Sunteți pe pagina 1din 56

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE PLOIESTI

FACULTATEA: INGINERIE PETROL SI GAZE

TIP:B

Nr.2.1

PROIECT DE AN
PROIECTAREA EXPLOATARII
ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI
FLUIDE

Student

Caimacan Adrian

anul IV,Gr.2,FORAJ

-2016-
CUPRINS-PARTEA I
INTRODUCERE
CAPITOLUL .I
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.Harta structurala (cu izobate) a zacamantului
1.2.Fixarea limitei initiale a contactului titei-apa
1.3.Intocmirea sectiunilor geologice
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.5.Calculul ariei zonei productive
1.6.Calculul volumului brut al colectorului-metoda volumetrica
CAPITOLUL .II
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului
2.1.1.Porozitatea m
2.1.2.Permeabilitatea-k
2.1.3.Saturatia in apa ireductibila-sai
2.1.4.Coeficientul de compresibilitate al rocii-r
2.1.5.Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6.Calculul volumului de pori al rezervorului
CAPITOLUL .III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.Proprietatile titeiurilor
3.1.1.Solubilitatea gazelor in titei-ratia de solutie -rs
3.1.2.Factorul de volum al titeiului-bt
3.1.3.Vascozitatea dinamica a titeiului- t
3.1.4.Coeficientul de compresibilitate al titeiului- t
3.2.Proprietatile apelor de zacamant
3.2.1.Solubilitatea gazelor in apa de zacamant-G
3.2.2.Vascozitatea dinamica a epei de zacamant-a
3.2.3.Coeficientul de compresibilitate al apei minerale-a
CAPITOLUL .IV
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1.Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara,cu acvifer activ
TEMA DE PROIECT

Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate in fig.1.


Faliile F1,F2,F3 sunt etanse.
In perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele metionate in fig.1.Se
anexeaza diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant(fig.2 si fig.3).
Pe baza acestor material se cere:
intocmirea hartii structurale a zacamantului;
realizarea unor sectiuni transversale;
fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa;
calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii
mentionati in tabela 1.
Se cere:
sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caraceristici
colectorului;
sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului;
sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului.
Studiul mediului fluid indica urmatoarele date:
A. Proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamant sunt redate in
diagram din fig.4;
B. Proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabela 2.
Masuratorile de presiune in momentul initial al exploatarii indica marimea de 180
bari,la contactul titei-apa.
Temperatura de zacamant este de 70C.
Pe baza datelor de mai sus se cere:
determinarea capacitatii energetic a zacamantului la momentul initialal
exploatarii;
stabilirea retelei sondelor de exploatare;
executarea calculului de comportare in exploatare a rezervorului sub energia
naturala a zacamantului;
proiectarea procesului de injectie a apei sau a gazelor pentru marirea factorului
final de extractie al titeiului.
Tabelul. 1
Sonda Invervalul mef Permeabilitate Sa.i Descrierea
Nr. litostatigrafica
(m) (%) (mD) (%)
766 1364,2-1365,3 19,2 789 675 30,8 nisip
766 1370,0-1371,5 21,4 569 368 28,9 nisip
766 1380,0-1381,6 19,2 706 576 31,9 gresie
589 1735,1-1736,0 18,2 456 372 31,2 gresie
589 1738,2-1739,3 17,6 407 385 30,8 gresie
589 1742,3-1743,8 17,1 412 376 33,0 gresie
586 1742,4-1743,2 17,8 607 465 30,5 gresie
586 1747,0-1747,8 16,7 578 408 31,4 gresie
586 1760,0-1761,4 17,9 632 467 30,4 gresie
586 1778,0-1779,3 14,2 241 157 33,7 gresie
514 1501,0-1502,0 19,7 765 495 100 nisip
514 1515,0-1516,0 16,5 386 284 100 gresie

Tabelul. 2
Sonda Intervalul Unitatea de Componenti
masura
Nr. m
+
Na +K +
Ca 2+
Mg2+ Cl- SO42 HCO3
mg/l 25517,22 1955,10 242,81 43139,11 318,11 235,00
514 1525-1530 mg.ecv/l 1109,40 97,55 19,85 1216,50 6,61 3,25
45,21 3,98 0,81 49,57 0,27
% 0,16
INTRODUCERE

Petrolul,in profida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai importanta sursa
de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane, probabil,o perioada insemnata de timp
si de acum incolo. Se stie, resursele de petrol ale Terrei nu sunt inepuizabile. Descoperirea de noi
zacaminte petlolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul epuizarii resurselor cunoscute in
prezent. De astfel, in Romania,productia de hidrocarburi fluide este, de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte, factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan mondial, au valori
destul de modeste, in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii, dar si in cazul
zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de complementare a energiei de zacamant. Cauzele sunt
atat de natura obiectiva, legate de conditiile de zacamant, cat mai ales de natura subiectiva asociate de
variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera, totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania, dar numai in
cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant. Acesta inseamna intocmirea unor proiecte de
exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se determina
exact capacitatea energetic a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant, cea care va
determina fixarea regimului de exploatare. Daca conditiile de zacamant o impun, este preferabil sa se
faca complementarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite, pe cat
posibil, intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiala a exploatarii, zacaminte epuizate
din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de hidrocarburi, se ridica
problema alegerii celor mai potrivite metode, conventionale sau neconventionale, in vederea maririi
factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata, nu in mica masura, de
modul de traversare a stratului productiv, de modul de constructie si amplasare a sondelor de extractie si
a celor de injective. De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-extractie sa priveasca activitatea
proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati complementare pe care le desfasoara colegii
sai .Prezenta lucrare este elaborate in conformitate cu programa analitica de la facultatea de Ingineria
Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii PETROL-GAZE din Ploiesti.
CAPITOLUL I
Modelul geometric al zacamantului
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu solid
poros-permeabil si un mediu fluid format din sisteme de hidriocarburi si apele de zacamant.Un zacamant
de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra.El este delimitat in acoperis si
culcus de strate impermeabile,iar in lateral de accidente tectonice si/sau litologice.
In general,zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte:o zona
saturata cu hidrocarburi,numita zona productiva,si o zona saturata 100% cu apa-acviferul adiacent,care
poate lipsi in anumite cazuri.In vederea exploatarii,un zacamant trebuie delimitat atat la suprafata(in
plan orizontal),cat si grosimea stratului.De asemenea ,trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua
zone-zona productive si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei,zacamintele pot fi:zacaminte
stratiforme,masive,delimitate litologic,combinate si subtile.Indiferent de tipul capcanei,in proiectarea
exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de baza:
a.zacaminte in forma de banda liniara,care admit o simetrie liniara;

a.Zacamant de forma liniara


zacaminte de forma circular,care admit o simetrie radiala.
In natura ,nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme geometrice
de baza mentionate.In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului la una din cele doua
forme geometrice de baza specificate mai sus,obtinandu-se astfel modelul de zacamant.

b.zacamant de forma circulara


I.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI

Harta structurala(harta de izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de intersectie


intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul productiv.
Harta structural poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau rin metoda triadelor.
In acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea in
stratul productiv, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor. Adancimile reperului,
citite pe diagrafii, sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper unic, adica nivelul marii. Astfel, din
aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin cote izobatice.
Cote determinate pe diagrafii nu coincide introtdeauna perfect cu cele reale din sonde, abaterea fiind
in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de marimea rezistivitatii. Pentru
fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corelatiilor necesare. In acest
caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
se alege ca reper, intrarea in stratul productive;
se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexe nr.2,3)
pentru fiecare sonda in parte;
se unesc punctele cate trei;
se cauta punctele de valori egale pentru aceste drepte (interpolare).
Datele obtinute se trec in tabelul 1.
Datele de intrare sunt prezente in tabelul 1.

TABELUL 1.

NR. Ha Hc Ht/a E h ADANCIMEA IZOBATICA


SONDA m H a H t /a H c

766 1355 1408 - 90 53 1265 - 1318


589 1729 1781 - 384 52 1345 - 1397
514 1496 1547 - 66 51 1425 - 1476
586 1737 1787 1772 355 50 1387 1442 1437
Sonda 766 Sonda 589

H a= H -E=1355-90=1265 m H a= H -E=1729-384=1345 m
a a

H c = H -E=1408-90=1318 m H c = H -E=1781-384=1397 m
c c

h= Hc- Ha=1408-1355=53 m h= Hc- Ha=1781-1729=52 m

Sonda 586 Sonda 514

H a= H -E=1737-355=1382 m H a= H -E=1496-66=1430 m
a a

H c = H -E=1787-355=1432 m H c = H -E=1547-66=1481 m
c c

H t /a = H -E=1772-355=1417 m h= Hc- Ha=1547-1496=51 m


t/a
h= Hc- Ha=1782-1732=50 m

unde:

Ha, Hc- cote in acoperis /culcus absolute masurate in diagrafii;

H a , H c - cote in acoperis/ culcus izobate;

Ht/a-adancimea la limita titei/apa;

H t /a - cote limita titei/apa izobatice;

E-elevatia sondelor respective.

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu izobate a
zacamantului (anexa nr.5).

I.2. FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI /APA

Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate. In realitate
nu exista un plan orizontal de separatie intre fluidele respective, ci mai degraba o zona de tranzitie
hidrocarburi/apa, a carei grosime este in functie de structura spatiului poros si de diferenta de masa
specifica dintre cele doua fluide de zacamant. Totusi, pentru simplificare se admite existent planurilor
orizontale de separare a fluidelor existente in zacamant.

Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul productive: un contact pe


acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor doua contacte pe harta cu izobate prezinta, la randul ei
doua contururi: un contur interior (pe culcus) si unul exterior(pe acoperis). Intre cele doua contururi se
gaseste asa numita zona de contact. In problemele de evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi,
de urmarire de a depasirii limitei in timpul exploatarii, se opereaza cu un contur mediu, numit contur de
calcul sau contur de lucru (anexa nr.5).

Se traseaza limita titei/apa la adancimea Ht/a=1772 m.


I.3. INTOCMIREA SECTIUNILOR GEOOGICE

Sectiunile geologice sunt reprezentari in plan vertical al stratelor geologice. Cele mai adecvate sunt
sectiunile transversale, deoarece ofera o imagine mult mai realista asupra inclinarii stratului decat
sectiunile longitudinale. In plus aceasta evidentiaza limitele hidrocarburi/apa si/sau titei/gaze. In cazul de
fata sectiunille s-au intocmit pe baza hartii structurale (anexele nr. 6,7).

I.4. DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT DE FLUIDE

Complexul productiv include si intercalatii de strate impermeabile, care trebuie puse in evident si
inlaturate de la grosimea totatla a stratului.

Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se identifica si se noteaza stratele
c compun obiectivul. Grosimea se masoara atat dupa curba de potential standard (PS) cat si dupa cea de
rezistivitate (), apoi se face media.

SONDA 766
STRAT hef hef med
PS
a 26 - 26
hef766=26m
SONDA 589
STRAT hef hef med
PS
a 12 12 12
b 5 6 5,5
c 9 - 9
hef586=26m

SONDA 514
STRAT hef hef med
PS
a 13 - 13
b 9 - 9
c 14 - 14
hef589=36m

SONDA 586
STRAT hef hef med
PS
a 10 12 11
b 19 21 20
c 3,5 4 3,75
hef589=35m

Dupa determinarea grosimilor efective, acestea se vor reprezenta pe geologice.

I.5. CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate (anexa nr.5) aria trapezului
cuprins intre faliile F1,F2,F3 si limita titei-apa de calcul.

Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar ariile s-au calculate cu
urmatoarea formula:

A i= pp ( pa ) ( pb ) ( pc )

Unde:

p-semiperimetrul triunghiurilor;

a,b,c-laturile triunghiurilor, citite pe harta.

Tinand cont de scara hartii cu izobate (anexa nr.5) rezulta aria zonei productive.

SONDA 766

A 766 = A766,1 + A 766,2

A 766,1= 171,5 ( 171,5162 ) (171,536 ) (171,5145)=60468 m2=6,046 ha

A 766,2= 276,5 ( 276,5162 ) ( 276,5241 ) (276,5150)=298091 m2 =29,80 ha

A 766 =60468+298091=358559m2=35,855 ha

SONDA 589
A 589 = A589,1 + A 589,2+ A 589,3

2
A 589,1= 161 ( 161159 ) ( 16113 ) (161150)=18100 m =1,81 ha

A 589,2= 211,5 ( 211,5159 ) ( 211,5127 ) (211,5137)=209016 m2=20,90 ha

A 589,3= 140,5 ( 140,5138 ) ( 140,554 ) (140,589)=31272m2=3,12 ha

A 586 =18100+209016+31272=258388 m2=25,83ha

SONDA 514
A 514 = A514,1

2
A 514 = 165,5 ( 165,589 ) ( 165,5152 )(165,590)=89806 m =8,98 ha

SONDA 586
A 586 = A586,1 + A 586,2

A 586,1= 158 ( 15891 ) ( 15870 ) (158155)=41793 m2 =4,17 ha

A 586,2= 215 ( 215155 ) ( 215131 ) (215144)=219282m2=21,92 ha

2
A 586 =41793+ 219282=261075 m =26,10 ha
Aria zonei productive:
A p= A 766 + A 589 + A514 + A586

2
A p=358559+ 258388+ 89806+261075=967828 m =96,78 ha

I.6. CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL COLECTORULUI

METODA VOLUMETRICA

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidrocarburi, delimitat de hidrocarburi,


delimitat in culcus si acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 si F3 (anexa nr,1). Pentru
determinarea acestui volum se foloseste relatia:

V b= A p hmed

V b=967828 hmed

Unde:

V b -volumul brut al zacamantului;

A p -aria productiva;

hmed -grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia:

hmed =
hi A i = ( h ef , 766 A 766 ) +( hef ,589 A 589) + ( hef ,514 A514 ) + ( hef ,586 A 586)
Ai A766 + A589 + A 514 + A 586

( 26 358559 ) + ( 26,5 258388 ) + ( 36 89806 )+(34,75 261075) 9322534+6847282+3233016+ 9072356


hmed = = =29,4
967828 967828

3
V b=967828 29,4=28473499,76 m
CAPITOLUL II. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
II.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI

CARACTERISTICILE COLECTORULUI

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului(porozitatea,


permeabilitatea, saturatie in apa ireductibila, coefficient de compresabilitate al rocii), se vor folosi datele
din tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se pozitioneaza carotele pe sectiunile
geologice (anexele nr.6,7). Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea pachetului (h a,hb,hc).
Daca intr-un pachet avem mai multe carote, se fac media aritmetica a valorilor parametrului fizic
respectiv.

Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.

Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitatii si a
saturatiei in apa ireductibila.
Sonda Permeabilitatea Sai
mef. Perme
k1 k2 mef.% Sai
766
%
mD mD abilitat
% %
a 19.93 688 Sonda
539,6 30.53 ea
k1 k2
589 mD mD

Sonda a
Permeabilitatea 17,9
Sai 431,5 378,5 31
mef. bk2 17,1 412 376 33,0
k1 %
%
514 mD cmD 17,9 632 467 30,4
a 19,7 765 495 100 Perme Sai
mef.
b 16,5 386 284 100 abilitat %
%
c 16,5 386 Sonda
284 100 ea
k1 k2
586 mD mD

II.1.1. POROZITATEA- a 17,25 592,5 436,5 30,95 m


b 17,9 632 467 30,4
Porozitatea este c 14,2 241 157 proprietatea rocii de a
33,7
prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Acest parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide. In problemele de proiectare se opereaza
cu doua tipuri de porozitati:

o porozitate efectiva(m), definite ca raportul dintre volumul de pori (V p) si volumul brut al


sistemului roca-pori (Vb);
o porozitate dinamica (md), utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt fluid.
Aceasta se poate define ca produsul dintre porozitatea efectiva (m) si un coeficient al utilizarii
spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca, in conditii reale de zacamant, agentul de
dislocuire nu spala complet titeiul din spatial poros.

Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de hidrocarburi, la


stabilirea capacitatii energetice a zacamantului, la alegerea metodei de intensificare sau imbunatatire a
recuperarii. Porozitatea se poate determina prin metode fizice (masuratori pe carote) si prin metode
geofice (din curbele de rezistivitate).

POROZITATEA MEDIE PE SONDA


n

m
hi
mmed, S = i=1n
hi
i=1

Unde:
m i - porozitatea medie masurata din carote;

hi - grosimea pachetului de roca (a,b,c, etc.).

SONDA 766
19.93 26
mmed , 766 =
26
mmed, 766 =19.93

SONDA 589

12 17,9+5,5 17,1+ 9 17,9


mmed, 589 =
26,5
mmed , 589 =12,87

SONDA 514

13 19,7+9 16,5+14 16,5


mmed, 514 =
36
mmed, 514 =17.65

SONDA 586

11 17,25+20 17,9+3,75 4,2


mmed, 586 =
34,75

mmed, 586 =16,21

POROZITATEA MEDIE PE ZACAMANT


n

m s A i
mmed, Z = i=1 n
Ai
i=1

19.93 358559+12,87 258388+17.65 89806+16,21 261075


mmed, Z =
967828
7146080,87+3325453,56+1585075,9+ 4232025,75
mmed , Z =
967828
mmed , Z =16,83

unde:
ms - porozitatea medie pe sonda;

A i - aria suprafetei din jurul sondei.


II.1.2. PERMEABILITATEA-k

Permeabilitatea poate fi definite, in general, ca proprietatea unui mediu de a permite curgerea


fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se opereaza cu toate cele trei categorii de permeabilitate
cunoscute: absoluta, efectiva si relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata fata de o faa, cand
porii rocii sunt saturati numai cu fluidul respective.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea masurata fata de o anumita faza, cand in porii roci
sunt prezentate doua sau mai multe faze. Din acest motiv I se pot spune si permeabilitatea de faza.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea absoluta pentru
acelasi zacamant. Se poate vorbi, de asemenea, de o permebilitate relativa fata de apa si o permeabilitate
relativa fata de gaze.
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii absolute pe zacamant. In general rocile
prezinta anizotropie in ce priveste permeabilitatea, adica permeabilitate paralela cu directia de sedimentare
(stratificare), nuita adeseam permeabilitate vertical. In cele mai multe cazuri, valorile celor doua
permeabilitati difera sensibil. Cum curgerea fluidelor in zacamant este spatial, in ecuatiile de miscare se va
utilize o valoare medie pe zacamant, intre ecle doua permeabilitati.
Ca si in cazul porozitatii determinarea se va face in cazul de fat ape baza determinarilor din carote.
PERMEABILITATEA MEDIE PARALELA PE SONDA
n

k iII hi
II i=1
k med , S= n

hi
i=1

unde:
II
k s - permeabilitatea medie paralela, pe sonda;

hi -grosimea pachetului de roca(a,b,c,etc.) .

SONDA 766

II 688 26
k med ,766 =
26
II
k med ,766 =688 mD

SONDA 589

II 431,5 12+ 412 5,5+632 9


k med ,589 =
26,5
II
k med ,589 =495,5 mD
SONDA 514
II 765 13+386 9+386 14
k med ,514 =
36
II
k med ,514 =522,86 mD

SONDA 586

II 592,5 11+ 632 20+241 3,75


k med ,586 =
34,75
II
k med ,586 =577,30 mD

PERMEABILITATEA MEDIE PERPENDICULARA PE SONDA


n

hi
i=1
k med , S = n
h
k i
i=1 i

SONDA 766

26
k
med ,766 =
26
539,6


k med ,766 =539,6 mD

SONDA 589

12+5,5+9
k med ,589 =
12 5,5 9
+ +
378,5 376 467

k
med ,589 =403,94 mD

SONDA 514

13+9+ 14
k med ,514 =
13 9 14
+ +
495 284 284
k
med ,514 =335,66 mD

SONDA 586

11 +20+3,75
k med ,586 =
11 20 3,75
+ +
436,5 467 157


k med ,586 =378,077 mD

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA


II
k +k
k med , S= med , S med , S
2

SONDA 766

688+539,6
k med ,766 =
2

k med ,766 =613,8 mD

SONDA 589

495,5+ 403,95
k med ,589 =
2

k med ,589 =449,72mD

SONDA 514

522,86+335,66
k med ,514 =
2

k med ,514 =429,26 mD

SONDA 586
577,30+378,077
k med ,586 =
2

k med ,586 =477,68 mD

PERMEABILITATEA MEDIE PE ZACAMANT


n

k med ,s A i
k med , Z = i=1 n

Ai
i=1

unde:

k med , S -permeabilitatea medie pe sonda.

613,8 358559+449,72 258388+ 429,26 89806+477,68 261075


k med , Z =
967828

k med , Z =516,105 mD

II.1.3. SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA- Sai

In pori rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze. Prin urmare, se poate
vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si saturatie in gaze. Numeric, saturatia se exprima ca raport
intre volumul de fluid din pori si volumul respectiv de pori si poate lua valori intre 0 si 1, respective intre
0% si 100%. Intr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze. Saturatia in apa ireductibila,
pentru un anumit zacamant, ramane invariabila in procesul de exploatare.
Cunoasterea saturatiilor in fluide este foarte importanta la evaluarea resurselor si a rezervelor de
hidrocarburi si la prevederea comportarii zacamintelor in exploatare. Determinarea se poate face cu
ajutorul metodelor fizice (determinari in laborator, carote mecanice), prin metode geofizice (din curbele de
rezistivitate) sau prin calcul (pe baza ecuatiilor de bilant, folosindu-se date de productie).
Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-un domeniu foarte larg, in functie dee
compozitia chimico-mineralogica a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de udare a
rocilor. Pentru calculul acestei saturatii se apeleaza la niste relatii similare cu cele folosite la determinarea
porozitatii.

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA MEDIE


( Sai )i h i
n
(S ai )med , S=
n
i=1
hi
i=1

( Sai )i -saturatia in apa ireductibila medie, pe pachetul cu grosimea medie h i ;


h i -grosimea medie a pachetului (a,b,c, etc.).

SONDA 766
30.53 26
(S ai )med ,766 =
26

(S ai )med ,766 =30.53

SONDA 589

31 12+33,0 5,5+30,4 9
(S ai )med ,589 =
26,5

(S ai )med ,589 =31,21

SONDA 514

100 13+ 100 9+100 14


(S ai )med ,514 =
36

(S ai )med ,514 =100

SONDA 586

30,95 11+ 30,4 20+33,7 3,75


(S ai )med ,586 =
34,75

(S ai )med ,586 =30,93

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA MEDIE PE ZACAMANT


n

( Sai)i A i
(S ai )med , Z = i=1 n

A i
i=1

unde:
( Sai )i - saturatia in apa ireductibila, medie pe sonda;

Ai- aria suprafetei din jurul sondei.


30.53 358559+31,21 258388+100 89806+30,93 261075
(S ai)med , Z =
967828

(S ai) Z =37,26 %

II.1.4. COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII-r

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin care se exprima elasticitatea rocilor


colectoare, eleasticitate ce are ca pondere in cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor prin
mediul poros. Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al variatiei volumului cu presiunea si
volumul insui, astfel:
1 dV
=
V dp

La T= constant
Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu un coeficient de
compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura.
r=m p

Valoarea coeficientului de compresibilitate se poate lua, in lipsa unor determinari pe carote, intre
110 210-10 1/Pa, in cazul rocilor plastice (nisipuri) sau se poate utiliza diagrama din figura 2 in cazul
-10

rocilor elastic-plastice (gresii, calcare).

Figura 2. Diagrama pentru estimarea coeficientului de compresibilitate al porilor pentru gresii si calcare

Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de compresibilitate va fi:
10 1
p = 5.1 10 Pa (se citeste din figura 2)
10 10
r=16,835.1 10 =85,83 10 Pa1
10 1
r=85,83 10 Pa

II.1.5. CALCULUL VOLUMULUI DE BRUT AL REZERVORULUI

Vb=AphZ
Vb-volumul brut al ariei productive;
hZ- grosimea medie a zacamantului.
Vb=96782851,5=49843142 m3

II.1.6. CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori si fisuri. Determinarea volumului de pori al
rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, in continuare a resursei geologice de gaze.
Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formla:

Vp=VbmmedZ,
unde:
Vp-volumul de pori al rezervorului;
Vb-volumul brut al ariei productive;
mmedZ,-porozitatea medie in zona productive.
Vp=4984314216,83=838860079,9 m3

CAPITOLUL III. PROPRIETATILE MEDIULUI SOLID

III.1. PROPRIETATILE TITEIURILOR

III.1.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE rs

Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze, in m3N /m3 , dizolvata intr-un metru cub

de titei, in conditii de zacamant.


Se citeste din anexa 4.

III.1.2. FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI bt

Factorul de volum monofazic al titeiului-b t se defineste ca fiind raportul dintre volumul ocupat de
o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant (deci, cu gaze in solutie) si volumul ocupat de aceeasi
cantitate de titei in conditii standard (fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzand de marimea
ratiei de solutie, in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare va a vea si un factor de volum mare.
Din anexa 4 se citesc valorile diagramei din anexa 4 pentru:
bts factorii de volum ai titeiului la presiunea de saturatie ps;
bt0- factorii de volum la presiune initiala p0.
III.1.3. VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI t
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre p 0 si ps, vascozitatea titeiului
se reduce la scaderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de saturatie, vascozitatea creste cu
reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Se citeste din diagrama din anexa 4.
Acesti parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in functie de temperaturile de zacamant.

TEMPERATURA DE ZACAMANT
T Z =( H t / a + Emed ) gradT + T ma

unde:
H t /a - limita titei-apa;

Emed -elevatia medie;

gradT=0.03C/m- gradientul de temperature;


T ma =10C- temperature mediului ambient.

E766 + E 586 + E 589 + E514


Emed =
4
Emed =223.75 m

T Z =( 1772+223.75 ) 0.03+10

T Z =69,8 C

Tabelul 3.1.

T Z =69,8 C

p bt rs t
m /m3
3
bar - N
cP

p0=255bar 1.459 153 9


psat=230bar 1.465 153 8
pab=22bar 1.127 27 11.5

III.1.4. COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEILUI

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al titeiului, t.


Coeficientul de compresibilitate al titeiului se poate calcula cu relatia:
bts b t 0
t=
bts ( p 0 ps )
bt,0=1.459

bt,s=1.465

1.4651.459
t=
1.465 ( 255230 )

t=1.63 104

In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de solutie si
vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) Intre presiunea initiala si cea de saturatie;
b) Intre presiunea de saturatie si cea de abandonare.

pab=22 ;

p0=255 ;

psat =230 ;

Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua puncte.

CAZUL 1
p= psatp0 rs= constant
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:

p0=255 bt,0=1.459

psat =230 bt,sat=1.465

bt bt ,0 p p
= 0
bt , sat b t , 0 p0 p sat

( p0 p ) (bt ,sat bt , 0)
bt = +bt ,0
p 0 psat

( 255 p ) (1.4651.459)
bt = +1.459
255230

bt =1.52020.00024 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:


p0=255 t,0=9 cP

psat =230 t,sat=8 cP

t t ,sat p p sat
=
t ,0 t , sat p0 p sat

( p psat ) (t ,0t , sat )


t = + t , sat
p0 p sat

( p230 ) (98)
t = +8
255230
t =0.04 p1.2

CAZUL 2
p= pabpsat
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:

pab=22 bt,ab=1.127

psat =230 bt,sat= 1.465

bt bt ,ab p pab
=
bt , sat b t , ab psat p abt

( p pab ) (b t , sat bt ,ab )


bt = +b t , ab
p sat pabt

( p22 ) (1.4651.127)
bt = + 1.127
23022

bt =0.00162 p+1.0912

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

pab=22 t,ab=11.5cP

psat =230 =8 cP
t,sat
t t , sat p p
= sat
t ,ab t , sat p sat pabt

( p sat p ) ( t ,abt ,sat )


t = + t , sat
p sat p abt

( 230 p ) ( 11.58 )
t = +8
23022

t =6.70.016 p

c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:

rs,ab= 27 m3N /m3

3 3
rs,sat= 153 mN /m

r sr sab pp ab
=
r s , sat r s , ab p sat pab

( p pab ) (r s , sat r s ,ab ) r sab


rs= p sat pab +

( p22 ) (15327)
rs= 23022 + 27

r s =0.605 p+13.67

III.2. PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT

III.2.1. SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT G

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei, dar nu este de neglijat.

Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:

XY
G =G (1 )
10000

unde:

G- este solubilitatea gazelor (ratia de titei) in apa distilata, in m3N /m3 , pentru a carei determinare se

poate utiliza diagrama din figura 3.1;

X- mineralizatia (salinitatea) apei, in meq/l, determinate prin analize de laborator;


Y- corectia salinitatii cu temperature, pentru care se poate folosi diagram din figura 3.2.

po + psat 255+230
p= = =242.5

2 2

3 3
G= 2.88 mN /m

XS,514= 1109.4+97.55+19.55+19.85+1216.50+6.61+3.25=2453.16 mgech/l

Xmed= 2453.16 mgech/l

Y=0.05

2453.16 0.05
G =2.88 (1 )
10000

3 3
GS,514= 2.84 mN /m

3 3
Gsmed= 2.84 mN /m

YS,514=25517.22+1955.10+242.81+43139.11+318.11+235.0=71407.35 mg/l

Figura 3.1. Solubilitatea gazelor in functie de temperatura si presiune


Figura 3.2. Corectia salinitatii cu temperatura.

III.2.2. VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT-a

Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in special, la variatia


structurii. Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu cresterea concentratiei in saruri.

Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom determina:

SALINITATEA APEI- S
SONDA 514
SS514=71407.35 =7.1407 mg/ml=6.80%
Se citete din diagrama din figura 3.3. valoarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt:
T Z =69.8 C
Pentru temperatura de zcmnt i salinitile de 4% i 8% avem urmtoarele vscoziti
dinamice ale apei de zcmnt: 0,38 i respectiv 0,47. Prin interpolare se calculeaz vscozitile dinamice
pentru valorile salinitilor calculate pentru sonda 514:

Se citeste din diagram din figura 3.3. valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant:
s514=0.44 Ns/m2
Figura 3.3. Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea
'
III.2.3. COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE- a

Compresibilitatea apei este influientata de presiune, de temperature, de concentratia in electroliti


(mineralizatie) si de prezenta gazelor in solutie.

Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se poate calcula cu


relatia:
' '
a= a (1+ 0.05 G )

unde:

' a - coeficientul de compresibilitate al apei distillate fara gaze in solutie;

a - se citeste din diagrafia din figura 3.4;

G' - este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant


Figura 3.4. Coeficientul comprensibilitate al apei distilate

T Z =69.8 C
La temperatura si presiunea de 250 bar, coeficientul de compresibilitate al apei
2
10
TZ
distilate este a 1=4.09 10 m /N (citit de pe grafic). La aceeasi presiune , dar la presiunea de

150 bar, coeficientul de compresibilitate este a 2=4.0 1010 m2 / N (citit de pe grafic).

Interpolnd cele dou perechi de valori obtinem, pentru presiunea p0=255 bar, valoarea
coeficientului de compresibilitate al apei distilate pentru aceast presiune:
10 2
a=4.08 10 m /N ,

astfel, stiind c

G'S , med =2.84 m3N /m3

'a= a ( 1+0.05 G' )=4.08 1010 ( 1+0.05 2.84 )=4.65 1010 m2 / N


CAPITOLUL IV. STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

Amplasarea rational a sondelor este acea amplasare care asigur productia maxim de titei, cu
cheltuieli minime. In acest sens, n practica exploatrii apar dou situatii:

se d cumulativul pe zcmnt si se cere s se amplaseze sondele de extractie n asa fel nct s


avem cheltuieli minime;
se dau resursele materiale si se cere s se amplaseze sondele n asa fel nct s se obtin valoarea
maxim a productiei de titei cu aceste resurse.
Amplasarea sondelor de titei se face n functie de modul de manifestare a energiei de zcmnt, de
regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuratia geometric a zcmntului.

IV.1. AMPLASAREA SONDELOR PE ZCMINTE DE TITEI TIP BAND LINIARA CU


ACVIFER ACTIV
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig.
3.1) se face n
iruri (rnduri) paralele, n raport de conturul interior (limita iei/ap pe culcu),
aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor
ncepe dinspre conturul petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I).
Amplasarea ncepe cu
fixarea
ultimului ir de sonde (irul k);
acesta se fixeaz paralel cu
conturul de nchidere al
zcmntului la o distan de circa
80 -100 m.
O apropiere prea mare a
irului
k de C. I. conduce la accentuarea
fenomenului de interferen a
irului cu falia respectiv. O
ndeprtare prea mare a irului k
de respectivul contur ar face ca n
volumul situat ntre irul k i C.I. s
rmn o cantitate substanial de
iei nedrenat de
sonde.
Dup fixarea ultimului ir se
msoar distana d, dintre ultimul
ir i conturul iei/ap pe culcu.
Fig. 4.1. Amplasarea sondelor de
extracie pe un
zcmnt de tip band liniar, cu
acvifer activ

d
a=
k

Unde:

d- distana de la (t/a) culcu pn la ultimul ir de sonde;

k - este numrul total de iruri (k-3);

a1 - distana de la (t/a) culcu pn la primul ir de sonde;

a2 - distana de la primul ir la al doilea ir de sonde;

a3 - distana de la al doilea ir la al treilea ir de sonde;

S lungimea irului.
Se recomand o distanSe determin distana ntre iruri, a:

Se msoara dmasurat =108 mm i se calculeaza distanta: d= 1085=540 m


d 540
k= = =3 siruri
180 180
d 540
a= = =180 m
3 3

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 - 200 m. Numrul de iruri va fi n func ie de
lungimea zonei respective Lp. Distana dintre irurile intermediare (2, 3 k - 1) este aceiai - egal cu a
-i rezult din relaia de mai sus. Distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir (a1) se alege mai
mare dect a, avnd n vedere c primul ir este inundat mai repede dect celelalte. Rezulta c distan a
dintre penultimul ir (k-1) i ultimul ir (k) va fi ak, mai mic dect a. S-a constatat din practica
exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou iruri simultan nu este eficient din punct de vedere al
consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie ntotdeauna cel mult dou iruri,
celelalte urmnd a fi activate succesiv. Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care
funcioneaz dou iruri simultan, indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii
acestuia.
Astfel, distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este:
a1=1.05 a=1.05 180=189 m

iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi:

a2=0.95 a=0.95 180=171 m

a3 =540(171+ 189)=180 m
Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu
relaia:

S
n s=
2 , unde:

S - este limea zonei productive (fig. 4.1), respectiv lungimea irului de sonde;

2 - distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare.

S= 1303 m

Pe irurile intermediare (2, 3,..., k-1) numrul de sonde este acelai. Pe primul ir
se va amplasa un
numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c irul 1 va fi inundat
primul i deci, sondele
n s1 numrul de sonde
respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu
de pe primul ir,avem:
n s1 =0.88 n s

Pe ultimul ir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte


iruri, deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze
ct mai complet zona productiv. Se noteaz cu n sk numrul de sonde de pe ultimul ir
n =1.36 n s
i avem: sk
Distanta dintre dou sonde vecine de pe sirurile intermediare se determin cu ajutorul diagramei
din figura 4.2. De mentionat c, n diagram, rs are semnificatia de raz redus a sondei. Se calculeaz
lg ( a/r s )
expresia i, din punctul corespunztor acestei valori de pe abscis se duce o vertical pn la
intersecia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel la abscis si se citeste pe ordonat valoarea
/r
raportului i s . Cunoscnd raza redus a sondei, rezult semi distanta dintre dou sonde. Sondele
2 i
laterale se vor amplasa la o distant fat de faliile F1respectiv F2 (fig. 4.1) si la ntre ele
Cunoscnd
diametrul coloanei
de exploatare (Dc),
se poate
determina raza
sondei de
extracie.
Dc diametrul
coloanei de
exploatare;

1
D c =5 2 13.97 cm

D s diametrul sapei;

D s=717.78 cm

Raza sondei:

D s 17.78
rs = = =8.89 cm
2 2
r s =8.89 cm

Tabel 4.2

Valori pentru determinarea razei reduse a sondelor


l 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7
d 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
n 46 42 38 32 26
rrs 8.49 5.31 4.13 4.34 5.52

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de


mai jos i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov. Relatia de calcul a razei reduse:

ln r rs =ln r s
[ 425
( l +1.5 ) n d
+ 0.6
]
unde:

r s - raza sondei dup sap, n cm

r rs - raza redus a sondei;

l - lungimea canalului perforaturii realizate n strat, n cm;

n -numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan;

d -diametrul perforaturii, n cm.

ln r s =2.1849

425
ln r rs 1=ln 8.89 +0.6
( 4.7+ 1.5 ) 46 0.4

ln r rs 1=2.14 cm
ln r rs 2=ln 8.89
[ 425
( 4.7+1.5 ) 42 0.5
+0.6
]
ln r rs 2=1.67 cm

ln r rs 3=ln8.89
[ 425
( 4.7+1.5 ) 38 0.6
+0.6
]
ln r rs 3=1.42 cm

ln r rs 4=ln 8.89
[ 425
( 4.7+1.5 ) 32 0.7
+ 0.6
]
ln r rs 4=1.47 cm

425
ln r rs 5=ln 8.89 + 0.6
( 4.7 +1.5 ) 26 0.8

ln r rs 5=1.71 cm

r rs
Se alege valoarea cea mai mare pentru , respectiv combinatia optim.

r rs =8.499 cm

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare sir se citeste din aceeasi diagram
(4.2) valoarea expresiei:

a 180
lg =lg =3.32
r rs 8.499 10
2

Se citeste din diagrama (4.2) valoarea raportului:

i
=1.5 103 i=1.5 103 8.499 102 =127 m
r rs

Se calculeaz distanta dintre sonde:

2 i=254 m ; la scara hrtii

2 i=50.8 mm (distanta dintre sonde)


Numrul de sonde dup sirurile intermediare se calculeaz cu relatia:

S 1303
n s= = =5.12=5 sonde
2 254

Numrul de sonde pe primul sir se calculeaz cu relatia:

n s1 =0.88 n s=0.88 5=4.4=4 sonde

Numrul de sonde de pe ultimul sir se calculeaz cu relatia:

n s3 =1.36 n s=1.36 5=6.8=7 sonde

Se calculeaz semidistanta ntre sonde pe sirul 1:

S 1303
1= = =162.8 m
2 n s 1 2 4

1=32.5 mm (mm pe hart).

Se calculeaz semi distanta ntre sonde pe sirul 3:

S 1303
3= = =93.07 m
2 ns 3 2 7

3 =18.61mm (mm pe hart).

Tabel 4.3

a a1 a2 a3 ns1 ns2 ns3 21 1 22 2 23 3


m m m m - - - m m m m m m
18 18 18 7 325. 162. 260. 130. 186. 93.0
171 4 5
0 9 0 6 8 6 3 14 7
CAPITOLUL V. CALCULUL DEBITELOR POTENTIALE

Debiul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic, adica perfecta dupa modul
si gradul de deschidere se poate calcula cu relatia:

2 kt ht p
q
R
t bt ln c
rrs

unde:
kt -permeabilitatea efectiva fata de titei;(mD);

kabs permeabilitatea absoluta;

ht - grosimea efectiva a stratului saturat cu titei-pentru fiecare sonda;(cm)

p -caderea de presiune a strat-sonda;(bar) p=pstrat-psonda

t - vascozitatea dinamica a titeiului;(cP)

bt este factorul de volum al titeiului ;

rrs este raza redusa a sondei;(cm)

Rc-(cm)

Rc este raza de contur(raza de influenta a sondei), semidistanta dintre doua sonde situate
pe aceiasi falie() sau daca sonda este apropiata de falie se ia dublul distantei pana la falie.

kt=(0.60.8)kabs

kabs=kzac

Valorile t si bt se citesc pe curbele de comportare din tema de proiect.

Din diagram pVT avem urmatoarele:

Psat=230 bar bt=1.44 rrs=8.499 cm

P0=255 bar t =0.85 cp

De asemea avem kt1= 0.6 x 613,8=368.28 mD=0.36 D

kt2= 0.6 x 449,72=269.832 mD=0.26 D

kt3= 0.6 x 429,26=257.556 mD=0.25 D

kt4= 0.6 x 477,28=286.608 mD=0.28 D

Impunem urmatoarele caderi de presiune p=[1; 1.5; 2; 2.5]

Sonda 766:

p=1 bar

2 kt ht p
qt=
Rc =711,194
t bt ln ( )
r rs
cm
s
qt=711,194 cm/s=61,51 m/zi;

p=1,5 bar

qt=1068 cm/s=92,2 m/zi;

p=2 bar

qt=1424 cm/s=123,03 m/zi;

p=2.5 bar

qt=1780 cm/s=153,79 m/zi;

Sonda 589:

p=1 bar

qt=568,611 cm/s=49,127 m/zi;

p=1,5 bar

qt=852,917 cm/s=73,692 m/zi;

p=2 bar

qt=1137 cm/s=98,236 m/zi;

p=2.5 bar

qt=1422 cm/s=122,86 m/zi;

Sonda 514:

p=1 bar

qt=622,261 cm/s=53,763 m/zi;

p=1,5 bar

qt=993,392 cm/s=85,829 m/zi;

p=2 bar

qt=1325 cm/s=114,48 m/zi;

p=2.5 bar

qt=1656 cm/s=143,078 m/zi;

Sonda 586:
p=1 bar

qt=752,559 cm/s=65,021 m/zi;

p=1,5 bar

qt=1129 cm/s=97,545 m/zi;

p=2 bar

qt=1505 cm/s=130,032 m/zi;

p=2.5 bar

qt=1881 cm/s=162,518 m/zi;

Tabel 5.1
Sonda KI h p Rc qt
3
mD cm bar cm cm /s m3/zi
766 368,28 2600 1 7250 711,94 61,512
1.5 1068 92,275
2 1424 123,033
2.5 1780 153,792
589 269,832 2600 3800 1 568,611 49,127
1.5 852,917 73,692
2 1137 98,236
2.5 1422 122,860
514 257,556 3600 9100 1 622,261 53,763
1.5 993,392 85,829
2 1325 114,48
2.5 1656 143,078
586 286,608 3500 6800 1 752,559 65,021
1.5 1129 97,545
2 1505 130,032
2.5 1881 162,518
V.1. CALCULUL CUMULATIVULUI DE TITEI SI AL FACTORULUI DE
RECUPERARE

Rezervele de exprima in conditii standard.Se raporteaza rezervele calculate in conditii de


zacamant la factorul de volum al titeiului, considerat la presiunea initiala p0-bto.Estimarea cat mai
exacta a rezevelor este in functie de cantitatea estimata a parametrilor indicati.

Rezerva de titei se calculeaza cu urmatoarea relatie :

1 1
N=Aphm(1-Sai) bto =96782829,420,1683(1-0,3726) 1,459 =2060697,239 m

Cumulativul de titei anual se calculeaza cu relatia:

Nan=Qt365

Nan(1 bar)= 229,423365=83739,39 m

Nan(1,5 bar)= 349,341365=127509,46 m

Nan(2 bar)= 465,781365=170010,065 m

Nan(2,5 bar)= 582,248365=212520,52 m


Pentru a vedea eficienta in timp a procesului de exploatare, in functie de debitele potentiale se va
calcula un factor de recuperare . Factorul de recuperare intr-un an este considerat ca avand
falori cuprinse intre 2 si 3%.Acest facor se va calcula cu urmatoarea formula:

Nan
= N

83739,39
=
(1 bar)= 2060697,239 0,0406

127509,46
=
(1,5 bar)= 2060697,239 0,061

170010,065
=
(2 bar)= 2060697,239 0,082

212520,52
=
(2,5 bar)= 2060697,239 0,103

Tabel 5.2

p Qt Nan an
bar m3/zi m3 -
1 229,423 83739,39 0,0406
1.5 349,341 127509,46 0,061
2 465,781 170010,065 0,082
2.5 582,248 212520,52 0,103

Se alege debitul detitei a carei valoare se incadreaza pentru an intre 2 si 3%.

Qt=229,423m/zi.

CAPITOLUL VI
REGIMUL ELASTIC

Conditia energetica principala pentru existent regimului elastic este ca presiunea de zacamant
sa fie mai mare decat presiunea de saturatie(pz>ps).Zacamantul de titei va lucra in regim elastic
atat timp cat presiunea de zacamant va ramane superioara presiunii de saturatie.Gazele sunt
dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor prin pori spre talpile sondelor de extractie va
fi determinata de destinderea elastica a acviferului(impingerea apei) pe de o parte si de
destinderea elastica a zonei productive, pe de alta parte.

In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curgerea apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de current fiind paralele intre ele.Acviferul poate fi de marime finite sau
infinita.Presiunea de zacamant, este superioara celei de saturatie, coeficientii complecsi si de
compresibilitate ai zonei productive si acviferul adiacent au marimi insemnate.

Calculul de prevedere al comportarii in exploatare in regim elastic se face in doua variante:

1.Se da dinamica debitului sondei comasate

2.Se da dinamica presiunii


6.1 SE DA DINAMICA DEBITULUI SONDEI COMASATE
Asimiland sonda productiva cu o macrosonda(sonda comasata) aceasta va exploata acviferul
adiacent cu debitul Qa.

Daca se impune o variatie in trepte pentru debitul sondei comasate, atunci caderea d epresiune la
peretele sondei comasate se va calcula cu o relatie, scrisa pentru simetria liniara:

F(t)- este o functie de timp adimensional( o cadere de presiune adimensionala), functie care se
poate determina cu ajutorul diagramei:

10 1
coeficientul de compresibilitate al porilor este : p 5.1 10
Pa

11 1
coeficientul de compresibilitate al rocii este : r mef p 8.583 10
Pa

4 1 9 1
coeficientul de compresibilitate al titeiului este : t 1.63 10 t 1.63 10
bar Pa

10 1
coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate este : a 4.08 10
Pa

3
vascozitatea dinamica a apei de zacamant este : a 0.44 10 Pa s a 0.44 cP

saturatia initiala in titei este : s t0 1 s ai 0.627

coeficientul de compresibilitate complex al acviferului este :

r 9 1
c aq t s t0 a s ai 1.685 10
mef Pa

piezoconductibilitatea acviferului este :


km 2
m
aq 3.747
a c aq mef s

Lp1 635m Lp2 830m Lp1 Lp2


Lp 732.5 m
lungimea zonei productive este : 2
lungimea acviferului este : La 15500m latimea acviferului este : Sa 1265m

Etapa 1

se da treapta de timp : t0 0 t1 1an


7
t 1 t1 t0 1 an t 1 3.154 10 s

timpul adimensional pentru miscarea liniara va fi :


aq
ta1 t1 0.492
L2
a

din grafic, functia este : Ft1 0.79

3
m
se impune debitul macrosondei, constant pe etapa : Qa1 85.053
zi
a La 5
p 1 Qa1 Ft1 3.049 10 Pa p 1 3.049 bar
km h ef Sa

p 1 p 0 p 1 251.951 bar

cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva este :

4 3
W 1 Qa1 t1 3.104 10 m

cumulativul de titei pe etapa, va fi :

Lp Sa h ef mef t p 1 W 1 4 3
N 1 2.284 10 m
b t0
debitul cumulativ de titei pe etapa, va fi :

N 1 3 3 3
4m m 4 m
Qt1 7.243 10 Qt1 62.577 Qt1 2.284 10
t1 s zi an

numarul de sonde necasar va fi :

Qt1
n s1 2.943
qt

factorul de recuperare este :


N 1
1 0.011 1 1.108 %
N

Etapa 2

se da treapta de timp : t1 1an t2 2an


7
t 2 t2 t1 1 an t 2 3.154 10 s

timpul adimensional pentru miscarea liniara va fi :

aq
t a2 t2 0.984
L2
a
din grafic, functia este : Ft2 0.92
3
3m
se impune debitul macrosondei, constant pe etapa : Qa2 Qt 2.771 10
s
a La 5
p 2 Qa2 Ft2 9.994 10 Pa p 2 9.994 bar
km h ef Sa

p 2 p 1 p 2 241.957 bar
N
Lp2 SaN
h ef 1mef t p 2 W 3 3 3
3 2m 4 3 m 4 m
N
Q 2.012 10 5 8.63
3 10 m Q 173.85
t2 2
W 2 cumulativ
W 1t2de
cumulativul
debitul Qtitei
ta2
apa
1 detpe
cebt0
t1pe etapa,
patrunde
2titei
etapa, 1.184fi:zona
va in s fi m
10
va
t2
:productiva este : zi
Qt2 6.346 10
an
numarul de sonde necasar va fi :

Qt2
n s2 8.176
qt

factorul de recuperare este :


N 2
2 0.042 2 4.188 %
N
CAPITOLUL VII
REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE
In cazul unui zacamant lipsit de cupola de gaze si de un acvifer activ, destinderea gazelor
iesite din solutie este singura forta care provoaca deplasarea titeiului din mediul poros, catre
talpile sondelor de extractie.Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil in timp de-a
lungul intregului proces de exploatare.

Metodele de prevedere a comportarii in exploatare au la baza unele ipoteze


simplificatoare, fara de care modelele ar dveni de neutilizat.

se considera colectorul ca fiind omogen si uniform;


presiunea are aceeasi valoare in orice punct al zacamantului si orice variatie de
presiune se transmite instantaneu in toata zona productiva;
gazele iesite din solutie difuzeaza uniform in zona productiva si nu se strecoara
catre partea superioara a zacamantului

VII.I METODA INTEGRAL-GRAFICA


Se determina parametrii dependenti de presiune pentru fiecare treapta:

Saturatia in apa ireductibila: Sai 0.3726

Saturatia titeiului la presiunea de saturatie St0 1 Sai St0 0.627

Presiunea de saturatie: p 0 255 bar


Factorul de volum al gazelor: b g0 0.00333

Factorul de volum al titeiului: b t0 1.459

Ratia de solutie: r0 153


3
Vascozitatea titeiului la presiunea de saturatie: t0 0.9 10
5
Vascozitatea gazelor : g0 2.15 10 Pa s
Volumul de pori: 3
Vp 838860079.9 m
Resursa initiala de titei: 3
N 2060697.239 m
Pentru calculul parametrilor urmatori vom considera intervalul de presiune Psat -presiune de abandonare, luandu-se
din 10 in 10 bar:

g
i

3 3
bt 1.047 1.673 10 pi 0.01559 10
i
3
3 0.01423 10
pi
3
t 10 1.982 9.091 10 bg
i 3
bt t
i 0.01412 10
pi ri 6.9
i 0.67 pi i 3
0.00734 0.01401 10
245 1.248 8.91110-4
ri 0.00807 3
235 1.231 9.8210 -4 0.01356 10
87.3
0.00894
225 1.214 1.07310-3 3
0.00997 0.01333 10
215 1.198 80.6 1.16410-3
0.01124 3
205 1.181 73.9 1.25510-3 0.01271 10
67.2 0.0128 3
195 1.164 1.34610-3 0.01243 10
60.5 0.01486
185 1.147 1.43710-3 3
0.01757 0.01231 10
175 1.131 i 53.8 1.52710-3
0.02137 3
165 1.114 47.1
9716 1.61810-3 0.01209 10
40.4 0.02707 3
155 1.097 10527 1.70910-3 0.01197 10
33.7 0.03657
145 1.08 10321 1.810 -3 3
27 0.05557 0.01175 10
9978
Se impune:
3
m
Qt 27
8 zi

KT
9

t b t 3
9 9 m
Qt Qt Qt 21.809
9 8 KT 9 zi
8

t b t
8 8

Numarul de sonde:
Nrsonde 21

factorul de recuperare :

N 9
9 9 25.543 %
N
ratia gaze titei
3
RGT9 r9 9 9 RGT9 1.421 10

Debitul de gaze pe etapa 9:


3
4m
Qg9 RGT9 Qt Qg9 3.098 10
9 zi

Timpul in care pres scade de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

M' 9 Vp
t9 t 9 375692622.638 s
KT
9

t b t 3
t9 4.348 10 zile
r8 8 8 r9 9 9 Qt 1
1

9 9

4 8 KT t 9 11.905 ani
8

t b t
8 8

Etapa 10
Se utilizeaza relatiile lui Correy

St St
n n
Sn
0.45 1 Sai Sn
0.44 0.654

0.43 0.64
0.625

Sn
0.654
50
0.64
0.625
40

4
k t S n
30 k g 1 S n
2 1 Sn 2
n n

20
kt kg
n n kg n
n
10 0.183 0.068 n 0.374
kt
0.167 0.077 n 0.459
0 0.153
0.4 0.45 0.50.086 0.55 0.562
M' 9 M' 8 M' 9
ST 0.439
10

M' 10 26.5

ST
10
S S 0.638
1 Sai

4
KT S KT 0.166
10 10

KG
10

1 S
2 ( 1 S) 2 KG
10
0.078

KG
9
10 10 0.31
KT
9

Cumulativul de titei extras pentru 1m3 de volum de pori:

St0 ST
10
N' 10 N' 10 0.148
bt0 bt
10

Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:


5 3
N 10 N' 10 Vp N 10 8.807 10 m

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:


M' 10 N' 10 r10 M' 10 3.987
Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:
7 3
M 10 M' 10 Vp M 10 2.378 10 m

Se impune: KT
10

t3 bt
m 10 10
Qt Qt
Qt22 zi
10 9 9 KT
9 3
m
t b t Qt 17.696
9 9 10 zi
Numarul de sonde:
Nrsonde 23

factorul de recuperare :

N 10
10 10 27.792 %
N

ratia gaze titei


3
RGT10 r10 10 10 RGT10 1.805 10

Debitul de gaze pe etapa 10:


M' 10 Vp 3
t10 4m
Qg10 RGT10 Qt
10
Qg10 3.195
10 KT
zi10
Etapa 11
M' 10_11
t bt n
Seimpusa:
utilizeaza relatiile lui Correy
r9 9 9 r10 10 10 Qt 1
1
Timpul in care pres scade de la pres de sat la 10 10 de presiune
treapta 32.455
9
4 KT S32.37
t
9
n
32.284
t b t t 10 13.518
4.937 ani
3
10 ziles
426594011.252
9 9 0.44
St0 St
M1'
1

r10 10 10 r11 11 n
n
N'
M1'

9
10_11
n 2 bt0 bt 10_11

n
11
9.324

30.419
60
56.833
50

40

30

20

10

0
0.4 0.45 0.5 0.55

ST 0.43
11

M' 11 32.35

ST
11
S S 0.625
1 Sai

4
KT S KT 0.153
11 11

KG
11

1 S
2 ( 1 S) 2 KG
11
0.086

KG
10
11 St0 S11
T 0.468
11
K
N'
T 11
10
bt0 bt N'volum
Cumulativul de titei extras11pentru 1m3 de 11 0.15
de pori:
Cumulativul de titei extras pentru volumul de pori:
5 3
N 11 N' 11 V p N 11 8.934 10 m

Cumulativul de gaze extras pentru 1m3 de volum de pori:


M' 11 N' 11 r11 M' 11 3.041
Cumulativul de gaze extras pentru Vp m3 de volum de pori:
7 3
M 11 M' 11 Vp M 11 1.814 10 m

Se impune:
3
m
Qt 18
10 zi

KT
11

t bt 3
11 11 m
Qt Qt Qt 15.976
11 10 KT 11 zi
10

t bt
10 10

Numarul de sonde: M' 11 Vp


t11 t 11 502358957.707 s
Nrsonde 25 KT
11

t bt 3
t11 5.814 10 zile
factorul de recuperare :
r10 10 10 r11 11 11 Qt 1
1 11 11

4 10 KT
N 11 t 11 15.919 ani
11 11 28.193 % 10

N t b t
10 10
ratia gaze titei
3
RGT11 r11 11 11 RGT11 2.102 10
Qg11 RGT11 Qt
Debitul in
Timpul decare
gazepres
pe11 etapa
scade11: 3
de la pres de sat la treapta de presiune impusa:

S-ar putea să vă placă și