... c_~--- '"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~ -~. .., ,-..

=-~=\

S.N. lAZAREV
"t~
-< '
s.

KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC,
PSIHIC ~I DESTT~
:"
1

,
, 1
1
. i

\ 1

~
'1
\
~
'~
\

S.N. LAZAREV
'K"-RMA
SA-':'J ARl'vI0.NXA DINTR
I<'IZIC:, PSII-IIC: ~..: DESTI
'"
;~ "

t MOLDOVA
I.S.B.N.: 973..5 .
r
''" .
'"

::'i.

S.N LAZAREV

KARMA il
SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I
" DESTIN" "

Traducere. prefata ~i note:'

il
Hie J;>anilov
1t
.
1 . ,
1

,.
l
!, ,...
.
"

. B.~:~~~~ASI
(:'111,"11 1111""".1<1"1111'1.
',U''I'''II : ~mlll'III~I~
.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III"
Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
(:;111"111/''''''''0\1'' IJ)/) 1

M,,!dm'lI-
;:,
'Toate drept~n'e
la~l - (,(,00

!
asupra acestei .edq" apartin Edlturll
~
MOLDOVA
.
~.,~
.j
1

....
....

~
..,

" ""':-
.."
,'<"',,,-.-',." .,," . JI
'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'. ,~
,', .. .'
 ~o'..;..

;' , 1.
.t.
, ) \o~'

/1 1
f

"";

PREFATA
~..

~I Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata

;t
riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd
\'itlla!ia .q cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja
I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci ,!j,
hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie
lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrx/atii
Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest
'
lahirim reprezinta 0 f,tercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu
tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.
$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I:-ill .'
"'
-. argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg
edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte
;'.
'.
grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol
, .<
'10. lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev,
- lm cu1tOSCu1
hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei
n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar
. PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
~
/
diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand "ma.fajul".
IS.B.N: 973-572-019-J hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,
de f1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!
JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la
care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un
.... pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua
ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii
r
J
 . .........
(; 1
7

. I~i~decareaacest~ia,.~cientul se mbolniive~tede plamiini... Care este regimUl

.
alimentaI" ~icomporlamentul gravidei HI
A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele n pracca sa, il duc pe Sc /ff1:lpulsarcinii7
Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea?
aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind It. Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la .
.
cont!nuqre neshimbatii. . nvataturi'i.z
Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun Ne paij;e ntr-adeviir sfiirJitullumii?
autoru/, ale ciirui rezultate n diagnosticarea ~i tratarea holilo~ -xisti vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira mpatriva.
(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirsale, a . .
. lor?, : "'/
elahorat 0 metoda proprie n care se ngemiineaza cele mai Cunt ne plltem schimhl soarta n bine?
. Vfahtle princip ale filosofiei clasice .orientale (n ~pecial ale
$tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. .
celellndlene), ale eticii ~i moralei cretine, cu cele mai fl(li . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, autorul car/ii "Karma~sau
.
. ouceriri fu. domenitJl .~tiin/elor medicak. Cartea' sa este. 0 Armonill dintre fizic, psihic, spirit.i destin" afirmaca are O.
pledoarie' convingatotue pentru ntoarcerea.' la valorile mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul n care 1
primordiale ale' eti~ii i motalitat futruciit ig~orareaacestora itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite
consfltUle,. h ~pinia autorului, cauza princiwl4 n:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/
~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCa! ()cmpa sfaturilesale privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui -.
If/ ultlmuldecenill i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de condifie primordiala 11prevepirea nu numai' et celor mai
auforu!. acesteic(up este confirmata de mU!limea .cazuri!or gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'
rezolvat, <if:el, cQZ/Arin fara carora. mec(icina oficiala .l'-a ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a
.
dovedlt afi nepuncioosii. . ..
\ de.stinuilli, neMmtindn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla n
CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca noi Jl~'ine~i ca este la ndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (n
. o'flulnu~$e llkntifica d04r u organismul fizic, ci reprezinta.p bine .sau . n l'au). ln prezent .capacitafile hoenergetice ale.
structura cu mu/t mai. 'C/Q1Iplexiin care fizicul este. doar () pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.orie
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru
lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desn este. .ru~#fiuta p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre
de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din
"
core.JJUnzatoare . .l'au un camportament. . etic ireproah!l:
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. ~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' n cllprinsul qcestei
convmgator,za 0 serie lk ntrebiiri care framiinta demulta carfi, civem tati, nsa purini aameni '.\'Untdotafi de la natura .cu
. .
vreme COTl4I11llfr!le
noastre: '.
[Yutaea dea "vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.
'
Ne put:m .DqJ:f,
vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara ,\ hlocnpurilor n scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
-
sa ne operam? ,
restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditnd asupra
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? ~'(1::urilorexpuse ~i urmndll-i prescrip/iile, ne vom. putea .
Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere a vindea singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe
.il'!f(Jrmarieiereditare? ' . . nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate n karma
.~
Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQP safllito.yi. fiecrfruia dintre no,i.
. .
ferl/l de boil ~'I7tenorociri? . ,
'. . KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i .
.1.'
1 idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; n vbunea /1{1

~
",
..,.
,'-,'~
t,
;'f
 ":
... . ~ .

,
8

S.Ldzarev, "1IfI~canism. derlisp/litire a ftlptelorpiimante:fti

".
,;
l

'.
~
.~
\'"
.\,~~.
'

- :-:1'\ '
, <.

,.
.,

. Cuno~~ ~st mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)

, omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta. . ,
. .
. . Traducerea.~ipubli~,!,ea nRomania aacestei ciirp ;!ferii
'

. :ltltorliorno~tn I!:'bli'tate,a de a iritra nposesia unui veritabil pin partea autorului

indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la
f:lCeastaC14f1Ipiiniide veacuri ce se consuma sub semnul unei . .,:,
profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. Stimati ci~tori, Daint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei crti.
f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reomand cu I!sistentii sa ~u
~~ d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau
/lie Danilov. ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cneva.
'

"<.p"vep l;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg

'tef.~n contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei concept
,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii spirituale care
~..
~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID
, i "\U1iversulbioenergettcii, ,-
" "
~,- ; f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e

'
':'"
"
,Ii ~~~~ve asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia
1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1lelecare d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~
.1'. 1
: !
. .'.'..~det;e.mbi~e~etica }ntrQct,auto~efl?n8Joaomului
.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent , lumll,mcof!Juraware,.,pnn
1 erarea individului ca.parte
;: \ ~'~' .'~J elegereitlegilor aceste
:
., " ,ia,Prin.
'
'
.'
'
_. ., . '
''''lntegfilDtaa ,
,
structum . umvers'ulul.'
. , ,
. , ,. .
, ., .; .., ,
.. . ,', : .

'. ".

~f; L\!mea conte~porana ,$-a-ndep!rtat .mult de izvoar~le -

.
'1" 1 :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas nderivii, tira
~.~ 1 ,
" 1
'cptan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
" CIediscordie, Unii dintre rna.rinari ~i dau searna de situat.i~,;. tragica
.
1 ",
'. "
.~. care, se afIii" ~l au' ncepnt sa se Janse2ie apeluri pentru
'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz nsa, ~i
despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta n faptul ca vasul se
: <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va
/ ,

. salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia.

,.," /.
,. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase
dect cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele
11 . mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le
... simiim 'deoarece moiutea survinernaintila nivelul-biocmpului
\~

~. ,." .
 ,

JO Il
'";;""
-
<~:~' , w
~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se '. .'
afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc
"",
. '';':''' purilor. Nu SatulesCpe mmem, din cei
,''''ou'' . ce vor citi cartea, sa
.' ' 'A
.
t IUCTU este pencu 10S nu numai pentru '

'?'~a la fel ca_mme. ~es '. . .

astzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflan corp,ul copiilor frivolitate sa-mi repete experiehta. CI ~I
,
~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul 'amuI care ar Incerca dm ,

nostru astzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea

:~:
,.,pentru rudele acestula. De aceste pro bleau me se poate ocupa numal
anumite puteri ~i 'care
spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,
, "
i':un cerc, foarte res trns
"
.
de
~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p
oamem care
-
re tire n acest domemu."
'.
'
Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobnclit prin studierea structurii i~> n. fine, multl cltlton v?r gas -~ h carte fapte n~teptate ~I cu '
biocmpurilorumane sunt absolU\serioase.' C -' dulla scene din literatura
i:~totu1 mso Il' te , care-I vor tnmlte cu gan
"".
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji, preziciitori,
"
. F
..'S""
. : ,

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape n

-
.,-,,

:t'I,
'
,',

<, Eu nsa sunt cerce",

, ,
'." tor 1~., onca'. -t VI. 5-aJ: par- ea de incredibile,
,

fotalitate 'epuizat trgndireastrategica neevoJuata reprezintii un '

Xfaptele expusesau conc"1UZIl "le la oare .'
amaJuns, va- asigur ca ele ,

pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu

'

1. 'firIDatii.. nu o. data- de
"

'iconstituie 0 realit;tte, probata- ~I con ,

spre ntelegerea ':Iumii neonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i
::~ezultatele
, activitiitii
.
mele. '
" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor j,',~':' "
sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns n fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii n
, ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om n parte h
'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru
sparta oamenilor~iviafaUniversuluf ' ,
,

" Imaginafi-va ullTlatoarea situafie: un rbm care dbre~te sa, ,

de Vl'n
a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, legadao Chl' i se'
.'
aratii.
, j'Je ce ,pedala
,
sa ap entru; a acce1era
'
' ~i cu aceasta
' se
ncheie'
,_ instruirea sa ca ,, er.Camacel~i
, ,
,
este ~i nivelul' ,
, ,

." ,
CU1IO$tinteloractuale n - d6meniid
"_
,', '
,,

bioenergeticii, cuno~tin'tl!care
'
, , _
, ,
,.,.
.. .
,
, , .o..

pot fi dobndite ntr~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de

\' piPerate h multimea ~colilor de parapsihologi. Aceste' ~coli
difera'una de cealaltamlmai prin
"marca ma~inii" ~i prin.
"capacitatea cilindrica". De nceput nsa trebuie sa se nceapa cu
studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie
atitomobiIuluL" ,
" '
-.",
Fii.ramteJegerea Jumii nconjuratoare, a propriei persoane,
:'t
rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii n bioen~rgeticil
pot fi cu mult'mai pilgub!toare dect conducereaautoturismului
, cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament n ,sfera spiriinlui. ,
' i
~i ncii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am
!
vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii n structura l

\"
f ~
 \',~

,
IL

{.
j,

CPITOLUL 1
...
'",

. .:.~ 1
~'
\
\

,
, ,,'
"
~
. .'

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor ~i' 1

istoria 4ezvolt4rii acesteia.

/' ,:r

,
"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi
. me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sili dea' daral
vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce
, 'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se .
,",/- &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i
dea pe acela de a-i vedea
. ~a acesr dar l sII i-l, .' '
,. propriik pl/cate",
. .
,. .' .
"
,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau
.- ~ fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0
intelegerefilosOfic a lumii ct ~ deconfirmarea tIf echivoc,in
activitatea practic a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite.
,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? n prezel1t in fata
omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau
") nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,
1 'ndeo~te se considera c principalele probleme se datoresc
~ dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de
8,
factori externi. n realitate inscauza principalii a rului sti chiar ..
, ' 1 . n om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa
.... 'i,
l 'ne ~hinibiim ,no!,~e, te schimbi pe tine osuti ~'mult maC

~
'
"",,:, ,

' 1
.----
 .'
'l'#
/4
.15

-.
'
",'dffioo,decat ssOhimbilumean . w,'
",
.,..
, conJuratoare, Noi'nu 'dis p "
de prghiile InIJoacele 1 ", ~i sist'~me1e necesare un: ID
prezell.t "
,
,
:,
"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel
mod!] 1 carea radicala a mo
,

"
, "
" ,',-
. du l w nostru de gnd'~"u de tendinte, a1;tfel4e procese exist deja n stRee embrionara.
,.." noastre' a ~pmtualitapi " ' noa,;;tre ., Ire, a concepJ:iiJpr ' '

,
" .. . ". C ~Ie . propuse de fil~' ~
i,
Am sa ncerc sa deslu~esc c!luZei~. stiiti fizice alamUmte fi
. ~amenilor,
contemp oram sunt, ID ce nIaI feric't sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a
" . ' l """",II '

. 1 caz, 0 'IDcercare ".~

'
'., r econsl.derare a bagajului,
,

'1i
:f
".
"

qmo~tmtelor
' noastre n timp, [" acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale cmpurilor,
. c,eforturiIe ar trebui Can al ' ,

IZatespre ntele'gerea lmnii,spre ' c~ '

,
'

sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'

cautal'~'
,

iiiIor"de autoperfecponare Ca sa '.

'

posibilitatilor umane. ntelegere~ lumii nconjuriitoare ~i 0 nalta

'., pop schlmba lumea ca w " .'
, ,exerclta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mti s-o ' sa pOJ:l autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
ntrucat" n(elegerea , n(ele";. ,
. lumiire ' .' ~' 0- ,nostru ~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezint conditia
,prezIDta mceputuI h'Imbarn ."
.J\deseori avem ' 0 reprezentare defo '.'
sc ei. '

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuten aceaSta carte

'.
,sa w , rm afa despre lume ncercnd "
,

ilStru!8J!du.ne ,
~
subordonmorb~e
totod at"'
c'
an. d
a, ~Ipe nOi Ar treb '
d e fapt noio distrugem '
'
ne.ajuta sa ne dm seama de complexitatea problemelor care sulu
,
,

astiizi n fata fieciirUi om, ,mai ales ca nyltimii ctiva ani s-au
g
.' radu'1 dependentei n O astre fa'" "p!Sa " ne con~tientizm
" .1 " ,
'

. ta e 1ume I leg t d'> ,d

'
' , , intensificat proceseleenergetice pe pmnt ~i acu!\1 ceea ce se '.
' '
Cllte ~iilte;lZ ~i se divOlt:I~::~asta, sa
, cuno~tem 1 giI d ',
, ,

' '
nume~te katma n bioenergeticii, ,0 adevlirataLege atalionului,
,
,Cercetr~e ;e~~e Je electuez sunt onentate "
. ,
,

'aclioneazii de zece ori mai repede ca nainte, '

asupra ntelegerii Ii ceea' ' n primu! rand' , ' "
ce reprezmt omul, ' Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl
subcon~tiinfa, Universul con~tiinta' n~egii 100le "lieti."ncii din oo'pilarie,am' sirntit n mine ni~
, '
',' dispmibilitati uri* nsa Ie-amdirijat n morl intuitiv nuin
'"ESte.
, pomltIva confOnTI careia ,timpul sa t~:rtmtm
. r'a re.prezentarea
materialist
omu,l'mcepe ~He sfii~~te cu e '
"
, direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca
safiziqi; 'Omul est"e ,;un slstem rofi XISt enta
, ,
comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic
t 11
'
"
foan e ,
. .

"
am simtit jntotdeauna ca' ntelegerea.e. maiirnportant
acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor.
'. , decat
fi
.
, 95 9 1
',- 8 /0 teprezentnd- ,".
0 ' straturile mfi'
"
constItule co rp ul
'
,ZlC, '
Am U~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta
sub, con~tIentului atat de ne
" ,
,0rmatIv-energetice ale
cunoscutenou c a ~I. Umverspl poaftffi transmis n/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica
""
,
0
,CUPM d- ' ' nsU~,
" bohlor, caut ~-ma de probcmele s'anatatu w."
umane ~Ide.preveltir ea
pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un
ID primul rn impact foarte puteraic intmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia
d cauzeleapari';e' .. "_..1. ~i defiecare
1 ace~t':'.'"
,

..'...
.,data',~convi\1gde
'

necesitatea; perfecponaru n cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream

1?teJ-ectuaie a omu lui. Din spirituale ~; . citit-0 prin anii ~aptezeci,
0- prezent nu diS
P' au.ate ru
Slstem
, , unit
,ar de cuno~tinte . punem de un ,

, ntr~una <lin localitple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu

VlrtU~le bioenergetice tara ~:'' sa ,~p'ermitii sa descfftm
c
, urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cndva ,care i-a
Poslbdltatile' bioenef ge ';..cu'.. sunt
, pnCIDmm
amt de ',- -
nu oame n 1' for,
povestit urmatoarele: ntr~unadin cliitoriile sale, regele,- dupa ,~,
acest domemu ,man, mcat patrundea'n \:.:"~
' "trebuie fiicut cum 0 cerpau obiceiurite pmntului, a Iacut ni~te daruri foane
,cu mult prudenta n mod
trebUle nceputa ri
P ,n promovarea
grada t ~I. bogate ntelePtilor'care I-au ntmpinat nsAl-a omis pe uilul din
ntelegerea lumii' cOns.tituiecel mai b ' eticii ' umarie. Etica ~i
cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -ngrozit,
'

F
anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate lIsa regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci
proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care
cennte, ID 'Iocuf"ri . . P:eglitJt. Desconsiderarea acestel ~a intamplat, dupa. p'rerea mea, lucml cel miinteresant
,
VlnmentulUl spiritual .'
~I al transformrilor
'
Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1rziu- 'Blestemula nceput
, sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda
L
,

c." ",','-
"
.-
1
,-,._"
,"",
,
1.
 . ~ ,
16

tronul i~ inteleptul 17
i-a proinis si! fac'
pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l. stat.ea in "putinta
ID ~l a
, Mi-am dat seama c.a nacel camp am gasit ceea ce numim
Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntm . regele de~cendenplo r st "" J boala, ceea ce determin. starea fizic. a omului. Acest fapt a
~,
unn'~u sai s-au ri,sipitprin intrea p 1 at.
~l-a pier d/u,'. Ironul i~r
, , ,

.,
"

g a m die. marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca mi .

rre bIOenergie a tre'
'

DrumUI meu '~x. '

metodelor magiei . cut pnn

" '

.dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pna ca ele sa se

, pap lI1ari ~i ale vrac ~i mltnn
9 --~ ~l a prac.fIcIlor ~(erea . ;\ materializeze la nivel fizic ~ideci mi permitea nu numai sa tratez,
ilar . Am cil' '~
""

tmad uito.riJ.0 r ,
D e, ficare dat! cnct analizlim
,
a t'ont molt pnn - tara '.
, ,
" ci sa ~i previn bolile. '
.. ! ~I~~amstudiat.;
"

.
- ','
Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie
cunosc C8UZ11'
.. pl'imordial'a, sa, ~lDfonnatlenoua -
doreamsi ,"
instruiti n aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor
" .r<roln1or familiale,de, ce existaInteleg
n~ .-
n "', 'tare est.e Izvorul "maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de
~edltare... . ,
aml1ucare se SUng~f boli '
-
i . medic ~ente,
-',
Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c - ,'- , ~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~
" a g!'nele nu pot constItui .' SIJrsa " ,; ce cre d ...
i
acestel infonna~i Ea tJ:
nUnaiprin inte~ediulc~le 'eb' sa S e fi piistral: ,i transm ,
. ,
---'-"'-.' ",".-. -.
Amtratat n acest..fel n decurs de un an ~i amconsiderat ca
'

, .a fI.ns un / anUmlt; amAUnor.

i is u~ilor '

aceste structuri determina numai starea corpului. .ncetul cu

'-',Cnd - aee as t . ,
,

nivel uu " ',' , ,

,

giisllSc inbiocntpuriie
"
"convlDgere a ncetul nsa au nceput sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se
GCest roi, piistr~a, oum:: ::eramas' dett un "fleac": si! circumscriau acestei reprezentari. n procesul terapiei pacientilor
strq~n~are
~i.tranSltlit . fi indeplinesc Ii se modifica n mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analiz.nd
:en~rat~e, Aceste structuri 1)' ex~~r;ap~ dm generape 'in ~este modificri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se
c:mltate, le-am numit,
SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu
ative .stabJ~~,de pela
gsesc ntr-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este
. mijloculanilor (jptzeci ln- am c extrem de variata. Deformrile observate ale structurilor
! bIOenergeticuman.
-
.
8znit ~
','$ 1~'14entiiic\in cntpul
' : campurilor se produc n chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,
Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-,
-l~tamplator,
- ,La
institiUUJ GeJ:'u',,f!J1Qnu1uJ. l~abSolut
" . devieri psihice, defonnarea patologicii a caracterului,
traumatisme, insuccese n viata. Cnd rn-am aplecat mai cu
bIOen~getiieni JJI<oalli d.e ,~edicln!, Nr, 1
UIlIfldin . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,
' complicat.LBolnavul sa:l a:t :sa,-
av.:: lmureasciuli caz .faracterul, ~ chiar soarta omului sunt determinate de structurile
r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t cues-~
,

.saaparadinnou ruPtI.Ira. ca, ~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~

,Ceea-l.,ce s-a i'ntntPlat-
0 anUffiJta
'.
~ penollditde'timp,
,
.. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura
"
dialectica ntre cmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza
~,IIu"inare". Cntpul moale . ID ~~ntinuare poate. .finumit
reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate
cie va.
>" JDte1pretatintotdeauna '" . ,~bolnavului,'pe carel~am , n' structurile cmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona
-f .'e1asti c, ". ca porpune
amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de .
vern 't u.wU'-o
..,,~ .
dati asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu ct ma
miniJe ni~te structUti, a lntervenpa mea, 1iim'team,cu
puterni 'cI' care traversau t ad'nceam mai mult n acest studiu, cu attapareau fapte mai
~pului, ,) , locu1 SnCopei
. "Momentan senzationale. Am sa ncerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti
mi s-a schimbat in . Ii
ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei
avusesem pana
atUnci: caca,
treaga repcezefttare
-' .
ce-o -, unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez
~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept ruptur. a
~pulUl prin careoie produc l care producea virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor
.
j, " eaupter denie de energie.defofIDarea obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari.
---...
'

~
"';";'>
".~" ",Vi -
,
.

-",'
.
,
'

,'.
,
' /1
 ,,;j
18
, La l'ICep"1I
am lucrat cu metodele traditionaleale influentarii
bioenergetice.
n spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamnilor,
fiind ntr-o stare grava. Medicii curanti au ncetat,sa mai spere n
nsnato~ireaei. La rugmintea fiiCei bolnavei am nceput s-o
tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la nceperea actil!nii
mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau
pricepe ce Se ntmplii. Femeia se nsnato~ea vziind cu ochii.
I-a revenit culoarea n Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa
";"
mnnce, de~i de cteva zile refuza brana.
\
Un ait caz s-a ntmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i
opernd 0 femeie n vrsta, cu organismul foarte slabit, el s-a
taiat la mna. '1 s-a umflat mna ~i ganglionii Jimfatici, a nceput
infectarea sngelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele
nu scdeauinfectia, Atunci am ncercat' sa-I tratez eu, Dupa
cteva minute de la nceperea ~dintei a simtit ntepaturi ca de ac
n ganglioni dupa care a nceput sa se retraga tumefac~a iar peste
0 ora telnperatura a sczut pna la normal, semn ta intervenise
ameliorarea sanata~i.
. .
'
CUm am nceput sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi
i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor
orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica
asupra 'omului. Odata ,am nceput Sa tratez. M-a ndelJ1J1atcatre
aceasta t:I1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin,
Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' ntr-0 stare
depJ'.imant fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflnd
despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus
in mijlocul ncaperii ~i, sub och vizitatoarei, a inceput sa
~,
paleasca pna' cnd s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua
minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus:
..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa ctevaftle femeia a
primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a nceput
si, se insanto~easca; medicii erau uimiti nsa viatif ei era n afara
pericolului. , '
Cnd s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai nti de pojar,
. ,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,
: r. 19
':~'I_,'~- .
;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi ncerc influenta
"I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face
\~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirt s-o
',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat
;~ am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se
(.inSnato~easca. Am simtit n mod fizic ca cevas-a ntmplat cu
<hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea
1}tiipot fi de folos n acest fel.' Cnd miercuri rn-am ntlnit cu tatiil
. ,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.
'- Cnd s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.
- Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.
y,:. n 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a
,
f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de
:':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a
;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.
',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce
',i:nn
( ,
dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stng era
e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continund sa scada.Am
.
ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam
;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu
tnc doua-trei ~edinte. Dupa doua saptmni fetita S-:avindecat ~i
il fost externata cu ~ederea restabilita n totalitate. Cauzele bolii
Ie-am depistat nici eu nsa am reu~it sa-i restabilesc vederea.
A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala nsa, peste
.ct!!Valuni a nceput, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a
fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU
administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa
'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de
rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am
vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,
Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut
nici un efect,in timp ce eu - am reu~it. ( ,
Pe atunci nsa nu intelegeam ct de stns interactioneaz
organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ
intr-altul ~i cu att mai putin ~tiam ca din aceasta inlntuire fac
parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1
,
~i
20
.
Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand
mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca
orgamsmul uman - este, un. sistem unitar
destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. nc'ITe sanatatea,
lntlnind-o pe
~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect
sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului
destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la
mari neplacen.
. Atunci am, l'lteles ca, gndindu-~a nu:nai. la sanatate
~. concentrndu-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~
slngur punet nodal al sistemului
celelalte. Eu am vindeeat omul nsa"nu"om" 'am
~i le-am distrus
ndepartat pe toate
cauza bolii
sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor
de~tinului.
trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui a Am ntelesc
sistem unitar.
Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale
eare vor Inf!uenta n mod dir~ct totu!. .
Dupa cum au demonstrat-o teste]e,
cauzatuturor neplaceriJor
pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe
tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia
structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i
.destlnulfiicei.
.
n decursul ctorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta
~ am. luerat cu minile, Prima oara am nteles imperfectiun~a
aeestel metode eu vreo einci ani n unna. Tratam copiii ntr~o
fa~U1II~~I, atragndu-mi atentia starea precara de sanatate a
(
'.
btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat
~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei i vine sa1varea la u~a d~
cate clnel. - ~ase on pe saptamnii, dar ca ca s-a resenmat~i nu
~;t mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetndu-i eiirnpul,
am vazut ca
~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i
de .fiecare d.ata starea de sna:ate a femeii se mbunatiitea. La a
tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului n
reglUneamlmn. Am treeutde cteva ori cu mana pe deasupra ~i
d~fonnatille au disparut, empul s~a uniformizat. Dar peste
cateva zlle IOnzas-a repetat.
\ '
21
Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism
:'C/lre mi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analiznd starea
, > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment
{':din viata ei.' .
~~i" -'- Ce vi s-antiirnplat acum doi ani? am ntrebat-o eu.
',"
- Mi-a munt-. sora. . .
'- Ce ati simtit atunci?
- Era' atat de santoasa, de puternica ~i a murit iar eu,
'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc. .
,.! Am nteles care era cauza bolii: n sub.con~tienta ramas un
:"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I
'.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata
:J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I
\'idi ea nu trebUle pnvita att de traglc Nu lrebUie sa regr~tj
';~\trecutul tiindcii, regretndu-l, amui ncearca, n subcon~tlent, sa-I
/ ,,~;i' sehimbe, sa dizloce ceea ce n nici un caz nu trebule ml~catdm
:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuial necontrolatii de
",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la
,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn
'r' intermediul bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia cteva
~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.
feaparut.
Un stres puternic, un dezacord n privinta unui ,lucru. s~u
regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.
subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza
deformatii ale structurilor cmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o
corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun nsa
': nu ntotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare
.
~i, n orice moment, ea poate aC(iona nt~-un ait k)c. Cazul evoca!
a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara
intelegerea cauzei care a generatboala, tratiimen~l pe. dl,?ulte
este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce
!: ' mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0
' ' orbeeiiiala prin ntuneric.
.. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe n cadrul
'
il' .-'
,,:, Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i
J:., , ,
_
~l'
/
 , , ,,,,"
,c-" ,f", - "_."""
~
22 J \,
J
. organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru
- unde..atn fostpreqcupat dl! rezolmea problemei.protec!iei
terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii cmpurilor negative., Am lucrat
lu!,'!iin~rins prpgresele erau nesemnific\ltive. Odat; tratand 0
femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcmpul
bioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indeprtnd structura;"poate fi
indepartat deohiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0
structura karmica considernd-o un rezultat alirithientei
patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe
~~ toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecani1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU
simtit mai bine. Apoi nsa auapiirutpacienti la care. deforma!iile
biocmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.
, , Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca
atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r
bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata
femeii, deformatiilemamei aparnd cu ctiva ani mai devreme.
~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de
ordin etic ~i ca ele apar atunci cnd omul ur~te sau e foarte
[ suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin
"- Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile.
ntelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a
unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de
tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am
concentrat, am. trecut cu palmele
. pe deasupra ~i deformatiile
.' s-au
co'ectat..
Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort
maxim ~i am nceput sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de
v pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau
neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam
acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise
verzuie. Apoi am observat ca ceva se intmpla cu/bioenergia .j
mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu
cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
/""
~_..
'.~-";.-'-""'--
23
. ,
nu dintr-o data. .
. Aveam la tratament 0 femeie tnara. ln doua ~edinte i-am
eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de
i
S rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:
modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii
alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
. cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.
Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce
'se intmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima
'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa
:)nterventia mea. Si inca n mod considerabil. Prin locurile peste
;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
,',Fau aparut eruptii ~i mncarimi. Cand am citit insemnarea mamei
;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca
;f:'eeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi
.torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am
j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup
.: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie
-
~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta
'versoana ntrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la .
ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'
M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica
indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu
,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale
oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de
isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .
trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie
patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea
',,,ointei, de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,
'~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i
;'.)M. ..
'::,;ptm reglmul alimentar. Insa
" am in!eles ca toate aceste metode pot .
"L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om. .
c}
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care .
'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:
~is reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
..'
. . ..,,!.;;~,;:s~
 j,
.,. -, "..;c~
-
..~C-''''- '~""'."" ,'J'

24
medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. .
Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':
odihnindu-ma~j.'analizndn detaliu situa!ia,voi fi n miisura sa . ;
iau 0 hotiirare. Speram .n subco~tient sa primesc un semn '
oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi.
giisi solu!ia.
. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .
25
.
'.. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie,
sa intrm n armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.
Vaznd structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice
interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i
, bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale ntruct
< corpul. depinde de spirit ~in' acela~i timp influenteaz spiritu!. De
~.
aceea actul terapeutic 'trebuie ndrep~at ~ asupra trupului. ~i
.

.'

secolul al ~aisprezecelea.
/
Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu
. schimbarirapide n starea vremii:mai nti a nins, apoi a plouat, "
~... \..
s-a nseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'..
,- apiirut curcubeuJ. M-am scaldat n lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou
niiscut. Mi-a revenit ncrederea n faptul ca trebuie sa continui
activitatea. Trebuia nsa giisita 0 metoda care sa perptatratarea
omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am nceput s-o caut.
Am ncercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le
vedeam fi nsu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au
determinat deformarea structurilorkarmice le-am explicat
pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0
perioadil ~'hinuitoare pentru ca la nceput nu stapaneam chiar
foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de
cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am
asupra sufletului. n primul rnd asupra sufletului ~i spiritului
, pentru ca e\e sunt primordiale.
ndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin
con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare n :restabilirea
snata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i ntruct ntre apari!ia
. deformatiei biocl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului
exista u~ anumit interval de timp, metoda este de nenlocuit .
pentru un diagnostic precoce.
(
Fiecare' caz a constituit 0 ncercare de a ptrunde n
: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de n!elegerea ceea ce
reprezinta n fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca
.n via!a omului Am explorat biocmpul cu ajutorul minilor, al
. ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B. .

pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, ncetul cu ncetul,
au nceput sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge
\ constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei n
actionnd
, cu minile. Atunci am nteles ca viitorul apartine'
'-'. -
acestei metode, ca mai nti ~i nti ttebuie gasite cauze1e"
i
tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe
cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face
i pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit
cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului n
procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa n!eleg faptul ca
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea
~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor
dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala..
.
reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest
adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat
un timp. El este expus n Carrile Sfinte. Principalul e sa nteregem
:il
Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din
meritele ~colii lui Polikov consta n faptul ca el aplica n mod
diagnosticarea bolilor, ajuI'lgnd la un nalt grad de precizie a
diagnosticului expres. al cmpurilor fizice ale obiectului, atat la
distan! ct ~i prin contact. n metoda de lucru a lui PQlikov eu
, am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul
plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.
). ~ Asimilnd ponderomotorografia am continuat totu~i un timp
.sa iovestighez doar boala, nu ns ~i cauzele iieesteia,
ocupndu-m insistent de depistarea cmpurilor informationale.
A'
La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul
maladiilor I constituie dezechilibrul cmpurilor bioenergetice ~i
ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci cmpu!. Doctrinele
filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie
structurile fine ale cmpurilor bioenergetice care sunt n legatura
 '(-'~"'"~"_.."-"-" ~. .,
",,"" .-'. '-'-~--~'''''''-\''
26
cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu I simteam n subcon~tient
Vedeam deformatiile campurilor care nraureau starea fizica a ;
omului, V~deam structurile informationale aparute n cazul"
diferitelor boli ~i, actionnd asupra lor, fiiceam corectiile de '
rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf
parametri informatico-energetici ai sistemului uman. ncetul cu
ncetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea
,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .
a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia
:~ structurii campurilor ncepe cu cinci - zece ani naihte de aparitia
bolii la nive] fizic. . ~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura
Convingndu-mii: de faptul' ca' deformatiile campului
~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai
ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta n diagnosticarea
precisa, n ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza
primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra
faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". ritotdeauna noi am
privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam ncercat s-o eliminam n timp
ce ea constituie n fapt un avertisment n legatura cu ni~te erori~i
actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie
.sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze
,
spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a ndemnat
sastuqiez parametrispirtualita!iiumane.
.
,~~
Metoda mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii
"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat
legile care au fost nc~lcate, vild, ntr-0 forma abstracta, ceea Ce
s-a ntamplat. Cunoscnd dependen!a omului de structura
.
campurilor, am analizat !egturile dintre comportament,
~
!
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh
con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul.
M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca n
viata prezenta sau !!-tr-unadin cel trecute omul a ncii!cat ceva ~i
acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului .
este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente. ~ efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea
cu minile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Cnd mi se aducea
'!'If
27
>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,
,5u~or de spusca el a pacatuit ntr-o vlatii trecutii '~i ca acum
,1.trebuie sa plateasca. nsa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor
~" cmpurilor copilului corespunde cu deformatia structurilor
.Jcmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile
..,cmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.
,; Era deScoperirea. unui nou mecanismal transmiterii
:: informatiei congenitale. Cnd corectam deformatiile cmpului
'; mamei,' copilul se nsahato~ea viiznd cu ochii. Am nteles cat de
'~. mult depindesnatatea copilului de comportamentul mamei n
5 .
'l puternica, nutrita n timpul sarcinii, de regula constitule motivul
/i'traumatismului copilul\ji sau al mbolnavirii organelor dispuse n
r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
,supilrare puternica a mamei.l face pe copil sa fie supilracios.
;:1)Faptele marnei determina soarta ~i snatatea viitorului om. Liniei
~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai trziu arn ntelesca
':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt n egalii
i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie
. , completa a comportamentului lor ~i al strmo~ilor lor. Aceastii
*,
informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,
caracterului ~ispiritului acestuia.
.
' Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,
confirma unitatea lurnii nconjuratoare a naturii vii "i nevii, a
organismelor inferioare ~isuperioare. .
. TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna
~itot ce se pi)trecea n jur confirma aceastii unitate.
Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum
j
deasupra bancurilor de nisip se nvrto~eau pe~ti~bri miirunti
':I~
siirind n crduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,
alunecnd p suprafata apei sprijiniti n vrfurile coditelor. La fel
se pot nver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i
~~- nentelese de n61.,
~
Odatii, cnd eram la pescuit am avut ocazia sa observ un
pe~te "sinucig~". Apropiindu-m de mal am viizut un pe~te nu
prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun n apa nsa
 ..".,o;~: ,, ~ ~,.,
.".,..."_." ", ",,"-'
'7
211
el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adneul raului. Dupaeatev<!,
minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa.
Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i
aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa
desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare.
El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,'
riseandu-i viata lntruct exista posibilitatea de a i se slei puteri/e
pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa greeasca ~i sa sara
lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0
vreodatii.
.;..
. Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata
, Spre marea mea uimire, fata tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete
avertismentulanima]e1or?
Cnd,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/
carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus
lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln
~ piliure, cat mai departe de oamni. $arpele nu era prea mare,
avea pielea albicioasii i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos.
El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de
nviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e
periculos, II atingeam din cnd ln cnd cu mana. El a ramas mult
timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a
capului,a mu~catpunga ia gaurit-o. .
. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mite'
Incet tarandu-se spre nite pietre iar eu, n joaca, am lnceput sa-I
tin ~e coada. El i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,
IIteptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin i, dintr-o dat,
cu viteza fulgerului, arpele s-a riisucit i capul sau a apiirut lnga
.: mana mea. Ma privea tara sa mamute, dar avertizndu-ma.
V Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste
cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era
figurata' cunotin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,
originara din Mun!ii Kaukaz i a carei mucatura veninoasa este
mortala. ~ diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.
Unul din primele cazuri cand am reuit sa modific nu numal
starea fizica.a omului ci i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0
fat iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna
2'1
i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
' ,/-
urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de
ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea i dadea seama ca nu
trebuia sa fie atllljatii de el, nsa acest atllljament exista i pur i
simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.
Fata a meut unotinta cu alti tineri n speranta ca i va placea
, vreunul din ei. nsa, nimic!.. Am nceput sa analizezdaca.ea are
vreo vina.
Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie.
.
0 ruda. Chiarbunica ei. . . .
bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,
,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea i din omul iubit iar
nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse
bunica, Dupa discutia cu bunica i c:on~ientizarea de catre
\
aceasta a faptului ca i-a omorat dragostea, ca a ncaJcat legile
";
supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta
} metod,a se poate nu numai vindeca. ci i ajuta sufletele oamenilor,
,
destinele lor.
Cel care cunoate cat de cat literatura ezoterica sau filosofia
:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza
\Universul. Eu am ncereat nu 0 data sa le depistez n bibliografie
"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse n totalitate,
':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...
~" Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre
.
nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit n viata
. piimnteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea
.iubiriidin noi fiine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte
" pacate sunt secundare i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire
,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
. .natUra,de oameni...
, .
Urmatoarea ntiimplare mi-a ntiirit convingerea ca
Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din cnd n cnd, avea nite
momente cumplite de erizii cnd simtea eu acuitate imboldul de a
se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabil de
 \ 31
3,0
a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,
tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au nceput sa se repete dlll
ce n ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca
.
va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '..
faptul ca cea care.ndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea ~ibateajoc.
iprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de
ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';
- CuviJ;ltele,'
.
~
gndurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)'
.
-
omucidere care s-a ntors ca unbumerang Iisa nu asupra ei, ci
.
asupra.fiiqei.
~ ntoarcerea prognimelor negative uneori se produce nt-un .
1,
ritm lent ~ nu ntotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra
copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa
co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU.
.
ncetat. Am nteles cat destrnsii este legatura dintre moralitatea
pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' . mi sllnt deocarndatanemtelese.
.
Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la
de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu I nu me sc
aeUm
, sistemzilautaregliirii dimpurilar. '.
Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune
inverS~a Universului, Esenta lui consta n aceea caorice fapta a
- omului, buna sau rea, se rentoarce la acesta n virtutea unitatii
1 ,( . '
cnipului informativ al Universului.
. Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriispltite iar cele
rele se. pedepsesc nsa, cu toate acestea, n lumea ce ne
nconjo~nu se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.
, Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de
preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te ntotdeauna raul,
dar cum acest lucru se' ntmpla 'cu ntiirziere, omul pna la
primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.
Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii
m~canismuluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul
structurilor
, cmpurilor.
~
"
\1i<:
lit.
Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,
:. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de
blocare al acestui proces se declan~eaza automat. .
nainte mecanismul pun.itiv se ntindea pe parcursul catorva
, generapi fiiandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilorla
.
nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.
Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are
timp sa plateasca pentru faptelesale nca n aceasta viatii atat cu
siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.
.
Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda
din punctul di vedere al individului nsa la nivelul campunlor nu
exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte
prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza mpotriva ideilor
, ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele
piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este
drept ca n ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1
responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen
.
.
Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti.
"
Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau
n p~ezenta parintilor dect n prezenta sttainilor, .cnd el devine
.
cuminte ~i ascultator. n majoritatea cazurilor acest fapt este un
efect al mecanismuluikarmic. n timpul comuniciirii copilului cu
piirinpi are loc \intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a
celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de
parinti . n mod &editar prin' intetIDediulcmpunlor~ n ulumul
timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal
copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 1.1
.
campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.
nca de la varsta de opt ani ~i jumatate gndurile, vorbele ~i
comportamentul copilului influenteaza starea cmpurilor, adica
spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani n
urma acestproces ncepea de la vrsta de treisprezece
paisprezece ani. . .. .
~, Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am
ncetat sa mai fiu bolnav, nsa a aparut 0 altaproblema.
f
 .. ,
"":,,:..!.":':'~
"." .w:.:~.,
= .':
" "
31
1 .
MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a
fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe
cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care
ma, suparam. . ~
Sperarn c voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln
regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma
debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0
probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei
ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,
'~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce
' \.mult mai mari comparativ cu marna sa..'
se supara. ,
'
Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'
tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este
strnslegat divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva
sa actlOneaza ~~lmpotnva UmversulUl.
Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!ac atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te 'nn-ea~J s\Jcietate~
De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin'
a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~
atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia s urmezer\
m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a pltit cu
,
millOanede"Vieppentru Inclcarea legilor suprem ale eticii.
. Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i
toate pacatele ~I nenoroClrile societtii se p1istreaz ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.
4nca Il"arn apucat, sa uitm cuvintele unui cntec fimesf.. Sa
fiarb-n inimi rzvratirea"... Iata ca acest cntec contine
, , 'din
, - ~i ln cmpul ei ~in cel al copilului este prezent prograrnul
punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat
Impotriva viitorului ~i a Universului,
. '
\ vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?
Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu
explic ca enureza .este doar vrful aisbergului. De regula enureza
apare ca urmare a faptului c marna copilului ~i-a reprimat
dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica
. ~,
~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se
deformeaza'" structura cmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar enureza
-
.. }
33
, .~problemeln viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse
l,
~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al
.\
intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva
":!
'dect sa ucida 0 iubire. Necunoscnd acest lucru, mamele se
'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta
'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa rmne programul de '
,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, ntrucat sistemul de blocare al
'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el
']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii
'
0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuznd 0
,stare proasta a snatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on
'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de
Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0
;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a
' putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa
; comunicarea cu bolnava. Cercetnd cauza, arn viizut ca era vorba
de un "deochi invers" ~icare ntr.adevar nu poate fi eliminat prin
'descntecele popul/jre. , '
- I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat
eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.
Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-antors Impotriva
. dumneavoastra ~i v.a deformat cmpu!. Cum se simte colega
. , dumneavoastra? .
- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.
raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav ntruct
, ,el este mai putin imun dect marna sa. Dumneavoastfa sunte~
-'-- Da, un fiu.
'f I-am investigat cmpul fiului pacientei mele ~i am constatat
~ acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
a face rau. ,
'
1
ceakra tc'tlkra) n sanSl:rita = eere dise: n yoga prin akra sunt
ci ~i tulburiiri ~i descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '
:1
 u'C":''';;~'~i",~~_,...:.. ...:,-'.

'34
35
.
"
Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce .
)
,
[n ,permanenta sunt consecinte ale imperfeqiunii noastre
facem, ne ruiniim pe noi n~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu
spirituale. Eforturile ndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
care intriim zilnic n contact. . ,
nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se
Cnd ma aflam nca. la nceputul activitiitii de cercetare' a /, '.
manif~ta n prezent ~i pe care prea putini 0 pun n legatura cu
structurilor k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
toate nenorocirile noastre. '
prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.
- '

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra ~i '

, Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva n cercetirrile pe
care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te

.;:...
-
nca foarte puternic.
Este exclus, mi-a raspuns femei;l. mi iubesc foartenl1,!lt,\ 1
sotul ~inu pot sa-i dorescraul.
' '

,
,
':
complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen
nebulos'. Toti cei care au ncercat s-o ajute, aveau parte de
neplaceri, necazuri sau se mbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta
Eu am mSlstat.
";:~,
\ care se ocupa de bioenergie ~i <:1nceput sa 0 trateze. Ea simtea 0
'r~'
- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,
dorintade ai se ntmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o n urmacu~+
, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a putea fi de
cinci zile, seara.' ,
\* " vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se
.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc rul; daca el .a ntrziat vreo, }I simtii mai bine nsa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am
doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita? i' nceput' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au
Atunciam nteles. .
'1; . ncetat efectele secundare nsa eu am observa~ ca au nceput sa
- Ce ati simtit? . mi se mbolnaveascarudele ~itoate cu simptomeIdentite: dureri
- Ma obseda 0 tmpenie: ":
- $titi ce, se ntmpla? Cnd va gnditi ca sepoate intmpla .n articulatii ~i anemie. Am nceput sa caut cauza ~i am descoperit
di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra
ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu ct.vi le pacientei mele. ntruct ma ocup dest1JI de multii. vreme de
reprezentati ntr-un mod mai real, cu attmai mare e raul pe . bioener g etica n momeritul cnd s-a produs atacul mpotriva mea
,

care-l provocati. l, .
. '
~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se
Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un , : cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel
nalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din vinovat. Atunci am fost pus n fata situatiei de a alege ,drumul pe
, legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu care trebuia sa-I urmez.
gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu .
. Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai
abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile. mult cu cat ndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,
pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la '
~tpdiul literaturii ezoterice, mi dadeau un avantaj larg de
~ c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie
influente de acest gen. Eu nsa am ncercat sa rspund nu printr-o
esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel .
lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia n jurul
Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi
nostru, cnd cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar n
culpa personala sauculpa ascendentilor sai. Daca raspunzi
noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc n
printr-olovitura bioenergetica, apare 0 reaqie n lant ntrucat
lipsa de ntt;legere a lumii, n ,Iipsa de ntelegere a tot ce se
lovitura este 0 nclcare grosolana a' legilor Universului creia, iD
ntmpla, I:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea
mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.
noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1
 ~J>;;

36
- 37
Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca "'
omul care a acponatasupra femeii era el nsu~i nevinovat. Cauza ; vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transfernd toate,
. deformatiile de pe un anumit sector asupra ntregului. Procednd
principalii a ceea ce se ntmpla cu femela era cuprinsa 1n karma
acesteia. Bunica femeii, n anii sai de tinerete, a iubit un om nsa astfel ei nu fac.altceva dect sa "amne" bolile. Spre <leosebire de
-
,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pna la nfelegerea
.
dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i ~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care
nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a aveauviziunea ntregului, vrajitorii actioneazl( numai ntr-o
: anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
mbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea
destinului, tulburari psihice. Renun!nd la contralovitura) "specializare" ingustii.
. "
.~. bioenergeticaeu amob!inuto vict>rie
asupramea nsumipentru, Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu
'
.
ca n acea situa!ie complexa cnd sim!eam imboldul de a i anumite aptitudini ~i cu karma buna; de aceea gre~elile comise
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !, de ei n timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor
ma stapnesc. A fost 0 victorie n urma careia am nteles 0 data: : rasfrnge asupra urma~ilor lor.
. '
pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa
, raspund tot prin violen!a. Studiind mai n detahu principiile Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se ntmpla
sistemului autoreglarii cmpurilor bioenergetice, am vazut la ce cnd vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia
,
poate duce folosirea, n aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei neg'll;tiva.Metode
' pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea
la nivelulcmpurilor. ei n apa, n plante, n IIguri de ceara, n animaJe domestice,
.
Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile
,
asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, n centrul
. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' Pamntului, n Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La
cu pumnul. Aceasta IIUnseamna nsa ca pot face acela~i lucru ~i nivelul cmpului aceastii energie care continencarcatura de
~
~(:
la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. n cazul agresivitate intra n cmpul obiectului asupra ciiruia a fost
i:$
loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. n orientata,I deformeaza ~i se ntoarce automat n cmpul
'6
), cazul loviturii bioenergetice, ntruct omul este, la nivelul "vindecatorului" ~a persoanelor apropiate acestuia. .

','"
biocmpurilor, ntr-o conexiune directa cu toate rudele sale cu De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe
copiii sai, lovitura traverseaZa ntregul lan! al rudeniei.. $i: ca promovarea spiritului uman duce la degradare. ndepartarea unor
recu~ vine pedeapsa mpotriva agresorului ~i a famihei acestuia. anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare nsanato~iri reale. ,}
bioenergetica a omuluili cere acestuia 0 aten~e mai marefata de
ac!iunile, gndurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita Nu de mult a venit la mine 0 femeie:
nici 0 fraza categoricapna cnd aceasta nu ebine cntarit1i -Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a
deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am nteles de ce se resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerndu-!i
spune n Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este ~ pll'lIlIl rnd iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal
- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se -.:-
vor,bade.!inerea n fru a propriilor posibilit1i!ibioenergetice
.
De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza ~~
de influentar~ inclusiv violen!a? Meditnd asupra acestui lucru starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e
am n!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln
~.
" primul rnd de gasirea ~i interpretarea corect a cauzelor bohi, de 1
1
fi'

38 ,19

sW"ea ~ fizK!~,~sufleteasc \n momentul tratlunentului, ..de - Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred n
,. Dutnnezeu? . '. , '
starea karmeib()inawlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a
,grqeIilor
. comisede acesta: , .', 'tj - Cdinta n Dumnezeu este problema dumneavoastra
Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" personala. Eu descriu cauzele mbolnavirii dumneavoastra. Puteti
~t()bi~l1uit: ,~~.~,J:le, ,b~,.vQdc, ades~ri \mi il)~eam j
. .
sa nu .credeti li Dumnezeu nsa sunteti obligata sa iubiti
dinsrit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior, Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginit
anahznd ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip
.. ,
pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -
substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . 'iubirea. Purtati n campul dumneavoastra un program de
a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I
;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSultatie ~i tratament. nu mananc abSOI~t ' :1 stopat!. .'
. .
mm!c. .
. ."
,

,'"., "
'
.
,

,,
. Duelul verbal ncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0
,
,
,
~,
,

Pasionat
"
dl) diagnostica, de' evidimtierea un or noi (\j' ,: convinge pe femeie nsa ncep sa fac ceea ce se cheama
. posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar n munca l<i;'~j;. : "purificarea karmei". Campul'a fost curatat nga eu nu numai ca
, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~ 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar mi apare un simtiimant neplacut.
'r,
. , F emela !a totul ca pe 0 distractie. .
.vigilenta treaza.. ' '
" Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , - Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva.
"
.
0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i .,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani
pferat sa ma dedic cercetrilor. Acum.am patruzeci de .
a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea
foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre ':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispzece metri patrati ntr-un
avantajele materiale erau motivele unor boh aflate ntr-un stadlu .apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, n
. (';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe
incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca
sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prl) nencredere. . "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaa materiala este mai
Eu i, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma ntlnirea noastra ~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este ~

.
\ntr-o conversatie. Eu nsa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i.
astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii
ale'tauzei bolii unui om.
- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, i exphc. eu
pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, nsa dupa aceea
actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pie ~i celula. Pana.
la un anumit 'punct egoismul este normal, nsa omul care nu se
gande~te decat la sine, ncearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!.
Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme . .
',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti ntr-un
;,~estaurant, undtLtotul n j~r arde.n tim" ce dumneav~astra va
.~' vedeti n hni~tede farfuriadin fata dvs.
: Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se
;; afla n farfuria lor, decat ceea ce se ntiimpla n jur.
;, .- .~i cum, dumneavoastra i vindecati n felul acesta pe
A, pac!ent!.
- Da, n primul rand cu ajutorul ntelegerii. nsa n ciuda

'! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,

- fentru dumneavoastra sau pentru mine?
sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tbuie sa fie
blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al' - ln primul rand pentru mine.
nenorocirik>r. - Curn. sa nteleg acest lucru?

40
. - Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;
decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',.~
Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,.
cincizect Aceastanseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu nsa
. mai important -
ispiritul, adica am ncii!cat principiul cel
vindecarea prin intermediul ntelegerii.
Acum mi rememorez cum am fost nainte de ntlnirea cu
.
acea femeie i dupa. La nivelul cmpului mi s-a nnegrit total
. " l '.
,. pliirnanulstang, ficatulipartea inferioaraa abdomenului.
. .
- Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reuit sa va expli(. .
tnotivele bolii dumneavoastra.
- $i ce yeti face acum?
- Am sa ncerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i
voi giisi motiwlpentru care nu v-am putut convinge, voi fi>~
sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1'
n acel moment
.
. am. nteles ce greealii am Jacut .
...:Kn diseutia \:u'3
femela, ' rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura
. - Eu trebuia sa va aduc la cunotinta intreaga informati~<~
legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,;
pot
.
ap~rea alte boli daca nu va fi restabilita armonia?
-Da. '''/.'
- $titi ca aveti un nceput de cancer uterin? . foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
- Am simtit-o ntofdeauna i rn-am impac.at cu acest gnd..
.
..Sunt gata sa mor linitita.
- Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic.
Pr&gramul de dezagregare a Universului I veti liisa motenire
.
copiilor. Trebuie sa va gnditi nu la 0 moarte demna ci la
. .
salvarea spiritului din copiii dumneavoastra.
Am tiicut amandoi un timp i am vazut eum, n sfrit, au
inceput sa se ndrepte structurile karmice deformate ale femeii.
Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape n totalitate de 0 patii
neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie.
- lata caacum programul de distrugere a Universului este la
zero, boala de asemenea'ia zero. Acum i pliirnanii, i ficatul imi
sunt curati,.
Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in cmpul ei
nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
41
dragoste fata de Univers i Dumnezeu', renuntand la pretentiile
sale fata de lumea nconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die
grava'
\
; A venit la mine la consultatie 0 femeie i mi-a povestit cu
: lacrimi in ochi:
-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam
ca- are 0 mfluenta negatIva asupra mea i ca ceva e in neregula cu
psihicul meu. Cn~ rn-am desPMtit, dei am ramas w trei copii,
rn-am slmtlt uurat dm punet de vedere moral, am nceput chiar
.
sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a
\ i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput
sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se
simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?
Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.
'. -.N
'. - Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta
copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra
ta:;:. caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile
,
C','
campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt
" m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qikarma .
.
.
.
deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate
'
.
mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este
nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!
dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, ct' i pe iinie
materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte
.
uor, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-i vada tatal. 11
'.
Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca 1
ea dlstruge sufletul omului i se transmite urmailor. Urmiirile ei
se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a
lungul catorva generatii. .
La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0
taniira ,m-a intrebat daca se ncarca in mod corect cu energie
Imagmandu-l un UVOIde flacan albastre care intra n ea.
Ohservandu-i structuril karmice n timpul exercitiilor sale, am'
observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.
Ii
 42
energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada
. graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta
trebui.e. s-o. ia de' undeva. Aceasta constituie premisa i.
vampmsmulul. Printipala .eroare a acestui comportament consta
n faptul ca omul nuasociaz energia CJl spiritualitatea ci 0
disociaza.Cand nutrim dragoste fatade Univers, noi primim 0
u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale
blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.'.;
.~
.
p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de ntlegere trebuie,
sa constItule un pnnclplU de conduita n viala. De ndat cefi1
ncepem sa ne gl1dimla energie separa!, disociind aceast Ji
nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~
.
coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplnd' de en~rgie;!'
doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!
pnme~te pnn mtennediul unor simtminte superioare i vindec:P
trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(
onentarea spre energla bruta duce la deformri ale structurilof,:e;
spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,:
. . ~ .'
mi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost nvatat sasei1
ncarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"n:::
. cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I nvatase. Rezul~tui'!:
,a fost deplorabil: au nceput defof/!1rile structurilot sal'e'
spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul n care ~i exercita.
acest proced,eu i9fluenta asupra omului n unna cu 2000 ,de ani.
Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte nalti. Prin urmare'
,",', ..
mamte .vreme,
" acest exerclpu diidea rezultate exceptJonale,
'.' nsa
~a cumn~ poti fi n doua locuri n acel~i timp, tot a~anu te pop
.
folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\
numai omul, .ci' ~i lumea care-l nconjoara. Metodele fizice de
perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam n
mod obligatoriuspre mbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0
categone nelineara ~i, daca s-a modificat ntr-atat v,iteza tuturor
.proceselor, nseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura
energetlca lu~ii nconjuratoare.lar noi ne comportamde parca
nu s-ar fi ~mtamplat mmlc n lume diutnd sprijin n vechile
metode ~i cuno~tinte. .
43
Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de
testare, cu att n~legeam cu mai multa claritate complexitatea
.
acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi
se parea la nceputul activittJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i
nveti clim sa lucreze. Metoda este ntr-atatk strns legata de
moralitate, de etica, de parametri spirituali, ncat impune omului
ni~te privatuni uri~e, pe care doar putJni sunt n stare sa le
suporte. .
J ,
n coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.
prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .
pacientul meu,trebuie' mai nti sa le elimin de la mine. De aceea
nainte de itceperea tratamentului ma verifie ntotdeauna sa vad
daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei
rugaciuni mi purifie ~i mi nchid karma. Dupa cateva luni de
consultatii ~ittatamente trebuie sa efectuez 0 purificare radicala ~i
.
un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru a
.
vindeca n mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici
pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocat,
.
nchisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a
vindecatorilor de astzi.' Karma nu se poate nchide cu ajutorul
diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a
' spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamnt".
Acest lucn}:i este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni
om ~in special n ultimul timp.
ntr-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar
peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,
dureri de cap.. ,
- V-atJ suparat pe sot aseara, n jurul orei ~apte? '
- Da, ,n cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.
Eu am reactionat normal n acel moment nsa seara i-am spus tot
.
ce mi-a venit la gura.
- iI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0
influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Ct timp campul
nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice
cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. n momentul
contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor
 '... ~.
A
~{
"r
4./
. cmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice
contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort
care treb~ie. sa-ti .aduca ntotdeauna pliicerea, ci un' proces
~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.
Vreau sa povestesc 0 ntmplare interesanta care are un
raport direct cusltuatia actualadin lume. .
. :-- n mine a saI~luit ntotdeauna 0 mare atractie pentru
DIVIn ~I, daca ma ndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '.
.~.doua ori era ct pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'
negarea Divinului ~i pedeapsa era att de ~videnta inct ea nu
putea .fi explicat~ printr-un lant ntreg de concidente. Eram
,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu. ' '.
. chinuie devine mai spiritualizat
. - Ai dreptate, i-am rspuns eu. ti pot explica n amanunt
slstemulpumtlv, cauza neplacerilor tale, i-am propus eu
conlocutorului rneu. .,
. .
Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'
nseamna ca elnsu~i este vrt n fiecare mecanism de c'easomic.
Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu
nsearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un
mecanism 'uimitor al autoregliirii cmpurilor. .Ceea ce oamenii
atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi n fond analizat,
Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,
de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de
amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost
foarte des bolnav. Te-al nscut n aceste conditii fiindca n vietile
1 trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecnd
" dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de
trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente
!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'
.mdreptat pe calea cea dreaptii n timp ce con~tiinta urma un aIt
program. De ~data ce piirseai calea salvatoare,' ti se naruiau
structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"
Tu il parseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul
con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat ntr-o ncaierare
era gata sa mo~i ntr-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui
1.
45
','
j
ca programele de negare n-au trecut ~i n subcon~tient Asta
! inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.
Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi
trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii
structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri
traumatism cu chinuri ingrozitoare.
De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile
spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'.
Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta
Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea
punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.
Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
'.
Investigarea., mecanismelor d transmisie a informatiei
campurilor mi da dreptul sa afirm .ca ntreaga omenire se afla
.
acum ntr-o situatie. asemanatoare celei. descrise mai sus. ~i fata
de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. .
Am cercetat karma omenirii. "-drept ca intrarea n aceasta
,
este un lucru extrem de periculos. Principala ncaIcare a legilor
pe care 0 comite omenirea 0 constituie ndepiirtarea de Divin
(inceputa nca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un
.
pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ncaIcare este prezenta in cmpul
. fiecarui om care traie~te acum pe pmant
.
Karina "societatii socialiste" contine, pe lnga toate aCestea,
cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a
oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic
fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus
la sfr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'
fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc
fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara
noastra. .
Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste
programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit
fabricile ~i uzinele pana cnd nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te. '
'. ..'
lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l
vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pna la filosofia
 -Ifi
'.,:
.
.. i
IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau
procesele informationale. "La neput a fu~t Cuvntul".
Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,
putea apiirea prin det~area dintr-un ncejJUt Unic, care a existat
dintotdeauna ~i pe care noi I numim Dumnezeu, a doua
componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. n
fiecare din ele componentil contrarie se gase~te n stare latenta.
. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor
permanentiidintr-una ntr-alta. Cmpul t!nde sa devina materi,
>iarmateria sa devina camp.' '. \ .
..
Acumularea conexiunilor energetice n materie este 0
manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale n cea
informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii
densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor
organizari mai complexe. .
. etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala
. Daca lum, de pilda, sistemul solar, constatm ca telul
existentei acestuia l constituie crearea unor demente tot' mai
complexe n Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'
pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor
structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'
.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exStenteioricarui
;1
"
sistem solar il constituie createa Vietii.n interiorul sau. Ceea ce
noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia
materiei. . .
La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma n
inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cndva iltr-un
punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale cmpului sunt
reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de
punct. Punctul tinde sa se transforme n infinit iar infinitul sa
devina punct. n. fiecare punct al cmpului Uni~ersului ekista 0
informatie hitenta n legatura cu ntreg universul. Cu alte cuvinte,
punctul este un infinit latent iar infinitul - unpunct latent. Exista
doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant -
.Laplace, acestea au aprut ca urmare a condensarii niateriei
interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,
.
sustine ca ste+ele au aprut din "gaurile negre". Instabilitatea
comportamentulj tinerelor stele, putemicile procese eruptive
47
care au loc ntr-n~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:
ar atesta 'existenta n acestea a protomateriei. ln lumma acestel
conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e
poate fi privit ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m
materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
. ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn
negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua
nceputuri: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au
loc' n adancu\ stelelor ~i n organismul VlusuntldentJce. Sunt
procesele de trecere a energiei ~ sub~t~nta ~l .umvers.
Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,
material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al
.
cmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:
~i unitatea tot mai mare la nivelul cmpunlor. Intr-o anumJt~
dispar diterentele ~incepe 0 noua etapa de dezvoltare.
.
Exista 0 contradictie. Universul rmne punet la nivelul fixaI
cmpalui ~in acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:
un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.
sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.
Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m
acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l
obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~
diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda
strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua
fenomene contrarii 0 reprezint existenta unUi al trellea element 1
care asigura existenta latenta- a unui contrariu n c~l1il~t. Acest ,1
i:
. roi ! ndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care l'
determina dezvoltareaUniversului. . 1
Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..
Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n il
cre~tinism, notiunea de Sf'ant Treime (Dumnezeu Tatal,
Dumnezeu Fiul, SfntuIDuh).
Orice obiect n dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii
Universului.' Rmnnd absolut unitar la acest nivel al cmpului,
1
 48
el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic
est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze
0 mal~ rezJst~nta. n, cazul disocierii fizice. Este evidenta
. 1:hunea Dconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea
pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei
cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din
Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme Dc;evaabsolut
nou. '.'
III . Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura
.1 :, diferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare
> ale uDlt~tnla mvelul cmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana'
I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele
mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior.
0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate ntr-un
anUDl1tsector al spatiului, cr~te ntr-att demult Dctobiectui se
~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at
~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te Dtr-att,
mcat apare 0 contradlctte Dtre obiect ~i' lumea Dconjuratoare.
Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin
negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut n
Umvers concomitent. n Dtreg
clJ>lIlsau ~i ~reprezinta un
organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.ntr-o perrnanenta
conex:JUne ~I mteracttune atuturor componentelor sale.
Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile
num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele
inf"!1ationale
ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma primare
extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui
se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul.
La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle
oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale
~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare n miniatura a
Uni~ersului, procesele trecerii informatiei n substanta au loc in
'
Vlatamult maI rapit! dect Dunivers. Un obiect viu se deoseb~te
pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei n
substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al
Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a
obiectului viu,..
49
, . .
Cu ct este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al
. .rdensitiitii informap.ei, cu.att mai muit se det~eaza organismul de
con~tiintei ~ia', personalitf,ii, Procesul de~rii fizice fa!a de
mediul inconjurator este posibil doar n' condif,iile cr~terii
. Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'
ce .Ddeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i reprezintii
civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala i1ceput respinge
cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se Dtoarce la ea ca un Jiu
ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0
aJDplittidinemai mare. Daca ntoarcerea la cultura se realizeaza la
Un nivel necorespunztor, acest lucru duee la distrugerea
civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0
realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia
j civilizatiei. ,
"
n 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei
contranilor ar constitui-o mpacarea acestora rara 0 'distrugere
reciproc. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0
constituie .viteza trecerii lor dintr-unul ntr-altul. Deosebirea
esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii n viteza de
trecere a contrariilor unul n celJalt. Prin urmare scopul viepi
, e~te intensmcarea revelani spiritului n materie pe seaJDa cre~terij
j vitezei acestei tranzitii. . '
Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei
exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului
dinspre centru spre stnga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji
pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca
i ele sunt decalate n timp. ncercarea de a le suplini, de exemplu n
, decursul unei secunde, la 0 vitez de oscilatie de 5 secunde,
,
" nseamna ncetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
imaginam c viteza pendulului s-a marit pna la cteva oscilatii
pe secunda. nseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi
interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.
.f Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului
unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, cobornd A acest
fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

50
. 51
pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, n plan.'
generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul'
tinde s~ emane dm sine c~va opus lui n plan fizic.~i sa creasc,
unitate1\ n planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului.
Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~.
acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati
prinuitit8t~.
spirituala. Viata pe pamnt este oconfirmare a procesptui,
realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~
dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1
~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe
dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpaP.~nf s-~I
.
speCi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul cmpurilor den~i'~
cre~W!
gra!lul debnitate. Viata pe Pamnt nU numai.q a aparut ca unJ~
.
erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC
este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~
informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'"
corespondentei . dintre. comportafilntul Partu ~i interesele'
r!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .
verigi,cu att mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru,
Daca legatura- cueentrul ntrzie ~i' cre~te auton6mia verigilor;
sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea
verigilor care ~trel'\lPunitatea sistemului,
. avantajul ce i s-a oferit.
CompmtamntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor
informationaJe ale ntreguJui. organism.. . Dada. .nsa.
comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii
. de'programul iristaIat n. cmpuj informationa1' alsisteh1Ului,
atun~i campul sistemului reactioneazli atacnd cialpul obiect:ului.
Are loc det'ormarea cmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor
programe de distrugere, adidi ntoarcerea la starea ini~a. Un
asemenea obiect poate fi att un organism individul\i,ct ~i un
grup care ncaIca legile unitaiii. Vorbind n termeni medicali -
slinatatea spiritului determina sanatatea corpului. . informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi
1
Cmpul informational este primordial n r~ort cu corpul ~ii
determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare
se poate spune ca prinCpalacondifie a slinitiitiifiZice0 constituie .
cuno~erea >ojjirespectarea legilor cmpului information al al '
Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,
~,
Acum viteza tuturor proceselor pe Plimnt a crescut ntr-att;
nct reclama 0 nentarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se
schimba cu rapiditate. .
.
. ntruct procesele infurrnationale n Univers sunt prim,ordiale
n raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate n
primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale
ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului,
practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta
cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le
promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata
uitand de faptul c principala conditie pentru rena~tere este 0
mund! istovitoare a carei esenta i este cunoscutii omenirii din
cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a ntelege lumea
nconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun
comportament corespunzator acesior legi. .
Nivelul energetic al oamenilor n ultimii ani a crescut enorm.
Ceea ce nainte se realiza n decursul mai multor a!1i,aeum poate
fi reallzat n cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum
cresc, de plda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza n carlinga
unui avion. Daca nsa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui
biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia i va fi greu sa fructifice
.
Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care
are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie'
sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .
Cercetrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j
nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci
chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.
cresc n progresie geometrica n cazul uner aptitudini
bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta
foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri
program de distrugere a tuturor rudelor ~ copiilor sai: Intrucat
functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se
relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea
psihologica il omului rlimane mult n IJrma 'posibilitiitilor sale
energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

52
ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni
'arat peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante
psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.
"
,
.
. ,vrajitorie. Estect se poatede normal deoarece are loc 0
Psiholgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar)..
acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/'
p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~'
mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i,
. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.;
notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)
..~. dificil ~i de durat~ al cautrilori se prefera retetele de-a gata cu:;
maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea
oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiri.~\
baza:
. - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r .,.
eare are !oe prin negarea 'mediuJui nconjurator, a dependentei'~
omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta; . ,,!~.
,
-evidentierealegiJor dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J
comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . :
' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior.
Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i ,
mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut
con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care,
pipiiau un eiefant mcercnd sa-~ magineze cear putea fi. Acum
olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa.
n prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.
Exista orientiiri doar catre prima treapta .
'acumuJarea.
itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a
ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte.
Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua
orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale
comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite.
0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice,
Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia
~ivrajitoria.
. ,
0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. nceput
prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales,
dinmomentur n care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'
-,
"
j/.<~:'t , '53
: "':-:~-~~f~r(;
,."
degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i
mOiteltu'it!Jid., Il ~Ior care permit sa vezi
"elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii ~
, problemel~ce se ridicain fata ci. .
Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata,
.
bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce
nainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele
.
piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea
"
informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor
'
practicii la toate nivelurile. . .
.
"Nu pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea
lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte
contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om,
1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a
pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica
','
trecerea
" putem vorbi
j substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare
d~spre faptul ca omul eiiruia i este hariizit si
: supravietuiasca in urmatorii cpva ani, trebuie sa fie' in acel~i
timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune. .
n c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua
;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos,
sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni
energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod
de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a
omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea,
fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie
aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu
trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci
trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele
trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfnt ~isa se preocupe de
ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de
comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata
r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita n pennanenta
\
Mamou = idol ln mitologia precre~tina
 'ii,
!if
'"l"'"
. ''iW
Jrjt
54 J
l
prin cultura, Prioritatea,
. n sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\'
.
~
, . Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezint
sanctittii ~ nu pragmatismului deoartce Cosmosul este f
primordial iar civilizatia estesecundara,
, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai '
vraJltQnlor, Conforrn legendelor, n vechime oamenii ar fi avut
un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale
supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai trziu ce] de-al,
treilea ochi sea nchis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele
sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este
;~
inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea
yuno$tintelor piirea a nu fi legata n mod direct de etica, ntr-o
anumit etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas att de n
urma fata de posibilitiiti, nct acest lucru a nceput sa ameni~te
existenta civilizati.ei,de aceea nchiderea celui de-al treilea ochi' a
constituit salvarea, "
'
Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie
sprituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i
morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a
95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te
rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt
pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera.
, Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la
nceputare lac un proces fo!jrte ndelufgat de acumulare a'
cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor,
Pentru a supravie!Ui n momentul prez~nt, a~um)Jlarea
infrmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa
se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i
savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina
capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii
,
problernii n .domeniul bioenergiei, ncerciirile de utilizare a
metodelor magiei sau ale vrajitoriei n scopuri personale
meschme se lovesc de cele mai nalte legi ale Universului,
Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu ntotdeauna vizibil
deoarece urmiirile apar ncetul cu'ncetul $i nu ntotdeauna 0101.11
face legatura ntre cauza ~i efect. Fata care i face farmece
iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor siii copii, . Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine
55
cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte n scopuri strict
personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza n concordantii
cu interesele ntregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a
; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllce tradi!ii
n domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana
. cnd, flcele din urrnii, au disparut.
La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te
sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i
dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza !1directia
salviirii lumii, n!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a
responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau
, religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu
,
piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente
indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt
date nBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale cmpurilor
carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,
duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i
personalitatiiomului, '
,Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea aestor"
structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a
du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al
bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait
om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\cmpului din
subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile
autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor
grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe
parcursul mul(or secole prin poruncile religiolSe de iubire' $i
binefaeere care i~au piistrat siiniitatea att lui ct $i copiilor lui,
asigurndu-se n fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii
cmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie
putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati ",
cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale, ,
numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'
 ,.,"

57
, ~:
;;
\-
Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ ntotdeauna; fuarte bine protejat
'. ,"'","1' -' . ,,\IJ;~. structlirilor etice;;
.,\fI}\"Mdeau.Cum n~& Procesul patri1nderiinSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare
ut.. .'?S" fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii .....
~;,.." " .
..44!CU e:"~im1it'ri\allent ca acutii/~ ,. sOGietiitii~ial.
mUI}i.a~r.
"
,

.:\!it;tnagic~t;~'este Unfapt norm~: sistelIlelor de aparare religioasa., '

,
~lmt !. ","'J'",,' <,.1, PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. nceput sa
':..:'.'::-:,',':f~rt.: '>:':;~-'-')~\~i:'.~- .
",'~rt:!),'\1k'
:' '.
':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-
':",'::iJ"~'-:I'
,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-.
',.
,-,?t{;'J;"{
-~
,- , asalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, n ultimele decenii,
"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; .' .'.
acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, n acest fel are loc
., .' ",~t~#ZiitoraJ multor
blo~ne~!t!!# .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor complexe un amestec' gro$Olan~i 0, l/fiuenta puternoa a structurilor
,

-~ a
duce,la:
acesL, ,
' ','",intij,,'
.,~~~t'.
" " "ta ~ Mdi, amt cmpurilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor ndepartate ale
"in,care pentru acestor interventii. De regula, pe cercetatori i intereseaza mai
de_grad~j ibfOen,et ""tti'.demoralitate au, putin ce reprezintii SQbco~entu] ~in ce mod reacponeaza el la
"',',",,' ""',,
elatlt :01"111) "'" r\ldele'$i chiarprie "i~ropiap ~i discipoIii,
"" interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete,
" .'
Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de imediat~ ~ nu ntelegerea profunda a proceseh?rcare determjna
. ,
sute $1 Ghilp"demndeotir,nai mate dect a celor' fizice siinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, ,
degradarea spirital~. des~ari peQ perioada ndelungatI!tft Lipsa unei. gndirj ,strategice n dOlIleniul bionergiei,
_n~tIa, la eXterior\ C~d ncepe decade~1' preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile
mOdo
~~
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile ~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de
suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri n circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare
carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera eficien!, nsa re~tatut est~ absolut irnprevizib ~ riscant.
,!' , .
.ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tnd ni~t~cursllri,ei vor .

dev~u, m%:I,~IJvrJUfn, Insn~el ateStei ~tiinte, spre Vreau sa fia opresc ~ai n,detaliu asupra modalitatilor de
deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate
cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli, cu nite structuri spirituale aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de
d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0 aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat
una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare,Daca' analizam tehnicile ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de
(jc~~iIiigice.,vorn o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un aparare i-au constituit .doctrinele etio..religioase" care
atluJ\lt set de ~tode; CIlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale propovaduiau binele nu numai n,ceea ce priv~ faptele, clar ~j
disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine . nceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gmiurile, Orictar
acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta parea de hilat, un roI uri~ n aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care
chmwtoare ,a ,'~ectionarii ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfr~it respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii
deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i
truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile cmpurilor, oactiune mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea
msuficlent ,de bme gnditii nacest domeniu poate aduce activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt
prjudicii ntregii omeniri. demolate ~i creierul riimne lara garda, Asaltarea
t.
subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i
...
psihologice clin,organism a fost inipata nca. n secolul trecut.
Acum acest asaIt din ntmplator a devenit intentionat. Medicii
 t\ ~.
.
~
59
$.
"
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan .
. .

. . AsWI,
.
. daca omul dispune de putine .forte, el
.
' distruge
,; .
rudele.. . . .
-
tant daca are mal mu Ite forte el Poate
,.
~.aubCo~tient orientndu-se ,dUre efectui eXterior, rezolvnd
!tdesea nite problemepractice, Acest IUCfuse ntmpUipefondul ,
' buie sa deVInanumal s
. ciasanctltatea cu VI~ta IU
,
- ",
Dadi omul este pregatit sa
mea:~~~n
unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient, pte 0 munca tltanlca pen"tru g e la ni~te posibilitati mari,
' , .
care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . se poate ocupa ~i de bioenrgle.
.
:
ercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi
subco~tientul~i biocmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce
infIuen~ a~ttucturilorbiocmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a
. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
:~ fizio)i;lgica ~ psihici,c.Pe cercetltorii . practicieni i intereseaza
<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i n procesele
autoreg\rii, lar. pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate
,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost
"
trmsformatln~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu se
gnde~te\1sa la faptul cil.,vindecndtrupul, noi putem'prejudcia /

sllfletu~ ci.
.
boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament
ibcorect' $' al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca
bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gseasea
, motivele.~olii, sa-I ajute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe
viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar
spre. p.mmetr .fiziltinu-i aItceva dectlichidarea treptelor
Q.in()after ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul 1
ciare;COl\Side~ca I v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti
~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare mpotriva bolilor I.
constituie respectarea inaltelor legi ale eticii.. .
: J.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei fiziC e, de pilda, miirirea
grllvit11i! dinozaurilor.
,

-
_' san
, dotaraa testoaselor.
,
cu carapace, .
~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic '

~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice

struCtuia psihic, comportamentul, m concordantii cu procesele
careaveau loc pe Pmnt. Etica; m treut un lux ~i 0 necesitate n
prezent, este singul'a conditie de;supravietuire n viitOr. Oamenii
wc 8e~c numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat
p>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ".
. C~'~ai .
numim imunitate este lfI1ntreg, un nivel calitativ
. .' alinveIi~ biocmpurilor. Omul pasionat de magie n
d"etrimentuletic; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
l' .
 ~. 't..-

61
\
"" .
, f
Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, /

Am desenat pe hrtie un 0I'tI,~am nceput sa explorez cu cadrul

limitele cmpului. Mna n care ~neam cadrul a dep~it marginile
hrtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am nceput sa
, masor deviafiiJecadrului mai ntin metri, apoi IDkilometri nsa
CAPITOLUL II
.' cadrulrel;1Jzan continuare sa se rsuceasca. At!JDciDl-8.IDgndit
l " ca PO!lte cmpuluman se' prelunge~te ID sus pna la capatul
Universului. f>iciuspuns, cadrul s--arsucit la 180":'Am nteles
ca biocm.pulomu!ui ocupa ntregul Univers, n sus ~i n jos, n
~-.
raport cu limuele corpului fizic, biocmpul se prelunge~te la
, ,
infinit.' ' '

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa n ele sunt

StrUCtm'l! informaponalihtabilli, numitli DM diferite. '.
' '

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine

informatia privind starea fizc a corpului, a organelor
. a:ceStuia~i
,
. Cu destul de pup; timp n unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca '
,
.',
se folose~te pentru diagnosticul medical':'
mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm~is-a,
creat 0 noua armat de ~ar latan/ ~.. ;~tructurile~ice se gsesc n stra~rile mai, fine ~i au 0
,"
,

",pnntre mlanpure 'Ierarhica foarte complicat. ln ,stratunle cele mai

~mp?nerii acestuia, a~~f,Jy ferve?ti ai'
' ap~, se" pJsti:eazinformafia privindfapte!e, emofiile,
Astzi e greu sa gs~ti oamen'1c~e sa- nu cuno~c faptul ca '

sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait n aceasta

densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat
' de stratuf via1. '
,

". e unU!camp
"
,

g etic , "l' nVlZ' l' biJ pentru

"

1DI0rmanv-ener
.. clint,re el. Sa .
cel'., m8.1 mu 1<1 '

'
Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei,
v~demce reprezint de fapt, 0 uI din punctul de vedere al
'

.
este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie
blOenergiei,f , .
Destinapa straturilor care
"

com pun
,"',

'IDve lI~ul " "

'
patema ~imaterna,'egata de cop
Karma personala a omului,' comportamentul sau n ncarniiril /
al omul w. ca~ , '. '
'
IJJ.loqtJaponal-energetic
'-'"
~ IDterconexiuniJe lor sunt anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul
extrem de complexe: poate patrunde, mai'profund n cmpulomului, cu att mai .
. Cu 'mulfi ani nunna, cnd a)a b' IDcepeam sa lucrez cu .
.
. " '
'

puternica va fi interventia sa,

ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna. cmpu~uiuman, Dar n aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slbiciunea
Ct timp mIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula, diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca n pl'ezentnimeni nu
eu vedeam pna unde fin Pani' le este capa:bil sa patrunda ID totaIitate n cmpul uman ntruct
rsucea cu 1800 Cn d "gr ,
te campulw. Acolo cadrul; Se
msa am vrut sa vlid fiorma campulw'
.
orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate
'
de
deasupra capului am constatat' stand pe ~odea.: nu pot ajurtge fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
pn! la limita ac~tuia, M-am ~~ cu 0 karma pura,
~caun ~ I~ceput sa lidlc
'

~nsus mna n care fineam cadrul ~ensa acesta ~ramanea nemi~cat. Ocupndu-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de
Insemna Calimita se gas
, ' ea m8.lSUS, '
purificarea karmei mele, ~tiu cte mi sunt nca inaccesiblle,
'

Inainte de fiecare contact cu cmpul unui ait om eu verific dacii

<,'
 - :":0':);. /. .
I*~ r~

.' 62
. 'i/;j'
,,\~~.
,'1 .
'.> "
'e

., .
1i3
. ,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, nseamntr inaccesibA -cunoaterli 'rau analizei logice a mintii umane,
ca n cmpul meu exista tulburiiri asemnatoare celora cu caF~} determinat
, de <!Cte ,notiuni. , . .. .
. . .
. 'q
'
trebUte sa ma lupt. Pna cnd eu nu le elimindin cmpul propriu;'iii lnvestignd zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I
-

niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y, ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle
pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\: precisan si*mUl descris. , '
..'
, ,

,muta ncmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, Astfel, atunci cndeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e
"

isp~im karma pacientuiui meu. ;~

omya ntelege aCeSilucru n felulsau, n funct~e ~!;:onzontul sau
,
Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce n
,
. \
, Vlatanoastrapamnteascaeste un lucruirealizabilde aceea e att
~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu ct VOl'fil?sa mal sus aceste
sentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. ,

'''' . de important astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite ' 'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m
ntotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilittilor tratanientului
lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui, . primulrnd, toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te
.
:'QIllul "ff'
' "',
"
contact incorect cu 'Structufile cmpului. , . ' prin interventia terape~tica pot Ji ajutat mii de oameni, pe
",
Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu cnd ntelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta ntelegere
nseamna sa. fii superior, n ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l avut
~te strns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~
,

ridici pe cel slab pna la nii.!timeata. Mi-am pus de multe ori
'i1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l
lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirt 0' data pen~
totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta n' dezvoltarea
, . capacitiitilorunic~ ~n ~tiintade a transmite'informatia, de a-i
,
nvata pe altii cum sa se foloseascde ea. nainte consideram ca
prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am
~tarea
nleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e
'
structurilor karmice 'm-crnpulunum,eitam~cercat sa. actlOnez
asupra 101'prin cele mai diverse mijloa:pnn p.r<lctIcl~aglce,
tradtponale.
prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~
AIn incercat totu!nsa rezultatele erau S\JperfiClaie. . ,

multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el
'

[n1ne n centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de deint1uentare nu fac.'~ deCt s-i.traumatIzez pe paclent~
<lvant!\ie.Mai trziu am IJtc:les:nu n1,1maica nu voiau, dar nic! nu .(ezolva
ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare nsa ~u
puteau. " problemele cardinale, ln' on f?rma Vlolf;:llta ramane. mt
101'.erau 0 suma de' tehnici nsu~ite '
'. n principal "metodele"
din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:
violentii. Am intelf;:S,ca un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt ?
~',
de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:StmlJloc
tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea : ntelegerea lumii, este cainla.', . ." '
slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru nteleg!;:rea, legilor Patrunznd n structurile spirituale ale omulUl cu programele
' ,

existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea constituit-o lisus
Hr~tos la care vindecarea era motdeauna pusa n legiitura cu conc~ptie despre lume. Iitruct eu repre~int 0 parte a
ntelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde,
poruncl ~Isfatun.
n ciuda faptului di n aceastii carte se vorbe~te mereu de
cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt ntlnite notiunile de Divinitate
sentim;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~rict s-ar dezvolt~
stiinta, orice culmi ar atinge ea, ntotdeauna va exista un domeniu
mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea
Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul,
atunci, n virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
meu n cmpul omului. ,,'
"
Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere
al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll
 -64
. .
( ,1 .,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: , ,

65
,~

numai I1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei, cand aceastll.

Ildrese~Spintului Universal, adicii lui Dumnezeu. ,,;
1 ~~
,- De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci cri4 ~ s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~
. .~':" '. '." . ""~,,,,~""Este.necesar
" ' ~I all)te~cPl1eKJ unil'"or ,,~"""" .sa nu .se mte
spuoem "Univers" n con~tiinta noastra apare un model .avnlf~ " .,' ,'- .' .

'
,

",'
, ",

, dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;

,

nicio~tii~;
biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~:
" la o?ce "

gn(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e, atul1~

Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',
Numai prin naIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe . . cmpUlqiiiurl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii ~CUt.
.
lnsensibilitatea omului ;fat .de energlliefine, fata de
disparate~i aparesentimentulUnitatii Absolute. ,', ' (
contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de
. -
',Cnd omulse adreseazii n gnd lui Dumne~u ~i i' cere}
iertare pentru cele'nfaptuite, I1sufletu/ ~trupul sau se produc' defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'n.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~
:~
schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI ~i recuno~te ,. oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza
imperfectiunea, 'se deschide n' fata celui care ne-a creat ~i+ de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~". '.
prim~te de la acest puteri pentru a seschimba, pentru a intra n .P\;1rieoluioonstNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecrql om I-'a crescut
.
armonia cu UniveTStM. '.. multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~
mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a
Nici unfel de influente din afara nu pot I1locui aspiratiile valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,.Il!
pers,onaleale omului. .
epoca 8:en~te\'iiiele"
.
au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul
Pentru evaluarea strii structUrildr karmice eu reeurg la seco . luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:.
.
, . ~ opt, .acum aceast, .putere a
. -. ~X - .
"'. "
testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; n unitti a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua m :;a.cr~~
relative,marimeapa(ametruluimasurat. . .
De.ceea
. negativaar~ urmaograve. ~
otite inf1lJentii,
'. ntre parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta farte rnare
Struturile. karmioe cunoscute. astzi pot fi mpa$te I1doua
grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate . 0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subon~ben.ta. .
Agresiunea.(;on$tientao sil11tHnimedlat ~'.reaCttnamfata - de
energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu "
ea.Pericoluf agresiunii hysacontroluIu!
dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice . 5Ilbco~tJente. oonst.a n:~sareactIoneaza
depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de acea orice asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul
I1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e
cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea J'!I:spuns~i,n conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~
.sistemului cmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l
- prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt culegand doar consecintele lor. .' .
Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln sistemul de
spiritualitatea, sufletul ~i ncrcatura de ibire. Structurile tactice
au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare -
rapid. Deoarece toti parametri cmpuIui uman sunt strns legati negativii ~i, cU cat este'mai mare n valoare absoluta, c~ atat est~
otre ei, prin actionarea asupra orici'uia dintre ei se modificii~i mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu
.
valorile celorlalti. Astzi foarte des poti vedea. cum, de dragul fatii deo agresiune strftil'la. . , ~ . . \
" "
unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa 0 trasatura caracteristica' importantii a blOcampulm 0
rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea
destule njund nostru. . . lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1

.
 W"j',!!
t' ::':t~f(!IA~' '

,'i,
,66>
'j
"j'"" .',', ,'.. j,. ,'., ' "1~e
,', '.
""
'~"~~:1mp?~tuibUra:e ~are~emold'aceste
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet, ,
structu~;i,
,
\ ' ,J,)~
'jSf:;ltifuentuliubimeste "
multilatAnf ~i cel mai mare '

cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatde DumnezeU toc' ,il,'

'
fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~ '1'.

':jImbioucut1Ivtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,

.f )
Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:, 'CAPtTOLUL III
iubi~eart()astra, end vOlnntelege acest Jucru ~i cnd, printt-o
munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta
.
/,
;;'evaJl1ndti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;'/ '
'gndurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,
, ' "" ,',
Meanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,
omului cullnive~ul~i, cu c,atJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu att' .
l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nastr deeliminare a crl:ilii "TeSJareabwenergetjcii
actuaJe, fn liniimarj,omenirea
dispune de multtimp de tOat!' , 1
'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'
eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t nPo~ncile re,ligioase, Noi nsa; ,

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. ,J.nvestignd biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca
'

, atn,Icturile cmpuiui ~ corpuL fjziccoexistpa

acele~i bariere, ~Qrid lumea ~ipe noi n~inetari sa tragern
'

, care
. intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de
doua contra'rll,
trecere astructu~ or
mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', ,
i.
""' a" 'c , U lUifizicdin
nm tr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifent,
'.
,llIl'
cam"\ly"",,,r
' '.
'
,
" , ,

."
,
Astzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipi" adevrul c6nj1nut rt
,

,
",'
,
' ,
,

" _"
E '
1qJenen~' tra tar
iI'
diferitelqr,boliarat
'
J.
a,;~tratam -
entu l est e cu "

Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu '

'
,

"
"
" , ,

",",
, ,
'

- nu. as U,p ra ,
",
'
,
,
,
'

rouit ma e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i

""" " '
"

ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne est atat de fa!niJiar,starea n

care am adps lumea:n mOinentul de fata ,~isa nperciiIh sa gamm orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a ntr\JgulUlor~amsm CI_asupr~
cauzeicare' a gnerat boa.la Orict ai trata 0,boala concret, ,daca
drumul catre Arponia , '

Lumii" ' ' fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e

<.. :~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra
ilintr.-un organ ntr-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada car s fie-
eliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe
care 0 pop opri nlJ.lllainchiznd robmetul, mdepartand, eu alte
bUvinte, cauzele bolii. ,',,: '
,

- Anali!:nd deformapile " structunlor campulUl u~an, am,vRZUt

-
'..f' ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcmpullli cu multJ a:",ma!nte caele
1 sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 .
,

constituie neconcordanta caracteristiilor cmpulm o~ulUl ,cu

cam ul informaponal al Piirnntului ~I Vmversulul. G~dunle,
-'" stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate n c?ntra~lctle cu
'
armoma V, mversu l01,' duc la deformarea
'
, structunlor campulUl,
,
,
-
" ',' .
 ,". ~

~
..
68
,. - 69
,Prin
~~~~~zelor ~e prod?C~te'defo~ deZvoltriiorganismului,. am descopert structuri1ekarrni~ de

-'
~~:~;~rt~tca:::
c~purilor,~~bu!~
O:U~fl~em~:f~~1I
sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. nsa,:.
pto~a omului mpotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale
structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le
masuta In~~~~il9r, ,eproduce $iJe reconstituie n pertnarientA. Distrugera lor are loc
. ml-am 4atseama 'e4.numarul lor
Imns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie ale campului
emo~onali ~ atunci cnd omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de
omuI iubit. n cmp eJCsta.structuri care, sunt,responsabile de
formeaza n straturile informativ-energetice uinan
"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\ce la grave
~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele imbc>lnviriinclusiv la maladii oncologice. ntruct corpul fizic
, de cazuri,' impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el
;~.amnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea
p~on~itaPi.a~actenui i psihicului suntdiferite manifemri poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare i,
ale ispiiirii.Am 1JtUitcnu numai .corpul fizic constitUieun . n"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da
s$tem\lnitarcuo.~transa d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda
interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1
' structu~lespirituale;'P.$ihicul{
soarta; car~~rUJ sunt element,eale
acestuisistentlnt'lueniarea chiar a unor tiiri ntregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepe
oric.n.lil\ clin' ac~ti paramtri
determqaautom,at'mOdfficii n toticeilal~. Dio acest motiv,de termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii i aleobiectelor .
nevii, .n. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei.
~d~ ;cte~erea ~ul\li. d spiritualiiarnidic~n
ac~ll\$itimp
psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate , catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de
,inBuentndpozitiit toate
' latutiIe. \;ieJii <>mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti, , descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat
'. separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv
neplacehled~\lliitboliiefizjC~i psihice, tnuimatismelesutit
rezuI~~ 'aletyit~jti.sistetnului de, autoreglar. a CampI/lui, 0 industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
.
bldcaie fo.uii anCepUitduidestri\mrii sQpravietuite.' .'
". .
smictutilOCspirituale,ale . MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea " nu a
struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desChd~tllors8l, ".
parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~mpul~i, sau,
" Intruct embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se .
.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic
al Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic
\
r~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, n cazcontrar, ..~ constituierealizarea programelor existente la nivelul cmpurilor.
. aJtltnd' truptil, .
pop ,de.tenorapnnclpaIele' Evenimentele car au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une
sttucturi 'katmi.ce." Influentarea
bioenrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'dect 'mice ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe
medicamen~ens~ $i~u mult mai periculqas; de aceea nu trebuie determinatcoclate in oampul informativ energetic; al Universului.
lucrat.fiiraun siStem de control. . ". . $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale n cele
.Jn acestI\~dam elaborat,ncetUlcunce~( principiiJqi energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel
-- eleme,ntele.t~i' bioenerget;e.care . e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.
permite aprecierea
paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor 1 .
.'

cmpulpj. . " ,
.
'.
. Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza
AI1alizndeory)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului . comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea
autoregl,arii am nput sa nteleg mult mai profund legile prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~
sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI.$1sa Il
11
1'1
 ~
<

.'..' ...,"

.... 71
. . . .
,
:-, Eu n~~'voieaigh1esc, Eu, ~e1) c\Ulzaleholii ~ile
'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpndite nci\Jchi al.e
IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri 1lviata
<
attaceluia pe Fare tes!1peri,ct ~iin propria ta viata..
',;' ./",' ,", ,: ,
hi;-'.:,,, } :~" ' ,,' , .<:, \ -::'~''';i, :,.',"
:':':';' ,".-
::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,
::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ',' '" '. "';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-
\ \, ,
,.', \,
" ,
. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'I1~;ri ~it, ttlfreptate .spre DiscutaIDcu mainhnij fetite de la ani. Mama~ise plngea "

eliminat:ea bloaje1or dintren1$tintl'i ca pe fetita 0 e,vit colegele de, laila ~inovor sa fie prieiene cu
mtb~ti!mtul'omultii i ,ea. . . . .
tot ceptrunde n 'suboo~ti~r~~e ungbid al:acpunilor~i
;.l1cePe$AfuncpQ11eze,activ,. .,;,>,'.:.',' ',,: ", '.
. -':'Spuneti nume1e fetitelor. .
". .Daci.
~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'p:,\IntIJ
r, '
I..aefectuar~testelorvi\d ca tOatefetitele numite <jefemeie
absoJutul 1.
au 0 atitudtne'negativi\.fat de fiicasa. .
subco~~tuluier/l.n

medicjna.
prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei;
ctorvacoli ezoteriee,nprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi
al
.' ,
.

mamei,
- n'l9?4ati
Ces,-a
jignit foarteputernic0
ntmpla:t?Prin' aceasta jignire
'.
femeie; iexplic eu
S-i\.,(jreat .0
" "'.,1.'
,,'
Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~ .' deformare a structurii cmpului dumneavoastt care a' trecut 1l.
'
,corptilui 'fizic,Logi . cmpul fetitei ~i este orientata mpotriva femeiloc olegele simt ,
'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{ii '

de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe aceea;ncercirile ''de

atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea" ' .
. . Dupa corectareasttucttlrilor,cntpu}11i,mamei s-a vazllt,cum
sul>Stituiremecaniea'
" a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm
disparipauneia diaau* 'C'"
dOll!~mpOnente"
'
,','
'.
,,'

','
se schimba atitudinea colegelor m! de fetita, Mine ele vor,fl
,
,;Aeu~ s~bCO~tu10inl~i
",
toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna
asimileammurd&1aenergetioi nsi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei'
cu, 0 vit~ ,netnchipuit, 'i:nullumaipentnlf~ ci mtf4
ncAArc&,si. Pltru1\di' n eI,.;dat:,~pentro ".,' p" se' ,bloca eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor
_6n~tientu1. ,. .
~.
cntpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge
,"., '.
" " la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
SentiJ1)entelei tcairilenegative; pti'UnzM,n' mtbcort~ent,
nu ,1tJ!I',potfi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'ntnlct dorit. '
.~tateafizica. este l
'
"s~~legati desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
D~te urmiri grave.. .Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de
!- ,': ','" " care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L
\~", }'

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de Marna ei, ntr-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare.
" permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de
cap Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' nsii fiica a tinut ace~ta
ntJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv

1 casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$sufera nepotului, nu erau tocmai n regula.ntruct la nivelul cmpului
din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a' intre copii ~i parinti exista cea mai strnsa comuniune, supiirarea
ascultat ~iapoim-antrebat plin de miraie: . copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1
- Totulecorect
aGestea'?"
Dar spuneti,micum
.
deati ghicit toate deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle
normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe .
~, , 1 marna sa" Defurmarea structurilor cmpului' sau a fost ". transrr.nsii
'

fiului ~i fiul s-a ciisator de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

'., . ',,"
.
72 : "'"
- ,'-
',' " ' -',
-',
" ','
desl>aqid?re~,~fale
se'ptinda~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i
ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~
!a su~~t, se,mth:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~
mtemeleze ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui..,
. ,
. . C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in
.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatitau ~pe
marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r .,
:~ ,. RaprtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitlnar
'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatl1
soc.1tate n to!ite"v.eacurilep.riotej~n1potriva destriimarii celo~
ma! fi!1estructUri ~ecmpului oamenilor. AClm toa.te aCe1:iteaau
fostpterdute.
,','.
. '
:</...,~.\!
- '""
- "
.
Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intmplare inter~an.ta
.
M.,a$U.ti~\o
. ,l'emele ~rera :~i":lbolniivjtsotul de o-.tadiculitacutii'illrcl
trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga durat. I~arn ceretat.
star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc
mbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acum
d~rere a.ut1!,!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctor
sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti
J.!M_aptea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tant inc,prezinta
tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putrnjc simtiimant
al jrgmr1! pecare I-a, motert de la piirinpisai. De aceea el
adesli,ri se simtea jignji, I1 subcolltient uneorichisnfilrii si
l7anUlasca - .acest lucru.. ln ultimii ctiva Ani, conflictele in 'care
fusese .~~at
I-au .dus in situatia d a agresa rara voia sa
. o~menll la mvelu1campului, se supiira i, caurmar",p[m~a
lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod
negatIvstareasa fizidi ~i, n primuLtand, inima. Eieste u'nom
bun, ~lin de. s<>liitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de
OdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa
,
p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' nceput sa fie
bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~ii salva sufletul. Faptul ca
-1-au apar;ut-
.dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece
putemrca defO/matie a cmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o
' ,~
,,\';t~lt'
", 5~~~.:_.'. \
'-
. ,
-""I.t,,~;,>,~~ 73
'- - -" "
- - -
C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade fMuli~~ ,
grava bbal fizil;,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut
mas.iIi 'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea
probieme'cuinima. Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o
.
cercethdu-i de/a distanta structUrilecmpului. Trebuia sa-~i
. '\r pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!
','<
'~'i swuun:,in1:lecareor$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii
mod tlocyent sai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde sczut, a inceput
sii-ioreasc incetul ,cuncetul. fentrumine lucrulcel mai
irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, curiit
cmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci
ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste
-
, foart:esbump, Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii .
,
neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vinde'
pani ia plecare,
"
: ,,' ,. insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. I sunam.,piIiii la mieznl nPtii.'
, '. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i
"~';:\,>
deformare!f- c.ampului. Motvul? Se supiirase pe mine: Seara a
vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i +apierdut cUno~nta din cllUza
dureriL Omu1nu era';pregiittpentru metodamea. 'de tratarnent
co~dt:rindpiilrdacl vainfluenta unbioenergetician, durerea
tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.
El ancalcatatati,a Ani legile superioare, I1ctcteva ore 'sunt
insuficiente "penTtVllrl Ytldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.
Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-n delegatie.
,DUpcteva zllens m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult
.
p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au
putuissptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fettei s-a
; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn
>
,. karm<j" destul decuratii; supiirarea s-a ntors ndiirat~i ldvitura a
prirnit-o. copiluL nainte, cnd erau sfinti, care respectaulegile
snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe
loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se
.
supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe
propria piele: Acum n01 totiavem karma negatva ~i de aceea
supararea ,;se prabu~ete" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea
Instantanee: noi murim cu ncetul. Lipsa de ntelegere i de
sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
..1
 ,74 ,
. 75
," "
,-1.
r'
.,'

,.'Uf.,8,tare#acienti.vni pOveS~ca s-a d~iir1itde sot ~ , 'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni

consiiJeqci~v;ita deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa '
sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie ;cmpOrilor lor, Cmpul
mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pryicutoate Ca, laprimavedere, '

fiecirui omOOl1tine cte ,un set de progranie care detemuna

purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput s!cercerez, sa vad care.i
.

~ u.nw,
, ,P1UZ1\, interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de
,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii dr8.gos,'ur~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU
... pn la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitat '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i acestula. D~
.6ditn'~
, peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp, ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl
. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele '
',J.
Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11tatJ1!m ,invidiati~. nuU'departe,
_negatlve, au.cr.eat,unbloc infqgnatinal care a ram~ fu ,~cmptJl~sW!tQntinutet>fogrameaie atitudinilor fatA de
,
;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta ntmptare e~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cn~, ,
~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! n cmpul imptriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva neplii~t nU:-1,vosa
cice$teia ~ mpe si !swgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille
raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;
fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii inS la ,nivelul. crnPu~~i lamv\",Jul Splrt\lal 'trebule sa pastraD1
"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugndu-i soarta ~i
in1:otdeaUliac'oatiti.1dl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim
relapile?'!so!iA.F,om)al, "marna~ poate ~plica acest lucru prin i\lbite<fatdeQJ!meni,i~i sa tmem,it!111tec orice neplilcere este
faptul ,tIU>-1 ~
plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea( ,
,
, cauzatii de inpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,
mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentru un rauacut cndva-de
nefe~edebdJi, amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor." '

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cul)~~!n sub~n~tient' ~i"mai ,.' , r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o

:
d~elne .~,ntai.trZ/q, ril?l.lfu~'n~or~i adesea 'se 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asupra unuiindivid
nlr\lap~spre-~ceic~eSUll.t alaturi ~ pe care IlQiiiiubim cet mm
.Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. ale
mult "," ,',
, .,
,

'l', '
sUuGtUrii ~.<;!U'ey.ableste~, '~
)criiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI.
. ,
". , bineltu~il*'cei'ce!vfl, Ip'ilSCi:..
': ~ce~eoea mm puterm.ca
, Averntla 'co~ltatieo ,tn8r'tnamiicafemi~acerut "
~i
'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a ,~",~ n\Dnim
~qec c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ;,~, Cbi''''
. ",',' ,',., ,.. , , . ,
..
,
.. '. ', ..
-; ,1.':,'
,,,,,,,,,
0,""'"",., ,,' """"",
",.. ',..ri" ',;""0-".,"
.. '..
~1.cumS-amtmpla~mn arata o~ulpe careea ~a supiitatnsa
' ,',-
':.' '"'''''~'''''''..-'''
~'. -,' .'); '..'

, '
'\

,
~
"
'1~
" . .
f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si tratez copilul, fiittdcj 'Asistentamea &VtUts-1 ajut~ pe'vatul eL Eu -1II!1explicat
"

. vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se

face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . 'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la'
..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la
ca la ncep\,lUm vzutllumaistratul superficia;!nsa.cauzanu era cmpul e',este ,idl:teriorat"complet.Una din, cauze J\r~
1;.1
, una singura, FemlJiii rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli
opi! ~i adiatezecelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a 1
sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a 1
femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se
apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea mtu~l1sale, Chlar
simta cu multmai bine nsa deformapi!e cmpului nu pispiituser
n totalitate" ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau n 1

C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,

,
'
,, ' 'cmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~
!~[;, (,!~.t..~::;"
vjni 1'1~ ,:gn! oamenilor Ii ''I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecmpurilOr'omultii. "

\..- ,
 . -, -
. ,r )'
76. -, ~"
f'
'-
77
.~tlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ .

distan)i birouldeoar~nultima \Terne nu-i mai~neasa
in.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaper ~ .amvizut
1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecror amon eraU dife.ritt;
persoane: Ceamai.periculoasa i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi
l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii crqj Urlatiwi'fi
vrsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nuatii. Col.l'
descris'eraun tip bonom, poIiticosi care ostima.rCrearea de
intre 'atiopare de la distant&'.,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de
:c~ in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u de ce ml-am
, itlcaica( principiul ! mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea
spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe orn lar a~esta:ra un
el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal
repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde
a
e tiect. Erit Plieut sa Simp C pOF !5chlmba.S 0 atta cuI ~ . Int lmr.ea
noastri __.s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a ' ,
,
, ,

citee el,a\unuiprog~de distruge ,iurinc.impul eQ.~ .

, , ,
, ,
, :_
: ,
,
, ,
,. .
, ,
,
,

.. .
-

al. lncAperii parea PUr~i simplu, imposibila..ontin\$Jd apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ - "

.'

, ""'~vest8aPileaieit la ivea1iifaptu} e.fernc.,ia.n 4ce~i timp ayea . cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~ ca
~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\istrugere lIferneilor. , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1.camt~ ~~
~iAtl urii fat.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via nivelu ' chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm ompul om~I~I;~c~ntmua .

., sa existe'~ sa actvezentr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare

subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1' ~
programC!klrsunt"8aU,inai~sau gre~le sivqitede 1>in4n.. s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1
.
rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID
.
lOCIu,'n~:trecute."k oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de . pmnt, n plante in' diferiteobieeJ:p,n.bllZcon~progfaJ~1U1 va
strl)uniC4fun~ui. c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf
nii$Qrt-'On\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut
ntrJatit ,de puternic, ,mct, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. . ptogr~l instfucttirilecmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an;
ctpl:'Var~erat. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac., . ~operit lIsin crnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca
. prograOi'distnagea n'mOc.tSuDcOltientf6/lleile..Acest . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e
lucru .Wi.
"~tat ~.v!.petsonali..Primalui sotie a.povestit.~ .
pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincnlpul
.uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegnd de co ,~.tara sii,-fi. fitilu:meudar,lFacelll$i tmp,11Iiptea .,i rQde-bii.rbatA~ .'
dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl reU$itsi neutt~ei cam 6W'/0'diftacestpro~' re~l.a trebUt
sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t sH4i~apoiezpentru chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele
mai'~.einsii, dlJpi cinci IIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe
,'.'

tJ:agit~den4Cereetnd I!,a sau indiferitlt obiw;eeste i eLincorect, dat'despreacest

strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~ luCt\l mai ,trziu:
ainnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ '.

autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CIDpulacestui

ont Si program 111acp .0na"U attmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
, '
'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii
. , ,

'.
.
legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~te . ,- nu~tiu cte <k' periculos ca npefloadele de putemic aVant
"
pentru ca ei arii pri1Iltde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,
. .
distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . sa emane gn.duri~istri emoponalenegative. '
. :
vitala. ... . ,', < Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea
' "',' .. enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua
corec~i ale c!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac ~ V-ap suptat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.
acest lucru. Am seos programul din cmpul acestui om vrin' Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: .
: Era in februarie, cam pe 11-12.

il
 f'
- ._" ~

-
78 "
, 79
J. ,

--Afost.~anuntii mele!
-., C~,~amtfimplat fa nunt? , ;
Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum ntr-un mod cu
Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri totul confuz. . .' - ,
t Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea
ftega~ ~ute~ce sa,u
~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ de poeaintii. Aceasta este, nante de toate, nu un ~ir de remu~c~
confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda .
, . sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln
. cu sotul.
' , ' ('. ,.:,' ,", ",
." ~Po.teca v.ati certat cu soacra?
' '. , trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate dect sa~ faci rau ~i
' , ,
nimicaltteva.
Femeia,~i.alnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul ' " ,
'",
siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat A te Plcijnseamni a"fi ndrepta toate foqele asupra propriei
n memqrie:: tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta
:
,
, . ,
' , .'

.;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintmplat:

'

',' "
este procesul al CiiruisenS st1in explozia energetici prpdusa 'prjn
~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare ' '
con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze n sen~l creapel. ln
energie caldsalii de:aceea
deputelJ1ic aVnt aveaci0
. timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte n care?
?'Suprare, ':c4W ;I1esemnitkativi,
pe
,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~
.~reJudlcl~'ntorcif!1.du~se
mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat. informa{iei ctnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I
sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;", .
- ,
'ndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn
'

- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice

' " 'caintiL n iudaism cel eare se ,ciiie~te sau n cre~tinism t1~1 ,
.
11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un
0 bomba au sfnt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~
exploze;illtn!it&Ci\re:nu-iobligatoriu se manifeste printr~ ~~
,~'

, dect-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln

boal~(~.;~;:~po!"" avea\) soartA nefUlcit,. sau 1J~te structut<
sanctitate. .', ,\
emOJie~I~ce-,pefom!at6. . .',,: " '
, .
\ ,

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle

.
.
.'

, :I)~~:"t;i~ntitnntal jigqiriire,a intrat la

"
0 m~
de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete
~~S~~W~'~ulnu
rept~~n
se!.~~.4ebat:asa timpndeluog$
,

deet omul CUO karma grea pentru a fi n' rnd cu lumea, De '
nrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatn mod intuitiv
.

si.d~ath~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' aceea in toatlereligiile mondiale este formulatan termeni prec~i
vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au teza conform cheia asprafle personale ale omului catie Divin
cons~it b<>eetu1,splirtul veselei; sudalmele... Atunei nsa cnd este mai importantadectcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "',
suph!ifea estepn1.\t timp ndeJungatea devine de cteva mi mai Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de ntelegerea ,
tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ncaIcirii legii, trebuie sa
. P~culoasii,~ IQve~te nu numa.i n cel care' 0 fine, dar ~ n copiii
lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult curio~tilegea, ",.'
La nceput presupuneam ca pocainta bl~heazii' - nurnat'.
tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA
0 sarbatoare programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta
Dumini~a,I~, cnd omul cere iertare pentru toate ofensele~i'"
nedr~?Iepecare le-asavt1jt cu voiesau tara de voie: Daca (urarea) de rau pentru cin~va. Acum nsa vid ca, acest,e
acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra n functiune posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare
metanismui cintei ~i are lac autopurificarea n subco~tient. . maxima ~i de armOliizarea structurilor ctnpub,lI.
'. ,

La nivelul spiritual fin fiecare om inltan contact cu DlVlnul,

..
ei, Contactul nu poilte fi intrerupt ~
Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul
mc! ln cazuI celel mat grele
'
...
., \
....... A
 ,

HM
,
.
'.
1 > '.
'. -' - 8/
,,' ",. ,," 'c',
karmesauai""
' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe
Pulw" fiec " , .Discut cuo tniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a
C.. In,
,-"'"
om conpnIQform"ha d"
., '
" ~I'
,

sup:rJne~e,dtrestrw" '!vot 0 emope cerebralii~ acum i amo*~e degetul de la 0

~ ~i.d;:,.pn~, e Clitre el. mlnc~carea le81lor ,
I1C,am iiJi '0 1,
" "y'''" ' m.""
''''''' """",.ntat'gra.ve
,.
,

. ,
,
~ I 'in ce/elalte
InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine ,
' ,,
"
'- , ,
,. ,
," .
'
.'
..,, .
,

.. . ., ,
,

-Caut eauza 'lIc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i

1
explic
'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~ faptelesa/e,
, , . .
. "..
- "
-

SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es , .

'

,,' ,,', tea

,~e,mea:za", staI ,
'
'd
'
'

, '

cum rmne cu snatateamea? ma ntreaba ea,

,
,

E~terita a douueze care se eXcU 1 d reclproo, ce " '~$i

" ',' "

primor'dial ~c;eaa: p urita nmord ia/ eaomulmdevuia .a paca.tului

" '
,
Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa
." l'
" '

1'demtees
, ,

l ._,
_

da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dfrrltel i. "

",', ' '
"
',,"
' '
,jntervincu mjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile,
,",
,MU ...,IIW",un, al ,
,,' ,
'
, ,,
'',

"
'
e,stn!ctwilor
" ,

,Cl\1J1purqJr,
,

D' eaceea~apa'\prin '''''''

, , , , ,

'
" '" ",

'! rtu,tttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri

'
"

cunoscut,CtreDi , ~ repreZl~t~ ,~n",""ta 'c~treeea

'" c;e nupoate fi fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee
,
' aomuluT ol Rtmgere a umiiniv el mUltmai' l'" fta urmiiripentru pMient, ,
,;~fintllt ,area liplntu",,,
"~ '

r, p urificar
,, " '

ak , , ,

','
, ,

A
,~arme!.,'
'c',' "
"

,
'
-, " , Peste cateva rile femeia a nregistrat serioase ameliorari nsa,'
" . .f.' ,.' ,
Unitatea a,
tot~"cemdncon'
, , ",'
' cnd ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului
, modul'''c~mai nelWePtat. ,~ara uneon., se confirma n ' cauzate denencrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea,
,
',..
.."
Ma".\'" ',
c ,, at 0 da~Q
cuno~tiIJt, ~ mi'M, plns ca"II moare .
,',
' ,'" 'i eJ>plicfemeii,toate aoestea,
caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliav" nu'"se ~ cr- Nu;-a~a,ceva,este exclus!
" vaputea fi '
r ' '
salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. ~ he' daca -'- Atentie, vadesc;riu situapaJ - le .zece-minutedupa ce ati
', t. a" la, tab1 I ,b , , '
,

OU,loener"''''hc'aI'''' ...at ne,ul I~1

, , ',
, ,
,

"", ",'
am v,i\ZlI tJ>et
,."
e I1.6
_" ''''''''
""... ,.. r-. ' !IIIWl
':;''' ~.omatului
,
'
"
.'a
""""' ' ,
,
,,
,~8
,
c
, ,
-,
,,

0 "
, , ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iritrucat
nc~~e
" " "
,AAia'.8iijJ~neze,' ,'.',.. " ,",",::~,ut>trava
"
'
,karma dumneavoastrlinu e prea curatii, ,au fost,'conectate
,',.,,',r~pra_cr.eJertum,.. ' "'" C~amele stitea
nem
' I~'t., , l"". ,*.n
,) , .
, pacatele' piiri.ntiIQr~i,anceput Ul) veritabil atac impotrivaroea,
",
" ,"--S.ePOlUe actidna as' "8"..,,,'" Ati awtnepliiceri ln ultimultip?
"'.;+*81' ", .,.r"l!Prl~""'VlI pnnbIOeltergie? ---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,iUCll:tcainele d,e ()J1l~ina;jmr
,,~.:tK: ',;;",j'1~"n'f i;,~~:.~'-
,,:,', '~~~,,',)'

,
.:"
"i' ~
i'ln cep1tt' siL tteu.traJ
'
wez" '''''' ,l' ,l, a ":"-'-- "" ,,
:''' ' ';;"'~;'j'
' '
>,t:i~:',:"-<,
--:: '
,'-;
'," tepre1'liritstructurile cmpurilor femj:ii ~ale ,cinelui: Ele 'SWtt
, ,"",
""," w ~am te State,ln ". '''''''liUlfaotr-ava,
",
, ,
,
,
,'
,
, , ,
din identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica
Q1"8am
"'smw
~
, , ,

r,., "" " "

, edic!UnlJnti~e ..inate d a,'

---~jmlv~\m ' "
, ,

/\pal)', IISplqn
' ',",
, ,
,,":v, , ,

stiipnilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai

",

/l,", "
dat\.J's!i-,blla\'""am ~hUS eu
n'''''''', multe or! survin din vina omulQi, Cmpul ;cinelui fusese curat
"

-''':
"

Ciino , ... '

" "

' .-c...c.
''' ,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',""
"

,
'
''~ '' ' ', ,, , , ,
''
' , , ,-,
'
"Je '
, , ",

n!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni n ZOOIi

-",

P""t geah~rsli-aa -~~~-

'" ",

t si l1 "
I "

a d"'~
i!WeP'esteo jwn ' tate cJe'or '
a, "S:~
,mod
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,
r
_,
""""':' ne, catnele amc,eput '
s-~i 'J"
' , . ~Am) ,
, ,

ca\"uU:uensti1
,

-
_

revinli l'utin Cate putin Situa' '. .' "

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, i arateu fem~ii pe

mbunatatitniu/t P mIn ',', ',P.a: bioenergetica acame/uts-a desen, Cine-i vinovat de deformarea cmpului? Stapna! Ce Il
e ID:tma ~teresa~ce ,a tnibuit cm'n~le
,

saman ance otra~;~ Am ' con t. , , ,

fiicut ea? Mi-a dorit rau~ i explic eu n amanuntime tinerei
"uuuamWstlg.apiJe~'
,

baza ',aces ' tel,' I\e feric ife ntni p l'an, s'~'6 a COntPPrtamentul' atn vazt,It ca la '
doamrie, P.lecnd de la consultatie, timp de-cinisprezece minute
'

,
saie ,care.nu cu mu/t
,

- timp,m urma" ' , stpanel

,
'
,
'
' , ,

-
'
,
'

ati fost furioasa dar, ntrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea ..

; t ii.lcase le giIe,supre me ale
Umversu/uL Mai pe I ,g.' d, espte acest 'caz ,...,
, ~~
"
, dum,neavoastr s-a riisfTnt asupra cine/ui, 'bine ca nuasupra
,',
' ,

()cazie; poate mtrtO altacarte",

,
" . al' ,

vornvorUl cu 0 alta
'
sotolui, sau a copilului,
.. . )- . Coreetezcmpul femeii. Se amelioreaza starea cinelui,
""" ramnnd ,distorsiuni do'ar' nzoha unui singur l'icior posterior ,

pentru ca femeia nu era mcan' totalitate de acordcu informatia

 ..",

,,2
8J
~. ~wf<~umit ~campuliciinelui se IDdreaptan
totaIitate. , " bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ 'infnnisuplirarepe,
,",,'

'0, ~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele

"'",
doniesticedepmd'de nai,~
' cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~ ~eto,natorul
daca ~Ol~ncilclm legiJe ettClI, iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului n astfeI de
, ~ pot fi pedepsif.inlpreunii !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, .infarctul, tu/I1oarea pulmonara,
'unol. ',< 0 ,
" c'" !
. . , gastricisau
, esofagiani. .', '. .
t
"
ll.tI1ict" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81
,nultimul t!ml' mi ~i destQt felul de~,nrecu diverse
. probl~e desRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,
printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea
,
? bronfitli..M~ au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e ,~'

perceptlor biblice,' n ctnpuJ fief,;rui~ dmtre. nOI exista

~ brolWIta nu
,-&<..vat, '..
.
numm ci nu e dat napoi .ci; dimpo1riva,'&-il
. asmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se
- "cumG,lunit
t~aisuPiirat
pes~, '
exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimel decenii a bolilor
- Ea~af~arte
vin~a~ era~,pe ce s-o'~crpesc.. catdiovaSculare fi oncologice.'
, ". .,. "A -
~icum acest mecanism i este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
.Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru suprat mult timp pe oamenii
"care-=1f1 .
sunt aproplap se giisi explicapi tt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m
'1 cu attmaitnult 00 trebule si f.ii alill1entapa necorespunzitoare $in frecvenfa stressunlor. .
supir~n tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.' ' "

, 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a Chiar '$1 un 0sittgurfapt caacesta araticli, d80il~tr~8?1
l!IIun~ dbro~ita i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m
direexp.alicJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va imposibil de
om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i ~
cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenmti sinitatea
. ciit mmcorectarfifost
cu tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu
~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' n astfel de noaStri. "

. ..
,

,
SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ ,Logica propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1
prligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUct .dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na.
ac~ poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul omlllni ~ si
ambileze ~o~eledistruCt1ve; COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~
create de $e11timentul suplfiirii. '
opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa,de 8ceea au Ca . ,

re.zulta~.ovind~e ~ali ~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva ' confirma acestlucfU. ',. ' ,

repe~acestet SItuafu. Un tniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima ntlnire i~am
Si continuiim cazul descris ntr-o, alti variantli: lm om Ii rost
"
"
,
explicat ci agresivitl\tea sa interioari lidreptatli im~tnva
J

tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. nucma corectliril, am
cauza bro~itei. sup~ea -
a riimassub forma 'unui pacb~ de reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci
programe rnsubooll$tientul siiu. Daci n acest timp sau peste ' pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". .
Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
~

, ct~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci ncmpul

coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a Care credep ca ar putea fi cauza?" .. .
oameniJor mo,tenlt - Recent m-am fntlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm
~e la tatli. Copi/ut, crescnd,. arpurta n el' 0 notl.
, . .
: . qigrm
~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O
:= ==ce cu ~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlreavoin::; purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl
nici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

~''''
 '\
l,
.CU
.~ "
.
. . '.tIS
1 -

'-" c -- ~. .~. -
. '. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!cteYa di/) fapteleei nu ma
lasa I1ICIacum indifcrent,., ,. . .
'
l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .are:leau \Inlll.fatide
~- .
,'.'
-,-.
+- Se~~entulofensei ca~ ura sau"'-,' invidiarepre.zint
'.-' ;': lJJ1adin
""
.".
"'\ceIiUJ\It
. PMtrJ.!.separare.: . '. ."
, .
,! "":':;"''':'
formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltia, J;)~ Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e fiArptJta pun
.
nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati eforturi nuprea mari Jnainte ~i;iI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca
sentunntelc fata de,fosta dwnneavoastra 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 greu e
va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete alsotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa
~otieiaclio~ AU 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD
asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, aspirat:ia . catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e J. facere de .b~ne. u:
conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:, dutn_volISqji. 0 ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel'. II1I~card)ra .
Prima i!.lUIljl1~avoastra
aQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic sdunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaeeaa~ ne poate
deaceea
..." fatii ,de ,aCeasta, se riiI!fi'jtge
~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .Jn,lll1trerup~..catrellfI1l:wa
asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,
' :
~i ..numl.liaspJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om vor dete=ma
( , '
,~a
.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atuni 'ntregulbagaj de lira ~i graf,lulsau de protectie mpotrJva nenorocirilor,
supiiriiri ~mp()trlYapnmet . .. . .

.'~\!!Jc~~~t,
: dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m
,.se,. va d~lan,~ j la Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,- '
,
'(.<'

::cea~aL ~ia" disensiune,

'
.
. ,lmPJtova opel dp~eaYOll84'a, - M.am cclrtat cu coiega mea i ma liufoa sqpararea, Eu aIn
~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat - 1
(I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt .
,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulor . nsa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. .
dumnea.voastriprovc;x;ndll.le . '. ' ., '.
~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparndu-va petatp~m~felul ~ Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal
~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, pentru <dumneavolIStrii,.
c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea
Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.at'd~ s.a
, supiirat pe dumneavoastra, pentru ca Ieasa fie.~rtata,
Cft)tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)a
J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme femeiaanceput 8-0, scalde:.. '

. ..
,

~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, ~
Stiti,n c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc
' Jntenoara este cea care ne armo"izeaza cu UmiJint/l n.am:jignit.o Cl.\nimic.. , . ".:: .",.
Sto.lCtu17iIQf:flne, Ul\iY'er~ulla'nivl')!u]
. . . Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H
,'. ' .
.;~nt " '"
av~!1itlafllilleunbarbilt ta explic: .. , .'
.

de t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ ~~ti~~~ c~ r~latii A

- Intotdeauna ID stibcontJent nOI suntem cel care.( ,

~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn
.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese nto.lct.el ~isQti/l ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, 's,ale, ntr~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel ~!
~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flIntJonea:a
sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a in. noi, autojllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' !lpIWj, tatal
doua norlqipJaea
foarte rouit malntll, msa- prograinuI de:distrugere,al dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra n prunele lum
\,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza n subcon~tientulsentimeritelor
ei ID mod de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se
,aut<>mat~I IIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bnuillSca acest ppt decla1Wachiar, i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poate
. lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru sciiPii, ,
... . "",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1a care
"
'

trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea

J

l 1
 i'

lM .)

87
dumneawasOi. .,~ ludufti,
,

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaI Viep cafe aucreat llitliaj:ia.

programete kanmce'.ale viata'inomul care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1 -

Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si pumic de distrugere 'a viepi s-a reintors la
ca.: rimnnd mul~
~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret! , ani- in cimpul SluperitrU,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul
'rertare .~ofensati)r; peJItnJ faptuJ a els-a ntr-un moment bine' determinat, cnd aceSta a implimt
Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,n ~ ~ v41 cincispre2ece ani: '.' . l
ca:iuIoriCiri supitiri trebuie si
inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite
" '"
, ."

ScuZa0muIui\~ apoi.si "

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gndurilor,' a emtiilr, nu
se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '.
~i degerierare. '- exista,
.AcesJ lUctu vA va. ajuta . Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu
11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' .' ~eni, C1riStiIdei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a
'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a , omuiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori n programele
omnlui, m~estriJeKterioare pot fi diferite. Principalul cistCa distructive ,~ autodistruc1ive, tiinui" p!1i la un momentdat,'
~
,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului. ; subcon~tient 'fcreate de, nain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e
lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~
C~Ill-ll )"
,cmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor'
' ,

il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r

- -
Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea:
Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate
comiteuit omtn viatA? - ,
',-
, ,
,

- programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn

aSpiratiacitre Divin.
.
'
,

'
\ ,

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' , . ,

- Uciderea uituFmt omo ','

" Amtnfati femeiecare acuzi sterjlitatea.Ea~fo~dejap~
.- '

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de ,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. expbc feme~
-r
ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si motivele:.. ,',
ucizi ID tine dragosa fati de el. Uciderea sentimentUluide "..-'-1-
De patru ori v~a dat trco~ gndul ~ea va smuc:ad~:
. . ': "
.A~
dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolifici muIte crime ~i decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1
nenorOCln,' viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este
\. "

imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~

,
"
Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de reprimndu-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea cu, tof! '

c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.
bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu ,
Femeia miintrerupe: . ,
- ~s-a sPnzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil --,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod
un asemenealucru.
: ,
",
concret ce $icum e cu mine. ,

. , '

- ~ercetez cauza, anaIizez cele inttnpla cu biiatUI. Ajung la '-,' mi continui ribditor explicapile:
,
urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea "'- Acum vii d~cep de top oamenii in folosul
;'i~nsl a fost in~ferenti fati de el ~i i distrUgea cu buni ~inti dumneavoastrli prapriu, dezicndu-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Ct
IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile timp va dliinui n dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea
~:" trenulul ~I a mont. Ce se inttnptase? Femeia a ucis iubirea ~i ,probleme nu numai cu fertilitatea. '
~i:

k .'
,'.,
'
.,'
;,,? ,L,'
-' ,'.',"
, : -,(J,:".'
,
, .'. \1.
 u
89
:-:- Spunef!mi conQret" O' s-mi fienurl '
b' "'
? C"e.garanf1uml
'
,me.. , A'
acte puternic structura cmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu!
'roc .,
putef!itia?,
, , ,i, , , ' , ,, ,
,

_. ,
,

.-
.'
' ,
."
,
,." ",

~~
Suntsup~icitat,
' "
"-
Orice in;ebare. 'Iipsita 'de ~ ':
;: "
" 'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile, "

Boala PQate indepDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este

\i1Vo$e~e.'
"
,
:'
, ma
N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic 'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care mpiedica
'
pen~ ci''''-y.-.,mu " t
dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri, 1 ,de:zVoltatea hOrmaiii II-,1>muJui, atreia funcfie 0 constituie
,
Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' "
';" ' eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispndir~a inrormafiei '
sa s!'un a: un cuvaAnt. y cercetez
tramle imW;onale'
.. ' e C. nu , s-a SUparat.,
.abm . ri" , negativ~. ,Nu trebule s uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui
ca nu ~I-a...cbt astfel " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larndul
, ,

. ' .

un rau ~i1Iiaimare.' ,r
,'t ;', - sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate
.':<."
, '; 'Yine la consUltaf,ie tniI;a ded, -" , , ' , '
'i,, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie
n:;.uazea de, aD!. Deobicei
'

tiu-i,intreb:pe
pacie,nf,i'ce-i supha ci cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '
ultsmguL Starea.fizich despre l\lme,sii vedem ceea ce nainte v,reme'ptiteau vedea
futeieste pe depJinr' tiscta a't~are' ~I numlU , doar
,

.~a structurile spirituale .

, '
prezint/iJ'
. distorsiu'
DI ptiteouce. Dar. deocantd ti , Marii Inifiafi.
infIuAenWaza-' preapuf,in stateade sna te," 1 spun, . a, acestea , alti pacienti mi spune ca nu se plnge de siiniitatelinsa nu
ta '
'

,,' . , , , , '
. l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,
'
,

pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un

_
,

",
'..
'
"

A
decat m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi car le,mcolo ~1iate e mlU .mUlt A b/iJrbat. $i ea il iub~te Jns nto~ea\lna apar ni~te complicafii'
,
d' nmucgrav ,< y '

neptevizute iar ea ~u poate nteJegece se intimplii de rapt. De

-,Am
M-'a pnv~
dlabet.
','
cu n~e ochi obosif,i, absenf,i:',
.
,
' "
. parea i--ardespirf,i ~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul
'

,nahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se ,c,
. ~ocaglUldUl
1 ca- n-ampus un gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la nceputul anilOf
diagnostic carett '...,
' Ia'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,..
'

'-
tr eb\1le .
, sa se simti mmunat.- uupan.. ce m.ant ,', -a eu t afiIrmea :ClI '

20,B\lnica,' pFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t

,
'
cIIuzeleaparifieibolilot a.1Iinfeles ca diabetul pUea ~~' s~
-' "
,

divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La

ct oreacfie de aparare aorgansmuJui Or' nU-1at 0 ~1a.: nceputulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirtat,din interes
bloche;ze programele "",uu~vve
",~.",; '
gamSInu1 trebuie
. sa pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe
alealtor oamem ,pa, - trun se 'fiA ,

comun~ti ~?buni 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a

,
,

"
'
' '

cantpul acestuia
,
CA,
u cat este
.
mat, putemic . ' - '

",' progrQmu
" " , 1 mai' penculos reC\lnoscut n.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El in
1 distructiv cu a+~Ut t ,mlUe
.
,
.
ficlenti ~ mai'sl~ra - treb".ulesa -
'

, '
fie blocarea acestuia, "adicib al C'
,

schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. '

"

ercetez cauza dlabetului fetei, Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbul\~te n plns
La plU'sprezece lUIi fata, se : ~'
, d.ago sttse d eun t8n/iJr,m~"'!SvstJta
A ,-1 '-
'

.
,

x raU de tat, nsiiau trebuit sa ' ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit
se despartii. S-audespilrfit
'

, deoarece Darpe primuhot al bunicii cum I chema?

cm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l
,
~
, ,

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:

'

acest lucru se poate manifesta' ln dm' ,. : -

umea f;zica '

sa-I urasca de rnoarte petn/iJr . ente. chipun., Fata'1!1nceput - Retre!

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a, El 1-11
p~t rau de '
Cercetez structura pmpUlui, pun diagnosticUl medical.
1:' pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te sentrmente au
lost Itrclcati una din
" .. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile
legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur gil\6cologice. '
,

C
,
, _

osmos. ' Renunfarea la sentimentele cele mai a Intr e ea

~: " ' . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
'
nalte de fiormeaza ,

- Da, confirmii ea.'

 H
91
"

Ji ''''''VAPlic~:?
,'-Nu,
"
,

'
,. ,,"'7' "Acum tr~ ~ ,i s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns
.
.:..,.. El a ,surerit din c8a dumitaletardumn' " ' ,', ,'aceasta, i
'
,
~~ attuClS ~ Oricum, sJ vina! ~ doar nceputul,
~a
. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu
clin eI,nloc shidespA '.
" ~-I
c
,,'
- Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi
.
, i am vimt in \ cmpjJl
. , cu destbIA CIUZIt!te tin~eifemei ni~tedef~produse
..'

de una din cele'mai grave

l)a,
,tn-1Un purtatcu el nu, cuni IIfi procedat acum.' ,,,- "" " '
,

Ceea Ce aJi' ficut atUnc* ~constituie ;"-'.'

,

'
incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,
, , ,b 0 1iJo
'

"'--'--. ' ,

JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvutr

,.,
"""..-voastri.
'
Mai
, ,
11,
'
,-
"
'
, ,
,
'

, ,
,- .
'
ce seJili,eamli "degenerarea familier'. " "

- ~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli

'. intrerUp.4esareinA~att
"

:~: ';+-De douaofi: ~ ~si

",
'",
am. COplllDsa n-am reu~ .
'. ",c,. ','
dar nu
blestemul? l-am intre!>ateu.
,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista.
'

din CIUI:.mea. C

.:- AspuS ~ lI1otiwl?

,
,
, " " ,
~1'ebuiasi'avepbiieP, , , N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,
7"' Da, ~icare.i cauza?
pe ntnJ. ca '
' :atit~ eisJ ub
, -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudle pe linie' materna,
H'ea nn
'

\
"
3..J.-, ui.blirbat,~5;~
,~~," "' IDasemen~
'
' '

Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia

Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'A '
,
,
"
"
cum avett copu?
. ,.,., ,
, c""'UJ;~
,
,
,

.
,. .. .. , , ..
.

.
, ,
.
,
.

''''1rata,
.

'," " voastri I\UOsinguracaua, "

'

-:Attin~catsamai~p? ,,"
,
'
A doua,u~ratamea eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez
'

-Am avutun aecident Am ,',

"
"
'"
tabloul a Ceeace se1ntnwla CJ.1
ei, ,
"

euftac1uri ale oaSeI0f b~ ,;ostIO~ti ,~ regiunea ~ldului ,

-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a

.~am si nuu pOt.adute poJQme
copii. ','," .,' colnisun pbt pentlU care aCUJrI. pIJtesc toti urmlliisii, El s-a
'" dezisde copi! hluna,a cinade Sacciua..,De ce 0 ~~ lltit
Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost intfl1pIlitor? ,
deaspra~ aceastHapti a-$II?
=: Q.mia,
da" ,',' ,,' '
"
'

'"" ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijulete. intr"p comuniune absolu~cu

'~6~~'::~~~ de':1'~ '~'~tare imfl.rm~V""
fapteie i, ticu.u~~, D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali
ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie ~"
'mirturi ,
e 'de. necontestat
'
','
aacesuii realiti' "
tt poo VD;Il\ecarea b01il
" " , ? " omul ttebuie &4t'trepeiiodic incontact cu Univ~ el s!j
pnntr-o'abordare corectli a ca\lZe1 " care a generat-o" . folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in
, '..:;' '" ' ' cmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest t1J).p4e copi!
,
. Odati, atlnd u-tnli in '.~
"
" iar 1ntimpw Unuiscandaintre soti'acest,lucruse poate 1ntmpla
la ,

1"""'"
-
'ft~ '
ClDeVa,
' am v5.n,t 0...,..,.,...
.
cu' ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
. ~ ,

,.- .
'-"'
,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1 "
A' '
' '

,oc cu ,un ,an

,.

' .

/, ,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I11"ea8i,

' tinAri' '
. .
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a
fi fiumoasi, 'unnure UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a
fenclt, , , ',>:"'"
rudele
aI1I'easa tari si vreau
bucuroasePri'''-.1 '
. . se am
..
,
in,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tnir ' " organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..
conftwita cu prob1emefoarte grave,," a familie va Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre
,

',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea

'

Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru

trebuie tratati de urgenti fiiOdc a poate avea compJicapi mari la disparip&familiei este inevitabil/i. -
,
n~re. . ,,' ,. . ,
Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gndul spre
(
, f
"
Dumnezeu, vad cuni se indreapti ~ iesdin' cmpullor structurile
'\
 (
, 93
",
' , ,
blsfIitului.' $i6tii conVin g in 1-"
t, c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie ,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul
Iacut, n primul rnd prin
,
C
,.. '
,cuno~ereacau;zel.
.
.
,, ~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile
,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh' ergetl;e "

de ;zect' de ori ,

"
tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il , , spiritualesa fiemai putemic! dect toate celelaltetendinte,
or' '" cu ~a~Vligenerapi m
Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea ~~I
pu!" at~npe dezvottiirii lor A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilul
, spirituaJe. conCentrndU- ne,,',mat-alesn d'ire"""a'orien- .. ,',

prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H ,

.. "1" ' wu, tOf'. '
de diate;ziiariitnd care sunt cauzele: nclcarea de catreaeeasta
",ate riale, Vlrtoare"'a'
"'--' "

y'. '",
,
'

" Ulltla$uOt
"
" CU.tt'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale
"" ~
""''"'''1"1.. -' - ""r ;'1t"'.' '
Recent unei"
" " ,'" """ UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"
"
bioenergeticiarliii '&.c:::;rt und~aUC':itlele, .,0' 'titlentata /lac! l'ni' cum'Va existii noi nclciri, Am viizut 1n ctnpul ei
Ciiinele;nu- ~i pu_;ea mi~ca icio~ele ru." nepl leu t ' i -a -paralizat '
"

putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care i influenteaza destinul.

P t .
,.' rogat s./ol!jut sii'g~a: pos enoare""
,
,,

, .
_

E a m-a ',.,1'
,

,;,""
,
, ,
'
,

Bxista indiciule, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul

, D1tl!U1 .C iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot
'

er'",Ii1 nm;d /Iii!: femei~ rkn lWia ':eea ce , am vi\iIt

"

,
",-', a..trera deJsarcmii"
'
,
, 'nd ", ,
, ,
avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo
coptl~l,
,

, ,c
iI'l"""'f S eitlbrioritil,'adeVnitJgls
Ji
,

"" 'Y'W '

" ,Ciln. ~I ~declatf$ilf'un oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:" "
program,~ distrugere a animalului. "

, , 'Fenieia /lvea: 0 Cl~nt,

,,'Investlgat cauza!cesteJ 111,1
,!Dedio tniir' cu care discuta
att de't'ldicatea.gtesivita" ", ','
i
" mam~ S~ahtgat p~tru el . ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta mpreun,a:cufata decare era '

zi,cinel~ eradi~n:::~:~;
~:tuaCopilul,
,

ndragostit. Privind-o, doctrita a spus:

'
,

damneavl>asttlnue
~t..
,
':, mari "
eapacltft;'
"""',
'j. am' explicat
'

-Tu n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevo de

eu c!tJn 'ml ,- 'o..;-~
'

Il''''' nu'"sunt pr,~e

'E1e
',

", Co
,
, ,

,
6tt\' lit deo orientare
,

t"" '>
cu ,.t0tula1tfeldesot.
.
"
", ' '
'

~FTi'buisli 'q3 ru II, Z1fJlIcll\tru:~efstfie

" ' "
.

bun~i~' " ..
Dp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t !1tr~adeviit:femeia, 'rara
'

iubeascape Dumne;zeum"":t' "

b(j~aflre'Pam~~Est$
'lIEICesiir~'IyI'i'~Cu::':U~~ect treaga voia S; i4. 'dat'~n~fintei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a
~', ~Ii schimbllti. atittidina .,m:", dUmne~yoilStli- VJat~i ' sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~
de, ~te mcrutt Dacii 'I1'Veti n tn!ir de foart multe o,ri. Odata primit, meeanismul a nceput
teufliacum !IIi schinbafi' Btru
c~aspitJtual1i'i! '

copitutui, 'afutici sa funCtk>nezen ctnpuJ sau distf'ugnd rapOrturile sale fata' de

, 111!iriki' sa1e.eapilcitfi"b' , J! ", ,'., ", :
fiblo'ca~,ptinsi8tetnul fmei, :'-"" "
~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat' '
?att de, man Contf1lioapitI, ":.Adesea nu ne-,gndimprelttnult la ct de u~or putem faoi.r\l
, V1Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt
"

en ~t sa vedem Outn VJ1Pte a.tfiona

Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a
, ,
H e grava':
'
'
unui'om !(jar;nacel~itln\p; ~>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila,
il' ' ,

'
,

"

prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:

,

'.
,
, ,

"'" '-
.

D' fi
,

biblia- 8:' :"',

,
',

m enclre copill.llltt~eptat ,'. " """

" '
cli Noui !FeStamentl-li',
"

'"
"

"~
oum trebUle.. Ii'drept '

Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,nsii aeest lant se poate intinde

t;;1
,pnmtt i
matbrtle dect pe GiI V eOft1,
'", "',
Investi' gat"'earatii'ca me! pltii lan' ", ' '
~i mai departe. ,
'
"
!:'
,
~e '" tatUlInteratfoneazii Recent, analiznd cauzele bolii unei feme arn viizut n
-ptltemio'culumea,nconjarlt ',,'

$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale - ctnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei -

spiri,tu,~1i~i comportam:= eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperutat n' mod deosebit 'asupra ,

,mamel. n. Iurta. a cmcea a

'

-
,

slinat!tf.iifemeii. .. ",
",'

sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-., , "

comumune,
nezeu, atunci.
cu' DuI1t, " .
1II
Prim~ de la Elo swn1i4e cllita .
'

' -At! avutconflicte cumatna n 1972? .'

'n -atreia'.' a patra luna
,

,P, '
feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot' lua cele n;tain~tept8te - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.
- Endmpotriva? ','
: ~!
~
 , ..
~

!14
, ,
.'
95
~~ Jnod"ategoricIar " ~ ", ,
. , ,
, ,
1Uiri~.
Cercetez
"(,,,' .eu
stlucNiile kaoni ,ce'..Il,,',,,,,,un
~.x.. "
t-aJn spuscioocptn
..'
'

"
am ~,Jni
, "
- Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi
rispundefemeia,' ,
sa vi rog sa nu,vi mirapde ceace ',' UIbJou uluitor . '
'~Am
.
'
" -. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \
j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e ' . am sa vi spun, detenni1atde structura cmpuluilui, adic! de karma.
-,..,
"

VI-"";"" ' :'

~Pa.'
'

"t"<' an...,~oare?
,
,
.
, , . ,

'." ntr-o, ~atfi anterioari'~" :' '" ,,,,i n activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca
, dumneavoastli: sOtt m, VIapf' .ateoolri A ' '. '7mu/1t de cancer. ~I prezicerile hOroscopului pot fi odificate.in anumite CondiPi.
v--a fast 10 dnj,' '
.1
~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' go c. Mama
',

M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne .

$l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta el af1~pt IQgQl.fna, "
fntlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare
12
, ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rdinar. ln ~a atenti. ntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele
~,fll,,:"af1
~" ~,totl,l(, a\lllt 0 tu.lnQfi fi ~t cu bine.
enlti $l ,chiar UIJO~
, acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care'
mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu "'J~
, '
.', , ,

" se orienteazAdestu! deprofe$ionaln problemelebioenergiei. Am

V"IIatIn$ 'Mam An.'
,
,
'
u"""""
. .
. .
' '
"

.
,
douafucercare."Opunndu~ ',' ~1"""n"II, ~~t a~a refuzat nsa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i
dumneavoastriea ... "", .categOOf;d1"agostei,$1
~i a-mi continua Cercetirile.
'prganismul ea mce:~ ~t ,$1 ~,gr:eala.r1d
ordon~. Easecdula se IqptJ CU
transfonnJ,:a
,
'
Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am Atelessi ne
' '

.
celuJicanceroasfi. ntlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi
,"', ,
'pupiuri,anumi~
Qtif; ,
'
ti.In p ,d'e ~dire,femeJa
nA-
.' . muspt;lpe: - ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darn locuri
-- '>'-t<, " mf!lta'- munt ln 1975 din c . ',.'" .
111!1Jna mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el
, ln, ,acest moment ,mi A
'.
'
.auza unUI $Meol!!,.
..: '
pr4gmatWuuf, . gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin , efa fixat! tntlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela mii
A"
, "pnn ',,"
~uI nostn.J. am n" . ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de
sa ne 1n(Iep~ to~OIII1
mult de,sen~le ',' ""r~.
't1 Q UJ":""
uulultimp plecareaei ne-am intlnit. Femeia era indignati ~ flea efol'ttlri
,
, ., ,,'. diVUle. " .
~
' .' ' "';,.,'.'.' . , . "
. , . . .
".
'

vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a

'
. .r~1it ~
, "c'
, . ,J:'rinciPB.lainf0~e .eredita!i' ,". ,. chJpfia\,ealuamperiodic legitura prin telef. ','

'
'mteonediul cm ul\Ji
,.Mam~.este . ~ '
tran,snutenu nUlIlai PriA "
, ntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste
il
'

coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati prin cmp. de cpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
eJnOUV". . ,

asuP(a,copului. Daci este orb, aIe n;wnel se ramTng ..

'
,.""
kamtice, '. .
iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~
,0 desepararea de omul
- Judend dupii informatia primitii,/vi va muri copilul
negativi a. cmpului~:~
,

~~ctura femeii d ca~ofii"pentcu ~1. imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va.
VlItoarelenenorociri ale copilul\1; ete~ muIte. din atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri
,
. ' psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea 1
"An~li:z '.
incaICirile le ,"...' . copilului.
, pacntele mde ~1i zic:1i/or ~tivfirii iubirii la una.din :.- Decipre.zier.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea
,

~Fetitele dumneavoastri , ,

cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. '

,

puternica aunor programe n pre.zintio acumulare att de '

' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii

~' sterilitate. ve" mct eJe pot duce la
~ 1 bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~ va determiriii
1:
~,} .. destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent
de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
:.:;:'11
/,
..
 ~
9tJ, ;V' ,
-/ 97
. "',
\' '

s~ritu1w
1'ri1i aspiratia eatre. D"va
bloenergetIc, se va modifiea k
,
Ml1., vep
.
'. .'
modifica ~
s'lJuctura ,
'

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de

,
l.am 'explicat PrinClp . ~ arma,~ destmul dwnneavoastr. ,.t11tattlla~Ud,.d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli,
','
alei e tulbudQ'eares
stru
' '..'."e
ctum
,
. e ~pwr .' innome l a fericirii ~isiintiitii sale, a structurilor de comunicare ~i
. '.x .' ampului . (emeii>; .,.lI1tl A"-~~_
'
Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era ,
, ,
'.
,
solidaritate cuoatnenii. , '
. ta. Dupa un timp am Slm..caeas
.' ,
m"" rcma ti t ~ d
,

. " "
,

mare prnejdi~'~iam
,

,upra el' p laneazao

, ,

' ,

, La,j.)in,i.spr~anio~ delara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea

'\$
,

-4ec~a;Da~ ,mecanismul
sooa1o-0. "

nuputetielimina8upr&.
k
'"
'

,ell . ce,-"1-0,pu~ .,'

SO!UI9I ',se
, cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste ctiva ani poate
,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru
,

. arm' A;:
~. l' n, j una a' trwa -,.a patra
. ,

va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se

a
,
,

sare""
",
,

. mu,,~trecut
'

printr~omcer ,.'. ap r~~t'sii blocap supararea

'$1 reprO~e ,,' 0e, datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cndva ntr-o
m~v~ SOft! m. ,Acum . .. '

,doara.
.00 msa"este. {}' , .' . "

dumneamaStr,-ct., .$1pentru copi!., Sltuape

;"'.pericutoasi ' ", "
,

, Ia</o ,'. ' '

'""t~ LliIliti
' "
Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi,
~ logica: viepi cotidi
,.. 'd acadonp sii fiti sanatoas~
fe~eita. ,',' ,
e~ '
'
dupa care s-au consolat cu gndul. Acum ~i iubese foarte mult
,.,
, "Un timp i-iun unniirit . ,.,-j.;e' ,'" 1: fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv
atm onios .,. "x n..:m~u
o;'stahil . Du..4, d~ la distant
rea COnil..".; . . el dev lIII es dublu creat demam' ~i de tata nu a dispiimt . nicaieri ci Wface
, '
,
'
, ,

, lenCita matna !ni.a , ,

, ,
; ,
' ,, ,

dafuntelefon:., ' " "

,
'
co~tiineios datoria n campul copilului,
'. ""
Afiavut-dreptate":copilul '.', :c:--
'

cordonuJ .~~
sa ~o~:E
-
" I.s- a.niiscut.cu n timpul sa,;-oiniisatul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a
.. , oinbilieal'i"~:ur a t ,1n Jurol '. gtulul '~"A ml-au .
doetom: . '-.."
, ,

.'
8pUB
a&
trecut pringnd: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo
.D~ emai uluitoar!e Co ,', '. "" d', . data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata
.. .' ., , nfirmare a fost" peste trei iuni I1 ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at n cmpul firav, neprotejat
Uil1Ia
investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui
.
mlCfoSCQplee'lariiveIol erei
' .
ru1ui"D
. .
E1 prezenta hemoragii
'.

. . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut

~~
.ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~ .. n:artifostuliminjite la , . prin muJte spitale, nsa.starea de,siin'tatenu i s-arestabilit.
~emmentele s-ar fij)Utut
d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p.
. pl"e8USde oriee 'lIStrologie,
'1i.og!Cwiubirii ~' iertri.ieste ,mat
.
Este foarte important ca n timpul balii copiluJui sa ereiim
~ conditii' pentru nsiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest
orice preziceri , prin as'p!fap. spre armo .
se.Poat
.
~
" hi 1a k armanegatIVa..
nie, booatate D'IVlnltate,
, '
,
,
,

lcru? Piifintii trebuie sa se gndeasa, nainte de toate la spiritul

,
"e~ ,".', . ' copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv
.
- L : ,
:, ' ndoparea copilului-cu medicamente ~i'mncare nu poate decat
: ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1
'.

'
. uL,eo~ll,se. rormeaziim:cmpuJ sa-i faca un rau. -'
infonna.tjv-energetic 'al iiri
"
momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln
cQPi!ului.~i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermm viito,ru.l Nu demult discutam cu tatl unei fetile tare era cat pe. ce sa
au dubii-daca sa dea, sau nu moara n timpul uuei boli grave. Am privit cmpul copilului de
n~ere cOI1iluJui,are locp:npl
ata C asupr a .acestor s'lJucturi dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care
deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea
..;~. ,
,
1or ,p"""a1-a. E
,
xtrem de negativ se
repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:' produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am nceput sa
,
'

"

. c nor .Cmp"ul'" . ,

p1lII,1ificareabrutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil

,
caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost
,

onnta unUiadintre piirinti dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor
dea awa . /lurnli baiih,sau numat. a"fata.Chiar ~i nurnai simpl~ .
. l de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,
,1
98 ,
, 99
lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU , ,: . '. ~ .
~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, n timpul bolii eopilului, " tul "dar nU,Y,"Icauza,
:: elec . EntuzI..asrnati . .' civih.za.pel,
. de binefanle ,
"

, foarte multe dpind de,comportarea, de etica i cillarde regimul ' ne comportm ' tru care 0 Jucane frurnos
afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, . , colorat are pn~~c~::~ :~f:c~~7e cu adevratindisp.ensabil7;
supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat ", nainte rehgla""...Il omului nite stereotlpun de ,

d~~a
Pentn.icopii/Oriee suparari i reprouri ale piirinplor, unl\1 fata compo~ent c~rect'11~e n toate este voia Domnului". E~, .'~;,
de cellalt cqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea 0 mooa, Ii. tate mJOunat, . hiocare ..,
a influentei',negat\ve dl~t,
subcontlentul .010 ulm asupra . 1umll JOConiuratoara- Omul put ea-
, ,

sufleteasca a piirintilor este starea sufletului itrupului copilului. '

. t lor sa"Ii se Opuna pomm dd .e ,
, ,

Pentru, a-I'pzi 'pe opil de boli f,necazuri piirintii trebuie-sa intervem cln desla3Urarea
, .evemmen e ,
"

,lnteleag lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos la interese ~rso~ale: msa n suflet era obligat sa pstreze.armoma
',sufletete. . ,
,', cu 1umea mconJUratoare'fi fiindca sufletul reprezinta un ctnp ~I
anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu
'
'

lnfata tnea stihJntniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi ntreg Universu!. ' .
, ,
.
,
""ani 'ln urma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat
,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea Uneori
,
'1
faptu UI .cii suntem nca foarte departe de
confirmarea "

procedurilQr prescrise; I1 cteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln a ntelege motivele multor.evemmente d"10 VIata noastra, vine cu '
.
. schimbamceput si-i scadavderel). Cazulera tipic; cndrenun!i totul pe 'neateptate. .
la copi!, mainte de concepfie sau n timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu MediculJCf al,unuta. d' spitale cunotea principiife de baza
' '
m"
vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei aleautbreglam a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln
zone: cap, primaceakra i plci6are. ln acest caz au coincis nite :~~ur~~~dl:~:bOlnav
practlca sa. Odata :nsa". avea,decteva zile la
puternice mclciiri pe Imie materna i paterna din care c(jzii rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lsa cu nici un fel, de -
,deformarea. ampului ,n zona ",
. .
mijloace,el I-a 'ammtit de cerceane t '1 mele -i a nceput sa. . se
'
- ,y

picioarelor se muta, prin

.intermediul tratamentului medical, 'ln zona urmatoare - capu!.. gndeasc a: "Doamne, ,eu su.lit t1arte
,
,0 vinbvat deceva. Nu-tlu ce
Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' cteva '_JO: tu lt nu pot sa gases C ac,umcauza , dar Tu iarta-mi
Paeat am .IlI"lap,
. ,- .
.; .
luni. Acesta este i motivulderutei 'gr'eeala. Ajuta-m a"sa m,te 1eg Isa
" nu m ~ "li ac asemenea pacate..., "
medicilor din ultima vreme. '

DliCainainte, cand boala fJuea saselocalizeze ntr-un anumit Peste doua ore temperatura a sczutpana la 37,2 grade.
organ, 'ka era tratat 'timp.ndelungat 'ipacientul'"se msantoeal' '." , .
.,
,

, (dei 'ln realitate boala se muta ntr-un aIt organ acumulndu-se . " 'la' concluzia psimista ca,
",\
ntru.cat .
Cttltorul.ar puteaaJunge. .
treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou, are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl'tua !Ja omenirii este grava 1
. . '
Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rnd prin diferite fiirasperan!.. 1n re alitate situatla, es t e cu, mult mai' buna. dedit
-

organe n' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur .'

ne-am putea
.
Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm
(
de
.
sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul. blocare $1 de .puniareakarmel.
c '
.., -.
' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand ntelegerea faptu lUI'
.
lipsita de sens i periculoasa cum sunt lipsite de sens i enormele ca fiecare om ~I fi ecare evemmen t c are tulburA echilibrul
, este 0 ,
. . '.
cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala i!nu cupricina parte arlversu
U 1U!. De aceeas t area noastra interioara trebUle sa
. ,
aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gndirea oamenilor fie a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este '
"

nu-i perfect ncapiitnndu-se fi mod pueril sa. vaqa numai mai fin mvelul camp~IUI, att este el mai putindependentde
~'d mal eparte se situeaza el de Joglca
personalitatea noastra, cu atat
 ;~
. (.
lfO ,j'"
'\.-
. . . ,"'9J
.'"
t~puliJi.FiecBrefom,se .po ate ' ,. .
, pesme
'
InSU'1 Il P rimul rnd , ,,Daca inima pbtreaz sc:met,ia,b1amarea i ura, ea se tine
~ ~Itn, '~. ,'
',
,Ill"""

~~e
'

,. , ,

lume, ,poil alimentatie, $i ucii 0 Caiitate~' ,faerec t

. ,

f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men ntr-~!~

,
.
. '.
" ..," 1MI'.~.)1IUItr..tlJl- '
,-

.- "
,

asplrapa. '., ' 10art CI unportant:

' .
predicil~aale. "

tmpreuua- cu
'

La IlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur ' Ce IlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic?
,P. .carn un
'

grupspre casClldde fi '1 . Oh 'Omul care prim~te cu smerenie, toate ncerciirile viet,ii,
,

- tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n

aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,
zona lacul.ui Rita. {)ram
eo patruzecl de ~mute am
e mMgmea prapastlel. De la
~. economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie
cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii
Iliilpmeaaceea u~ am vazut rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului
, traseul pe care I-am,parcurs
~oseaua n gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q pentru autodezvoltiu'ea sa.
;~ ,"" tn,
Su,.. A,tuuClam '
,'

i am": Stmpt.
. ca. omul poate "

lllcutoasociapeuviataomului,
realiza incomparabil mai m It ~. }\deseori sunt ntreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile
, !
n~ntrerupta, dect pnntr-un saI~izofa~n!It asp~ape :ontinua, . copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la Ilvafiitui-a.Lipsa
, e ~curta durata. dorintei de a Ilviita apare hi copi!'foartesimplu. n timpul sarcinii
Cel mai eficient mecanism de blo'~
. ,
este asplrapa, permanenta, nemtreruptcare_~Ipurilicare a kanI)el, , marna se debaraseaz de sentimentele fata de sot de copil,sau
catre, desavqire,a
spirituala. ,'" fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je
. Acum,se vprb~te mult-d ,
renegare a cmpului informaponal. al Universului care blocheaza ~"-,
e
.. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre
'

D\I;!lUlezeu, spunnd ',

"
capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului i vine
re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;!
'

,0 t; arte departe fara- de coutactul.cu

d"la
,

, gr~u sa nvete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare,

,

' '.. omulpoate'riimne

bISMca, " "
Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces n-care fizicul se care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se ndoiasca de
mbinacu spiritualul. sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da
, Acest Juru se vede pe un exem lu t;Parte Slmplu. Dacacel -', ,
'
; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt
a ,nceput sa fuuc,..oneze
h P,'
- ula . determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor.
, fi, ' .
disonanfii cu' unp eratlvele
,

orgamsmu IUt.', uu
,-mo; ,p_en.tru. eams~l'atun" . lnvestigam un copil cu un) nalt grad deagresivitate
.

~.
' . ,
CIID~peproces~1 de, .
subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului.
degenerare~i:dezagregare.Pentru'-
,

- '

restabilir~a unltiiPI cu nainte de n~terea, copilului eaa .savflit 0 faptii ID contradictie

organismul singura dorin an'
dificila,':.ncordata, aJ~n~e este nevOle.de 0 munca cu otica. Iatii de ce a existat ntotdeauna nopunea de cinste a
,cur ritn)icJ deu pre a celulet~1 restabilire a '

armoniei, ,
familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID
Sufletul ,i spiritul omenirii sun t . ,.' general pana la a N-a spita. se giise~te ntr-o strnsa
ac~m IDcredibtl-de .almate, .
Celulele gray bolnave ale o~ interdependentii la nivelul biocmpurilor
procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~. Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Cnd
t
Mun<;aneobositafl con~tienta pentru pe;:ceperea acestet munci.' piirintii i aleg numele, acesta se fixeaza n karma copilului ~i-i
,

ecponarea~P.tWtlUI ~Ia influenteaz structltrile cmpului. Existii nume neutrale, existii

Irupu]uleste singura cale de sai
.
"vare. "TrebUle sa tInzj; si:Ilcerci ,
sa depui et;orturi m filecare zqln
,
. sa te lupJ1cu
fiecare ora, "
. Une - '
'
nume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva,
poate fi miisurat bioenergeti.c.
. Acest lucru
""',.,..e ceva, dar'sa-..f1tmmte c ,.
nsuP pentru a,-'-hn
putea aaJIUse vida ,i va trebui t 1 '. mmnerezultatelear
.

e , u~p din nou. Nlcl un fel de

- .
, Cteodatii se ntmpla ca numele fixat n karma sa nu
corespunda numdui pe care I poartii omul. Prima oar!i m-am
automulf1tmire sau semet;e ,.. n-ar,e~a bUISa siil~IUtasciin nai...
lovit de acest fapt analiznd mpreuna cu 0 marna probletnele
\~
~,.
 " ': 1.

102 103
.
. .;. i "'.
-
,'.' "' ,,,

filusiu J\.Iri:Nu $U'din(cebIib2i r~ ,inereu oA:elilf'trebui " Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai nalte
lsiaiba'un'altriu1ne. ' ,
' . simturi ale Universului ~ de ceea orice forma de nciilcare a
,
,; Da,noi 8lI1'mJt\a in.epotsi-puBeI11JiUflleiedeArtku; ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a
~ar apo n6"am riZgSr!dit ~ n-atIl dciS,sl~j chcitte Juri,spune~ avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de ntrerupere
m~a,
. .
. ':,',," ,',', '" ",'
, n spe~ h fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al
'.'L 'Mi'UitIatab1ou]'b~geud! nUmeliJtfti~~lIatutui "

cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gndu! poate dl,ice la urman

e ArthUJ', "",
"

foarte grave.
~um'ele se rttipire~te in trnj,ul bioenergetic alomului~i / .
"
dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. nainte Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist'
. ,copJilor Il se. ~ideaunume
~
de sfinti nu intmplit6r. Karma ovarian baroatul dureri puternice' n regiunea lombarli, prostatiti.
BolUe;;:;>ambilor
,
. s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja ,
erau (egate de nciilcarea.legilor energeticeale
~I acpona m favoarea lm, Dndu-f eopilulm:numele unei'ri1de primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~
rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeasc colega s1\ facll ntreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa
cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul '

aVQlteze. Adica dorinta exprimata n cuvinte sau n gnd de a

adll:a., De aceea, llndu-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' ste nimici'viitorulom este 0 nciilcarea legilor pentru care omul
necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei, rugndu-J;ie la ,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '
Dumnezu in:gndc.a n numelecopilului's1i mtre numal cetace ,
este IuIlM~, ce, aspitspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre , . ale
0 tniira extrem de frumoasa prezenta deformatii
Dumn-ezeu 111numeJe accluiom lI cinstea ciiniia ne botezrn structurilor cmpului n regiuneacapului~i n partea inferioari a
,', ,
copi1u!' '
" "
abdomenului. Asta nsemna bG)1iginecologice n viltor. Ele s-atl
',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~ sinucida.
decla~t n ID.omentuln c,arei.a trecut printninte, sa s:
avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o bdati'ntr-un .al~or~,Dtipi ' Dupa ntreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul
.
cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de iabit a nceput ac~onarea acestuiproces~ ' '
vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele: '

,
"
A~eacopii ~eja.destulde ,man crid 9-a decis sa niai aduca pe . Ma gndesc cu gr9azace se ya ntmpla cu noi peste. criva
lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar
legildr ,SUt>~me !Hndci i~a J!urit eopilul laputin tUnp dupa da~a ea se va interna ncele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o
n~re. Nici macar nu, I-a' mai inmormntat.. L-a lasat la . vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care
maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile. '

m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare,
p.:'etenll au II1ceputsa caute n dreapta ~iin stnga pe cineva care r 0 tniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu i spun motivul:
sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba"
,

celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1II;1ic

;'1<
~ - Bimica dumneavoastrii, n tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i
,

pentru ca fainilia ucida copilul ntrerupnd sarcina.' . . .

~e~me sa dispara .de tot. L1isndu-~icopilul n spital femeia a "
,
- Imposibil, mi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt
saValllt 0 cnmii aUit de mare, nct nimeni 11-0putea absolvi de ~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez.
pe ds1i
eap . ~
. .'
"
'
cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a
Qorit prim'a sarcina, ~i nca foarte puternic. Prograrnul de
/ , J
 l"~
,
,,.
10;' 105
,
,
"
diaqugere a .~~ .iabiap,IAtnidite !

.>~ inst.QJat, n ~mpul ci.

'
'
,,'

- Da. Dupa n~terea COP ~1

"
,
iluI' iiniitateami s-a ameliorat.
SentlltfntOll!'~'deur..
, ,

WtotUiQj)pd"'~in "
Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 diateza
, ,
,

subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na,

'

decla"Wlu prognunql de
'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii' .
,

. '
,

.
distrugere a, copiiJor. n ciuda doritltelor ulterioare de a avea
Multe femei .~u ca ~itatea.
.
Ii se arnelioreazi dupii n~rea
'

copij".Jn;'~PMt cOtUinuadc " !

..
'

distructiv; ~t '~.'~amul '

p
copulor. aptul "este. . explicat pnn aceea. ci n timpul sarcIDii
. .
program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul
'

pacienteimde provocandu-ini~tecomplicatiiepidermice. organismul se mobllizeaza, ~ 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, '
,
.'mblrea pe c'are marna 0 nutr~q- p,entru co pil ii nnoblleaza
' ., .
....
Cmpu!Ulel arn eliorndu-i starea fiziCii.Dar males te
'0 alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: . structurile
. , .. ..
:~ - I dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frnge. nci 0 cauza. Pe care
. OaInenllnlCl
. n -0 bnuiesc..Mama . transfera
.
i tulb ur arlle snat!pi' marne!; pnn care
,proape c.anu poate mrge. ,,'
c. -.'
,.
boliIe sale copdulUl!.~dlc,
n cmpu!copilului ~ acesti\ .
,
Analiiezprogramut ea ~i'isp~~te prop=~ '

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama

,
,

ncepe si.fie bol~a:t ~~Cartentre marna~icopil. Ce n~

'. sugereaza ln pnm rn!('incor~ctitudineastructuril~ cmpulUl
'

dumneav<>astraa,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si ,

fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut copilului? -Sun!dlatezele, aI"l
er~l e, pneumoniiledese m copniirie,
scapa de Sarcina. Copilul boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt enerate de deforrnatiile
S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1ci IlfIl.a'
dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format n cmpul marnei,
"
structurilor CmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n:An~
te~te de la piirinp. .
distorsiuni care a\$ deformatf, au, deteriorat strueturile empului Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlndu-i '
' de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' tru refacerea 'intregului ' .
dumneavoastra cndaveati n\J.lIllli,einci ani. MQ~enindu-le, fiul' Pa:~steia. Intluentarea ~i '
dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare.
Comportamentul femeiicu cinc,iani'!ainte de'n~tere,m tmpul
, tablou
con~ent1~ek
bolii
~ 11ntotdeuna
merg mni-n;D1ini. Sut1etu1 se
vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu
'.' A
,
sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pni la. maturizarea 'Sa
sexuala, i influenteazi putemic destinu! ~i snatatea. Una clin defofmapi ale ,cara~lt e' imi vine de mul~ 'on sa mi
~:;: d~ cazuri simt ca me1?da nca
modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse n dau cu capu\. de peref.1. .,.
subColJ~tientul 1J0stru 0 eonstituie , n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca
r rememorarea
c~mportamentului femeii n timpui SareiWict ~i comportamentul vindecator ~I filosof ln schimb, du Ii 0 'practici ndelungat~
, t ~aCenc!, un pas' ln direcpa
, rudelai-. sale.' . . poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea '.
,----
'dezvoltirii metodel. '..
1
0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea , ,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g.at sa-I viid pe fiul, unel
prietene. Copil~. nu avea d' ~ijumitate nsi avea,un
,
confirma: d~~
de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie
'

- n 1957 'ap ntrerupt 0 sarema, dupii care a survenit caracterilJ~redllill

.
nrautiprea stirii dumneavoastri de snitate. 1, zvrlea cu ce aV_, la ndetnnlin
ndeplinita cacl, alttie.. ,
capu! DO

iirintilor sau a striiini!orcare se aflau

. de fafii. ~i, se eIlerva
'
,

- Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain ~umpllt daca gre~ea:tinta.'
'

mbolnavit de tubercu!oza. A.
Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip sa te Parti
,

- Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?

ZIS l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus.
,
,

fromos, te p limb cu m~ma

,

...
f
'. t~ i i-a aruncat-o buni cuIUI
acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" .'
~in~ , ' .
1 1
 lfJ6 107
.
\
-~
",
"."

Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am '..',:"

.
pentm ca pricma era'n ei, 'ln am anPd01 E~!I'Pi\iinp
1 au vetJ' t
,1
,.1U copl ' luIui
'IIBpreuna Cu'
: .
,
, ,
,
Trec pteva ~ ~.vine lIUIffi8.
,-.Fiecare'om
baiatului la mine. EU.ieXplic:
pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecnd peste
batefeul, w'
1 ' n cmcisprezecemin te l " "
ntoi'scabinetuJ ~ususul ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul,
n jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;Uifc:
cas(:t, apOia !!-isit'ni~e tuburi
casetofon ~ a distrus () ,
structura, sa spirituala..Fieowe l/l' are cate, 0 cumpiina n viapi,~i.
arunce ncapuJ piirintilor sai,AiC::i:~psea " pe cJ.ea 10ceput sa le' l:l,permanenpi'el va fi D,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln
0 p!!!ermca.:wumulare~e vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul i tatiil. l-apc~eat
~artI:1inegativi din.;fa:miliatatiilui ' , kaarma personala,a mamei, ln
pur ~i slmp!.qJ:lpicioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie n
, tlmpul.8arciniipiirintiise cetu',~ des nutnn~ repulsie unul fata de .
, ceHilait de 'aceea 'pachet!1l care-,exista progratne prmie ~o38e. Aceasta intensifica
,
, ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput
' sa progr~ele dumneavoastri i sarcinace vii revine este aceea de a
;~ acponeze automat a=~~~Ptcopilului, Niciunfel le bloca. Principale!e dumneavoastra ncerean ~ viapi trebuie si,
'~e miisurinu dillinua1J agreslVltate,Lueru! cel' mai
InteresaU.t Cfa ,'" .. ,
..
fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vrf ~i ,
, mdlcatoru
' ,
agr 'w
co~tiente
""'" ~i
'
n4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu i mai multi
subcon~~te nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJubiiiat., Pnn unnare ,

, putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati
'QOmpottamentul ' sau er d "a
.
d,e cbnceppile, pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese nheie ~i
co~portati1entu l.i starea sp~tual:~a~l' a, pannjL'Gr m momentul< de,
, , , .. totul Ya fi ntinUl;lat.,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti
\ fata"
, .

, 'n Iatnilie ,se vor adauga boli i alte nenorociri.

;
"
" , . "
'

t:;upirarile mocnite r ~' , Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti

e, p~~!or, unul' fata de Il p~nt..Eu continui:
~tdeterrnimii CO/llPortam: .copiluhll ~ pUnficar ea k arrn..; , ','=P~cjp~, ~eav?asn:a.~pitii n viapi va ti dorinta de a
$1!~. ,' DCi , ' .!DI
,
,
A~--" '. ' , D
1' bs ."",,,,,,mmlC' ' u" doa ' '
~. .
,

vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se

ameliat.arestabiliia-structuril~ laampu.lw~ ,~edinf am vazuto
, .-
"

stru
, ' . . cmrilor Spirituale, nsa 0 schi.marerealaa"
.b I~ copi!, 0 nive!, are a
.

,
,
vain,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reui, pregtiti-, va sa
, co~tunfel areloc prin\i!i pedl1apsa. "",
, , '

.' " "

rntmat pe$te.weo treiluni, de a"ceea nu.~ebwews~s~ conteze pe
Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul
un~tat. .instatltarieu,.l-am pe pannp ca :rece ,

cJnClllprezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt

...,.-y.e se eehilibreze cam
- ~ ne desp!1impentnl'operlolldii
i defunp:
- (' P\!.1 ,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi:culiOtinta.mea:
D"upaw'Clncl,ziIe
'. m-a'
'
...
sunat cuno'-;
- Acum i e rau ~imamei icopilului,are din nousufociiri ~i'
, -
, ,
'lWnfa !Dea. .
-"-Bai aLU.lUIII
.
w' Sesufooa. M . w
~>" " este rau.
&Icasa a mtrat mparucit
,
-

- . '

convulsii. ' , ,,'

,

D'iscutcu mam\\ dl
,~exp Ii cauza celor c~ /l-au Il.tmplat cu
'
, "

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a nceput clin

copilul. ,
, . '
nou Sa se Ildoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu
'" Ali ~ptat rezultate imediat e. Capacltatea .
energE;tca a '

ntr-adevir sa vindec i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit

.
sufletulw este de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d
' .
e cea a corpului .de '
reproUrile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii. unui rezultat
aceea cbpilW nli Prezm.. l' nca" ~te:' schimb"'
.
'
. . ,
.
'.
,an VIZ1 b,de.,In a patra
'
'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea s-au reflectat f'ara
Z1 v-ap permis sa vi '"su w.
. '
"
mIne incilcnd astfel legile ntrziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mucat
,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era "copiluJ.Va mg-si' prlce ,..;
acestluclu! Daci ID-am apucat sa-I tratez p-,. prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat i a gndit rau despre
, .,
P fiul dumneavoastra, , ntine: La nivelul cmpulvi s-a produs un atac bioenergetic.
' '

eu VOl,face tot ee-mi sti 10 - uteri ca sa-l

':" aJut. Repr~unle ntrucat cmpul meu este echilibrat, eu neavnd niei o. vina,
dumneavoasttjreprezinti un 'tandi cap pentru lline, pentru
atacill s-a Iltors napqi ,~ia:ciizut asupra mamei i fiului:
dumneavoastra~i ;""ntru COPI.
'1
,""- i expli~ din nou cauzele i le refac structurile cmpului.
'..
 1118
109
,

. Vrefi s'vA dau 'un sfat. ~ ~ii fi~ ' .

'

siiniitoasii ~i sii triifi

'"

1JlU\tt1m ~? Niciodati' fl"~ d . . Unei femei i exi>lic camotivul bolii fiului ei I constituie
. e ... nl ,~,
mmeDi m, .' .
~' C nu enutep reten.;' 01
ml ,"--~'," nilIlnui comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va
',~I"
.
,. .

,
, Jo'
DlCIun fel de re .
pr"" N'ICI fiaf! de soarta,nici P
"', t'l,
..,..,.
,

parasi ~i il ucisn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gndut

'

,fa f!de.treeut;
nici faf~ d' . .
,

,1" eoarncDI Put- .' sii..JI

'." exterionzafi eum
donf!, darn rorul inten' or :-t" sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu
"""'0."'.' ald ~voastrii -
"
"
. once '-Y' UniverM. Acest lucru se ret1ect asupra stiirii sale psihice ~i
reprezmti un program d 'd' tru '

al ~Iwa c.~ai-J adresafi. fiziee.' .

Celula nu poate faCe ~e;~re
proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecnd. de la t
explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea neercarea capitaUi.
, . arn ob~nlt
mbolniiv""'teNe- . . . de c,eliilaeste resprlnsi..
sau se ,
va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! d sot ~ifaJ:ade sine.
,
sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de toata '
-- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu nsa
;;~
.lumea: fata de stat;faf! de ~fi fl.l- COlegude
mde. .. " al""" servici,'faf! de ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '
Trec ZiIe: Ma un;"''''"-"
Cteva .
,e;z CUItIse SlrntebX;-
.
.. '
'
'
- Dar altiicum traiesc? ma ntteabii ea.
-
,.
. , ,., ,
,
'
,
.
tul. Marna
,

Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i .

, _ . ,

nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBri"

,
,

' ,

cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ dacii 1 se aratA . orict s-ar dezl"Ceei la suprafaJ:ii,n interior, in subcon~tient ei au
lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJ un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti
procesul e n Curs de ~bilizare, ~mtI 'eampul s.a echili1:J.tat; nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De cteva ori n~ati rezistat
, fi eercetez de a distantii e ' " .'
ncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri
"
8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a. de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect
,

de distrugere reciprocii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele

"
diagnostieul? "
'
.'

;, ,.
'

al ' -P
ec an$atprogramul de amo.distrugere .
.
,

-D8:raspunde femeili uiniit. Am fost internata ,n spitaUn

",din rnoinenM.~eru "". ',' "., ','
prograrn orientat spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest wma,euojUmitate~dean. .

,""~in,du-l" a~br.! , ,mtoarcesp:e exteiior "

.
- Acum, la nivelul cntpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin.,
pi! corecpe cmpul copi/ului devin .. .
"
'"

Daeil RU vA veJ:i repf"IIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii

. e nta.Il'IlaIeabil,mai
,"

,cald. Se pare eiI a fast' elimin sterile,el va deveni 0 .rea/itate.

cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~~ din caUZeleprincipale ale ~ "

,
-;.- Dar naintecumtriiau oameDii? "

'-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinnca 0 turti dulee aurita ~i

'

~~
$41,
c~ci zile.'Discut eu cun~,~.tinfa: mea.
pnetena men foSt 0
. "
' crede ca e pinea cea de ,taate zileIe".nainte, prin eforturile
:"""
ta ~ toati seaca a mngiat-oPe~~ len. fu-su '.s-a apropiat de prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o
.n asemenea:minutem'AI' comportare oorectii.oamenii se aflau nV-O comunicare str&nsJi
... es pentru ce triiescpe piimnt.. .
. .'
. \
:, . cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru.
A' euro, c' nd
"

'fratez feme~ ii cercete ' ' ' Aeum nSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri
.
. cu
... z.1nmod'.obligatoriu ~ pe
'

sudoare fi snge. "'.

,
copm lor. 0 diseutiede maximum'
copilde muiti &nide ncerciiri . b:t rute'poate sii~1~pe pe . - Spuneti-mi ee ncercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce
1 eJq)lic mamet care ar fi '-.,'
cumpAna principala clin viaJ:a~1 . '. primejdie? '
, wlnerabile. "w fi care ~puncte1e lui , ~3erce~.stru~le.kirmice. .
. ,-. - -
'
..l' - Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este
sl8biciunea pentru alcool. ' /
Femeia, ma Wiv~ phna de uimire:
\
\\
\
 '/
/ .'
110 III
;
,
~ El are ~ trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea c ''','

face din cOPllulsau un sclav al Cann

- 'stipn va fi lucruJ promis. n .

siibeii.CunJ. Roate fi ajutat? ' ,

'... " '
a si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a
,
tot &1(.- - '

'8ceSt ma d ea,
,
, ,
'

1<11
- Pimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i'
unor ',..'avan",je mate n ale ' Asta a ~i fost cauza
,
,

, ln fiavoare",
A ,
' '

" ce. e srant

" '
regnul alimentar al ropilului,Ce Ilseamna slabiciunea,luipentnl
'

' aIa- a dlsp

. " 1' n"lor recedente, Dezvoltarea.
,

, pnnclp annel CIVIIza l'A P

alcool?nprimul rnd faptul ci el mtr-o oarecare m$ura,este . ~ , ,'. tn
spiritualititii C9PI!ulw este ce l mat bun medicament UllpO va
'
, ,

robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mttnpla

fiindQiispiri,M sau este la Piimnt. Dacii spiritul se mvata,'trupul unor apucatunurate, " '
i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede Comportarnentul dumneav~as tr- I influen!eazil deasemenea '
,,:. continua sa va suprimati
lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, nprimul'rpd avej:i , foarte putemic pe coy~, D~~~
,-
grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIannce Peste masura, . sentimentele dlVIDefal. e ~Ot~ dUl!neaveastra. aceSt lucrt.lse va
;~. rasfrange neintfAat iIuI"
asupra cOP", U '
Mncatul peste masura D1pinge,spiritulcatre piimnt ,
t\armece. El a nceput sa .se
" Am
Imp resta ca 1 s-au lacu
.
-Femeia o~az:a: '
,.~ uln' mul nmp',
A ",'
,

, poarte extraordmar oe -
""""

" rau cu mme,m "

~Numapot a0tIDesa-i
" gatesc Cevabunu! de mncare,
"

Nici un fel de farmec e.1 C ,e n 'clumneavoastra, La '

Cnd s,-aniiscut,plngea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu " - t;

timp~Hi;ddeam saJwg, ' pl." tot t, ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' .ll mod
~~
"

'"
'
,
,

, ','
"'"
,

-- SUb~entulsiu simtea ci el are un contact precarcu " co~tient.

,'A ,

- Am clnt, mtr-o reViS", ." Sfaturile vrajitorilor ru~i cum sa-I

UniversU} i; plngnd, mcerca sa-I intensifice. " ,.'
1
,Supraa!imentndu-I i-apreat' 0 falsi' ' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,, .
iluzie de c<m,lPrt: , -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI. 'om trebuie mai inti sa UClZl
O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, '
"

"...1 t",\e d 1.VIDe care-l , protCJeaz:R, -fiindcli farmecele

spirit,.ci m trup. Cerinteletrupeti au inceput ,sRmtreaca. peele
"in elsentlmen: '

,' , '

es Violent .m drep tat m

potriva naturui'" care
,
,
A

ale suflului.SpirituJ a mceputsi se deformeze, reprezmti ' WI ~roc . , , ,

''T$ice-ideticutacum?
'- .sa nu-I mai, mdopati. n nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic
. " ,
,~ irituale: n acest caz ar.e IQG"o
' " aduce prejudlcu . stru~:r~ui
l ,
nu numai a celui vra]lt CI,~}
' , dezi ,nte, grare, a splOtulUl~1 es .
celuia care face vrajl -'1 e respec twe Acest ' lucru se rasfr ange ID
'
-
,

mtre mese: Este necesar wulinimuin dehrana'i la ore fixe, Mai '

copu" 1or, n sp, ecial acelor ce vor vent. "

mod catastrofalasupra
"

,
putina camemtruct aceasta te tintuiete la.pmnt HJ;ana .
trebuie, sa fie vegetal, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul' Femei,a da dm cap:,
,-' ot; obti~e niciodata, nimic
n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra - ntotdeauna am afirmat ca nu P 1", ,
cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare ntruct aceasta ridica cu fl)$, prin violenlii.
- Deslguc Ce este m '
"A
"'"ond vra;itoria? Este utilizarea
" - ,

agresivitatea subco~enti, ,
,,',
subordonarea structun 1or '

"
, ",' ,
resu rselor divinen
, scop~n, egOiste, ,
, ,

. Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira

,
'

delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la karmiceunor ID'ter ese,tactice de momen t . ,

satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la, 1.. ,Cnd pentru o. ce 1u la' disparat8. problema propriilor el
muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale interse, a propnel ,su~ravie iri este pusa mai presus de
cmpului ~i penetra'rea in acele zone; ~ visare a ceea ce este lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dezvolta dupa 0 lege propne,
material" /pmntesc Cboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri diferit de cele dupa care tratete or,ganismul" acest lucru se,poat~ ,

cnd riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai transforma ntr-un proces oncolo~c.
Penetrarea n straturile fine e c mpurilor unde toM este
,

sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

',n scopuri telunce, de consum, decl~eaza
uimitor,
cele mai,
f"",:,,:.,>~

,112 lp
, .
piJtemice progfne de apirar~ ',ln fun' " ~ .. '

se c,upleazA mecanistriul distru' ", cIJe d~ ~adul de penetrare, . dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltnchise,aveti

..
unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l
arnenirii ntregf
-DacHemeia
'-""," .'
wea si fie cu O'muwblt
l'"
c =
.unO'i grave nciilciiri' a
'
mdiVld, a unci farnjlii a
" -
,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtmplat?
'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am
,"
/

cunoSCUt.Unom care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cu

ce trebuie'siifacA? aoesta, Am gr~it cri ceva? l iubeam'1)18i mult pe cel cu care
- Am sAva,~.",.sesc
mrh,"; a "straveche <."-x", '
, '
Sp,ln' ' tual x
. .. O'fernele nu nurnai
, , ""'1", Prin bagatia rn-am miiritat, ' '
cA'~l pO'ate'"ferrneca" s6tW, dat si-I ., i',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te nutre~te asemenea
~lfacAfericit cu adevirat
sentimentenct uciderea',lor, ID tine'.sau n el, ~te 0' crima
. Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu,mat ()~ sery un tunp
," .
abreO'la,ei imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi
~ a cO'ptlului,Cmpul devine. "

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimnt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase
curA de i/ummarea unci pArti otuparitedicina contempOIalla. Insii; distrug~d iubirea,
mtregulwcare
, se mtm...te Um' vers, a
.'" ~
' ' sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile
' .
spirituale' fine att la ea ct' ~ila biirba!, Copi!uI naScut n astfel de
,
l '
Un co pl'l' are 0 encefalapatie " Cu ' '. '

,trel anl mat' nte de n."A rea canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului.
sa" -m farntlie au avut lac . certun
.' ,
- -.-.
dIVrtuIUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa
, ",
',

gndul 'sinuciderii, Aceste

" 0' datii Ie-atrecut prin minte, conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca
de autodistrugere mu altora. Dac pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati
att.de'"SOlidar" ntocmite,~:o~e~O'nstante
se gasescacufli1 n strucfura ~. ~ u:a'?te de ll~terea copi/ului , nu S~(Iffi instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma
,
ul Ul sau, Adultetuleste mai bine lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost
prO'teJat'f':prooesuldistrugeriil -destul de bune pentru a reallza ce pericol i p~te pe copii ~i
cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp~ dO'uli,prograrne
cumultmal'ielit,'pe and
nepot, Noi cO'nsiderlimn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i
au.tO'distlugere PI.'AO'~ puternce.l 'IJ e' .
",.., acumpnn encefala
,
'
' .
ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care ncearca si, ne
,

,
,
,
,

pa~e, ...
Marna estenedmneritii; '

, .' , salveze familia de la pieire, .Iiexplc femcii toate aceste legi i.vad
-'"- Dare, dacii s-arelimina a "

"
bme? " ~tea~ copi/ul s-ar putea face ca structurile campului ei ncep si seffidrepte,
,
,

', " '+-- Ce si fac? ntreabafemeia,'

-
'
'
.'
. -'"- Sanatatea' copilului .l..umneavO'astrii
, ' d,epm
' de de " star
' .

nprimul rand sa va c~n~entizati nu la nivelul p!irnntesc

~.~n 1or sale spirituale iar ac
stru""" '
-
' '

se vormdrepta, copilul va fi siin::a SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~ ci la un nivel superiO'r,spirilual,Cnd velintelege tO'atacestea,
.
. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna ~ si cupleze .
-
O' f~meie sistemul de protectie. Cea maibunii ap3'ra a spiritului mpO'triva
, sufeta'
degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive ale
din cauza "'" .
St.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun " '
diagnostreuL Judecnd.
po- llC.
. dupa- starea blaener"" .
g"uca, este vO'rba de 0 corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de
' hi stoza O'varianii,
sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i,
- SinguriiSUlltetivnovatade boala dumneavoastra, '
'
,
,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spune n Biblie. "
Femeia se mira, . ,
lmi .amintesc de 0 tniir cu un CIIZana1og, Avea 0' opturare
-Cuctivaanin
, urm'-, aaIJcO'mlSO'f1, ,ap t a"-Impotriva
"
regulilor totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut
"uCII
"";"
~~aceasta este cauza Sterili"
,taIJ1.AIJucls,lUblreadin
care va adorA 1i ncii fiOaTtecrud :p pnn blirbatul un avori' nsi defonnarea structurilor spirituale s-a ncheiat prin
\ surp. rindere, Canalele protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu
.

J
 r.
.
114
j
115
mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am ,
. '

. ",
, ,

sa m.i fll.dt1<!Jl
controL reconwu!atfwneii '. " De aceea,cnd n '

'Mediciiaut~t,s,.o protectJa , striicturi\Or spirituale ale cmpul~., ... trebUie si '

consulte:pe motiv ,,; apate', problema su.pr~,

' ciboala' einu poate
fi.vindelra~prinpioenergie.Singura
spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuitcale,
sa
'fat8o~~
supra,Vletulasca, l'Omul
.
~
rnd, strUctun!e.~ateg!ce,.
adica cele
recurg 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sptiimni, mi~a x
al care ne 'l~g" de cauza primordlala.
'
,

:" spmtue" " ,

adus radiografiile. Opturafiile dispruseia complet. '..

' ,

'. S
' :
,,
.,
"
, .tim'" lecJ.iileistone1. parta annca eXIS 'ta
Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca nceputul mul~r' :"boli l' '.
N~liVerrtVOlesa W, n ,
,

ginecologice se gSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai

"

Tb Inaviciossauhart Icap 'd a el

t, "
, '
,
, unobicei:daca se ~tea un COPlas~
..
,
. adesea 0: protecfe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU ~. t mare pentrU a se" gura 0 generatie de urm~1
era ~unca ln
' ,
.
maJfOfJ11$: Dist1'tlgnd din c,e n te mai, acti,,: aeest sistem :.de siniit~i" . ' .
'''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii, ? - ' fin:" al, sta;,,.
tul ' s arta
n n,
a pierit fiin dca se destramase
; ,

contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeDtelegndcauz~le;

,1nsB, ,
10 .
'
capacitate: vitali la bOlii,
nive! S piritual.
; , :.,'
, "
, ,
'
\
. ',; "
fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina .
."
,

fiZlc duce 1a
,

"
deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea Idoarcapeuncorp
.
'
'

Filosofia; careprive~te.oI1lU medicine,contemporane,'"

conceptia tngu~ta, u,nllaterallla 'mtr e.,.
"

generljlia omenirii:, ,
., ' "ii
/
" tezarea-
Extirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ectomla, pro
'
,
'," .",.,
'.'
""
Ceea; ce$entmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:,
de 'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen
t Daciromul'arfifostnumal
povestea PUcll4retuV fi fost core,ct~' nsa omul ,este,n acel~1
,
l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un "
,
, " ,
',' ,
trU ...' toate acestea
"" ri
'
,

, ,'. '"
'a.
'.
til11p,~icmp,lar :am,.pu! este, mal 11111'0,
rtant dec at trUpu l .
,
' "
,
. ,
,

ntfe paIarie~i ghete:" spUnea W1t

,

~; ,',
" .
'. " Nu noap n IDtreglme
" an.
. . . '
" -Cum sa,~ungpnUaN? Whitm .
,
' . , ,
suat ID ace 1IIIjl'tifun:~i
,..,.. legl pen,'
trU'trUp,, ,

'~L>umneavoastl'i mergefintr-odirecfie 8r~ti, i rispunde . Leg l le ...iritu IUlU 1I1an.

. '

ex1Staocore..larie severll: Pe ca' t sont

' "

"t',
taranul,
" , ,

, '

numai ca ntfe ac~tea

- Nu-i nmic, am.un calminunat!,
"

'",
nU'ati ele pot fi .~i de op~e. ~nd
, ,
'
',$'

, aceste legi>'-de umce, pe ~

~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui
- Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli ". e
,

tiranu! si-llimureasci pe ciliret. . "

medicma IOC:P
uman pii'stran
sll
dU-~I "
penetreze,
nsll
ID
metodele
.,
.sPecifiee,
'

tiune asupra
de , act'"
lntervent' tie ,.duce '
'

.
,
'
,
. , aaerea)aceastll
i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. corpu'1U1(re."';.
,
.'
-t...".. extlrparea," co ", ,

,, -:->"'
uct va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i,cu ct vefi . la. ,serioase deformarl, ale structunlor spm' tu ale'. insesu:ablle la '
,

avea mai multe:provim; tu att viti fimai departe,d~ tel. , ,., " . .
'

"lnceput, n~ sll faca ~I

' Cu.ct maimarisunt realidrile ftnteimedicaie cu attsunt LogicaQelora deei trUpul este ca mal
.
'
ce Vin , . . '

,
mai ndoielnice n..faptrezu1tateldacestorrealiziirf. apol si anali:zeze. , ., q;
Ne-am obi~nuit,n virtuteainerfiei, si credem ci.principalul .. " mal lnti .,.. abia.dupi aceea
Logicaspintu lU1este de, a analiza
sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e
"
. . . .
immitare.'.ullitar,
Uiram d e a' a""ona
~t'
.
, . coatemp~. or hl p noza, ,

nsi, un adevr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot Ceea ce se 'tm p

ID. llln me cma di ' '~~'

piere
,

Subco~entu1 i cODtDta reprezinra cmpul iar corpul fizic'este sihoterapia, extrasenson~,' a este, 0 neer,care , d e aPro
0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai P
mecaDicll a logicii corpului.de .log!ca, sufletului, Pnntr-o ~el d e .
~
perfect sistem de 'l~roteCfieial organismului este, n primulrnd, abordare aceasta, d'ln urma dlspare, ntru.
cat filosofia~ 10gJca , '

' "rezent
,. spiritului constltule strateg!"a iar cea
, a trupului - tactlca, IDP,
 lU
.. Jl7
. . . .-...-, .
succesuJ tacticmomenlan, '. . . . -';'

a eJj
potQI:iuIw- .a~estelo'ca ~ t?tuI.
gJ . corpWUI.nsa
"Dupmin~
Inttebarea.,este ,.~uLasupra copuIQr,. Mecanica ram~e ,Jotmeanici".F~ ,Q
va mm_..ceva
~ A x . da -' ~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca.
.
1J
.; ,
'

'i 'Ji.':
'"'1''' noI! . . .'" ,1 , , ,'"
'
,
,
.

. .
,
. ,
. 'r miamintesc 0 pjW.pe are mica ~ un meKut< rciarte
Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le '. . '.. . tnar...AI!ihi.a adunatpe Ciameni ~i a!J\epqt;$ le,imP-rta
pe oameni prin j)edepse pentru ncalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a
intervenJ:iichirurgitale. Am .

acum n' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa pe banda rulanta ~i revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r>d.
ac~ 0 /!$fiel de .operatie !ara . 1 ~Dece? Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~ de .
probleme. Dar cine
"victOlji"? '
.
a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei . suferinte! ,'.,' l' i)J'

;~ , ~auza miopieia . .
constituie defa. op at.ea strueturilor . "
cJ:npulUl
. , ;Alah ha riispunl>: .,,:1,'
la mvelulcapului detenninate de sentim ,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-a pij.~or
. .
entul de ur~ stat!.latn " ,~,
strutturile stabi!eale cnipului um~. Aceste stru~ 0meneti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel
. nu clispar ,onsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce
nic!ieri dupa iIltenrenpa. chirurgJcaIi,
,el: contmui'aCfiunile
" distructivelanivelul'
ale corpulw, sauasupra
.
campu' 1UI, se tr81lsfera, asUPfj! ait
param~triI or.'organe
comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~
omuluidec~t meqicina. i . .'
"
./:
"
'. 1
sp~tuali
" " lIlomuluI. .
. Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI'0 bo!llf!,gTJ\'i.~~
Openqiile,de tr.artSpla:rttsaD "
eaie unor ~ganeduc .c~re un. bioenergetician.. Qmu! ,!1}bla
Jp. r~",Q1.Ipji~~ent
deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar
.
,oare Este bille daca omul.., n\l a 1W1iavut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW
concomitent, ncearai" si -1VID ,d cee ~ ,l!UfIetuI sa
,
t ,
. ."con~ent1.ze gr~l' - '. d'
Sil~
, ', . " .
' '
'.
caP, eclUWl, ,!Daiavea margini Discutnd cu 'el simtic~,~Jiul,siiuk P~'19
e..r~nastfelsa . schup,becl\te ceva
clin s.ufletul sau. ". mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza
!', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot. fi. ,.'.. ~tatea.,n faptJ,It.ca barbatul avea. pe. /,ip.ie~nm,\I~ py.~ .
. r~1 . e jJJI(I1Interventll
bloenergettcenegative, '. prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~
.' n tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'. ". . , piiowelor. D\1patratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI
~ eXlsta.os~a ,!1~eun
'copi! este ~ataf; de blbiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,;Am st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$pra' tIupJ11\J~,.'cj~i
.anaJ'>:atQJe..cese
petrecn t.. .fJ.wui.~.a1J.~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile M ~
unOf astfe1de metodede ttatare
f~
a blbierIl C a_-' seblbie.oml'
'
,u .pr~ZIJlti devJ,enaie
.

,
... gase~ i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl nai~bqa4 ,WII
" dintr-I.\norgan ntr"!J.Itu1.A,cuj11
extrasensorica im~icina,~i'!iif
'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, nmnte 1, dupa tratament.
Parametri au rilmas acei~i D (psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~ '
asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce ~pnoza n-a putut aqfiona cfuTIpului)alungii boaladin trup n suflet. ,1\1I1~tin, npsiW.cui
er~ -0 .mtr~unaltloe. am nceput chiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare.
.', . :'1.<'1.
sa caut' pentru a' gui locul de
estmape. Am. descoperit ca ,
hipnoza a transferat . boaJa n yu..to r. P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicnlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~
.'a struCtunlor
. A avut loc odistru g ef e total'il
are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c i .laini~
.karmice ale desti l' "'"
copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel VIe~. vntoare ale liens al cmpului i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP La
Fara 0 mtervenpe asupra ca'UZet este pOSlbili . .
. televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,untrat~t cu
. ',doar ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i. reclama, "poate
. transferar.eabolii
.. .., fie asupra: ,altul organ, fie asu p ta d""":- .
u IUI,
.'
nlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la
asupra pSlhlCl,lIUljntr -una dinviet1
,
.
. ..
,1 e 1UI'YIltoaresau sa sc atimce .
' .
- .
( distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul
''-.,
deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului ~ a
, ;,,'
 119
. ~:. ~ .'.
118
, t . .-. ' "

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii

pairWviep viitGlU"e.0 piute(n defortnatii Ii fost transferat ,regl,lIamente,Exista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! ..
asupra oopiilor. "
, ' '
!
~

:~edicul terapeut,aVnd 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala

!',Daciboala estert!teptat cariu,ea este tratatiprin zvrlirea 1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,nacel~1 bmp"
mm
bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Cnd va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn ,

i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te

ciria:'boala este '0 ftimia degradarii: spirituale ~i. vOr fi 'bine 'asta nseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~
eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura. " , " caz~ n care simpla aparitie' a medicu1ui n salon ~ehore~
.
lniperfetiunea filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume
,
starea pacientilor. Din pacatensa, n tiltim,e~ decenp, me~lcma
ne duce laautodistruge~e. ; acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~'
.~ ,
Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana D. (\jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI,
ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit medicului.
.
,,'.'
'

i', Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez '

"

capu!. A luatc(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun

pUh.ctdep8'.gt,l-amscutUtat~el $iboala,,'a disparut.Tnarul unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml
a awrore!tCiie inWtesab.t:' " . vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale
-Tata, la ce bun sa nyat la Universitate, daca se' pc;>ate
vindecan acest fel?, -
. .aparatuh.ti care acpona asupra .cmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a.
' ' '. '' vi.odecarea pacientilor aramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~
h Tatti i-a rMpulSca d!!nVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClirea.nurnal
ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceast problema, 0 disCupe' de doua . dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul u ~Jutorul
miliute nU eStesuficient. '
"
'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI
'JMetbda despr care este vorba n carte peimite tratarea suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata
bol;1ot'muiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce pe ~~e a trebUlt sa-I
,agresivitate con~tient ~i sentimentul ~e u~a
,
aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'cnd nutreasca n 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t
.,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina. puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor:
Apoilln mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw
donsti'lti prevenir~.venimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa cmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea
,COhI1tfulf noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1 ,

p~ea toa'te prc;>cese1e.De aceea nu se puneproblema,negarii analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea
meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk
medtcina'trupului, 'l!CotdndU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii mai proast dect inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn
spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:
ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult, ~
de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta. ,
schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a
, ,
Ocupndu-se numai de trupul fizic, medicina se indepi\rteaza
.titratunle
. tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,~
tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci t, profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a
6mtl1 este, m primtilrnd, spirit,.cmp. , f; cefCl:lAlor
=,cu
,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune, VladimirMibailoViciBehterev (1857-1927)- medic~i
:'. importaitte contributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,
Hipocrate. ;nainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar. psihiatriei ,i poihologiei. '
Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '
~:!
 .,.. ,->---~
r--
\"'''-''-
.'
i'

12ft, ,;,:~!~.;, ,?',', ,"

,.,
. .., "n"
, :., , I~l
"' "
,ir~t dih' co~titlbt J) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u ~'
elevorfi ca!1).piQ!jlIe~tei-apiei, er~etiirileJacutede mi.n~aratii
cobort jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a ,di StructUrile cmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt
iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sriii~tea "
temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergete nupatrund pna
noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.n Hnii ge(1erale
'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care
am vazut~llIfit~~IOlI pe at:e-1vedem'pretutil1deni n 'turne: dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator.
;

diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragul Patrunderea tot mai profunda n structunle karmlce pentru

sniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II'fi altele zeci n~epiirtarea polilor trbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUW~il pe
,
sau, SUted.elabOliate sau numai Il faiii de proieat reprezintii 0
1 ,Qercetiitori, n 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e
'cllceriieeJtaeP!ionli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe
;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor , proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a
,
determin coQulgenet!c alplantelor, I\Ill,nalelor~ omulul.,Mest
~l
tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot ndrepta doar
"c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~"rom ntia programelor tmediate,
suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga
adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I():
. boala tI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ n interior va
' tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla
distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,
aparitia unor !1).utan!iavand ~tUrii,gAA~~ana ~~~~
, ci imunitateantregului organism.n aeest fel, nvingnd'oboala
n acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD
izolata; mediclnamodemacondamnii Olnenirea la 0 degenerare ~i , urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~
disparitie,lentil'~ichinuitoare, .nttQct. boala reprezintii ,blocarea ' Qre~ n:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm
unui comportament ~ auneigndiri. incorecte, cel mai adesea
'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunnd de i aparatUra ~u prea
subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult
, .', soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTlegenetiCjj,,~~8~f;V!!-}~ale ~
procesuldedezintegrare.
,
"
Analiznd, stncturile dmpului societiitii ~i omeuirii Ji "
, plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, '~,
s~
b!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a
deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns la
U!lWle ~ ~e.
,

.
'

exp~rimente pe coduri,legelletice P~cOIUI

ul"lhAlloareaCOIlchlzie:n~tim 0 sut cinciZllcide ani nivelulde
' unor astfe!.de (;)xperimentecq\1l!ta,n faptW ca pr~ul W:
agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce n,ce inai mtilt $ii'fiinddi ~QntQpireal,odu!iJorgenetie ~e OInuluicu ~e ale ~ul\ll,
slstemelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $ sl.ibcon~tient,(:sunt ,

0 data materializat, ,,!je,va Quibiiri n ~t\1TijeinfoanatIolUlle ale

d.e,are IQCoor~rintensivr aagresiviti\pi subcon~tiente biogenpsferei ~i!je,va dezvolta I). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii
'

1\gtesivitatea noastr emanii; la" niVelul cmpului, n Univers, .

mpotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetrile, se trans1IDte.c~
Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100anului 1995,
Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., . SlStemul . auroregliiri!
judeand dupa, rezultatele" certanldt mele;. ar ,trebui sa" se mpurilor va veni n aprare;l qrnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca
cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:n aceste . Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea
,.structunlor fine ale SPlTltulul,
Il
Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale (, atunci ncepe &a:~ction~ cel mai efiQieptmecanlSmde
i
echmbrate, " , .
.' ~ocare-lJ).oartea,
">,
.'. ~"i
~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita
'
,

.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a faut ~ desQOPiITun ,0 l/

,',
,1
l, ,

~isallu se'cO~eniciodat;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~ ~'parametru

.
-
al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille. . ",
- .

putinesperan!e.
,,' ""
"
0 femeie are ,aveQ.itla'mille la O!lSUl~
avea vedi)l'eadestul
Il ~
, Aparat~m ;c'.' d~l, mai mi,lre" Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai
,
pUlemica' ,.
'
!"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut
1 ," .'.':- ..".,.,.'.'.,' ,.', ..'. . "".,. ,.:.'"
actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca n viitorul ap!opiat
"'. --'

W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~~, de 0 femele; ,Cu

" .
1
 .,
1
123
<. siifidiscutat
,,122 , .t ';
cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1 fi~t~~a .

~
toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1'!?oate adUi' amittte Sa fi 1Cliet. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. "
A

awt astrel .desentimente. A trebUit' sacercetezmai n' i scotnd din pant 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e ' .,
e. ,

profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata mpotriva.ei ins5$i, satu! ei. tl a(it. '"
. -'umpop siite ~singut?Poate fi vorbade un'gndde ",' ..,..;.orect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt .
. ..
sinuci4~eo~ eu.' ' la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza.deformatlparlU;l1etru
-*' '
,
,tlvad
l
imediat pe otnul a.-eareputemic
i-Iariit.
F~eia
~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef
de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igndurile
.JI~nU\vi..~
femeiae uluitA: "
'

'

'
.~ deV,.apdat~a? ,;'.". .'
de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai ":""'Cum sunt;P!pfes19WSt.
n loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.
trai se 4Rtorwunw fond vital sazutlntr-o asemenea si~tie _.n' un e ~w asta. Este rezultatut un4:lrmmc1 mclelun g"te
suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gndill U.1
N. ",' DiC1(1 ' ~" ' .- , ,
. A .. ~ 1e.
'
,
, , , , ,
,

,
.
,
.,
pert'ectionareacap~lt\11
",
-
,,'

sinuoiderU.';' ,
' '1
~ tnC9rdti.t.ede4~voltare.f
l,Wnteieu 0 CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil in urmii CUcatevalUDlDl,oa"bordat0 cunotlnta:
p~
"'A
CU~e
fODdutuivitai ~ uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa ~ ,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am ~ 0
a' otnuluj,pcin rIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai, n'iiicuno$C demulta.w~e. ~a vemt la mme.l nu-a ~t
pentru mine nite sent1men~Cluda~.,
in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfin~t de umfata de declaratie de dragost.e.,~
N.oficumvavreo,deVlece. .' '.
\ln Qm:,dorindu~irauLAst tucru acreat incmpmei tm ,

.~ dedisir\lllere~'~PiiStteai ~se tranSmitecopiilor ,

,
" "A.u efectuat. testarea ~ i-am spus ca, dinPtcate.,
. deV14:l"e&
.
este : . i, ;. .'
,
'
~
- '
!,dete~ind' dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs, reala. ",." fa
Co
,
,
insesiza.l;>il.ctend tb interior6atitudine deprinuilltAfata deviata, .- Nu se poate' e\imina?Nu tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:eca
" "" ,"
, uncori'nuiliifest, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la '

!urbata, '
amin~.~ ~die.f~::.
rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv ,,' ,Era:.~. ,cU foarte in~ant ,~,

poateetih1tte CU u~tii 0 rapt 'co-i poate fi fatala, n\1-1i

.
tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera
""
caC41Vll
" .'
,

ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw . lumea homQ$OOJalita.tea les~1IUllS!Ilul.se
~con.vm.gerea ca sunt '

' nopnlll.ExistA nu, nurnai luburi"dar

mare
,. n'Urnatde
.,' biul1enidaca ace~tia depind df;:eL'
Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri ,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al
,
structurilor kannice. ~ ele se pot cor~ mseam~a
. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil) ,
deformatillor Stnl~e
reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.) 'ca
,
se p<:Jat.e
vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at
s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tniirulsesimtea karmi~ ale femei am vwtfostputerl11cofens.at
ca DlOti~ deVlatle1 swe .stiiteam
depnetena ~
deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee .ceea ce i s-antmplatei: a fapte rep~obabds:
pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declanat de preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~
ascendenti ,~ continua activitatea macabracAutnd' sa se prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminnd un pu~u~es:
,manifeste n cmpul cel mai neateptat ~ illexpliabii cumijloacele
. emotibnal. Acest meca,.i~m'+ar
', _n.~;Q eredi
de diStrugere
Q;
.,.,
'
a dragostei fata d
pe ntru ,a-1 compensa"
logicnoo~te. ' "
,
' "
" emel
11 s-a u "" "
0 feI'ReieIIcventla mine pentru a doua"oara. La prima subcontientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,,exp~t
~ti am ajutat-o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,
multumitii de .rezultaterIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi
 ,,,,",,,. .. "'~~~,~---'...-
~,',~,
'. ",~"",' ~" '",.. -
" '.

'"
125,
~L._,.". .1>

, "/"

~J.acditbrstructciri ~i~am w.zut ci sentimedtele femeii atul ~ femeile ~e se iubesc ti ',.tmbuniittesckarma, se

So,811modifiCllt.
'
'",',',
"
,".
"i '
',' decipeei~prog~turalor. ' .
:."':""<!Um,!<>ns!..
va fi iD ordin. Nu vor mai apJirea excese: "
.
,
,
Prietenava avea uh cu totul ait comportament.
'
, : '
Cauza a IU-a '

.", ':~sLIi ~ii~plati Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a "Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii."Cuvntul
SpUSCIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ", nu-ivrabie", ci program, un organism care interactioneaza pe
" Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. nchipuim tit de deforrnat! eSte n
. tirimulcmpuluicualteprograme.
i
.. . - - . ..

co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poate (' ' Cndam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.dianaca stab1l
apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau , este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi
.
."tar~~ ce se di~u~~~it'~ pmoanl. Omultrebme, Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot
...~, pe,~ ~en, iIr,lI1blf'ea
~~i reprezint
0 ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, .
~ - ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lIfatAde oameni ", Lucrnd cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibiisa
~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti' de. aceastlminunat .pirticicii a nu l'iisutPrinsde ~t deputerriict este'dependentaw~ui' de ne
Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acastli iubire umanista interioara spiri~,de structurile biocmpului. tn viata de. toate ~el~
~'~~~'n~ atunc~ca 0 Ilcercare de aocompensa, pot penWtem adeseori sa-ivorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne
OOICel.ar~,ca
itiM, dcml$ile<iJeXul!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede plngemde soarta, Se doved~insii c ~
taI~~'w 'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, Racirea u~~ distrugerea... dintilor. Am rcetat zecl.de cazun ~,am
uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iar descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a
Ii~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnarea . parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor '.~rop13V:.Laace~te
striCtU1'or
fizice~ispirituaie. . i'nCer~le
'i " tn~oiriseadauga structurile karmice ale pirintilor "
") '~..cWe ;tncak;J:oJegilec6mpottamentului
'saubiologic , .
trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~
pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji cmpurilor. sine. ,'Owza parodontozei .0, Clnstituie, ~rfirea ,tatIui,
,~<lI8t pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ect., Echilibrarea
.SJiii'iM_II1:.,SutteltlIuV' dWItin~o scidere a bioetlergiei. emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate
~,'

Il ~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab .de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum
Ii, ~~1Il fernei, in plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea . eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fnd de faptul
ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor
1'
'i.
1 ~i'tii! ~)''SttUCturil" :tmplllui ,cafe 'raspund 'de
' l'
,,l
,
11

['1
,
l,
'i
1
,
~ ''U>~ti
~r',~Ito~lIactMare
~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea
Ioc'sup'rimareadragostei~i
C

lj
"
fizice.""'"
" Prin'cesunt
"
periculo.e
'
" "

vorbele ~i gndurile cele?

'

. -A
l
'i
l,
,'It.'~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5pr
,

Cnd ne,gndun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre

de mforrnap.e~I
il! \4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u'fi 'spresadisill. Homosexualii noi ~i omulla care negndim. Are Ioc un ~~b
'! 'JiU*.W,.~qOStda'i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni de energie. De aceea orice ,gnd rau repfezJntaun atac energebc
l
~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl.stt<uctnrilccmpurilor lOt care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul
Il;

,
.'mt' ~,r. .~.PentfU'complitatie ,voi da care b1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gnd~ur~e ~pre
,~'o8meoiIo1":rese .iUbC!SC:spirituilitatea, sufletul oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola
1
,'ff~t"'MI; ~!'I1e' 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette' j,'
r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), ll\emeietorul
(~ ~fnti le"fmai'milii valori cuputinta: ,
Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii 1IUU\d\Iea naturi. 'Il
!ioaetAjil (dao).
,

il
 '"

.
116 . 127
'. ~'

a(;es..sunt.~dreptate ~ in alllfi timp,.distrugetea.piopriilor . Analiznd faptul,

structuri kannice. Cuvntul intensifiea ol"ic,o,pTogram.ln preient vad~sc ntmpla: se constituie un program fie
energCticapamntului estde ~ natura, mcat pana ~ gndurile d distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e
.de
riiuvoitoare despre mi om sunt suficinte pentru ...i \produce un
h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc
riiu.AnaJiznd un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca;
.

e:~~~paclue, provocarea unui rau att ~i cat ~lunU1altom:

,
'.

m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~
. .mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul
Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte
inforrnationalal Piimntului este, supnUncrcat de programe' .
negative, Cnd oinulse gn~e la cinevanuprea ftumos, are descopiircauza: "'.
. -.Aveji o.vecinii cucare v-atI certat..,
,~
100'cClflectarea.stm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira , .
a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci. .
. " --'~a~1Jrtati cmpul, din care cauzii
'. pica ~ asta deformeaz
Ne atacnr~ineomorm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de
multeoii tirasii ne dam Sea1Dadeacestlucru, he Iocpn proces ayeji pierderi de energie. nsa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt
sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca nici macar sa fie de
r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient .
. pOtenpalul negativ acurnuiatpni. m prezent de omenire.', De Cmpulse ei:hilibreaza. - x..' .'.
.
. aceea acmn 1111'e suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui. /,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uerea
Jm. Dac. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un
Subcon~en'nJl nostru e ntr-att 'de deformat ca nici. 1Jlacar
supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyondipesuficientii .pentrupiistrarea ~:matism 'persoanei respective" \propriului. cm~~t pl!!rder~ '
. ... .Un gnd udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1
irit~ sufletuIuii.a. trupului. n situafia 1I"'11.,laprit1cipala pentru acestlucru
:=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata
~ondife ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte Judecap; ciel cu ce
mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?,
m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura: . : '

doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal Il

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ ~
. are' ~ deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci
Supreme. Ideal\1rile~ perceptele ,dupa caretriiiau oamnii cu
Legile .-.
?eapar:t la DIvelul fizic inu-i obIigatonu)cadintr*o dat sa
.
. -
area structurilor ~ne. $i,
miIein urinA aCi\.lDt sunt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din IDceap" n~ t e. boli Poate ncepe destram
... , .

1 fi' m 1 VOl'
aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ cu. toate c omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se.
roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~
pentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii Q
armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt " ~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a
aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca:
spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac
va niai .aminti de cC1emtinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - .
energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu
admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu.
pricina nenorocirilor a fast bana.
,
.
acest lucru' Bana n~
Noi ne nimicimfir8.$i. ne dam seama d~
Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugciunea: ,,Doamne, da
rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va . sClJ1'teaz8.viata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza
. - .
. asiguraimpotriva muItor pacate..
. longevitatea.
'"' 1 '1
'. A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:.
Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura f'aza. Un tniir :
AIImenta ha
,

..' este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1

a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~
lucru
. comun' tut\iror este bunatatea. sufiet easca. IntrUcat -
1
/ ~.'
 .'
129
J*

'. I-am explicat. clmotiwl' cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it

avea III
4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,re'dl
9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f
subco~ent, format de tatiil siiu ncii inainte ca
si se fi
~
niiscut.
.
Dupa coreqiilCfde rigoare, cmpul s-a armomzat. ....
.
. D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la
. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 .
putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII:
din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Ide
.,... .

unprogram distructiv '. ' '."

". .
"
.L..Atizis' c;eVI!.
.
riiu deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1
. . . . ,
expliceu.' .' ~.
-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva
raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
aptoape verde de oboseala.
, . . . '. .'
"

. ~ Nu-i voie-sacompitim~
- Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.
un om? . .
,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1.
Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul,
snfletu1omului. '. 0
. 'Odatii, la ,0 . consu1tatie,o pacientii s-a apucat sa '
apiirnt ~ele~1
compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au.
maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott
oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala
costii mari. deformari ale structurilor cmpuluicu', toate
consecintelece decurg deaici. ".
Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo:
. destrmiirii sfaritului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra
nu sunteti de acord cu boala lui; :u nenoroClrea lUI,va gandltl
pnn . ~asta favo~atI
numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I.
destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand
compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund n int~rior, ele se
c~
pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem
legiti-n!<ii~i logicaexistentabolii ~a pe 0 parghle a ~emoltarll
-
spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate a .
rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutorul, solu:ltudmea
"
,.' exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se
/'
 130 ,

131
adresarepIO~. Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau .
numail1ll'Jiu,ci lltotdeailnava rimne ~ una ~ alti!, lt-egali Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci
,

misuri:"IJ '.,',: ,
".,' .. omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru
'
""
" , distrugesistmuLde,protej:ie alcopiilonij. .Copi~incep sA f}e
,
~aIV-a ,
grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln
,

Ceetnd .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1Ilcercatsa eiuidez cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mncat,J' 0 parte -dm karma
motivu/opentni care omul de~'vampir. Vampirismuleste 0 .flului ~i nepotului. ' "
oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;(
Influentateaoarnenilof' la un
asemeneanivel al ompului este cu mult mai.dificiJa decat ne Un tniir mi poveste~te:' ,',.

.
"
pu~em Ilchipui. Varnpirismul nseamna mr Ilumai ,furtul unei
anUlllitecantitti de energie;,,ncMcareanvel~i cmpului ~i
crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i
prc;judiciertia. struCfuriifine a cmpului care poate duce la
d~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.
. .~ observat nu o.'dat ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM
. devieri psihice:,OtnuIu'i)are RCepesanse foloseasca de energia
striiina i se nchid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este
nevoit8a ia din m'ce mai multiienergie"altfel pot aprea ni~te
boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.nputulll'Cestui proces
sta Il e$~ismul, exacerbat manifestat n gnduri, emoj:ii,sau fapte,
nnenfeiegerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi analele de
"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat nultunul hal, un
hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u~
, spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~m permanenta
agresivitate. Ultima data cnd a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~a
de la. apartament., Stina, n spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog
pentrU 'el. Huli~ul anc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat,
mairepede a de obiceLlnainte nu $e ntamplase lII1a.Defiecare
data cnd pleca,el batea n u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,
becuri. Ce s-a putut1ntmplacu el? ,
'. ..
Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll
asupr4spiri~i, psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi
, scandaiagiUlui:',' " ,'.

legiituticucosmosul~iprovoa\la 0 ,eiidereenergetic..Ast Se vede ca, atunci cnd se roaga pentru sufletul altUia omul
proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~te 'are 0 influent ~"aipute1'Dicaasupra lui dect un blOenergetJclan
boli grllvemtruciit 1IICe~tiase nasc cu nalele de .Ieg~
,
cu 'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor
Cosmosul. ntl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i ,

corpullor seciituit de energie se va, demola, fie c ein~i~i vor fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pna. la
de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului rugaciune: un nivel ridicat d agresivitate., prez'enta unor devIen
suflet.~a c vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :e
.serioasii lat cteva .exemple clinpractica mea. era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md ID
Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoar. Diagnosticarea, de
'
subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tniirului el neepea.
1 la distanpi a fiii ei arat ca unul din profesorii de la '~coal!!de scmdalul I enerva'~i n IIcest iel primea energta de la acesta
1

muzic i tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic i cre~~a. Dupa J:\.Igaciune '

! paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle
,
1

aea i se furiienergia. l testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar care a .nceput sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare,
sucprinzator i de aceea a plecat n tcere.. Se ntmplase ceva
1
n cazul de fat! nu era el vinovat cHatl siiu,care a fostfoarte
,

l
"
1 : egoist Il re~ilecu marna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca, neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e.
. '

;1
"
,ca sscape, fi diidea din energia ,ei.' " Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a nregis1rat 0 ~odJficare
nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna
Il 1
 .
!>$)
,
- 133
.~ . --
ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra
Co1l1pOJ1lUa~tu1ui fi,.. JI6ihi<:l.JlW.
Plll6iti amui. dtMit 8initGS deaseaneneaobtineeaergie, ride $ 1$i ~ joc de ~ 10
din pulct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safizii ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ ~cef HIici-'e
. un1Ji ait am ciste Ulla dJ1formele vampirifllnului.
Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate .',' '
agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese Uneori insii marna poa:te crea' singura condifle peetru
gisesc 1n contradictie. Cnd se malf! .spiritul ~
si sIibeasca
.. aparitia $ dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVnd cursurile
temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au 'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii
1neeput si corespundii normelor. ,
al CQpiiTJIni,10cepe si-I .vinci. cu lIlinile ~i 0 ~gie
.' . ,
Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al 1i.zic1ibruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la
copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI
.
> contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a pe copi(si fie doar COl!swnatori , . .
CQnstituit-o
colUportamentul
autodistrug~ipeClllead~t-o .
- '. "
tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea }1ama care se roagi pentru ca ~ ei ~ fie~tos.d~eazi
dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi Vndeci
structuriikarmieea. tati/ui acresut b1UsI1i.ve.lulde
f;9nexiune '.
,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte. '-
cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tnIrului a~~bat ' ','
compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a "Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuiintentionat; adicifurtul nemijlocit
. de energie. dIj.J"pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte
f~ numaiin .urmauneicorectii ,maiprofunde.
A fost interesant de continuat investi8/ltille.
in domel1iulbioel!ergij, ~ simp. co-i ~ energie. .' ,..r. ., '
- n ce momer(tevel)eade obicei~ om? Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate i .'iiz1e diri ce ~ce-
, '
mai greu si mentini,contactul CUoslUosul pentrpa se,_cir\<ll
-Qrict ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite
ale Vefii mele, la cele mai nepotriVte ore. Efjj, intotdeauna ~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~
ingrozitoqi penibil. . energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul n a~aI.vampmstnului
,
, ,...,.' Este ,,0
. -\ ti. al deconetitii faf! de9Psmos, proces ar~,se in.eod!B8
. intmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite adesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,'
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de
narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti
~
energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea
, si obpni aceasti energie. . , foarte scwpp mioe. Uneori .bioenergeticienii ndejuns, pr~
.',Cum
- .

procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei

'.'
. 1nfi.l1'1e,chilJJJieVctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul .
pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de .
la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVne, . de
exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au
renegat,naitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a
1
cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i
,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata.
1
pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor,
dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveasc.. , .' .
Tratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~
printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e.
Subcon$tentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar
influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc
ct' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i ct cIe:puPnesunt
~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cndare loc iDfbleatarea

dinaita. parte dect prin furtul delaalfi oameni. Dac, este .vorba bioenergeticli inso#t de furtul de energiese produee-deformarea
1

de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe struCtunlor cInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp
l,
1

,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.i cedeaz1i energie. Copil).d~i . ducnd la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copi pru4ele
. JWe8tuia.,Unul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni
bate J?s. de colegii de joac ',i-i jign~te, bate animalele $i
om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il
1
!
 ~ ,
. ~

1311
" 135
,
.
r ~,.," 1., ',,'.

c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieI1~limp ocadere eaergetica lafuca. Fatami confirma ca.tatiil este ateu,
, $''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt structurilof sale materialist. ~. .
sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVntafi-i .,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu n
pe'<:tiicewutisC.'" . ,,' .
DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie
..''''' .
,<':<:~'\',,,:.J '.":'.,
,,' ,:..
'-~~:i ,< .'~ ,:,;' sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu ntelege acest
. r 'ilt5 ti~ un cu ',', -.
'de vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai nti
pe fiica cealrtai mic~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,' spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile cmpului fetei:
~. 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva, ntruct are 1I,nnive1.energetic precar ~i legtura.ei 'cu Cosmosul
.
Testez' pe
Pre~ttput~ce defOtII1apiillestructurilor tmpului n este .minmi, .ea este vampira. mi furii energia. FatII,nu sirote
.;~
.. acest lucru1nsa a observat c,celor miei nu je place I1brate la,ea.
.

regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui. birbat.

. . . '
Cinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or
-rAre' dese' d~reri de cap? \
--:- "' Da".'" i' "
'1.
", energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca
-- E palida ~i obose~te? I1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile
'
,.
,~Da, obos~ foarte tste, I1spebiillia mat~maticli: ' straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatface vr~n
~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica. Fetei ifura.energia un rau.
bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl I constituie faptul ca
tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic
ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.' . mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el .'

",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce ncepe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii.
<leenergie, un' Vtftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare fura Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el
energie '$ide t sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e ntrerupeaicj. Tatl este are un mijlocminuna\mpotriva Vampirismului. l rog .sa se
. , '.'
nvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine, ,~plice. Era interesalit de ~t.
. -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p reprezinfi un
n anrW1962]Ua en~rgie d la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a /

lu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei erstI'iipunsa A aparut l focar de supurajie ~in~aredect sa ia.,'.
. " vetiapra
,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va
un' pf?Ces~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a
~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .lco reacpe n lanf; sUferHiut, ,, 'in acest mod, I1 curnd singI1r vefi deveni un ,,focar de
filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energie supurafie""Ce ne imaginmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~
provocand aStfel ,'destrmarea structurilor cmpului$i /Satuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandri. Cnd simpp ca
.
degmerarea fizii gradat. 0 singulii fapm.prin care s-au.nciilcat ':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite
le~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZcji ~i , iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, i vor purificasutletul
spmtualJ':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
"
~i-Ivor.uni cu Cosmosul. .
Ii
biOt:hergeticse star~~te tragic., '.'1: ' ; ,\ Mai trZu am testat sfaturile tnarului:spirituillitatea, sutletul,
~rmfo~eapacimt este otnlra cu multipleprobleme. .i comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a
1:
exphcI1 cemod ncil1cea legiJl!-supreme,i atatce intluenfii.are structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea
:1 .
,1
~. h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i snatapi ei. Are' .ubirQa ~i energia' divin, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli
Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.eade a dete~nat . .. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu
1
,
"
", ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceast ntmplare este
1
 137
,
.",',

..
:',.
'~ "',
l
i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ,
".,.:J;,;,,'

",,'-""
'~I;~,~:;;"ti '
\','. -
(.
\,' "_:'",,',-''''',.
<"""',',
. .' Aflndu..roi oda~la mare am ficut CUJIO~ticu 0 fami.lie ':0
. elocventl ~tr\1 faptuli tebni4violentei. CIlle n pr~t destul doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de 1\ilttme, noaptea J1Pa 10
,deti_,,~dia'--;. ~--'~.'/-- .
somn ntotdeauna,Am.mvest1gat-oIam ~t ci ~a, mamte
bioenergiei;.es sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodat et Ii avut..loc
de naterea fetitei a avut 0 ntreruperede sarc~ ~I
tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila nivel .
unirea cmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet.I-am. expbca~
~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1 femeii n ce consti vina ei, ea i-a nSUit-o,s-a dus la b~cii 1
l-a ~~cut.~pii
obijnuit; iriprimuldOd, fie intei'esat de Ceea ce s~hrtmpli eu s-a rugat .sa fie iertat pentJu copilul ~e tare ,?U
trUpui siU.., .' aasta clnpul fetitei s-8 nivelat I ea a IDeetat sa, mal ppe
~i ce-i mai interesant,can' tandemul vampir-victima . .' .'
...~ ntotdeauaa~gi \i~apentrucivampirismul pentru aceasta ...noaptea nsomn.,.
A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii
.

este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul. faptu\ ci

deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~ ~
Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe meneaderiiupe bunicu1ei dedat ~ nlll~t.11mp.m urma.
superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirnsi are loc un ktnact. cmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~
procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, .
rudele,triirile negativen raport cu bum~ decedatae gase&I_m
IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine. cmpul femeii ~il deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam
pe oameni ~i si-i urm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap
. CauzaaV-a.. .

bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma:

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre puternici dragostea, ' ~t~amentul, cu atiit. e nuu penculoasa.
lumeadini ,amogiJor 'J ,hunea noastrifizica suntPbsibile orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. . ." ,'. ,
contacte.i, 'daAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi. ,;;;i
/:'
", r:<
.' """
..'

.' "Sudarea" '.cmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e
se siJntea: .
~d SIiIILncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu
nmormntare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea respingeau aceasti idee nSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~
empuriJor:lorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la cretini, . proaste .de sinltate' I-~.cero~t cml'ul. ln zona ~nt1uentel
.
arderea pe f!lg .Ia indieni ~ .qa, mai ,departe. Toate' acestea
salace i se scurgea energm "" UVOI.Am IDcepu~~ caut~. .
cancw:i, la aepaqu-ea ~or ~ la treeerea sttucturilor ,Fenieia mi-a povestit ci, n urmi cu oluna, I-a munt bumca
cnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare ale care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionist. Inainte de m?arte ea.a .veut
. Universului;
.
. . . .
foarte mult sii-ivadiin.epoata, nsa.femela n-amalaJUns la tnn~.
Daciomul pistreaz picicelui decedat, aceat lucru Se Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia
.. reflect .negativ asupra sa i'po~ duce la diferite boli,' tulburari a 1awt lac 0 ,
. avea 0 putemici legiitura ~cu astraluloi...
i de a~
,'. . .. Unul dm semnele unel
psiliice, schinibarea catacterului. asemenea scurgere .1IlIISIvad e en~..,... .
.'

. \ ..'
Supararea omului nainte. de moarte poat~ duce deasemenea asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel groaze
. ; .
la contopirea..cmpurilor i probabil ca de aceea trebuie inexplicabiJe.
. a p~tea rem edia
ntotdeliUlUtndeplinit ultima dorinti a omului: '.' . Am nceput si ma gndesc n ce ~od
Daci pni la naterea copihJlui femeia' afictit avort,cmpul IIxmirile. I~am propus siaprindii Il b1Sef1ci0 luman&:eonp~~
.oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu om:pul copilului pana
j'
bunica defunctii, dar femeia fcuse acest lucru de m~e
n~cut ulterior Jelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat. . acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc,
,',
,'.i 1
 138 '" 139
eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de ci vii. , Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de
M~ gndit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmit infOJ1l1Atprivind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ hiar
ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am hotart sa orgnizez 0 poatemtr~unanultlitfel'sainflentfiJd~arealor. '. 1 .
m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dotdatei,.'am ,
M\,s-a mtmplat 'QdatceV~interesam:An!. fiicuto~tint
stab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~ cu 0 femeie avnd <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql
am 1~ dncamera.c . .
, . ". . 'bioenergici, ,Cu muJti an.in urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a
,\;'C~~m-:amntQrs dupa ctcjva mmute,femcia,mi-a:povestit mceput, sii-i vinn mod regulat ,Il vis. LIinceput femeia s-a
ca' ;minile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. n sus '~' ca ceva8-'a sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a nceput sa comunice' cu"el ~i el
mtfu,nplat. CmpuI femeii s-a r~cut complet,.. i-a ',trecut . adeseori a prevenit-o n legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat
.
3entlmentul de groazii. nseanu Ca ceea:oe, dorise'.bunica sfaturi. , ,
-~ .,' '.
nepoata:andeplillit:.'.. .
Ma pregiit~ "
sapil,!c n COftcedium
"
Sud., NueraIn 'm!'dea
;. .Dupa .'
oanumit perioadiide timp femeia a observat ca, dupa: '.

mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitmplaeeva rap, Am

ac~t intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~ vprbit cu ffiJmeia~anr'61gat-o sa iotre nclegatura CUtat81ci,~
purtarea.oamenilor'fat de ea.Se tIOattpresupune sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e Qtinp1i\,eva
ca' Il aVlitloc
un.~,l(je ttansmitere acullOtinteJor ~'eJq!erientei. ~ eu neprevazut. '. .,
n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.' , ,
" "
"

! ". .
Cteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :notn.iJntr-una
'", dinzile ~jjndt!pirtndu-ma mult deJnai,,1I1IlsimJ:it nigenunchio
"
,'

aIbAcolI1Mur1
altii Pac~lIft ~ . roagA's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a J!fepuli sa
m care ap81'!l.1II.t6tdealina
, ,
bunica'fetei, ~.de
. -..
,

...
, ,
,
.

. , ..
durera, atat, de ,acutii '.neat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai
Putea revMilatn'ni ngem.m~hdreW."~o depl~'a
'"
un an ~ jumatate, Bunicavo~
'

cu nepoata,iida sfaturi "

\, meniscului.; Faond dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,a,

di$~t -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'ptretut dupi.lnoartea e/ datorit ajutorului ,iJidiict,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~
inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' .
. delamol!lte, alegnclu-nli doar cu un tra\imlltim. . :n , ,
1:,m
, _ ,

".., .
, 'WS pe nej)Oat&'sa:. .
' .'
',' .'
'.'

':'" :" : ' i i aeuti,situatie4 ap8rIit JiindlmainUL~:lpl~e l1I-mn

. ~~o~est~to'n'1i cumam fostiDmo~nta~flindcAeul1u til) SUP8ratifoarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea..
mmtenmuc,.', '.' .' "', . ,. pH)cedat incorect, A fQlt.(\ ncercarede,'care n"mn.pututtrece i~
, "~ndlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui, prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'i1tmple ori,.'onenorocire,;,ori un
~UI1ltaa hceput sa"! repro$ez nepoatei: ',;: traumatism, ori 0 bOala. .
-' ' ,
.
De ce atidus din casa lucrurile mele?, ,Cnd m.am ntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a
"

.
'

'Nepoatai"a explcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu aparutn vis tat8lei, stnd.a18turide mine. EI.bea, zmbeam
. i".
'

maIfaetrebuintA1n'CaSi. '
" ~ eu, iar pieioarul drept mistiitea mtr-un chip,ittdat mtr-o.parte,
-
Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. .
." . A"..li?nd apoi cmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia
Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. cmpurilor bunicii reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia sa ,tie'omare
decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul '
supitrarea ~mici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui
carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal prejudlciu minnl. n ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am
ai'Ompuri1or.... . ,
" ' putut afla cu precizie.'
 l/J
'. -
.
.'
.;
- 141

" ,<:Jauzatr~a C~ ~area ~profundi Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? n primul
PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea arescut, s.a rnd este vorba de ,Un' program de auto~gere care se
tranaf'ormatm uri !JIau,aVQtdeiuferit,in primul rndoamenii cei formeazi n cmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a
mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eV8 nutrit mult timp gnduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls
stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aasti tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntmplat
it1ik:a,rea IegiIor~ ~ia si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimne stabil ~se
care -niu$it 11'-0'CVlt()U 8Juton1I cun~ mde.' .
. transmite ereditar urm~or.,' ,
.. ,
", ':' .
i' 1 ~ '. .. '
"",
. ~. . ' .
. :'
\'

"0rttz8 t'''JI1.;.a'. Acestprogrampoatefi '()urmare alipSei dorinteipirinJilor de

' ",' .
Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat '

aaveacopii.
.
-, "
.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 s&Ittatea fi soarta multor , Cmpul omului are un SIStemdefenSIV fat! de lumea
gen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu era nconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl,
indeajuDs.de pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu! ~aIe' pirinJilor n timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl
,
prob18li18J;~ tmnitorW:'oo gndlegat de sinucidere.este creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este. de
extrem ~ pen~~ fi de distructivpentruomfidescendentiilui. "
lungi durati pentruci este conceput de pirinti,
,

"
. ,
. . ,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare
CIIt8"D-IItt"put\Jt,fi.indeplrtate dllniC 'un fel, de' medicamente
DecePtia n legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1Ilmic ~i slab, cii
MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit

.
~ atunci femeiaa deci&si . e IDolnivicioB;neJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID.
Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Cmii~am' vlzut liniile siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm
. karmi~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii: pu~ce decit dragostea pentru e~ dect.~~tiinta !aptulUi ci
,
~ . diI ,~ ~ ' ere- funCP008 '!D ciropuI'fietlleup
'
" ~d
OWICiJi : ' un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e n~ trecm
. ..
,
'

, :-
~efODaJU"~.
'
-, ,
'
..
..-,
_.
.
,
'
~'Program.ele
.. ~.dorintei
, ,"
.
, ,
,
,
profunzimea .cmpului fui; n subco~~t ~ decb\l~.~~
de '~bleroirilede autodistrugere pot si diinuiasci n
" .
,
, ,

' ,'

mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor

"

~tul foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela ~ negative pentru copi! trece n, subco~i ti incepe si se
WII,~"un~&'!program' dll'autodiatrugereatit de dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra acestor
puterni.c; tAoAt, ,pentru blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri .
tiiiri ct P ntelegereapericoluluiprezenteilor. ..'
de .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui edinte de corecpe, il Cmpu! pirinJilor ncepe si distrugi cmpul copilului La
~.J'~ dureriIe.\Io~ aunc:eputsi se diminueze. copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns.
. AmnC1,am,.decIa si ~~ 11aci,un' asemenea program se distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe puterm~i a
in~dea.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea tatRJ.uicbiar fi n decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a
paiCI~.' are~, depre8iune,' ~ri prin izbucniri de .
niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la
,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a
~ 0 ftnUll1C:SC
~resi~" ~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,
poaprovoca:.muI mAlfdiipoa aduce
transmite ~ lI11I18PJor.programele su~co~ente care se ,gasesc ln
~n:~~, ~
, dicud~.c8r8cteruIIJi,
IJI
.si"~1i fuartemuItviata ;
cmpul. copiilor O' dati cu ~ m. :.spetlal de la ~c~utul
maturizirii sexua1e,trec n co~tiinti ~mcep disensiuni1ed~tre
omu1ui., -, copii ~ parinp. CinCminute de dezicere pot costa am ~ultJ de
...
izolare, reprOUr, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

. ..-'.
 142 "- ~, 143
etie, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!, ;'
. "8I.IIlt~)jmporlante pentru .
sanatate decit pri~~ ~injectille. . , '''''''moriei,
s-a constatatpler derea;"""",
.

0 ~ildereputernicii a imunit~ii
.),'"
~ialtefel10mene
?~g~; " .",
'.

~i I1ca 0 partidularitate. ,foarie, 0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove s'tit cil a vrut sil'consulte un

importlu1tii.Programul de ..
bioenergetIcl~
'
entru ca il place extraordinar un tIlir care este
suicid" poate "fi ~nectat'de orn:e' program.
tldteptat'spro~barea putemic'.din" .arara
colnpoltamentului omului.Organismul indlferentfata
;
l'
de .
ea, ~.- mu,ltimul timp a observat ni~te neregu r1
reaetione~. violenta prin lip~ de <lorint.de~ta.. . m IegiiturAeu siinitatea. , '
. ' .. - d l'
Ucrw1 de-a
Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special Analizez struc tUJ.ile, cmpului
.
femel1, ~I va '" .. '

L tu1 uiuitoare FemeIa fi-a ms

' tris Peu,truoonsultaJ:l1 ,la
n subco~ si acfionze negativasupra omului,' si determine ' UJ'ep,
'..
.
.

.
" 1 ~' "
uhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Orice program bioenergetIclan,',' aavut kIc.,.~ntactul structurii c~pun.or
, ::' . . .. .-
atunci subcon~tIenty.l.
~... put:ernic "poate ,.~
oontraactiune "(eiprimata prin
; ,tran81ll1ert ea de.. mformaJ:l1, ~, . w'
programuf aleooliamului~ fuatUlui?m-antrebat asistenta,.. ( bioenergeticianulUla. I~eeput sa
-actioneze,' asupra'"tjinru 1Ul
' Amtestat cpv oameni,careau'{ost codap ~w descqperit'. mpingandu-I sa se ,mtlneu.~a c: i~tneia ndrAgostiti'de, el.
programul'de sitilicidete apIut Iit c1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1 Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea la nivelco~ent.,filtdcA n~
eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei . se nt,mplaSeIDcamnue ID fizici, l1'afarilde gndurile ~I
ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gnduri, de sinueidere
"
, de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecmputilorcelor trei oamem
~i a 81tor 1" au ~H ne,eput sa mterac\1oneze, a nceput vriijirea tnirului,
modifieiirinegative:ncompOJ:taln~
omului.. . ' . . .
n.w;nto Iwa
introducerea ID 00,,,,
.

unm " pr ogram

".'dur'
,
.
AIre. $t fapt a
,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine ' ' .
:,' "
..
. . .
..
.

la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lez:
dac poate;siise dllCii '. determinat, deform~ea ~etu ,riI or tnirului', ~i'ntr\1cat. vriJll'ea
. .
'. ~.'.(rebuiesaplec n America,~ de &CjIet,
,"
" m-am I1SerII,Ja
" \ 8IIU,,
consiituie un' program dittafara ~p ului'-a-asta' dusla
.
'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa dec~area progr:.amu1uide aut0dlstrugere. .
ctova ore Femela Care-I1Ub~ pe
w
s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale
'l1S&atnnpWsa masimt.nu
simetgn~l'e.'~e~"?...,:\
l'ma bine, Nu"gyputepspune daca
.
-
,
stru~nlor, sale ~I ~mceflU t~:
fie bolnavi, Bioenergeticilmul a
,,(, . .avut1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie clnpului.. ,;."',,
Ma uit 'la structura empului.
Miiril11'eadefunnatiei, a. atins
limita maxima ceeaee'11Bea:nna;pericolul
unei'boli grave. Verific
.. .
0 faptA neetIca 'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu
:'" .' ,
cmpull din perioada ,premergatoare nc.eperii cursurilor: erauvizibile. " "

def()nnajjilesunt~", .' n,u poate

"'..
. (;e;la 'determinat,o"att de PUtemii.deformape " a empului . Violenta d cat violenta.. Am fost ntrebat
gen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco,
femeii?Continuitestarea ~igsesccauza. E$teo indileare.a legii .despre paClentu:,luIKII~~a
infbrmatice, programarea. , }.. confirma dm pacate,.0 m . faptul ca orice programdur,
'p~us
!
.
Cnd- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0
.,,'
~I
$train fata de convmgerl e mt en re ale omului introdus .sub
. 'iaformat.ie .
1

i printr-0 mtodA dura, are loc defurmatia stmoturii empului care, hipnoz sau autosugestIe se poate tran8forma, ntr-~n programde
dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o djstrugere. :.' "
.
"
"

mbolnAvire
fizic; Se ~tie c mBulgaria a existat 0 ,telStativ:de la nivela
efectUare noastra - a ctUalAegreu de spcA trebuie
. ,.Sigur cil n Sltuap.a. ,
nviifrij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamen au aCUmulatJllllt mai interzisA ime d lat
" onc e programare ' .a 0' mulw
'. ' Nu P oti", ruocui
.vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba de interzicerea '
multe iriformapi nSpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
... medicamentelor prea pu..til) eficace.
.
darcare mr Au tiitp.c
,..... karma .

. 1 .'
oinenirii ~i mCI despre ln oculrea sistemului de, codare a
 ,
/il4
1>, ,
145
,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre inlocuirea ' "'.",' " ""

,',.,. ," "',,

. .,,

b
,
. . treptat a violen~eispre care inclin medicina contemporana prin
'
Cf este '
'1ineGd '.' ~shl ,.':;1..",
~M O' l '
'~'~acec
" '

asc..pa de asem' enea Patun..i. namte

, , ,
. ,, ' '

~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru

'
,

sa mal po'''+e "supne P'I,himea

,,

dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei

,
,

1:'''''': .' , ,

dintre om ~i1ume, "" toate omul trebule ditceteze

ae
,

'
,
,
,

'
,
',

, ,

a indrageascapre:ten,tu! 'ln
'

din }U,"r"sa" Intr e in mmome u ea, s

.'
' ' '

' i ' ' ' '' '

.
, ' '
,
Ji""
" insuflet
,
';,,
1si
,
, ,
'),t';~\"'d':'/' ,,';'\'
inten 'oru
", ;,
"
U
, ,,

,"
proximativ'cu un an n urma am' inceput si cercetez
", "",.,:",., ,
""",.: """, ',. ,

., Prezeitt\)l"~toTul sunt
,, ,

, '<!' " 1 , " , . "",""", ,

Iubirea 1nseamni .artnorne ',~xToutu

,
,

re
"
,
,, "':
,
'
' '

"

posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala, 1d

,

'Omul
obiecteale dragostel., ' .' trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e , ,
Am fost rugatshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08
opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea iubire,Dintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -, . ".
, Situatia
.. care $-a creat acu m,,, n lume cotespunde mvelulUl
ci cinevalpoate ajuta.' , ,
' "
", aI.omemnt. Se Cheltuiesc tat mai mul~1 .
;~M.am intlnit cu:el.4ii,.am spus:, , , spiritual contetnpor~ . l 'pta impotriva acestora
".
.Jnsa
,

b ani pentru nar cotICe ~I pentru ~,

,

. jur -'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din 1e Ca.ti~
"i!la 10t ,mai mU . lt
,

"ln, timp ce narcottce

,
,

'

fi daci acest sentiment i Iip~, D,suflet i se inst1rI ~ 0 efectul este" mlzer

" ,. ,

,
"

. stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime fi tului ca nu Impotnva
teren.' ste une~ctal
, nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina " '

aceast dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce, narcoticelor ttebUle dusa~ptaa

Aceasta,'duce ,la
narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata : patima .pentru acestea" au~" 0.. constituie niveh:d"scazut ~
Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului este, un. nivel scizut, de dragostei in..terioare~ om~: ~i inca din catiZ8"fncaJciirii
",

multor'Iegi 1nat1l~mse ~ dtagostea",s-aspus4:Jespre nOl'

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza
unor'puternice>fi'ustri;.a repJ:imiriidragostei cu. doua ml~de anl ln urm:'t~:: in erea iubiriipeittruDumnezeuI
fatA de oameni, :.. ~I a simtAmmtelor diVIne pi~o ti ~i de copii, fatade sine ~
, I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei. sivttite de ' ,
'
. a,a '. ~
de lumea ct , ne
,

.
de 'om, U I drag, 1atf! de' natura 'ne vie ~I ."t~
,
,

Co "
.
pirinpis1liip de elD8\lfi,
VIat" '/ioastri " Iaa t e aCeste ,
,

a devam t Ceva cotIdlan "1",...

,

"
,
"
'
,
'

Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici

" a cmptuui a disprut.
'"

in'Conioar a ' ' ' ,

,

, ,

a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care

,, ,
,
' "

" ,'. ,
,

nciilcri ' declan~eaz.."

"

Dupa ctevazile :controlut adezv!luitpuritatea, cmpului;

" '
,
, , , ,

"

pasiullea pell.tru.alcool i dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am da a cruzimii pe eacen-o po,:h'

. are dtept reZUItatct~~realn
verificat: omul a ncetat sa mai bOl vindecndu-se de ,aceast . stinge cu alcool sau ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~
.. ~o~'aI 'omenirea trebuie sa nvete dm
boala, actuale ~i a scapa de p gi e s e,
~
tJ .
,
nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i
Universul oatt1enii, Jumea
Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te .
nconjuratoare, trecutul, pre~ ~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este
, ,e mai mult dect SlP\plu: a~
cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare: ' l u bire", Unii cred., ca acest ucm
vl'Cinul sIIu acizut in patbla bef1ei de care nu putea scapa spus c iubesc~1 gata, am nceput ,. sa-' lUb esc, Iubirea este 0 arta
rnclcum" , complicata care trebUle ", '
l\1vat~ta printr.un efort permat;le1i.t..
'-
..., Oricecelulaa . organls mu UI nos tru pentru " existenta ei deplina
- M-am dus la el ',ti am hotiirt si aplic' metoda .x lncetat, dar .i
. n,e' . si respecte
,

. " 'ntrefugnv" ""oneze

,

dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intmplat trebuie ,nu . numal...

nainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lnte?" "Cnd regulite umtapt cu l
orgamsmu 1 Omul este 0 celulii a lumll,"
de a-~i ndeplini funcpt" 1e, d ar si
' , .
,

IraU mpirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am Sarcina lui este nu numal ~~I i unitatea cu Universul,.spre
supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca . ~i tinda nencetat spre conta~
te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie, iubirea fat! de Dumneze~, : ctul nostru cu Divinul este
determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i prin puritatea
"
 ~
\
1'46 ..
-~.. ,
,.f'
147 '
.. .
.. , , ..

" , , '~~siO()~e2:e~cu~~~a
'.'"

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:= D'ac~I;~!.
. - .
maimarCit contacq.I. , , fuaa acorda atentJa~truI~."!ristemulse qestraiDii.Cand din
, :viDe lami~bi.ietdul .
om dispare sentlmen~l d~ i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre
meu de~ ani~i mi se Piang~
" ~ii I
doare picioruI.' se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re
-. negativii se deschide calea
,
,

- TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi

,(., :.
Pentnl de$t1'ilmare..
~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai ' '

",,
.

mlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i

Te primesc, A' -'
"

Il raspun de
- '
.
,

vrutsa tr~ dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul. spune: ,Pnmeljte-ma., si mnoptez"

, 'te
' femela, :1ns3trebUte alegt'uroi din trei: on Innt~ ta~u 1, o~
~
'A"

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee cmpul. ,

tat
culci cu nnne, ~n bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa
'

Nuu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor me{:karma

.~ &e eJtinde un taP nu potfiindoii e om or ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot. .

" 'numai ,..asupra ,adul~", Pnii la

treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pacatul,cel mat nnc
!lU~ente~ ~e proteja~. S\!pararCtillui
Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul 'il
dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug
iirul a indeplimt ~I celelalte
, ,
, ncq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e .ii!lcii1~le sale, doua dorin1e ale femell,
,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimntului .s-a modificat nQ:-!Jtt, '. rincipala ~i, daca 'ea este
,
,
"
~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P
I~cil can nU ~or avea urmiiri catastrofale, -
~
ncka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci ..i.cei de un ntrea g a, atunci celelalte
,
.
a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica, Omul' s.-a:obi~nult Sa co nsulere Ca lUbIr es
x este una din triiirile sale,
,
.
.-

celiilalt;la;felca ~ lUhl4ii, ~i sedistrug,. ulUll. pe

, de care poate dispune dupa bunul sau plac, ,Este., 0 conceptle .
" " gre~itii,
'

A'
.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea mbrati~eazii ,

pxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l '

ntreaga lume, 1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem
.. met.
. un
colegde fe
clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr d(ept sa. atentiim la '1 el', c'ind
,
nsa n noi ncep' si t1'/.UIl1
gem
am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR aucrqtemari? .Noi -sim.nrile mlcu ' pro P netar~lnOlm
' lUt
.cepem sa ne distru '
'A

ll1P~tenit,!I~e 'w " - al e

.

dIS'trugem ",pnn aceasta structDrile spmtu

,

structlui . deformate .1iJecmpt,Wi.

'"

dragostea,nOl ' . ,

<4/botip!1desc?(e 'se. va
alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi
. dispunem de ceva care
tTagediivrstii,ncep si se:atacebioen~etic unji peaJJii? aI-
de fapt nu este propn'etatea noastri person a"
...
.
,
A.deseori c!1d lespun ciamenilor: '
,

"voi lIt&iniibUft
dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar n De
nu HUll iubit". voi Cauza a VI/-a'
Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei
A

fiecare data mi vid neV;oit'il exp!iQfaptu! cii drasostea este un

sentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin ~elegem lucrurile cele mai
noastre ~i,'din aceast cauza,nu Ill,
el ~.cii el trebuie sa
.
,
'

se . mprii~ n.. lumeantreagii, Este iubirea pentruntregui ele!mentare. '

organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale '

Multi dintre nOlpot da un ras puns coretetla ntrebarea:
Bibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice Ce-iaceea hrani?:' ,.' "

asupra oamenlor. p", acumcad marna jigne~~ Pop Cl.lv!1t, "Hrana influent~ -Am pnmulr
" nd, structu rile cnlpului uman
privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu ntelege - la fel este ~ omu!. Am testat sa-
~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\
ca initiazi ncopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I viid ce se ntamplil. ~ bloener:ul ID timp ce mnciim ~i am, ~ost
mpinga sub ropJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava extrem de mlrat afland ca 0 asimileaza hrana pnn pn~a
ceakrii, Printr-o' alimentatte corec poate fi vindeteat un om m
ta
...
J
 1.h
1-19
,
. -'~'~~fie jncOrectifducrIa'Pirzanienu '- .. .A "
1I1al'pufin ,Stramol1 no~tn In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi
dect conceppadesprerome ~icomportament. ,
,
, " cand se mchinau Anamte
A'
A
1 d e sacr lficarea animalului cerandu-l
.
A
",~ra spus' Dumnezeu: iat, V::"arit
dat tot Celuide ierburi care
'

iertare pentru.fiaptul ca erau nevOlt'

, 't; sa-
.
- 1ntrebuinteze , ,
la mancare. .
1
m~tie~manaWCtasegise~ pe intreg Pilmntul, ~. tot Celui t 1 negative,pe care acum nOl 1e
de'~._e,facioade ~r8spandesc BiIninta si. . n acest fel el blo.cauconsec!n,e e ,

n "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea w11e:4e'Mmi".

hranei care. a stat . nghitim rata sa ne pese."
,

mai mult de trt\i oredup. ce Ii Cost gtita: esre 0 manii,,murdarii" ; nmnte nu nlelegeam d e ce 'n l cultura populara exista, ,
,

, ,
fiindcael\ e buna doar pentru -trup;on,ea nu se mai giis~tenimic interdicti a de a 9iti , n timpul mesel. '. '
.
,

-
Reiese ca manc. atul cu artea
.
sau Zlaru, 1n, fat-a, sau mncatul
pentru suflet. . ,

'zbaterile olitice ~i familiale pot

"
"
"
nindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba
,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te nnici Un caz la '
, n fa18 eeranulul teleVlz~rulw,
' -t:raumatiza sufietul omu w,
Pex;.'
~
ca n ti~Pul mesei inforniatia
e aCest fapt este bazat ritualul
gatit; De ce'?rSngele. estepwatorul datelor despre viata trece liber ...
:, mp8rta~tnl, ad Ica
n su"con~tJ.ent.
.
~u
nerea -
_.;..
10 contac t cu Divinul. Daca nsa
A

corpulur fizie, n el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i

'preotu l 10 t'm
, A

1, pul Imprt~tnl - se g andp.te

,"'V. la treburile sale
triirile emofionale pe:care le nCear animalele,la taiere,' "

~'cU
'Divinitateanu se.reahzeaza.-
;,. Pamnte~tJ.atuncl contactu . eputul
A
acru ceva omenesc
,

"
r
"
' fiecare 010 c:.XIS,
ln ta un sufi.et mc S
'.-
Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a .
analaez motivele ~i ceva animalic. ln stare nor m~atrupul trebuie sa pnmeasca
,
. . : p iritul de la Dumnezeu,
eomportamentului ciudat al copilului unor rudeeare
'

avea ~apte ,

t .S
. hrana de 1a su, fie,.t sufletul de la SplA,
,

an!. . '. ' ,

.
" .. " dmacestevengl ' ale acestuf ~Ireste
Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, ncearca sa ' 'Excluderea onc..re1l\. .
,
. . .
l- lar. Vlata bazat..
. doar Pe Principiul primitlv al
flirtez!;cu<femeilemature. nel nu-i nimic eopilarese.ntreaga lui inadml sib1a . .
' . W
' ,
' '

mbuibiiriinUffim a trupu w ara 1 la a da atentiecelorlalte vengt,

puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism n sensu! cel . .
rep,"" zm ' ta calea
,
, ,cea maisigura spre regres., ,
mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali "
sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin
expresia"iI arepe necuratul n,el". Vinovat este tatiil copilului ~i
nu la nivelul karmei j prin modJli situ de viata. .
. sunt
Patametri gndirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui
foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om
pentru aavea parametri att de rlegativi ce trebuie sa faei pentru
a distrugecomplet cmpulpropriuluicopil?
'
-
Ce-i tatiil biiiatului? 0 ntreb eu pe femeie.
-Locui~telatar. Este miicelar. Taie porci.
Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la
zero. iiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'
1. .
~
Dar i place sa beasngeIe animalelbr,mi spune femeia,
Acum totul, este Clar. Structura cmpului tatiilui, ~rin
intennediul sngelui animalelor, prime~te informapi privind .f'
suferintele aces'iora n timpul tiiieni. ,
,
 151
-/ . .,' ,.,.

"l'
fil.,
'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te
,<.T,
-.if' f,
observa 0 cr~e .1\ vit~ei ~efe~pa _progno~or~l a
1"
diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te
legatii dein,divi,du~e,dede~area d,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII
'.'\',"
unitatU cmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru
CAPITOLUL IV . stacea fizicaa,obiectelpr y ~nevn $Jnt f~e;zentate de
structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute
elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..
t~poral
. Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1.
,.."'"' Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul
-ge I\~a. pute.m ,.yorbl
"
cmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce.
despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~
o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,
Diag~psticu/' tt:hnic
infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.'
Aetipn,nd,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He
"
schimba. starea ;fi,Zca. ~ OQl!1~entul.or,I~~ oblect.<~A,e
. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli
asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al
pr~l~ea, pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii di~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl~Pf
obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau' det.erminate de rne~l ~a explJ!l. Astel, p~8!"anwl
Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate fi infom,tatio~aI..Serea~.la- nivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I
'"
anal~t, generalizat ~ pe aceastA baz se, ,pot ernitepFPgnoze mecanis!nuI nyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei
precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este
Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a
inacceptabilii ntrut acestea,"n Iwnea fizica, cel putin la prima nivelul clnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw 111
vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a ,
orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye
modi~crilor structurii, de dezvokart} n tinip ~i spatiu. ntr-un lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est
anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr:~e la
asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetrile mele arata ca distantil.,n 'particular, a nebu!o:l1tiiplor.. .,' '. '.
Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e
..
determina soarta obieCtelor nevii exista. '
, .ale Piirnntului ,sunt conditionate de .procese!e
Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor cmpului unui - 'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~
obiect individual cu cmpurile altor obiecte. Aparitia unor pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I
,~ programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. ., . -. ;.' ,." - .
~ programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea .
Zona ata.cliamelor
. d ellfe ne apropiern,dov~enunw:nal
realizriiprogramelor. cmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul transfofrniirile ecologice dar, ~,defonparea Stl:\1ctuolor
obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin '

informati<>nal-energetice ale Piimntului. ln pre,zent omul,

. parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii ncercnd .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta
diferenta dispare. asupra ,obi~or nevii. se fiisfrnge, n mod nejpLtlv asupra
 151 153
.
, ,",' ".."
'f, ..
;' "".,' ...' ,"-'~;',
'''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'"
SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' fji~j*ii'Uli~1Izi am decis si' ~z enc~teIi testrii~tr-un. dpmeni~ nou
" stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea ,
pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
~atl ,~ c11iar,'$1'.nemulfumirti 'in ',Ieg.tUIt'~D,j.eaVretmi I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul
~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l: ,pe cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru
&f:wt:~~~~
,
Labaza ~turor ~rce~lotre prives<:obiei:teJeVii~ nevii
~
cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat
fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~
ti~u~e s stea oiiialt precizie a, dlagnosticmi '~i' 0;' aria1izlla ~uin e~ petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at
poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' , celt(mat favorablle
deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e
, ~et~deletrad*onale ale d~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,
, pentru ~e~men~tl" unde s-@).!p~~ c~ate ~a ~l ~rul,
.~, ~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja existente,
. ce
m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n
macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#" Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute
,
~ec~w:~ .~erc~or structuri~' cmpului 'da ,posibilltata constructiile ndica!e ,

nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~

"
preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~t
c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizi; se aflari prograniul
Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~
10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(UsWtatea
,desttnui lIlulUl.
~ k.
cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale programelor cmpuri,lor scbimb ~Ie nai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate
0 nstrucf<>~ mm a
as~1i 0 maltpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea n l o cUri netav mbiIe", ,probabil C inainte C
>~
I?Qlrile '

~ w iinto!~ea~a 6 'intetven~~ ~'O intracpune cu cmpurile ~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l'
' ,
'
_ ,

'intuiti:v uv.de
,
,

, ,
..
,
..
,
:,.. , , ,
,
,
,

-
" "
' - ' "

9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incmpul .sau" 'Prograrne nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,..
parcurile s~ "

dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in cmpul obiectului ~..~e.~~,~~~~~~ cat, 1:~er1~
neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi. pen~. distrugerea- aC:estuia, !lWaU:de,r~~;up.;OnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~
Mec~mul ' cupnnde un progmrit-replic1i
~ut~regtatii crt!puri!r p~~lo~pare, ~~~ celemall~uItepoli.mIYsIV
~ c1i
, de,..dIStrugere a '~ptrat6rului.
,
'De aceea actionarea asupra cele can~e ~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~,
?biecu;tor ,/ n~yu ,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor '~p~ ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~
Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire ' :~nefa;om{~iOiie~voi.abile ..$i1}u ~ 1ll.ega~l~ mel
,
deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali: '
un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est
,rt ~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice tica ~peratOrului, mecanism. in:ti!:Ste deoeamdat neclar ins1i ,el ~ ~ are
pUfol'tatea,.stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. de influent! asupra Vietii oamenilor. ,1
o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un
tllvel~dlcat al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile. , n C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna de pete
~) mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina ntr-un viitor apropiat . .
iar n Pe~burg situatia a. fost tu totul alta. ", .". '.
0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin n 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. .
cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de l interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim n ~ostttn!
exploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci tehnic. El se ocupa de cerc~ n domemul ecologtet ~ ~orea desa
anume ea det~na starea mediului inconjur1itor, . efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e
, enzorial,
'studi.,'ului extras al stiril bazmelor ,
poS!'b1'tiih\'
'
lli"'e. . pl a
,

d 1d-
hidrografice.,Astfel de cercetri se taceau deJa, s e pot, ':
.

. Prima , 1Ip1~~are ,a . testrii e~asenzoriale n diagnosticarea

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la Ialta,' Eu' detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland .
 .

.- 1$4 ,l,
.1 .'
155
(,'. '~'
! ','.
' " z dn,Clini!Rcea'Uri'He1fer
an.tIJIIj~ ' ,,' , .
pe ,~I 'fu.pa .!o~ografiisau Verifie. Rezulta din nou opat in mijlo~acului.
hana. Amluat ru~h~~ am ,<,
, ~ut$~.~e rgiumqt am tncepUtsii Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat
1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu n doua-ttei ore,
\.. lL.LL'.u...lt_" '
,colISl"". mu ca maXima'co" ", ".
, ,
_
,

ncenttatte trebwe' sa fie la gurile . '

'

n conditii normale seface,ndoua-trei lu~i de l11unca.Cnd am

ca era e cursuI,supenor.
,',' ,
ftiiviulli llSIi am constatat ..

',' ""'" '" . P al Neve!,' "

lucrat pe harta, cercetrile privind poluarea cu fpsfor nca nu se
Ace~tIuCrli'~a!mtm'
.., ",. 'or ,P ta'.t ~I ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle
' '" " efeetuall, Ma! t.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetri
fi
,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'.""
. ~"':W , t' fosforul ~Iazotul hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea
3e ee cnipIeund~ 'H'. '
., . , a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t
.
1\ maxil11ii(;Ilfosfor.,s~ gasea exact n locul indicat.de mine. N-am
!.i.;,"-".'i.rl! , f>L1jen.
.'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~,
ni lui d'~,poluare ,

cIJfusfoqi
" azot avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani
;~~I:ade pNn~l ' ".. '.'
tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' n
~~I'iie'~p~'~~i:pp~~~e
, &tfel \le'~i'c\i'~F ~p~endlcular. pe firulapel. ~ ~ou..~ ~~oati'lent.Existi 0
propoqie de 80%.
:L)J[1"" ", ~ii;curata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' . '

.
.t;':-v~or1nsa
aeoc...uaUn'~eiIcn
d"'" '," "
n,nP~d" e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte
" hOtare , Rezultate, .foarte iutet'esante au fost obtinute ~ n cazul
" erceWbrii' 'iitisenfual:
. 1It~u, 0 da ta "et1ectul a et rate "' ':""- I stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei n sala "Olctiabrskii". Eu am
1L .;" toate cal 1 r, . :,/~o
_ , '

"' ' '1JuUl'ii

,,',

"cu,
'.'. p" , ,,
, ,

,1I.~oe, ,' , ,
,
'
:
' ,

ee,. tI'ebuia $i fie 0 Poluate 'foarte

" ',"

cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie

~
,, , , ,

'rli'.1-"rn; ' 'ca<Arif c'

", --
, ,

,...,":;7"~i'
Ne-fa'deveneiiciirat'''1'~
nceput ln\>'esHmu'ea
, ,

.maluril
.or: Aco1bunde apa, in
.
"
'
,

'
,

infilttatia. ln cteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart

trecea 0 Parte ~<1, Inelulw -".' IUI mal
"

'. Co "',
.., ',. 1avo ral)! ~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit
. "!
,

fte" , n tfu' tt wu
"'
)
' ': oatnen
""' ' ' Or .
~;
ln s ,:
uuo"LUJ<1energ ,,'"
,. , , ,
,
,
_ " _

""
eti<:i a o-m.",: est nainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde,
'

t." , 11 , , , , '

,e
,
','.
" '

i'~="''';;&.
p.I1I11<1\1UUC, ,'"
specifica Speci4lizaU'" '''? ,

"" ,

"
,

'
'~e' n vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa
:r~~p#$i~6 are '6nf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~
,., "asupra iocwtorilo't,dar vine'liin afara dintt..o !f,aviicar-.:tnlCe la:t;1iva ;l:eci..~metri de . (
extsta ~Izone \\uptea b
'a'sei1i~et;~ sUU'
_~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea. siint de "

. sala. Verificnd, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11 curge apa,

jj ~to/,i, tnerar e. La: 'p ~ burg'-r-. I.;
,'

.1..L
) ,",
.,".", ~uv , d e
"""" "d , ,
,
,
, in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul
, ...'" ~-' ,

,,' r"tS ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUU

.' ' v ;
,energetice "
apei n locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal'
""
irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' ,~ t", ,

. gate tlure ete. ",

se aftiin apa. ~

."" ,'" '" ".. ' " . '"

'

. ,." A "" p'""ot

,"
, cWilasemenea, cercetiri fi utile n u "n umat Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am
,'"
c6nstru).';.;a
"
. ,'" ,pe, ' utru '
,

vI' '-"1.. . ;;"

lor Be locwt,dar
,
"Pc" ,

=ere " '

'

~ penttu" pr~Iectarea ""

,mteleiete de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatstirii
arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu
"
"
un gradndicatde bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic.
perjC\itate. ,
,Analiznd rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista
. r"~
"')
" fapa.urm~a'cons titw'i..o' in' 'Vesti'; ' ,:
nimic mistic n posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de
~' Lad' oga,
'
g, .""" "

LacuI",
~
, , ,, , , ,
o--G _ ", ,
, ,,
,

:
, ,

'atapoluant
, _,p
~otar~,m ' "Lad9~aformaunei IiInbilungi manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~inentelese demult
,&i'Yrfui"""'c~
, $SCUJrt,
,',
.,
lar tea cu fost'or are form a, 'un,el p~ de cemeala
" .Iume. "
,

"
$,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul'ut ','

' -
J," ,
.. ,L ' ',L-->
UtlDa' pe '"".',', ah
care deSeltat-
,

'

o spun e' ,Pro1esorul, '

,.,'
l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .const n
,'" este
' i este ;';!;.\r.:.~"
I!b~oIut't:Orec~' ,~, ""

<11f~de ~
'"
.', ,.'.
Volhov pe" IIIaIurile
, ,
carua ,es accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, cmpurile acestora,
at1i<'"
yu, combinat deconcei1fl1ite P ro"
:"sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'"
,-
.tetn.ic:e, foarte multe iar.cmpurile con~ 0, informajie muIt mai complet ~ mai exacta
de ~?t. decat obiectuI fizic ns~i.
FoSfotuI
a: trbUi &1aiba ~ elfOrm'd~~;:~:"..me~
,.
J
 156 157
' ,

nseatAna~' se putea 'prevedea clin

'

La nivelul final' cinpuriloTQbiectelorvii ~ nem au acele~i

,

Intamplat laFernobyl? ,tImpceea

rn-a intrebat cmeva:
'
'
ce s-a
caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gnd
,
"

- Testanle aratil: cii inca cu doi 'in' ,

, amte de accident,
an: in' negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului
campul Centralei atomo~electri ce 'd e a Cemobyl au apirut neviu putndu-iprovoca prqudicii. ' '

.deformatii ale structurilor aee,s tuia care au dus la catastrofii,. "

' n interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor

- P0 t fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~
' '
... e
,
e avane' la: once'' te1ltrala
'
'
'
nevii, progresele distructive' pot trece de la om n campul
/atomicii? 'i obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii centralelor
- Da, ns' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica
.
sa" . "
.nucleare ~i alti speciali~tin ~ectoare de lucru. de mare riispundere
pentru dinucam 0 karma destu
I?e~ml1 bine de I1n an trebuie si fie oameni .b).l'\lla.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a
fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a. a, msa mvelul meu etic
~~

;
itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' p caz contrar, tara sa
subcon~tient
, nu este des tul de nwcat. . ' d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie,
ln '.dlagno,sticarea
" oriciirui obie ,este neces~a
.
intrarea n '
,
'

Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD structurile subco~tiente

contact cu acestala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii ,poate crea
ale ,omului influenfe~a energetica piimntului ~
curio~ivor ncetca sa diagn tich~eo, '
centr~iiatomo-electrica ~i 0
'

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale,

dupa aceea vor chelicom o:e p t, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i ,
Toti bioen\tl"geticienii,
vindecatoriide tlal~ clasa au un nivel
lucryl cel mai important.
. " foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel
~truct cmpurileinformational- '
enetgetJc~.sun~eterogene ~i intrarea ncmpurileinformaponale ale Universuiui ar fi foarte
de dlv~se subnivele, n protl!s\ll diagn os tIciri 1 0
nu am ""'HI ,
blectu lui dac,a
"

- peribuloasA. ncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor

""""' a .'
", ...~
sufi" clent <no,pur! 'a4u ce un P""
, , , ,

pot -
"

reJUdlclUprin
,
, '

' prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua tl :onSideraree.aitiitile~ce

""n, ciilcarea S tructuriicm pu lw
,
'-. '
"
"
""

, ,
' ""lectu
~" lUI' res p ectiV~l ,acest lucru
, ,
,

'
,

ale .acestora; poate duce la rezultate negative,

1'. poateavea uf! sflir~ittragic.
" " , '

Subcon~~tul onwlui controleazi ntJegu! Univefs, dar este

" \
. l
'
'
deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de
Ditectia ,'ttnei' ntreprinderim-a.
.
ru gat si teste z ".capaptatea
'
metri n jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaa
profeslon , alaa lucritorilor . ,

B10energetJca Permlte stabilIre8 pe tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc n
,

. '
baza
. SGl'1sului a 10"'ot0 grafie sau ,'
,

,
,1 nu numat a c
'al' ltfl
- ' 1or pwfesionale,
dar ~i a$Abitati~ destinului' ~I' de asemenea reconstituirea ..
"
,
'
campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului .
. n tre gl1 informatia confinuta tl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea
infdnn tu
a,' " 1egate de Vlata omului.
, mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la
," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' de rigoare
. ' ' capJlIpatului copiluluiliteratura politistii;
~ vind comp atibilitatea ~i formar ,ea unw colectJ.vde naltadasa Campul fieciru obiect viu ~i neviu confine mformatia nu
}Zultatula
,

, ftOSt '1nsa neatteptat" . du a' untImp

'
, ,

-
oarecare '
(,f

numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~

tllegatUracu ceea\ces-a
muncitorii s-au at~at att d e ul't de ' munca P"
lor nct au incetat ntamplat in jurul sau. -Structura cmpului oriciiroi inciiperi
sa se. mai duca acasii'. ~Ormeau la SeTV1CI provocnd
. "
.
'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i
nemulp:unirea so!""or ..a multealtec<implicafii familial. '..-,'
" formai de, 88emeneafu e. , actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici
'. ntr-~ ait coIectiv .
UrIna testiirilor '

miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra
blOenergetJce eticient.,... muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril "',.

-' cu Rluit capacitiitiIe

depllflt or au sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea tltruct are loc
' condu catorulw
- " ~I lucratonl
"
..
aucerut acumularea de energie negativa' de catre ,. structurile
schmtbarea lui. . '

informationale ale incaperii. '

 158 159
'"
'.
, '
Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe .
structura
cmpului, unui, obiect, asupra 1wse?I,. dr eapt un. atac .de r8spUlls
' '.
Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or
de aur. ~ era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o
"

Structura
~ .. unui. obi. ect ~Vlue la fel de autonomi'. ca, ~i
structura cm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona
,
data a displrut nu Se ~e unde. '.
...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu
..
asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'e itIDormaPtcu asta.. feme, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. n caz
.
" .
.
. contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. n campullan~rului exista
- dQpiiord
. Odata. e de consuIu$e mi 8-8 opnt~,
,.'

.
d~i e ra un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin
Dco rdat'. Mi-am &dus amint e ,e
,
,

, d Ufi HelI er. am pout

. ,
. .
,ceas uI' m
' ,

anwnite conditii. ' " " '

.
,
, ,

mini ',~ ela DCeput... ron"';oneze ':

Mec aniSnUd de decl~are -

Femeia nu' 111-11,crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mt1aa venit din nou

'.. ~:"
;~existi,
.
DsAicum
'"
cii11tpul1Pclin
fim"';n
~~ceasuIui
Am
.,...,neaza..Dput
~iam ,6escoperit 0
siistudiez
. .}~~
, ,
, ,
'
_, ,

la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a

. putermca spartutB.
a acestul8;' Poo urmare triii le lIastre emop~e
aparfinutinainre une( fernei' care, h timpul blocadei
pot deforma - . Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu era
. ,structura cmpuIui'~' b"
0 lee; I1eVlU.~ in,~ fel si aiba la gtill el ci n camera, IlSii:infomtatiaprivind acele evenimel1te
intluenti asupra Ob~ - . ::. rldeplirtate ~a tixat ~iS-8,'pasttat n camjJUIobiectu1ui. '
'
.J Nu de muItrili.-a teld-OI1at' '" . "
.,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= :.~, nu--a $pus .ca
luta.fuarte des la La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie
eR1ISIUnt~Ireaotiona violent!' ,'. ,

tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a

din Jara. ~cmpul ruIw $1vid ci este deformat de fust dedicatiimbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA
progr'ame'deuri.i, .,

," . .
feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de
~
,

ii,spul18:taWui::i. ,..' .. . ameliorare. Am continuat eutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii .

.', ""
"""'ldteIege
'. m. JU~ tii~ eviu:televizorul, ca'." este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii.
mai putemic
fiigideruI.'toateobi~tele;:-'
eloip t1Spw1dcu aceea~ . 1, te porti urt, cu ele,
mo:::;' .~ .
atunci cnd feffieia
. este llcasii. n ~care!litii parte' ea Se simte
bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La
. T~s-a mirat peste miawii:
.,
buCtirie, lngi perete, -am indicat focu\ unde trebuiau'sa se
""'~'
.tel e)/lZO' ruI 7."
Al1'I . eu:ap .fIUteri
, .

".-'''''''''''''
Dcatpot~
' ;"~''''''M -p ana
' - ~I. gaseasca platttae
. careconstituie cauza botii. Femeia mi-a
,~
"
,

lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I. asta nu

"
Atwn~
,,'
l, ".
corifimtat caaoolo erau ~te '<;teva ghivececu plante' de
. apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor
depinde de tine CId e cee.. ce se petrece pe Piimnt..
.
-
..,'"
~I CtJ-Ide fit acum?'
...LGnd~telafaptu1'ca~
:. . .

vinovat,'. cere-p'.. lertarepentru

'.
'
,
si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea era
favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDSttuiefaptul di
dupa n~terea copilului, nu-i
. mamei femeii, n timpul sarcinii ~
sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut.
p~ceau plantele. ACest program s-a fixat D subco~tient ~i
DupA 0 Jumitate de orA tatil ~a. CO~tlel11:1zat...'
ferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i
mfurmatia.
primitii de la roca 1iteleVizoruIa' si :m~oneze . norrlurl. Carispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora.
. .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~ ~ me . Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleste
~I pistreazii informa' D' '.cme~ .m-a,~~t. B.CUmuleaza
mvidiat privind un deterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor
obiect de-ahneu , in~ l-~ 0;urma "iani vii face un rau daca.
"""
eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.
,
- i\O$tt fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la
poate deveni, de
iriiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru .
 1 161
160 "
, .
'

' :..'" '.' ", '

lIStj1neo.~uJ motiv de aIer'
,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de
.
nain~i BaU dA
e pm m altcntrupr lamA 1.,.~~, pni n Foarte orl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lcu cpmputerul pe
,
. ~
','
'. '

momentul cam! omul le d

'"

em.oponalde exemplu care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am
injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un Pl!~,cu are H. intoxicat, vzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau
pr~ q(:\8f~~"aaityrat~c~. Exemple !te inf1u!IDta ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcmpul calculatorului ~i
~~' intrndin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic.
,a oblecU!\oro.eviaaupra omului:O~ use foarte multe.
,Q~eie, eraIa od,iIm- A .'. ... . Efectund diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a
,a.ID tr -op~lUI1e tm preunl",91cpm 1
' A

. structurilor cmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii

" d'\fi CII~
"'." am pului
nefavor abil er a nevol",..."sa .stea ,ca.rnera.
D '-
,
,
'

"" Ultau la tele,vizotiar

Co pl1l,s~,
' feme,t&. . .
" vOla sa- cltca$a." Tele~rul
, ..

apareau de obicei cnd ma suparam pe cte cineva. Probabil ~a

.~ 0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\Ds ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Cnd cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, nsa eu nu
.. , .
~aDtQl:S
, . qe la od ihna- starcmdesanatatea
" f1emeu -
scazut '
bruac i fae dct sa, expun faptele, aa cum s-au petiecut. Pentru
~ ,'"

ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /l ~ea ~e

" "
restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe
,
CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fat de .tele~or \fi
mine fiindca I-um suparat. ~i peste cteva minute I-am gasit pe
deursul & do~saptimnii
, atacu unUl' oblet fievi", la nivelul cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De
cInpului. , '.'
,
' ' vina era un program distructiv care "stiitea" n cmpul meu. Cu
,trei ani mainte de naterea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un
",','
,0
alta Pacientii are m ul";",p'Ie problem.e cu. snitat ea, pre~ta .' - Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in cmpul
,
de.p~'W~tI1)1cealestructuril .o "A'~ ,ulUI. ~'. u;ezm otiveie.
"'0" tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat
i;
f~ '
fiHi"':",,"
.
.de,..-""~-
' ,~
," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi .
ca;.~lucra, " ",
.
,
'

."
.'l,\e,~ura'.1-
,
'. "'

-.,
'. ' , . .
"
,
'

.
,

..
,..
..
' .....

'""
.
,
" _

sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care

eU intramn contact,
,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a
, at+'~t';'~ica de ~cul GU
'."'i'1":'~'l)ri, vec;!t/l.~ "~ .nncatPt Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta ' reactionat pro~pt la acestprogram. Cmpul sau, drept raspuns,
'.. rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa lini~tit".
ce am
niel nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea, "
'
,
'
'
.
, ,
, ., .
,

~.i4M:aIAt."'b' a,
,.
,

,F1JI,D,.ptmtru,~~ddragoste? , eliminat 'programul din cmpul meu, calculatorul "s-a

. .
'~r:~ '.:.j/X-"j:"; ',,' .\.f
,,'
.. ,r
""" "','"
,,' ,";

,'"
.,<',"";
Am hotart sa verific daca maina poate sa-~i schimbe atifudinea
'-'."
,"'" -'
Ofata,e;te Cu'ra~~~chitPcul de PfO$t'dis" E" fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum cmpul
cap'ota ~e} ,maini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest caleulatorului reaqioneaz D mod diferentiat la cmpul fiecrui
faPt j)analll' va decl~ o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la
f;
prpgramul de ura fa,1"."'de \.ln <,,"".Lul,
.ftn~ "
t oblect ~ el Ilvaraspan d-e \fi ,
'
. persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de
, ...;
ace~ moici,d la nivelul cmpului ~biec tu l". V1!1~1 . .
,
.

'
programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea
cel neviu
reacpon.eazaidentic. '.
f,
" . suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat ca
. .
'

acesta i ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise

~ obiect.~e~upoate <letennina clar un mecanism pe care-l bnuiam de foarte multa vreme ~i
defO=a:~~dfp~ c: ~ or omulw, Sa nI: amintim cum care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ru aparatura
btea.;q,
"NuPI;l ge te -~
ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI
m,. O doare.'
.r
", . .
p
- d:
sptman
e ,ea." ny--p a.semenea
pedagogie' intr~ 0-atiu'1dine mcorecta fa<; de lum e care va' genera
-:
.~,Ct~~
i' ,"~

1,1
.. .
.
,
~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

..,' 1"
VIItoareleprobleme ale omului, '
 ,.,>-'-
""""""",.-

162 ,
" " ' ,',
/63
,,~~~1~~iitili,ia
plnSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a
rugat silviid
, "'e este caun, Am neputsa-i stu~ structurile iCI).~~ot~t~ucate,iiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~
~~%~::fii~
" "."
lOfluent a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a
~:~~tat legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflan ',"
,', '" ,',' , ' ,
14r",,.',ii.,;I'ti " " "
Mi-am RU!.1llt ,l'plate
III am
~ al careiprotagonist am fost '2hla~
:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i: i~j~fiC: eu'A.mra~U~;iD"at~hellll arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatca
,

desenate pe I;~~~
'

icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte carton, ~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am
~i"api~dut c,ahttiJe a~ten~~e,
cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze
:
bine, L-arn dus dm w

icoanelefatade stapna, Nu ncaJca~Ie oare,legile n raport cu nou D atelieru1 meu < .iiar~1 n-a mal '
vru t ~ funcponeze nsa de ,
,

ea? DotW,icoane, una reprezentndu-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii ac'easta data'pent~mult tlmp. E, curios daca exista un mo IV l'
'

. pe Sfitit1,ll,Niollje
.fiiiitorul ,de lniouni, erausaturate de ma terial in ac easta
,
poveste CIUdr~:
~t..
Testarea a aratat ca asupra
aut
,

'
progrlUJ1ede,ura ~idistruger,Suniiasacrilegiu aparatulut'de Tadi0 a a,clionat un uvlec t n'eviu Am inceput sac
" "
,
, ,
, , ',
'
,

Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ - chipulluiIisus

distrugere. pe .
pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv
"
'

era oieoana care se

stiipn~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare ,
deta/iata
gaseala un metru de aparat ,

a dorit an~terea
primei ' ,

iCOausedoved~te ca artistul care a pietat-o nu ; " ' " ,

fiului~, Qmul ,careare n mpul sau Il$tfel de programe nu .

da ta am lOS " t ru g at sa consut1 un.-,b;;ot dintr-o'tar
'
'

,'
a baltlca,, '
,
,
'.

aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana '

DefonJ]atla
,

','
,

pu t"caerm'd a campu ' 1UI" "$<lU

' .i
<
boala care tocmm
, '

' , ,

- ,
"

Sfintulu, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#,divine fatAdecopii ~i "

elile tatiUui comise cu d"01 anl "
"

incepuse. erau declan~tee ,

de tat ~ ace,e~i el il.codat dezicerea de Divin ,n icoana pe care

"

inainte den~terea cQp;luluLf:stsavIlit un sacrilegiu legat d~

a pictatcO'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa obiectelede cult Am Illceput s';;' intrebpe marna copilulUi daca
vremenaacametA, ' nu'tine m~e vreun evell1~e: t~gat deicoane sau de obiecte
, nainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaioanelof, n
'

" "
,
biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap roximativ cu vreo doi ani natnte
' mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru , de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a,pus <>icoana in baru! in ,eare se
'nu, era de juri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~ct , de vedere energetlc acest
fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica lucru semiina cu , 0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotriva unui QlJiect
personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi D'IVlll1't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de
,
,

neviu~ia '

I1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i ' , 't

strtlctura,iinformatlv-energ:tlc'a .a t atalui fiul care i-a 'mo~tem
numlfi,tnstarea de ihi!l1naredivina se pictau icoanele cu vopsele aceasa,,'t < st ructura trebUta sa Ispa~asca
p'entru imperfectiunea sa
,
dizolvate n aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla spiritua,la.
,
, ,',
pie;zenta I1 preajma Jor armoniia structurile cmpului ofl1ului "
Orice: oblect neVlU,.oncat ar pare~ de fantastic; se raport~aza
bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuL n med, individualla once alt oblec~ m 'clusiv la om, Deoseblt de '

'" ta acest lucm m Obiectele de cult Aiti ar

,

Astfel de icoane, giisindu-se n camera, influentau caracterul,

Puternic se manhes , , ,

' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai n sens pozitiv, Iconitele 'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a oamenilor care, 10
' ' "
,

pictate de un om ntr-o stare normala, chiarsfintite n bis'enca pot' virtutea profeslel

b:
lor, tre Ule, sa intre in co~tact cu asemenea
,:, ,
aduce rau stpnilor lor. Cu att mai mult, cu ct tot ce este legat obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, , '
,
,'.'
de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem ,,,",
!,
,
',.
tara piedici ~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un
1
.
l 'nari icoane ~icl1 aile
negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,
-
 . .-,' ;.

i:f~;T"~
~:;~'

164
165
atrib~t~reli,~~aiIe,...
":.. A ultrat Wttt PTemplu1Dollihuhn$u.a JZgonitpdee tticue
.
e ce.uita ~luJitOri~
.
~~~iSlll\l~
.~iblie? ._
Fac 0 mica parantez. Mergeam prin or~ pe lnga 0 cladire
vmdeau ,i cumprau in temple..." Testez sa viid ce aduce in. interesanta cate amintea de 0 stalactit. Privind la cliidire, am
energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o simtit ceva scitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am
~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui, "casa a verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce
Preoforinu simt, ori nu pot
dm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn
energetica Templelor. . , psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru
Analiza bioenergetica arat ca, pentru restaurarea campului determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl.
Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau. Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul
intuitiv al armonieifiira risa a ajunge sa ntelegem Jumea, de
,~. Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla
/
aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin
0 biserica in ruina~i cei biitrni ~i amintesc cum s-a' incercat simplul fapt al exist~ntei lor. .
aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa
. aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n
dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tniir ,i chipe, structurle energo-inforrnationale ale' Pamntului s-an produs
carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea puternice schimbari negative. A nceput cumularea ~l ~ctIvarea -
~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu cpva ani, programelor. de distrugere ~i acum once gnd negatlv, once
mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor
apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit nega~ive ale cmpului inforrnationa,l al Pamntului. La niv:lul,
. intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de cmpului are loc 0 separare n deua tabere: a celor ce tmd catre
treizeci de arii cnd incerca sa arunce n aer biserica. iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare
.Am nceput sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia? accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a
De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au structurilor biocmpuriJor cu programe negative
constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de
\) dinarnitare ca ex:ecutant, nsa, cnd a viizut ca biserica nu puteafi
demolatii prin dinamitare, el a nceput sa facil eforturi deosebite
sa-$i p!!nii n aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~
Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i
comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea
programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. ntruct sotia
~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu
tOln. . .

Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe.

povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiintaluna,
vie.
~iPiimntul de asernenea ~ i1cfoarte inteligent. .
, . .
 ,. t 167
'(
f
ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeen subcon~tient tara piedici,
\'.'.::" ,',
se pianteaza fcarte adnc, se pstreaz foarte multa vreme ~i
deoarece 8ubcontientul lucreaza n regun !1Utonom, el poate
receptiona informaP!l n mod independent i rara 0 selectie
'
.,;}"
critica,
." ,,'~':;:it\~:':i:: '(",';':'
",' ',,: ,,'

" . 'CAJPfr~LVf}V Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a ctorva filme

,"
sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, baz: nivelul
~
agresivitapi con~ente i $lbcontiente, Am VOroit deJa despre
:.--' faptul ca valoarea agresivitapi subeontiente a oriearui obiee!
,', trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent ntotdeadnapoarta
n ele 0 ncarcatura de um~ism avand un foarte .,sczutnlvel
,de exemplu,de
agresivitate subcontient. ln poeZla lUI Pukin,
Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice ale o",,'1lu;.. indicatorul nivelului agresivitapi subcontiente este, extrem de
scazut.
. ' '
Dar sa ne ntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrulzero, film,cea
de
':',,",
'\.
,i':,:"" '. .'
'" "
animape ;,Tom i Jerry": agresivitatea
,~eparte:conti~nt -.
,,Alba ~zapada l cel
~pr~ o~ului\\re'~~H1Aabsohiotceea c~Unconjoara:
"

subcontienta - plus optzecl.Mat

s~atlul,obiecteled~,tlZca5n9.~e, tilmele,.spectacolelepentru
~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea
t;a toa~ acestea ~
de !?mpuri.l1fIergo-informationale re
mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Cmpului uman. ,'" subcontienta-. plus I!oizeci,Acestefilme, I).Cll.\dabOl1mtellor
ciuzimea; ~~ dupa vizionarea
" externe intrduc n 8ubcon~tient
Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lului i cali!iiWacestei
. lor,' niv~lul agresivitatii subcontiente a eopilului cre~te de cateva
mte~Ct1unL. baca. fill11ele i.,..c~le ;au n 'ele elemetite de
agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor cmpului ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au nc~put sa poarterspunderea
. ~ pimtru ncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta nseamna ca ncepefie
omulUi cu urmri uor de prevJiZut. ' , ,

ncepnd a: augustl~5 are loc 0 cretere a agresivita\ij destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Cnd aceasta ,

s~conttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamntului. destramarencepe de la vrsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la
\) , degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzndu-l capacttatea
Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total , .
\ viiala,
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi prtll de agresiUne. ,

Atunci de ce sa complicam~i sa ngreunam viata copiilor ~i

Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate n arta
occldentala, de m~ e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a prin intermediul unei arte distructive?
propagande! frtet Cnd tara, noastraa fost invadata de un
nesraflt torent de videofilme; procesul influentarij Sa vedem situatia filmelor care rulau pna nu demult pe
subcont\entului a scapat practic,de'sub controL ' ecranele cinematografelor i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa"
Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor, ar~ agresivitatea: contienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta
,

mofenslVe .la pnma vedere, n cea mai m!1re parte a 1er contin - minus douazeci'", prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta,,; atZeCI
, .

~rograme"de, vio.!ent,i, ceea- ~mare~te i mai mult pericol~l, ~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al deertulUi : ml!1US
1 ~aizeci i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla 1

168,
.,
, "
,,' ,'';
" .
"Andtei~qtJlio,r;'p~S" .dou~eci~inrinus'
" d~i
Iatce<ice:arept~titat pentrilndi1lft{f."
. "/.
Cercetnd , tUye!~1 .agresivitatii
. grupuri sodale, ind\lsiveele
i alt\liilli~ilorpo1itic~
cntretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data n plus
de infailibilitatea sistemului autoreglirii cmpurilot.
.'
Acest lucru consta n faptul di omul care apare, !Je scena
manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului
, spectatorilorsau asCultatotilor. Daceell90municarea Icrulcu
-~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate
subcontienta minima' i 'cu 0 ma:xirlia ncarcatura de iubire.
Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii
publicului'Toate steleleestradei, teatrului i cinematografiei
noastre, tara exppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate
SUbCPDtenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi
duce la 'IUtoelit)1inare:omul ~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa
se mbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Cscena din cauza
unui accident nefericit sau, prin voia destirtului'.i
,
, ,.,,, a ntm plirii" ,
carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente. "
De aceea,llaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui cr1tiret sau actor
trebuie si ipCluda nlfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0
imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de
iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca
permaa.' La primavedere pare surprinzator, nsa acest
mecanism acponeazii~ n sferapoliticii. Politicianul cu un nivel
ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i
inteleetul aici trec,pe planul al doilea. '
Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru
tinerele femei, n special pentru cele gravide pentru ci' spiritul .
'
mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adncii este
patrunderea agresivitiipi n subcon~tient, cu htt ea este mai,'
periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul
con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar n proportie de
doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil,
deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci
...
,
,
, 169
- ~~
'~ute' plittvzeci,
la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gndurile
>;'11:,
marnel.
' '
Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate
s\lbco~tiente
a" diverselor ' popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile 6siircinate erauduse sa
ale v7iteze expozitii, erau nconJurate de lucrun fTumoase, de
muzici~ i iubire. n satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede,
gndete, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~
copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata
chia,r ~i de privirile S1Tiiine,, Acum sa neco Imagmam pe
.
contemporana noastra bruscata ~i njuratii pe la cozi, nghesuit1i
n~ijloacele de transport n comun, "destinzndu-se" n fata unui
videofilmoccidentaL.. '
,
" '
Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu]
karmei nu ntotdeauna reu~im sa veI1em ntregul proces al
autore~larii cmpurilor, ct de precis, ct de complicat~i cat de
nenteiesse de~ara ~. . .
'.
,
Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple
lozinci ci rezultatul \loei ntelegeri profunde a lumn ~I a legllor
,
acestei~ Dificultatea ~onsta n aceea ca trebuie sa \J.vatiimsa
'
asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ
cumaterialismlJ.!,'religia cu
~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,nalt1i cu pragmatJsmul,
permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale
, .
ctidiene. '
'
Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat Qtr-un
pmces incontrolabil ~i arta, n acest sens, nu ,a jucat un roi
seundar. ncepand de la mijloul sec01l1lUl trecut, pnn
dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~
Sljbcon~tient,.apArarea acestuia mpotriva piitrundem agreslVltapl
devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or
occidentali au 0, spiritualitate siizutii~i un nalt nivel d:
agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza
structurile biocmpurilor i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl.
Poti veden expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D:
la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa
nteleaga despre ce este vorba, . '
1
 170, 171
i ,.."',.,.,...
'.
.

. deseoperire n~teptat a constituit-o pentru mine

'

$piritUaiitale; este gn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment.

expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior australieni. Dupa testarea Pictnd ctev!! tablourid~te'Spre subcon~tient, mi-am dat
ctorva lucriiri fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive seanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfel de picturi eare poate
~i,
asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de a1ona"de sute de,' ori Qai putetnie asupra lumii spirituale a
i~biie ~ comuniunea.cu O$mosuI.M-am oprit n fata unuia Ofu1)1ui.n modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele
dintre 1OOloun..Pt a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus fata deautor; fatAde ~ea lui interioara, fata de etica ~i
dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Afln~u-ma n preajma acestui tablou p(!tfc;Ctillne.ncereBrileundr'~ti de .attea 0 picturj terapeutica
~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am ~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau n vedere dOllrterapia
, mmentm cmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata: flzi, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea
-~.deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de spiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlourieare
lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0 sunfplinede spiritualitate ~ide iubire. '
fo~e naltsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de
I,ublte, 'agresivitaiea.
,
con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de ,'Analizand. cail!!d~zvOltrii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat,
, ,
coborte, '''''', ' testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii
. Ac~t:tabrou. ~a a-~ cr~a nici un fel de asocieri' co~tieiJ.te, )pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i,
vmdec.a bloenergettc omul, i dainf11IU!tii,interactioneazii cu el "civitizatie", nsu~i cuvnwI ,;cultura", vine de lactlvntul "cult".
cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am t'tct{;atsa !ratez COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre
cu aJu~oq.d,t,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lmit de pUterea lorde acfiune ~a.~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .eva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura
Atuncl amlnteies 11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor .ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol
Avnd 0 structura~ctiva a biocmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~ suprem al unittii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila
?um~ s~iritul, sniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor, divetsificarea;materializareasauceea ce noi numim "civilizatie",

,

Icoana: Plctat de un om cu 0 nalta spirituaIitate nu ni.1maica-I
,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar I ~i' protejeaza.
Tablounle c,on~PQranear trebui sa fie create ca ~i icoanele
p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii
C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~p arta
adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual.
Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul attor,
~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se mp~tie rnvIit. Qaca
m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori
Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui
ntinpee civilizatia ~ctionaz n dpmel1i1ltransfonniirii fizice.
,'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-ritr.oanumita etapa a ciVilizapei
nd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura:
Pentru ca procesul sarilmna ilemtrerupt se cere acumularea
vaIorilor spirituale, n societatettebuie sa:existe structUri care sa
respinga doar bunstarea materialii, fiziea ~ care sa pregateasca
po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas
putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala, "

avand 0 putemic retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele
se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescntr-o ~I~tina, A
rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, , . .;j,
Lumea. d~ azi triii~te t't principal prin necesitatle sale ~i
aceste sentlmente repre~ntii- vrful infim' al aisbergului, iar ceea
ce nu se vede -' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de
Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cultura" ~i
"civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se
earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta -
plus zce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de
"eivilizape": agresivitatea eo~tientii -' minus eincizeci,
agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma

l
 172
,

,
la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce
.
civilizapa poart fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat parametri ctorva Jri' pentrua determina
potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei,
Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,
Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea
-
subcon~tienta plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta
CAPITOLUL VI
zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea
con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia:
agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus
c'doua sute zece. Analiznd datele de mai sus se poate spune ca
Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei
America este tara cu cea' mai naltii civilizape insii pentru '

.' 'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia Ce este diavolismul?
mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~]
civilizapa,.Vnd un bun potential pentru viitor;n Rusi'fi
.
prezent nu exista civilizape nsa exista 0 cultura interioara, un Traglcu1refuz al omului, de, a a~cepta ideea ca adeviiru 1 este 0
colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta
.' fi toate,
.
.

, ,.. .
proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ cu CIOCI~II de a~
Rusia, .
'
in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a
adeviir Schimbarea lum se produce . cu V1tezedifente ~I .re 0.
nefltr~ruptiico~entizat:e, Nenteleg~rea .1egilor I~II ~I
nciil~area aestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~
'. puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom
creeaza "
",

structurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane,

. Existenta
'

n .diferite religii a nopuou de diavo~m acum poate

-,
. -,' ,
..
fi studlata ~I an lza... din ,Punct de vedere blOenergetlc Cil
. al
ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,'
.
C'
uno~ tem deja faptul ca gndurileomului creeaza un sistem
. .
.IDfiormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe
autonome' atat pozitive cat ~i negative. '1 Programe e d'IStru c..tive ~l
'
'programele rau 1Ul' eXls... p
'.." ID cm , ul informaponal ca un organlsm
.
independent, guvernat de anum~te legl,
,

Cum am 1uatcuno~ tI' nt',,, d e existent.... Programelor dlstructlve

".
.
~Icum am -Ineeput sa luerez . cu ele? Cereetarea ~I an al'1Z8
." ID "pul
.

....
structurilor biocmpurilor demonstreazii ca cam
 < 1
'"

174 "
, ",,-:
175
J 11' "-", ,
.
infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womeniri exista maseimari de . ... . 1 .
pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de 1 0' pr~d1i a unui asemenea
deVlOe meV1tabl n "VIrus'."c!\re .

oameni m decursul riiJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de

-'
permanenla ne p~de~tegr e~dile.'n
. ce fel actioneazii"VI11Isul "~
,cum se dezvolta el, ~ mIfi al' t chiar pe mine. TrebUIe sa
b\>a1a~idepind 1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece ~~a
recunosc ca acest studlU a, destuI' de periculos pentru ca
ne&tingherite dJ1tr-un,oml'l1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeassprijin,
gre~elile mele putea~ ~ fi tale att trli'Cat ~i grupului
din.,~at!ea ,.bloCUlui,~n~fI.~~'progJ1lme' alomenirji,.,'A<;este sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile
ptogtaniesuI1t ,neutre panil iicliPa n care nu aparcondipile mJireuna ~ care lucramilii
biocm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap
pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri
negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea pacie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a pro. gramelornegatye. Daca "

~liminarii acestor program.e, elencepsii se activeze ~'oa1\erepede

. '- <t area legtlor se manlfiesta .printr-o anumita forma a
-mamte mc",c
..
,

. ,

'1 i: dupa
'
,

1987dimenSlUm
.,
'.
. e
1
,
,

, - ,
"

~Iacest luru ,se des~oarntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe devierilorstructnrale

.. . aleblOcampUn , '-
defottBapllof au cr~cut conslderabll; au mceput sa"-'.villa ni~te
,

activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede .

~!
organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, pedepse muIt mal gr~e~ l"'" tru diferitele pacate. Ce, mseamna '

de aceea de decurg pe pedepsemultmm gre . 6::abmuHace ceva negatWItlpotriva

h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" !1sa,;viru~ii" ','
.
t- Capta ncepesa se amplifice 1t
disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eaz programele de.wstrugere il sa sau.a unpi~lto~, atonel 1
, a~:: ~n biocmput sau.A ctescut 1
omului. Gnd orgalls!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la deze~1 de on ~I sa se.actlVla
calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gndurilor negative, il 1
grtduril0r ndreptate spre ra~ ~I resiune ntruct.gndul este 0
ns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,f'p~tru
'VitttsUl,i;cte'Bta6pli1t~t'mb'Ji!ft~;nril~eri1 ponltl-v:--Pa~p;;a U..,nita te, ' iof0 rm.atlO nal
.. ..,
-
,
at gan ,\ln 'le reie'
, , . ' ct+J"".'enultiinii
~~le bune se
.. . ii. apo. ~t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,,
,

.
,
1
,'.
. "
,

teunesc ln structtJn al"

' ,
: .., , ,
,

~st~.'~Lea ?f!gJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ ' '

.
ootsttucroripebaza'aestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata ~aSe ani n ,campul, Iinf,~rmatto~ual al omenirii are loc activarea
, Qrientate ~1 spre ravietuire ~i spre' distrugere.
Cfelac~~ cea dteapta (iar calea .ceadreapta 0 i:ansfituie structurilor
Foarte
.
mter,~ts
'.. "
" e 'comporta
,

stru
.
cttJn 1e orien tate spre
, ~ '
, "

crrW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~ prin 'a~ti~ea '. '.

ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe
. di$tritgere.i1ainte. de,wate, e1e ii.nd,sa distrug~ structurile
spiri~ate p~ni()rdlale 'care, 'deza gareafizic a
care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm iSpiriful cOnstitUleun 'sstem etlc,' tinde sa
"
orgamsmulm. Daell o~ . ar:I:h~:portlln:t
.
energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor
spirituale distt.uge mai nt' suf\etul Onlului dup' care ,trece la piistreze integritatea. c 'unea se 'ndreitptaspre
, destramarea corpulm ~ztc.spm~:u~~~e;e~a fie bolnav mmdes.De
demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i '
exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de aceea bolile grave ,nu mtot d ea, una sunt
. .
un rau ntruct protejeaza
.
.. .
' u luenirile '
'

. AI ""wel "sta
, ,

tnpotrivademoam 1 stroctu ril or spm

,
_tuale , ,
,

' deceriii D campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda R '

,
'
,

- d
can, lt tul distroge~ structurilor
,onbaalaeSterezua
une,.
'
psihii:,n sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul
fizica.,' 1tita-
'

,
comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic,
'd
spirituale. n acest caz ea va uce la dezintegrarea
.
"

care"patninzi1dri1aimtintr-o ,eeltiIa'izolatii, ,ajun$~. s. se

.
' pnmu 1 caz Care, m mdelungata
, mea pra,ctIca m-a fileut sa simt, ce
'. , ,
mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul nseamna un program cKstruct1v,
ihfoinllijidna/ larivelul cmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta
diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea Analizam. cau~ele pentru care un tnar, bun, ~~priete::,
. c~
dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i ncepe sa renege legile Universului, el manlfestat dmtr-o. datii 0 agresivitate
. putermca m rap ,

~" -
1 prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca, n trlare,
1-

1
 ,
1

176 177
, . ~ .

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatl, sau.' Pragramul .de

ntotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este
dlstrugc:re se.831iea 11,biccmpIII tatl1,li; acesta l acttv* iar fiul abligatOriulegi$. d~ demolare, dar n creape demolarea trebUle .
~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am 11cbeiat aCest "
caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira, 11timpce, mergeam . si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este
altom dect binele scapat -de-sub ccntrcl.. .. '' .
,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,nenteles.
L>ac la' baza deq1.c!rii sta un nceputsplritual, atu~cI .
Av~ ~n~tuI.:a CIneva.a luat un bat ~i Ii 11ceput sa,.mi demolarea cr~, nsi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme
ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputs mi se 11~a. n ,
.
de neconttclat.' ," ' . . .
fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a flzicape , Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea
care aveam eraaceeaca ~ Clneva ma 11v~rt...te
.0
'

','Cc,.
, ,
'...
,
" ' '.' Intr ,.0 d.'
,
"',~, ,- o.wv " ',,-m"'itna ,
v
se
. autodistrug~ distrug ~ce.i nju~. '..
~~de~~alat.,tarea mi se "11rautteacu flecare minut. ~pa aeeea Muitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul
~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i n.; fost ,Mt de &eXUal;~. Er;!. vcrba de reclam~ ualll: na~ film
.~ .doml vrec clnClSprezeeminute. M-am trezit, ns staxea mea amcirican,Cense~: ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn
era la fel deproasta. Mergeam de parei nctam n unt. mi venea
intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te
fcatte grel1s naintez. ~ aveam senzatia uneigreutiti rellle de
cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pnila ~I".elulpnmel.eeakre,
parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac n wei. Acasta stare a fest
atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe
produsa 4e at~cul~ergetic al tatlui. tniiru1ui. n timp ee
seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el.
. ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacmpuLacestuia ~iel, a de.-a
.Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat, ntinzndu-se, unecn .
.lIlceput S3;1Jj,aatace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca ell1Bu~i
lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor proceselor,. ntmul
habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,ncareitura autodstructiva
vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au
dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de
crescut atat rouit; nct ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
d,~~gere'~I\1 \l1cc,?Wul,tatiilui.tniinllui.meupacient puteaJucra nt17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill
a~t Impc~V:1l;lUICat~I.,!IIlpc.trIva,altpr canieni $Ljneila nivelu! structurile informationale ereditare. ,. '.
. . .
.
,

fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra ,

natta ntregii lumi,n .specialn America, are Icc' prolife~ea
acestel strl.lC~n agreslve.ntruct.structuriJe distructive 'se
violentei. ri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~elcu
nutrescdin II}ciilc~ealegi1cr n rapottul. Cq. camenii, prin
sexual,itatea. Ce se ntmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~
.!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".t tcate fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera
Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatl baiatului,' de stramc~ii acestuia
. n prim.a ceakra~i devine neecntralabIl. '
procedat la ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~
~Inc~~t.M.am cc~yinsca, cCntact cu unprpgramnegativ, este
.
"
"
, , . .

~
pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal,
',Recent am acut .0 interesanti diagnosticare. Era vorba ~,o

dar ~lla cel blOe\fergetic, . catell cu un grad nalt de agresivitate: Cineva I-a satu~tpe stapan
,
sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el
a dis~t ~imult timp a fast un animal blnd, Iim~tIt., ..
Ce nseanlnii rau/? '

.' , ,"
J{
Dupa cteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm
ncastra. Una ~ acee~i fap!itn diferite
.'

Es~ imperfectiunea
pui. Stapnul a fcst nevcit s-c mp~~. . ,. " .
ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din
Analizez situatia. Cmele avea III zcnacapulUl un putermc
punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI nseatnna
centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI
demclare, binde - creatie. l1sa dezvcltarea ncului trece .
cc~iente a stapnului.
 179
178 "",

'
,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,Dtntlfa8resivdt~~ui AHi ,
'iJishliJ~~'~':~iitatea omului, ~i nec~itatea respectiirii
legitura~",
'

ntrtat, ni~ceakfa dincare cauza s"aU niscut citei cU 0 ""c",", '

dec~ a:uta.a:~r'e::~velurile,firie ~i~u de ba!lii, ~ceasta
a~1iridica1Rate~imultiplicattrapid fi CmpulacestOR. .CiJid
I:antulcrCterii agresivitiPf af;ltintreruptinsa izvondacesteia a . ;Z'e
se ~POrt ca 0 fiID~~;I;' nce
~
'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu
ntr~oalii~vindecator. $i,probabll
"'''' "' ', " -,':;:"",,c'i'-
I-,~~,,'~q
,

"
",
,

" 'v' "

'
,
,
,-
,,
"
,
, ,

'" " ,
mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de IIalta clasii, Boalanu-I
".,},;(~:",'
ci acest lucru il slmt ~."
. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea trebuie azvrlit din trup, ea este
doar. un bulgare de nMolare ". 1 1
" wu c.are~ppat e fi;foarte agresv. $1daca vm deca" oru
, '
programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, tl .' ' ", '
"
'
,
unor~nism .
geneiaI, ncmpul omenirii,eXstii un mediu agt;eSiv care,se nua gaslt cauza .~I I~ceput tr8teze n mod incorect, atunci fie
~
,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, . ci el nu va.reu~ sa VlJIdece~01nawI~ui.s-au fie va lua asupra sa boala
a programului de
Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganSmuni~,prezintii acestulapn.
" n asl!nilarea mecaOlsm .
mciilcm ,aie legilor,.De, ndatii 'C6;tUnilic.ercatsajung, la.acest
'

," b
8 1a 11110 Inavirea p'iicientului sau.' B oa1a '

,distrugere
,.., care' a ~U p tr ebuie s-o
, nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,nceput si omeOlm ~n plan sm1'ltual.
t'.-~ s l, se ,m oJ1i"
dlavo 1imu "
L '
, , ' ,

recunosC, mult mal 1t~ve~tiv dect bolile de la nivelulfiZlc, a

'

catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana,

'm It mai palide dect nivelunle fine
cercetez deladistantii biocmpul,acestoia, efectuez corectiile
necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am nteles,c nu eravorba
acest mvel,programe le suntu,
,

'
d agreS1ve ~1 ." poarta
,
extrem de , , ,
'
,
,
- ,

unele acestea ,?evm """

" '
"
"
'

de 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,ditect laprogramul general. al invent1v,mergand pin~~~, ~~troduCereain subcon~tientul omului
agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&focerce1ez dinpunctul de vedere
'

"
aunui program de auJodistrugere~ " Omul careincearcasa se lupte
, al ntregi[omeniri,'sa viid;dacrpot sa ajutcuceva,;ainceputo 'de la aceSta 0 ncarcatura
cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem
tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ distru ctiv.a care actIoneaza ,ln
,

gru pui ,meu a "'-lll,1 Cercat sa actioneze

,
,

,central. .'~Mta ,iii.'numesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii Cnd

,
,

,
a,
,

al '
,
,

informaJ1<>lI, '

acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'minusdou! .sutezece, ,

'

bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc

awesivitatea.subco~tientii plus doua sute," zece. Aceasta li, d.c:asup r:rno~tra . s"a,pogort Clivafoarte
atac. EXISta senzatla ,

.'
"
,
1Dseamnaea acest program nupoaten fixat nmodco~tient, el 'lin ~ moale care ne sugea IDtreagaenergte.
'

-este nesesizabi1;, tlschimb,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este "

maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei medicu1ui I-am ,

ative se poate manifesta lli mod
Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCt
observat demult. $amanii'n astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie : de puternice,
dlfent
,. Cazul . care u~eaza
izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul 1oase ~I. surnnnzatoare
, , po
t fi astfehde manifestiin,,
pencu t'
porter al unUl coU' dl ' an des pre bioenerg ~I' a,
,
, '
rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.ncalc,a Dlseutam cu un"r'e '
. ,
'
Legile Supreme include n biocmpul sau un program de "1 meu in pnvIDtaacestel
venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera
, diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele n planul fizic, Se a n,
' probleme nc;epuse deJa s~
nmnar de, omom ri f'aramotiv'se explica prin
,
$amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest
,

ca.ln prezent marele

,

afirm at..
luem; ndreaptii, structura ,biocmpului omului, insa nu -
faptul ca dlavo1u 1 s- a ';CUI
"'
b"";' ID 0 m . Tra
.., <u"
ducndaceasta
'na ca aeum, din cauza actVlzani
'

, ,

-
'

ntotdeaula el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind nlim baJul blOenergetl~llDSe ~
amen!, se dezvolta ~i trec la
compo\1lU11entul,corect. Cnd vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau' a 1' del' 1or. Vlolen tel ID 0
, ' ,

Permanente
, ,

omului ca acesta .se comportii incorect i de aceea n eL~i~auflicut ' 1 d Omenire 'care-I
' actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate e " ' "
siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv fi t
deterinina sa comlta. m~te ,ap e ' necontrolate,
. Am nceput' sa-!

..
180 <J
.' i.
expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln
plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv
in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam rostit etevaftaze
care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci
.
unele idei 'Suntdificil de insUfi CBd am inteiesacest lucru, l-am
rugat si ~gi 0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am
deruIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem. S-a~ totu~ Cil.
exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i
bu pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind
-aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce
minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0
eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen
miiintlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel
. bioenergetic. $1:.in cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIiznd
situati!l>8.ntintclesdinbiQcmpu'lmeu se g1sea un program de
distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic.
Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intmplataievea.
Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in
.
afaraluL . .
nbiocni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit
~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu
de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un
virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1
deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul
de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este
foarte mare. Comitnd 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti
excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa ctiva
ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii
~i'pe nepoti. Omul care .a savqit 0 fapt! reprobabili nu simte
aeest lucru ~i nici nu 11!clege:odat! decl~at, .programul de
distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom.
Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am
inteles acest lucm relativ recent $1:am ncepUt sa caut motivele.
; S-a dovedit ~ii, daca. nainte agresivitatea era alimenta'!a de
cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de
amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de
.\
'\'0
181
( .
.
"
exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate
de. tip ;,Ton\ $1:Jerry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de
aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea
sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de
c autodistrugerea omenirii. , '
Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel
mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a
deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala,
poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. ncerciirilede .
perfectionare ara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii
etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinl
duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i npotii, au din ce nce
mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e
forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de
sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mine,eu voi
dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii n fru. Cunosc un .tnar pe
care
. destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.'
. Odata, mpuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam
diagnosticarea de la distanta a marinarilor Hilalin cursa..ln pauzii
a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am
(ost de acord.' .'
n ncaperea intrat un tnir de vreo douazeci ~idoi deani C\l
0 ntini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tnarul a \lrmat de cteva ori
un tratamenf'cu ~oc insulinic, nsa starea 1ui a ramas grava ~i, mai
ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca
despre el. ' .
.- n copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele
evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste
capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de
influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gndurile oamenilor
~sa leinfluentez vointa. .'
, ..
- Strtd in post, ~icontinua tniirul.relatarea, am viizut ni~te
. .oameni care incercau sa escaladeze gardul titr-un loc interzis ~i
". .!;l'a de ajuns sa ordon n gnd, ca omul ~icadea de pe gard. Sau
. ' . ." mergea naintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a.
.
.::,j;> ~;omand
,,
,
,
" '
n gnd: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge
,
.,.,
't-,'-:
:",_,...",
.<-. j'Ir; .
 1;" < .-.".,..,.."

"',

''i'
...,

18Z,
,l,
,',,'0 "", "
" , .
IIJ3
..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocmpului trebpiecontrolat
,='~~1'~::=d~:=:~' printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intm.pla, atuoei
sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\' 'r IM'~'\ii\f,';.'~: '.:'
cre~reaposibilitltilor 'lftrece orientarea OInului CCie&ce se ~i
.J- ,
M-amtat'la.' pararnetni .a~vit!fiidnltufui, Erau la intmplcu fiul dUmneavoastra.M~na~i mar~te viteza in limp
'1l!~'.~~9;,; ~"",,~,~+~eli~'ie\ll ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea
indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'.. .

':. " etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacittile deosebite~i egoismul

:n~;ttmptn8rul~1:tlep~a:nuntJnle:
,.. <:\I,tinlpula,m
."i<'" . .
interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintrite de supirl1;ile~iura
inputd observca 'aptitullilIile mele SUnf dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a
.q~~ spa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma biocmpurilor ~ el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii
-~ mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar
duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.htitnpul~oteztUu~ cnd am fost
'tttJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"Js;.artiroptceva.~ 'R1Jl' ,ntr-o viatiNiitoare, aCU1l1
~tproces".a SQlrt8t la numai-cJva
l,'
$itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;Citev:ie am fost iatr-;; an'i...,
-
'1:. .;~;

sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma Cu foar epva ani in urma,cnd tratant bolile~ minle ~
. nu vedeam eauzelelor,ain ncercat sa vindec ofetitlde treiluni
bote~e$i. i-am~puscamor: '

.~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia. deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins
Pimin~ 1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat la biserici 0 lumnarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute
Peo.~I:Cnd,,'lasfatui ptec;tulUi; am'inceputsa citese (dupa cum am caleulateumaitbriu), fata aintratn'Colril'~ia.
rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara ncepea fost'dus lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare
saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~ negativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca,
) t
.eliIJica~pSihilitrie.,' . ' ,', "
,aturtci cndease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea
..,...;PIi~ si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul men? m~a intrebat '. de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii'
~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea
'.

'tati! $~Iui. '. ,",

L-am 'luat pe tatli bliatu1ui' n' camera 8l!tuntl ~i i-am
explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei,. rIplrinti. '
.- Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " .
'..;..-Desigur, indouhile vafiaici.
. -~i ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna
tanlirului. . .
.',' .
-'. 'Problemeie fiului sunt, n bunapll1:te 'determinate de
orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe
eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru.
Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ie,deosebite
iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urt att
de putemic p~ so1UJdUmneavollStrlin Iimpul.sarani?,
,. - El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta
de a mi domina: El are mari nclinapi pentru hipnoza. n familie
se ~tiefaptul elbunicUl su a fostvr!ijitot.
. biotlmpurilorretitei~illndmecaniSmulerimei a avutun impact
CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva
asemlil1itqr se ntmpli~''CU''fiul.dumneavoastra, ii explic"eu
mamei. tnirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail,
Amintip.vatoate'caZqrile de suprare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin
special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gnd la Dumnezeu~i
cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate
.v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gnd iertare]a
totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi.
depnii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru:
. Peste doua zile pirintii tnlrului mi~au povestit ca acestua a
. nceput. sa-irevina. bunadispozitie iar lor sperarita. n
nsanato~irea lui. . . '. '
Iar eu m-am convins nca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa
fie iltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului. . .
,
1
 ,lU
"" 185
,y , ,

. '
'
"

"Oamcmii arr,t,~, repret1 destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale
pute&;fi-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~. ~deJ'eaanaeeastitona spiritUaie ~i ladegnerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul
complex.fI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." Iltruct
unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor '"a unar orice fapt' de-a naas~a, ,se n.xeazin' cmpul infarinatianal ~i
biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1ltientubre~tii a iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este
zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei ndreptat, mpotriva legilor iubirii i UIlittii ne ,mdeprtea4 de
etici s~are~tru ci la ni~ bio<;mpurilornoi S\Jnteln1uft Urrivers, pravbac dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de
, lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce distrugere.De.ceea~~ia faptiintmplatoare Ile poate
,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ ~r",prQb1eme1ar eticii,este' iiIfluen\:!isaal1a, ntregu} $ens al eticii r~d n faptul de' a nu
. acumula a karm negativa'care, ajl,lngnd la un anun'lit marnent,
'~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii \Q,aSpf&pi,actfve ,pentru"
C1U1Q8fterepot
fi,~ Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere. Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrug atatpe noLcat
Am.t~~ aCt\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~
"
'
pj!-capiii n~tri.
U).
,
.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie
si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun S8temdefensival omuluiI La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i
rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui~areceatuncicand, t1ai jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit
sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlinVIMer~i1i.jl po.filipsipe lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Printii au ,ucis
o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii iubirea unuI n cellalt cuctiva ani nainte de n~ea copilului
ponsp~ faptelor.oltlulQide J)citlc;ateaLegilor"Supreroe. ~ia.ceast~ ~estrmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i
Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZC!'m,caeu "prezint Il~te cU 'c1irec1i~preis,...jfarmat ~pro~. care are acum a , ;J..
,1;
tulburiri ~ce: IIJlwdIDp!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau existent!... autunom,i.:<in,,',bia.pul-
,
",
,,1
copilului..Stn.K1tutile
uri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziAAdU+Se,inaeest mod, de bioompului . capiluIui!ii.tntntr~attde defarmate ncat!eM, sau
'.

~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii1u prins mviatitVcl fi il1nili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheaz.

Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat
.
~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra
ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,! au. llceput' sa-mi
~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insmi nceps
mcalLegile SuPI:eJI1t1, .legtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai
precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie.
Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de
inve~v. Elc pravOac a pu~:acti~ a.pragramelor
negatlve. stoc,ate ln biocmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre
unitate; iubire,resp&:tare . a Lc;giIorSupreroe n.el are lac a
creFespirituali . rapid. ~i anno_eastru~, cimpului.
~~easta'reprezint de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ntatea~i .
Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci nsii amuIe
. ~.
agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de
'
a~tiipasibilitateprintt-o.baali gttava. Dacamedicina va mv~!a
sa vindecetrupul i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,
.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea ntregii amenu;
mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge
pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:n faptul cit.ar
trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat,
altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil
acestui veac var piJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va
. '. .
constituidistrugereaaltotaameni",
.La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi'
psihi.n ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace nse8mni;A~
sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~
. psihicu1i.ri ~ trupului, Dar triedicina, nen!legnd adevaratete'..
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice,

distruger~ aflat m stare-emboonarundeva p -cmpul acestuia. ~a ~i b~c miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:
j
 . ".
\":":,'1" '.

!f4 .' "

"

,
~~Iii,Urt Je faptutcane ~i numai CODIIJI!icatea CUlin
l'.
,',
"
l'
;
l'.'
1 (~eneacopilla'nivelulbiocmpurilof poatedeveni P~QII$ft.
,
~am tl.t, stratCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul.
,
" Y,o! oopi1<'~:in ~ ~ jumatate, Care'gt'cuminte la ffiatoi,osan
~~;'n1a ~tacIiprin subco~entul sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii CAPITOLUL VII ,
":L'
~u4Ii~pilu4rile-aJI! regisit 111D111,
'prognunui de c~e
";multip~ ativ.Mai~ aJI!siJntit oslbiciun",tizic. '~~ ',f

~'~ duphnWtip nSiau llceputsA$ed~u~e ~. ,

~ritu;lll}~fin~- nci:rcnd sa-!. vindec pe copil aniptcfuat
;~~; sudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze
~',l'iip4mpultJj meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca, ;~

biQ,eo."get.i.cieniicare,tratea2:a ta.ra~ vadae ~icwntra~~ , .jncheiere

,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor cmpului pot
~~,rwo~amelede di$trug~"i,n'1inal,daca ei;nuau 0 ;', ~
j;,
~ '~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot ;y ,;, , , l ,~ ,; ,:\

.
'- ,,J, , ,. ,'; :', :'
~~~~ J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este , ..~tr~o~i" '
.n<$i co~l1erau,;a "
vi~spiritua1a a. oamenilor se
-

~Q,~t. c. '." "

, Spn]1i1a.j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i .onstt
de ,cele zece
"i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,.. ;1; , ,
\. M run J,.b
C ~&i
l!I; a
\iI' '
~J;~:'J ge-- I/'
~ ,doua . !IIW
b' ~ ~e ~ Pte
(i;;;V~' dis~ispirliului ",'il' obligii ,pe
' ,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa, ,

tij!ena. - cciItretrWtut!. , ,
, ,, , "
, ,
, , , , ',
'
" ,
;

iU:' "sa se
,
" , ,
, ",,
",

...~ ;o;"l'.:d W,~.in.""" ,Dacil )11PIjlV!,DH

,'

p~el. i?a1C!leavem o. ol\feare Idee, ccle

" " " "
"
"
"'"
'

~~!!'~: fljpt ~oluLun\1isaniw, acest i3Pte' ~p.tecmitafe"

nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln

~,sn~Ui APstot Joan ele~t
"

..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d vAd 0 destrirnare j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~

tnaItiagreei,vitateinstructuri1e
biotmpu\ui aate ~rrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconu,
~~.o
,

. ' , "" ' . ' '

~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriiid. ,'pe'P()~j:iiJe ~
'
!;.
,"

energetic' ,..,~=
" ~obtirlutu:rmatoareaors::.e:,
..':'"""'\' ''' '' '~clre
,

'i::.
,
,
"

" "'' "" "'acesre

""""''''''''''''!''''''
' ,.

,"~
- , se m~n;~ii
" ' ,

"
,, ,
,
,,
"' ,
,
,1,
,
"
' "

"
,, ,
,

',
'
'

".
"""',., ;..,' "" ,-

~ibOp~j,~ . IlUlUlawf.' dintotdeauna 0 iJIf1uen~ as!Jpra

'
"',,'" " -""","

'"
'"
,,',, ,
,',
,., , , """
,
, ,,-"

,'-

, , ""

semetJl, "Iacomia; mania, zgrcet1ia, mhn;rea, 1 invi~

",

' 01' mp ' pen tru ,ca e,oergiabisen

~' ~m . 'cii,interi0IUl ~
,

'l: " .. .v; ,

.'
'~!IlJ!1t'
'
' '
' '
'.
, ,
dlfecponate , ,
asupra parametruiuj
, celui mai ,
desftuI: ",'

, ,
, -,
,-"
,
, , ,,, ,,,
,

-
,
,
,

",
, ,
,
,

",

fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~

w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaeea, cnd n 'biserica seadue ul1 ""
"

.
'considerabillista p~ateior i une!edin ele, ~
"'
"

!,, omenfe&a:~
~ilCll." o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,u pmernice ;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m ltinur,
defQ~.,ale structuriiDr ac~,ra",' impacIUI'asupra spiritUlui Impor4rite, cle tna1.aisttuctJ.ve., '
, ..,:
,.}
4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din
~cturile,fine.Uneori,acest
IUCIVare Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fizi, copjhd putndu-se 1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie ntremperea sa:rcinil-
'Unbolnlvi djJpi botez ins nf'~ ast lucni:ii vindeca ince,Pnd u luna a mcea. ",.

, ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll; '

spirituaIe;,iiameliora'~ vijtnrulsAu; al ~piilot

~
~i'", ',' ",i"
refacedrumulpu:q.JrS deUDvel'Sindezvoltareasa lund con~
{
cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'u Divinitatea, ~ cel mai striIIs
~
"
~.'
-,.,
.co\ctate 1~1!D a cincea Jun: '
.~
,
~ ',-, .,
.'
"

iB.
Starea feme~ in timpul sarcinii determin foarte multe n
destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie
subordo!)a!,in prim~ rnd, inte~eselorcopilului iar a~ lucru
presupune 0 serie ntreaga de exigente:
.
formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului'. are loc pna
la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se
orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie,
caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana
care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele
,.
dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se
poate manca came ~i pe~te; delicatesele nulnai dupa luna a -
.
~aptea; '
~ dl?osebit de importantiieste Iuna acincea . cnd flitul ~i
Dumnezeusunt
. un tot uhitar' ,
-n timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare
~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlScani~te sentimente
oegative;, tTclJuie,sa accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este
el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau n legatur1i, cu trecutulsau sa
grabeasca viitoruL .' . ' '
" Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei
gndiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl
deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se
dezicede ViitoruI-copil sau cnd are 0 atitudine negativa fa'ti de
ferneia nsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai
1 "
elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate
.
aduce pr~udicii iI1ense
.
.sntiipi ~idestinului copilulul.
,
~ .
, 2. Foarte putern1ce deformri pfOvoacii gnduriIe ~i Eaptele
ndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine n sine sau n ait
om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale.
. invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii
1
- .
3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul n legtura cu
trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a.
.
ncetini evenimentele, adic atacurile ndreptat&' impotriva
timpului, '.
...
";"
189
\
.
4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire,
de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, n carte s-a vorbit
foarte';nult. AcestencBlCirise at1ii.pe locul al patrulea.
TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei
intern8tionale ~~ auzit' un glas iritat: .'
,
. ""7~AstziBeJgia nuise mai poate obpne, ,i n receptor s-a
auzi!siimnalul de ntre~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie,Am
. mai:fotD,1atnca'9 data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce
Iin~tI,.. plcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai
primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen
pentrti. convorbirear6 minela ora cinei dimineata. Am
multumit ~arn nchis.,,M-arnuitat la cml'ul primei tel~oniste.
Dupa convorbireacu D1iPeel a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un
. .timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca
bioempulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Indea
" plecat ~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocmpului.
, $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...
\.'
5. N~te deformr destul de paternice, ale cmp1,llui
.
bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii.
'. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a
structurilor ,biocmpUqIor umane 0 constituie, nciirctura de
iubire , caci 'iubirea este
. manifeistarea ce! mai naltii aunitiifi,i, '.a
.
armoniei luroii.
' ., .
Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea
spirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de
. Univers, Jati de ntreg~i trecerea de la intregla parte, adica
dragostea pentru prinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces
trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la ntreg sl're parte ~i
~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate. .
A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de
virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i
Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".
1 ./
. j
 .r
-'

IIHJ ,., 191

'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!nili fi.,un avntat il rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca
grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru ipe. eare , n ni~te miIli ne11dematice metoda poate avea 0 influentii
metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic." nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meut
Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste dectsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am
complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ,ASimilta tehnicii pierdut 0 jumatate de cmp, toa~a partea stn~a, de..a lungul;liniei
ponderomotbrografiei .estePo,sibil DS difibUtatea 'met.odei de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute.
, conl>ti h ~~ ci .utilizatreaAebnici a acesteia fariQ;;iaa1tji ,
Mel~ lucrus-a mtmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii
spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu"
8pwte, ftra chilluia ngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am .
p~ilede rigre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI- '

futeles ct de u~r e samori ~ ncii mprC\lnacucei dragi $i

cel!i-mp?rtant l eonstituie faptnt camet.oda espericulollSc apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa
~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av; - ma cumilltese nsa orgoli,ul ma mboldea sa merg mat, departe,
ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare
poateprovdca.:un rfiu orimlui. ' . ~,". ..
,. ;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I ntrec~'. AceastiloziIlcanva~ din
< ! cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a,
, 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra.
'
' ,~ mceream sa descopr defepunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai
naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns, ','
departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de
iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f fTagmentarea cmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl
d~i vine' maj lent, arnSchimb>,~teUrmaiimblt mai !!mun'cf!,' ntr-o atare'stuatie, ntrei'-patru l~i.infarctul de '

distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tniircare, mi~ardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul
W!iid.~eu:'~a decis, ,',; J' pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda
,,~V~fieu!,. ,','< ,," LazareV". Lueram p.r~c n fiecare zi mJa ncalcirile Legilor "
',"";...~,aiidialopa\~pa "RI~~Ji.azerev'I, ,Piirea Divin~tli catreasce~ mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam
Bnnp1u#u$r.tt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invlitr- ?Jl'8ios 'sa merg nainte. 'Pe;ne~~tate au iinceput aiiapara
", fi ,>f'im~itd
;i'
PI!P2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' ,
neconc()tdante n diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era
vieille":Chiar 1h.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide larg:de liis.oarea de'menghinaacapului $i."CUie1fpe care 1:
difurite senzapi, ntelegeam fiecare, durere de capsau 'ntepatura '
simteamlnplntatepeste tot pna la senzapa, meomparabilii, ca
diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am nceput.sa deasupra eapulcl nu am;biocmp,Cel mai cumplit er~naii aii ~d
ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~ suferintele cqpiilor, ~tiiIld di V10vatulsunt eU.$1 ca' met 0
, ~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra "salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn
meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de bloen.ergetlcii ~I de
, ,
rezultat, dar pe n~eptate n aoest proces au fast atr~ sofia ~ diagnosticareakarmei," ',[

eopiii, Cnd primeam, diverse ovitUriptintru gre,e1ile mm,
mpreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care i
, iubescnespusdeimult.N-ampututntelege de ce, ..,buieei si
displindapentrIJpiicatelemelesi~te n acel monient F;iceam
tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI
nceput aii sufere mai putiIl n 8chimb am nceptit sa primesc
,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
. 1
Nci putem l'urie punet relatarilor tniirului.
Escnta metodei nu const Ii mnuirea ei tehnica ci. in
dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal
periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea
,
mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om
care aspiIi:,.'la' .Divin se ncarca, de energiile ~perioare ~,

.,
 1~ ..." 1!13
. 1
-"

JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri , desc~ fati deDivinitate. Cu karma impura, pnnd ntr-o mila
IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~ ,
vila ia.rn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus.
sirnfirli~i,n~atidevenit princip p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca
Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai n starea cnd
imediat.sa ()bpll .avantajul tnaterial aturici lIJ'e'loc.nu 0 ,,~tere a karma este nchisa.
oopilului"ci 0 "ntreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat
ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., , ce-i aceea karma? -
Cnd,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN n primul 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunnt~~tide a.ceea
t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procISUI8similariiacesteia karma se poate lnchide abjurnd cu trup ~i suflet. Vindec~torii~
. cevasitnpJu.J;)in' pc,atetnetoda 0 pot stipni ~mai !oarte'
bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~!
Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. "
,~..,. ' posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle,mat~nale.
Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll.
Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iatecare poate apirea'n K~a omenirii, contemporane este att, de impur a ca
orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vd inchiderea ei acum este cu mult mai dificila dect inainte.
. prmcipalele ei pkateintr-o'" Dtrupare anterIDara. Ii descriu Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc
caratterul nciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie
COIWtiin1a~i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicnd-o
precisiiAnalizn&stuapa, wad c. gradul deprelucnire' a trebuie de gndit, de 'gndit ~i iar de gndit.
infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1 ca in karmatnea s)Jnt Asigurarea autorului relatarilor de mai nainte, care a ncerClit
prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza
aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or cmpurilo! saie
imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcmpbIIDainte de a
cohtin)JadiagnostiJ:area. . , au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire
. -. '.
'
unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va '
j
Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa ntelege ct de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~!
tra.n~onn inftngerea iD.victerf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost
va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm
un,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\taf akarrnei mele.,' ' , . adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pe
'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m
margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape
legatura CUiUnfapt pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc.
. Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . , corect ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce
trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtlnun z!lmc se gase~te
~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :. chiar ln noi. ,
.-
,' ,...,$i cine viirspunde'?
Probabil DiVinu~a
,
fOstrA$punsulsiu nesigue.' '
nfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare
om trebuie sa se simtii salvatorullurn.
- Putep fi convinsde acestlucru? '

,(
,
-

nt'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri

Tnarol a riilnas ihcurcat. L....
' erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia. '
- ~titi exact cnd primiti 0 iriformape co~ ~ cnd Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viiznd interferentete
d.formatii? .. "
biocmpurilor, c fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza
: Tnarol numi-arA$p~. !' activ pentru salvarea lurn i.estt\un salvator allumll. '
.- . La nivel1il- dumneavoastti ncearCa m~ sa lucreze
nebnuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI e foarte J ,Am vorbit deja despre faptI c procesele care au loc in
simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie
Univers sunt, arnbigui. Aspira1iJ.spr(\
, Dumnezeu, spre .p1JDctul
,"
 /
194
,

,'-," -
..
..,','J.-
195
-
'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~",
"
"
-
-', ',> ',>"

trbtii~ieali~ti'p~!~I\t~a -'
,',
,'- - -
":, ',',
~,,'

pastc,area re~or ~i ntr-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este

fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziun laniverot cmpiJrilor, 'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului IlSa imperfecpunea noastri
iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci>~t Bra, intehsificllf6a
, ~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea
diferentierii fI1!1teriaie. ," '
,
bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e
Indicatorii jeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati
' de1Jlasa,
.
spaVu, tinp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenal' iri!buie
pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca
Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i
exprimat in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji l1Jliirirea
timpuM, nfrtlci timpuleste It:gatde duiat, principalele proGeSe . prof1laxiaboliloreste primul pas n direcpa spiritualitpi deoarece
. n Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea . anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a
bolilot. n lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la
Utrifersului'ceeace se ~ ntan1pla I1 ptezent..
. .
'
eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale.
CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.l1ereaoricanu proces sau
Omenirea 'se ntoarce ncet dar neabituf catee Tatiil sau, catre
obiect eS!e diliototttia fizici ~i n acel~i tintp
cr~tereacdeziunii . spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra
,cmpuJui.- .
. ' '
.' ~ansa de salvare. .'.
Diferenpere'a la nivelfizic, adica sporirei necesitiitilor ~i
conexiuni/or' corpului cu m~ul ltConjurat0r tara o'premisa
spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea
corpului ,r~prezint dezvoltarea - ~i satisfacerea necesitaplor
acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanl este
condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. nacest Cel
Civilizapacontemporanli.este i1trochipareacautiirilor spiritUaie pe
care le-astriih1tut omenirea nmi/eiliile III1terioare.Acesta este
faptul care,condiponeaza corelap dmtre. material ~i spiritUal n '
.
aceasmlume. ' . ., ,
Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz \
partCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul
contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se
imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina
contmporan!i n-ar fi exiSUjtfrii C/iutanle de ltIi/eriiin domeniul
spiritului ~i al actiunii spirituale aspra o1Jluluidi succseleei sunt
materializarea acestor cautiiri.nultifuele decenii medicinli s-a
apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit
~i pentru dezvoltarea n continuare tnibuie sa' se reintoarca la
sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira
nlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!','siise mai
dezvolte.. ,
'
Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea"
spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu

'/'
 ,'Or',',;'>'-'

"

j"'/
, j'

\
~~,,:):

. .:
t:\
,;/~."
CUPRINS

.:"

PREFATA """""""",,,,,,;:,,,, 0 ,. 5
Din partea autorululo o.. 0" 0...00""""'"
'0 0" 9
, ,.. 13
CAPITOLUL l ".,.., ',...,

Concep{ia sistemului de autoreglare a

cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,' 13
CAPITOLUL II 60
.,'
Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60
CAPITOLULlli ..,. , . ,..., o..." ...'... 67
- .
000000.0000 00. 00' : 0 0 0 . 0
, . ,. 67
Te$tarea bioenergetica
, .

CAPITOLULIY , o " .0"" O"

150
.' "
\ Diagnosticultehnic : 0 ... 150
166
CAPITOLUL V .., , ,..., ".,.,.,
';..- .....
Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului 0 . ., 166
CAPITOLUL VI ..,
173
.. . .. . 0 , .' 173
Ce este diavolismul? " 0

187
CAPITOLUL VII """",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''

,- ncheiere 0.. . .. . .. . . .. 187

....

.'