea terenurilor poate fi, mai mare chiar decit a
constructiei existente.
Constructiile propriu-zise se inventariaza odata cu terenurile care le determina la
rindul lor situatia juridica. Ca marime se are in vedere doar suprafata ocupata de
constructie, valoare ce intereseaza cadastrul general si cartea funciara. Pe fise separate
se inscriu alte informatii (materiale constructive, virsta, starea stilul) care servesc
serviciilor de sistematizare, agentiilor de asigurari, s.a.m.d.
6
C3-C4
7
C3-C4
8
C3-C4
In acest caz nu este vorba de intre fondul forestier care, in ansamblu, cuprinde si
alte categorii de folosinta. Efectiv, aici se regasesc terenurile impadurite in prezent, in
mod natural sau prin plantatii, precum si cele care au fost si vor fi acoperite cu
vegetatie forestiera.
Padurile sunt terenuri acoperite cu arbori si arbusti forestieri, destinate
productiei materialului lemnos si protectiei mediului ambiant sau a indeplini in
exclusivitate o functie de protectie. In aceasta categorie intra si plantatiile tinere,
lastarisurile, padurile taiata, doboriturile de vint si padurile parc.
Perdelele de protectie, ca benzi ordonate de plantatii silvice sau silvo-
pomicole, servesc la protejarea culturilor agricole, a cailor de comunicatie, a
asezarilor omenesti, adisgurilor, cu rol antierozional, de stabilitate a nisipurilor
zburatoare etc.
Tufarisurile si maracinisurile, respectiv suprafetele acoperite cu vegetatie
arbustiva (jnepi, ienupar, catina) au, in general, rol de protectie contra eroziunii
solului pe terenuri in panta. Acolo unde acestea invadeaza pasunile sau/si finetele ele
suntlichidate prin lucrari de curatire.
Rachitariile, sunt suprafete special amenajate pentru producerea
materialului de impletituri, iar pepinierele silvice pentru material saditor necesar
regenerarii padurilor.
9
C3-C4
Suprafetele din aceste categorii sunt numeroase fiind ocupate cu constructii sau
curti si constructii (locuinte, fabrici, uzine, scoli, silozuri, etc.), amenajari de interes
social sau economic (parcuri, cimitire, terenuri de sport, pajisti si stranduri, piete si
tirguri), cariere si exploatari miniere sau petroliere, amenajarile contra eroziunii
malurilor (diguri, taluzuri pietruite), fisiile de frontiera, precum si cele care nu se
incadreaza in categoriile anterioare (tab.2).
10
C3-C4
Arabil
-arabil propriu-zis
1.
-pasuni curate P
(TDS)DESTINATIE SPECIALA
-finete curate F
-finete cu pomi FL (agricole, silvice, DE
fructiferi petroliere, industriale
-finete impadurite FP etc)
-finete cu tufarisuri -drumuri si poteci
si maracinis FT turistice DT
-cai ferate CF
11
C3-C4
(TDI)INTRAVILAN
(V)4. Vii
-curti si constructii CC
-diguri CD
-vii nobile VN -cariere CA
-vii hibride VH -parcuri CP
-plantatii hamei VHA -cimitire CI
-pepiniere viticole VP -terenuri de sport CS
-piete si tirguri CT
-pajisti si stranduri CPJ
-taluzuri pietruite CTZ
-fisie de frontiera CFF
-exploatari miniere si
petroliere CMP
-alte terenuri cu
constructii CAT
-livezi clasice L -nisipuri zburatoare NN
(L)5. Livezi
maracinisuri deponii
-rachitarii PDR -halde NH
-pepiniere silvice PDPS
12