Sunteți pe pagina 1din 1

Reglajul genetic la procariote

Teoria operonului
Celula vie dei are dimensiuni infime, are o activitate de mare eficien, sintetiznd
o anumit substan n cantitatea, la locul i n momentul potrivit necesitilor sale
metabolice.
Exemplu: n celula Escherichia coli, se gsesc ntre 300 i 6000 de substane
chimice diferite
Teoria operonului( Teoria reglajului genetic) pornete de la premisa c n
cromozomul bacterian exista un operon-unitate de transcripie alctuit din gene
structurale, operator i promotor, dispuse n nemijlocit continuitate, pe un acelai
segment cromozomal.
Genele structurale conin informaia genetic pentru sinteza unor proteine sau a
altor biomolecule necesare realizrii structurilor i funcionrii celulei.
Operatorul ocup un sector din cromozomul bacterian situat naintea genelor
structurale.
Promotorul este situat naintea genei operatoare i are rolul de a iniia transcrierea
genelor structurale prin asociere cu ARN polimeraza.
Funcionarea normal a operonului este condiionat de gena reglatoare. Aceasta
conine informaia genetic care dirijeaz sinteza unei proteine numit
represor.Represorul are 2 conformaii reversibile care ii dau posibilitatea s fie activ
sau inactiv, blocnd sau permind operonului s funcioneze prin asocierea sa cu
operonul. De aceea reglajul genetic este de 2 tipuri: inductibil i represibil.
Sistemul inductibil
n acest sistem represorul este sintetizat n form activ. Reglajul inductibil intervine
n sinteza enzimelor catabolice.
Exemplu: operonul lactozei
Sistemul represibil
Represorul este sintetizat n form inactiv. Reglajul represibil intervine n sinteza
enzimelor anabolice.
Exemplu: operonul izoleucinei