Parazitologie Medicala

PARAZITOLOGIE MEDICALA
S-a desprins din zoologie la sf. sec XVIII. A avut o evolutie si s-a afirmat ca disciplina in cadrul
biologiei generale, medicinei umane si veterinare se face o diferenta intre parazitologia generala si
medicala. Cea generala studiaza parazitii care sunt prezenti la toate grupele de animale. Cea medicala
studiaza cu precadere parazitii de la om si de la animale de interes economic unde produc o serie de
boli cu o evolutie mai mult sau mai putin severa. De aceea, capitolele mai importante ale parazitologiei
medicale sunt
Protozoologia,
Helmintologia (helmintos - vierme),
Arahnoentomologia - studiul acarienilor.
Totusi, intre parazitologia generala si medicala exista o stransa legatura. Cea generala capata un
puternic caracter aplicativ tinand cont de rezultatele cercetarii biologice ca si cele ale parazitologiei
medicale. Parazitologia medicala tine cont de principiile parazitologiei generale si chiar se conduce
dupa ele. In relatiile dintre doi indivizi dintr-un cuplu se stabilesc urmatoarele conjuncturi:
simbioza,
comensalism si
parazitism.
In simbioza ambii parteneri din cuplu isi aduc foloase reciproce
In comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt dar nu-i aduce prejudicii.
In parazitism, ca si in comensalism numai unul din parteneri trage foloase de pe urma celuilalt, pe care
insa il vatameaza - il imbolnaveste.
Parazitologia medicala
studiaza parazitii de la om si de la animalele de interes economic
dublu nume
gen
specie
denumire binominala data de Linne - parintele zoologiei: Tenia (gen) solium (specie)
DIFERITE CATEGORII DE PARAZITISM

I. PARAZITISM FACULTATIV SI
II. PARAZITISM OBLIGATORIU
parazitii vin in contact cu gazda un timp limitat; dar urmasii lor sunt totdeauna liberi. Ciclul evolutiv
cuprinde atat faze libere cat si faze parazite.
Parazitism facultativ
- la formele libere care in mod intamplator ajung la alta forma pentu hranire, reproducere sau aparare
dar urmasii lor sunt totdeauna liberi
Parazitism obligatoriu
- un ciclu de viata care cuprinde atat faze libere dar mai multe forme parazite.
Parazitii pot fi
A. Dupa locul din gazda in care se stabilesc
externi - ectoparaziti - fie
o pe tegument sau
o in cavitati care comunica cu ext.: cavitatea
anala,
cloacala, etc.
interni - endoparaziti care dupa locul de parazitare pot fi paraziti
o in celule - intracelulari,
o in cavitati - cavitatea intestinala - cavitari,
o in tesuturi - tisulari.
B. Dupa durata relatiilor care se stabilesc intre paraziti si gazda
temporar - parazitul vine in contact cu gazda un timp limitat - de obicei cat are loc reproducerea
dupa care duce o viata libera.
stationar - poate fi
o periodic, sau
o permanent;
in cel periodic ciclul evolutiv cuprinde atat faze libere cat si faze parazite si dovada ca
este asa, parazitismul periodic poate fi
larvar sau protelian (pro-catre, telos-sfarsit) - pentru ca larvele se formeaza la
sfarsitul ciclului evolutiv - larvele sunt parazite, adultii sunt liberi (de obicei in
intestin) sau
imaginal - adultii sunt paraziti, larvele sunt libere.
Ciclul evolutiv cuprinde numai faze parazite si
este inscris intr-o gazda - cea definitiva - forme monoxene - sau
poate sa se petreaca in 2-3 gazde cand in afara gazdei definitive gasim o gazda intermediara
(auxiliara) iar aceste forme se numesc forme heteroxene
C. Dupa actiunea supragazdelor
paraziti patogeni sau letali cand provoaca moartea org. gazda sau
nepatogeni sau neletali care de obicei sunt tolerati de org. gazda unde produc o serie de boli cu
un caracter foarte diversificat. - boli de asociatie
D. Hiperparazitism - poliparazitism - superparazitism - paraziti ai parazitilor - de talie mai mare,
devin sursa de hrana sau adapost pentu alti paraziti de dimensiuni mai mici. : Larvele de capuse
(acarieni) care sunt paraziti pe larve de pureci.
ORIGINEA PARAZITILOR
Parazitismul apare la formele libere - ca dovada este larga lor raspandire la diferite grupe de animale
si pe cai deosebite.
Parazitii au avut o evolutie care a mers paralel cu a gazdelor.
ADAPTARILE MORFOFIZIOLOGICE ALE PARAZITILOR
LA MODUL LOR DE VIATA.
Aceste adaptari mai ales de morfologie externa tin de modul de viata a parazitilor, adica dupa cum
sunt paraziti externi sau interni.
La ectoparaziti, pentru a adera mai bine de gazda, corpul este turtit dorso-ventral.
o La altele se observa scurtarea corpului si indesarea acestora, disparitia apendicelor si
chiar a segmentelor
La endoparaziti pentru a rezista mai bine peristaltismului intestinal al gazdelor, corpul se
alungeste, si se segmenteaza.
o Ex. tipic - al teniilor (panglici) - care fac parte din clasa cestoda grupul mare - Filum -
sau increngatura Platelmintes (Platos = turtit, helmintos = vierme) - viermi plati sau
turtiti dorso-ventrali - au corpul format din 3 regiuni (compartimente):
capul sau scolex cu organe de fixare
capul se ingusteaza dand gatul sau zona generatoare de segmente sau proglote
strobilul sau lantul de proglote in care se repeta aparatul genital hermafrodit.
La altele, ca si formele ectoparazite sunt in general turtite dorso-ventral.
Sau la altii corpul se ramifica, devin dendritici, pentru ca aceste ramificatii ale corpului sa
patrunda sub tegumentul gazdei ca sa absoarba mai bine substantele nutritive.
Unele din ele sunt complet modificate datorita modului lor de viata.
o Exemplul tipic este a unei specii - Saculina Carcini - care traieste prinsa de abdomenul
crabilor si este reprezentata prin doua portiuni
una externa sferica ca o gogoasa prinsa de abdomenul crabului. In aceasta
gogosica gasim
un testicul si un ovar - forma hermafrodita
celule nervoase care le asigura miscarea si influenta asupra gazdelor;
a doua portiune este saculina interna reprezentata printr-un sistem de radacini
care patrunde in corpul crabului si consuma tot interiorul
ORGANELE DE FIXARE
pot fi reprezentate prin
spini cuticulari si baghete cuticulare,
carlige si ventuze.
In cadrul ventuzelor exista o evolutie:
a) ventuze simple sub forma unor crapaturi laterale cu care se fixeaza de gazda. Exemplul tipic
este al unei tenii care se numeste botriocefal (popular) sau Dyphyllobotrium latum
(dyphys=dublu; botrium=botridiu) latum - pentru ca forma lor este mai mult lata ca lunga
b) ventuzele care prezinta o cavitate centrala sau
orificiu central si o tunica musculara care inconjoara
aceasta cavitate sau orificiu central care este formata
din fibre radiare musculare si circulare. Aceste
ventuze sunt bogat inervate cu celule ganglionare
P e r e t i (s e p t e ) m u s c u la r i o r iz o n t a l i s i v e r t ic a l i
- se g a se s c in s a n g e
nervoase ceea ce le da o oarecare autonomie in miscare. Ex.: teniasolum (porc). Prin pereti
musculosi orizontali si verticali - separate in numeroase camarute sau alveole. Le gasim in sange
sau printre formele care se hranesc cu sange.
ORGANIZATIA INTERNA
regula generala: parazitismul
simplifica foarte mult organizatia corpului dar
complica extraordinar de mult aparatul genital si ciclul lor evolutiv.
In consecinta,
toate formele parazite nu au tub digestiv hranire prin osmoza.
Nu au aparat circulator circulatia se realizeaza prin lichidele din cavitatea corpului.
Nu au aparat respirator specializat si de obicei respiratia este tegumentara. Tipuri de respiratie
la formele externe respiratia este aeroba iar
la endoparaziti respiratia este anaeroba cu o singura exceptie: formele care traiesc in sange
la care respiratia este aeroba.
In privinta aparatului genital, majoritatea formelor parazite se caracterizeaza printr-o putere
mare de fecunditate - hiperfecunditate - pot depune un numar mare de oua sau de larve.
Formele care depun oua se numesc forme ovipare iar
cele care nasc larve vii se numesc vivipare
La Trichinella spiralis (nematod) in 42 de ore de la fecundare naste 15000 de larve
vii - vivipara. Aceste larve vii vehiculate de torentul sanguin ajung in muschii
intercostali, mm. linga ai laringelui, diafragma, maseter unde formeaza chisturi
conjunctive cu depunere de Ca la ambele capete.
Ancylostroma duodenala - vierme cilindric - depune in 4-5 ani cat traieste 20 mil.
oua
Tenia solium (cestod) - in 10-15 ani depune 200-300 mil de oua.
Datorita izolarii lor in medii diferite de viata si a ingreunarii intalnirii indivizilor de sex opus
pe acelasi individ apare atat aparat genital masculin cat si feminin sunt hermafroditi.
Tot in cadrul parazitismului, parazitii nu sunt hermafroditi dar se organizeaza in cupluri.
Speciile genului Schistosoma - traiesc de obicei in sistem venos - la care masculul alungit
cilindric are marginile corpului rasfrante, indoite ventral formand un canal care poarta
denumirea de canal ginefor in care sta incolacita femela.
Modificari importante apar atat la oua cat si la larve. Cunoasterea structurii oualor are o
deosebita importanta pentru diagnosticarea
parazitozei respective
schistosoma hematobrium - 3 specii
- peretele vezicii urinare - ou cu
pinten
schistosoma mansoni - pinten
lateral proeminent - produc
neoplasme intestinale
schistosoma japonicum care traieste in ficat schistosomiasa arteriovenoasa - un
pinten lateral foarte putin proeminent
Ciclurile biologice la care de obicei se observa o alternanta intre reproducerea asexuata si sexuata in
care intervin gametii - fenomen ce se numeste metageneza (metas=al 2-lea; genesis=formare)
Tipuri de cicluri evolutive
1) fara alternanta de generatii si cu o gazda - definitiva
giardia intestinalis (duodenalis)
speciile genului entamoeba (amiba) - gazda definitiva este omul
2) fara alternanta de generatii dar cu doua gazde
Tenia solium
Tenia saginata
la care gazda definitiva este omul,
cea intermediara este
porcul la solium iar
vitele la saginata
3) fara alternanta de generatii si cu trei gazde
botriocefal=Dyphyllobotrium latum
g. def. om
g. intermed. crustacee cyclops
g. intermed. auxiliara - pesti rapitori stiuca si bibanul
Boala este foarte raspandita in delta dunariii
4) cu alternanta de generatii si cu 2 gazde
viermele de galbeaza sau
fasciola hepatica in canaliculele hepatice la rumegatoare
g. definitiva si de aici e la om iar
cea intermdiara - un melc (gasteropod) acuatic care apartine genului Lymnea
ultima forma lavara se fixeaza pe firele de iarba de pe marginea baltilor in partea
superioara pentru a fi pascute apoi de gazda definitiva (rumegatoare)
ACTIUNILE PARAZITILOR ASUPRA GAZDELOR

Actiuni mecanice
Actiuni spoliatoare sau de raspandire a parazitului gazda
Actiuni toxice si iritative
Actiuni microbifere
-toate acestea au ca rezultat imbolnavirea generala a gazdei.
1) Actiunea mecanica se datoreste fie

organelor de fixare, fie
organelor de hranire, fie
miscarilor parazitilor pe suprafata corpului gazdei,
toate ducand la o serie de tulburari functionale ale diferitelor organe.
Ocluzia intestinala ca si
perforatia intestinala in cazul imbolnavirii cu Ascaris sau
ranirea
peretelui vezicii urinare, a
rectului sau a
unor artere hepatice
sunt rezultatul actiunii mecanice a oualor de Schistosoma.
2) Actiunea spoliatoare sau de raspandire a parazitilor in gazda se datoreaza faptului ca parazitul
consuma o cantitate mare din hrana gazdei ca si din sange astfel ca gazda scade simtitor in
greutate si se anemiaza pentru ca pierde hemoglobina. Exemplul tipic este a doua tenii:
Botriocefal=Dyphyllobotrium latum
Tenia saginata
care actionand asupra metabolismului gazdei, acestia scad simtitor in greutate.
Parazitii - prin actiunea lor - produc antifermenti care impiedica sinteza normala a
substantelor nutritive.
Parazitii consuma o cantitae mare din vitaminele gazdei, in special vitamina B12
sintetizata in organism de E.coli ducand la stari grave de anemie, iar
2nematod (viermi cilindrici sau filiformi)
Ancylostoma duodemale sau
Necator americanus
produc anticoagulante care produc de asemenea stari grave de anemie.
Toate aceste actiuni au drept rezultat o micsorare a metabolismului gazdei astfel incat aceasta
nu-si mai poate hrani diversele organe interne, mai ales gonadele si dintre gonade ovarele.
Toate acestea duc la
tulburari in functionalitatea acestora,
distrofii si atrofii pana la disparitia caracterelor sexuale secundare. Acest fenomen poarta
numele de castratie parazitara care a fost pusa in evidenta de Giard (giardoza)(1911-
1983) un fenomen foarte raspandit in lumea animala, inclusiv a omului.
3) Actiunea toxica si iritativa se datoreaza toxinelor eliberate de parazit, care vehiculate de sange
sau limfa produc imbolnavirea grava a organismului gazda.
Aceste toxine actioneaza ca antigen la care gazda raspunde prin formare de anticorpi.
Aceasta actiune modifica in special formula sanguina cu
cresterea mai moderata a leucocitelor si
mai prounutata a eozinofilelor. Aceasta crestere a eozinofilelor variaza cu specia.
La giardia sau Lamblia intestinalis, leucocitele ajung doar la 8%;
la Tenia solium ajunge la 16,5%,
la Trichinella spiralis ajunge la 80%.
In infectii cu amibe (protozoare) numarul de leucocite ajunge la 90000, iar
in malarie care este o parazitoza produsa de specia Glasmodium scad simtitor
eritrocitele pentru ca o faza a ciclului de exocitoza se produce in acestea.
Prezenta parazitilor in organismul gazda determina o serie de fenomene nervoase, tulburari de
comportament. Acest fenomen a fost reprodus experimental: s-au inoculat extract apos de
Ascaris inoculat la animale de laborator inoculat la caine in proportie de 8-10cm 3 la 1kg de
greutate corporala determina
transpiratie abundenta,
oboseala excesiva,
tremurul membrelor posterioare si chiar
paralizia acestora ducand la moarte.
Si intepaturile de insecte care la locul actiunii determina o serie de vezicule necrotice, o serie de
pete rosii, eriteme, insotite de prurit se datoreaza tot actiunii acestor toxine eliberate de
paraziti.
4) Actiunea microbifera - parazitii - prin diferitele lor organe - determina o serie de leziuni la
suprafata tegumentului gazdei care constituie cai de patrundere in organism a altor germeni
patogeni ducand la aparitia asa numitor boli sau parazitoze de asociatie. De ex. la om
speciile de Amibe care apartin genului entamoeba sau
specii de ciliate la care organitele de miscare sunt cilii cum sunt speciile genului
Balantidium,
determina la nivelul intestinului
aparitia perforatiei intestinale,
a apendicitei, ca si
imbolnavirea glandelor anexe ale tubului digestiv - ficatul si pancreasul.
Nematodele care sunt viermi cilindrici, prin actiunea lor determina in special peritonita.
Cand parazitii si gazda se afla in relatii antagonice, parazitoza nu are loc.
RASPUNSURILE GAZDELOR LA ACTIUNILE PARAZITILOR

Raspunsurile gazdelor la actiunile parazitilor sunt de autoaparare sau de imunitate. Aceste raspunsuri
pot fi raspunsuri
celulare,
tisulare si
imunitare.
1) Raspunsurile celulare le intalnim de obicei la protozoare si ele constau din marirea
metabolismului gazdei care trebuie sa asigure pe de o parte hrana sa dar si a parazitului.
Acumularea in jurul procesului infectios a unui numar mare de celule si in special leucocite
este raspunsul celular al organismului dat.
2) Reactiile tisulare constau in formarea, n timpul diferitelor stadii de dezvoltare a parazitilor, a
unor straturi concentrice de tesut conjunctiv care izoleaza parazitul ducand la formarea unor
chisturi conjunctive.
Ca orice organ al organismului gazda, aceste
chisturi sunt bogat vascularizate si bogat inervate.
De obicei, in aceste chisturi conjunctive apar si
diferite substante chimice sau minerale care provin
Ca
din metabolismul gazda. De ex. la Trichinille
spiralis, chistul conjuntiv are la cele doua capete M e m b r a n a
depunere de calciu. La gazda intermediara (porc) d u b la
c h ist c o n j.
intre chisturi se gasete un tesut conjunctiv cu
membrana dubla. la r v a
3) In parazitoze , ca si in bolile infectioase, gasim aceleasi tipuri de imunitate:

imunitate congenitala si
imunitate dobandita
care se datoreaza caracterelor morfo-biologico-chimice cu care organismul se naste. Aceasta
imunitate se poate manifesta asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale parazitilor sau numai a
unora dintre ele. De aceea spunem ca ea are
fie un caracter absolut,
fie un caracter individual care este restrictiv.
Imunitatea dobandita poate fi dobandita in mod natural
activ printr-o infectie acuta anterioara sau
pasiv cand se transmite de la mama la fat. Sau imunitatea dobandita poate fi
artificial activ printr-o vaccinare sau
pasiv cu ajutorul serului imun.
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE PROTOZOARE=PROTOZOONOZE

Grupul Protozoa = protozoare (protos = prim, zoon = animal animale unicelulare - celula este
unitatea morfologica si functionala)
Ciclul de dezvoltare, ciclul de viata sau biologic se poate petrece
intr-o gazda (definitiva) - forme monoxene sau
in 2-3 gazde (una definitiva, una intermediara, a doua intermediara sau auxiliara) - forme
heteroxene.
De obicei
in gazda definitiva are loc reproducerea iar
in gazdele intermediare are loc dezvoltarea larvelor.
Majoritatea protozoarelor - parazite interne = endoparazite, sau intestinale. Protozoarele cuprind mai
multe unitati
flagellata - organite de miscare = flagelii
sporozoare - animale la care agentii infestanti sunt cu rol primar.
A. GRUPUL FLAGELATELOR
1) TRIPANOZOMIAZA PRODUSA DE SPECIILE TRYPANOZOMA
un prim parazit - parazitoza - boala F la g e l
produsa de trypanosoma C it o p l a s m a ( p r o t o p la s m a )
M e m b r a n a o n d u la n t a
(miazis=boala) ( fl a g e l + c i t o p la s m a )
SPECII
a) africana
Trypanosoma gambiense
N u c le o l - e n d o z o m =c a r io zo m
Trypanosoma rhodesiense
1 n u c le u - f o r m e m o n o e n e r g id e
gazda definitiva - omul N u c le u m o b il - r e t e a m it o c o n d r ia la
gazda intermediara - musca tete

c u r o l in r e s p ir a t ia c e lu la r a
G ra n u l b a za l
b) americane - Trypanosoma cruzi
g. def. - omul, iar
g. interm. plosnita zburatoare din genul Triatoma.
Raspandirea - prin dejectiile acestei plojnite care ajung pe mainile omului. Omul nu se spala,
se scarpina, produce leziuni si prin torentul sanguin parazitul este raspandit.
c) romana - Trypanosoma equperdum - cal - caile genitale la barbat.
Cal - rezervor de paraziti.
Omul transmite sexual.
Deosebirile constau in:
LOCALIZAREA PE GAZDA:
a) Trypanosomele africane
in plasma sangelui vertebratelor, dar mai sunt
si-n lichidele care scalda diferite tesuturi dar si
in LCR
In locul intepaturii mustii tete
se formeaza un furuncul sau tripanon care dispare foarte repede fara a lasa cicatrice dupa care
urmeaza
cele doua faze ale acestei parazitoze:
faza conjunctivo-linfatico-sanguina si
faza neurologica sau faza meningee.
In prima faza are loc
invadarea ganglionilor linfatici care poate fi
puternica, fulminanta si de scurta durata la trypanosoma rhodesiense ducand la moarte
sau
de lunga durata cu perioade fara simptome evidente (asimptomatice) la trypanosoma
gabiense.
Urmeaza starea de curbatura manifestata prin
dureri articulare la nivelul membrelor,
edem facial insotit de prurit.
Tulburari cardio-vasculare manifestate prin tahicardie si extrasistole si
tulburari digestive manifestate prin splenomegalie.
toate acestea sunt insotite de cefalee si insomnii.
Faza meningee sau neurologica:
parazitul intra-n spatiul subarahnoidian si produce encefalita. La autopsii cele doua foite ale
creierului sunt umflate = tumefiate iar dura mater adera la craniu iar pia mater la creier.
Tulburari psihice insotite de halucinatii si insomnii mai ales noaptea.
METODE DE DIAGNOSTIC:
Diagnosticul cel mai sigur este cel de laborator = diagnostic de certitudine.
a) analiza lichidului obtinut prin raderea dermului la nivelul furuncului
b) analiza frotiului de sange
c) analiza sangelui prin metode de leucoconcentrare (concentrarea leucocitelor)
d) analiza LCR prin punctie occipitala.
La acestea se adauga o serie de metode serologice sau imunologice care confirma rezultatele
laboratorului:
1) reactia de fixare a complementului,
2) reactia de hem aglutinare.
TRATAMENT CHIMIOTERAPIC
cu substante chimice
- Lomidima in faza I
- Arsobal in faza II
Pentru tripanosomele americane:
Boala are un debut care se manifesta prin
febra ridicata,
edem facial cutanat insotit de prurit si
de obicei fata capata un aspect adisonian datorita invadarii glandelor suprarenale.
2) GIARDOZA GIARDIA
8 fl a g e l i - 2 a n t . , 2 p o s t . , 4 l a t .
SPECII
D o i n u c le i - f o r m e p o lie n e r g id e
intestinales Aceasta parazitoza - larg
raspandita in populatiile scolare. Se
prezinta sub doua forme: D e p r e s iu n e in fo r m a d e
v e n t u z a c u d o i n u c le i
o forma vegetativa care se
hraneste continuu - trofozoit M e m b r a n a d u b la
o forma chistica - eliberata odata

cu fecalele gazdei la exterior -
forma infectioasa (cel care
transmite boala).
La un moment dat forma vegetativa isi retrage flagelii in interior, se acopera cu o
membrana dubla chistica, semn ca se pregateste pentru un drum nefavorabil.
Trecerea de la forma vegetativa la forma chistica - are loc o prima diviziune nucleara sau
prima cariotomie forma chistica prezinta 4 nuclei. Transmiterea se face prin
consumarea de legume, fructe si apa pe care se gasesc chistii.
ACTIUNE PATOGENA
perioada de debut a bolii manifestata prin inapetenta, dureri abdominale si o indispozitie generala.
apar manifestari digestive reprezentate prin
dureri abdominale periombilicale,
tulburari de tranzit intestinal (diareea alterneaza cu constipatia),
diaree rebela la orice forma de tratament.
Tulburari nervoase manifestate prin
iritabilitate,
nervozitate si chiar
tulburari de comportament.
Tulburari hepatobiliare manifestate prin
colecistite,
ictere,
dischinezii.
Tulburari alergice care pot fi
cutanate, traduse prin urticarie insotite de prurit.
repiratorii manifestate prin laringite, faringite, crize de astm.
oculare manifestate prin conjunctivite purulente si nu in ultimul rand,
circulatorii manifestate prin tahicardie si extrasistole.
Toate aceste manifestari au drept rezultat scaderea masiva in greutate pe un fond de
hipertensiune prelungita.
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
punerea in evidenta a formei vegetative in lichidul duodenal obtinut prin tubare.
Analiza lichidului duodenal trebuie facuta rapid in 15-20 min de la tubare.
In ceea ce priveste forma chistica ea se pune-n evidenta prin examen coproparazitologic
TRATAMENTUL ESTE TOT CHIMIOTERAPIC

metronidazol, Tinidazol si flagyll, toate insotite de o igiena intima perfecta si aceasta medicatie
trebuie facuta de toti membrii familiei
3) LEISCHMANIOZA SPECIILE LEISCHMANIA

produsa de speciile genului Leischmania
SUNT 3 SPECII MAI RASPANDITE
a) Leischmania donovani Leischmanioza viscerala - se mai numeste febra tropicala sau
splenomegalia tropicala sau febra dumdum sau febra Kalaazar
b) Leischmania tropica Leischmanioza cutanata - se mai numeste buboi sau buton de orient sau
pendica sau febra lui Borowsky.
c) Leischmania Braziliensis Leischmanioza cutaneo-mucoasa.
Ele sunt forme heteroxene - cel putin doua gazde
cea definitiva este omul iar
cea intermediara - tantari care apartin genului flebotomus
TRANSMITEREA
prin inoculare - intepatura tantarului
prin dejectiile acestui parazit sau
prin transfuzii.
LOCALIZAREA
la nivelul
hepatic,
splenic,
ganglionar si R a d a c in a fl a g e la r a s c u r t a
- li p s e s t e p a r t e a lib e r a ( fl a g e lu l)
in maduva hematogena. - s t a d iu l a m a s t i g o t ( m a s t ig o s = b ic i, fl a g e l)
STRUCTURA G r a n u l b a za l
(dintre cele mai mici protozoare N u c le u

parazite) - aceeasi la toate speciile,
deosebirile dintre ele fiind locul de
parazitare.
forma sferica cu membrana plasmatica, cu citoplasma, cu nucleu - situat catre partea
posterioara a corpului.
Antropozonoza - antropos=om, zoon=animal, noxis=boala. Rozatoareanimaleom.
CICLU EVOLUTIV
Boala are o perioada de debut lunga - de la 1-2 saptamani pana la 2-3 ani.
dupa care urmeaza asa numita stare a bolii caracterizata printr-o triada de simptome
febra anarhica,
anemie severa si o
splenomegalie (splina devine de 3-4kg, coboara in fosa iliacadreapta dand asa numinta
splina in echer).
apar
adenopatii generalizate,
hipertrofii ale ganglionilor limfatici,
hemoragii intestinale puternice = asa numitul sindrom hemoragic,
apoi sindromul digestiv caracterizat prin
diaree care alterneaza cu constipatia,
colecistiite si icter;
apar noduli faciali care dau asanumitul aspect leonian sau de lepra si apoi pielea este
hiperpigmentata
punerea in evidenta a parazitilor in organe bogate in tesut reticulo-endotelial prin
punctii splenice,
punctii hepatice,
punctii ganglionare,
maduva osoasa, mai rar in sange.
Acesta foloseste cu succes si cultivarea pe medii de cultura test Novy-Nicole-MacNeal - agar-
agar cu sange de iepure.
Dintre metodele serologice sau imunologice este
imunoelectroforeza si
imunoflorescenta.
TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC

substante chimice pe baza de antiimoniupentavalent
4) TRICOMONIAZA SPECIILE GENULUI TRICHOMONAS

a) bucala (gingivala) - Trichomonas tenax=elongata=bucalis
b) intestinala (duodenala) - Trichomonas intestinalis=hominis
c) urogenitala - Trichomonas vaginalis.
primii doi paraziti de obicei nu sunt patogeni - sunt organisme
tolerate de gazda, dar pot deveni patogeni in functie de conditii
ale biocenozelor locale
Tricomoniaza urogenitala - produsa de Tricomonas vaginalis pe
care o gasim atat la barbat cat si la femeie si se manifesta
la femeie prin vaginita insotita de scurgeri abundente si
prurit iar
la barbat
de obicei este inaparenta sau asimptomatica, barbatul
4 fl a g e l i
fiind un rezervor de paraziti M e m b ra n a
sau se manifesta prin uretrita insotite de prurit pentru o n d u la n t a C o s t a
ca de regula la barbat este asociata cu Candida
(ciuperca). A x m u s c o lo s b is c h e l e t ic
a x o s t i l - in c o m o d e a z a s e x u a l
STRUCTURA PARAZITULUI
de obicei parazitul este de dimensiuni mai mari 10-30 microni
forma vegetativa - trofozoit
se multiplica asexuat prin bipartitie - impartirea animalului in doua
4 flageli - 3 anterior, 1 posterior
se transmite prin act sexual, lenjerie intima, piscine, veceu...
ACTIUNE PATOGENA
la femeie sunt doua cazuri de simptoma
evidente manifestate prin
vaginita insotita de
scurgeri urat mirositoare - leucoree - si insotite de
prurit.
aceasta parazitoza are perioade
acute,
subacute, ca si perioade
de linistire,
de remisie cand boala se cronicizeaza si crezi ca ai scapat de ea.
boala este depistata intamplator la femeie cand isi face
analizele curente si face si
secretie vaginala
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE

punerea in evidenta a formei vegetative in lichid vaginal proaspat pentru ca ajunsa in mediul
extern, forma vegetativa este distrusa de temperatura mediului extern.
Se mai foloseste si insamantarea pe medii de cultura Loffler.
In declansarea acestei boli rol important are
incarcatura hormonala,
pH-ul vaginal sau
incarcatura cu glicogen.
pH-ul vaginal
in cazul in care in vagin se gaseste glicogen in cantitate mare, parazitul nu este patogen si
se hraneste prin osmoza.
Cand dispare cantitatea de glicogen din vagin, care atrage dupa sine alcalinizarea
mediului vaginal si disparitia bacteriilor, parazitul devine agresiv, se hraneste cu
hematii, cu
celule epiteliale care provin din mucoasa vaginala este epiteliofag si chiar cu
spermatozoizii care se gasesc in vagin, ceea ce atrage dupa sine scaderea fertilitatii
organismului (sterilitate).
B. GRUPUL AMIBELOR
apartin grupului Rhizopoda (Rhizos = citoplasma); ele se prezinta sub doua forme
Forma vegetativa = I n e l = h a lo u
d e v e z ic u le c la r e
Trofozoit - picatura de - m e t a b o li s m c e lu l e
citoplasma care emite
din loc in loc picioare
false sau pseudopode
cu care se misca.
Aceste picioruse false
apar pentru hranire,
miscare, sau pentru
reproducere.
Citoplasma acestei forme vegetative cuprinde aceiasi
constituenti citoplasmatici pe care-i gasim la toate
animalele, inclusiv om.
Forma chistica are rol in diagnosticarea parazitozei
respective, iar cunoasterea caracteristicilor nucleare are
rol in evidentierea parazitilor respectivi. La om traiesc
doua specii
Entamoeba coli (chisti cu 4 nuclei si nucleolul central) si
Entamoeba histolitica (are chisti cu 8 nuclei si cu un nucleol central)
organe de miscare-pseudopode chistii
1) AMIBIAZA INTESTINALA SI EXTRAINTESTINALA

(ataca plamanii, ficatul, creierul) - entamoeba histolitica disentaeriae=tetragena (se hraneste cu
tesuturi si celule - histolitica - scaune diareice si dizenterice - disentaeriae - chisti 4 nucleici
structura parazit - 2 forme:
minuta - 10-20 microni - se hraneste cu bacterii = nepatogena
magna - 30-40 microni - se hraneste cu eritrocite = patogena
CICLUL EVOLUTIV
chistii - pentru evolutia lor ulterioara - au nevoie de umiditate si temperatura crescuta. Omul
mancand legume si fructe nespalate, preia acesti chisti. La om membrana chistica incepe sa fie
digerata
La un moment dat forma minuta devine patogena: se hraneste cu eritrocite si se transforma in
cea de a doua forma (patogena - se hraneste cu eritrocite)
La un moment dat, fara un tratament specific, forma magna devine nepatogena, se hraneste cu
bacterii si astfel boala se cronicizeaza
Factorii care determina transformarea formei minuta care este nepatogena in forma magna
care este patogena:
schimbarea florei intestinale odata cu schimbarea regimului alimentar
pH-ul intestinal
oboseala
caldura excesiva
pentru ca aceasta prazitoza este bine raspandita in tarile calde, tropicale si subtropicale
unde nu se respecta reguli de igiena. La noi in tara s-au semnalat cateva cazuri de import
dar nu se exclude aparitia unor imbolnaviri autohtone.
Forma minuta- intestin om(cec si colon ascendent)
I diviziune nucleara- cariotomie
Stadiul 2 nuclei
Stadiul 4 nuclei
II diviziune nucleara
Se acoperacu
o membranachistica
Digeratein om
Chistii ajung laexterior
prin fecale
III diviziune
nucleara Decuparea
citoplasmei
(plasmotomie
simultana)
8 forma minuta (nepatogena)
Eritrocite ingerate
I div.
2 forma magna
Semnificatia ciclului evolutiv
1. acest ciclu reprezinta un dimorfism evolutiv - cele doua forme se transforma una-ntr-alta
2. la dignostic are importanta deoarece
forma magna se pune in evidenta prin analiza microscopica a scaunelor diareice si
dizenterice proaspete deoarece aceasta forma ajunsa in mediul extern este distrusa de
temperatura acestuia sau in alta gazda de aciditatea lichidului intestinal.
iar forma minuta se pune in evidenta prin examen coparazitologic repetat iar chistii de
obicei se coloreaza cu hematoxilina ferica care pune in evidenta caracteristicile nucleare.
ASPECTE CLINICE
Aceasta parazitoza se manifesta sub forma unui
sindrom acut cu formele
septicemica,
coleriforma sau
constipatie puternica
dar mai raspandit este
sindromul cronic = suportat de organismul gazda din care manifestarile mai raspandite sunt
prin forma
enterocolitica mucoasa si
enterocolitica ulceroasa.
De aceea forma cea mai caracteristica este forma enterocolitica mucoasa care mai poarta
denumirea de Tiflita ameobiana la care
diarea alterneaza cu
constipatia insotita de
greturi,
varsaturi,
dureri abdominale difuze,
somnolenta.
Acest sindrom are o evolutie mult incetinita are rol important imunitatea organismului, dar
de cele mai multe ori evolueaza cu forma enterocolitica ulceroasa. Aici apare
diarea amoebiana insotita de
hepatita invaziva si
abcesul hepatic.
De aceea complicatiile cele mai severe sunt
perforatia intestinala care duce la
peritonita localizata sau generalizata.
Hemoragii intestinale puternice pentru ca parazitul traverseaza vase cu calibrul mare.
Apoi apare asanumitul Amoebon (pseudotumora) care contine un ganglion amoebiana
care poate fi solitar sau multiplu.
Apoi apendicita amoebiana.
Nu in ultimul rand, fisuri perianale.
Din punct de vedere anatomo-patologic, aceasta parazitoza produce o ulceratie in forma de
buton de camasa - peduncul peteol lung - produsa de forma magna care lizeaza proteine:
hialuronidaza,
pepsina si
tripsina.
Aceasta ulceratie se intinde in profunzime si in suprafata si s-au gasit amibe libere in
tesutul conjunctiv din jurul leziunii.
TRATAMENT - CHIMIOTERAPIC
metronidazol sau timidazolul pentru formele parazite din tesuturi si
derivati - arseniacal si chinoleninici pentru formele intestinale.
Unele masuri de control:
persoanele purtatoare de forma magna nu sunt periculoase pentru mediul in care traiesc pentru
ca forma magna ajunsa in mediul extern sau in alta gazda este usor distrusa de aciditatea
lichidului intestinal sau de temperatura exterioara.
Pentru formele minuta si chistica se propun masurile:
persoanele care lucreaza in sectorul alimentar trebuiesc mutate in alte sectoare de
activitate si supuse unui asa numit test de cura pana la completa lor sterilizare.
Testul de cura presupune examen coproparazitologic repetat timp de maxim 10 zile si apoi
la un interval de 1 luna
masuri de preventie:
examenul de rutina al persoanelor care manuiesc apa, legumele si fructele in tarile
endemice (unde parazitoza este larg raspandita)
examenul de rutina al persoanelor care vin din tarile endemice, acolo unde parazitoza este
larg raspandita. In tarile endemice,
folosirea exclusiva a apei fierte si
scoaterea din alimentatie necojirea legumelor si fructelor necojite si nu in ultimul
rand
folosirea in sens profilactic si curativ a unor dezinfectante intestinale ca saprosanul
si intestopanul.
2) AMIBIAZA BUCALA SAU GINGIVALA

produsa de entamoeba buccalis sau gingivalis - in cavitatea bucala pe gingii, produc carii dentare,
cripte amigdaliene.
Amigdalele se inconjoara cu strat concentric de tesut conjunctiv, expectoratii pulmonare si
bronsice.
Acest parazit nu are un rol patogen direct ci este supraadaugat altor germeni patogeni care se
gasesc in cavitatea bucala producand asa numita boala de asociatie.
Transmiterea se face prin saliva obtinuta prin stranut, sarut si folosirea aceluiasi pahar a unei
persoane infectate bucal.
3) MENINGOENCEFALITA PRIMARA AMOEBIANA
parazitoza exclusiv umana care ataca sistemul nervos central.
V e z i c u le p lin e
A aparut relativ recent (1965 - in Australia) in toata c u a lb u m in a
lumea. (a c a n th o s -
Ea este produsa de paraziti care apartin genului Negleria s p in s a u c a r l ig e )
si Acanthamoeba paraziti acvatici si infecteaza in

general copii la scaldat
poarta de intrare in organism este cavitatea nazala
unde declanseaza o serie de procese respiratorii
inflamatorii,
dar ce-i mai grav e ca pe calea bulbilor olfactivi,
parazitul invadeaza creierul. Boala are o perioada de
debut 3-7zile
febra ridicata,
greturi,
varsaturi,
rinofaringita si
somnolenta.
Sindromul meningeal se instaleaza in a treia zi de la
infestare si atunci, legat de aceasta, in LCR au fost
gasite amoebe vii.
De aceea, diagnosticul de laborator presupune
analiza lichidului cefalo-rahidian intre lama si
lamela la temperatura de 37 grade cesius.
Se mai fac preparate proaspete din secretii
naso-faringiene sau din tesuturi obtinute de la
necropsii. Boala este foarte raspandita in
sezonul cald si in mod exceptional la tineri
imunitatea naturala joaca un rol important si
nu se cunosc cazuri de transmiteri interumane.
TRATAMENTUL - CHIMIOTERAPIC.
Se pare ca
sulfamidele dau rezultate bune si
antibioticele, mai ales
ampotericina - daca este aplicata in scop practic
C. GRUPUL SPOROZOARELOR
Agentii infestanti sunt
sporii la formele monoxene (cu o singur gazda) si
sporozoizii la formele heteroxene.
Ciclul evolutiv de viata sau biologic cuprinde trei faze:
inmultire asexuata sau schizogonie,
inmultire sexuata sau gamogonie,
formarea sporilor si sporozoizilor sporogonie.
intracelulare
1) TOXOPLASMOZA TOXOPLASMA GONDII

produsa de speciile genului toxoplasma - cea mai raspandita fiind toxoplasma gondi.
Acest parazit traieste in toate tipurile de celule (parazit exclusiv intracelular) unde se inmulteste
activ dand nastere la chisti falsi sau pseudo-chisti.
structura parazit - 1,5-2 microni, are o forma de para
CICLU EVOLUTIV
faza enterica - in intestin la pisica in care se formeaza pseudochistii care sunt eliberati odata cu
fecalele pisicii la exterior si contamineaza alimentele , apa si alte animale
faza exoenterica - la cai, porci, caini, iepuri, om actiune patogena exista
o toxoplasmoza congenitala si
o toxoplasmoza dobandita dupa nastere pentru ca transmiterea se realizeaza si
transplacentar.
Toxoplasmoza congenitala
daca ruperea pseudochistilor are loc in primele luni de viata intrauterina, are loc fie avortul
spntan, fie nasterea unui copil cu malformatii.
daca ruperea pseudochistilor are loc in ultimele luni de viata intrauterina, are loc o nastere
normala; un copil aparent sanatos dar dupa 2-3 luni apar simptomele acestei boli care poate sa
fie toxoplasmoza cronica si acuta.
Simptomele toxoplasmozei congenitale acute sunt
malformatii si leziuni in regiuni cerebrale,
malformatii si leziuni cardio-vasculare,
malformatii si leziuni oculare, toate insotite de
o pneumonie interstitiala insotita de
hepatita cu icter accentuat,
cianoza, si
moartea prin asfixie in 1-2 zile pana la cateva saptamani.
Simptomele toxoplasmozei congenitale cronice - malformatii
cerebrale,
oculare,
psihomotorii,
toate fiind insotite de inapoiere mintala.
Toxoplasmoza dobandita dupa nastere cuprinde 4 faze mai importante
a) faza ganglionara - ganglionii limfatici sunt hipertrofiati si ajung de marimea unei nuci
b) faza exantematica - pe suprafata corpului apar pete rosii sau un eritem = exantem cu exceptia
pielii capului, podul palmei si talpa piciorului. In acest caz parazitii pot fi pusi in evidenta in
muschi, miocard, sange si sistemul nervos.
c) faza encefalitica - ataca encefalul dand encefalite insotite de eruptii tegumentare si in acest caz
parazitul poate fi pus in evidenta in LCR.
d) faza oculara - produce conjunctivite purulente
DIAGNOSTICUL
pe viu parazitul poate fi pus in evidenta in
LCR, in
umoarea apoasa a ochiului si in
exudatul amigdalian.
postmortem la autopsii parazitul poate fi pus in evidenta in
miocard, in
retina si in
creier.
se foloseste cu succes asa numita injectie sau intradermoreactia cu un extract apos din parazit
inoculat in membrana corioalantoidica a embrionului de gaina sau prin inocularea de solutie
apoasa din parazit la soarece de laborator; si daca exista parazitul pot apare semne ale bolii in 30
de minute sau 24 de ore de la inoculare.
Dintre metodele serologice sau imunologice sunt
imunoelectroforeza si
testul de colorare vitala (pe viu) - Sabin si Feldmann.
Acest parazit are un rezervor de paraziti care pot fi animale domestice - cai porci... - sau omul
asimptomatic - sau animalele salbatice.
TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC

o sulfamida - sulfadiazin + daraprim care de obicei o intareste.
Si antibioticul de ultima folosinta - paramomecina - se pare ca da rezultate bune.
2) MALARIA = FRIGURI DE BALTA = PALUDISM PLASMODIUM

friguri de balta sau paludism - parazitoza produsa de genurile speciei Plasmodium care din punct de
vedere clinic sau anatomo-patologic se caracterizeaza prin triada malarica
splenohepatomegalie,
anemie,
febra ridicata.
Sunt aproximativ 50 de specii ale lui Plasmodium, dar mai raspandite sunt patru
a) Plasmodium falciparem - 24 ore - febra cotidiana, febra tropicala, febra terta maligna
b) Plasmodium malariae - 72 ore - febra cvarta
c) Plasmodium vivax - 48 ore - febra terta benigna
d) Plasmodium ovale = minutum - 48 ore - forma a lui vivax
FORME HETEROXENE
gazda definitiva - omul; le mai intalnim la reptile, pasari, rozatoare si maimuta.
Gazda intermediara - tantari - Anophelex si Culex.
Transmiterea - prin intepatura tantarilor dar si prin transfuzii de sange.
CICLU EVOLUTIV
I. prima faza a ciclului evolutiv - de inmultire asexuata = schizogonie care presupune
diviziuni nucleare sau cariotomii repetate urmate de
diviziunea citoplasmei (plasmotomie) care se petrece simultan in jurul tuturor nucleilor
formati.
Aceasta schizogonie care este dubla-profunda are loc in tesut si celule hepatice - histogonie
endohistiocitara (exoeritrocitara). Mai este si schizogonia superficiala care are loc in interiorul
eritrocitelor = endoeritrocitara (eritrocitara).
II. in faza de amiba din metabolismul parazitului se aduna
granulatii de pigment negru
sau pigment melanic
sau hemozoina iar
din degrdarea hemoglobinei din eritrocita se aduna
granulatii tot de un pigment negru care poarta numele celui care l-a descoperit.
De aceea toti malaricii au tegumentul inchis la culoare. amiba creste in dimensiuni si are loc
prima diviziune nucleara sau prima cariotomie.
III. Faza de amiba cu 2 nuclei. Numarul nucleilor formati creste in progresie geometrica. Prin ruperea
membranei eritrocitei sunt eliberate 8 elemente uninucleate care se numesc 8 schizozoizi care
ataca noi hematii si ciclul se reia.
Actiunea patogena - ruperea hematiei sau eritrocitelor are loc absolut sincron (in acelasi
timp) in toate hematiile parazitate si aceasta corespunde cu accesul termic pentru ca odata
cu schizozoizii sunt eliberate toxine care lizeaza sangele (hemolitice) si care cresc
temperatura (piretogene).
Cand parazitii ataca alte hematii are loc scaderea temperaturii, omul transpira si prin
transpiratie sunt eliberate toxinele hemolitice si piretogene care au determinat accesul
termic.
Omul revine la normal pentru inca 24, 48 sau 72 de ore.
Tot in om se formeaza celulele mame ale gametilor sau gametociti. La femela de anofeles de
tantari are loc
formarea gametilor, deci are loc
fecundatia si tot aici se formeaza
elementele infestante,
sporii si
sporozoizii.
Femela de tantar este adapatata perfect regimului de hrana hematofag sau sugator de sange
pentru ca ea are nevoie de substanta proteica pentru a-si matura ovulele din ovar, deci
pentru a asigura perpetuarea speciei.
La Plasmodium mallariae
1)faza de inel e ca la plasmodium vivax
2)faza de inel deformat este in racheta
3)faza de amiba banda ecuatoriala
nu are loc degradarea hemoglobinei
La Plasmodium falciparum gasim numai faze de inel pentru ca celelalte faze se produc numai in
sangele profund
1)faza de inel de gradul unu
2)faza de inel de gradul 2 - ca prima faza de inel la celelalte
Ciclul evoloutiv este influentat de temperatura:
daca temperatura este ridicata, dureaza 5-6zile.
daca este scazuta, ciclul este mult prelungit 65zile in tarile nordice unde sunt multe lacuri,
multi tantari, nu exista malarie.
Actiunea patogena: modificarile anatomo-patologice cele mai importante sunt asupra splinei,
ficatului, creierului actiunea parazitului asupra gazdei poate fi
1) de spoliere sau de raspandire a parazitului in gazda cand acesta consuma o cantitate mare din
hemoglobina si calciu anemie si hipocalcemie.
2) mecanica cand parazitii se aduna in cantitate mare in capilarele sanguine, le blocheaza, ducand
la casecsie si moartea prin asfixiere.
3) toxica si iritativa prin toxinele hemolitice si piretogene produse.
Schizogoniaendoeritrocitara (eritrocitara) - Plasmodium vivax
Agent infestant - sporozoid

- se hraneste activ 1) faza de inel 3) faza de amiba
- crestein dimensiune - vacuola centrala -granulatiile Schufner
- ia forma de inel - inel excentric 2) faza de inel deformat
Parazit in formadeinel - continua sa se hraneasca, creste in dimensiune,

ia forma unei amibe - pigment melanic =HEMOZOINA
Plasmodium
ie
cariotom 6) faza de amiba cu 8 nuclei
iune nucleara - I +decuparea citoplasmei (simultana)
falciparum
I diviz
4) - faza de mura sau corp muriform
5)
4 nuclei
2) la plasmodiummalariae
3) faza de amiba banda ecuatoriala
punerea in evidenta a parazitului prin
analiza sangelui in picatura groasa dar mai bine pe frotiu.
Se foloseste cu succes intradermoreactia cu un antigen obtinut din parazit sub forma de solutie
apoasa inoculat
fie la gaini unde intalnim Plasmodium galinacaeum
sau pe maimute - pl. knowlesi.
Metode serologice (imunologice) - reactia de fixare a complementului
COMBATEREA
distrugerea parazitului din gazda definitiva cu chinina si paludrin
distrugerea parazitului de la gazda intermediara - sub forma de adulti cu insecticide dar si a
larvelor-acquatice prin asanarea baltilor.
combatere biologica naturala - se preconizeaza cresterea unor plante carnivore sau a unor pesti
din genul FUNDULUS si GAMBUSIA care consuma larvele
MASURI PREVENTIVE (PENTRU DIAGNOSTICARE)

examenul hematologic de rutina al persoanelor cu febra ridicata la care nu s-a pus dignosticul
timp de 2-3 zile.
examenul hematologic de rutina al persoanelor cu accidente febrile post-transfuziale sau al
persoanelor care vin din zonele endemice acolo unde malaria este larg raspandita.
3) PNEUMOCISTOZA
produsa de Pneumocistis carini parazitoza exclusiv
umana si o gasim la copii pana la trei luni si la copii in
varsta de 14-15 ani.
Traieste in alveolele pulmonare si-i
invelit intr-un strat mucoid asezat in fagure de miere.
Se inmulteste asexuat impartind in doua parazitul si
tesutul mucoid care-l inconjoara
ASPECTE CLINICE
perioada de debut 4 sapt., la sugari in varsta pana la trei luni, sunt
trei categorii de simptome
evidente - bea lichide cu greutate, scade-n greutate, apar varsaturi instantanee, diaree
pronuntata, apare si o tuse seaca care conduce la aparitia unui enfizem pulmonar
cand in plina stare de sanatate a sugarului apar fulgerator toate simptomele de care am vorbit
anterior, acestea duc la moartea fulgeratoare
culci copilul noaptea sanatos si dimineata il gasesti mort dar semnul caracteristic este greutatea
mare in respiratie.
Viteza de sedimentare este mult ridicata,
neutrofilele sunt peste pragul obisnuit iar
astuparea septumurilor nazale sau interalveolare este pozitiva la 60% din cazuri.
La copii de 14-15 ani boala apare prin
somnolenta,
greturi,
varsaturi,
febra ridicata peste 39grade celsius iar
pulsul este stabilizat la 150-160/ minut.
Semnul cel mai evident caracteristic este ca catre sfarsitul acestei boli se instaleaza o tuse cu
picuri pana la 3-4 ori pezi.
TRATAMENT
Exudatul pulmonar faringian, exudatul bronhic, spalaturi gastrice.
Rezultate bune da o injectie intradermo pe parazit inoculat la animale de laborator. Daca exista
pneumocistis, apare pana la 36 de ore de la infestare.
4) CRIPTOSPORIDIOZA CRIPTOSPORIDIUM
parazit recent intrat in patologia umana - unul din agentii patogeni a asa numitei diarea
calatorilor pentru ca este unul dintre agenti si pentru ca de cele mai multe ori o gasim la
bolnavii de SIDA.
Agentii patogeni - sporozoizii - de obicei in cecum, colon si rect si primul caz de
criptosporidioza a fost semnalat in urma unei analize histologice a unei membrane recto-
colonice. Azi este larg raspandit iar primul caz a fost semnalat in 1985. de atunci este larg
raspandit pentru ca criptosporidium ca si pneumocistis ataca persoanele cu imunitate alterata.
Tabloul clinic este aproximativ acelasi ca la giardoza si de aceea, pentru ele se face un diagnostic
de laborator diferentiat.
La omul sanatos boala se manifesta prin febra ridicata, frisoane, greturi, varsaturi,
balonari abdominale, toate insotite de 10-12 scaune lichide apoase.
La bolnavii de SIDA, datorita deficientelor de absorbtie intestinala, omul scade masiv in
greutate si se deshidrateaza pentru ca pierde aproximativ 3l de lichid pe zi. Iar moartea
survine ca urmare a diareei si a malnutritiei.
evidentierea in scaune si studierea lor la microscopul cu contrast de faza.
examen radiologic si se observa ca apar ulceratii fine + plagi albicioase acoperite de un exudat
(lichid) lipicios.
Post-mortem se pot face sectiuni histologice seriate din mucoasa intestinala si studierea lor pe
cat posibil la microscopul electronic sau microscopul cu contrast de faza. Metodele serologice
nu sunt concludente.
TRATAMENTUL
s-au incercat multe substante. rezultate pozitive a dat unul cu substante de echilibrare hidrica.
In ceea ce priveste transmiterea se face de la animal la animal, de la animal la om si de la om la
om.
5) BABEZIOZE=PIROPLASMOZE
V. Babes (1888) - subclasa (valoare taxonomica sau sistematica) babezida = piroplasmoza
unui ordin Babesioidea care cuprinde trei familii: parazitii care apartin acestor trei familii au o
structura care se degradeaza progresiv:
1. Fam I - babesidae - sporozoare care traiesc in eritrocite mai ales in tarile calde si tropicale, la
mamifere, inclusiv omul. in ceea ce priveste ciclul evolutiv este cunoscut la o singura specie
- babezia bigemina ce produce febra de texas. Gazda definitiva - mamiferele, iar cea
intermediara sunt capusele care apartin familiei Ixodidae si Argasidae.
2. Speciile genului Babezia, fiindca au fost comparate cu niste ciuperci - hematococus - ca si
piroplasma:
genul babezia - in eritrocite
microbabezia = babeziella - 2,5-3micro -inmultire prin diviziunea corpului in doua -
diviziune binara
nutalia - diviziune in 4
pleileridae - asexuat prin inmugurire in celulele sistemului reticulo endotelial
3. Fam anaplasmidae - parazitii cate 2 in fiecare celula, asezati marginal si formati numai din
cromatina; modul de contaminae nu este cunoscut ; se pare ca ereditar
4. ciliate - pentru ca organitele de miscare sunt cilii
Blefaroplast (mitocondrie modificata)
Babezia Fibrila cromofila citoplasmatica

care absoarbe culoarea Microbabezia
Nucleu
Nutalia
Pleileridae Anaplasma marginale
Corp granatiformcare
impinge nucleul catre Nutalia
un capat al celulei
Parazitii (cromatina)
Nucleu
D. GRUPUL CILIATELOR
BALANTIDIOZA
parazitoza produsa de Balantidium coli care este in 90 de cazuri parazitul porcului de unde si
la om - boala profesionala
STRUCTURA
2 forme - vegetativa si chistica
cea vegetativa - 30-40microni - forma de rinichi cu membrana plasmatica acoperita de cili
asezati marginal
spre deosebire de celelalte protozoare care au un nucleu de un singur fel
(homocariote), ciliatele au doi nuclei (heterocariote):
un nucelu mare (macronucleu - Ma) cu rol in metabolismul celulei si
un nucleu mic (micronucleu - Mi) cu rol in proesele sexuale.
Pentru prima data gasim organite specializate pentru hranire: au
o gura celulara care se numeste citostom,
un faringe celular sau citofaringe in care bate o membrana ondulanta si de
asemenea pentru prima data apare
un anus celular - citoproct sau citopyge - posterior in celula.
La capatul citofaringelui particula alimentara impreuna cu o picatura de apa este
inclusa intr-o vacuola digestiva in care are loc digestia intracelulara.
Cili Marginali
granuli bazali
siruri submeridiane de cili
Mi
Ma
citostom
citofaringe
membrana ondulanta
vacuola digestiva
particula alimentara
PLASMALEMA
Odata formata, vacuola digestiva se desprinde de citofaringe astfel incat gasim

mai multe vacuole digestive in citoplasma parazitului si in care are loc digestia.. la
un moment dat catre partea posterioara a corpului - un anus celular - pe unde se
elimina produsele.
Membrana se reface datorita posibilitatii protozoarelor de a-si reface continuu
elementele celulare - fenomen de totipotenza. La protozoare toata celula este
totipotenta pe cand la metazoare totipotenze sunt numai oul si gametii.
Forma chistica infestanta
ASPECTE CLINICE
cand forma respectiva secreta enzime - in special hialuronidaza care ataca mucoasa intestinala
unde determina o ulceratie in forma de buton de camasa asemanatoare cu cea produsa de
entamoeba histolitica = disenteriae sau tetragena - chistii de un fel sunt cu 4 nuclei cu deosebirea
ca aceasta ulceratie se intinde in suprafata si in profunzime pana in stratul muscular adiacent.
Leziunea principala este inconjurata de leziuni secundare mai mici dispuse circular
Fundul acestei leziuni este plin cu un puroi de culoare galben verzui urat mirositor
Parazitul ataca si tesuturile sanatoase invecinate.
ACTIUNE PATOGENICA
se manifesta ca un sindrom diareic si disenteric sever si foarte sever cu numeroase scaune
lichide apoase, cu mucus si urme de sange, cu viteza de sedimentare de eosinofile mult ridicate.
Aceasta parazitoza, traversand vase cu calibru mare produce hemoragii intinse ca si cangrene
care pot duce la apendicite si peritonite generalizate.
Aceasta produce metastaze la distanta pentru ca ataca ganglionii mesenterici, ficatul splina si
chiar ganglionii limfatici
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE
presupune examen coproparazitologic repetat.
se mai foloseste si in insamantarea pe medii de cultura sau inocularea pe animale de laborator
pentru boli experimentale
TRATAMENTUL CHIMIOTERAPIC
cu ateprina, preparate arseniacale si antibiotice de tip paramomecina B.
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE METAZOARE

spre deosebire de protozoare, metazoarele sunt pluricelulare - formate din celule care formeaza
organe, aparate si sisteme.
Din punct de vedere structural, o celula de protozoar este echivalenta cu o celula de metazoar,
dar din punct de vedere functional, o celula de protozoar indeplineste aceleasi functii ca un
metazoar intreg.
Toate acestea au un ciclu evolutiv sau de viata sau biologic care poate fi monoxen sau heteroxen
cu mai mult de n forme larvare = adaptare la viata parazitara
grupul viermilor (helminti) helmintologie - capitol de baza al parazitologiei medicale
Filum = increngatura
Filum 1 (increngatura) Plathelminthes = viermi plati sau turtiti dorsoventrali
Filum 2 = Nemathelminthes - cilindrici sau filiformi (nemathos=fir sau cilindru)
parazite intracelulare
ciclul de dezvoltare
monoxen
heteroxen (predomina)
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI - HELMINTOZE

1) FILUM PLATHELMINTES VIERMII PLAI
clasa cestoda (=tenii) care produc cestodose
corpul alcatuit din trei regiuni
cap (scolex) cu organe de fixare,
gatul (zona generatoare) care da nastere de segmente sau proglote,
strobirul (lantul de proglote) in care se repeta aparatul genital hermafrodit.
Ciclul evolutiv, care de obicei este heteroxen, cuprinde de obicei 1-2 forme larvare
a) Botriocefaloza - produsa de botriocefal = difilobotrioza. Diphilobothrium lactum - forma
heteroxena
gazda definitiva omul,
gazda intermediara - 2 crustacei acvatici.
a 2-a gazda intermediara - pesti rapitori - stiuca si bibanul
b) Teniate - produse in principal de tenia solium si tenia saginata la care
gazda definitiva este tot omul in intestin,
gazda intermediara este porcul
mai este si tenia echinococcus = Echinococcus granulosus care spre deosebire de botriocefal (la
M e m b ra n a
care strobilul poate ajunge la 4500 de proglote) p r o l ig e r a s i n c i t ia l a
strobilul este format di n=3 proglote C a r l ig e s i
unul tanar, v e n t u ze
C u t ic u la
unul matur genital si a n h is t a s i
unul batran. im p e r m e a b i la
V e z i c u le Ext
Foarte periculoasa este larva acestei specii - chistul p r o l ig e r e in t
hidatic sau hidatida care produce hidatidoza care

reprezinta de fapt o larva polichistica si policefala
(n chisti si n scolexuri) care se aseaza de obicei in
organe cheie, in ficat, plamani si creier. Intr-o
vezicula proligera se gasesc 30-40 scolexuri L i c h id h i d a t i c d e s t a n c a
n i s i p h id a t ic = d e s t a n c a
invaginate, iar intr-un cm3 de nisip hidatic sunt
pana la 400000 de vezicule proligere.
1. BOTRIOCEFALOZA
produsa de o tenie care popular se numeste botriocefal = difilobotrioza (botriocefal =
dyphylobothrium latum) - forma heteroxena.
Gazda definitiva este omul.
Prima gazda intermediara - 2 crustacei acquatici (cyclops si diaptomus).
A 2-a gazda intermediara - stiuca si bibanul.
Boala este larg raspandita in delta dunarii si este o boala profesionala - a acelora care manuiesc
pestele si fac conserve din peste.
- Strobil =4500proglote
- proglot matur genital:
Orificiul Orificiul Orificiul ext.

Canal Cirul
Crapaturi laterale genital vaginal De ponta
2 botrii =botridii deferent (penisul) hermafrodit femel (uterin)
Foliculi
vitelini
corticali
Foliculi
testiculari
medulari
Viteloduct Ootip
Ovar Oviduct Viteloduct Viteloduct
stang (raspantie comun
drept
genitala)
STRUCTURA PARAZITULUI
scolex
intr-un strobil
o primele proglote sunt tinere.
o Pe masura ce se matureaza capata aparat genital, devin proglote mature si sunt impinse
catre mijlocul strobilului;
o iar ultimele proglote sunt batrane care sunt saci cu oua.
un proglot matur genital la viermii plati gonada femela este impartita in 2 regiuni
o una mai mare reprezentata prin ovar care produce ovule si
o una mai mica ce reprezinta partea vitelogena care produce celule viteline care vor servi
drept hrana embrionului care se formeaza.
In structura aparatului genital mascul si femel intra aceiasi constituenti ca in structura
aparatului genital mascul si femel de la mamifere inclusiv omul.
mersul uterului se cunoaste prin culoarea oualor. La inceput ouale sunt albe, apoi galbui,
maron inchis spre negru.
Ne-am fi asteptat ca pe acelasi individ, fiind aparat genital mascul si femel, sa se uneasca intre ei
gametii aceluiasi individ = autofecundare. In realitate avem o fecundare incrucisata pentru ca
cele doua aparate genitale nu se matureaza in acelasi timp.
o Intai se matureaza cel mascul (proterandrie) si
o apoi se matureaza aparatul genital feminin
ACTIUNE PATOGENA
probleme digestive - greturi, varsaturi, balonari abdominale, scaune modificate
tulburari nervoase - iritabilitate, nervozitate, alterare nervoasa si chiar
tulburari de comportament.
o Toate duc la scaderea capacitatii de efort si pentru ca parazitul consuma o cantitate mare
din vitaminele gazdei, in special B12
modificari cardiovasculare - tahicardie ca si o
anemie pronuntata.
2. TENIAZE
taenia - solium si saginata.
SCOLEX- T. SAGINATA
SCOLEX- T. SOLIUM SCOLEXINERM
4 ventuze Infundaturasensoriala ventrala
Dubla
- 1 dorsala -a 5-a ventuza
coroana
- 1 ventrala de carlige
- 2 laterale
Orificiu PROGLOT MATUR GENITAL

Fibre cavitate
radiare centrala
Tunica Fibre
musculara musculare
circulare
Solium
Saginata
Orificiu genital
Masa vitelogena Orificiu vaginal hermafrodit
taenia solium taenia saginata botriocefal

Gazda definitiv Omul (coexistand cu botriocefalul)
Gazda intermediar porcul bovidele
Proglotul matur
ptrat ptrat dreptunghi
genital
contopiti formand o masa vitelogena situata la Viteloduct drept,
Foliculii vitelini
partea posterioara a proglotului stng i comun
uterul nchis si usor ramificat Orificiul exterior de
pont
vaginul merge lateral si se deschide la exterior Central pe aceeai
vaginul prin orificiul genital femel (vaginal) la cel linie median cu
hermafrodit ovotipul
alternanta orificiului
regulat neregulat
genital hermafrodit
10-15 15-20 ramificatii uterine pline
proglotele batrane ramificatii cu oua astfel incat proglotul
- saci cu oua uterine pline batran de tenia saginata este
cu oua mai lung decat lat
de obicei medicii preconizeaza substante chimice care indeparteaza viermii (viermifugi) care maresc
peristaltismul intestinal, rupe uterul si asa se elimina ouale prin ruperea proglotelor datorita acestor
substante chimice.
ACTIUNE PATOGENA.
Ele pot fi cauza unor iritatii intestinale mai mult sau mai putin pronuntate.
apendicita teniazica,
obstructie a canalelor intestinale si hepatice, chiar si
strangularea pancreasului.
Toate acestea sunt insotite de tulburari nervoase.
prin examen coparazitologic repetat pentru punerea in evidenta a proglotelor mature, batrane,
fiind absolut necesara cunoasterea structurii acestora.
Diferente sunt si in ceea ce priveste eliminarea oualor.
o La tenia solium ouale se elimina odata cu scaunele,
o La saginata si intre scaune iar
o la botriocefale - proglote stafidite odata cu scaunul.
TRATAMENTUL
este chimioterapic
o atebrina, neotezina - dar si
naturiste
o extractul eterag de feriga sau
o decocturi de samanta de dovleac,
o o masa bogata in usturoi
3. HIDATOLOZA CHIST HIDATIC

larva tenia echinococus (tenia granulosus)
ACTIUNE PATOGENA
o presiune asupra organelor parazitare care determina o serie de tulburari functionale ale
acestora si chiar atrofia lor.
SIMPTOME
1. chistul poate supura voma hidatica
2. chistul se poate rupe si supura datorita altor germeni patogeni existenti in organele parazitate
producand o boala de asociatie
3. bolnavul se poate vindeca spontan cand lichidul hidatic se resoarbe iar membrana proligera se
zbarceste si se calcifica.
DIAGNOSTIC
palparea si percutia ficatului unde se aude un zgonot privator - asa numitul freamat hidatic.
examene radiologice ale organelor parazitate - in ultimul timp se folosesc cu succes izotopii
radioactivi, efectuand mai ales scintigrame hepatice si pulmonare.
metode serologice - precipitarea serului in contact cu lichidul hidatic si fixarea complementului
cu lichidul hidatic; intradermoreactia cassoni - cand se injecteaza intraepidermic 0,2 ml lichid
hidatic si se obtine o reactie locala - un eritem polimorf in 30 min si 24 h de la infestare
TRATAMENTUL
este exclusiv chirurgical - vezicula plina cu lichid in ficat inima si creier. se injecteaza o solutie de
hormoni 1-2% ca sa intareasca vezicula
sunt tenii care ca adaptare la viata parazitara au in fiecare segment sau proglot un aparat genital dublu - doua
ovare, doua testicule, doua orificii genitale:
4. DIPILIDIOZA
produsa de dipilidium caninum
CORPUL
scolex - lung
ultimele proglote - forma de seminte de dovleac
uterul se fragmenteaza in capsule uterine
o gasim la copii mici de la 8 luni la trei ani. dupa aceea incidenta bolii scade de ce e frecvent la copii
mici la care imunitatea naturala este scazuta iar contactul acestora cu cainii si pisicile este mai
prelungit
Ou
Orificiu genital
Capsule
uterine
ACTIUNE PATOGENA
oprire in dezvoltare
tulburari gastrice - dureri abdominale, colici puternice,
tulburari nervoase
In cazul nerespectarii regulilor de igiena personala si de locuinte, parazitoza poate fi heteroxena
gazda intermediara sunt reprezentate de purecii si paduchii sobolanilor din jurul casei omului
5. MONIOZA
produsa de Moniezia expansa - cu aparat genital dublu
proglotele sunt dreptunghiulare,
nu au uter
ciclul evolutiv este heteroxen
o gazda definitiva - oi si vite cornute
o gazda intermediara - capuse pe iarba
TREMATODOZE
al 2-lea grup mare al platelmintilor produc asa numitele trematodoze
apartin clasei trematoda care spre deosebire de cestode au corp unitar - format dintr-o singura
bucata - turtit dorso-ventral
organ de fixare - doua ventuze
o una bucala cu orificiul buco-anal in centru
o una ventrala - orificiu pentru fixare.
(trematos - orificiu, duos - 2)
FASCIOLA HEPATICA (VIERMELE DE GALBEAZA)

gazda definitiva - oile si vitele cornute
gazda intermediara - gasteropode - melci aquatici - se fixeaza in partea de sus a firului de iarba
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI - HELMINTOZE

2) FILUM NEMATHELMINTES NEMATODE NEMATODOZE
Helminti. Filum 2 = nemathelmintes
caractere comune :
cu sexe separate - masculi si femele
dimorfism sexual - femela mai mare
elemente infestante
o adultii
o ouale
o larve
ciclu evolutiv
o faza enterica - intestinala
o faza perienterica - sange, inima, ficat, plaman
fenomenul de migratie
o din mancare ajung in intestin
o de unde ajung la plaman
o si patrund intr-o alveola respiratorie unde produce jena respiratorie;
o omul tuseste si odata cu sputa elementele infestante ajung in faringe si reinghitite in mod
reflex ajung din nou in intestin si se transforma in adult
infestare
o exogena
o endogena = autoinfestare ouale nu sunt aruncate afara si exista pericolul infestarii cu
propriile oua
1) ASCARIDIOZA ASCARIS
Orificiul bucal - 6 buze chitinoase (2d, 2v, 2lat)
Testicul care prin reducere devin 3(1d, 1v, 1lat)
Canal deferent
2 spiculi copulatori Orificiu

uterin
de ponta
Ovar
uter
comun
Camera - cloaca
ano-uro-genitala
Anus ventral
si subterminal
3 specii canal deferent care se largeste intr-o vezicula semina

o ascaris lumbricoides - la om
o ascaris suum - la porc
o ascaris megalocephala - la cal
atat la mascul cat si la femela ca adaptare la viata parazitara din organizatia interna ramane
doar tubul digestiv care asigura hranirea si aparatul genital care asigura perpetuarea speciei
o aparatul genital are forma a doua filamente
partea cea mai subtire si translucida este partea germinala si este reprezentata de
ovar
ovarul se continua cu oviduct;
fiecare oviduct se lateste in cate un uter plin cu oua; cele doua utere se indreapta
anterior se unesc apoi intr-un uter comun care comunica cu exteriorul prin
orificiul uterin sau de ponta sau orificiul genital femel situat in treimea anterioara
a corpului
o la mascul aparatul genital este reprezentat printr-un singur filament
partea subtire - partea germinala reprezentata de testicul;
spermatozoizii sunt condusi printr-un canal deferent care se largeste intr-o
vezicula seminala in canalul deferent
o gasim doua feluri de oua
fecundate
nefecundate
o ouale sunt eliberate odata cu fecalele gazdelor la exterior iar din ouale fecundate se
dezvolta al treilea element infestant - larva girinoida:
Oua fecundate Oua nefecundate
Cristale
refringente
Membrana dubla
- externa
- interna
Invelis albuminoid dispus regulat ca o ghirlanda

Invelis albuminoid mamelar neregulat
2) OXIURAZA
produsa de oxiuri =enterobius viermicularis
o femela depune ouale in uter sub forma de pachete unde are loc formarea embrionului
sau embriogeneza.
o odata embrionii formati, femela coboara catre rect,
o iese prin orificiul anal si
o depune ouale intre cutele anale.
Ouale produc mancarime, copilul se scarpina, ouale patrund sub unghii, si dimineata, daca nu
se spala pe maini se infesteaza cu propriile oua sau autoinfestare.
La fetite exista pericolul ca ouale sa patrunda si in vagin vulvovaginite
Orificiu bucal
Faringe Oua embrionate

- 6-8 celule fiice
- blastomer
Bulb faringian
Esofag
3) TRICOCEFALOZA
produsa de tricocefal sau trichiuris trichiura - trichiuraza
fie ca e mascul fie ca-i femela, extremitatea corpului se prelungeste printr-un esofag strongiloid
forme monoxene ovipare
Dop albuminoid
Ou
Celule esofagienecare
lasala mijlocun orificiu.
Orificiile formeaza
un canal alimentar
prin care suge mancare.
4) TRICHINELOZA
produsa de Trichinela spiralis - o forma vivipara - naste larve vii
heteroxena
GAZDELE
pot fi de specii diferite
o Sobolan
o porc
o om
sau de specii identice
o sobolan - sobolan
o porc - porc
la gazda intermediara are loc faza musculara
o in submucoasa intestinala are loc reproducerea
o masculul moare, iar femela in aprox. 42 h de la infestare depune 1500 larve vii
o acestea ajung prin sange in muschii voluntari, cardiaci, etc. Unde formeaza chisturi
conjunctive cu depunere de Ca la ambele capete
gazda definitiva
o larva odata cu carnea de porc intestin
o membrana dubla digerata se elibereaza larva care se prinde in vilozitatile intestinale
(in 2 zile) adult
o sunt chisturi care dupa 6 luni se calcifica si s-au gasit larve vii dupa 40 de ani
ACTIUNE PATOGENA
spoliatoare sau de raspandire in gazda
o prin consumarea lichidului intestinal si a sangelui
(indirecta) prin toxinele si antifermentii pe care-i produce si care impiedica sinteza normala a
substantelor alimentare
Actiune mecanica si ocluziva

Mecanica miscarea parazitului la suprafata tegmentului si-n diferite organe
Ocluziva cand parazitul se aduna in cantitate mare formand ghemuri sau rasucirea unei anse
intestinale
o La ascaris aceste pachete blocheaza canalele coledoc, canalele wirsung, bronhiile
Actiune toxica
Asupra sangelui anemii creste numarul de leucocite (leucocitoza), ca si cresterea
eozinofilelor (eozinofilii)
Asupra centrilor nervosi care imbraca tablouri clinice ce amintesc de epilepsie si de meningita.
Actiunea traumatica
Microtraumatisme iritatii ale mucoasei intestinale + hemoragii
Traumatisme brutale (macro) apendicite, pancreatite
o Cel mai periculos este tricocefalul pentru care este recunoscuta apendicita tricocefalica
i pancreatita tricocefalica
DIAGNOSTIC
Pentru ascaris, oxiuri si tricocefal examenul coproparazitologic
Pentru oxiuri
o Ouale se colecteaza prin metoda hartiei adezive (benzadeziva)
o Se pot gasi si-n urina sau cavitatea nazala
Pentru ascaris
o Analiza sangelui
o Analiza aspiratului gastric
o Metode imunologice reactia de fixare a complementului
Pentru trichinela
o Se studiaza cu trichinoscopul musculatura din diferite parti
o Se mai face in primele 2-3 saptamani de la infestare test staubli
o Reactia de precipitare inelara pe larve vii
Daca exista in 24 de ore eritem poliform dispus circular
Aceste nematoze au rezervor de paraziti care
o pentru ascaris, oxiuri si triocefal este omul infestat asimptomatic
o iar pentru trichinela, rezervorul principal este porcul, ursul , vulpea si vrabiile.
5) STRONGILOIDAZA
produsa de nematodul ce se numeste Strongiloides stercolaris
6) ANCILOSTOMIAZA
produsa de anicilostoma duodenala.
larvele sunt libere in sol iar adultii sunt paraziti in intestin ultimele doua sunt boli
profesionale - boala minerilor, a sapatorilor de tuneluri si a caramidarilor chiar si ale
culegatorilor de frunze de dud.
Exista doua tipuri de larve
o larve drepte cu capetele ascutite se numesc larve ralditoide
o larve strongiloide cu un esofag strongiloid
Trecerea de la o forma la alta se face prin naparlire cand se elimina cuticula veche care acopera
corpul, larva creste, secreta o noua cuticula si asa se transfomra in al 2-lea fel de larva.
Cele doua forme coexista. In examenul coproparazitologic putem gasi ambele tipuri de oua cu
deosebirea ca oul de ancilostoma este segmentat si are 10-20 de celule fiice sau blastomeri
7) FILARIOZE
- o serie de boli rtopicale la care agentii infestanti sunt larvele care sunt de dimensiuni mici - au
1,5-2microni si se numesc microfilarii. Acestea au un ritm de viata sau un bioritm corelat cu cel
ala gazdelor intermedulare care sunt insecte sugatoare de sange.
-doua exemple
a)loiaza care produce edeme de calabar - la care gazda definitiva este omul iar cea intermediara
este o musca care inteapa cand vremea este f. calda. Ziua aceste microfilarii se gasesc in sangele
care scalda diferitele organe si care corespunde cu intepatura acestei muste iar noaptea le
gasim in sangele pulmonar.
b)oncocecoza - oncoceza volvulus - gazda definitiva este omul
o produce leziuni corneene care duce la piederea vederii sau cecitate completa
o produce edemul enorm al dermei - elefantiaza - la nivelul membrelor posterioare.
-arachmide
-crustacei
-insecte
Actiunea lor directa poate fi mecanica, toxica si iritativa
Cea indirecta poate fi inoculativa, contaminativa, in acest caz aceste artropode fiind o serie de gazde
intermediare sau vectoare care transmit agentii respectivi.
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE ARTROPODE PATOGENE

Actiunea mecanica se manifesta in primul rand prin intepatura, artropodele respective inoculand
odata cu saliva si agentii patogeni.
-prin aparatul bucal al acestora, prin perisorii de pe suprafata corpului, ele produc o serie de iratatii
tegumentare insotite de prurit care duc la aparitia de leziuni si dermatite. Intepaturile repetate dau
imunitate naturala
-intepaturile de paduchi - intepaturi de cuploare rosie-vinetie de dimensiunile unui ac de gamalie
-purecii - de 4-5mm diametru cu un punct central in care se cunoaste locul unde a fost introdus
aparatul bucal (pe unde a supt sange).
-intepaturile de tantari - de dimensiuni mai mari - 5-7mm diametru si se manifesta printr-o pata
centrala insotita de o umflatura centrala sau papula care poate [ersista ca un nodul intradermic cateva
zile si saptamini
-Intepatura mustei simulium columbacenze - musca columbara (musca rea sau musca napraznica) a
carei intepatura este mortala pentru aniumalele domestice si salbatice si pentru om.
-Capuse a caror intepaturi sunt de dimensiuni mai mari - capusele vitelor cornute care apartin.
15-20mm insotite de prurit puternic, hemoragii, febra ridicata, varsaturi care duc la fenomenul
de ixodism
-Produsele zaharoase - biscuiti, bomboane, marmelada dermadita sau raia bacanilor sau prezenta
unor molii - pediculoides ventricosus care se dezvolta pe larva moliei de grau si porumb si care de la
aceste molii ajunge la om si determina o boala de depozit manifestata prin febra ridicata, greturi,
varsaturi, aparitia unui eritem polimorf pe tot corpul insotit de prurit si hemoragii puternice
-Sarcoptes scabiae care se manifesta prin complicatiile ei
-raia scabioasa
-limfangita - prin hipertrofia ganglionilor limfatici in zonele afectate de raie sau de scabie
Actiunea toxica si iritativa - se datoreste faptului ca acste artropode patogen sunt de obicei introduse in
organismul uman cu alimentele asa cum sunt larvele de muste care produc asanumitele miaze.
-larve de muste
-acarieni - cu produse zaharoase - biscuiti, bomboane, zahar sau cu branza
-capusa de dimensiuni mari - Dermacentor venustus care produce asanumita paralizie de capusa care
este cu atat mai accentuata cu cat intepatura este in vecinatatea capului sau a coloanei vertebrale unde
sunt centrii nervosi caracxteristici
ingeneral larvele de muste nu sunt parazite
-se gasesc fie pe animale - saprozoolice
-pe plante - saprofite
in anumite conditii devin parazite si determina asanumitele miaze
-miaze cutanate - in zonele tropicale se gasesc la suprafata tegumeentului iar in tarile temperate
infecteaza leziunile deschise sau plagile deschise producand suprainfectii
-musca domestica sau lucilia produc suprainfectii complicate mai ales la nivelul membrelor
-miaze intestinale - cand larvele de musca patrund cu alimentele si de obicei se amnifesta prin dureri
abdominale insotite de colicI, febra ridicata, greturi, varsaturi ducand si la tulburari de comportament
-speciile genului sarcophaga pentru ca larvele de muste sunt infasurate in straturi concentrice de
tesut conjuntiv care formeaza un sarcofag.
-otomiazele - cand larvele de muste invadeaza urechea si cea mai parazitata este urechea externa.
Larvele de fania tind sa perforeze timpanul
-oculomiazele - cand invadeaza globul ocular si netratate la timp duc la invazia corneei si duc la
pierderea vederii
-larvele genitale cand larvele de muste invadeaza vaginul si penisul. Si in primul caz de miaza
genitala - parazitologul N. Leon
-(6)nazomiazele - invadeaza cavitatea nazala
PARAZITOLOGIE MEDICALA......................................................................................................... 1
DIFERITE CATEGORII DE PARAZITISM............................................................................................. 1
I. PARAZITISM FACULTATIV SI II. PARAZITISM OBLIGATORIU...........................................................................1
ORIGINEA PARAZITILOR.............................................................................................................. 2
ADAPTARILE MORFOFIZIOLOGICE ALE PARAZITILOR LA MODUL LOR DE VIATA........................................2
ORGANELE DE FIXARE............................................................................................................... 3
ORGANIZATIA INTERNA............................................................................................................... 3
ACTIUNILE PARAZITILOR ASUPRA GAZDELOR..................................................................................5
RASPUNSURILE GAZDELOR LA ACTIUNILE PARAZITILOR....................................................................7
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE PROTOZOARE=PROTOZOONOZE........................................................8
A. GRUPUL FLAGELATELOR.......................................................................................................................... 8
1) TRIPANOZOMIAZA PRODUSA DE SPECIILE TRYPANOZOMA...........................................................8
SPECII................................................................................................................................................................... 8
LOCALIZAREA PE GAZDA:...................................................................................................................................... 9
METODE DE DIAGNOSTIC:..................................................................................................................................... 9
TRATAMENT CHIMIOTERAPIC............................................................................................................................. 10
2) GIARDOZA GIARDIA.................................................................................................................... 10
SPECII................................................................................................................................................................. 10
ACTIUNE PATOGENA............................................................................................................................................ 10
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR.......................................................................................................................... 11
TRATAMENTUL ESTE TOT CHIMIOTERAPIC........................................................................................................... 11
3) LEISCHMANIOZA SPECIILE LEISCHMANIA....................................................................................11
SUNT 3 SPECII MAI RASPANDITE.......................................................................................................................... 11
TRANSMITEREA................................................................................................................................................... 11
LOCALIZAREA...................................................................................................................................................... 11
STRUCTURA........................................................................................................................................................ 12
CICLU EVOLUTIV.................................................................................................................................................. 12
TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC................................................................................................................... 13
4) TRICOMONIAZA SPECIILE GENULUI TRICHOMONAS....................................................................13
STRUCTURA PARAZITULUI................................................................................................................................... 13
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE........................................................................................ 14
B. GRUPUL AMIBELOR................................................................................................................................. 14
1) AMIBIAZA INTESTINALA SI EXTRAINTESTINALA...............................................................................15
CICLUL EVOLUTIV................................................................................................................................................ 15
ASPECTE CLINICE................................................................................................................................................ 17
TRATAMENT - CHIMIOTERAPIC............................................................................................................................. 18
2) AMIBIAZA BUCALA SAU GINGIVALA................................................................................................ 18
3) MENINGOENCEFALITA PRIMARA AMOEBIANA..................................................................................19
TRATAMENTUL - CHIMIOTERAPIC......................................................................................................................... 19
C. GRUPUL SPOROZOARELOR.................................................................................................................... 19
1) TOXOPLASMOZA TOXOPLASMA GONDII......................................................................................20
CICLU EVOLUTIV.................................................................................................................................................. 20
DIAGNOSTICUL.................................................................................................................................................... 21
TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC................................................................................................................... 21
2) MALARIA = FRIGURI DE BALTA = PALUDISM PLASMODIUM.........................................................21
FORME HETEROXENE.......................................................................................................................................... 21
CICLU EVOLUTIV.................................................................................................................................................. 22
COMBATEREA...................................................................................................................................................... 24
MASURI PREVENTIVE (PENTRU DIAGNOSTICARE)................................................................................................ 24
3) PNEUMOCISTOZA........................................................................................................................... 24
ASPECTE CLINICE................................................................................................................................................ 24
TRATAMENT......................................................................................................................................................... 25
4) CRIPTOSPORIDIOZA CRIPTOSPORIDIUM.....................................................................................25
TRATAMENTUL..................................................................................................................................................... 25
5) BABEZIOZE=PIROPLASMOZE.......................................................................................................... 26
D. GRUPUL CILIATELOR.............................................................................................................................. 26
BALANTIDIOZA....................................................................................................................................... 26
STRUCTURA........................................................................................................................................................ 26
ASPECTE CLINICE................................................................................................................................................ 27
ACTIUNE PATOGENICA......................................................................................................................................... 28
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE........................................................................................ 28
TRATAMENTUL CHIMIOTERAPIC........................................................................................................................... 28
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE METAZOARE................................................................................28
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI - HELMINTOZE 1) FILUM PLATHELMINTES VIERMII PLAI.........28
1. BOTRIOCEFALOZA.............................................................................................................................. 29
STRUCTURA PARAZITULUI................................................................................................................................... 30
2. TENIAZE............................................................................................................................................. 31
TRATAMENTUL..................................................................................................................................................... 32
3. HIDATOLOZA CHIST HIDATIC.............................................................................................................. 33
SIMPTOME........................................................................................................................................................... 33
DIAGNOSTIC........................................................................................................................................................ 33
TRATAMENTUL..................................................................................................................................................... 33
4. DIPILIDIOZA....................................................................................................................................... 33
CORPUL............................................................................................................................................................... 33
5. MONIOZA........................................................................................................................................... 34
TREMATODOZE........................................................................................................................................... 34
FASCIOLA HEPATICA (VIERMELE DE GALBEAZA).....................................................................................34
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI - HELMINTOZE 2) FILUM NEMATHELMINTES NEMATODE
NEMATODOZE............................................................................................................................................ 34
1) ASCARIDIOZA ASCARIS.................................................................................................................. 35
2) OXIURAZA.......................................................................................................................................... 36
3) TRICOCEFALOZA................................................................................................................................ 37
4) TRICHINELOZA................................................................................................................................... 38
GAZDELE............................................................................................................................................................ 38
Actiune mecanica si ocluziva.......................................................................................................................... 38
Actiune toxica................................................................................................................................................. 38
Actiunea traumatica....................................................................................................................................... 38
DIAGNOSTIC........................................................................................................................................................ 39
5) Strongiloidaza.................................................................................................................................... 39
6) Ancilostomiaza.................................................................................................................................. 39
7) Filarioze............................................................................................................................................. 39
BOLI PARAZITARE PRODUSE DE ARTROPODE PATOGENE...........................................................................40

Limbă

Parazitologie Medicala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parazitologie Medicala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARAZITOLOGIE MEDICALA

DIFERITE CATEGORII DE PARAZITISM

ACTIUNILE PARAZITILOR ASUPRA GAZDELOR

1) Actiunea mecanica se datoreste fie

RASPUNSURILE GAZDELOR LA ACTIUNILE PARAZITILOR

3) In parazitoze , ca si in bolile infectioase, gasim aceleasi tipuri de imunitate:

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE PROTOZOARE=PROTOZOONOZE

gazda definitiva - omul N u c le u m o b il - r e t e a m it o c o n d r ia la

gazda intermediara - musca tete

o forma chistica - eliberata odata

TRATAMENTUL ESTE TOT CHIMIOTERAPIC

3) LEISCHMANIOZA SPECIILE LEISCHMANIA

(dintre cele mai mici protozoare N u c le u

TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC

4) TRICOMONIAZA SPECIILE GENULUI TRICHOMONAS

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SAU DE CERTITUDINE

1) AMIBIAZA INTESTINALA SI EXTRAINTESTINALA

I diviziune nucleara- cariotomie

8 forma minuta (nepatogena)

2) AMIBIAZA BUCALA SAU GINGIVALA

si Acanthamoeba paraziti acvatici si infecteaza in

1) TOXOPLASMOZA TOXOPLASMA GONDII

TRATAMENTUL ESTE CHIMIOTERAPIC

2) MALARIA = FRIGURI DE BALTA = PALUDISM PLASMODIUM

Agent infestant - sporozoid

Parazit in formadeinel - continua sa se hraneasca, creste in dimensiune,

3) faza de amiba banda ecuatoriala

Metode serologice (imunologice) - reactia de fixare a complementului

MASURI PREVENTIVE (PENTRU DIAGNOSTICARE)

Babezia Fibrila cromofila citoplasmatica

Pleileridae Anaplasma marginale

Odata formata, vacuola digestiva se desprinde de citofaringe astfel incat gasim

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE METAZOARE

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI - HELMINTOZE

hidatic sau hidatida care produce hidatidoza care

Orificiul Orificiul Orificiul ext.

Orificiu PROGLOT MATUR GENITAL

taenia solium taenia saginata botriocefal

3. HIDATOLOZA CHIST HIDATIC

FASCIOLA HEPATICA (VIERMELE DE GALBEAZA)

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE HELMINTI - HELMINTOZE

2 spiculi copulatori Orificiu

3 specii canal deferent care se largeste intr-o vezicula semina

Invelis albuminoid dispus regulat ca o ghirlanda

Faringe Oua embrionate

Actiune mecanica si ocluziva

BOLI PARAZITARE PRODUSE DE ARTROPODE PATOGENE

S-ar putea să vă placă și