OPTOMETRE f.

Ramur a medicinei care se ocup cu studiul stabilirii i msurrii defectelor

de vedere, precum i cu mijloacele de compensare sau corectare ale acestora.
/<fr. Optomtrie

Rolul optometristului

Rolul medicului oftalmolog Oftalmologia este o ramur a medicinei care se ocup cu

tratarea bolilor organului vederii, ceea ce include ochiul i structurile din jurul ochiului, cum ar
fi pleoapele i sistemul lacrimar. Patologia cilor vizuale (nervul optic, cile vizuale centrale) i
a cortexului vizual reprezint un domeniu de grani ntre neurologie i oftalmologie
("neurooftalmologie"). Cuvntul oftalmologie vine din radicalurile greceti ophthalmos, care
nseamn ochi i logos, care nseamn cuvnt, gnd sau discurs; oftalmologia nseamn,
literal, "tiina despre ochi". Ca disciplin, se ocup i de ochii de animale, deoarece
diferenele ntre practica veterinar i cea uman sunt minore i sunt legate de diferene de
anatomie i nu n diferene ntre tipurile de boli. Termenul oftalmolog este mai restrns i
desemneaz un specialist cu pregtire medical, care trateaz bolile de ochi. Deoarece
oftalmologii efectueaz i operaii pe ochi, oftalmologia aparine n parte de specialitile
chirurgicale ("oftalmochirurgie"). Pierderea ochiului necesit nlocuirea

Pericolul practicilor de Optica Mobila

Optometrie?
Un punct de vedere specializat despre ochiul uman

Starea de sntate se citete n ochii omului!

Optometristul este cel care descifreaz n faza iniial primele aspecte ale viciilor de
vedere, le evalueaz i le poate corecta!
Profesiunea de optometrist este o profesiune dezvoltat, pornind de la aspectele tehnice
ale domeniului, spre partea de ngrijire medical acordat factorului uman, fapt care face
din acest specialist un factor de interfa cu medicul oftalmolog, un specialist ce se poate
integra n activitatea de servicii pentru populaie cu o investiie medie, dar cu eficien
maxim (1 din 5 oameni poart ochelari. Ei trebuie s fie permanent bine informai,
pregtii moral i cu profesionalism!!!), abilitat s lucreze n echip i s fie apt s fac fa
multiplelor porbleme pe care le ridic aceast activitate dinamic.
Specialistul optometrist, avnd la baz cunotine tehnice, tehnologice, de anatomie i
fizio-patologie, computere i alte specializri conexe, se poate adapta uor la noile cuceriri
ale tiinei i tehnicii prin utilizarea noilor metode, instrumente, aparate i tehnologii.
De aceea, i ara noastr s-a aliniat la aceste cerine imperioase ale dezvoltrii activitilor
din diferite domenii, ncercnd s adopte aceleai strategii ale Comunitii Europene n
ceea ce privete profesiunea de optometrist.

n toate rile europene i n ara noastr, de asemenea, factorii de baz ai acestei activiti
au permis structurarea unor configuraii eficiente, dinamice, flexibile dar n acelai timp,
stabile n principii fundamentale de ngrijire a populaiei, prevenire i combatere a unor
probleme vizuale, cunoscut fiind faptul c este mult mai uor s duci o munc de prevenire
i compensare dect s vindeci o boal gata instalat i nedepistat la timp.
Autoritile naionale au ajuns astfel la concluzia c este ineficient utilizarea a resurselor
umane specializate superior, medicilor respectiv a oftalmologi, n activiti de rutin de
prevenire, supraveghere, examinare primar i compensarea funciei vizuale, acestea fiind
funciuni preluate cu foarte mult succes de optometritii pregtii la nivel superior.
OPTOMETRISTUL poate fi:

-angajat n uniti sanitare pentru a lucra sub directa ndrumare a medicului oftalmolog
specialist;-
-angajat de unitile productoare de echipament optic de compensare;
-organizatorul i conductorul propriului cabinet optometric, atelier de prelucrare i
montare ochelari i alte sisteme compensatoare;
-poate activa n laboratoarele pentru testarea capacitilor vizuale, n instituii specializate
care se ocup de asistena social a populaiei i profilaxie (coli, instituii speciale, cmine
de copii instituionalizai etc.)
-poate activa n cadrul firmelor care se ocup cu comercializarea i ntreinerea aparaturii i
echipamentelor optometrice.

Vicii de refractie
MIOPIA

Aproximativ o treime din populatie este depistata cu miopie. Miopii au dificultati in vederea
lucrurilor la distanta, , dar vad bine de aproape, chiar si cele mai mici detalii.
Miopia apare cand globul ocular este usor mai lung decat de obicei. Aceasta determina
razele de lumina sa se focalizeze n fata retinei, si nu pe retina cum ar fi normal. Imaginea
unui obiect aflat la infinit se formeaza inaintea retinei.

Miopia este impartita in doua clase mari :

1) benigna (numita si miopia scolarului) care este descoperita in jurul varstei de 6 7 ani,
avand o progresie lenta pana in jurul varstei de 20 25 ani, cand se stabilizeaza. Nu
depaseste valoarea de 6,00 - 7,00 dioptrii. Pacientii respectivi nu vad bine la distanta si au
tendinta de a apropia obiectele de ochi, de asemenea au tendinta de a strange din pleoape
pentru vederea la distanta.
2) maligna ( sau progresiva ) care este prezenta de la nastere, si evolueaza progresiv
putand atinge valori mari de 20,00 sau 40,00 dioptrii. La forma aceasta de miopie de
regula apar leziuni intraoculare.
Persoanele care au miopie isi pot corecta vederea prin mai multe mijloace:
- ochelari de vedere ;
- lentile de contact ;
- interventie chirurgicala ;
interventie chirurgicala cu laser ;
keratotomie radiala.

HIPERMETROPIA

Hipermetropia afecteaza aproximativ un sfert din populatia globului. Persoanele care sufera
de acest viciu de refractie pot sa veda obiectele indeprtate foarte bine, dar au dificultati in
vederea de aproape. Oboseala oculara, ceata si durerile de cap apar dupa cateva ore de
lucru la aproape (scris , citit) sau la sfarsitul programului in functie de gradul
hipermetropiei.

La ochiul hipermetrop imaginea unui obiect aflat la infinit se formeaza in spatele retinei,
partea din spate a ochiului, din cauza ca, globul ocular este mai scurt decat cel normal.
Majoritatea copiilor se nasc cu o hipermetropie usoara, dar odata cu cresterea normala a
organismului, globul ocular se alungeste si astfel scapa de acel plus. Hipermetropia poate fi
corectata cu ochelari, cu lentile de contact sau chirurgie refractiva. Este posibil ca persoana
sa aibe nevoie sa poarte ochelarii tot timpul, sau doar la lucrul de aproape (scris, citit,
lucrat la calculator ). De regula oamenii confunda hipermetropia cu prezbiopia, pentru ca in
ambele cazuri exista dificultati in vederea de aproape, dar cauzele sunt total diferite.

ASTIGMATISMUL

Astigmatismul apare cand corneea are o forma neregulata ( alungita ,eliptica ) si nu sferica
asa cum ar fi normal. Aceasta forma determina focalizarea razelor de lumina in doua puncte
aflate in plane perpendiculare care pot fi pe retina, precum si in fata sau in spatele retinei.
Majoritatea persoanelor cu astigmatism se nasc cu corneea alungita, iar problemele de
vedere pot sa se accentueze in timp. Astigmatismul necorectat poate da dureri de cap sau
de ochi si poate produce vedere distorsionata.

Imaginea formata pe retina este incetosata iar pacientul acuza lipsa de claritate la vederea
la distanta.
Cand se determina acuitatea vizuala, optometristul sau medicul oftamolog sesizeaza unele
aspecte semnificative si anume:
-confuzii intre litere ( N in loc de H ) si cifre (8 in loc de 6)
-acuitatea vizuala poate sa varieze la examinari succesive in functie de starea de oboseala
vizuala.
Viciile de refractie necorectate
- la copii pot produce ambliopie (ochi lenes ), adica vederea scade in timp pentru ca ochiul
respectiv nu si-a dezvoltat suficient functia de percepere a vederii corecte, puatandu-se
corecta pana in jurul varstei de 6-7 ani
- la adulti se manifesta prin: tulburari de vedere, dureri de cap, inrosirea ochilor, lacrimare.
Astigmatismult se corecteaza cu lentile de contact torice, ochelari de vedere si chirurgie
refractiva. Poate insoti miopia sau hipermetropia.
PREZBIOPIA

In momentul in care ochiul pierde capacitatea sa de a vedea clar obiecte de aproape si

simte nevoia de a indeparta ca sa vada mai clar este semn ca s-a instalat prezbiopia.

Intr-un ochi prezbiopic, cristalinul, care in mod normal, isi modifica forma pentru a ajusta
focalizarea pentru obiectele de aproape, incet isi pierde flexabilitatea si devine mai rigid.
Acest lucru se intampla, de obicei, incepand cu varstea de 40 - 45 de ani si poate continua
pana la varsta de 60 - 65 de ani. Cand persoana are de facut o munca ce necesita vedere
de aproape, poate aparea durerea de cap sau sa simta oboseala. Pentru a avea o vedere
clara de aproape este nevoie de o lentila care sa focalizeze imaginea pe retina, ochelarul
fiind necesar numai pentru lucrul de aproape, la distanta vederea va fi incetosata daca se
priveste prin ei.
In cazul in care persoanele prezinta si alte vicii de refractie precum hipermetropia sau
miopia si necesita ochelari de distanta, din cauza prezbiopiei va aparea o alta valoare
dioptrica pentru aproape, o aditie care va creste in valoare absoluta odata cu varsta. Astfel
un miop cu o valoare de - 5.00 dpt poate sa ajunga pentru aproape sa aibe nevoie de -2.50
dpt, iar un hipermetrop va avea un plus mai mare pentru aproape.
Prezbiopia este intalnita la toata lumea deoarece este parte a procesului de imbatranire si
nu poate fi prevenita.