Sunteți pe pagina 1din 7

1.A.

Dreptul este ansamblul regulilor asigurate i garantate de


ctre stat, care
au ca scop organizarea i disciplinarea comportamentului uman in
principalele
relaii din societate, intr-un climat specific manifestrii
coexistenei libertilor, aprrii drepturilor eseniale ale omului i
justiiei sociale.
Dreptul Constituional este ramura fundamental a dreptului
constituit
dintr-un ansamblu unitar de norme juridice cuprinse prioritar in
Constituie prin care se reglementeaz relaii sociale
fundamentale ce apar in procesul
instaurrii, meninerii i exercitrii puterii de stat.2
Conform opiniei multor savani in domeniu, exist trei tipuri de
definiii
ale dreptului constituional ca ramur de drept: a)material i
istoric,
b)formal, c) pedagocic
Definiia material i istoric. Se consider c aceasta
cuprinde articolul
16 din Declaraia drepturilor omului i ceteanului, din 26 august
1789: Orice societate in care garania drepturilor nu este
asigurat, nici separaia puterilor determinat, nu are
Constituie. Definiia dat este considerat incomplet deoarece:
- nu definete totalmente dreptul constituional care are ca obiect
cu mult mai multe norme decat garantarea drepturilor i
separaia puterilor;
- precizeaz doar ce ar trebui s includ o Constituie;
- pune accent doar pe coninutul reglementrii, fcand abstracie
de forma
acestea;
- folosind exclusiv definiia dat am putea considera unele acte
normative ale
puterii executive ca fiind legi numai de aceea c materia
reglementat este
din domeniul legii (se neglijeaz supremaia constituiei).
Definiia formal a dreptului constituional are elementul
decisiv
supremaia normelor juridice constituionale, dreptul
constituional fiind
alctuit din norme a cror supremaie se impune fa de toate
celelalte, inclusive fa de legislator. Normele constituionale au o
for suprem fa de celelalte norme juridice datorit obiectului
lor de reglementare i procedurii specifice de adoptare. Definiia
este considerat incomplet deoarece:
- face abstracie de coninutul reglementrii;
- o norm poate fi considerat constituional pentru c ea a fost
adoptat
potrivit unei proceduri specifice, ceea ce nu este intotdeauna aa;
Definiia pedagocic desemneaz dreptul constituional drept
instrument
prin intermediul cruia se asigur coexistena panic a puterii i
libertii in
cadrul unui stat-naiune. Este utilizat mai mult in cadrul tiinei
dreptului
constituional.

2. obiectul Din definitia dr. const se desprinde si obiectul de


reglementare a acestuia- instaurarea, mentinerea si exercitarea
puterii statale, insa asta este in termini generali. Obiectul dr.
constitutional nu se deosebeste cu mult de obiectul de
reglementare a constitutiei, deoarece ambele reglementeaza rel.
sociale fundamentale. Ob. Dr. const reprezinta cele mai
importante relatii sociale, rel ce apar in procesul organizarii
societatii in stat, instituirii si exercitarii puterii in stat, garantarii
drepturilor si libertatilor individuale a cet, exprimarii suveranitatii
poporuli si altele.
2.a) Raportul juridic este o relaie social, ideologic
reglementat de norma
juridic, aprat de stat i caracterizat prin existena drepturilor
i obligaiilor juridice ale participanilor la raport.La incheierea
unui raport juridic este nevoie de cel puin dou pri.Privit din
punctul de vedere al structurii sale, raportul juridic este alctuit
din:
a) subiectele raportului juridic: prile intre care se incheie
raporturile juridice, titulari de drepturi i obligaii. Subiectele
raportului juridic pot fi: personae fizice i persoane juridice
(inclusiv autoritile statale).
b) coninutul raportului juridic: este format din drepturile i
obligaiile
prilor.
c) obiectul raportului juridic: il formeaz conduita prilor,
aciunile sau
inaciunile lor in timpul normei juridice date.
b) Subiecte ale raporturilor de drept constituional sant oamenii
luai
individual sau grupai in colective. Unul dintre subiecte este
totdeauna fie
deintorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativ, i aceste
subiecte acioneaz in mod necesar intr-un raport juridic aprut in
activitatea de instaurare, meninere i exercitare a puterii de stat.

Subiectele general recunoscute ale dreptului constituional sunt:


Poporul. Calitatea acestuia ca subiect de drept constituional e
stipulat in
Constituia RM, art.2, alin. 1: Suveranitatea naional aparine
poporului
Republicii Moldova, care o exercit in mod direct i prin organele
sale
reprezentative, in formele stabilite de Constituie. Poporul
concentreaz in
mainele sale intreaga putere i are dreptul s decid asupra sorii
sale.
Statul. Apare ca subiect direct sau este reprezentat de ctre
organele sale.
Organele statului (autoritile publice). Organele legiuitoare
sant subiecte
ale dreptului constituional cu condiia ca raporturile juridice la
care particip s fie de drept constituional.
Cetenii pot aprea ca subiecte ale raporturilor dreptului
constituional in
trei ipostaze:
- ca persoane fizice in cazul raporturilor pentru realizarea
drepturilor lor
fundamentale;
- ca persoane investite cu anumite demniti sau funcii intr-un
organ de stat
(deputat, senator) in raporturile de reprezentare;
- organizai pe circumscripii electorale in cazul alegerilor de
deputai,
senatori, efului de stat;
Strinii i apatrizii sant subiecte ale raporturilor de drept
constituional in
raporturile ce se nasc cu privire la acordarea ceteniei sau a
azilului politic.

3 Normele jur/
a) Sistemul normelor sociale cuprinde i norme juridice.
Reglementarea
raporturilor juridice are loc prin intermediul normelor juridice care
constituie celula de baz a dreptului.
Norma juridic reprezint regula de conduit general,
obligatorie i
impersonal, instituit sau recunoscut de stat, a crei respectare
poate fi
asigurat prin fora coercitiv a statului.16 Normele juridice
impreun cu
relaiile juridice nscute in baza lor alctuiesc ordinea de drept,
parte
component a ordinii sociale.

C)Trsturile specifice ale normei juridice sunt:


Norma juridic are caracter general i impersonal. Norma
nu este
individual, ea stabilete trsturile tipice ale situailor de via.
Cuprinzand o generalitate de relaii, ea apare ca un model de
conduit a participanilor la relaia social dat.
Norma juridic are caracter obligatoriu. Obligativitatea
normei juridice e
dictat de scopul acesteia: asigurarea ordinii publice. De aceea
norma juridic trebuie s: corespund structurii i necesitilor
superioare ale societii, s fie recunoscut ca obligatorie de ctre
majoritatea destinatarilor si ca rezultat al caracterului su
necesar.
Norma juridic are un caracter tipic. Norma juridic exprim
aspecte
generale i presupune subordonarea fa de o conduit-tip. Astfel
norma
juridic reglementeaz tipul de cazuri i raporturi, este adresat
unui cerc de persoane determinate prin indicii-tip.
Norma juridic implic un raport intersubiectiv. Norma
juridic presupune
schimbul just intre persoane aflate intr-un raport juridic.

Izvoarele dreptului constituional ca ramur de drept


a) Termenul de izvoarele dreptului are dou sensuri: material
i formal.
Izvoarele material sant un sistem de factori sociali, politici,
ideologici, materiali etc., care determin aciunea legiuitorului sau
dau natere unor reguli izvorate din necesitile practice de
reglementare prin norme juridice a unor relaii sociale.
Izvoarele formale ale dreptului presupune forma de adoptare
sau sancionare
a normelor juridice, modul de exprimare a normelor
Izvoarele formale ale dreptului constituional sunt: constituia i
legile de
modificare a constituiei, legea ca act juridic al Parlamentului,
tratatele
internaionale ratificate.
C) Constituia. Consfinete i reglementeaz bazele regimului
social i de
stat, stabilete principiile formrii i activitii organelor de stat,
proclam drepturile, libertile i obligaiile omului i ceteanului
Legile constituionale ocup primul loc in ierarhia legilor atat prin
coninutul lor, cat i datorit procedurii speciale de adoptare ale
acestora.
Legile constituionale sant legi care introduc texte noi in
constituie, abrog anumite texte constituionale sau le modific
pe cele existente.
Legile organice ocup locul secund in ierarhia legilor. Reprezint o
prelungire a materiilor constituionale. Pot interveni numai in
domeniile
prevzute expres de constituie sau domenii pentru care
Parlamentul consider
necesar adoptarea acestei legi organice.
Legile ordinare intervin in orice domenii ale relaiilor sociale, cu
excepia
celor rezervate legilor constituionale i organice.

Locul si rolul
a. Sistemul de drept reprezint structura intern a dreptului
dintr-un stat,
prin care se realizeaz unitatea normelor juridice i gruparea lor
in anumite
pri interdependente ramuri de drept, subramuri i instituii
juridice.
Sistemul dreptului ajut la evidenierea lacunelor dreptului.
Totodat permite o mai eficient inelegere a materialului
normativ, o interpretare a dreptului la justa valoare.

Locul dreptului constituional n sistemul de drept


Orice sistem presupune o ierarhizare a elementelor sale
componente.
Sistemul de drept la fel cunoate o asemenea ierarhizare a
ramurilor sale.
Pentru a determina locul ramurii dreptului constituional in
sistemul dreptului,trebuie s inem cont de dou aspecte:
importana relaiilor sociale
reglementate prin dreptul constituional i valoarea formelor
juridice, prin care voina deintorilor puterii devine drept
(izvoarele de drept).

Dreptul constituional conine norme elaborate in cadrul activitii


de
realizare a puterii de stat care este o activitate de conducere la
nivel superior celorlalte activiti de conducere. Constituia, ca
izvor principal al dreptului constituional, este in acelai timp
izvorul principal pentru intregul drept. Orice ramur de drept ii
gsete fundamentul juridic in normele din constituie. O
modificare intervenit in dreptul constituional impune modificri
corespunztoare ale normelor din celelalte ramuri de drept care
conine reglementri ale acelorai relaii sociale.
Dreptul constituional este ramura principal in sistemul de
drept.

Dr cons ca stiinta
B Pentru a defini dreptul constituional ca disciplin tiinific
autonom in
raport cu celelalte discipline juridice este nevoie s stabilim dac
el are obiect propriu de cercetar eObiectul dreptului
constituional il constituie in principal constituia
Totodat obiectul de studiu al tiinei dreptului constituional il
constituie toate relaiile social-economice i politice
reglementate de normele de drept
constituional.

Studiul metodelor de cercetare utilizate in domeniul de


investigare a
tiinei dreptului constituional ne permite s evideniem
urmtoarele metode:
logic, istoric, metoda comparat, metoda cercetrilor
sociologice concrete,
metoda experimental, sistematic, exegetic i analitico-
sintetic.57 Aceste
metode sant caracteristice majoritii tiinelor juridice. Metode
utilizate mult timp de doctrina dreptului constituional sant:
- metoda exegetic;
- metoda analitico-sintetic.
Metoda exegetic const in utilizarea interpretrii gramaticale
i logice, in
scopul de a stabili inelesul diferitelor texte de lege.
Metoda analitico-sintetic. Metoda dat const in analiza
diferitor norme
juridice in vigoare, cu scopul de a gsi principiul juridic ce st la
baza lor

Dr cons in sistemul de dr a rm
1. O analiza a normeleor de drept, ne permite sa ajungem la
concluzia ca unele au un character public, altele privat. Dr.
constitutional face parte din dreptul public ca si dr. penal,
administrative, financiar, international. Bariere fixe intre dr. public
sic el privat nu se pot stabili. Dr.constit o ramura tinara, de
origine italiana, formata sub influenta ideeilor franceze. Dr. const
studiaza anumite fenomene politice, rel. sociale fundamentale
din domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii a puterii statale.
Metodele de cunoastere si studiere a dr. const: met.logica,
comparative, istorica, sociologica, cantitativa(evidenta
legislativa).

S-ar putea să vă placă și