UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

PROIECT LA
PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR
DE HIDROCARBURI FLUIDE

STUDENT: Ailene
Vasile

GRUPA: 20102

1
 PLOIESTI

CUPRINS - PARTEA I

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1 HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI
1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA
1.3 INTOCMIREA SECTIUNILOR GEOLOGICE
1.4 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5 CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.6 CALCULUL GROSIMII MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA

CAPITOLUL II
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI CARACTERISTICI
COLECTORULUI
2.1.1 POROZITATEA-m
2.1.2 PERMEABILITATEA-k
2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA-Sa
2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII-
2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

CAPITOLUL III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE rs
3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI bt
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI
3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI Bt
3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT
3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT- a
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE- a

CAPITOLUL IV

4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA CU ACVIFER

ACTIV

INTRODUCERE

2
Petrolul, in pofida unor previziuni, a ramas principala sursa de energie si cea mai importanta sursa de
materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane probabil o perioada insemnata de timp si de
acum incolo ori se stie resursele de petrol ale Terrei nu sunt inepuizabile. Descoperirea de noi zacaminte
petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul epuizarii resurselor cunoscute in prezent de altfel in
Romania productia de hidrocarburi fluid este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte factorii de extragere realizati astazi in Romania si chiar si pe plan mondial, au valori
destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii, dar si in cazul
zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei de zacamant. Cauzele sunt atat
de natura obiectiva, legate de conditiile de zacamant cat mai ales de natura subiectiva asociate de variante
de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania, dar numai in
cazul miscarii mai active a ingineriei de zacamant. Aceasta inseamna intocmirea unor proiecte de
exploatare care sa indice varianta optima de exploare pentru fiecare zacamant in parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se determina
exact capacitatea energetica a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant, cea care va
determina fixarea regimului de exploatare. Daca conditiile de zacamant o impun este preferabil sa se faca
completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite pe cat posibil intrarea
in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiala a exploatarii, zacamintele
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de hidrocarburi , se ridica
problema alegerii celor mai potrivite metode conventionale sau neconventionale in vederea maririi
factorului final de recuperare.
Eficenta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata nu in mica masura, de
modul de traversare a stratului productive, de modul de constructie, amplasarea sondelor de extractie si a
celor de injectie, de aceea este necesar ca orice inginer de foraj-extractie sa priveasca activitatea proprie
prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati complementare pe care le desfasoara colegii sai.
Prezenta la care este elaborata in conformitate cu programa analitica de la facultatea de inginerie a
Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii PETROL-GAZE din Ploiesti.

CAPITOLUL I

3
 MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI.

Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu solid poros-
permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra. El este
delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din 2 zone distincte, zona saturata cu
hidrocarburi numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa-acviferul adiacent care poate lipsi in
anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal ) cat si
grosimea stratului. De asemenea trebuie facuta o delimitare exacta a celor 2 zone zona productiva si
acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme masive
delimitate litologic, combinate si subtile indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza
cu doua forme geometrice de baza.
zacaminte in forma de banda liniara,care admit o simetrie liniara

Fig 1.1

zacaminte de forma circulara care admit o simetrie radiala.

4
 Fig 1.2

n natura nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme geometrice
de baza mentionate, in aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului la una din cele doua
forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de zacamant.

1.1 HARTA STRUCTURALA ( CU IZOBATE ) A ZACAMANTULUI

Harta structurala ( harta cu izobate ) reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de

intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper, ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiva.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda triadelor. In
acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea in stratul
productive, intrarea ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor. Adancimile reperului citite
pe diagrafii sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper unic, adica nivelul marii. Astfel din
aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intodeauna perfect cu cele reale din strate,abaterea
fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat de grosimea stratului poros, de marimea rezistivitatii. Pentru
fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corectiilor necesare. In acest
caz se vor ignora aceste decalaje.

Modul de lucru :
Se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;
Se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele 2,3), pentru fiecare sonda
in parte;
Se unesc punctele cate trei;
Se cauta puncte de valori egale pentru aceste drepte ( linii paralele )

CALCULUL ADANCIMILOR IZOBATICE

H a=H a E

H c =H c E

H t /a =H t /a E

S-au facut urmtoarele notaii:

Ha cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;

Ha* cotele izobatice n acoperis;
Hc cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;

5
Hc* cotele izobatice n culcus;
Ht/a cotele limita apa/titiei absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* cotele izobatice apa/titei;
E elevatiile sondelor;

Sonda 753.
H a=H a E=2700420=2280 m

H c =H c E=2830420=2410m

H t /a =H t /a E=2792420=2372 m

Sonda 743.

H a=H a E=3054670=2384 m

H c =H c E=3200670=2530 m

Sonda 3520.
H a=H a E=2770478=2292 m

H c =H c E=2870478=2392m

H t /a =H t /a E=2850478=2372 m

Sonda 750.
H a=H a E=3034666=2368 m

H c =H c E=3120666=2454 m

6
 Cote absolute (m) Cote izobatice (m)
Sonda E h
(m) (m)
Ha Hc H a/t Ha Hc H a/t
753 2700 2830 2792 420 2280 2410 2372 136
743 3054 3200 - 670 2384 2530 - 146
3520 2770 2870 2850 478 2292 2392 2372 100
750 3034 3120 - 666 2368 2454 - 86

1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI/APA.

Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate. In realitate nu
exista un plan orizontal de saturatie intre care fluidele respective, ci mai degraba o zona de tranzitie
hidrocarburi/apa, a carei grosime este in functie de structura spatiului poros si de diferenta de masa
specifica dintre cele 2 fluide din zacamant. Totusi pentru simplificare se admite existenta planurilor
orizontale de separare a fluidelor existente in zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul de productie, un contact pe
acoperis si un contact pe culcus. Protectia acestor doua contacte pe harta cu izobate prezinta la randul ei
doua contururi: un contur interior ( pe culcus ) si unul pe exterior ( pe acoperis ). intre cele doua contururi
se gaseste asa numita zona de contact in problemele de evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi,
de urmarire a deplasarii liniei in timpul exploatarii, se opereaza cu un contur mediu, numit contur de
calcul sau contur de lucru (anexa nr.5)

7
 Fig 1.2.1

1.3. INTOCMIREA SECTIUNILOR GEOLOGICE

Sectiunile geologice sunt prezentari in plan vertical a stratelor geologice. Cele mai sunt sectiunile
transversale deoarece ofera o imagine mult mai realista asupra inclinarii stratului decat sectiunile
longitudinale. In plus aceasta evidentiaza limitele hidrocarburi/apa si/sau titei/gaze. In cazul de fata
sectiunile s-au intocmit pe baza hartii structural ( anexele nr.6,5).

1.4. DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE

Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n eviden i
nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se noteaz stratele care
compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial spontan
( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .

8
SONDA 753 SONDA 743
Strat hef hef* Strat hef hef*
Ps Ps
a 30 16 23 a 15.54 - 15.54
b 10 6 8 b 4.44 - 4.44
c 26 8 17 c - - -
48 20

SONDA 3520
SONDA 750 Strat hef hef*
Ps
Strat hef hef*
Ps a 40 19.2 29.7
b - - -
a 33 5 19 c - - -
b 15 15 15 29.7
c - - -
34

1.5 CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria trapezului
cuprins intre faliile F1, F2, F3 si limita apa-titei calculata.
Pentru determinarea ariilor s-au mpartit zonele respective in triunghiuri iar ariile s-au calculat
cu urmatoarea formula:
b
A=
2
Unde: b baza triunghiului;
inaltimea triunghiului;
Tinand cont de scara hartii cu izobate(1:5000) rezulta aria zonei productive.

Sonda 753.
135 120 25
A2I = =202500 m2=20.25 ha
2
174 66 25
A 2 II = =146850 m2=14.685 ha
2

At 753 =174675 m2=17.4675 ha

Sonda 3520.

9
 108 46.5 25
A1I = =62775 m2 =6.2775 ha
2
124 73 25 2
A 1 II = =113150=11.315 ha m
2

At 3520=175925 m 2=17.5925 ha

Sonda 743.
88 22 25
A3I = =22000 m2=2.2 ha
2
87 80 25
A 3 II = =87000=8.7 ha m 2
2

At 743 =54500 m2=5.45 ha

Sonda 750.
82 19 25
A 4 I= =19475 m2 =1.9475ha
2

At 750 =19475 m2=1.9475 ha

Aria zonei productive:

A p= At 753 + At 3520 A t 743 + A t 750
+
A p=174675+175925+ 54500+ 19475=424575m2=42.4575 ha

1.6 CALCULUL GROSIMI MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA

Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se foloseste relatia:

A i h i
hmed . z= i=1n
Ai
i=1

174675 48+ 54500 20+175925 34 +19475 30

hmed . z=
174675+54500+175925+19475
hmed . z=37.77 m

10
 CAPITOLUL II
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS

2.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI

(CARACTERISTICILE COLECTORULUI)

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului ( porozitate, permeabilitate,

saturatia in apa ireductibila, coeficent de compresibilitate al rocii) se vor folosi datele din carote din
tabelul 1.Pe baza diagrafiilor geofizice ( anexele 2 si 3) se pozitioneaza carotele pe sectiunile geologice
ha , hb , hc ). Daca
( anexele 6 si 7 ). Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea punctului (
intr-un pachet avem mai multe carote se face media aritmetica a parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitati si a saturatiei in apa
ireductibila.

Sonda 753 Sonda 743

Strat mm k k Sai Sai
K II K
_
836. 60
a 18.8 31.5
5 8

52
b 21.35 665 25.7
5

46
c 20.6 672 24.7
7

Strat
K II K_

a 20.3 350 278 100

479. 423.
b 20.8 100
3 6

11
 Sonda 3520 Sonda 750
Strat m k m k Sai Sai
K II K_

a 20.96 609.6 475.6 100

Strat
K II K_

a 20.83 539 481.13 26.4

b 20.5 460 392.5 27.8

2.1.1 POROZITATEA m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest parametru
masoara capacitatea rocii de a nmagazina fluide. n probleme de proiectare se lucreaza cu doua tipuri de
porozitati;
Porpzitatea efectiva ( mef ) definite ca raportul dintre volumul de pori si volumul brut
al sistemului roca-pori
Porozitatea dinamica ( md ) utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre
alt fluid. Acesta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al
utilizarii spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca n conditii reale de zacamant
agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de hidrocarburi, la
stabilirea capacitatii energetice a zacamantului. La alegerea metodei de intensificare sau inbunatatire a
recuperarii, porozitatea se poate determina prin metode fizice ( masuratori pe carote ) si prin metode
geofizice ( din curbele de rezistivitate ).

mi hi
ms= i=1n
hi
i=1

mi porozitatea masurata pe carote ;

higrosimea stratului permeabil ;

12
Porozitatea pe sonde:

Sonda 753

18.8 23+ 21.35 8+20.6 17

m s= =19.86
23+8+ 17

Sonda 743
20.3 15.54 +20.8 4.44
m s= =20.41
15.54 +4.44

Sonda 3520
20.83 19+20.5 15
m s= =20.68
19+15

Sonda 750
20.96 30
m s= =20.96
30

POROZITATEA MEDIE PE ZACAMANT

n

mi Ai
M medz= i=1n
Ai
i=1

m porozitatea pe sonda
Ai aria suprafetei din jurul sondei

19.86 174675+ 20.41 54500+20.68 175925+20.96 19475

M med. z =
174675+54500+175925+19475

M med. z =20.32

2.1.2 PERMEABILITATEA k

Permeabilitatea poate fi definita in general ca proprietatea unui mediu ce permite

curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se opereaza cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absoluta, efectiva, relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata fata de o
faza cand porii rocii sunt saturati numai cu fluid.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea masurata fata de o anumita faza cand in
porii rocii sunt prezente doua sau mai multe faze. Din acest motiv i se mai spune si permeailitate
de faza.

13
 Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta, pentru acelasi zacamant, se poate vorbi de asemenea de o permeabilitate relative fata de
apa si e permeabilitatea relative faza de gaze
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii absolute pe zacamant. In
general rocile prezinta anizotropie ce priveste permeabilitatea , adica permeabilitate prezinta
valori diferite si diverse directii in zacamant. Astfel, se va defini permeabilitatea paralela cu
directia de sedimentare (stratificare) numita adesea permeabilitatea orizontala si o permeabilitate
perpendicular pe directiile de stratificare numita si permeabilitatea verticala.
In cele mai multe cazuri valorile celor doua permeabilitati difera sensibil. Cum curgerea
fluidelor in zacamant este spatiala in ecuatiile de miscare se utilizeaza o valoare medie pe
zacamant, intre cele doua permeabilitati. Ca si in cazul porozitatii determinarea se va face in
vazul de fat ape baza determinarilor din carote.

PERMEABILITATEA PARALELA PE STRATIFICATIE

k i hi
II

ks =
II
h i

Sonda 753
836.5 23+665 8+ 672 17
ks =
II =749.65 mD
23+ 8+17

Sonda 743
350 15.54+479.3 4.44
ks =
II =378.73 mD
15.54+ 4.44

Sonda 3520
539 19+ 460 15
ks =
II =504.14 mD
19+15

Sonda 750
609.6 30
ks =
II =609.6 mD
30

PERMEABILITATEA PERPENDICULARA PE STRATIFICATIE

14
 h i
ks =

hi /k i

Sonda 753
23+8+17
ks =
=536.49mD
23 8 17
+ +
608 525 467

Sonda 743
15.54+ 4.44
ks =
=300.9 mD
15.54 4.44
+
278 423.6

Sonda 3520
19+15
ks =
=437.61 mD
19 15
+
481.3 392.5

Sonda 750
30
ks =
=475.6 mD
30
475.6

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA

k s + ks
II

k med =
2
Sonda 753
749.65+536.49
k med = =643.07 mD
2

Sonda 743
378.73+300.9
k med = =339.81 mD
2

Sonda 3520

15
 504.14+ 437.61
k med = =470.87 mD
2

Sonda 750
609.6+475.6
k med = =542.6 mD
2

PERMEABILITATEA PE ZACAMANT

k s Ai
k z= i

Ai

643.07 174675+ 339.81 54500+ 470.87 175925+ 542.6 19475

k z=
174675+54500+175925+19475
k z=528.18 mD

2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA Sai

In pori rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze, prin urmare se poate vorbi
de o saturatie in apa, o saturatie in titei si o saturatie in gaz. Numeric saturatia se exprima ca raport intre
volumul de fluid din pori si volumul respectiv din pori si pot lua valori intre 0 si 1 respectiv intre 0% si
100%. Intr-un anumit volum deseori pot coexista toate cele trei faze. Saturatia in apa ireductibila pentru
un anumit zacamant ramane invariabila in procesul de exploatare.

Cunoasterea saturatiilor in fluide este foarte importanta la evaluarea resurselor si a rezervelor de

hidrocarburi, la prevederea comportarii zacamintelor in exploatare. Determinarea se poate face cu ajutorul
metodelor fizice ( determinari in laborator, carote mecanice ), prin metode geofizice ( din curbele de
rezistivitate sau prin calculi pe baza ecuatiilor de bilant folosindu-se datele de productie ).

Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-un domeniu foarte larg in functie de compozitia
chimico-mineralogica a rocilor colectoare, de structura porilor si de capacitatea de udare a rocilor. Pentru
calculul acestor saturatii se apeleaza la niste relatii similar cu cele folosite la determinarea porozitatii.

s( ai ) hi
s ( ai ) = j

s
hi

Sonda 753
31.5 23+25.7 8+24.7 17
s (ai ) = =28.12
s
23+8+ 17

Sonda 743

16
 100 15.54+ 100 4.44
s (ai ) = =100
s
15.54+ 4.44

Sonda 3520
26.4 19+27.8 15
s (ai ) = =27.01
s
19+15

Sonda 750
100 30
s ( ai ) = =100
s
30

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA PE ZACAMANT

s( ai ) Ai
s (ai ) = si

s
Ai

28.12 174675+100 54500+27.01 175925+ 100 19475

s (ai ) = =40.18
s
174675+54500+175925+19475

r
2.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCI -

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se exprima

elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce are o pondere importanta in cadrul fortelor care
determina deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficentul de compresibilitate este definit ca
raport al variatiei volumului si presiunii volumului insusi si anume:

1 dV
r=
V dP ( )T =ct

Se opereaza in mod usual cu un coeficent de compresibilitate al rocii si cu un coeficent

de compresibilitate al porilor intre cei doi exista o legatura.
r=mz p

Unde:
rcoeficentul de compresibilitate alrocii ;

pcoeficentul de compresibilitate al porilor ;

mz
porpzitatea medie in zona productiva;

17
 Valoarea coeficentului de compresibilitate pentru roca se poate lua in lipsa unor
determinari pe carote intre 1*10-10 1/Pa si 2*10-10 1/Pa in cazul rocilor plastice (nisipuri).
Pentru rocile elastoplastice (gresi, calcare )se poate utiliza diagrama din fig.2 pentru
determinarea coeficentului de compresibilitate al porilor (10-10 Pa-1)

10 1
r=1.4 10 Pa

10
1.4 10
p= =6.92 1010 Pa1
0.2022

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

V b=hmed , z A p

V b=37.77 424575=16036197.75 m3

2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietati de a prezenta pori si fisuri. Determinarea volumului de pori
al rocii rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea in continuare a resursei geologice de
gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula:

V p=V b M med . z

18
 V p=16036197.75 0.2023=3244122.80 m3

2.1.7 CALCULUL RESURSEI DE TITEI

1
N= A p h z mmed ,z ( 1S ai )
bt0

1
N=424575 37.77 0.2023 ( 10.4018 ) =1590683.82 m3
1.22

Unde : N rezerva de titei

Ap aria productiva

Vb volumul brut al zonei productive

hmedZ - grosimea mediea a zacamintului

mmedZ - porozitatea media a zacamintului

Sai saturatia in apa interstitiala pe zacamint

bt 0
- factorul de volum al titeiului la presiunea initiala

2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE

M =N r so

3
M =1590683 80=127254705.7 Nm

Unde : N rezerva de titei

r0 - ratia de solutie la presiunea initiala

19
 CAPITOLUL III
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI - RATIA DE SOLUTIE rs
Ratia de solutie se defineste ca find cantitatea de gaze in m 3 N/m3 dizolvata intr-un m3
de titei in conditii de zacamant.
Se citeste din diagrama din anexa 4

FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI - bt

Factorul de volum monofazic al titeiului bt se defineste ca fiind raportul dintre volumul

ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci cu gaze in solutie) si volumul
ocupat ce aceasi cantitate de titei in conditii standard (fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare avea si un factor de volum
mare. Din diagrama din anexa 4 se citeste valoarea pt:

bts factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, ps

bt0 factorul de volum la presiunea initiala, p0

3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI - t

Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre P0 si Psi

vascozitatea titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid sub presiune de
saturatie, vascozitatea creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Vascozitatea dinamica a titeiului se citeste din diagram din anexa 4.

Temperatura de zacamant.

20
 Tz = ( Ht/a + Emed ) grad T + Tma = (2372+558.5) 0.03 + 10= 97.91 C

Unde : Ht/a* - limita titei apa=2372 m

Emed elevatia medie =558.5 m

grad T = 0,03 0 C/m gradient de temperatura

Tma = 10 0 C temperatura mediului ambiant

Tz=97.91
P bt t g104 r
bar - cP cP m3N/m3
P0 = 178 bt0 = 1,22 t0 = 9 g0 = 0 r0 = 80
Ps = 154 bts = 1,24 ts = 8,6 gs = 0,0162 rs = 84
Pab = 22 bab = 1,083 tab = 15,8 gab = 0,0122 rab =18

3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al ieiului ( t )

Elasticitatea se exprim numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al

t
ieiului ,
Coeficientul de compresibilitate al ieiului se calculeaz cu relaia :

bts bt 0
t
= bts (P 0Ps )

1.231.22
t
= 1.23 (178154)

t 5 1
= 33,87 10

21
 n diagrama de variaie avem dou domenii n care factorul de volum al ieiului , raia de
soluie i vscozitatea, variaz dup legi diferite i anume :
a) ntre presiunea iniial i cea de saturaie
b) ntre presiunea de saturaie i cea de abandonare

Pab =22

P0=178

Psat =154

Pentru determinarea legii de variaie se folosesc condiiile unei drepte ce trece prin dou
puncte .
CAZUL 1 : p = psatp0 rs = constant.

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:

bt.o=1.22
bt.sat=1.23

bt bt 0 p p
= 0
bt . sat b t 0 p 0 psat

( bt ,sat bt 0 ) ( p0 p)
bt = +b
p 0 psat

( 1.231.22 ) (178 p)
bt +1.22=0.0416 ( 178 p )+ 1.22=8.62480.0416 p
= 178154

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii :

t.o = 9 cP
t.sat =8 cP

t t . sat p psat
=
t .0 t . sat p0 p sat

22
 ( p p sat ) ( t ,0 t , sat )
t= + t , sat
p 0 psat

( p154 ) ( 98.6)
t= +8.6=0.0166 ( p154 ) +8.6=0.0166 p6.0436 [cP]
178154

CAZUL 2 : p = pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut :

bt.ab = 1.083
bt.sat = 1.23

bt bt .ab p pab
=
bt . sat b t .ab psat p ab

( p pab ) (b t , sat bt ,ab )

bt = +b t , ab
psat p ab

( p22 ) (1.231.083)
bt = +1.083=0.00094 ( p22 ) +1.083=0.00094 p+1.062
17822

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

t.ab = 15.8 cP
t.sat = 8.6 cP
t t . sat p p
= sat
t .ab t . sat psat p ab

( psat p ) ( t , abt , sat )

t= + t ,sat
psat p ab

( 154 p ) ( 15.88.6 )
t = +8.6=0.054 ( 154 p )+ 8.6=0.054 p+16.91 [cP]
15422

23
 c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:

rs.ab = 18 mN/m
rs.sat = 84 mN/m

r sr s , ab p p ab
=
r s . sat r s . ab psat p ab

( p pab ) (r s , sat r s ,ab )

rs = +r s .ab
psat p ab

( p22 ) ( 8418)
rs= 15422 + 18 = 0.5 ( p 22) + 18=0.5 p+7 [cP]

3.2 Propietile apelor de zcmnt

3.2.1 Solubilitatea gazelor n apa de zcmnt G`

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei, dar nu este de
neglijat. Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:

XY
(
G' =G 1
10000 )
unde:
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata , in mn/m ,pentru a carei
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizatia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corectia salinitatii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G = 2.4 mN/m

X753= 2562.85+143.59+302.31+3013.87+0.18+0.70=6023.5 mg.ecv./l

Y = 0.043
p0 + p sat 154+ 178
p= = = 166 bar
2 2

6023.50.043
(
G'753 =2.4 1
10 000 )
=2.33 m N /m

24
X750= 1598.89+6.68+2.48+1600+5.90+2.15=3216.1 mg.ecv./l
3216.10.043
(
G'750 =2.4 1
10 000 )
=2.36 m N /m

G` 2.345 m3N/m3

Fig 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

Fig.3.2 Corecia salinitii cu temperatura

25
26
27