Sunteți pe pagina 1din 76

PRODUCEREA CLDURII

N
REACTORII NUCLEARI
Reactori nucleari:
de cercetare:
flux ridicat de neutroni
putere termica redusa
energetici:
flux cit mai mic de neutroni
putere termica ridicata
Influenta parametrilor termohidraulici
asupra performantelor CNE
Temperatura si presiunea din circuitul primar determina:
Alegerea agentului de racire
Randamentul ciclului termic
Randamentul ciclului termic depinde de:
Temperatura maxima permisa a agentului de racire la iesire reactor
TP=Tcald => sursa calda
Temperatura minima pe care o poate avea apa de racire la intrare in
condensator Tcond => sursa rece
Tcond fixata (amplasament: apa ru, turn racire, circuit mixt)

Randamentul ciclului termic daca TP


Temperatura maxima permisa a agentului de racire la iesire
reactor TP=Tcald depinde de tipul agentului de racire
Agenti de racire in stare lichida:
Aspect important => legatura intre temperatura de saturatie si
presiune
Ideal ar fi ca temperatura agentului primar sa fie cat mai mare
posibil
Agenti de racire gazosi:
Presiunea si temperatura sunt decuplate
Agenti de racire lichizi

Apa
Randamentul ciclului Carnot este limitat de punctul critic (Tmax ~ 374 C)
Tmax este atins pentru presiuni foarte ridicate Pp (~22 MPa)
Pentru LWR si HWR Tcald ridicat necesita Pp (~7-15 MPa)
O enregie mare stocata in circuitul primar (periculos in accidente)
Cresterea grosimii peretilor conductelor si a echipamentelor

Metale lichide
Psat mai mica decat presiunea atmosferica pentru valori Tp de interes (~500-550 C)
Pentru LMFBR Tp nu este limitata de punctul de fierbere al AR ci de comportarea
materialelor circuitului primar la temp inalte pe durata de viata a CNE (fluaj)
Agenti de racire gazosi

Se pot obtine temperaturi ridicate la iesire din reactor fara


a necesita presiuni ridicate a agentului de racire
Presiunea din circuitul primar este dictata de conditile
dorite de transfer de caldura ce depind puternic de
presiune.
Rezulta Tp = Tcald = 635-750 C si Pp = 4-5 MPa
Randamentul termic depinde de temperatura maxima din
circuitul secundar = temperatura de saturatie a aburului
produs
La HWR si PWR: Ts Tp = Tcald => trebuie sa existe un
DT pentru a transfera caldura in GA
La BWR: Ts Tp = Tcald aburul trimis direct la turbina
Desi Tp si Pp sunt diferite la PWR si BWR randamentele
termice sunt similare datorita parametrilor similari ai
aburului la turbina
Parametru PWR (Sequoyah) BWR/6 CANDU 6
Temperatura agent racire iesire reactor 324 C 288 C 310 C
Presiunea agentului de racire 15.5 MPa 7.17 MPa 10 MPa
Parametrii aburului saturat la turbina
Presiune 5.7 MPa 7.17 MPa 4.7 MPa
Temperatura 272.3 C 287.5 C 260 C
Randament termic 33.5 % 32.9 % 29.3 %
Puterea de pompare raportata la puterea produsa
Pierderile de presiune ale agentului de racire trebuie
acoperite => putere de pompare

cum

LICHIDELE mai bune decat GAZELE ca agenti de racire


Agent racire h (W/m2) Ppompa/Pprodusa
(raportata la apa)
Apa 2000-100000 1
Metale lichide 3000-200000 3-7
Gaze 50-500 100

In reactorii raciti cu gaz puterea de pompare reprezinta


intre 6-15% din puterea electica, in timp ce pentru agentii
de racire lichizi puterea de pompare reprezinta intre 3-4%
din puterea electica.
Pentru gaze, raportul creste in ordinea: He, abur, CO2, aer
Fluide posibile pentru agentul de racire

CO2

Heliu

Apa usoara

Apa grea

Fluide organice

Metale lichide
Ce ne dorim de la proprietatile agentilor de racire

Capacitate termica ridicata

Bune proprietati de transfer de caldura

Absorbtie scazuta de neutroni

Activare redusa datorita absorbtiei neutronilor

Sa necesite o presiune de operare scazuta la temperaturi de


functionare ridicate

Necorozive fata de teaca si de sistemul agentului de racire

Cost scazut
AR Cost Economie Coroziune Capacitate Coef. transf. Activare Presiunea Obs.
neutroni termica cald. vaporilor

CO2 < He Buna OK, nu si la T mari Scazuta Redus Redusa Ridicata

He Cel mai ridicat Buna Bun daca e pur Scazuta Redus Redusa Ridicata Scurgeri

H2O Foarte scazut Moderata OK dar transporta produsi Ridicata Excelent Da, dar cu Ridicata
de coroziune T1/2 mici

D2O Mare Excelenta OK dar transporta produsi Ridicata Excelent Ca H2O, + Ridicata
(300$1998/kg) de coroziune tritiu

Organic Moderat H2O< org < Excelent Ridicata Excelent Nu Mica Vezi *
D2O

Metale Mare Nu foarte Atentie la selectarea Ridicata Excelent Mare, cu T1/2 Foarte mica Vezi **
lichide mare materialelor mari

* Sufera deteriorari radio-chimice


** Incompatibil cu apa din circuitul secundar. Punct de topire ridicat, sectiune de absorbtie redusa la energii mari. Bun
pentru reactori rapizi
Genealogia RN energetici

Generatia I Primii reactori: EBR-I, Shippingport, Magnox, Obninsk


:1950 - 1960
Generatia II Generatia actuala PWR (VVER), BWR, CANDU: 1970-1980
Generatia II+ PWR actuali cu comb. imbunatatit:MOX, hydrid
Generatia III PWR proiect complet nou (sisteme pasive de securitate, nr
redus de armaturi, conducte mai scurte:AP1000, ABWR,
EPR; ACR? 1990-prezent
Generatia IV Proiecte complet noi sau resuscitarea unor proiecte vechi
2025 - ?
RAPIZI
REACTORI TERMICI
Moderator Grafit Apa usoara Apa grea N/A

AR Sare CO2 H2O He H2O H2O H2O D2O Organic CO2 Na/NaK
topita

Combustibil U nat Magnox BLW CANDU OCR

U imb AGR RBMK HTGR PWR BWR SGHW Atucha KKN


EL4

Th-U MSBR THTR LWBR

Pu-U ATR FBR


Generatia IV

Agent racire Spectrul Scop: energie +


neutronilor
Heliu rapid Producere H2
Plumb-bismut rapid Reactori de mici dimensiuni,
incapsulati, durata viata 30 ani
Saruri topite termic Producere H2, securitate
Sodiu rapid Arderea actinidelor minore+ din
ciclul LWR
Apa parametrii termic Randament termic mult mai mare
supracritici decit LWR actuale, (H2)
Heliu termic Caldura pentru procese ce
necesita temperaturi foarte inalte

+actinide minore = actinide in combustibilul uzat in afara de uraniu si


plutoniu (actinide majore) =>neptuniu -237, americiu 241;243, curium242-
248, californium 249-252
Primul reactor Fermi pile sau Chicago Pile 1
MRIMI UTILIZATE LA DESCRIEREA TRANSFERULUI DE
CALDURA IN REACTORII NUCLEARI

Rata volumetrica a caldurii produse in combustibil =


puterea produsa in combustibil raportata la volumul
combustibilului - q [MW/m3]

Puterea liniara = puterea termica produsa raportata la


unitatea de lungime a elementului combustibil - q [kW/m]

Fluxul termic = puterea termica generata pe unitatea de


suprafata a elementului combustibil (caldura transferata in
unitatea de timp si pe unitatea de suprafata a elementului
combustibil ) - q [kW/m2]
q''' este calculata de cei ce se ocupa de fizica reactorului
utilizand rata de fisiune si fluxul de neutroni
Ipoteza: energia produsa prin reactia de fisiune este
recuperata la locul fisiunii
ENERGIA ELIBERAT LA FISIUNE

Distribuia energiei eliberate la fisiune U235 Energie: emisa recuperata


MeV MeV
energia cinetic a fragmentelor de fisiune 168 168
radiaii prompte 7 7
energia cinetic a neutronilor prompi 5 5
radiaii de la dezintegrarea produselor de fisiune 8 8
radiaii de la dezintegrarea produselor de fisiune 7 7
neutrini 12 -
Captura radiativa () - 5

Total 207 200


( 32 pJ)
1W ~ 3,1 x 1010 fisiuni/s.
CANDU 6: putere datorat fisiunilor: 2180 MW => 6,8 x 1019 fisiuni/s.
Repartiia energiei eliberate la fisiune CANDU

Component Energie termica


eliberata [%]
Combustibil 93.9
Tuburi de presiune 0.3
Tuburi calandria 0.1
Agent de racire 0.5
Moderator 5.0
Protectie de capat 0.2
Total 100
Rata de reacie => Rata volumetrica a caldurii produse in combustibil

ER energia recuperata la fisiune


- fractia din aceasta energie care este depozitata in combustibil

- [cm-1]; - [1/cm2s]; ER = 200 MeV q - [MeV/cm3s]

q[W/cm3] = 1.602 x 10-13q[MeV/cm3s]

q[kW/m3] = 1.602 x 10-10q[MeV/cm3s]

deci: distribuia ratei volumetrice a caldurii produse in combustibil


urmrete distribuia ratei de fisiune
distribuia spaial a fluxului de neutroni
valoarea seciunii macroscopice de fisiune
Definim sectiunea de fisiune microscopica mediata in raport cu
fluxul de neutroni

atunci

In reactorii termici majoritatea fisiunilor sunt induse de neutronii


termici:
- sectiunea macroscopica de fisiune a neutronilor termici

fluxul de neutroni termici

deci:
q'' este o marime importanta pentru proiectarea termica a
zonei active
q' este o marime importanta atat pentru proiectarea
termica a zonei active cat si din considerente metalurgice
Aceste marimi sunt legate intre ele:

Pentru un element combustibil cilindric


Valori medii tipice
Desitatea de putere a zonei active = puterea termica
produsa raportata la volumul zonei active - Q [kW/m3]
determina performantele termice ale ZA cit de
compact e reactorul -> reactor compact ->dimensiune
redusa-cost redus investitie
Volumul zonei active volumul combustibilului =>
desitatea de putere a zonei active rata volumetrica a
caldurii produse in combustibil mediata pe zona activa

Deci:
Putere specifica = puterea termica produsa raportata la
masa atomilor grei [W/g; kW/kg; MW/t]
este o masura a energiei produse pe unitatea de material
combustibil
Exprimata uzual in W/g a atomilor grei (U, Pu,Thdar nu si
O, C, etc.)
f.importanta pt comb. imbogatit parametru cheie fata
de costul ciclului de combustibil
Distributia fluxului de neutroni termici
Geometria reactorilor este similara cu cea cilindrica
In aproximatia monoenergetica, pentru un cilindru omogen cu
reflector axial si radial, distributia fluxului de neutroni este
Fluxul mediu de neutroni

Substituind distributia fluxului si rezolvind integralele:

Acest raport este acelasi si pentru raportul ratei


volumetrice a caldurii produse in combustibil
pentru un reactor fara reflector
Pentru un reactor cu reflector atit radial cit si axial

sau

si

cu reflector doar reflector radial fara reflector


2.35 2.78 3.64
1.77 x 1.33 1.77 x 1.57 2.32 x 1.57
(R x H)
in proiectarea reactorilor nu este de dorit un raport mare

este posibil sa marim puterea reactorului micsorind acest raport

puterea termica a unui rector poate fi marita printr-o


distributie mai uniforma a ratei volumetrice a caldurii produse
in combustibil

acest procedeu = aplatizarea fluxului de neutroni

acest lucru se poate realiza prin:


introducerea reflectorului
variatia radiala a imbogatirii combustibilului
variatia raportului combustibil-moderator
variatia insertiei barelor absorbante
utilizarea unei solutii absorbante de neutroni ce este circulata
intr-o anumita zona a reactorului
CANDU:
-Reflector
-Ardere difereniat a combustibilului
-Bare absorbante
-ncrcare bidirecional a combustibilului

- deci o micsorare a raportului cu 53 %

Deci avantajele aplatisarii fluxului de neutroni:

1. Cresterea puterii produse


2. Pentru reactorii cu canale de combustibil (CANDU de ex) se
poate realiza repartitia debitului de agent de racire pe canal in
functie de puterea canalului astfel incit raportul putere/debit sa
fie relativ constant
obtinerea acelorasi conditii la iesirea din canal ce duce la cresterea
randamentului ciclului termic asociat reactorului
Determinarea fluxului maxim de neutroni termici
Fluxul maxim de neutroni nu este cunoscut apriori

La determinarea sa se efectueaza un calcul pornind de la


puterea totala a reactorului care este o cerinta de proiect

Puterea totala a reactorului este

considerind ca toata energia este depozitata in zona activa, =1,


si ca
Atunci integrind ec. precedenta pentru un reactor omogen

sau

cu aproximatia

obtinem

iar distributia fluxului de neutroni


cum

din relatia precedenta obtinem

considernd valori tipice CANDU =>

P = puterea n MW
M = masa total de uraniu n tone
Sa consideram ca reactorul este contine N ansamble de
combustibil (sau la CANDU canale de combustibil), si
fiecare ansamblu contine n elemente combustibile de raza
r0 si inaltime H.

este sectiunea macroscopica de fisiune a combustibilului

Sectiunea macroscopica de fisiune a reactorului va fi

iar valoarea mediata pe zona activa


Substituind in ecuatia de distributie a fluxului

tinind cont ca doar este depozitata in combustibil,


distributia surselor de caldura in reactor este
Puterea liniara maxima si medie a unui
canal de combustibil
Pentru distributia fluxului de neutroni considerata, evident ca
densitatea maxima de putere este in centru, la r = 0 si z = 0

In acest caz, cele doua functii sunt unitare si valoarea maxima


este

Distributia densitatii de putere in reactor devine


Distributia densitatii de putere pentru un canal de
combustibil localizat intr-o anume pozitie radiala data
devine

unde

este mai convenabil sa scriem


Densitatea de putere medie in canalul de combustibil este

Puterea liniara este obtinuta inmultind densitatea de putere


cu aria sectiunii transversale a combustibilului

n nr de elemente combustibile din ansamblu


Puterea totala a canalului

sau
Considerente legate de proiectarea
elementului combustibil
Tinind cont de legatura dintre densitatea de putere si
puterea liniara, puterea liniara maxima in zona activa este
Tinind cont de legatura dintre puterea liniara si fluxul
termic, fluxul termic maxim in zona activa este
SURSE DE CLDUR DUP OPRIREA REACTORULUI

continuarea proceselor de fisiune cauzate de neutronii


ntrziai
principala surs imediat dup oprire => echivalent cu
cldura produs de reactor n timp de una sau dou
secunde de funcionare la putere nominal

energia eliberata de dezintegrarea produselor de fisiune i a


produilor activai prin captur de neutroni.
Cum calculam caldura reziduala?

1. rezolvnd ecuaiile de evoluie a concentraiilor produselor de fisiune n timp i


cunoscnd energia degajat la fiecare dezintegrare a acestora => calculul este
costisitor deoarece sunt sute de produse de fisiune ce trebuie luate n cosiderare

2. empiric => se determina cldura produs de dezintegrarea produselor de fisiune


prin msurtori efectuate asupra combustibilului iradiat
standardul ANS-5.1 (1979)
Cea mai bun aproximare a curbei de variaie n timp a
cldurii produse prin dezintegrare dat standardul ANS-5.1
(1979)

Dac reactorul a funcionat doar o perioad t0 < 1 an, atunci:


valabil pentru intervale de timp cuprinse ntre 10 s
i 100 zile (8,6x108 s) [timpul in s]

0 alta relatie

prezice valori mai ridicate dect relaia precedent printre altele datorit includerii pe
lng produsele de fisiune ale U235 si a contribuiei cldurii reziduale de pe urma
actinidelor, U239 i Np239