Intrebarile 41-54

41. drepturile politice

Dreptul exclusive politic este dreptul electoral.conform codului electoral RM, dr
exclusive politic este dr cetatenilor de a a lege si de a fi alesi si de a si exprima prin vot
atitudinea fata de cele mai importante probleme ale statului. Aceste dre apartin doar
cetatenilor p-u ca ele pot fi numai p-u participare la guvernare.
Alte drepturi social politice:
- libertatea contiintei-o posibilitate care cetateanul RM de a avea si de asi exprima
public o anumita conceptie despre lume, de a impartasi sau nu o religie,de
apartine unui anumit cult religios, de a indeplini sau nu ritaulu religos, posibilitate
care poate fi limitata doar de legiitor.
- Libertatea cuvintului-exprimarea publica prin viu grai, in limitele stabilite prin
lege , a opinilor si conceptilor.ea se manifesta prinadunari publice, manifestarilor,
mitingurilor, reuniuniale organelor de stat sau obstesti, reuni stiintifice. Constit
RM consfinteste libertatea opiniiei, exprimarii ca un drept fund a omului,
inalienabil dar nu nelimitat.
- Libertatea presei-posibilitatea individului de asi expprima sin scris pinle sale.
Libertatea resei exclude orice control preventive , dar unele restictii sunt posibile
in legatura cu unele publikatii. L.presei implica si rasp p-u continutul
insluta,injuria, ultrajul la bunele moravuri, provacarea la crimesau delicate,ofensa
adusa autoritatilor, atentatul la viata promavata a persoanei etc. rasp revin
autorilor,editorilor, directorilor, redactorilor sefi, potrivit atributiilor si
contributiilor.
- Dreptul la asociere- posibilitatea cetatenilor RM de a se asociain partied sau
formatiuni politice,precum sis indicate sau alte tipuri de organizatii, uniuni, in
scopul participarii la viata politica,economica, social si cultaralasau de asi realizao
serie de interese materiale si culturale. Constitutia prevede ca cetateniise pot
asocia liber in partide si in alte organizatii social-politice care contribuie la
definirea si le exprimarea vointei politice a cetatinilor si in conditiile legii,
participa alegeri.
- Libertatea intrunilor, a mitingurilor si a demonstratiilor- dreptul cetatinilor de a-si
exterioriza pubik conceptiilor si opiniilelor,adunindu-se in locuri publice sau
manifestind pe drumurile publice, in limitele prevazute de lege.
- Secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice- dr de asi comunica prin
scris si prin telefon ideilei ginduriele sale , fara a-i fi cenzurate sau facute
publice, decit in cazurile expres prevazute de lege si de constitutie.statul asigura
secretul scrisorilor, al telegramelor, al celorlaltr mijloace legate de comunicare
- Dreptul la informatie- cetateanu are dreptul de a se informa p-u a
intelegefenomenel din jurul sausi p-u a putea participa la viata sociala,
economica, politica. in acest dr pot fi retinute dr persoanei de a fi informat
promt,acces liber la al persoanei la surselede informatie politica,tehnica
,stiintifica,etc.

42.drepurile economice si sociale

43. culturale
 - Dreptul la munca- contine libertatea alegerii profesiei, libertatea alegerii
locului de munca,rettributia p-u munca depusa,ajutor de somaj,securitatea si
igiena municii etc acest dr este prevazut de constitutia RM art43. persoanele
au dreptul la negocieri in materi de munca, precede in codul muncii.
- Dreptul la protectia muncii- constitutia prevede ca salariati au dr la protectia
muncii. Masurile de prot privesc- securitatea si igiena muncii, regimul de
munca a femeilor a tiner, odihna sapt,concediu platitetc. Durata fixa e 40 ore.
- Dreptul la odihna-permite cetat de asi reface fortele ketltuite in minca, de
avea un timp liber in care sa se odihneaca, sa participa la viata politica,
sociala,sportica. Contine-timp liber, concedii platite, limitarea rationala a
muncii.
- Dreptul la un mediu sanatos. Dr omului de a trai intrun mediu sanatos este o
esxprimare a dr primordial al omului la viata, la existenata, la sanatate, la
demnitate, acestefiind garantate de constitutia si de acte internat.
- Dr la invatatura- cuprinde in continutul sau dr om de a I se asigura invat
obligat primar, gratuity si accesibil tuturor, invatamint secundar generalizat,
inv superior accesibil tuturor, garantiile materiale de garantie de desfsurare a
inv(biblioteci, laboratoare).
- Dr la sigurare materiala in caz de batrinete,boalasau incapacitate de munca-
acest dr include in sine alte dr-la pensie, la ajutor de boala, ajutor social,
asistenta medicala, la ajutor de deces , la concediu de maternitate platit.
- Dr la proprietate- dr fiecarei pers fiz de a dobindi proprietae , de ase folosi de
ea, de a despune, de atransmite . constit prevede ca averea dobindita licit nu
poate fi confiscta. Acest dr include garantia de a putea fi expropriatarit.
- Dr la mostenire-in virtutea carei o pers poate dobindi succesoral in conditiile
legii un bun.
- Dr la un trai decent-cuprinde dr catateanului la conditii rezonabile de viata
care sai asigure lui si familie sale , un trai civilizat
- Dr la ocrotirea sanatatii-p-u a asigura acest dr trebui sa se ia masuri- scaderea
mortalit noilor nascuti si infatile, dezv sanatoasa a copiiilorimbunatatirea
igieana mediului, profilaxie si tratarea maladiilor epidimice.
- Dr la greva- un drept la exercitare caruia cetateanului procedeaza atunci cind
conflictul de munca nu este solution ape alte cai.

44. indatoririle fundamentale ale cetatinilor RM

Indatorirele fundamentale sunt obligatii esentiale ale cetatenilor p-u a indeplini sarcinile
societatii, realizare se asigura prin convingerea sau forta coercitiva. Obligatiile pot fi
clasif in 2 categ principale. Prima este obligatii fata de stat :
-apararea patriei;devotamentul fata de tara, respectare constitutii si ale legi,
participare la impozite si taxe ;a cheltueli publice. A doua este indatoririle fundamentale
destinate sa asigure convetuirea pasnika a cetatenilor pe acest teritoriu:
- indatorirea de a respecta dr, interesle legitime si demnitatea altor cetaten; de a
exercita dr si libertatili constitutionale cu buna credinta;obligativitatea protectiei
mediului si a monumentelor de istorie si cultura;indat parintilor de a asigura cresterea
copiilor si copii de a ajuta parintii
45. o dat cu apariia parlamentului a aprut i noiunea de reprezentare ca mijloc de
exercitare a puterii, i de aici i noiunea de regim reprezentativ definit ca form de
exercitare indirect a suveranitii de ctre popor prin intermediul reprezentanilor si
alei ca ansamblu de autoriti publice nvestite cu acest drept. Art 60 din constituie
calific parlamentul drept organ reprezentativ supreme al poporului, stabilindu-I locul de
frunte n ierarhia autoritilor publice dei ele se afl ntr-o ordine stabilit n baza unor
principii, ele nu se afl n relaii de subordonare. Parlamentul se afl pe o treapt
superioar fa de celelalte autoriti publice din stat i s-ar prea c, deoarece el este cel
care comand toi ar trebui s I se su pun. n realitate toi trebuie s se supun nu voinei
parlamentului, ci voinei legii care reprezint expresia voinei generale a poporului.
Parlam ndeplinete una din funciile statului-stabilirea cadrului legislative-una din cele
mai importante funcii. Pentru a exercita puterea politic nu este suficient numai funcia
legislativ. Tot att de importante sunt i puterea executiv i puterea judectoreasc.

46. parlamentul este ales pentru un mandate de 4 ani care poate fi prelungit, prin lege
organic, n caz de rzboi sau de catastrof. Parlam se ntrunete, la convocarea
preedintelui rm n cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul parlamentului se
prelungete pn la ntrunirea legal a noii componene, n aceast perioad nu poate fi
modificat constituia i nu pot fi adoptate, modificrile sau abrogate legi organice.
Proiectele de legi sau propunerile legislative nscrise pe ordinea de zi a parlamentului
precedent i continu procedura n noul parlament. nceperea mandatului se poate stabili
prin 2 faze de facto i de jure. De facto mandatul ncepe imediat cnd sau ncheiat
alegerile i sa constatat c numrul de alegtori participani la votare este sufficient
pentru a le consider a valabile. De jure deputatul intr n exercitarea mandatului din
momentul ntrunirii n prima edin a parlamentului. Exact acelai process are loc i la
ncetarea mandatului. De facto el nceteaz exact n perioada cnd de facto ncepe noul
mandate i de jure nceteaz la data ntrunirii legale a parlam nou ales+

47.Parlamentul RM indeplineste functii : legislative, executive si guvernamentale, Iar

unii autori clasific funciile parlam.RM cu titlu principal i funcii secundare care
izvorsc din imperfeciunea teoriei separrii puterilor n stat. F-a cu titlu principal este f-a
legislativ prin care se exprim voina general a poporului. Funciile secundare sunt: F-a
guvernanental, F-a de control- controlul parlamentar este efectuat prin mijloace proprii
care poate fi efectuat de parlament n ntregime, examinnd informaii ale guvernului,
audiind mesaje, informaii, rapoarte ale efului statului. Controlul este efectuat i de
curtea de conturi, avocaii parlamentulu, comisiile permanente, fraciunile
parlamentului..parlam. exercit controlul asupra activitii guvernului i asupra altor
autoriti publice prin rezolvarea petii ilor cetenilor. Parlamentul are urmtoarele
atribuii de baz: adopt legi, hotrri. Declar referendumuri. Aprob direciile principale
ale politicii interne i externe a statului. Aprob doctrina militar a statului. Exercit
controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele i n limitileprevzute de
constituie.alege i numete personae oficiale de stat, n cazurile prevzute de lege.
Aprob ordinele i medaliile RM. Declar mobilizarea parial sau general. Declar
cercetarea i audierea oricror chestiuni ce refer la interesele societii. Adopt acte
privind amnistia.

48. preedintele rm este eful statului. P rm reprezint statul i este garantul suveranitii,
independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. P rm este ales de
parlam prin vot secret Poate fi ales P rm ceteanul cu drept de vot care are 40 de ani
mplinii, a locuit sau locuiete permanent pe teritoriul rm nu mai puin de 10ani i posed
limba de stat . mandatul P rm dureaz 4 ani i se exercit de la data depunerii
jurmntului. P rm i exercit mandatulpn la depunerea jurmntului de ctre
preedintele nou ales. Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de preedinte al rm dect
pentru cel mult 2 mandate consecutive. Calitatea de P rm este incompatibil cu
exercitarea oricrei alte funcii retribuite. P rm se bucur& #259; de imunitate , el nu poate
fi tras la rspundere juridic pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului .

49.functiile presedintele. Are functii principale si secundare. Principale sunt:poarta

tratative si ia parte la negocieri , inkeie tratate international in numele RM,acrediteaza si
rekeama reprezentantilii diplomaticiin RM si aproba infiintarea ,desfiintarea sau
skimbarea rangului misiunilor diplomatice, primeste scrisori de acreditare si rekeama
represent diplomatici a altor tari in RM. Functia de garant: Preedintele ia msuri prin
intermediul negocierilor att pe plan extern ct i pe plan intern, prin semnarea diferitor Pacte,
Convenii, Declaraii, Memorandumuri pentru a nu admite lezarea suveranitii,
independenei sau, altfel spus, securitii naionale i integritii teritoriale. Functii
secundare: guvernamentala si de control.care prevede: confera decoratiisi titluri de
onoare,acorda grade militare, solutioneaza problemele cetatenilor RN si acorda azil
politic, numeste in functii publice,acorda gratiere, poate cere poporului sasi exprime
atitudinea prin referendum asupra problemelor importante,confera grede superoare
lucratorii de procuratura, judecatorilor si alte categorii de funcionari,suspendeaza cele
guvernului,ce contravin legii pina la decizia hotarirea c.constit, dizolva Parlamentul n
cazul n care acesta nu este n stare s nvesteasc Guvernul, precum i n cazul blocrii
procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.

50. guvernul. Guvernul reprezint componentul de baz al puterii executive,

deoarece lui i revin cele mai importante atribuii n realizarea funciei de aducere la
ndeplinire a legilor. ,3entru ca legea s poat fi executat este nevoie de a organiza
executarea ei, de a pregti cadrul material-financiar, organizational, metodic. Organizarea
ndeplinirii legilor revine Guvernului. n acest scop el este nvestit cu anumite funcii cu
caracter de putere, deoarece, fiind adoptat cadrul necesar organizatoric pentru executarea
legii, el devine
obligatoriu. Guvernul asigura realizarea politicii interne i externe a statului i exercita
con"ducerea generat a administraiei publice.
51.functiile guvernului. Funcii cu titlul principal: functia guvernamentala: c
Guvernul elaboreaz concepia, deci el este acela care stabilete proiectul
viitoarei activiti guvernamentale a statului. Funcia de administrare. n art. 96
alin.1, este fixat reg\emen\area precum c Guvernul exercit conducerea
general a administraiei publice. Chiar dac n Constituie nu se nominalizeaz
Guvernul ca organ ai administraiei publice, aceasta nu nseamn c el nu are
aceast calitate. Functia secundara: de control: Controlul de ordin general se
efectueaz n baza^revederilor constituionale i este limitat Guvernul, ca i alte
 autoriti publice, poate sesiza Curtea Constituional privind
neconstituionalitatea legilor sau Decretelor Preedintelui Republicii. Conform
Legii cu privire la Guvern, suspend i contest hotrrile organelor de
administraie public local dac ele contravin Constituiei i altor legi ale
republicii: i Guvernul, ca i alte autoriti publice, efste obligat s organizeze
audiena cetenilor i s examineze petiiile venite n adresa sa exercitnd astfel
controlul prin petiii. Ct_privete controlul specializat, este prevzut de Legea cu
privire la Guvern care prevede c Guvernul controlul permanent asupra activitii
ministerelor, departamentelor i a altor organe subordonate iui.

52.SISTEMUL AUTORITATILOR JUDECATORESTI IN EXERCITAREA PUTERII

DE STAT
nfptuirea justiiei n Republica Moldova are loc printr-un ansamblu de
organe cu caracter judectoresc i nejudectoresc. Bineneles, rolul principal
n nfptuirea justiiei l au organele judectoreti care soluioneaz litigiile
civiie, penale i de alt natur i, conform Constituiei, puterea
judectoreasc este realizat prin: Curtea Suprem de Justiie, prin Curtea de
Apel, prin tribunale i judectorii (art. 115). Curtea Suprem de Justiie. Justiie'7
stabilesc aceasta este instana judectoreasc suprem care asigur efectuarea
corect i uniform a legislaiei de ctre toate instanele judector ^
soluionarea litigiilor aprute n cadrul aplicrii legilor, garantea?^
responsabilitatea statului fa de ceteni i a ceteanului fa de stat.
Activitatea Curii Supreme de Justiie este organizat n baza
urmtoarelor principii:
- legalitii i publicitii;
- separrii puterii judectoreti de puterea legislativ i cea executiv;
- independena puterii judectoreti'
pregtirii i prezentrii bugetului propriu

Consiliul Superior al Magistraturii, dup regulile organizrii judiciare, asigur

numirile, deplasrile, promovrile i msurile disciplinare fa de judectori (^rt.123).
Consiliul Superior al Magistraturii nu este organ judiciar, dar, deoarece sprijin
nfptuirea justiiei, este integrat sistemului organelor care o realizeaz n mod direct.
Conform art. 1 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, aceast
autoritate este calificat ca organ de autoadministrare judectoreasc, garant al
independenei autoritii judectoreti.
Consiliul Superior al Magistraturii este alctuit din 11 magistrai dintre care fac parte:
Ministrul justiiei, Preedintele Curii Supreme de Justiie, Preedintele Curii de Apel,
Preedintele Judectoriei procurorul General, trei magistrai alei prin vot secret de
colegiile ale Curii Supreme de Justiie, trei de Parlament, din rndul ^'fesorilor
titulari.
^ consiliul Superior al Magistraturii face propuneri Preedintelui ublicii Moldova sau
Parlamentului de numire, promovare, transferare ^eliberare din funcie a judectorilor,
preedinilor i vicepreedinilorinstantelor judectoreti, primete jurmntul
judectorilor, aplic msuri ncurajare i sanciune disciplinar n privina judectorilor,
asigur nviolabilitatea judectorului n condiiile legii, aprob programul pregtirii
profesionale a candidatului la funcia de judector etc.
53. avocatii parlamentari.
Institutia avocatului parla mentar este o institutie consacrata in constitutie sau lege
,activeaza in cadrul centrului p-u drepturile omului din RM care este condus de unul din
trei avocati parlamentari,egali in dr, apara spiritul legii, raspund de actele sale in fata
parlamentului, examenaeza plingirile cetatenilor si actioneaza din propria initiativa-
constitui un simbol al statului democretic a carui esnta exprima dezvoltarea bunastarii
cetateanukui, si apararea dr si libertatilor fundamentale si supravegheareaorganelor
administrative.
54. functii si competenta a avoc parl
Avocaii parlamentari examineaz sesizrile cetenilor Republicii Moldova,
cetenilor strini i apatrizilor care locuiesc permanent sau se afl temporar pe teritoriul
ei, denumii n continuare petiionari, ale cror drepturi i liberti au fost nclcate n
Republica Moldova.
n cazul cnd exist informaii veridice privind nclcarea n mas sau grav a
drepturilor i libertilor constituionale ale cetenilor, n cazurile de
o importan social deosebit sau n cazul cnd este necesar de a
apra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine stttor mijloacele juridice de
aprare, avocatul parlamentar este n drept s acioneze din proprie iniiativ, lund, n
limitele competenei sale, msurile corespunztoare.
- n procesul examinrii cererii i controlului, din proprie iniiativ, al semnalelor despre
nclcarea drepturilor i libertilor omului, precum i al efecturii vizitelor preventive n
locurile unde se afl sau se pot afla persoane private de libertate, avocatul parlamentar
este n drept:
a) s aib acces liber la toate autoritile publice centrale i locale, s asiste la
edinele lor, inclusiv la edinele organelor colegiale ale acestora;
b) s aib acces liber la instituii, organizaii i ntreprinderi, indiferent de tipul
de proprietate, asociaii obteti, n comisariate de poliie i locurile de detenie din
cadrul acestora, n instituii penitenciare, n izolatoare de detenie provizorie, n uniti
militare, n centre de plasament al imigranilor sau al solicitanilor de azil, n instituii
care acord asisten social, medical sau psihiatric, n coli speciale pentru minori cu
devieri de comportament i n alte instituii similare;
c) s solicite i s primeasc de la autoritile publice centrale i locale, de la persoanele
cu funcii de rspundere de toate nivelurile informaiile, documentele i materialele
necesare pentru exercitarea atribuiilor;
c1) s aib acces nelimitat la orice informaie privind tratamentul i condiiile de
detenie ale persoanelor private de libertate;
d) s primeasc explicaii de la persoanele cu funcii de rspundere de toate nivelurile
asupra chestiunilor ce urmeaz a fi elucidate n procesul;
e) s sesizeze instituiile de stat respective pentru a efectua investigaii de expertiz i a
pregti rapoarte asupra chestiunilor ce urmeaz a fi examinate;
f) s aib ntrevederi nelimitate i convorbiri personale, fr martori, iar n caz de
necesitate, prin intermediul traductorului, cu persoana aflat n locurile specificate la
lit.b), precum i cu oricare alt persoan care, n opinia sa, ar putea oferi informaiile
necesare;
g) s atrag, la efectuarea vizitelor preventive n locurile unde se afl sau se pot afla
persoane private de libertate, specialiti i experi independeni din diferite domenii,
inclusiv juriti, medici, psihologi, reprezentani ai asociaiilor obteti;
h) s colaboreze cu mijloacele de informare n mas, precum i cu asociaiile obteti
care activeaz n domeniul proteciei drepturilor omului att n ar, ct i peste hotare.
Avocaii parlamentari desfoar activitate de propagare a cunotinelor n
domeniul aprrii drepturilor i libertilor constituionale ale omului.