Manualul Dulgherului Aurelia Plesea PDF

AURELIA PLESEA MANUALUL DULGHERULUI os ec gzManualul dulgherului Aurelia Plesea Manualul dulgherului Editura tehnica, 1989CARPENTER'S HANDBOOK The present work is meant as a support to those who wish to acquire the skills and craftsmanship of a carpenter's job. It is written in an accessible language and it contains a nich illustrative stuff (386 figures, 11 tables, 5 sketches) The work includes: a classification of carpentry works: the matenals and the equipment necessary for these works; wood processing, usage and maintenance of cutting and hewing tools and utensits; wood-joining (design ‘and technology principles for joining the wood elements used in carpentry). ‘ways of supporting the diggings and the walls; scaffolding and frameworks used in construction-manufacturing and assembly: wooden walls. floors. ceilings and roofs: construction site scaffolds, devices and insialiations; wood buildings; general notions on work structure (organisation) and labour technique for the works of carpentry. ‘The work is destined to the pupils in specialised professional schools, to carpenters and master carpenters, to the companies which want to ualifie their workers for this job, as well as to all those interested in doing small carpentry work themselves.Manvalul duigherutui Cartea este scrisa intr-un limbay accesibil publicului larg $1 cuprinde un bogat material ilustrativ (figuri, planse $i tabele). Ea a fost conceputé pentru a fi de un real ajutor in formarea unei noi generatii de iucralori calificati in aceasta meserie care implica’, pe l&ngé alte lucrari importante. $i © grijé deosebita in ceea ce priveste valonficarea superioara si pretuirea resurselor lemnoase de care dispune fara noastré. Lucrarea se adreseazd elevilor din scolile profesionale si liceele de spacialitate. muncitorilor $: maistrilor dulghen, firmelor care doresc sé-si formeze muncitori calificati in acest domeniu, precum $i tuturor celor care doresc sd execute singuri mici lucrari de duigherie. Doresc si multumesc pe aceasta cale domnului profesor Cornel Popa, care mia dat ideea elaborarii acestei lucréri si m-a incurajat pe parcursul intocminii ei, doamnelor Lucretia Balea si Doina Popa care m-au sprijinit in cursul scrieni cérti AUTORULCUPRINS 4. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.4, Rolut gi clasificarea constructitor 1.2, Clasificarea lucrarilor de dulgherie 2. MATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE. 2.1. Materiale lemnoase 2.1.1. Studiul lemnutui 2.1.2. Sortimente de fem folosite ia construct 2.1.3. Conservarea si depozitarea iemnului 2.2. Metale 2.3, Alte materiale folosite in tucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezivi 2.3.2. Materiale de finisare 3. INSTRUMENTE, UNELTE, MASINI 8! INSTALATI! PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE, 3.1. Instrumente...... - 3.4.1. Instrumente pentru masurare. 3.1.2. Instrumente pentru trasat 3.1.3, Instrumente pentru verificat 3.2. Unelte folosite in dulgherie. 3.2.1. Unelte pentru cioplit 3.2.2. Unelte pentru taiat 3.2.3, Unelte pentru indeluit 3.2.4. Unelte pentru r&zuit 3.2.5, Unelte pentru daituit 3.2.6. Unelte pentru gaurt 3.2.7 Unelte pentru pilt 32.8 Unelte pentru batut si 32.9 Unelte pentru ingurbat si butonat 3.3 Magini folosite in dulghene. 3.3.1. Magini pentru taiat 3.3.2 Magini de nndeluit 3.3.3, Masini de frezat 3.3.4. Magini de burghat 51 scobit 3.3.5. Masini portabile " 4 13 14 14 15 29 35 39 39 a a At 43 45 45 45 ar 49 51 53 53 53 54 55 558 Manualul dulgherului 4, PRELUCRAREA LEMNULU! PENTRU LUCRARILE O& DULGHERIE - 59 4.1 Operatii pregatitoare.... 59 4.1.1, Sortarea 59 4.1.2, MBsurare? Pies2i0F.eeconnnnn : 60 41.3, Trasarea plOSEIOF orn oeeeeeererenraes ve 60 4.1.4. Verificarea pieselor ar 42. Operatii de prelucrere manuala.... 62 42.1. Cioplirea 62 4.2.2. Taierea.... 34 4.2.3. Rindeluirea .. 66 42.4, Razuirca 83 425. Datuirea secre - . 88 426. Gaurirea.. : 70 4.2.7. Pires... soe 70 4.22, Baterea §i scoateraa cuieior a 4.2.9. Montarea si demontarea $UPUBUTHIOF..nsnnnnsnn m 4.3. Operatii de prelucrare mecanizata nn 72 8. INTRETINEREA $! EXPLOATAREA UNELTELOR, sis SCULELOR TAIETOARE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI . 5.1. Intrafinerea uneltelor $2 SCUIELOE nn - - on oo TA 5.1.1, Intratinerea ferdstraului Incordat sn 74 512 Inennerea déltior...... i 75 5.1.3, Intretinerea rindeletor senna . 76 5.1.4 intretinerea burghielor .... B 5.1.5. Intretinerea sculetor taietoara ale masinilor. ze 5.2. Explozterea sculetor tietoare. sn ae im 1. Exploziarea pénzelor pangica... one . 78 5.2.2. Exploatarea panzelor circulare. : 73 5.2.3. Expioatares irezetor si burghietor ee nn 90 6. IMBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE at 6.1. Clasificares impinariior duigherest... -3t 8.2. Exempie de imbinari dulgheresti sesteseesrensstneaaie 34 62.1. Innadir. sn — ae 62.2. Solidarizari sontnninnnninninninininnnnanninnnnninnne nnn ees 9B 6.2.3. Neduri (Sau intalnin) ; on 101 7, TEHNCLOG!A IMBINARI LEMNULUI 120 7.4 Trasarea .. sna nnnnnnnnnnnn 720 7.2. Executarea taietustor. : 123 7.2.1, Prelucrarea manusia, sassebensesensneanaae 123 7.2.2. Prelucrarea mecanizata 127 7.3, Asamblarea §1 consolidarea IMBINETHIOT nn nenwnnn wn nnn 135 8, SPRIJINIREA SAPATURILOR SI A ZIDURILOR 129 8.1, Sprijinirea sapaturilor.. 7 139 8.1.1 Generalitat 439 3.1 2. Sprijiniei onz 140Cuprins 9 8.1.3. Sprijniri verticale 145; 82. Sprijinicea ziduritor se 148 8.3. Condit de calitate pentru sprit. 2149 8.4, Cemantarea sprijninior 150 9. COFRAJE UTILIZATE IN CONSTRUCTI 151 9.1. Caracteristici generate 188 9.2. Clasificarea cotrajelor. 152 9.3. Dimensionarea cofrajelor 153 9.4. Elemente componente ale cofrajelor 154 9.4.1, Materiale utiizate la alcdtuirea cofrajelor. 154 9.4.2. Modularea dimensionalé a constructilor industriale pentru folosirea cofrajelor unificate de inventar enn so 155 9.4.3. Descrierea elementelor de cof... 155, 95. Descrierea principalelor tipuri de cofraje.... 163 95.1. Cofraje fixe, 163, 95.2. Coftaje demontabile 475 95.3. Cofraje mobile 187 9.5.4, Coftaje speciale....... 197 9.6, Confectionarea coftajelor: 198 9.6.1. Cititea planuriior de cofraj si intocmirea sche. . 198 9.6.2. Alegerea materialelor....... 203 96.3. Confectionarea elementelor cofrajului 204 9.6.4. Marcarea elementelor cofrajulu.... wo 2M 9.6.5. Condit de caltate pentru elementele cofrajului.. oe BM 97. Asamblarea si montarea cofrajelor 2M 9.7.1. Asamblarea s1 montarea cofrajelor fixe... 212 9.7.2. Asamblarea si montarea cofrajelor demontabile 214 9.7.3. Prescripti tehnice pentru montarea cofrajelor 216 98. Decofrarea 216 9.9. Manipularea, transportul §i conservarea elementelor de cofra). 218 40. PERETI DIN LEMN 20 10.2. Alcatuirea peretilor din lemn. ; een 221 10.3. Realizarea peretilor din lema son 224 de calitate pentru peretii din lemn 231 11. PLANSEE, TAVANE $i PARDOSELI OIN LEMN 232 11.1, Plangee.... 232 V2. TAVANE sor renonnnnninninnnninniuntinninnnninnnnnncnnne 239 11.3. Pardosel “240 11.3.1. Realizarea pardoselilor 243 11.4, Conditii de calitate pentru plangee. 248 12. ACOPERISURI DIN LEMN 249 12.1. Aledtuirea acoperigurilor 252 42.1.1. Saipante 282 12.1.2. invelitori 254 12.1.3. Elemente auniliare 258 12.4. Condit de calitate pentru acoperiguri 25910 Manualul duigherulut 43. SCHELE one on ee 263 13.1. Schele confectionate pe santier ers 263 13.2. Schele de inventar (prefabricate)... on 264 13.3. Condit de calitate pentru schele nnn 265 13.4 Intretinerea gi depozitarea scheletor 266 14, DISPOZITIVE $1 INSTALATI! FOLOSITE PE SANTIER sen 270 14.1 Mese gi bancuri de tucru.... so 270 14.2. Cutii pentru depozitarea materialelor. 271 14.3. Varnite senna se 272 14.4. Alte dispozitive §1instalati eeesereerareseete see 272) 18. CONSTRUCTII DIN LEMN - ara 15.1. Tipuri de construct din iemn 274 15.2. Conditi de calitate pentru constructile din tenn 279 16, PRINCIPILE PROIECTARI IMBINARILOR DIN LEM... conn 282 16.1. Dimensiuni, abateri, tolerante 282 16.2. Ajustaje ree so - sooner 2M 163. Stabitirea si alegeree claselor de precizie 285 16.4. Precizia formei geometrice 236 16.5. Tensiuni in imbinanle din iemn . 288 17. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE DULGHERIE enn 29 17.4. Procesu! de productie in construct... son 291 17.2. Subdiviziunile procesului tehnologic 202 17.3. Organizarea productei stn es nnn ne 293 17.4, Organizarea muncti 298 17.4.1, Formele de organizare a muncit 295 17.4.2. Structura timpulur de tucru sense 296 17.4.3. Organizarea loculut de munca 297 17.4.4, Metode de organizare a muncii see tn 297 17.4.5. Fige tehnologice 298 18. TEHNICA SECURITATH MUNCII 7 299 BIBLIOGRAFIE 303 PLANSE oe svnnnstnnninnnnnseestn 303NOTIUNI INTRODUCTIVE Oulgheria reprezinté ansambiu! lucrarilor de executie a lemnariei pentru constructii (in special la cladiri). 1.1, Rolul si clasificarea constructiilor Constructiile sunt destinate asigurarii unor conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea vietii si activitatii umane. Conceptia, alcatuirea si modu! de executie sunt determinate de urmatorii factori: omul, care necesita anumite conditii de temperatura, umiditate, lumina, igiena etc.; activitatea omeneasca pentru care este destinatd constructia: natura, care exercita supra constructiilor actiuni variabile (biologice, fizice, chimice. mecanice). Constructiile se pot clasifica in functie de criterille prezentate mai jos. a. Dupé destinatie, exista urmatoarele tipuri: cladirile, care pot fi civile (de locuit, publice si administrative, socio-cutturale), industriale (cladiri de productie sau pentru deservirea productiei), agrozootehnice (constructii legu- micole. pentru ad&postirea animalelor, pentru produse agricole); constructiile ingineresti. care cuprind toate constructille ce nu se pot incadra la cladiri (drumuri si poduri. tuneluri, consiructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri. canale, conducte de apa. gaze etc.) ©. Dupé calitate. exista trei categorii de constructii: cu cerinte ridicate, cu cerinte medii: cu dorinte obignuite. Aceasta clasificare tine seama de gradul de rezistenta a consiructiei. de durabilitatea ei. precum gi de cerintele de exploatare.12 Manuatul dulgherului c. Dupa structura de rezisten{a, se intainesc cladiri cu urmatoarele structuri. din lemn, din zidarii diverse; din beton simpiu sau armat (turnat sau monolit, elemente prefabricate sau beton precombinat); cu schelet metalic, cu alcatuire mixta; structuri speciale (cu arce, placi curbe etc.). Fig. 1. Elementele generale ale unei cladii: 1 -fundalie; 2— perete interior; 3— perete exterior; 4~ pianseu; 5 - garpanta; 6 — invelitori; 7 - fereas- ‘rd; 8 balcon; 9 — soclu: = subsol; Elementele unei constructii sunt urmatoarele (fig.1): ~ fundatia, cu rolul de sustinere a cl&dirii si care se poate executa din beton (simplu sau armat) sau piatra; ~ perefii, care impart constructia in plan orizontal, formand inc&perile (camerele); exist’ pereti portant (asigura rezistenta cladinii) si pereti desparfitori sau de umplutura (pentru compartimentare); peretii se pot executa din cramida, beton, materiale lemnoase, ~ plangeele, care impart constructia In plan vertical formand nive- lurile, $i anume: subsolul (sub nivelul terenului), parterul (la nivelul terenului) $i podul (intre etaje si acoperig); ele se pot executa din beton armat, lemn Sau grinzi metalice cu umplutura; — scérile, care asigura circulatia intre niveturi si pot fi exterioare sau interioare; acestea se pot confectiona din lemn, beton armat, metale; = acoperigul, care are dou componente principale, si anume: inve- litoarea (se confectioneaza din tigla, olane, materiale lemnoase, tabl&) si arpanta (este scheletul de sustinere a invelitorii si se poate confectiona din beton armat, lemn, metal).Notiuni introductive 13 in afara lucrarilor de duigherie, ta executarea unei constructii sunt necesare si alte lucrri de specialitate, cum ar fi: lucrari de terasare (s4paturi umpluturi, nivel), lucrari de betonare, zidarie si izolafi (hidrofuge, termice si fonice), lucrari de invelire (cu tabla, tigle etc.), lucrari de placare (cu faianta, marmurd etc.) lucrari de pardoseli, lucrari de zugrveli, vopsitorii, tapetan, lucrdri de instalatii (saritare, electrice, de gaze etc.). Ordinea normal de executie a lucrdrilor la 0 constructie este urmatoarea: s&paturi, fundatti, schelet de rezistenta, zid&rii, acoperig, tencuieli, placari, pardoseli si, la urma, zugrveli, tapetari gi vopsitori 1.2. Clasificarea lucrarilor de dulgherie Lucrdrile de dulgherie sunt foarte variate gi se pot clasifica dupa criteriile prezentate in continuare. a. Dupé locul in care se executa lucrarile, intalnim: — lucrari executate in ateliere; — lucrari executate pe santiere; b. Dupa importanta lucrérilor si gradul de calificare a muncii prestate, se realizeaza: — luerari cu caracter provizoriu sau auxiliar; in acest ci elemente constructive (de exemplu: schelete, elemente de sp turilor, cofraje etc.) care ajut3 la confectionarea unor parti de constructie, iar la terminarea acestora, ele se demonteaza; — lucrari cu caracter definitiv, care raman permanent in componenta constructiei respective; in acest caz se confectioneaza fie constructii intregi (case, baracamente etc.), fie doar parti din acestea (schelete de rezistent’, pereti si plangee, acoperiguri etc); — lucrari de dulgherie secundare; in acest caz, se realizeaza diferite dispozitive gi instalatii de gantier necesare bunei desfasurari a lucrarilor, si anume: cai de acces, instalatii de ridicat etc; — lucr&ri de dulgherie speciale; aceste tipuri de lucrari se folosesc in cazul execut&rii unor constructii speciale: poduri, tuneluri, puturi etc.; la aceste tipuri de lucrari este necesara 0 calificare deosebita a dulgherilor, Pe un gantier de constructii, lucrarile de dulgherie au un rol important, alaturi de celelalte lucrari, iar dulgherul este unul din principalii muncitori, alaturi de zidari, betonisti, fierar — betonisti, cu care deseori conlucreaza. El are sansa sd lucreze cu o materie deosebit, lemnul, care nu trebuie risipita. in conditile moderne, lemnul se foloseste in proportie de 85% la executarea elementelor gi structurilor de rezistenta, si numai de 15 - 20% pentru coftaje, schele sau alte lucrari provizorii. Pe plan mondial, se constat& ocrestere anuala constanta, de 2,5 - 3,5%, a utilizarii lemnului in constructiiMATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE in lucrrile de dulgherie se utilizeazd urmatoarele categorii de materiale: — materiale lemnoase; acestea au ponderea cea mai mare, utilizandu- ‘se urmatoarele sortimente: lemn rotund, cherestea (lemn ecarisat), parchet, scanduri rindeluite si profilate, furnire, produse stratificate (placaj, panel, placi celulare etc.), semifabricate superioare din temn (P.A.L. $i P.F.L.); — metale, ca otelul pentru accesorii, ofelul special folosit ta fabricarea sculelor, tabla etc.; - alte materiale, ca materialele pentru incteieri (adezivi) si materialele pentru finisare (lacuri, vopsele etc.) 2.1. Materialele lemnoase Materialele lemnoase au o larga utilizare in executarea lucr&rilor de constructii, datorité faptului ca ofera o serie de avantaje in comparatie cu alte materiale, si anume: elasticitate mare; greutate mica; prelucrare, asamblare gi manipulare usoare. Nu sunt de neglijat, ins&, nici dezavantajele: rezistentele neuniforme: pericolu! de incendii si durabilitatea redusa fata de a altor materiale. Acestea implic& efectuarea unor operatii supli- mentare (impregnarea cu diferite substante ignifuge, hidrofuge sau de prezervare a lemnului).Materiale pentru lucrarite de dulgherie 15 2.1.1, Studiul lemnului Lemnul este produsul unor plante - arbori, arbusti, subarbusti, liane lemnoase. Cel mai valoros lemn se gaseste in trunchiul arborilor. Din punctul de vedere al lemnului, plantele lemnoase se impart in doud subincrengatur raginoase sau conifere (brad, molid, pin, duglas, larice etc.) si foioase (fag, stejar, tei, paltin, ulm, frasin, nuc, carpen, plop etc.) in constructi, cea mai larga utilizare 0 are lemnul de rasinoase, care are urmatoarele caracteristici: structura simpli si uniforma, durabilitate Ndicata; proprietati fizico-mecanice bune. Deoarece rasinoasele sunt importante si pentru alte domenii (fabricarea mobilei, fabricarea instrumentelor muzicale etc.) si uneori e mai rentabila folosirea lor acolo, se utilizeaza din ce in ce mai mult si lemnul de foioase. Fig, 2. Elementele anatomice ale lemnului A sectiunea transversala; B - sectiunea radialé (1.1 - coajé moarté: 1.2 - coaja vie sau liber); C- sectiunea tangentiala (1 ~coajé (scoarta); 2 - cambiu; 3 - maduva; 4 ~ raze medulare secundare: 5 - raze medulare principale: 6 - inele anuale: 7 ~ album: 8 - duramen). Lemnul este un material neomogen gi foarte complex. alcatuit dintr-un numar mare de celule vegetale. numite si elemente anatomice. care sunt foarte variate. Acestea diferd prin: functille din timpul vietil arborelui forma si dimensiuni, pozitia in arbore si cantitatea sau numéarul lor. O mare parte din celule mor incd din timpul vietii arborelui. avand doar rol de rezistenta in componenta acestuia16 Manuaiul duigherului 2.1.1.1. Structura macroscopica a lemnului. Modul de grupare a elementelor anatomice observabile cu ochiul tiber se numeste structura macroscopica. Este importanta cunoasterea ei deoarece, in functie de aspectul acesteia, se pot identifica diversele specii de lemn. Ea este diferita in functie de specie, iar in cadrul aceleiasi specii difera in functie de pozitia din arbore si planul de sectionare a arborelui. Arborele se poate sectiona dupa trei planuri (fig.2), realizandu-se sectiuni transversale, sectiuni radiale si sectiuni tangentiale. Maduva este formata din tesut moale, situat in centrul cilindrului lemnos. Albumul este situat in imediata apropiere a cojii, iar prin el circula ‘seva. Lemnul din alburn este mai putin rezistent si putrezeste. Prin urmare, jin cazul lemnului pentru constructii, de obicei el se inl&tura prin cioplire. Lemnul matur este situat in zona centralé a trunchiului si este format din celule moarte. Acesta este un lemn cu calitati superioare fata de cele ale lemnului din alburn si rezist3 mai bine la putrezire. In cazul In care culoarea Jemnului matur este mai inchisi decat a lemnului din alburn, el poarté denumi- fea de duramen. Ca speci de rasinoase cu duramen, se pot mentiona pinul negru, pinul strob, laricele, tisa, duglasul, iar ca specii de foiase stejarul, nucul, ulmul, frasinul, sale&mul, salcia, ciresul, plopul negru si plopul alb. Dintre specille de raginoase fara duramen fac parte molidul si bradul, iar dintre cele de foioase — fagul, paitinul, carpenul, teiul, plopul tremurator, mesteacdnul, aninul jugastru. Inelele anuale reprezinta cantitatea de lemn formata intr-o perioada vegetativa (un an). Inelul anual are doud zone - lemnul timpuriu (de Primavard) si lemnul tarziu (de toamna) - care se deosebesc atat ca aspect, cat si ca densitate si rezistentd. Prin numdrarea inelelor anuale se poate determina varsta arborelui. Razele medulare sunt formate din celule in care se depoziteazd substante hranitoare. Ele dau aspect frumos lemnului, mai ales in sectiunea radial. Razele medulare se mai numesc i ,lenticele* (la fag) sau ,oglinzi" (la stejar, paltin etc.) Ponii sunt prezenti doar la lemnul de foioase. In sectiunea transversala au aspectul unor orificii, iar in sectiunea tangential se prezint’ sub forma de zgarieturi de diferite dimensiuni. Cambiul este format din celule care asigura cresterea in grosime a cilindrului temnos. In fiecare an se formeaza un tesut de coaja vie (liber) spre exterior gi un inel anual spre interior. Cambiul este situat sub coaja si se observa usor, imediat dupa indepartarea acesteia, avand aspect lipicios. Coaja (sau scoarta) are doud componente: coaja vie $i coaja moart3. Ea constituie inveligul protector al arborelui. 2.1.1.2. Defectele lemnului. Foarte des, lemnul prezinta defecte care limiteazé posibiltatile de utiiizare in constructi. Unele defecte micsoreazs rezistenta lemnului, altele influenteazS negativ aspectul lui. Din aceste motive, defectele lemnului trebuie cunoscute de catre dulgher. Ele nu pot fi evitate in totalitate, la intrebuintarea lemnului fiind admise o parte din ele (limitandu-se, ins, numérul \or), Principalele defecte ale lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a trunchiului, defecte de structura: noduri; crapaturi; gauri gi galerii de insecte; coloratii anormale $i alteratiMateriale pentru lucrarile de dulgherie 17 Fig. 3. Tipuri de curburi ale trunchiutui a-curburd simpla intr-un singur plan. > -curburd multipié intr-un singur plan: ¢—curburd in planuni diferite. Defecte de forma ale trunchiului sunt: curbura, insdbierea, conicitatea anormals, labartarea trunchiului, ovaiitatea, canelura, infurcirea, Curbura este devierea curba a axei trunchiului de pe linia dreapta si poate fi de mai multe tipuri (fig.3). Prezenta curburii duce la scdderea rezistentei lemnului rotund folosit la constructii, mai ales cand el este solicitat la compresiune. Datorita faptului ca fibrele lemnului nu sunt paralele cu axa pieselor debitate din busteni cu acest defect, piesele respective se crap’ si se deformeazd mai usor in timpul_uscdrii. Marimea curburii_ se exprima prin raportul dintre sageata maxima s si lungimea portiunii curbate /, in cm/m sau procente. insdbierea trunchiului (fig.4) apare la arborii care cresc pe pante mari si este, de fapt, o curba situata intr-un plan. Ea ia nastere in partea inferioara a trunchiului. insabierea apare foarte des fa pin Conicitatea anormala consta in diferenta prea mare dintre diametrele de !a baza gi varful unui bustean. Se calculeaza cu formula C=D0-dil in care: D este diametrul bazei busteanului, in m; d ~ om; L — lungimea busteanului, in m Fig. 4. Insabierea trunchiului Fig 5. Labararea *" runchiulut diametrul varfului, in18 Manuatul duigherului Fig. 6. Ovalitatea Fig. 7. Canelura Conicitatea se considera defect numai daca C > 1 cmim. Ea micsoreaza calitatea sortimentelor obtinute din bugtenii afectati (apare defectul de fibra inclinata). Labarfarea trunchiului (fig. 5) const in ingrosarea pronuntata a bazei trunchiului. Lemnul din aceasta zona prezinta fibra inclinata. Defectul se masoara prin diferenta dintre diametrul de la baza trunchiului D si diametrul ¢ masurat la inaltimea de un metru. Ovalitatea (fig. 6) se consider defect doar cand este pronuntata. Inelele anuaie au iatimi diferite si, deci, comportarea lemnului este diferita in cazul utilizarilor practice. Ovalitatea se masoara prin diferenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (Dd), imp&rtité la m&rimea axei mari O. rezultatul exprimandu-se in procente. Canelura (fig. 7) consta in valurirea suprafetei trunchiului si apare mai ales la carpen. Piesele debitate din bustenii cu caneluri prezinta fibra inclinata. Infurcirea trunchiului (fig. 8) apare atunci c4nd trunchiul se ramifica in doud sau mai multe parti. Ea se exprim prin distantele, in metri, de la capatul gros al trunchiului pana ta locul infurcirii. Lemnu! din aceasta zona are structura neregulatd, inimi concrescute $i coaj infundata. Defectele de structura ale femnului sunt: neregularitatea latimit inelelor anuale; fibra creata; fibra incalcitaé; fibra inclinata; lemnul de compresiune: excentricitatea: inima concrescuta si coaja infundata. Aceste defecte sunt vizibile, de obicei, dupa debitarea bustenilor. Lemnul de compresiune (fig. 9) apare in special la rginoase si consta in ingrosarea puternicd a femnului tarziu din inelele anuale. care primeste 0 culoare rosie-bru- Fig, 8. infurcirea trunchiului. n& inchisa. Arborii cu acestMateriale pentru lucrérile de dulgherie 19 defect au forma ovalé, cu inima excentricd. Structura, compazitia chi- mic si proprietatile lemnului de compresiune difera mult de cele ale lemnului normal, iar piesele confectionate din acest lemn se deformeaz3 puternic gi uneori crapa dup uscare. _ Neregularitatea inelelor anua- fe. in acest caz, inelele anuale au latimi diferite. Cu cat nereguiaritatea inelelor anuale e mai accentuata, cu ataét lemnul e mai neomogen si se comporta diferit. Fibra creat (fig. 10) apare mai des la foioase (paltin, frasin etc.) si consta in devierea elementelor ana- Fig. 9. Lema de compresiune. tomice dupa lini ondulate. Aceast’ particularitate se considera defect doar pentru cd este o abatere de fa cresterea normala, dreapt, in timp ce unele proprietati mecanice sunt mai bune. Paltinul cret este chiar foarte cutat pentru furnire estetice gi fabricarea instrumentelor muzicale. Fig. 10. Fibra creata, Fibra inclinat& (fig. 11). in acest caz, fibrele gi inelele anuale sunt deviate de la axa longitudinala a arborelui. Acest defect se masoara Prin raportul dintre devierea fibrelor - de la 0 linie paralelé cu axa piesei, h, si lungimea de referint& considerata, J. fiind exprimat in mm. Fibra inclinata apare in cazul bustenilor cu curburd. Fig, 11. Fibra incinata insdbiere, labartare, conicitate sau in cazul t3ierii pieselor din lemn f&r3 defecte, dar dupa un plan inclinat fat& de directia fibrerlor. Acest defect micgoreaza rezistentele mecanice ale lemnului gi ingreuneaza prelucrarea lui, suprafetele find mai aspre si mai greu de finisat Fibra rasucita (fig. 12) consta in devierea elicoidala a fibrelor lemnului in jurul axei trunchiului gi se recunoaste ugor dupa crapaturile care insotesc acest defect. Lemnul cu fibra rasucité este de calitate inferioara, se despicd si se prelucreaza greu. iar piesele se deformeaza puternic. Fig. 12. Fibra rasucits20 Manualul dulgherului Fig. 13. Excentricitatea. Fig. 14. Coaja infundata. Fig. 18. inima concrescuta. Fibra incélcité apare in general la foioase (anin, mesteacdn, cires. nuc etc.) si consta in devierea locaia a fibrelor. Fibra incalcité este prezenta mai ales in portiuni cu umflaturi pe trunchi. Zonele de femn cu acest defect se prelucreaz4 greu, rezultand suprafete aspre chiar si dupa rindeluire, si se finiseaza greu. Excentricitatea (fig. 13) const in devierea laterala a maduvei fat de axa trunchiului. Acest defect este insotit de ovalitatea si nereguiaritatea tatimii inetelor anuale. Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuta. se deformeaza $i crap mai usor. Coaja infundata (fig. 14) desemneaza situatia in care coaja patrunde in cilindrul lemnos. Inima concrescuté (fig. 15) apare in cazul cregterii impreunad a doua sau mai multe tulpini (trunchiul are o forma ovala neregulatd). La arborii dezvoltati normal, inima concrescutd apare in zona de infurcire a tulpinii si e insotita foarte des de coajA infundata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaz putemic si se prelucreaza greu. ‘Nodurile sunt cele mai rdspandite defecte si apar pe trunchiul oricaruii arbore, fiind resturi de craci inglobate in masa lemnului. Nodurile sunt considerate defecte deoarece lemnul lor are proprietati diferite si duritate de trei ori mai mare decat a lemnului din jur. iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. Din acest motiv, nodurile creeaza dificultati la prelucrare. iar rezistentele lor mecanice sunt scdzute. Rasinoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. Arborii din padure au noduri mai putine $i mai mici decat cei crescuti izolat. Dupa gradul de aderenté la lemnul din jur, exist urmatoarele tipuri de noduri (fig. 16): noduri concrescute, noduri partial concrescute, noduri c4zatoare (nu sunt legate de masa lemnoasa). Dupa gradul de sdnatate, se deasebesc: noduri sAnatoase, noduri vicioase (partial putrezite), noduri putrede, noduri negre, noduri crapate. Dupa forma lor se disting: noduri rotunde, noduri ovale, noduri alungite. Dupa pozitia lor in pies, acestea se impart in: noduri pe fata, noduri pe cant, noduri pe muchie, noduri longitudinale. noduri transversale. noduri strpungatoare si noduri nestrapungatoare. Dupa gavparea lor pe piesa, se intélnesc: noduri izolate. noduri duble (,noduri mustata*) si noduri grupate (.in cuib").Materiale pentru tucrdiile de dulgherie 21 Crapaturile pot aparea la arborii in picioare sau la arborii dobo- rati. Principalele cr&paturi care apar la arborii in picioare sunt: gelivura, care apare mai des la foioase datorita ge- U V rului gi poate fi inchis& sau deschisa (fig. 17.4); rulura (fig. 17,0), care con- std in desprinderea tesutului lemnos dup& limita inelului anual, pe o anumita jungime, si apare mai des ta moiid, brad, castan, ulm. Ea poate fi partiala sau completa a b Gaurile si galeriile de in- Fig, 18. Aderenja nodurtor: secte. Datorité faptului cd lemnul —_— nod conereseut: b - nod e&zAtor. este un material organic, el constituie hran3 sau ad3post pentru insecte (gandaci, viespi. furici, larve de fluturi) numite insecte xilofage. Acestea produc galerii de diferite forme si dimensiuni, micgorand rezistenta lemnului. Galerile pot aparea la arborii in picioare, la lemnul umed doborat si la lemnul uscat din constructii sau mobilier. Cotorat ciupercilor. anormale $i alteratiile sunt datorate bacterillor sau Fig. 17. Crapaturi care apar ta arberi a ~ gelivura (1 — deschisé: 2 - inchisa): b ~ rulura (1 - partala; 2 ~ completa): O ~ diametrul trunchivlui: d= diametrut ruluri22 Manuatul dulgherului Coloratille anormale sunt provocate de bacterii sau ciuperci si pot cuprinde intreaga masa a lemnului sau doar anumite zone. Lemnul cu acest defect nu prezinté modific&ri importante in ceea ce priveste rezistenta, modificandu-se doar aspectul lui. Dintre coloratile anormale mentionam: albastreala (apare mai ales vara, in alburnul rAsinoaselor gi mai ales la pin, dar gi la unele foioase albe - planga |); duramenut fals (apare la speciile fara duramen, mai ales la fag ~ planga Il); incinderea (apare sub forma de pete sau benzi) i lunura (const in aparitia unui inel anual cu proprietatile si culoarea alburnului in zona duramenului, provocand neomogenitatea acestuia - planga II!). ‘Alterafile sunt cauzate de ciupercile xilofage, iar apari- fia lor duce fa schimbarea culorii si propretatilor lemnului, Cele mai rspandite alteratii sunt: = rscoacerea (fig.18), care apare mai ales vara, la foioasele afectate de incindere; lemnul cu acest defect are aspectul marmorat (zone albi- cioase delimitate de lini negri- cioase), prezinta un inceput de Fig. 18. Rascoacerea. putregai, — putregaiul, care apare tot datorita ciupercilor xilofage, dar in lemn au loc modificari insemnate ale culorii, structurii gi proprietatilor fizico- mecanice, lemnul devenind sfaramicios; existé putregai brun (ciupercile distrug celuloza din emn) si putregai alb (ciupercile distrug lignina din lemn); ~ mucegaiul apare la suprafata lemnului umed si neaerisit, sub forma de praf fin, verde-cenusiu. 2.1.1.3. Proprietatile lemnului. Lemnul are proprietti foarte variate, care se pot clasifica in felul urmator: proprietati fizice (densitatea, umiditatea, umflarea gi contragerea, culoarea, mirosul si textura); proprietati termice (conductivitatea, caldura specifica, difuzivitatea termica si puterea calorica); propriet&ti electrice si magnetice (rezistenta electric4); proprietati acustice (viteza de propagare a sunetelor, amortizarea sunetelor, absorbtia sonora sau fonicd gi rezonanta lemnului); proprietdti mecanice (elasticitatea, plasticitatea; duritatea; rezistenta la tractiune, compresiune gi incovoiere static’. sau dinamica, forfecarea si despicarea); proprietati tehnologice (uzura, rezistenta la smulgerea culelor si guruburilor, durabilitatea lemnului). Proprietatile fizice ale lemnului sunt prezentate in continuare. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumul aparent al lemnului V, (se numeste volum aparent deoarece lemnul are si goluri in structura sa). Densitatea este important atat pentru transport, cat si pentru utilizarea gi prelucrarea lemnului. Deoarece densitatea este influentata multMateriale pentru lucrate de dulgherie 23 de umiditatea temnului, trebuie precizaté, printr-un indice, si umiditatea lemnului in momentut determinani masei si volumului. In practica se folosec urmatoarele densitati: —densitatea aparentd a lemnului absolut uscat ro, aceasta se folosegte pentru compararea densitatilor anumitor specii; speciile noastre au densitate aparenta cuprinsa intre 300 si 990 kg/m* ~ densitatea aparenta a lemnului la 0 umiditate oarecare r,; = densitatea conventionala r,, care arat4 cantitatea de masa lemnoa- s absolut uscata pe care o contine un metru cub de lemn verde. Aceste densitati se caiculeaz cu formulele mo Be. mo Po Pye ti Pex. Vo Vo Vrax in care: mo este masa lemnului in stare absolut uscat& (U = 0%), in kg; m,—masa lemnului la umiditatea U, in kg; V, - volumul lemnului fa umiditatea U, in.m®; Vmax — volumul maxim ai lemnului la umiditatea de saturatie a fibrei, in m*. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care 0 contine lemnul gi se simbolizeazd cu U. Umiditatea se poate masura cu aparatul electric prezentat in figura 19. Fig, 19. Aparat electric pentru masurarea umiditatt temnului 1 ~ cabiu de legatura la retea: 2 - tntrerupator; 3 - galvanometru; 4 ~ potentiometry; 5 - comutator: 6 - buton de grosime; 7 ~ buton cu ac indicator, 8 ~ scala de umiditate: 9 buton de masurare; 10 ~ electrozi, 11 ~ conductor de legaturd.24 Manualul dulgherului In practica se folosesc urmatoarele umiditati - umiditatea absoluta a lemnului U, care se calculeaza cu formula: Ua Me Mo,400 [%); ~ umiditatea relativa, care se calculeaza cu formula’ U, = B= x 400(%]. mu jin lemn, apa se poate gsi in peretii celulari; in acest caz, ea se numeste apd legaté. Cand toate golurile din peretii celulari sunt pline cu apa se atinge umiditatea de saturatie a fibrei (Uy). Valoarea medie a acesteia este de circa 30% pentru lemnul din trunchi gi difera de la specie la specie. Apa legata influenteaza toate proprietatile lemnului: prin cresterea ei de la 0% la Uy, lemnul se umf si multe din valorile care caracterizeaz4 proprietatile lui scad. ‘Apa care se gaseste in golurile celulelor (lumen) si in spatiile libere dintre acestea se numeste apd liberd. Aceasta apa se elimina mai usor din lemn gi nu influenteaza proprietatile acestuia. In cazul in care toate golurile si spatiile celulare sunt pline cu ap4, se atinge umiditatea maxima (Ume:), numita si umiditatea de saturatie a lemnului (a nu se confunda cu umiditatea de saturatie a fibrei Us). Deoarece lemnul este un material higroscopic (are proprietatea de a absorbi apa din atmosferd, aceasta patrunzand in peretii celulari sub forma de apa legata), el isi modifica umiditatea absorbind sau cedand apa in functie de umiditatea relativa a aerului (€) si de temperatura ( t ), ajungand la umiditatea de echilibru higroscopic (U.). Din aceasta cauza, este necesara eliminarea apei din lemn prin uscare (naturala sau artificiala) pana la umiditatea corespunzatoare conditillor de utilizare a lemnului respectiv. In functie de umiditate, lemnul se poate clasifica astfel: — lemn verde (U > 30%); — lemn zvantat (U = 24-30%); - lemn semiuscat (U = 18-24%), — lemn uscat (U < 18%); —lemn anhidru (U = 0%). Vatorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la diferite produse sunt: ~ obiecte de interior (mobila, parchet etc.).........U= 812%; ~ ferestre, usi exterioare......... oe .. U= 10-13%; — obiecte in aer liber. U= 12-15%: = lemn in pivnita .... . U= 19-20%. Contragerea si umflarea lemnutui Datorit’s cresterii continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se umfla. Cand continutul de apa legata scade intre aceste valori (30%-0%) lemnul se contrage, micsorandu-si dimensiunile. Este important de retinut faptul ca proprietatea lemnului de a seMateriale pentru lucrarile de dulgherie 25 umfla si contrage se manifesta doar in domeniul apei legate (apei higros- copice), deci pana la atingerea umiditatii Uy. Peste aceasta limita, oricaté apa absoarbe sau cedeaza Jemnul, nu se mai produc modificari ale dimensiunilor acestuia. Contragerea gi umflarea variaz@ in functie de zona de lemn din care provine piesa (fig. 20); din acest motiv, piesele de cherestea se vor deforma diferit prin uscare, in functie de pozitia lor in bugtean. De asemenea, aceste proprietati Se — Fig. 20. Deformarea pieselor provenite din manifesta diferit de la o specie diferite zone ale busteanuiui lemnoasa !a alta; lemnu! de foioase se contrage si se umf, in general, mai mult decat cel de rasinoase, iar pentru aceleasi specii, contragerea si umflarea cresc odat cu cresterea densi- t&tii aparente gi a proportiei de lemn tarziu. in tabelul 1 sunt cuprinse valori ale contragerii pieselor la cateva speci Tabetul 1 Valorile contragerii pieselor la diferite speci iacoeinaeemeseeaiatomscenes umiditatii de 1%. in procente Specia ; ‘ongitudt- | radiaté, |tangentala,| volumic’, | radiata, | tangential. | volumica nada; | ar a ay an en an Brad oo 38 77 a8 {| 013 [ 026 | 039 Molid 03 37 76 1s | or | 025 | 038 Fag 05 58 18 | 180 | o78 [ 0.39 0.60 Stejar oa | as i 38 145_| 015 | 029 | 048 Caren | 05 68 | 115 196 | 022 038 | 055 Ter a3 55 an 155 | 018 | 030 | 052 Nuc 05 54 75 136 | 0.16 025 | 045 Contragerea si umflarea se mai numesc, in practica, si ,jocu! lemnului*, constituind unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului folosit in construct, fabricarea mobilei etc. Culoarea lemnului variaza in functie de specie, de ia alb la negru. Ea ne poate da indicatii si asupra gradului de sdnatate a lemnului, Lemnul sAnatos are culoarea distincta, uniform gi, dacd e proaspat taiat, mai puternic&. Prezenta petelor arat& cA lemnul nu e sanatos (vezi coloratile si26 Manualul dulgherului alteratiile). in functie de culoare, se poate face urmatoarea clasificare a lemnului: —lemn alb-galbui...... ... Molid, brad, paltin, jugastru, alburn de salce alba etc.; album de frasin si cer; -tei, par, album de ulm de munte; ~ lemn alb-cenusiu .. .carpen, plop tremurator, album de nuc; = temn gafbui-brun... . duramen de pin negru; = lemn brun deschis...............ulm, frasin, duramen de castan; = temn brun gaibui... . duramen de stejar, gorun; ~lemn brun-roz.. .duramen de duglas; = lemn brun-rosietic. .. fis, duramen de larice, inima rosie la fag; —lemn alb-galbui-roz.... ~femn alb-gilbui-rogcat — lemn brun-verzui... sss duramen de salcam; —lemn rosiatic-brun _ cies, plop alb, duramen de pin, platan; = lemn cenusiu-albicios.......... duramen de nuc si de plop negru; —lemn verde-bru ...guiac etc.; —lemn violet-rosiatic..... . palisandru (exotic); ~lemn negru .. abanos (exotic). Mirosul lemnului se datoreaz’ componentilor chimici secundari si volatili ai lemnului (rasini, substante tanante etc.). Mirosul este mai putemic la jemnul verde sau proaspat taiat. Unele specii au miros mai puternic, altele — foarte stab. Textura femnului reprezinté aspectul structurii temnului si este deter- minatd de marimea si modul de agezare a elementelor anatomice. Poate fi find (uniforma), de exemplu la tis’, plop, mesteacan etc., sau grosiera (neuniforma), de exemplu la stejar, frasin, salcdm, ulm etc. Proprietatile termice se refer& la modul de comportare a lemnului fata de caldura. Conductivitatea termicd este proprietatea unui corp de a conduce caldura. in cazul lemnului, conductivitatea termicd este influentata de densitate (conductivitatea se mareste odataé cu cresterea acesteia, deci femnul greu conduce mai bine cdldura), de umiditate (conductivitatea creste direct proportional cu cresterea umiditatii) si de temperatura (la temperaturi mai ridicate, conductivitatea creste). in comparatie cu alte materiale, conductivitatea termicd a lemnului este redusd. Datorita acestei proprietati, lemnul (mai ales cel ugor) si materialele pe baza de lemn se pot folosi in constructii ca materiale de izolare termica. Cdldura specificd reprezinta cantitatea de calduré necesara pentru ridicarea temperaturii unui kilogram de lemn cu 1°C. Caldura specifica a femnului este muit mai mare in raport cu a altor materiale. Deci, la‘o cantitate de caldura data, lemnul va atinge o temperatura mai micd decat alte materiale.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 27 Difuzivitatea termicé reprezinta viteza cu care lemnul igi ridicd temperatura sub actiunea caldurii. Lemnul uscat se incalzeste mai repede decat lemnul umed. Puterea caloricé reprezinta cantitatea de cdldurd degajata de un kilogram de lemn, in timpu! arderii. Ea scade odata cu cregterea umiditatii Proprietatile electrice $i magnetice ale lemnului sunt enumerate in continuare. Rezistenta electricd este capacitatea lemnului de a se opune la trecerea curentului electric. Ea este influentaté cel mai tare de umiditate, Jemnul absolut uscat fiind bun izolator (are rezistenta electric’ mare), iar lemnul umed fiind bun conducator de electricitate (cu cregterea umiditatii, scade rezistenta electric’) Rezistenfa magneticé. Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza Proprietatile acustice ate lemnului vor fi enumerate mai jos. Viteza de propagare a sunetului variaz& foarte mult, chiar si in cadrul aceleiasi speci. Comparativ cu alte materiale, chiar cu densit&ti mai mari, lemnul conduce mult mai bine sunetul. Datorité acestei proprietati, lemnul este folosit la confectionarea instrumentelor muzicaie. Amortizarea sunetului este o propnetate foarte importanta la alegerea lemnului pentru instrumentele muzicale Absorbtia sonora este capacitatea lemnului de a absorbi o parte din erlergia sonora. Ea este mai buna ia lemnul cu densitate mai mare, la lemnut cu suprafete neregulate sau la lemnul neomogen. De asemenea, absorbtia sonora creste odatd cu cresterea grosimii materialului lemnos. Aceast proprietate ofera posibilitatea folosirii materialelor lemnoase la captusirea salilor de concerte, spectacole, conferinte ete. Izolarea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui sunet care trece prin el. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Celelalte materiale lemnoase fi sunt superioare din acest punct de vedere. Rezonanta lemnului este capacitatea temnului de a amplifica sunetele (datorité acestei proprietati, lemnu! este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicaie). Proprietatile mecanice sunt legate de capacitatea lemnului de a se opune fortelor exterioare care vor s4-l rupa, sa-i schimbe forma sau sa patrunda in masa lui. Proprietatile mecanice variaz’ in functie de multi factori gi sunt prezentate in continuare. Elasticitatea lemnufui variaz4 de la specie la specie. Speciile cu elasticitate mai mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea ménerelor de instrumente etc. (de exemplu frasinul, hicori si altele). Plasticitatea lemnutui este 0 proprietate care poate fi imbundtatita prin tratamente speciale de plastifiere, putandu-se apoi confectiona piese cu forme curbe. Cel mai bun pentru curbare este fagul, apoi urmeaza ulmul, frasinul, stejarul. Lemnul tanar este mai ugor de curbat.28 Manualul duigherului Rezistenta la tractiune reprezint& opunerea lemnului la forte care tind sé- alungeasc3. Cea mai buna rezistenta la tractiune o are lemnul de rginoase, urmeaza apoi lemnul de foioase moi, iar cea mai slaba rezistent& la tractiune o are lemnul de foioase tari. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind s&-1 comprime, paralele sau perpendiculare pe fibre. Rezistenta la compresiune paraleta cu fibrete este importanta pentru lemnul cu lungime mica $i mijiocie (folosind la schele, la lemn de mina, la piloti de poduri etc.). Ea este mai slaba decat rezistenta la compresiunea perpendiculara pe fibre. Compre- siunea perpendiculara pe fibre se intalneste, in practica, ia imbinarile din constructii, Dintre speciile cu rezistenta buna la compresiune mentionam (in ordine descresc&toare): carpenul, frasinul, fagul, stejarut, ulmul, laricele, bradul, molidul etc. Rezistenta la incovoiere statica raspunde unei solicitari care apare des la lemnul folosit in constructii. Rezistenta la incovoierea static este influentata de multi factori, dintre care defectele prezente in lemn au rol important. Cateva specii cu rezistenté buna la incovoiere sunt (in ordine descres- c&toare): carpenul, fagul, frasinul, stejarul, duglasul, bradul, motidul etc. Rezistenfa la incovoiere dinamicé (la $oc) se mai numeste si rezilienta. in acest caz, fora se aplicd brusc. Speciile cu rezistenta buna la $0¢ se mai numesc si tenace (reziliente). Dintre acestea mentionam: frasinul, molidul, bradul. Lemnul tenace se foloseste la elementele de constructii supuse la gocuri si vibratii (avioane, articole sportive, cozi pentru unelte etc.) Lemnul cu rezistenta scdzuta la soc se numeste fragil. Astfel de specii sunt raginoasele, piopul, castanul. Rezistenfa la forfecare corespunde solicitarii la forfecare care apare in multe utilizdri ale lemnului, mai ales in constructii, Aceasté rezistenté variaz4 mult in functie de pianul de forfecare, specie, umiditate, temperatura, defecte etc. Rezistenta la despicare este o proprietate caracteristica a unor materiale fibroase cum este si lemnul. Ea este importantd la asamblarea elementelor de construcfie cu buloane, guruburi, cuie etc, Dintre toate caracteristicile mecanice ale lemnului, aceasta este cea mai buna. Duritatea lemnului este proprietatea de a rezista la p&trunderea in inteniorul sau a unui material mai tare. In functie de aceasta proprietate, lemnele se pot clasifica in ,tari* si ,moi". Lemnul are duritatea maxima in sectiunea transversala. Proprietatile tehnologice ale lemnutlui vor fi prezentate, pe scurt, in cele ce urmeaza. Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorita frecani cu corpuri mai dure (strivire, macinare, desprindere). In construct, lemnul e supus actiunii de uzura, mai ales in cazul confectionani parchetelor, dugumelelor, scarilor etc. in functie de aceasta proprietate, lemnul se poate clasifica astfel: foarte rezistent (salcAm); rezistent (stejar, carpen, fag, nuc, frasin); putin rezistent (brad, paltin, ulm, salcie alba); foarte putin rezistent (moiid, tei, plop).Materiale pentru lucrérile de dulgherie 29 Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor este foarte importanta, deoarece asamblarea prin cue si suruburi este foarte des folosita in practica In report cu pozitia cuiului faté de duirectia fibrelor, s-a constatat ca rezistenta este maxima i cazul in care cuiele se introduc tangential in lemn si minima cand cuiele se introduc paralel cu fibrele. Durabilitatea lemnului (tréinicia) este capacitatea lemnului de a-si pastra in timp insusirile naturale la actiunea factorilor de distrugere biologici, chimici). Cele mai durabile (trainice) specii sunt cele care contin substante tanante sau cele cu multa ragina. Deoarece aceste substante se gasesc mai mult in duramen, rezulta c& acesta e mai trainic decat alburnui Cea mai mare durabilitate o are lemnul pastrat in aer liber, in contact cu solul sau partiat ingropat in pamant. In functie de durabilitate, lemnul se poate clasifica astfel. lemn foarte durabil (stejar, castan, salcdm, tisd, ulm. duglas. pin); lemn durabil (molid, brad, frasin) si lemn putin durabil (plop, tei. carpen. mesteacan, salcie, paltin, anin). Pentru a-i mari durabilitatea, lemnului i se pot aplica diferite tratamente de protectie sau se poate acoperi cu diferite substante peliculogene (facuri, emailuri, vopsele). 2.1.2. Sortimente de temn folosits in constructii Lemnul rotund (fig. 21) se obtine prin doborérea arborilor in exploatanile forestiere, din trunchiuri sau crengi groase. El poate fi cojit sau necojit. Bustenii de raginoase se decojesc imediat dupa doborare, deoarece altfe! sunt predispusi la atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Exist urmatoarele sortimente de lemn rotund, in functie de dimensiuni (tabelul 2) — bustenii, cu diametrul cel mai mare, de minimum 20 em: ~ bilele. care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni L=6-9m, d= 12-16 cm. D< 20 cm; sunt folosite la schele, egafodaje etc ~ manelele. ou L = 36m: dz 8-14 om: sunt folosite la sprijiniri, schele etc. ~ prajinile, cu L = 2,6-4 m; d = 4-7 cm: se folosesc ca $1 manelele - pilotii, cu L = 3-15 m $i diametrul la jumatatea fungimii cuprins intre 20 $i 40 cm: se folosesc la fundatti, diguri. poduri Fig 21 Lemn rotund. Fig. 22. Ciopitura.30 Manuatut dulghepulu Tabelul 2 Dimensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii [Diametru a capa subt (818 cogja). om 12-16 ‘Sentimentul de Femn rotund Lungimee Bie Manele Prajint 1 &. 2 5 4 a Fig. 23. Cheresiea - Fig. 24. Derumirea pieselor de cherestea dupa gradu! de elemente componente’ prelucrare a canturilor: 1 ~ fata: 2~cant; 3 capat; __a—cherestea twitd: b ~ cherestea semitvits: c~ cherestea 4—muchie; 5~ tesitura. netivta Fig. 25. Sortimente de cherestea, dupa forma geometricé a Sectiuni transversale: 2—lemn semirotund. b—lemn sferic; c-grind’ cu doud fete: d- grinda cu trei fete, e — grind cu patru fete f= margine; g ~ laturoi Lemnul cioplit sau .cioplitura" (fig. 22) se obtine prin cioplirea lemnului rotund, rezultand grinzi cu fete netede si muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale. poduri. traverse. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se obtine prin debitarea bustenilor paralel cu axa longitudinala, cu ajutorul gaterelor, ferdstraielor panglica sau ferastraielor circulare, si are cei putin o fata neted&Materiale pentru lucrarile de dulgherie Ei Cheresteaua fivata santie- relor de constructii se poate clasifica dupa urmatoarele criteri: a) dupa specia lemnoasé, exist’: cherestea de rasinoase (brad, molid, pin etc.); cherestea de foioase tari (fag, stejar, carpen, paltin, ulm etc); cherestea de foicase moi (plop, tei, anin, salcie etc.); b) dupa gradul de prelucrare a canturior (fig. 24), exist& urmatoarele tipuri: cheresteaua tivité, care are ambele canturi prelucrate (dac& este fr tesitur pe canturi, ea se numeste ,cherestea tivit curat"), cheresteaua semitivité, care are un singur cant prelucrat; cheresteaua netivit’, care are ambele’ canturi neprelucrate (are forma rezuttata din bustean); c) dupa forma geometric’ a Fig. 26, Sortimente de cherestea, in functie __& a de grosime: sectiunii transversale (fig. 25), exist& a scandur&: b- dap; ¢- margine; d- grind3: urmatoarele sortimente: lemn semi- e— sipea; f— rigla. rotund, sfert, grinzi sau prisme cu dou’ fete, grinzi sau prisme cu trei fete, grinzi sau prisme cu pairu fete, margini, laturoaie; 4d) dupd grosime (sau raportul intre grosime si l&time, fig. 26), exist urmatoarele sortimente: scandur4, dulap, margine, grind, sipcd, rigld. in tabelul 3 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea, de foioase gi rAsinoase; Tabelul 3 Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupa raportul dintre lafime $i grosime ae Cherestea de foioase Cherestea de risinoase produselor de Grosimea, Grosimefatime, | Grosimea, | Grosimefatime, jcieresiz2| mm romiene mom rom/mnm, 20, 25, 30 (32), | 60...nelim. 12, 18, 24 40 100...nelim 50...100 100...netim. 28.75 100...300 numai stejar 100...300 100...300 120...350 50... 100 50...100 28...96 38.150 20. 25, 30, 40 20.40 | 12, 18,24 18...48 20, 25 120 18, 24 36...9532 Manualul duigherulu: Tatelul 4 Sortimente de cherestea dupa lungime ["“Sonimenta’ | _Cherestea de foioase ‘Cherestea de rasinoase de cherestea Limitele Crestere, Limitele | Crestere. + _lungimitor, m en lungimilor, m crt 4,80 6.00 10 3,00...6,00 25 [ Scurte" T_100...1,70__| 10. 4,00...2,75 25 ‘Subscurté 0,45...0,9 5 0,50...0,95 5 Frze = seurte 020...0,25 5 - = |___= lungi 1,00...3,00 10 = - Spa 0,40...1,00 5 7,00...2,75 Rigie este 1,00) 70 3,00...6.00 2 o£=60-90° 6 of=45~60° =0-45" c Fig. 27. Denumirea pieselor de cherestea, in functie de pozitia fefelor in raport cu inelele anuate: a —cherestea radiala, b — cherestea semiradiala; ¢ - cherestea tangentiala. ) dupa lungime, exist urmatoarele sortimente de cherestea: lung, normala, scurta, subscurta; dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse in tabeiul 4; f) dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inelele anuale (fig. 27) exista urmatoarele sortimente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioard este cuprins intre 60° si 90°); cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioard este cuprins intre 45° si 60°); cherestea tangential (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioar’ este cuprins intre 0° si 45°); ) dupa locu! ocupat in sectiunea transversala a bustenilor (fig. 28), exist& urmatoarele sortimente: piesa axiala, piese centrale, piese laterale gi laturoaie; h) dupa calitate, lemnul se clasifica in functie de prezenta defectelor (numarul gi marimea lor), precum gi in functie de calitatea prelucrarii Parchetul (fig.2) este un produs semifabricat din femn, sub forma de lamele paraielipipedice, avand canturi prelucrate astfel incat sa se poata imbina intre ele. Se foloseste la pardoseli si se fabricd in mai multe sortimente: piese de parchet, frizuri de parchet, pervazuri. Parchetul se fabrica din frize si sipci de foioase, mai ales de fag gi stejar, in mai multe variante dimensionale.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 33 Fig. 28. Denumirea pieselor de cherestea, dupa locul ocupat in sectiunea transversald a busteanului: 1~ piesa axiala; 2 ~ piese centrale; 3 - piese laterale; 4 ~ laturoaie. ScAndurile rindeluite $i profilate (fig.30) sunt produse semifabricate din temn, care se folosesc in constructii fara alte prelucrari. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba gi uluc, falt etc.). ScAndurile rindeluite se folosesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor etc. Furnirele sunt foi sub- {iri obfinute prin derularea sau tdierea plana a bustenilor de diferite specii. Furnirele pot ii: - estetice, cu desen decorativ gi grosimi de 0,4-1 mm; sé obtin prin taiere plana sau derulare excentrica si se folosesc la acoperirea unor suprafete de material lemnos; — tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm; se obtin prin derulare centric si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului stratificat sau la acoperirea suprafetelor cu subfumir sau furnir de dos. Produsete stratificate sunt de mai multe felun, gi anume: placaj, panel, panouri celulare etc, Placajul (fig. 31,4) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice, incleiate intre ele, cu directia fibrelor alternativ perpendicular. Placajul se fabric cu diverse dimensiuni si numere de straturi. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. in lucrarile de constructii, placajele se pot folosi la pardoseli, pereti desparfitori, cofraje etc. Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn, si anume: are latimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce numéarul de inadiri); are structura mai omogena decat lemnul masiv; Fig. 29. Parchetul: 1 —piesa de parchet, 2~ frizuri de perete; 3~ pervaze.34 Manualul duigherului Fig. 30. Scdnduri rindelute $i profilate: acu lamba gi uluc; b — cu fat: c~ profile diverse; b Fig. 31. Panour stratificate: 2 — placaj; b - panel. are stabilitate dimensionala mai bund; nu crapa $i are greutate redusa; este estetic gi placut. Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent, opac). Panelul (fig. 31,0) este un panou din lemn format dintr-un miez din gipci acoperite pe ambele fete cu un strat de furnir tehnic, prin incleiere. Fibrele furniretor vor fi perpendiculare pe directia fibrelor sipcilor din miez. Aceste panouri se pot slefui, furnirui, colora, !acui, vopsi.Materiale pentru lucrarile de duigherie 35 Panourile celulare (fig. 32) sunt alc&tuite din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL, avand in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materiale. Semifabricate superi- care din lemn. Utilizarea acestor sortimente duce la importante economii de cherestea pe santier. Placile din agchii de lemn (PAL) sunt —panouri obtinute prin aglomerarea as- Chiilor de lemn cu ajutorul unui adeziv si, apoi, presarea la temperaturi ridicate. Ele se fa- bricé in mai multe sortimente gi se pot folosi aga cum rezul- t& din fabricatie sau se pot ‘innobila. Aceste panouri au urmatoarele avantaje fata de lemn: sunt mai omogene (au din atmosfera. Plécile din fibre de lemn (PFL) sunt panour fabricate din fibre de lemn im- Fig. 32. Panou celular (structura): Paslite si Incleiate. Ele se fa. pyar a oe oe cope bricd in mai multe sortimente si dur, 5 - fumir de fat3; 6 ~ miez celular, 7 — bordurd; pot avea suprafata emailata, a~panou pentru usi, cu inchidere f&r& fal{: metaminata, furniuitA sau im- ®~panou pentru usi, cu inchidere tn fal; ¢ tipuri primata. Aceste panouri se utili- ee zeaz& in constructii pentru izolarile termice sau acustice ale plangeelor si peretilor, precum si ta atte lucrari (c&ptusel interioare, tencuieli uscate, cofraje etc.). 2.1.3. Conservarea si depozitarea iemnului Conservarea lemnului. Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici $i biologici (atacul ciupercilor36 Manvalul dulgherutui gi insectelor xilofage), incendii etc. Acest lucru se poate face prin mai multe metode: Antiseptizarea. in acest caz, lemnut se impregneaza sau se vopseste cu substanfe antiseptice, cum ar fi: carbolineum, ulei de creozot, fluorura de sodiu, sulfat de cupru (piatra vanata) etc. Lemnul se mai poate antiseptiza si prin carbonizare (expunere partiala la foc). Ignifugarea. Se aplicd prin pensulare sau impregnare cu substante ignifuge ca: borax, fosfat primar si secundar de amoniu, fosfat de potasiu, fosfat acid de magneziu etc. Acest lucru se face In scopul intarzierii aprinderii Jemnului sau al transformari arderii rapide in ardere lenta, reducandu-se astfel pericolul de incendiu. Hidrofugarea. Lemnul se acoperd cu substante hidrofuge (solutie de bitum, carton asfaltat etc.) pe partile expuse intemperiilor, pentru a i se reduce capacitatea de a aosorbi umiditate. L&cuirea sau vopsirea /emnului. Lemnul se poate acoperi cu pelicule de lacuri sau vopsele protectoare, in cel putin doua straturi. Sortarea, uscarea si depozitarea. Dupa debitarea (croirea) lemnului, urmeaza sortarea lui in functie de dimensiuni gi defecte, marcandu-se (prin poansonare, $tampilare sau vopsire) clasa de calitate pe capetele pieselor. Sistemul de marcare este standardizat. Urmeaza apoi uscarea lemnului pe cale naturala sau artificialé (in spatii prevazute cu instalatii speciale). Uscarea artificiala se poate face in timp mai scurt $i in toaté perioada anului. Uscarea naturala se face in aer liber sau sub soproane, materialul lemnos stivuindu-se in locuri uscate, pe postamente din lemn sau beton (pentru aerisirea parti inferioare). intre piesele de lemn se asaza sipci (fig. 33). Uscarea naturala prezinté urmatoarele avantaje fata de uscarea artificial: apa din lemn se evapora incet (deformarile si crdpaturile sunt reduse); se pastreaza culoarea uniforma; este economica. Uscarea naturala are Fig. 33. Modaiitatj de stivuire a cherestelei: a ~cu spati b - compact; 1 — piesa de cherestea; 2.3 sipci de stivuire: 4 — teanc.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 37 SS a e=_ Fig. 34. Defecte datorate depozitari incorecte a cherestelei: 1 — arcuire: 2 — curbare; 3 bombare; 4— résucire, gi urmatoarele dezavantaje: dureaz’ mult; se poate face doar in lunile mai- septembrie. Din cauza depozitarii incorecte pot aparea urmatoarele defecte (ig. 34): arcuire, curbare, bombare, risucire, crpaturi de uscare gi fisur. 2.2. Metale Produsele metalice utilizate in constructii sunt fabricate din fonta, ote! gi ofel special Fonta, Nu se folosesc piese din font ia duigherie. In constructii, fonta se foloseste la instalatii, unelte, placi pentru reazeme. - Ofelul. in tucrdrile de dulgherie se folosesc urmatoarele sortimente: ~ ofel lat (/= 12-150 mm; g = 5-50 mm; L = 3-12 m); ~ Banda de otel (/= 20-150 mm; g = 1-4 mm; L = 3-22 m); = platbanda (/ = 160-600 mm: g = 6-40 mm; L = 3-12 m): - otel profilat (poate avea profile in forma de T, dubiu T, U, L, | semirotund); = otel rotund sau otel beton, avand diametrul cuprins intre 5mm si 40 mm; se foloseste pentru armarea betonului sau pentru piesele necesare la constructia sarpantei; = otel special (deoarece are rezistent& mare. se foloseste ta confectionarea sculelor necesare in dulgherie). Din ofel se pot confectiona diferite piese, si anume: cuie (fig. 35) de diferite forme si dimensiuni; suruburile necesare pentru asamblare, care pot avea forme si dimensiuni diferite (fig. 36); scoabe de diferite dimensiuni (fig. 37); zbanturi, bride gi coliere folosite pentru fegarea pieselor din lemn (fig. 38);Manualul dulgherutui Bz minim 4d hz minim 0,25 Fig. 35. Cuie utizate In construct @-cuie pentru construcfi, cu tija cilindricd sau patraté; b—cuie pentru montarea gindrilei; c—cuie pentru montarea cartonului asfaltat; d-cuie cu cioc; @ - cule scoabe. ° > | [ i c Fig. 36, Suruburi folosite in constructi: Fig. 37. Scoabe. a - guruburi autofiletante (pentru lemn): b— suruburi mecanice; ¢ — buloane. nituri, folosite pentru asamblarea tablelor sau a pieselor metalice; sarma (moale, tare si ghimpata), care se foloseste in diferite sortimente; inele metalice (fig. 39), folosite pentru asamblarea elementelor de constructie din fern; impletituri metalice din s&rma rasucita, utilizate ca armaturi in constructii; tabla folosita la invelitorile acoperigurilor si putand fi neagrd sau zincata, de forma plana, cutaté sau ondulata.Materiale pentru lucrarile de duigherie 39 0 b ce Fig, 38. Piese de otel pentru dulgherie: a= zbanturi; b bride; c~ coliere. Fig. 39. inete metalice: a—inele netede, tdiate; b— inele dintate 2.3. Alte materiale folosite in lucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezi Adezivii se folosesc {a incleierea pieselor din lemn. Se pot utiliza ur- ri de adezivi: naturali, care sunt de origine animala (clei de oase sau piele si clei pe baza de cazeina) sau de origine vegetala (pe baza de amidon, cauciuc natural, celuloza); sintetici, care pot fi adezivi vinilici (sub forma de dispersii de tip aracet, crilorom, etc.), adezivi de contact (de tip prenadez, gutipren etc.), adezivi pe bazA de r&gini fenolice (fenoplac etc.), adezivi pe baza de rasini aminice (ureoformaldehidice, melaminoformalde- hidice), Utiizarea adezivilor sintetici prezint& urmatoarele avantaje faté de a celor naturali: au o rezistent& bund la apa gi la actiunea ciupercilor, dau imbinari rezistente; se prepara mai rapid, sau in unele cazuri se folosesc ca atare; regimurile de incleiere sunt simple. Utilizarea acestor adezivi prezinta gi urmtoarele dezavantaje: adezivii preparati dupa retete au timp-limit de Utilzare; uni adezivi sunt toxici (cei cu feno!) 2.4.2. Materiale de finisare Finisarea lemnului se practic din dou& motive: pentru infrumuse- tarea elementelor confectionate din lemn; pentru protectia materialelor40 Manualul dulgherului lemnoase impotriva actiunii factorilor atmosferici (umiditate, lumina, aer) si impotriva factorilor mecanici (uzura, lovituri etc.). Ea incepe dupa ultima operatie de pretucrare prin aschiere a materialului lemnos. Se pot utiliza tipurile de materiale de finisare prezentate in cele ce urmeaza. Materiale pentru pregatirea suprafetelor in vederea finisarii. Aceste materiale se folosesc in urmatoarele scopuri: pentru curditire (meca- nicd, cu adezivi sau chimica); pentru chituire; pentru slefuire; pentru decolorare $i albire; pentru colorare; pentru umplerea porilor (numai in cazul finisdrii transparente). Materiale tehnologice de finisare propriu-zisd. Pentru finisarea transparenta (in acest caz, se scoate in evidenfa frumusejea natural’ a lemnului si se folosesc materiale lemnoase cu 0 vaioare estetica ridicatd) se folosesc urmatoarele materiale: grundul transparent, care este primul strat aplicat pe suprafata lernnului, inainte de lcuire sau ceruire, gi are compozitia asemanatoare cu a lacurilor; lacurile, care pot fi pe baza de uleiuri vegetale (in etc.) r&gini naturale si attificiale (sertac, colofoniu) sau derivati celulozici (lacuri nitrocelulozice); ceara. Se folosesc foarte mult si lacuri pe baz de r&- sini sintetice, cum sunt rasinile alchidice, poliesterice, poliuretanice etc. Pentru finisarea opacd (aceasta metoda se foloseste pentru materialele temnoase inferioare din punct de vedere estetic) se folosesc urmatoarele materiale: gruparile opace, care au compozitii asemAnatoare cu ale vopse- lelor si se aplicd inainte de vopsire; chiturile, care pot fi sub forma de pasta sau solide. Chiturile se aplicd peste grunduri si fac legatura intre* acestea gi urmatorul strat, care poate fi de vopsea sau email. Emailurile sunt lacuri pigmentate si se fabricd in aceleasi sortimente ca si lacurile. Vopselele sunt suspensii de pigmenti colorati si materiale de umplutura in diferite materiale peliculogene, cum ar fi uleiurile vegetale, rasinile, solventi gi diluanti. Pentru finisarea lemnului in constructii, cele mai folosite lacuri si vopsele sunt cele pe baza de rasini acrilice gi alchidice. Pentru finisarea elementelor de constructii din lemn de rasinoase se foloseste foarte des arderea superficiald a lemnului. In acest caz, suprafata lemnului se arde ugor cu 0 flacara, obtinandu-se un efect estetic deosebit.INSTRUMENTE, UNELTE, MASINI $I INSTALATII PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE 3.1. Instrumente Instrumentele folosite in dulgherie se pot clasifica astfel: instrumente pentru masurare, instrumente pentru trasat, instrumente pentru verificat. 3.1.1. Instrumente pentru masurare Instrumentele pentru masurarea lungimilor sunt prevazute cu gradatii i se pot folosi tipurile prezentate in continuare. Ruleta, care se folosegte pentru masurarea lungimilor. Ea este format dintr-o cutie metalica sau din mase plastice, de diferite forme, in interiorul c&- reia se gaseste rulata lama din ofel care poate avea lungimi diferite (1m, 2m sau chiar 10-20 m) gi este gradatd in metn, centimetri, foli (fig. 40). Metrul este format din lamele din lemn sau metal care se pot plia. Poa- te avea lungimi de la 1 m fa 2 m (fig. 41). Rigla metalic’ se confectioneazi din otel si este gradaté (fig. 42), Subieru/ este prevazut cu vernier. Se pot masura cu el dimensiunile liniare, exterioare sau interioare, si diametrele exterioare gi interioare. Suble- rul se confectioneaza in mai multe variante (fig. 43). Micrometrele se confectioneaza pe principiut transformarii migc&rii de rotatie a unui gurub micrometric cu pas fin in migcare liniara. Micrometrele se folosesc pentru masurarea dimensiunilor fini- are gi a diametrelor exterioare. Exist 2 micrometre de interior gi de exterior. Fig. 40. Rulete,42 Manualut duigherului Fig. 41. Metrul, Loc pentru ‘marcare tp Fig. 42, Rigla metalicd flexibild de masurat: L—lungimea: !— latimea; g - grosimea; Ls —lungimea de prindere. 7 18 a 0 15, hunt Jfituntindenentl ei Fig. 43. Sublere: a~ sublerul de adancime (1 si 2— tdlpile cursorului, 3— cursor, 4 ~ cispozitiv de avans al ‘cuxsorului); b= gublerul cu dou perechi de cioauri si tia de adéncime (1 si 2— clocuri pentru masurarea dimensiunilor interioare; 3 — rigid ingusta subtire pentru masurarea adancimilon),janstrumente, unelte, masini i instalatii pentru lucririle de duigherie 43 Fig. 44. Instrumente pentru masurarea unghiurilor: a echer fix la unghi de 90°; b—echer fix la unghi de'45* (135*); c—echer reglabil; d — raportor tehnic cu vernier; 1 — semidisc; 2 - rigla fixd; 3 — rigld mobil; 4—vemier; 5 — dispozitv de reglare: 6 — rigla mobila Compasul de méasurat se foloseste pentru masurarea diametrelor pieselor. Pentru masurarea unghiurilor se foiosesc urmatoarele instrumente: — echerele fixe (fig. 44,a,b), care pot fi in forma de L, numite ,coltare" (sunt cele mai utilizate), sau pot fi in unghi de 45° (135 —echerele reglabile (fig. 44,c), care se fixeaz4 la unghiul necesar dup& raportor sau gablon; aceste tipuri de echere se pot folosi atat la mésurarea unghiurilor, cat si la trasarea si verificarea lor: -raportoarele, care se folosesc pentru masurarea unghiurilor interioare sau exterioare si sunt de mai multe feluri, cel mai complex find raportorul cu verniere (fig. 44,0). 3.1.2. Instrumente pentru trasat Trasarea se poate face cu creionul dulgheresc, cu creta sau prin zgarierea suprafetei lemnului. Trasarea se poate face prin urmtoarele metode: cu sfoara, s4rma sau rigia in cazul linillor drepte; cu insemnatorul (fig. 45,a), care se foloseste la trasarea semnelor perpendiculare pe fibre; cu ZgAneciul (fig. 45,6), care se foloseste la trasarea semnelor paraiele cu muchiile pieselor; cu compasu! (fig. 45,c), care se foloseste pentru trasarea cercurilor; cu gabloane pentru trasat (fig. 45,0), din lemn sau metal, care se folosesc pentru trasarea diferitelor taieturi ale piesei. Se poate elimina operatia de trasare, economisindu-se astfel timp de lucru, daca se utilizeaz@ gabloane pentru taiat.Manuatul duigherului Fig. 45, Instrumente pentru trasat: a ~insemnatorul; 6 - 2garieciul; c - compasul; d — gablonul pentru trasat. Fig. 46, Furtunul de nivel, 3.1.3. Instrumente pentru verificat Se pot utiliza urmatoarele instrumente pentru verificat: rigla; firul cu plumb (pentru stabilirea verticalitatii, cump&na dulgherului, ta care firul cu plumb este montat pe un cadru; eche- tul dulgherului, la care firul cu plumb este montat la un colfar; nivela cu bulé de aer (bolobocul), fotosita pentru stabilirea gi verificarea orizontalitatii gi verticalit&tii pieselor, furtunul de nivel,Instrumente. unelte, masini si instalafii pentru lucrarile de dulgherie 45 care este folosit pentru trasarea si verificarea nivelului orizontal la o distant oarecare si este confectionat din cauciuc, cu cate un tub din sticlé la capete (fig. 46). 3.2. Unelte folosite in dulgherie Uneltele sunt folosite de catre dulgheri pentru prelucrarea manuala a Jemnului, prin cioplire, taiere, netezire, razuire, daltuire, etc. 3.2.1. Unelte pentru cioplit Uneltele pentru cioplit utilzate sunt: toponul, folosit la cioplirea, despicarea gi retezarea lemnului; securea (toporigca), care are coada mai scurta si greutate mai micd decat toporul, folosindu-se la fel ca acesta; barda, care are lama lata gi intoarsa putin intr-o parte, coada scurta si tig pe o parte, folosindu-se la cioplirea lemnului si baterea cuielor, tesia, folosit& la cioplire, retezare, despicare, baterea si scoaterea cuielor. 3.2.2. Unelte pentru taiat Pentru taiat sunt folosite uneltele prezentate in continuare. Joagarul se foloseste pentru taierea bustenilor, a grinzilor groase sau pieselor de lemn in pachete si are lungimea 1,2-2 m; exist joagdre pentru taieri longitudinale (panza acestora se ingusteaza de fa un capat la celdlalt, de a 25 cm la 11 cm) si joagare pentru tdieri transversale (au latura curba, lama avand la capete 6 cm, iar la mijloc, 13-18 cm, pentru a putea taia prin retragere); Ferdstraiele sunt folosite foarte mult in dulgherie si exist& urmatoarele tipuri (fig. 47, 48): — ferstraiele incordate, care sunt de mai multe marimi, iar forma dintilor variaza in functie de fetul taierii (au dinfi cu fata obfica in raport cu linia bazei, dantura putand fi in L - folosita la spintecri sau taieri tongitudinale, sau in forma de triunghi echilaterai in T ~ folosita la retezari sau taieri transversale); se recomanda reascutirea dinfilor ferastraului dupa 3-4 ore de lucru, deoarece dintii se tocesc (daca nu se reascut, dulgherul trebuie s& depuna un efort mai mare la taiere); la terminarea lucrului, ferastréul se decordeazé si se curata;Manvalul dulgherului Fig. 47. Tipuri de ferdstraie manuale: a~ferastrau incordat; ~ ferastréu .coada de vulp lat cu maner, d ~ferdstrau de potrivit cu maner dre; "| = ferdstrau ~ferastrau de potrivit cu m&ner mobil; f-ferastrau ,coada de goarece"; 9 —ferdstrau de taiat furnir Fig. 48. Forma dintilor ferastraului incordat: a —dantura in L; 6 - danturd in T. -ferastraul ,coadi de vulpe’, care se foloseste acolo unde nu se poate folosi ferastraul incordat din cauza cadrului: la taieturi complicate. la piese cu dimensiuni mici, precum gi la taierea panourilor; ~ ferastraul lat cu maner, care are panza de aceeasi latime ca la ferastraul ,coada de vulpe*, dar care nu se ingusteaza spre varf, gi are aceleasi utilizan; — ferastraul de potrivit cu méner fix sau mobil, care este foiosit la ajustarea imbindrilor sau la executarea tdieturilor fine la piesele mici sau subtiri ~ ferastrdul ,coadé de soarece“, care are lama ingusta gi ascutita la varf si se foloseste la taierea canturilor curbe, la decupari, la taierea gaurilor gi locagurilor; ~ ferastraul de tdiat furnir, care are dimensiuni mici si se foloseste la croirea furnirelor cu care se acopera unele suprafete.Instrumente, unelte, masini $i instalatii pentru lucrarile de dulgherie 47 Pentru a se putea lucra cu ferastraiele, acestea trebuie ceaprazuite si ascutite inainte de folosire. Ceaprazuirea este operatia de indoire a dintior alaturati, alternativ intr-o parte si in cealaitd (sau de turtire a varfurilor dintior). Acest lucru se face in scopul obtinerti unei taieturi mai largi decat grosimea panzei, pentru a se evita infundarea dinfilor in materialul lemnos. Pentru a ‘economisi timp, in cazul taierii manuale a lemnului se pot folosi diferite gabloane de tdiat (sablon pentru retezarea scAndurilor in pachet etc.) sau cut de ghidare a taieturilor, pentru taierile oblice. 3.2.3. Unelte pentru rindeluit (netezit) Rindeluirea este operatia de indepartare de pe piesele de lemn a aspe- ritafilor provocate de unelte sau de sculele masinilor cu care piesele au fost prelucrate inainte. Pentru aceasta operatie se folosesc tipurile de rindele (fig. 49) prezentate in continuare. Fig. 49, Tipuri de rindele: ‘a— parle componente ale unei rindele; b - findea ciopitoare; c — rindea fatuitoare; d~ rindea pentru cutit dublu; e~ gealdu; f— rindea pentru faltuit; g - rindea reglabild pentru s&ntuit; f= tindea pentru zimtut.48 Manualul dulgherului Rindele pentru indreptat si netezit suprafete plane. Acestea sunt de mai multe tipur ~ rindeaua ciopltor, care se foloseste la netezirea primar a suprafetei; corpul rindelei este ingust si are un cuit cu tig convex, montat la 45°; -rindeaua fétuitor care se foloseste la curatarea suprafetelor Prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la netezirea pieselor taiate cu ferastraul, care nu au denivelari mari, corpul rindelei este mai lat si are un cutit cu tais drept, montat la 45°; ~ rindeaua cu cutit dublu, care se foloseste ta finisarea suprafetelor Prelucrate cu rindeaua fatuitor sau pentru piesele de lemn scurte; cutitul este dublat pe o anumita jungime cu un contrafier pentru Indeprtarea aschiilor; ~ gealaul (geluitoru!) sau rindeaua lung, care se foloseste pentru curatarea $i netezirea pieselor de dimensiuni mari; corpul gealaului este lung, iar cutitul poate fi simplu (pentru curatire) sau cu contrafier (pentru netezire); - rindeaua pentru faituit, cu care se pot executa diferite falturi; -rindeaua pentru s&ntuit, care este reglabila, cu ea put&ndu-se executa uluce (santuri); ~ rindeaua pentru zimtuit, care se foloseste pentru zimtuirea supra fetelor late (nu gi a canturilor) care urmeaza a fi incleiate; rindele pentru profilat, cu care se pot executa diferite profile. Rindele pentru fasonat si netezit suprafete curbe. Se folosesc pentru operatille si suprafetele mentionate. Fig. 50. Cutitosi Cutitul rindelelor se poate demonta $i ascut iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in. Cutitoaie (fig. 50). Acestea sunt folosite de dulgheri pentru indreptarea pieselor de !emn de dimensiuni mari. 3.2.4. Unelte pentru razuit Urmele lsate de cutitele rindelelor, mai ales la speciile tari, se pot indeparta prin razuire folosind lame de otel cu canturi drepte sau curbe, manuite fiber sau cu ajutorul unor suporturi. Cu ajutorul lor se pot desprinde de pe suprafete agchii foarte fine. Razuitorul se poate folosi pentru razuirea pieselor din lemn masiv din specii tari, a suprafetelor fumiruite sau a peli- culelor de lac. Piesele din specii moi sau rasinoase nu se pot razui pentru cd se scdmogeaza. .3.2.5. Unelte pentru daltuit Daltuirea se executa la: scobituri pentru imbinare; locaguri pentru accesorii, scobiri; taieri; fasonari; tesirea muchiilor, indepartarea adezivuluiInstrumente, unelte, masini si instalatii pentru lucrarile de duigherie 49 ramas sau scurs; sculpturi etc. Taigul daltilor patrunde in lemn datorita impingerii sau datorita loviturilor aplicate cu ciocanul in manerul lor. Se folosesc urmatoarele tipuri de dati (fig. 51): —dalta ingusta, care are lama groasa gi tais pe o fata; ea se foloseste pentru scobituri adanci; - dalta laté, care are lama subtire; se foloseste pentru scobiturile putin adanci gi pentru fasonarea lemnului, =dalta semirotunda subtire, care se foloseste pentru sculpturi. Daltile se ascut pe o singura parte a tigului. 3.2.6. Unelte pentru gaurit Pentru gaurit se folosesc diferite a Fig. 51. Tipuri de dat: a— datta ingusta; b — dalta iat; ‘c= dalta semirotunda subfr. tipuri de burghie, confectionate dintr-o tijd de ofel prevazutd la un capat cu 0 lama taietoare. Lama poate avea diferite forme: spirala, elicoidala, melc, lingura etc. Burghiele se intrebuinteaza in urmtoarele scopuri: executarea locasurilor pentru cepuri cilindrice; executarea locagurilor pentru diferite accesori; pentru preintmpinarea cr&parii leminului la introducerea cuielor sau surubu- tilor cu diametre mari; pentru a permite utiizarea altor unelte de prelucrat - ca de exemplu ferastraul coada de soarece in cazul decuparilor, dalle etc. Te Fig. 52. Burghie cu maner: a—maner din metal; b - maner din tern, Fig, 53. Coarbe pentru burghie a@—cu cric; b~ simple.50 Manualul dulgherului Fig. 54. Vrile: a— cu rotire altemativa; b— cu rotire intr-o singura directie, Burghiele pot fi prevazute cu méner (fig. 52), cu coarbe (fig. 53) (care pot fi cu ceric sau simple) sau cu vrile (fig. 54). Cele mai folosite sunt burghiele cu coarbe. Dulgheru! foloseste mai multe tipuri de burghie, cu tdisul diferit in functie de dimensiunea si directia gaurii fata de fibre (fig. 55), si anume’ — burghiul melc (stre- delul), folosit pentru gauri mici (cu diametrul de 2-12 mm), in lemn tare; — burghiul eficoidal, pen- tu gun adanci si man (cu diametrul de 6-50 mm), in Fig. 55. Tipuri de burghie: orice directie, = a@—burghiu mele; 6-burghiu spiral; c— burghiu — burghiul spiral, folo- elicoidal: d— burghiu lat cu centru; e—burghiu sit pentru gAuri mari, in orice lingura; f burghiu pentru trezat. directie; irectie — burghiul fat, pentru gauri mari executate oblic fatd de fibre; = burghiut fingura, pentru gauri mari executate in lungul fibrelor. 3.2.7. Unelte pentru pilit Pilirea lemnului se execut pentru netezirea asperitatilor rezultate in urma prelucrarii lemnului cu diferite unelte de taiat, pentru rotunjirea muchiilor, pentru fasonarea pieselor din lemn si pentru tunderea furnirelor (taierea furnirelor care depagesc suprafetele furniruite)Instrumente, unelte, masini si instalatii pentru lucrarile de duigherie 54 Pentru pilire se folosesc: — raspelele, care au dintii in forma de cioc, iegiti din planul lamelei; ~pilele, care au suprafata prevazut& cu crest&turi oblice, simple sau incrucigate; dantura pilei poate fi aspra, de marime mijlocie sau fina: pentru ‘speciile moi sau umede se folosesc pile cu dantura aspr&, iar pentru speciile tari sau mai uscate se recomanda pile cu dantura fina. In functie de forma, exist mai multe tipuri de raspele (fig. 56) si pile (fig. 57). cde Fig. 56. Ragpele: Fig. 57. Pile: a dreptunghiular cu canturi para- a - dreptunghiular’; b - semiro- lele; b — dreptunghiular cu canturi tund3; ¢— patrata; d rotunda, ‘urbe; ¢— semirotund; d- rotund. e~ cuit 3.2.8. Unelte pentru batut si scos cule Pentru batut cuie se folosesc ciocane de diferite forme si marimi sau dispozitive pentru batut cuie (fig. 58), care prezinté avantajul c& lucrarea se poate executa mai rapid si mai exact. Pentru scos cuie se folosesc (fig. 59): clestele, clestele patent, rangile si dispozitivele de scos cuie (fig. 60)52 Manualul dulgherului e ¢q Fig. 58. Dispozitiv pentru Fig. 69. Unelte pentru scos cule batut cuie: a~ cleste; b — clegte patent; c ~ rangi; d -ranga 1 —vergea cu maner: 2~ tub; sicior de capra". 3-palnie; 4 ~ cutie pentru cuie. Fig 60. Dispozitive peru scoaterea cuielor: a~ dispazity (1 -méner, 2~mangon; 3 ~ guler; 4— curb); b ~ cleste pentru sc0s cue din cofraje (1 — brat de acfonare; 2—falci, 3~ brat curb; 4—prelungitor)Instrumente, unelte, masini si instalatii pentru lucrarile de dulgherie 53 3.2.9. Uneite pentru ingurubat gi bulonat in acest scop se folosesc gurubelnite, chei fixe (de diferite Ser dimensiuni) si chei cu faici mobile QS SES (fig. 61). a 3.3. Masini folosite in dulgherie ¢ Cu ajutorul masinilor se pre- Fig. 61. Unelte pentru ingurubat si bulonat: lucreazd mecanizat sortimentele de a ~ surubelnite; b —cheie fix8; c— cheie cu lemn necesare lucrarilor de dulghe- aici mobile (,franceza"), rie, asigurandu-se 0 precizie de prelucrare sporit3, un timp mai scurt de executare a lucrarilor, economisirea materialului lemnos, precum gi o productivitate mai mare a muncii. Maginile folosite in dulgherie pot fi fixe sau portabile. Ele prezinté cdteva caracteristici importante pentru stabilirea regimurilor de taiere a materialului lemnos, in functie de specia lemnoasa, directia de taiere in raport cu fibrele lemnului gi dimensiunile maxime ale pieselor prelucrate. Aceste caracteristici sunt prezentate in continuare, Viteza de tdiere v [m/s] reprezinta drumul parcurs de scula tietoare prin lemn intr-o secunda. Cu cat viteza de taiere cregte, cu atat suprafetele Prelucrate sunt mai netede. Viteza de avans u [m/min] este viteza cu care se deplaseazi materialul sub unealta taietoare. Deplasarea se poate realiza manual sau mecanizat. Turafia n {rot.min]. Apare in cazul sculelor rotitoare (discuri, freze, burghie) si reprezinta numarut de rotatii pe care le face scula intr-un minut. 3.3.4. Masini pentru taiat Ferastraiele panglicd sunt magini-unelte care folosesc scule sub forma de benzi, danturate pe o margine. Banda (panglica) ruleazé pe doi volanti, unul find pus in migcare de rotatie de un motor electric. Migcarea principal (de tdiere) o executa panglica, iar cea de avans—piesa de prelucrat. Exist multe tipuri de ferdstraie panglica, in functie de domeniul de utilizare, pozitia panzei panglic’, numarul de panze panglica, felul avansului,54 Manualul duigherului greutatea si puterea masini, Cu ferdstraiele panglicd se pot debita busteni {cu cele mari) sau se pot efectua decupari, spintecari, crestaturi (cu cele pentru tamplarie). Ferdstraiele circulare sunt foarte variate si au multe utilizari. Ele au ca scule taietoare unul sau mai multe discuri circulare (de diferite forme si méarimi) care pot fi fixe sau mobile, cele din urm& executand misc&ri de translatie sau pendulare, in plus fat de miscarea de rotatie in jurul axului pe care sunt montate. In functie de tipul lor, se pot efectua multe operat: debitarea bustenilor, tivirea cherestelei, retezari (simple, la capete sau in multpli), spintecdri (simple sau multiple), formatizni, taieri sub un unghi oarecare etc. Discurile sunt prevazute cu danturi variate, in functie de tipul taierii, materialul prelucrat etc. 3.3.2. Masini de rindeluit Acestea fac parte din grupa masinilor de frezat universale, lucrand pe principiul frezarii cilindrice. Sculele taietoare sunt sub forma de cutite tungi si Inguste, fixate pe arbori. Cutitele pot fi drepte sau profilate. Aceste masini se folosesc dupa debitarea lemnului masiv, in scopul obtinerii unor forme geometrice regulate, cu suprafete netede (creandu-se baze de asezare pentru operatiile urmatoare) sau profilate. Se folosesc urmatoarele tipuri de masit ~ masini de indreptat, care pot executa operatia de indreptare a unei fete si a unui cant, creand baza de agezare pentru prelucrarile ulterioare, necesare pentru asigurarea preciziei dimensionale si geometrice a piesei prelucrate; - masini de rindeluit la grosime, care se folosesc pentru a obtine celelalte doua suprafete, paralele cu cele prelucrate la magina de indreptat; — masini de rindeluit pe dou fefe, care are cate doi arbori de lucru ce pot fi dispusi parale! sau perpendicular, prelucrandu-se concomitent douad suprafete; — masini de rindeluit pe trei sau patru fete, de mare productivitate si precizie; cu ele se pot efectua si profilari pe suprafete. 3.3.3. Masini de frezat Prelucrarea prin frezare este cel mai raspandit procedeu de prelucrare mecanica a lemnului. in functie de varietatea posibilitatior de prelucrare prin frezare, se disting trei grupe principale de prelucrari: — prelucrarea suprafetelor deschise (cu masini normale de frezat, cu masini de frezat cu ax superior, cu masini de frezat cu masa carusel), cea mai raspandita;Instrumente, unelte, masini si instalatii pentru lucrarile de dulgherie 55 ~ prelucrarea suprafetelor cu contur inchis si prelucrarea scobiturilor (cu masini de frezat cu ax superior, cu masini de frezat cu lant); ~ prelucrarea cepurilor (Cu masini speciale de cepuit, simple sau duble). Principalele tipuri de masini de frezat, cu cea mai larga intrebuintare, sunt prezentate in continuare. Masini normale de frezat. Au un caracter universal, cu ele putandu-se efectua multe tipuri de operatii. Masina e prevazutd cu rigid de ghidaj (folosita in cazul pieselor rectilinii) gi cu inel copier (folosit in cazul frezarii pieselor cu contur curb, cand se utilizeaz si sabloane). Aceste tipuri de magini pot fi prevazute si cu doi sau mai multi arbori de lucru, caz in care frezeaz4 concomitent doua canturi ale aceleiasi piese sau doua piese. Masini de frezat cu ax superior. Acestea ofera o gama larga de posibilitati de prelucrare: scobituri foarte variate ca forme si dimensiuni, canale, gauri, frezarea canturilor interioare gi exterioare dupa contur drept sau curb etc. Scula folosita este freza cu coada, care se monteaza direct pe axul motorului, deasupra mesei de lucru. $i cu aceste masini se poate fucra prin copiere, dupa sablon. 3.3.4. Magini de burghiat $i scobit Principiul de lucru al acestor masini difera mult de al celorialte masini- unelte, pentru c& burghierea este 0 operatie inchisd. Exist’ masini de burghiat cu unul sau mai multi arbori de lucru, care pot fi montati in pozitie orizontala sau verticala. Se pot efectua diferite forme si marimi de gauri sau scobituri: drepte, oblice, oprite, strapunse. Scula prelucratoare este burghiul, care se poate confectiona in diferite forme si marimi, in afara masinilor de burghiat, pentru obtinerea gaurilor sau scobiturilor se pot folosi si masini de frezat cu lant. In acest caz, scula prelucratoare este format dintr-un lant cu zale prevazute cu t&is. In afaré de masginile descrise anterior, in practica se folosesc mult si masini combinate cu mai multi arbori de lucru, pe care se pot monta diferite scule taietoare. Cu aceste masini se pot efectua mai multe tipuri de operatii. 3.3.5. Magini portabile Aceste masini se folosesc mult in lucrarile de dulgherie. Ele au greutate redusa gi se pot manevra usor. Cu ajutorul maginilor portabile se poate realiza o gama larga de operatii de prelucrare mecanica, cu productivitate mare gi precizie de prelucrare ridicata.Manualul dulgherului Fig. 63. Ferastrau portabil cu cufit vibrator: a-ferastrau portabil cu cutit vibrator ,coada de vulpe"; b - executarea decuparii ‘cu ferdstrdul portabil cu cutit vibrator,Instrumente, uneite, masini si instalalii pentru lucrarile de dulgherie 87 in figura 62 este prezentat un ferdstréu portabil electric cu disc circular, cu care se pot executa diferite taieri drepte sau inclinate la un unghi oarecare. ih figura 63 este prezentat un ferestrdu portabil cu cutit vibrator in forma de coada de vulpe, cu care se pot executa taieri diverse gi decupari La acest ferdstrau se pot monta diferite tipuri de cutite, cu care se pot prelucra materiale lemnoase, materiale plastice gi metale (sub forma de tabla, bare si profile) Cu magina portabil de frezat din figura 64 se pot executa frezari la contur, canale sau alte operatii, asemanatoare cu cele care se pot executa la masina de frezat cu ax superior. Fig. 65. Magind portabild de burghiat: a gi D— posibilitati de utilizare.58 Manualul dulgherulut © larga utilizare in lucrarile de dulgherie o au si maginile portabile de burghiat (fig. 65). Cu acestea se pot executa multe tipuri de gun gi locaguri care variaza ca forma si dimensiuni Pentru operatille de slefuire se pot folosi diferite masini de slefuit portabile (fig. 66), cu banda sau vibratoare. La acestea exist posibilitatea de schimbare a materialelor abrazive in functie de gradul de finete dorit pentru suprafete. Foarte mult se folosesc si rindelele electrice portative. Fig. 66. Masini portabile de slefut: a, b §1.¢— cu bands: d = vibratoare.PRELUCRAREA LEMNULU! PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE Prelucrarea lemnului destinat pentru lucrrile de dulgherie se poate imparti in urmatoarele categorii: operatii pregatitoare; operatti de prelucrare manual; operatii de prelucrare mecanizata. 4.1. Operatii pregatitoare Aceste operatii sunt ajutatoare, ugurand executarea operatiilor urmatoare, atat in cazul prelucrarii manuale, cat gi la unele prelucrari meca- nizate. Ele au rol important pentru asigurarea preciziei de prelucrare, precum si pentru economisirea materialului lemnos, Se realizeaz& urmatoarele operatii pregatitoare: sortarea, msurarea, tratarea si verificarea 4.1.1. Sortarea Sortarea se face In functie de urmatorii factori — calitatea pe care trebuie s& 0 aib& materialul lemnos, conform cerintelor existente pentru piesa care se va prelucra din el; = dimensiunile pe care le va avea piesa prelucraté, alegandu-se sortimentele corespunzatoare ca grosime gi fétime, iar lungimile — astfel incat 8 fie ct mai apropiate de ale piesei: — eventualele corpuri stréine; nu se vor prelucra sortimente care contin corpuri metalice, nici cele necuratate de resturi de pamént, moloz etc.,60 Manualul duigherului deoarece vor deteriora uneitele manuale sau sculele maginilor cu care se va efectua prelucrarea. Aceasta operatie este necesara pentru economisirea materialului lemnos, prelungirea duratei de folosire a sculelor gi incadrarea materiei prime ‘in clasa de calitate ceruta. 4.1.2. Masurarea pieselor Masurarea corecté a dimensiunilor este foarte important pentru obtinerea unor piese corespunzatoare. Dimensiunile prea mari duc fa risip& Fig. 67. Masurarea cu compasul. de material gi manoper&, prin ajustarile ulterioare necesare, iat dimensiunile prea mici duc la obtinerea unor piese inutilizabile (re- but irecuperabil). Se folosesc numai instrumente de masura gradate corect gi vizibil, citirea gra- datiei fAcdndu-se cu privirea perpendiculara si nu oblic fat& de gradatie. Pentru evitarea erorilor, este bine s& se respecte vestitul proverb romanesc ,Masoara de doua ori si taie o data". Cand s-a stabilit dimensiunea necesara, se inseamna cu creionul sau creta extremitatile ei. In cazul masurdrii diametrelor exterioare sau interioare cu ajutorul compasului, a — masurarea diametrului la fem 4 ‘ nul rotund; b-masurarea diame- diStanta dintre varfurile lui se masoara apoi ‘rului unei gauri Fig. 68. Trasarea cu stoara, cu metrul (fig.67). 4.1.3. Trasarea pieselor Aceast& operatie urmeaz4 dupa insemnarea dimensiunilor masurate. Ea const& in executarea liniilor sau conturilor necesare tdierilor, decuparilor sau exe- cutdrii locasurilor. In continuare vor fi prezentate cdteva reguii de utilizare a diferitelor instrumente de trasat. Trasarea cu rigia. Rigla se fixeaza la semn; cu 0 mana se apasa, iar cu creionul din cealalté mana se traseaza de-a lungul cantului riglei — lipit de el si fra ‘$4 se incline. Muchiile rigiei nu trebuie sa fie strambe sau stirbite. Trasarea cu sfoara sau s&rma (fig.68) se utilizeaza in cazul pieselor lungi. Sfoara se fixeaza in cuie in dreptul semnelor, dupa ce a fost frecaté cu creta, carbune etc.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 641 Fig. 69. Trasarea cu zgérieciul Trasarea cu —_zgrieciul (fig. 69). Se fixeaza baza zgarieciului la distanta necesara, se verificd distanta si apoi are loc migcarea de transite a zgarieciului pe lungimea dorita. in mod aseménator se procedeaza cu trasorul si cu insemnatorul. Trasarea cu compasul (fig. 70). Se fixeaza varful din ofel al compasului in centrul insemnat, se Fig. 71. Trasarea cu echerul. potriveste la deschiderea necesara si apoi se roteste. Trasarea cu echerul (fig. 71). Echerul se foloseste la trasarea liniilor perpendiculare sau inclinate la diferite unghiuri. Se procedeaza in felul urmator: se fixeaza talpa echerului pe cantul sau fata cea mat dreapta, iar muchia limbii in dreptul semnului, trasandu-se apoi cu creionul de-a lungut ei (ca si in cazul riglei). 4.1.4. Verificarea pieselor Verificarea pieselor este necesara in doua situati: dupa confec- fionarea pieselor ce intra in componenta constructillor sau in timpul mont&rii pieselor (fig. 72). Dupa confectionare se verificd pianitatea suprafetelor (se poate efectua cu rigla, in toate directille piesei) si perpendicularitatea suprafetelor al&turate (acest lucru se poate face cu ajutorul echerului). jn timpul montarii se verific orizontalitatea (cu polobocul, cumpéna dulgherului sau furtunul de nivel si verticalitatea (cu firu! cu plumb sau cu polobocul)62 Manualul dulgherului c d Fig. 72. Vesificarea orizontalitsti $i verticalitafi piesetor: a $i b- cunivela; c,d gi e - cu firul cu plumb; f— cu furtunul de nivel. 4.2. Operatii de prelucrare manuala Principalele tipuri de operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea, tdierea, rindeluirea, daituirea, gaurirea, pilirea, baterea cuielor si suruburilor. 4.2.1. Cioplirea Aceasta operatie este greoaie, cu precizie de prelucrare destul de mica si se poate executa cu foporul, securea, toporisca, barda si tesla. Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari: fasonarea lemnului rotund in grinzi; scobirea si taierea la jumatate a bustenilor, despicarea temnului; ascutirea tarusilor, ingustarea $i retezarea scAndurilor (se realizeaz mai rar prin cioplire, deoarece se pierde mult material, preferandu-se alte metode).Prelucrarea temnului pentru lucrétrile de dulgherie 63 Fig. 73. Succesiunea operatillor de fasonare a grinzilor prin cioplirea lemnului rotund: 1—trasarea muchiei ciopliturii,; 2 $i 3—executarea crestaturilor, 4 i ~ cioplirea brut a primei fete; 6 netezirea suprafelei pand la muchia trasata, in cazul ciopliri trebuie respectate urmatoarele condifi: —pentru evitarea agchierii puternice, cioplirea se face in lungut fibrelor, pe 0 adancime de maxim 2 cm; pentru a nu se migca in timpul ciopliri, lemnul trebuie rezemat pe suporturi $i fixat cu scoabe; ~fetele cioplite trebuie si fie netede si abaterea lor de la paralelism, masurata de la un capat la cellalt, s& fie de maxim 1 cm Fasonarea grinzilor din lemn rotund (fig. 73). Modul de lucru este urmatorul: busteanu! decojit se fixeaz4 bine cu scoabe, apoi se traseazi muchia ciopliturii; dulgherul prinde cu dou’ maini toporul si face cateva crestaturi (la 20-30 cm distant) pe marginea ce se va ciopli, apoi realizeazé cioplirea brut, dupa care executa netezirea suprafetei pana la muchia trasata, obfinandu-se astfel prima fata ciopliti. Prima fata cioplita se va ageza pe suporturi, repetandu-se operatiile descrise mai sus pana cand se obtin toate fetele grinzii64 Manualul dulgherului = SS 4 Fig. 74. Succesiunea operatilor de taiere la jumatate gi scobire a bugtenilor: a — tdierea la jumatate a lemnului prin cioplire (1 ~ insemnarea gi tdierea pe semn; 2~ciopliea zonei inate; 3-forma finala a piesei); b—scobirea ulucului prin cioplire (1 — trasarea muchilor §i increstarea zonei cuprinse intre ele; 2 ~ cioplirea bruta a ulucului; 3—finisarea lateralelor ulucului; 4~finisarea ulucului cu dalta); ¢ = executarea falfului_ (1 - trasarea muchiilor falturilor si crestarea: 2 §i 3 cioplirea ‘ruta a unui fait; 4 — cioplirea celuilat falt: 5 - forma finald a piesei). Scobirea $i tdierea la jumétate a bustenilor (fig. 74). Modul de lucru este asemanator, doar c& se pot obtine: taierea la jumatate a lemnului prin cioplire; scobirea ulucului prin cioplire; diferite falturi. Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulgheresti. Dulgherul foloseste in unele cazuri gi dalta la aceste operatti, pe !Anga celelalte unelte. Despicarea lemnului. Piesa va fi asezata si fixat& pe un suport, apoi va fi lovit& cu toporul (toporigca, securea, barda etc.) la semnul trasat, pand la despicare. Aceasta operatie se foloseste destul de mult, deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structurd sau noduri) se despic& ugor in lungul fibretor. 4.2.2. Taierea Taierile se folosesc in dou cazuri, si anume in cazul operatiilor de croire a pieselor la dimensiunile necesare gi in cazul executarii imbin&rilor. Operatiile de taiere sunt de mai multe tipuri, in functie de directia tSierii fataPrelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 65 de fibre, dupa cum se va arata in continuare. Se realizeaza retezari, spinte- c&ri, taieri oblice sau decupari. Retezdrife sunt taieri transversale (perpendiculare fata de fibre), la capete sau in multipli de lungime. Spintecérile sunt taieri longitudinale (paralel cu fibrele) si pot fi simple sau multiple. Téierile oblice au toc atunci cand directia tdierii face cu directia fibrelor un unghi oarecare. Decupénie au loc in cazul cand taietura urmareste un contur rectilihiu ‘sau Curbiliniu trasat pe lemn. Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Joagarele se folosesc doar in cazul tdierii bugtenilor sau a pieselor de dimensiuni mari. Manuirea ferdstraielor trebuie se facd ugor, fara intreruperi sau devieri, piesa fiind fixata sau bine sprijinita. Ferastrau! trebuie s& fie potrivit inainte de taiere. In functie de pozitia pe care trebuie so aiba taietura fata de semn, exista urmatoarele tipuri de taieturi: = téieturi pe semn, la care mijlocul semnului corespunde cu mijlocul tdieturii; acestea se folosesc in cazul in care sunt intrebuintate ambele piese care se separa prin taiere si, in general, la croire. ~ tdieturi pe lng semn, cand tAietura se face paralel cu semnul, care ramane pe piesa la o mica distanta; se folosesc in cazul in care piésa va firindeluita, piesa ramanand apoi la dimensiunea indicat& de semn. —tdietui pe jumatatea semnului, atunci cand marginea taieturii corespunde cu mijlocul semnului, se folosesc la executarea imbinarilor. Taierea cu ferastréul incordat. in cazul rete- 24nii scAndurilor (fig. 75), acestea se asaza pe latime pe un suport, iar portiunea care se inlatura prin taiere va fi libera. Lama ferdstraului se sprijina pe muchia din partea opusa dulgherului, cu varfurile dinfilor indrep- tate inainte. Mentinerea pozitiei lamei fata de semn se poate face cu o bucatica de lemn (se asigura astfel protectie sporita) sau prin sprijinirea parjilor nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasd piesa. Dup& ce lama ferdstraului a patruns putin in adancime, taierea se continua folosind intrea- E 5 ga lungime a lamei, prin migcari de du-te-vino. Lama _ Fig. 75. Retezarea cu va p&trunde atat in adancime, cat si pe latime, Migcd- _**8st"8u! Incordat rile se incetinesc atunci cand taierea se apropie de sfarsit, iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se agchia muchia care a ramas netdiat’. In cazul spintecdrilor, piesa poate fi asezata vertical (fig. 76) sau orizontal gi este necesard folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru indltimea de fixare va fi in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). in cazul spintecdrii orizontale (fig. 77), piesa se agaza pe un suport astfel incat portiunea care se Inlatura sé fie dincolo de marginea lui. In cazul taieturilor pe !anga semn sau pe jumatatea semnului, piesa trebuie astfel fixat&, incat tdietura s4 fie pe partea dreapt’ a semnului, pentru a putea urmari mai bine directia de taiere a lamei. La inceputu! taierii, ferastraul se66 Manuaiul dulgherului Fig. 76. Spintecarea scéndurii in pozitie Fig. 77. Spintecarea scanduril in pozitie vertcala. orizontala, tine cu mana dreapté de méner si se trage in sus pe semn, pana rezult o crestatura. Apoi, se apuca cu cealalta mana capatul bratului ferastrului si, cu misc&ri in jos insotite de o impingere usoar a dintilor asupra lemnului, se executa tdierea. In momentul intepenirii lamei, se introduce o pana in taietur3, ca s& nu mai stranga. Tdierea cu feréstrdul cu maner. Se face in mod asemanator. Pentru taierile Inclinate (la diferite unghiur) se poate folosi cutia de ghidare (fig. 78). Taierea cu ferastraul ,coada de soarece’. In cazul decupérilor se executa mai inainte o gaura in piesa, in care se introduce varful lamelei. Tdierea cu ferastraul de tdiat furnir. Se execut& prin deplasarea acestuia pe [anga cantul unei rigle, unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea, pentru a se obtine o taiere dreapta. Taierea cu joagarul, Taierea este executatd de catre doi muncitori, iar lemnul se agaz4 pe un suport. Fiecare muncitor fine cu o mana de joagar si cu cealalta fixeaza bine piesa. Printr-o migcare usoar& se cresteaza piesa in dreptul semnului, dupa care se executa taierea propriu-zisa printr-o miscare ritmica gi uniforma, alternativa. Cand unul dintre muncitoni trage de joagar, cellalt nu trebuie nici s& impinga, nici s4 apese pe joagar. Fig. 78. Folosirea cutiei de ghidare fa executarea tdieturior. 4.2.3. Rindeluirea Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor, marimea denivelarilor pieselor, gradul de finete (rugozitate) ce trebuie obtinut, posibilitatea de manuire corectA si comoda a rindelei in timpul prelucrariPrelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 67 ‘Ordinea operatiilor de rindeluire este urmatoarea: netezirea grosierd a suprafefelor - se executa cu rindeaua cioplitor; curdtirea fefelor (fatuirea) — se execut’ cu rindeaua fatuitor; finisarea suprafefei ~ se executa cu nndeaua cu Cufit dublu. Aceste operatii pot fi executate si cu gealaul (rindeaua lunga) cu cutit simplu sau dublu, daca piesele sunt de dimensiuni mari. Inaintea executarii rindeluirii. este obligatorie verificarea curateniei suprafetei respective (eventualele urme de pamant, moloz sau alte impuritati se inlatura cu o perie aspra pentru a nu stirbi cutitele). Se verifica cutitul indelei, daca este bine montat, ascutit i daca are taigul putin iegit (cu maxim 0,2-0,5 mm) fata de talpa rindelei. Cand taigul iese prea mult in afara talpii, se produc adancituri in piesa. Cu cat netezirea trebuie sa fie mai find, cu atat taigul va iesi mai putin in afara talpi Se recomanda executarea rindeluirit {in sensul fibrelor. Piesa se fixeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru, iar manuirea rindelei se face in felul urmator (fig. 79). se prinde méneru! rindelei cu mana stanga, iar mana dreapta se pune in imediata apropiere a cuti- : tului, rindeaua spriinindu-se cu talpa pe pie- Cee 8; rindeaua astfel prins4 se impinge inainte Et si paralel cu muchia piesei, apasAndu-se pe méner atunci cand rindeaua inca e situat la Fig. 79. Manuirea rindelel obignuite capatul din spate (in dreapta). In acest moment, rindeaua este sprijinta de pies doar cu partea din fata a corpului (unde se si exercit’ apasarea). Cénd rindeaua a ajuns sa se sprijine pe piesa cu toatd talpa, se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia (mainile apasd cu aceeasi tarie si manerul si corpul); in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stnga) se apas4 numai calcaiul ei, talpa sprijinindu-se pe piesa doar cu cdlcaiul; se retrage apoi rindeaua spre capatul din dreapta, inclinand-o pe una din muchii (prevenind, astfel, uzarea inutila a cufitului), pentru a efectua o noua cursa; se procedeaza ia fel, repetand opera- tile descrise mai sus, pana la obtinerea netezirii corespunzatoare tipului de rindea care se foloseste. Rindeaua lunga (gealaul) se mAnuieste in mod asemanator (fig. 80), cu deosebirea cd mana sténga va cuprinde, de data aceasta, partea din fata a corpului. in timpul rindeluirii se poate face controlui netezirii fie cu muchia rindelei fie cu rigla sau cu limba echerului In cazul manuirii rindelelor de profilat si faluit, rindeaua trebuie apasatd usor atat in jos, ct $i lateral, pentru a se putea pastra permanent si contactul cu marginea de ghidare. Numai asa profilul sau faltul vor fi paralele cu marginea piesei prelucrate.68 Manualul duigherului Needy eee. nah eset Fig. 80. Manuirea gealaului: a—a inceputul curse; b— la sfargitul cursei; ¢— controlul * netezini suprafetei cu muchia rindetei, 4.2.4, Razuirea ‘Scopul razuiri poate fi nivelarea si netezirea suprafetei numai pe o portiune (fig. 81). in acest caz, lama razuitorului se va sprijini oblic pe piesa si acesta se va prinde de capete cu = ambele maini. Cu degetele se va apasa usor Fig. 61, Razuirea local a —_mijiocul lamei, deformand-o putin. Razuitorul se va Suprafetelor. deplasa schimbandu-si pozitia la fiecare cursa, pentru ca toate ondulatille piesei sd fie nivelate. Razuirea se poate executa si pentru netezire si nivelare pe toata suprafata piesei. in acest caz, razuitorul se manuieste tot oblic, dar in ambele sensuri. Se razuiesc numai speciile de esente tari. 4.2.5, Daltuirea inainte de daltuire, piesele se insemneaza in locul respectiv. Daltui- rea se incepe pe semnul marcat transversal fata de fibre si apoi se continua pe semnul din lungul fibrelor, evitandu-se astfel craparea lemnului. Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobiturilor pentru imbindri sau pentru locagurile accesorillor.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 69 Modul de lucru este urmatorul (fig. 82): — se asaza dalta cu taigul la mic& distant de semn, cu partea inclinata spre interiorul scobiturii si lama perpendiculard pe piesa: -se aplicd in manerul dali cateva lovituri ugoare, cu ciocanul, pana cand taisul patrunde in lemn, comprimand fibrele si D apropiindu-se, astfel, de semn (fig. 82,6); poi, se scoate dalta si Nomis se asaz oblic la o mic distanta Y , YY Hf yy, de tdietura vertical, obtinan- V Wy Wy du-se o noua tdietura, care se ] Intdlneste cu prima (fig. 82,b); CLL - agchia obtinuta astfel se Fig. 8. Modul de mors ala lat indeparteaza prin inciinarea daiti ig ee Maad Ce uc : spre spate, dupa ce a fost putin 2~ 2¢2area dalfi fata de semn: b si c~ modul retrasa, pentru a nu se taia mgr, OP tiere a apctior, d— stdpungeres scobtur ginea scobiturii; =se executd apoi, din nou, taieturi perpendiculare pe piesa, altemand cu tdieturi oblice, pana c4nd se obtine adancimea necesara si pana ce taietura se apropie de semnul care delimiteaz& celalalt capat al scobituri (fig. 82,c); "= $e executd apoi numai tdieturi oblice, pana cdnd direcfia taieturii se apropie de perpendiculara pe faté (fig. 82,c); —se schimba pozitia dalfi, asezdnd-o cu taigul oblic spre interioru! scobiturii, si se executd taieturi pana cand ultima este $i perpendiculara pe fata (verticala); —agchille din interior se scot prin migcarea unei dalti mai inguste (Inainte $iinapoi), in interiorul scobituri, fara ins a se atinge marginile acesteia. Daca scobitura este strapunsa pe intreaga grosime a piesei (fig. 82,0), trasarea semnelor se face pe ambele parfi ale piesei. Daltuirea se face pe o parte a piesei, pana la jumatatea grosimii, apoi piesa se intoarce si se executd daltuirea si pe cealalta jumatate a grosimi. Nu trebuie s& se scobeascd mult material odata, pentru a nu se agchia lemnul si a nu se rupe dalta. Mana nu se {ine in fata taigului (in caz contrar, se pot produce r&niri) in cazul fasonarii pieselor cu dalti, se pot obfine: tesituri sau rotunjiri ale muchiilor, daltuirea suprafetelor curbe, sculpturi de diferite forme. Aceas- ta operatie se face dupa urmatoarele reguli: — se executa taierea de intrerupere a fibrelor din loc in loc, fie prin crestari cu dalta, fie cu ferastraul, pentru prevenirea craparii pieselor;70 Manualut dulgherului —se evitd tdierea contra fibrelor, pozitionandu-se taigul fie in jos, fie in sus, in functie de forma piesei. Pentru daltuire, piesele mici se fixeaz& pe bancul de lucru, iar cele mari se fixeaza prin agezarea dulgherului peste ele. Aceasta operatie este folosita mai des in tamplarie, dar sunt multe cazuri in care se utilizeaz gi in dulgherie 4.2.6. Gaurirea Pentru a executa gaurirea pieselor, trebuie s4 se traseze mai intai centrul gaurii, in care se va ageza varful burghiului. Trasarea se face pe fiecare piesa care trebuie gurit&, In cazul in care piesele subfiri sunt gaurite jin pachet, trasarea se face numai pe piesa de deasupra. Pentru gdurire, piesele se asaza in pozitia cea mai convenabila si fara s& se poata deplasa. Pentru g&urirea perpendiculara pe suprafata piesei, pozitia burghiului trebuie sd fie perfect vertical’. Dac& acesta se inclind putin, gaura burghiului va fi stramba, iar burghiul se poate rupe. Pentru gdurirea inclinaté, pe suprafata piesei se formeaza mai intai un prag perpendicular pe directia de g&urire (fie cu dalta, fie prin increstarea cu ferastrul), pentru ca varful burghiului 4 nu alunece pe pies’. Pentru executarea gdurilor adénci in piesele groase, burghiu! trebuie scos din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a fi curatat de agchii, evitand astfel ,inecarea" burghiului in piesd. Pentru executarea gdunilor strépunse, in cazul folosirii burghiului melc, gaurirea se face de pe o singura parte. In cazul folosirii burghielor elicoidale, gaurirea se face de pe ambele parti, evitandu-se astfel agchierea pieselor in partea opusa gauririi. In cazul folosirii burghielor cu coarbe, bratul coarbei se roteste uniform spre dreapta, apasand manerul uniform si urma- rind pastrarea directiei corecte a burghiului. Pentru a nu se frange tija burghiului din cauza balansarii coarbei, se recomanda sprijinirea mainii care cuprinde mAnerul (cu fruntea, pieptul sau barba), in functie de indltimea de fixare a piesei care se gureste. in cazul folosirii vrilei, se apas& manerul, mentinandu-se contactul burghiului cu piesa, in timp ce mangonul mobil se depiaseaza in sus gi in jos de-a lungul tie 4.2.7. Pilirea Raspelele gi pilele se pot manui cu ambele maini, cAnd piesele sunt fixate, sau cu o mana, cand piesele nu sunt fixate, cu cealalt& sprijinindu-se piesa. in timpul manuirii, uneletele de pilit se vor deplasa pe toat& lungimea lor si se vor apasa numai cand sunt Impinse.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie m4 4.2.8. Baterea si scoaterea cuielor Aceste operatii sunt des utiizate in dulgherie, pentru asamblarea pieselor sau pentru fixarea anumitor accesorii metalice. Dimensiunile cuielor, Precum si numarul de cuie necesare, sunt in functie de structura pieselor asamblate, dimensiunile pieselor si modul in care actioneaz sarcinile care tind sa separe piesa. in general, lungimea cuielor este egalé cu de doua sau trei ori grosimea piesei pe care o fixeaza. Diametrul cuiului nu va depasi un sfert din grosimea celei mai subfiri piese care se asambleaza gi va fi de cel mult 1/5 din grosimea piesei, cdnd cuiele o strapung. Se recomanda urmatoarele reguli in cazul batenii cuielor; ~ cand piesa trebuie prinsd cu mai multe cule, acestea nu vor fi prea apropiate sau nu vor fi pe directia aceleiasi fibre; dimensiunile cuielor si distantele la care se bat vor fi precizate in proiect, pentru constructile importante; - in cazul cuielor batute la capatul lemnului, pentru a se preintampina smulgerea usoara a lor, cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (fig. 83); - capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nielul suprafetelor pieselor de !emn in care se bat, pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca; - in cazul in care varfurile cuielor au strbatut piesa, vor fi batute cu ciocanul (tinut oblic) in lungul fibrelor. Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata lemnului, in cazul in care acesta va fi Fig. 83. Baterea cuielor in capatul piesetor. reutilizat. Pentru aceasta, sub cleste se poate aseza o bucata mica de lemn. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere, ci numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi, se scot cu clestele, cu ranga sau cu dispozitivul de scos cuie). 4.2.9. Montarea $i demontarea guruburilor Suruburile pentru lemn (autofiletante) se vor introduce numai prin ingurubare gi niciodatd prin batere (altfel, scade rezistenta asamblarii) Pentru usurarea acestei operatii, suruburile pot fi unse cu cearé sau spun.72 Manuaiut dulgherului $Surubu! inainteaz in piesa de lemn prin rsucirea $i apasarea surubelnitei, dupa ce varful acesteia a fost potrivit in crestatura. Pentru a preveni ruperea gurubului sau craparea pieselor din lemn care se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari, in care se monteaza guruburi groase), e necesar ca in locurile insemnate pentru introducerea gurubului $4 se execute gaun cu burghiul. Diametrul acestor gauri nu trebuie $8 fie mai mare decat diametrul interior al parti filetate. In caz contrar, asambiarea nu va fi rezistenta, gurubul nemaiputandu-si face filet in lemn prin ingurubare. In cazul in care se folosesc guruburi mecanice (buloane), in locurile trasate pentru montarea lor se vor executa gAuri cu burghiul, diametrul gaurilor respective avand diametrul egal cu cel al gurubului. Dupa executarea gurii, se introduce surubul, apoi gaiba de protectie si apoi piulita - care, la ‘inceput, se ingurubeaza cu mana, apoi cu o cheie potrivita marimi pana la strangerea maxima. 4.3. Operatii de prelucrare mecanizata Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat gi succesiunea lor sunt urmatoarele: operafii de croire a lemnului, care includ retez&n, spintecari, tiviri, decupri, operafii de indreptare $i rindeluire, operatii de retezare final, operafii de frezare, cepuire, strunjire; operatii de gaurire gi scobire; operatii de slefuire. in cazul in care, dupa executarea operatiilor de croire mentionate, se mai fac gi alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire, frezari, cepuire etc.), este necesar ca dimensiunile de croire sa fie prevazute cu adaosuri de prelucrare, pentru ca, dupa efectuarea tuturor operatiilor, piesa s ajunga la dimensiunile finale necesare. Daca lemnul este umed, adaosul se suplimen- teaza cu 3-10% (in functie de umiditate) Tipurile de masini cu care se pot efectua aceste operatii, precum si avantajele pe care le prezinta prelucrarea mecanizata fata de prelucrarea manuala, au fost prezentate succint in capitolul 3. Maginile fixe se folosesc pentru prelucrarea lemnului in atelier. Este important ca muncitorii care lucreaza cu aceste masini s4 cunoasca bine caracteristicile tehnice ale masinilor respective, operatiile care se pot executa, reglarea corecta a maginilor pentru a obtine dimensiunile cerute la piesele prelucrate, tipurile de scule care se pot folosi si caracteristicile lor, modul de intretinere si exploatare. Masinile portative se folosesc la prelucrarea lemnului pe santier. Tipurile de magini portative sunt foarte variate (vezi capitolul 3) gi acestea se pot folosi pentru operatii de retezare, spintecare, rindeluire, tSierea diferitelor profile, gduriri, decupari, slefuiri etc.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 73 shia Fig. 84. Tipuri de tdietur realizate cu ferdstrdul circular portativ a ~ spintecarea (tierea longtudinala); b - retezarea (taierea transversala); c - tdierea falturlor sau a cepurilor. Téierea cu ferastrdul circular portativ (fig. 84). Se incepe taierea numai dupa 2-3 minute de mers in gol, pentru ca rotirea discului s4 ajunga la turatia normala. Ferastraul se migca inainte pe linia trasatd, fra smucituri gi fr ca dulgherul sa apese pe ferastrdu sau s&-i forfeze inaintarea, deoarece discul se poate intepeni, iar motorul se poate supraincalzi. In cazul in care ‘s-a produs intepenirea discului in piesa de lemn, ferAstraul circular trebuie tras afara. Se agteapta revenirea la turatia normal si apoi se continua taierea. In figura 84 sunt prezentate operatiile care se pot executa cu ferastrul circular portativ. Gaurirea cu burghiul electric portativ. Se procedeaza astfel: varful burghiului se fixeaz4 deasupra locului insemnat pentru gaurire, se pune in functiune si se apasa ugor in lemn. Se verificd directia de gaurire in timpul lucrului. Dacd gaura este adanca, burghiul se poate scoate afara din cand in cand pentru inlaturarea talagului. Daca gdurile sunt strapunse, in momentul apropierii burghiului de fundul gdurii, se reduce viteza de rotatie a burghiului pentru a se evita agchierea lemnului pe partea opusa. Rindeluirea cu rindeaua electricd portativa. Se procedeaza astfel: magina este pusa s functioneze in gol cateva minute, in pozitie rastumata, pana se atinge turatia normala. Din acest moment, dulgherul poate incepe jucrul migcand rindeaua inainte pe directia fibrelor, cu miscri ugoare gi fara smucituri si apasari, pentru a nu toci cutitul gi a nu supraincalzi motorul. Se repeta cursele de inaintare pe piesa, paralel cu fibrele, pana se atingte netezimea corespunzatoare a suprafetelor.rs 5) = INTRETINEREA $1 EXPLOATAREA UNELTELOR $I SCULELOR TAIETOARE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI 5.1. intretinerea uneltelor gi sculelor intretinerea uneltelor si sculelor consta din urmatoarele operatii, des- fasurate in scopul méririi duratei de utilizare a acestora si al asigurdrii preciziei de prelucrare: indreptarea si tensionarea panzelor, ceaprazuirea dintilor panzelor taietoare, ascutirea sculelor taietoare; egalizarea dinfilor ascutiti; repararea dintilor, cura{area uneitelor si sculelor. Unele dintre aceste operatii pot fi realizate in atelierele speciale de intretinere a sculelor, de catre mecanici de intretinere specializati in efectuarea acestor lucrari, pe cand aitele (mai ales in cazul uneltelor manuale) pot fi efectuate de catre dulgher. 5.1.1. intretinerea ferastraului incordat Operatiile de intretinere au loc in ordinea urmatoare: se curdta lama taietoare (cu petrol); se indreapta lama, fie batand-o cu ciocanul pe o placa de Otel, fie intinzand-o intre dou placi de aluminiu sau cupru fixate in menghin&; se cur&t& dintii cu pila (in goluri si la varf); se ceaprazuiesc dintii (cu diferite ceaprazuitoare) si se verificd ceaprazuirea cu gabloane (fig. 85). Pentru taierea speciilor tari, dintii se indoaie alternativ cu aproximativ 0.3mm. Pentru taierea speciilor moi, dintii se indoaie mai mult (0,4-0,8 mm). Dintii se inciind numai pe 1/3-1/2 din inattimea lor. intre peretii ceaprazuiti nu trebuie s& ramana spatiu gol (fig. 86). Urmeaz4 ascutirea dintilor, care se poate face cu pila, fixandu-se ferastr4u! pe bancul dulgherului,Intretinerea si exploatarea uneltelor si sculelor taietoare pentru prelucrarea lemnului 75 c a Fig. 85. Unelte pentru ceaprazuit: a ceaprazuitor simplu; b ~ ceaprazuitor cu opritor. — cleste de ceaprazuit; J gablon pentru verificarea ceaprazului egalizarea dintilor, care se poate realiza cu egalizatorul sau trecnd lama (panza) direct pe pila. Ultima operatie este potrivirea lamei (panzei), care se face slabind coarda gi inclinand panza pana formeaza un unghi de 50-60° cu directia bratelor, iar apoi, incordand cat este necesar. La terminarea lucrului, ferastraul se decordeaza, se sterge bine lama sa nu se oxideze gi se pastreazd in locuri curate si uscate; la anumite inter- vale, se poate unge cu vaselind sau ulei mineral. in mod aseménator se procedeaz gi la intretinerea lamelor tdietoare ale celor- lalte ferastraie manuale. 5.1.2. intretinerea daltilor Daltile se ascut pe o singura parte a taigului — prin frecare cu migcari circulare, pe o piatrd abraziva udatd sau la polizor — apoi se netezesc pe cealalta parte Fig. 86. Ceaprazuirea dintilor ferdstréulu a — corecté; b— gresits Fig, 87. Demontarea cuttuui rindelei.76 : Manualul dulgherului 5.1.3. Intretinerea rindelelor Se demonteaza cutitul cand acesta nu mai taie, prin fovituri usoare cu ciocanul de lemn, aplicate in spate (fig. 87). Se face ajustarea, indreptarea si ascutirea cutitului (unghiul de ascutire este cuprins intre 30° si 35°). Ascutirea bruta se face la polizor, iar netezirea taigului se face pe Piatra de gresie. Finisarea are loc pe piatra find (fig. 88). Se monteaza la loc cutitul, operattile de montare fiind prezentate in figura 89. Talpa rindelei se unge periodic cu uleiul de in; rindeaua gi cutitele se pastreaza in locuri curate gi uscate. Fig. 88. Ascutirea cutitului rindelei a~ascutirea bruta: — finisarea 5.1.4. intretinerea burghielor Burghiul se fixeaz in menghina gi se ascute cu masina de ascutit sau cu pila, pilindu-se varful prin apasare usoara. Unghiul de ascutire este cuprins intre 28° si 40°. Prin ascutire nu trebuie s4 se modifice diametrul burghiului. Dupa folosire, burghiul se curata si se unge (cu vaselina sau ulei mineral). 5.1.5. intretinerea sculelor taietoare ale masinilor intretinerea acestor scule (panze panglica, discuri circulare. cutite ale masinilor de rindeluit, freze, burghie etc.) se poate face mecanizat. in ateliere de intretinere, si cuprinde, in general. urmatoarele operatii [6.8] ~intretinerea si repararea_panzelor panglica si a discurilor circulare ~indreptarea gi tensionarea panzelor panglicd gi a discurilor circulare; ~ ceprazuirea panzelor taietoare; —ascutirea sculelor prin metode specifice fiecdrui tip de scula.Intretinerea si exploatarea uneltelor si sculelor tdietoare pentru prelucrarea ‘emnului 7 Fig. 89. Montarea cuftuluirindel a—introducerea cufitului; 6 sustinerea cufitului in corpul rindelei; — aplicarea loviturilor in corpul rindele'; d= fixarea cutitului prin lovi- Fe cuciocanul, @—fixafea definitiv’ a cufitului prin lovire in pana; 1—verificarea pozitiel cutitului 5.2. Exploatarea sculelor taietoare Duigherul trebuie s& cunoasc o serie de lucruri legate de modul de folosire (exploatare) a sculelor, deoarece existé multe variante constructive, chiar gi la acelasi tip de scula, atat in ceea ce priveste forma. cat si in privinta parametrilor constructivi [6,8]. Dulgherul trebuie s& stie s4 aleagd corect scula (cu forma, marimea gi numarul de dinti necesare), in functie de specia gi sortimentul de material lemnos care se prelucreaza, directia de taiere si dimensiunile pieselor care se prelucreazd.78 Manualul dulgherului b c Fig. 90. Tipuri de danturi ale panzelor panglica: a—tip A: b- tip B; c- tip C. 5.2.1. Exploatarea panzelor panglica Panzele panglicd au tre’ tipuri de danturi (fig. 90): = tipul A, pentru ferastraie panglica de tamplarie si pentru spintecat; la acestea, ceaprazul se formeaza prin indoire; = tipurile B $i C, pentru ferastraiele panglica de debitat cherestea din busteni si pentru spintecat, a care ceaprazul se formeaza prin turtire. Unghiul de degajare a agchiiior va avea valori maxime (30°) pentru speciile moi si pentru rasinoase (deoarece la taiere se desprind mai multe agchii) si valori minime (15°) pentru specille foarte dure. Pasul si indltimea dintilor vor avea valori maxime pentru speciile care se tale ugor gi valori minime pentru specille foarte dure (pentru a preveni ruperea dintilor in lemn). Pentru stabilitatea panzelor, volantul superior pe care se sprijin panza se inclina (la maginile moderne se pot inclina ambele volante). Stabilirea regimului de lucru al ferdstraielor panglica const mai ales in determinarea vitezei de avans (uv) optime a materialului, La cresterea vitezei de avans, calitatea suprafelei prelucrate scade. Aceastd scddere se accentueaza cu cat grosimea piesei prelucrate este mai mare, uzura dintilor mai avansata gi specia lemnului mai moale. 5.2.2. Exploatarea panzelor circulare Din acest punct de vedere, dimensiunile importante ale panzelor circulare sunt diametrul extenor si grosimea. Diametrul exterior se alege in functie de tipul maginii pe care se monteaz panza si de dimensiunileIntretinerea si exploatarea unettelor si sculelor tBietoare pentru prelucrarea lemnului 79 materialului prelucrat. El se alege cat mai mic posibil, deoarece stabilitatea din timpul taieni este, astfel, mai bund. Grosimea corpului panzei trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa fie suficient de mare ca panza circular sa aiba stabilitate lateral’, s4 nu fie exagerat, pentru ca rezulté o cantitate mare de rumegus la taiere si creste consumul de energie electrica Tipurile de panze circulare sunt cele prezentate in continuare. Panze circulare cu grosime egal (ig. 91). Acestea se folosesc ia spintecri, retez&ni, sectionari gi se fabric in doua tipuri, in functie de forma danturii —tipul A, care se foloseste pentru taieri longitudinale (existé doud variante: |, cu dinti triunghiulari inclinati, folosita pentru foioase moi gi rasinoase; Il, care are dinti cu ceafa, folosit pentru foioase tari); — tipul B, folosit pentru taieri transversale-retezn (existA doua vanian- te: Ill, cu dint triunghiulari isosceli, pentru foioase moi si rasinoase; IV, cu dinti triunghiulari drepti, pentru foioase tari). ve Re © e p a } i, Ras L vosily (yuna "© Quad) jaddy oi 82° ohImbinarea elementelor din lemn folosite in duigherie nee YF opr ar iF 93 far jar (2F J2F FoF f 1 Fae yt F 2F 2F OF F a Fig. 114. Imbindiri cu tie: a-simetrice; b- asimetrice. — imbinari la care tijele se introduc prin batere directa (domuri si stifturi cu diametre mai mici decat 5 mm; cuie cu diametre mai mici decat 6mm); —imbinari la care tijele se introduc prin ingurubare (suruburi cu diametre mai mici decat 4mm). Dup& modul de solicitare, imbinarile cu tiie cilindrice pot fi simetrice sau asimetrice (fig. 114). Conditille de utilizare a tjelor sunt prezentate in cele ce urmeaz3. ‘Suruburile, buloanele, dornurile si stiftu- rile se amplaseaza pe un numéar par de randuri, pentru a se evita agezarea unui rand de tije in zona central a inimii lemnului (care are rezistent& sc&zuta); nu se recomandd asezarea ‘in zig-zag. Cuiele se pot amplasa pe un numar de randuri att par, ct si impar, drept, in zig Zag si pe diagonala (fig. 115). La imbinarile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor, pentru economie, o parte din tijele cilindrice folosite pot fi domuri sau de alt tip, ins cel putin 25% vor fi buloane. De regula, iF miniSd 8-4 Fig. 115. Dispunerea cuielor folosite fa Imbinari: ain ginur longitudinale; b - in giruri oblice; ¢ - in zigzag: ‘d modul de batere a cuielor.94 Manualul duigherului nu se folosesc mai putin de 2 buloane la o imbinare, iar diametrul bulonului se alege de obicei intre 1/4 gi 1/30 din grosimea pachetului care se strange. In cazul folosiri domurilor, stifturilor gi buloanelor la prelungiri, innddirea se face cu piese ajutdtoare numite fururi (din lemn sau metal), agezate intre piesele care se imbind (fig. 116). In cazul imbindrii scdndurilor gi dulapilor, grosimea fururilor va fi egala cu cea a pieselor imbinate, iar la innddirea grinzilor cu sectiune simplé se recomanda ca grosimea fururii sa fie egal cu cel putin 0,6 din grosimea grinzii. Nu se folosesc mai putin de 4 doruri sau cuie la o imbinare. min 34 min3 Sd Fig. 116. Innadirea in lungime cu domuri gi buloane: 1 = dom; 2 = bulon; 3 = furura. Distanta Distanta 8 minim mon 2/3h peste 2/3h AG Fig. 117. Baterea cuielor in adancimea pieselor: a $i b- exterioare pe ambele fete; c - exterioare pe o fata $i ascunse pe cealaltdImbinarea elementelor din lemn folosite in duigherie 95 Nu se admit imbinari de prelungire 1a piesele solicitate la intindere realizate cu ajutorul cuielor. in cazul imbinarilor cu ajutorul cuielor, pentru a se respecta distantele prescrise, se recomanda utilizarea unor gabloane pe care sunt trasate lini $i noduri in care vin batute cuiele. Tehnologiile moderne folosesc tot mai multe placi metalice perforate pentru baterea cuielor, ceea ce permite mecanizarea acestor operati. Pentru ca lemnul sa nu crape, distanta dintre cuiele de pe un rand va fi de 15-25 ori diametrul culului, iar distanta de la cui ia marginea piesei va fi de cel putin 15 ori diametrul cuiuiui, in tungul fibrelor, sau de 4 ori diametrul cuiului, transversal faté de fibre (fig. 117). Distanta. minima dintre randurile de cuie va fi egalé cu de don diametrul cull, fa réndurle fe. 18, Posty depatundee ect longitudinale, reprezentand de 3 ori 2~Pe intreaga grosime a pact ie giametrul cuidul a randurie obiee -'# MeseMea pace c~necat sau in zig-zag. Pentru a se evita cr&parea lemnului, cuiele consecutive trebuie sa se bat& deplasat (vezi fig. 115,d). InnAdirile executate cu cuie se realizeazA cu ajutorul ecliselor sau furnurilor. Posibilitatile de patrundere a cuielor in parchetul de imbinat sunt prezentate in figura 118 6.2.1.4. innadiri incleiate. In ultimul timp, imbinarile incleiate se folosesc din ce in ce mai mult gi in constructii, realiz4ndu-se cu ajutorul lor soluti constructive modeme, indraznete si tehnologii noi de montare si asamblare Innddirile incleiate prezinta urmatoarele avantaje: constructile realizate din lemn au deschideri mai mari, sunt de 4-5 ori mai ugoare si sunt de 25-30% mai ieftine decat constructille asemanatoare din beton armat; constructille din lemn jncleiat prelucrate corespunzator gi bine ignifugate isi pastreazd capacitatea portanta pana la 500°C (in timp ce constructille metalice, numai pana la 45°C); este inlaturata posibilitatea deformarii independente a pieselor componente; se realizeaz8 imbinari fra slabiri ale sectiunilor. imbindrile incleiate sunt, pentru constructille din temn, de o important asemanatoare cu cea pe care au imbinarile sudate pentru constructiile metalice. Se folosesc urmatoarele tipuri de innadiri prin incleiere (fig. 119): —cap la cap (se folosesc la elementele supuse comprimari sau incovoierii) pe suprafata tesit cu inclinare 1/10-1/20 (sunt rezistente); in dinti (sunt foarte rezistente). La executarea inndirilor trebuie aleas& imbinarea cea mai potrivita pentru legatura care trebuie sd se obfina. Pentru aceasta, trebuie sa se tind96 Fig. 119. Innadiri incleiate: a~cap la cap (N—forta de compresiune); b— cu suprafatd tegit3; c— cu ding triunghilai: (N— ford de tractiune, M— moment de torsiune). Manualul duigherului cont si de natura solicitarilor la care sunt supuse elementele respective (fig.120). La elementele supuse la compresiune, se recomanda urmatoarele innadiri: cap la cap cu tdieturd dreapta consolidaté cu eclise; la jumatatea lemnului intarité cu inele, bride, spirale, mangoane etc.; cu t8ieturé oblica; cu cep si scobitura. La elementele supuse fa intindere se pot folosi urmatoarele innddiri: cap la cap cu taietur& cu eclise fixate in buloane si pene; cu taieturé oblica cu dinte; cu tdieturd dreaptd cu prag gi oblicd cu prag int&rit’ cu pene, inele, dornun, stifturi, buloane. Celelalte tipuni de innadiri, cum ar fi innadirea cap la cap intarité cu scoabe sau innadirle in latime, sunt numai imbindri constructive care permit obtinerea marimilor necesare in lungime sau latime, fra a fi imbinari de rezistenta. 6.2.2. Solidarizari Solidarizarile se obtin prin imbinarea pieselor in grosime sau in grosime gi latime, rezultand piese cu rezistent& sporita, in functie de noua sectiune, care se folosesc mult pentru elementele de constructii supuse a ‘incovoiere. Ele se pot obtine prin chertari, piese de legatura sau incleieri. Fig. 120. Solicitiri ta elementele din lemn: a — compresiune; b ~ intindere; ¢ — incovoiere.Imbinarea elementelor din lemn folosite in duigherie 97 Fig. 121. Solidarizare cu praguri Solidarizari prin chertari. Cele mai folosite sunt chertarile cu praguri consolidate cu buloane (fig. 121), la care adancimea pragurilor nu trebuie sa depageascA 1/3 din suma grosimilor pieselor solidarizate (se folosesc, de exemplu, la solidarizarea talpilor fermelor). Solidariz&ri prin piese de legatur. Acestea sunt mai rezistente gi se realizeaz’ cu economie de material. Se pot realiza dup’ cum se va arata in continuare. Solidarizri cu pene din lemn (fig. 122). Solidarizarea pieselor alipite se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic, iar solidarizarea pieselor cu interspatii se poate face cu pene prismatice drepte sau tesite (reglabile). Cele mai rezistente solidarizri sunt cele cu pene si praguri sau cu pene $i dinte (folosite, de exemplu, la grinzile plangeelor din lemn). Solidarizéri cu pene metalice inelare. Aceste solidarizini sunt rezistente, se realizeaz4 cu economii de material si se folosesc cu aceleasi Prescriptii ca cele de la innadiri (se folosesc, de exemplu, la grinzile plangeelor de lemn cu deschidere mare). Solidarizari cu lamete (fig. 123). Aceste solidarizari trebuie consolidate cu alte piese. Lamelele pot fi din lemn tare si trebuie respectate urmatoarele conditii de utilizare: — grosimea lamelelor va fi egala cu 10-16 mm; — fibrele lemnului trebuie sa fie transversale faté de lamele; ~ adAncimea de ingropare a lamelei trebuie sd fie cel putin egala cu de 2 ori grosimea ei si trebuie sa fie egala In ambele piese solidarizate;98 Manuaiul duigherului tgele1/6..1/10 Fig. 122. Solidarizare cu pene din lemn. acu pene prismatice dreple, montate longitudinal fata de piese fard interspatiu; b— cu pene prismatice drepte, montate longitudinal la piese cu interspafiu; c— cu pene prismatice drepte montate oblic fati de piese fra interspativ; d-cu pene prismatice tegite, montate ta piese cu interspatiu. ~adancimea totalé a locagului nu trebuie s4 depageasca 1/5 din grosimea fiecdrei piese care se Imbina si trebuie s4 fie mai mare cu 1-2 mm decat indltimea lamelei; ~lungimea lamelelor poate fi egal cu latimea pieselor sau putin mai mare; —distanta dintre lamele trebuie sa fie egald cu de aproximativ 9 ori grosimea lamelei; lamelele se pot monta pe toatd latimea piesei sau, alternativ, pe o parte si pe alta a lStimii (vezi figura 123,b); — lamelele pot fi din placute de otel cu sau fara dinti; daca au dinti, placutele se monteaza in locaguri chertate in prealabil, iar dac& nu au dinti, ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mult la executarea grinzilor compuse). Solidarizari prin incleiere. Piesele din lemn solidarizate prin incleiere formeaz un corp care preia eforturile direct, f3r3 a se mai folosiImbinarea elementelor din lemn folosite in duigherie 99 Fig. 123. Solidarizari cu lamele: a—lamele pe toatd latimea piesel; b - lamele pe o parte din latimea piesei. alte elemente ajut&toare, gi au proprietati elastice si mecanice superioare fata de ale elementelor realizate din lemn obignuit. Sporul de rezistenta al elementelor incleiate se realizeazd pe seama dispunerii corecte a materialului lemnos de diferite calitati in alcatuirea sectiunii transversale, in raport cu marimea gi natura solicit&rii din sectiune. Astfel, in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superi- oar (clasa | sau Il), iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate inferioara (clasa Ill sau IV) Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni si lungimi reduse, asigurandu-se astfel valorificarea superioara a materialului lemnos. Elemen- tele masive din lemn lamelat incleiat au rezistente mai mari la foc datorita dimensiunilor mai mari si datorita rosturilor de adeziv. La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea sectiunilor elementelor din lemn. De asemenea, se pot alcdtui sectiuni

Manualul Dulgherului Aurelia Plesea PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manualul Dulgherului Aurelia Plesea PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și