55.Locul procuraturii in ordinea constitutionala
Sistemul si functiile autoritatilor judecatoresti
procuratura ocupa un loc important in Constitutia
RM, si anume sectiunea a 3 din capitolul 9, Titlul III.
Procuratura este o instituie autonom n cadrul
autoritii judectoreti, care, n limitele atribuiilor justitiei. Astfel justitia in RM are loc printrun sistem
i competenei, apr interesele generale ale
societii, ordinea de drept, drepturile i libertile tribunale, Curtea de Apel si Curtea Suprema de
cetenilor, conduce i exercit urmrirea penal, Jutitie, pentru anumite categorii de cause pot
reprezint nvinuirea n instanele de judecat, n functiona si judecatorii specializate. Termenul de
condiiile legii. Sistemul organelor procuraturii
cuprinde Procuratura generala, procuraturile
teritoriale si rpcuraturile specializate. Procurorul
general este ales in functie de catre Parlament, la
propunerea presedintelui acetuia. Procurorii ierarhici
inferiori sint numiti de Procurorul General si I sint
subordonati. Mandatul procurorilor este de 5 ani.
Funtia de procurer este incompatibila cu orice alta
functie publica sau private, cu exceptia activitatii
didactice si stiintifice. In exercitarea mandatului
procurorii se supun doar legii.
58.Statutul juridic al unitatilor-administrativ
teritoriale cu tatut special in RM Teritoriul RM
este organizat sub aspect administrativ in sate, orase,
raioane, si UTA Gagauzia. Unele orase pot fi
decalrate municipii. Localitatilor din stinga Nistrului
le pot fi atribuite forme si conditii speciale de
autonomie in conformitate cu statutul special adoptat
prin lege organica. Gagauzia este o unitate teritoriala
autonoma cu un statut special care, fiind o forma de
autodeterminare a gagauzilor, este parte integranta si
inalienabila a Republicii Moldova si solutioneaza de
sine statator, in limitele competentei sale, potrivit
prevederilor Constitutiei Republicii Moldova, in
interesul intregii populatii, problemele cu caracter
politic, economic si cultural. Pe teritoriul unitatii
teritoriale autonome Gagauzia sint garantate toate
drepturile si libertatile prevazute de Constitutia si
legislatia Republicii Moldova. In unitatea teritoriala
autonoma Gagauzia activeaza organe reprezentative
si executive potrivit legii. Pamintul, subsolul, apele,
regnul vegetal si cel animal, alte resurse naturale
aflate pe teritoriul unitatii teritoriale autonome
Gagauzia sint proprietate a poporului Republicii
Moldova si constituie totodata baza economica a
Gagauziei.Bugetul unitatii teritoriale autonome
Gagauzia se formeaza in conformitate cu normele
stabilite in legea care reglementeaza statutul special
al Gagauziei.Controlul asupra respectarii legislatiei
Republicii Moldova in unitatea teritoriala autonoma
Gagauzia se exercita de Guvern, in conditiile
legii.Legea organica care reglementeaza statutul
special al unitatii teritoriale autonome Gagauzia
poate fi modificata cu votul a trei cincimi din
numarul deputatilor alesi in Parlament.
56.
Conform teoriei separatii puterilor in stat, a treia
functie a statului este functia jurisdictionala-
restabilirea normelor incalcate prin efectuarea
de organe cu caracter judecatoresc judecatorii,
autoritatea atesta functia de realizare a puterii de stat.
justitia se infaptuieste in numele legii si numai de
instantele judecatoresti. Judecatorii sunt
independenti, impartiali, inamovabili. Sunt numiti in
fuctie de Presedintele RM la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii. Sedintele de judecata sunt
publice. Procedurile se desfasoara in limba
moldoveneasca. Impotriva hotaririlor judecatoresti
pot fi folosite caile de atac. Hotaririle definitive ale
instantelor judecatoresti sunt obligatorii.
57.Actele autoritatilor publice si forta lor juridica
Administraie publica o varietete de activitati a unui
ansamblu de organe investite prin constitutie si lege
sa aduca la indeplinire legilor in limitele legii.
Aceste organe sunt : Seful Statului, Guvernul,
Ministerele, departamentele, consiliile, si alte organe
executive. Actele autoritatilor publice reprezinta un
act de vointa juridical care produc efecte juridice si
au unele trasaturi proprii cum ar fi : manifestarea de
vointa unilaterala (a statului sau a unitatii publice
locale), au caracter obligatoriu si caracter executoriu
(se executa prevederile actului). Forta lor juridical se
poate rasfringe aupra intregului teritoriu a tarii cit si
asupra unei unitati distincete. Se poate rasfringe
asupra intregii populatii cit si asupra unui anumte
categorii de cetateni.
59.Principiile constitutionale in organizarea si
functionarea autoritatilor publice locale.
Administratia publica in unitatile administrativ-
teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei
locale(dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor
administratiei publice locale de a solutiona si de a
gestiona), ale descentralizarii serviciilor publice
(transferarea unora din atributii din competenta
autoritatilor administratiei publice centrale de
specialitate catre un organism determinat di
autotitatile publice locale), ale eligibilitatii
autoritatilor administratiei publice locale si ale
consultarii cetatenilor in problemele locale de interes
deosebit.Autonomia priveste atit organizarea si
functionarea administratiei publice locale, cit si
gestiunea colectivitatilor pe care le reprezinta.
Aplicarea principiilor enuntate nu poate afecta
caracterul de stat unitar.
60/67 .Procesul legislativ Parlamentul este organul
reprezentativ suprem si unica autoritate legislativa a
statului. Dreptul de initiativa legislativa apartine
deputatilor in Parlament, Presedintelui Republicii
Moldova, Guvernului, Adunarii Populare a unitatii
teritoriale autonome Gagauzia. Legile organice se
adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi dupa cel
putin doua lecturi. Legile ordinare si hotaririle se
adopta cu votul majoritatii deputatilor
prezenti.Proiectele de lege prezentate de Guvern,
precum si propunerile legislative ale deputatilor
acceptate de acesta sint examinate de Parlament in
modul si dupa prioritatile stabilite de Guvern,
inclusiv in procedura de urgenta. Alte propuneri
legislative se examineaza in modul stabilit. Legile se
trimit spre promulgare Presedintelui Republicii
Moldova. Procedura legislativa incepe cu formularea
initiativei legislative. Proiectul de act legislativ si
propunerea legislativa se depun spre dezbatere. Se
indica totodata persoanele care au luat parte la
elaborarea proiectului si se anexeaza rezultatele
expertizelor si cercetarilor efectuate in cadrul
elaborarii. Prin dispozitie a Presedintelui
Parlamentului, proiectele de acte legislative care
corespund cerintelor se introduc in procedura
legislativa si se distribuie spre avizare comisiilor
permanente, Directiei juridice a Aparatului
Parlamentului si, dupa caz, Guvernului, institutiilor
interesate. Acestea infaptuiesc un raport, proiectul
se include pe Ordinea de zi a sedintelor in plen a
Parlamentului. De regula, proiectele de lege se
dezbat in doua lecturi. Regulamentul Parlamentului,
totodata, stipuleaza posibilitatea adoptarii proiectelor
de legi ordinare si dupa dezbaterea acestora in prima
lectura, iar proiectelor de legi organice - doar dupa
dezbaterea lor in a doua lectura. Conform
prevederilor constitutionale, legile organice se
adopta cu votul majoritatii deputatilor alesi, iar cele
ordinare si hotaririle - cu votul majoritatii deputatilor
prezenti in sala. De notat, ca proiectele de legi
constitutionale, proiectele de legi organice in
problemele bugetului, finantelor, economiei care
necesita considerabile cheltuieli financiare, precum
si tratatele internationale, la decizia Parlamentului,
pot fi supuse dezbaterii si in a treia lectura. Dupa
dezbaterea si adoptarea legii, aceasta este semnata de
Presedintele Parlamentului si trimisa spre
promulgare Presedintelui Republicii Moldova. Seful
statului, avand obiectii asupra unei legi, este in drept
sa o trimita, doar o singura data, in termen de cel
mult doua saptamani de la primirea ei, spre
reexaminare Parlamentului. Constitutia il obliga pe
Presedintele RM sa promulge legea, in cazul in care
Parlamentul isi mentine hotararea adoptata anterior.
Toate legile intra in vigoare la data publicarii lor in
"Monitorul Oficial" sau la data prevazuta in textul ei.
61.Curtea de conturi. Structura si functii
are ca obiect de reglementare raporturile juridice ce
apar n procesul auditului public extern asupra
modului de formare, administrare i de ntrebuinare
a resurselor financiare publice i administrrii
patrimoniului public. Curtea de Conturi este
persoan juridic de drept public, finanat integral
din bugetul de stat. de Conturi este constituit din
conducere, Plen i aparat. la necesitate, poate avea
subdiviziuni n unitile teritoriale autonome cu
statut special, determinat conform Constituiei
Republicii Moldova. Pe lng Curtea de Conturi
poate activa un consiliu consultativ, format din
specialiti calificai i savani din diferite domenii.
Funcionarea consiliului se stabilete printr-un
regulament, aprobat de Plenul Curii de Conturi.
Conducerea Curii de Conturi se exercit de
Preedintele Curii de Conturi. Functii - formarea i
utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului
asigurrilor sociale de stat, ale bugetelor unitilor
administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurrii
obligatorii de asisten medical, inclusiv: formarea,
utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum
i a fondurilor de tezaur public; formarea i
gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor
guvernamentale pentru creditele interne i externe;
utilizarea de ctre instituiile publice a granturilor i
finanelor alocate de donatorii externi pentru
realizarea programelor la care particip Republica
Moldova; utilizarea alocaiilor bugetare pentru
investiii, a subveniilor i altor forme de asisten
financiar din partea statului; executarea tratatelor
interguvernamentale n domeniul economico-
financiar; administrarea i gestionarea patrimoniului
public; procesul de privatizare a patrimoniului
statului i de asigurare a activitii de
postprivatizare; administrarea i utilizarea resurselor
naturale; utilizarea resurselor creditare i valutare ale
statului; inerea evidenei contabile i raportarea
financiar; activitatea altor organe de control/audit
financiar public, precum i a sistemelor de control
intern; alte domenii de activitate raportate, prin legi
organice, la competena Curii de Conturi. Curtea de
Conturi poate s auditeze utilizarea resurselor
alocate de Uniunea European, de partenerii de
dezvoltare i de ali donatori ale cror resurse au fost
incluse n bugetul de stat sau n bugetele unitilor
administrativ-teritoriale. n exercitarea atribuiilor
sale, Curtea de Conturi auditeaz urmtoarele
entiti: autoritile administraiei publice centrale i
locale, alte autoriti publice; instituiile i
organizaiile finanate din bugetul public naional;
65.Constitutionalismul moldovenesc o problema
care trezeste si va trezi mari discutii este originea 62.Ministerele si alte organe centrale de
constitutionalismului in RM. Istoria incepe atunci specialitate Ministerele sint organele centrale de
cind in 1812 Basarabia este transformata intro specialitate ale statului. Elesint conduse de minitri,
provincie rusa. In 1918 Basarabia revine la hotarele care poart rspundere personal pentru indeplinirea
firesti a natiunii romane. In aceasta perioade sarcinilor puse in seama lor.Ministerele transpun in
Republica Democrata Moldoveneasca isi croieste o via, in baza legilor republicii, decretelor
constitutie dupa modelul romanesc. Mai tirzi, prin Preedintelui Republicii Moldova, politica
1940 socvieticii declara Basarabia ca Republica Guvernului,hotririle i ordonanele lui, conduc in
Sovietico Socialista Moldoveneasca si in 1941 ii limitele competenei domeniileincredinate i sint
adopta si o constitutie ca sa poate fi recunosta ca responsabile de activitatea lor. Ministerele
subiect de drept international. promoveaz o politic statal de cadre indreptat
sprecompletarea propriului aparat central i a
63. Functia legislative a guvernului in scopul organelor de resort cu specialiti de inalt calificare,
perfecionrii legislaiei in vigoare i reglementrii creeaz sistemul ramural de instruire continu a
juridice a raporturilor din societate,guvernul cadrelor, organizeaz pregtirea specialitilor cu
elaboreaz proiecte de legi pe domenii; Guvernul studii superioare i medii de specialitate, asigur
este unul dintre subiectii care au dreptul de initiative pregtirea cadrelor, inclusiv in strintate. In virtutea
legislativa, si de care ar trebui sa se folosearca mai sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri
des fata de ceilalti subiecti, deoarece Guvernul stiu in aparatele lor prin reinnoirea contractelor de
cel mai bine domeniile si problemele care necesita munc sau prin atestarea funcionarilor de stat. Alte
elaborarea unor noi reglementari stabilite prin lege. organe centrale de specialitate se formeaz
64.Actele Curtii Constitutionale Curtea de Parlament la propunerea Prim-ministrului in
Constitutionala adopta hotariri, decizii si emite avize scopul conducerii, coordonrii activitii i
care se adopta in numele RM. Dupa adoptare, actele exercitrii controlului in domeniul organizrii
Curtii Constitutionale se pronunta in plen. Hotaririle economiei i in alte domenii, care nu intr nemijlocit
si avizele Curtii Constitutionale se publica in inatribuiile ministerelor (Inspectoratele de stat,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova in decursul Comisii, birouri, agentii - Serviciul Vamal,Serviciul
a 10 zile de la data adoptarii.Actele Curtii Grniceri,Biroul Naional de Statistic, Biroul
Constitutionale nu sint supuse nici unei cai de Naional Migraiune, Agenia pentru Silvicultur
"Moldsilva", Agenia pentru Dezvoltare Regional).
atac, sint definitive si intra in vigoare la data In RM sunt 16 ministere
adoptarii. La decizia Curtii, unele acte intra in 66.Premisele aparitiei si adoptarii noii constitutii
vigoare la data publicarii sau la data indicata in ele. Necesitatea unei noi constitutii cara ar fi legiferat cu
Actele Curtii Constitutionale sint semnate de adevarat puterea poporului a aparul cu mult inainte
Presedintele Curtii sau de judecatorul care il de constituia propriuzisa. De jure aceasta incepe in
inlocuieste. Hotaririle Curtii Constitutionale 1990 cind se creaza Comisia pentru elaborarea noii
produc efect numai pentru viitor. constitutii de catra Sovietul Suprem al RSS
Moldova. In 1993 Parlamentul a adoptat proiectul de
baza si la publicat in presa, creeind o noua comisie
sal redacteze sis al definitiveze. Sau organizat
conferinte stiintifice in domeniul dreptului
constutional, proiectul a afost avizat de multe
organisme intrnationale cum ar fi : Comisia Europei,
Consiliul Europei, Universitatea din Soebona, s.a.
Insa toate acestea nu sau finalizat cu adoptatrea
constitutiei deoarece Parlamentul in legislature a
XXII sa autodizolvat. In 1994 a fost ales alt
Parlament si create o noua comisie care in decursul
la 15 sedinte a finalizat proiectul constitutiei.
Parlamentul fara a face publica proiectul si al
familiaiza cu cetatenii, adopta constitutia si intra in
vigoare la 27.08.1994.