fri7

DESPOTISMUL
si

CONSTITUTIA_.
ESTRACTU

DIN MAI MUTE OPERE POLITIM

de

C. D. Aricesu.

BUCURESCI.
Typograpliia 181 Emanuelil Poenescu.
1861.

www.dacoromanica.ro
 DESPOTIMUL
i

CONSTITUTIA.
ESTRACTU

DIN MA! MULTE OPERE POLITICE

de

C. D. Ariceseu.

,,-..---,,-

BUCURESCI.
Typographia IliT Emanuelrt Poenescu.
1861.
www.dacoromanica.ro
Waal treks, lIatria minlne.
Florian.

www.dacoromanica.ro
 Despotismul.

no este Desnotismol? 6sbruarea soveranitiud na

gionale de on individg nsmitg Desnot, sag de mar mole
nismigi 0 I i g arid.
Sobt asemenea regimg, bazat ne for mi ne arbi
trarig, toate drentorile mi datoriile omoloi sont nimigite :
libertigi, instrukgie, onoare, nronrietate, egalitate, dren-
tate, total e sogromat sob regimol desnotikg a kiroia
fore este terroarea.
Iii mai intitg, libertatea individoali. Done on sim
nlo ording al Desnotolol, tietigeanolg e smolsg de lin
g', sum un konn siT, un aronkat In temnigi; sag e in
soltat in noblikg de sbiriI mi agengil Desnotolol. in a
semenea kazg, a to nlinge la Desnotg, este a Ingreoia
langorile sklaviei. Riol merge kreskindg, mail kind
inteo zi, ka Ilea de la 30 Iolig 1830, sag ka yea de la
24 Febroarig anal 1848, sag ka akom In Neanole, no
norol, desnerat, se ridik' ka on singorg mg; mi no se
maT molgomeinte ni'IT ko skimbarea ministrilor, nid ks
konstItogia violati inteatitea rindorl, nisi kiar ko abdi
karea Desnotols!; id nbmai ko Renhblika, kind no are
la Indemini, ka rigatol AmbelorSitrilii, on IIrinug ka
Viktor Emanuel, ka si se arorpre In bragele loi, sure a'l
kondoge la libertate, la onitate, la indenendingi.
Ilronrietatea asemenea, sob governol assolot, este
o Intim, snloatare In folosol tronoloi a averiT lietigeni
lor : kitfi arta dinloinagieT este .a assorbi, kis fineue, a
verile a millioane de indivizi, mi a naralisa demteutarea
for kind simte kogitsl ajons la osg. Ns e dar de mi
1
www.dacoromanica.ro
 4

rare a anti ne Desnogi zikand ka nonolli qe govern'',

sont nronrietatea lor; asemenea no ne mirain kbrul ve-
dem nonoli intregi, ka Hob:miff, Italianii mi Ronranii, Im-
wargigi intre Desnogi ka kamania 181 KristS, mi dagi de
zestre sag de monitenire, ka an netila de mime. Dar
no treboe s'a ne miram larami kand, in orma onor ase-
menea infamii, vedem revologii terroriste ka ilea dela 1793,
sail revologii ka mea din Italia, onde millioane de tie-
Vageni awasagi se ridika ka on singer omit, la glaso lit
onoT Garibaldi; snolbera tronori mi armate, mi in kateva
zille se mm nonhl la 'bra Nonce drentarilor Onlb 18i.
Ka on tie libertate, libertatea komergiall, e sogro-
mat% sob regimol assolot : nrivilegio I, mononolol, milt 1-
tatea Iinniedika mast'', libel tate d'a se desvolta ne de
n ling.
Montesquieu me:
Sall gavernol desnottk8 kanitalarile rib indrasnesk
a se arata; komertnol s'a desvolt'b in mini nronoripani;
s'araqia mi invertitadinea domnesk In Nagle; xogia mi
jafol sont sistematiqe; fie kare fonkgionari; devine des-
notlt ko gel' mini, mi sklavg In nrivinga 'mellor mail."
Dintre toate libert'agile de kare se isbemte Desno-
tismol, este libertatea Wessel; kontra ei se adoira toate
forgele salle, &andel lovirea Ilea mai forte mi krontl :
de (balsa are s'a se team's mai molt, hind In ea desvl-
loe toate imintwile mi. nelegioirile Desnotoloi.
Si no Itreazi, qineva Ica forge desnotaloi este os-
tirea mi biorokragia.
Ori kat de noternika armata ar avea on Wimps',
tot de-ona are treboing% de favoarea nonoroloi, no alit
sure a fatie konqiste, kat snre a notea governa in li-
mite," me Insonii,Makiavel In tratatol s7,8 desnre II r i n-
9 i n e.
Istoria ne aratra Iva nretotindeni ostirea a i ede-
vend nagione : ostirea a kombitot nretotindeni reskoalele,
dar niqi octet'', mi nqi bite garb n'a tierkatit a kom-
bate revologionele, nauionea. Forge Desnotismolol este
desbinarea metlgenilor, innoranga mi indobitotcrea no-
noroloi. De aneea tog! desnogil se silesk a gene nono-
www.dacoromanica.ro
 5

rol lit orbire an rbtogire. Eseinnlele no ne linseskS

Liar la veinal.
Dana revolagia frailties% della 1830, bare a lost al
doilea avertisment at Libertouii kotrcr'avernele desno-
tine, anoroio in Aostpa mi in RbSS1q, mai In agelami
Mime, nimte katekisme naTikate din tntr'adins ording al
inonargilor avestor nonoll. rte konumeag allele kale-
kisine ?
Maestatea Sa Anostoliko invoua ne konii, in katelus-
mol sag, kb atot nersoanele kom mt averile metouenilor
soot alle Inineratorolo-I, diroite laI de instind Dismnezeg,
fu virtotea drentoloi diving; aim ormare, ki noate dis-
none de elle done bona sa nlogere.
0 asenienea doktrarb, zige Lamenais, sunnlifiko
molt administragia. Imneratorol, are elg treboinjo de
haul un de soldaul? onoia i zige : di'ini nonga ta; "
,u geloi laltg do'mi kouilal log; kota tai averea ta
mi konilol tog ale mete sant."
Eako Evangelia ge Frantnsk I al Aastriei anonaa
110110r815I sog in nomele lai Kristo, sakrifikatil uentro
omenire In namele Drentouil mi Frbuiel ge ag kostat tor-
rente de sonae!
Agestea invoJa nrofessorol ne konilg In skoala, an
agestea nronaga mi nreotol din inolgimea amvonoloi no-
noranilor sol kredintiowi. La Milian, nreouii eras obli-
gaji a denone la liana lloliuiel jot-moat de fidelitate
kotre trono, mi de neabatere de la littera agestoI kate-
kisma.
Eakin rauionea orei neilmilkate a Italianilor kontra
Aostriei! Adoko'llii aminte flomonil (le ag sofferit, In a-
nil din ornrb, de la agemti oasne i nenlokoui, insta-
laui in tiara mime arm slobigionea noastro. Veginii
nostril Serbi intiiiro a I gine in resnektg la frontiero; tnt
ko toate astea no nomoro de kot on million de sofflete.
Romonii sont timid milioane
Ile a treboit so soffere Italia, in korsg de o jsma-
tate de sekolg, de la agemti desnogi krozi mt rafinaul, ge
uineao ne soteang intro komnleto innoranuo, tar sni-
rital oromanaloi II rbtogea inteon modg atot de infamg!
No ne mirorn bond agestg noaolg martiril, la votiea
www.dacoromanica.ro
 6

Iii Garibaldi, se ridiki ka sn sing8rit bread, nil sn81-.

bers in klteva sInturrbnY o dinastie geliskra kontra in-
tereselor nand.
Ilentrs Risna, halm sb vorbeaski, Lamenais, kare
ne nrokisrb ageste do87, dok8mente aatentige, d'o Insem-
mtate at'at de mare.
Kan8I 8nel religisni streine Katoligism81811 ilar81
Nikolae I, a krez8t,ka an zelosit anostol at A dors-
rislui, ka e In drent a se okona de instrskinonea re-
ligioasl a sisntsmilor sai katoligi, Filandezi, Iloloni....
Wean katekismit tinirit la Vilna, mi nredikat offiuial-
mente in toate skoalele mi biserigile din Imneri81 sV8,
Uar81 Nikolae ii invaua k8m s'a ado are ne aotokratg,
esnlikandble ksltsl ge s8nt dator8 a'i da in k on-
mtiin KW tie este Ilar81? ziue hatekism81 msg.
Imaginea fidelb, ba kiar inkarnarea reali, a
Zeitb i1. In genski dar! in gen8ki, t8rm'a de oi!
Voinua Ilar818Y este ordinal ssveranit; komanda sa, a lege.
Averi, viaul onoare, total este at La gel inai
niik semng alagest8IDesnoti;-D8mnezeil, total treble si
se sakrifige; on ye ordinn al slit, sl se esek8te Pm.%
m8rmarl, ka dekretele firovedinueT; ilea maT mika ne-
m8luismire va fi nedensitn k8 moartea, ilea din zsrms
ragione a Desnotism8lai; iar moartea trebne nrinnit% kis
m8lkomire, ka Iis8s Xristos nalniele mr s8lima Fariseilor,
la a knror sentinui, ka la a sneI astoritn>ai legiti-
me, Xristos s*a S8118S fbri, nosrm8ra, mi kiar binek8ran-
tand nrbna ge'l insitIta mi '1 Ini8ngia "
1111ine Help& mm tiele lalte nagionalitlui onrimate
vor imita esemn1818 Itabei m8lurstnit% leui8nilor sal8tarii
a minikwiT din 1789, 1848 nil 1860.
Fie ayeasta 8n esemniis uentrs toe non8Iii onri-
makfil
Am zis kn innoranua mi abrzsuia nonorsle fakis
forma Desnot814 mi nressa libern e swal'inIntalits1 de
moarte at tiraniell*) Ile sakrifigii n'ar fare tiraniT kas%
restoarne atiest8 b8levardg alit liberhuilor8! liressa

*) Vezi Lib er ta tea Ilressel din Reforma, Nr. 66 mi

67 din anal 1860.
www.dacoromanica.ro
 7
este nentro tlivilisanie geea ge este Soarele nentra oni-
versg, geea ge este aerol nentro resnirauione. Aostria
se inkovoaie astlzi ko kortenire inamtea lIressei; Aostria
o 8ratute, o sane ne sobt askons; no koteaz% ins% a o
brava in faun arm ordonanje... Ziarele ofigioase imi-
Vb lirnbagiol Ilressel libere snre a esnlika mi jostifika kon-
doita governoloi, no ins% sure a'l fage resbelg: ells Ina
iat> msrurauta de la governg, don% kare 'uti regoleaz%
kondotta, esistInd nrin graktia governoloi. K8 toate a-
gestea, no s'a8 vIzot kasari in Aostria, astazi gel nouin,
ka libertatea Ilressei Ft, ft fost twit% wi kondamnati In-
naintea ttibonalelor sale korekutonale. Governol Aos-
triei este azi nohtikS : no voewte a inventna kangrena,
kom fak8 onele governori kali no'uti konosla interesele
tut nosiuia for kradn; kari disnreu% oninionea noblik%
n%n% a trbbowi libertatea Bressei, smgorol snrijmg tare
al governelor de bomb kredinul. Governol Neanolei ser-
ve de esemnlo totolor governelor arbitrare; ko toate It-
bertluile akordate area twziit nonorolo!, fnol 181 Born-
ba to abandonat de nonolol onrimat tut menrisatit. Des-
two!, favorabil Desnotoloi Ia Ingeuot, II abandon% mi
dInsol, don limn it abandonassem konsIngerni sibi, in-
tuna s'si. In Neanole, de no m% inine18, ministry de in-
terne sonnin% de tune o foae liberal's; toate foil li-
berate se sonrimar% singore; nonorol, ram's' de vulg.% mi
d'amblule, stmu,indose nrinteageasta atakat In drentol nit
gel mai sakro mi vita18, determines ne Desnotol dinlomat
&WI trage inanoi dekretol arbitrary; Desnotol se Inkin%
inaintea votneei soverane, an urnmeurte demissionea mi-
ntstroloi, kare nrovokasse o mlsor% aht de nenolltdcb,
atIt de antikonstitontonall. Asemenea manifest%ri se fakS
Ia timnii nriingosty, la timrtS inonortonS, gei ge kondoldi
on nonol abltat de sklavie, deNin8 ridtkoli; an governol
devine mai arrogant, mai arbitrary; jogol sklavtei se an-
nasa mai grey ne nmerti zing non818 ge nolui simte in-
ks demnitatea mi drentorile sale de Soverang, mi kare
se las% a se disnreuoi in tot ge are an nonolS mai sakro.
Este o ormare fireask% a taktigel Desnotismoloi or-
ganisat, ka Ins t r o k u i o n e a nob li k's s% fie naralisats
sat on governs in kare Desnotol e total, mi nauionea
www.dacoromanica.ro
 8
nimik. Dane atiest8 sistem8, instrokgiunea este intoars%
de la aderbrata el gintire: devine arta d'a fame sklavi.
La Sirakoza, instaxtorii formats* j8nimea nentr8 a n8rta
ks nlmere lanutirile sklaviei. Ilrim818 8s8 me Nor% de
naterea for ilei 30 tirani ai Atenei fis de n nimpli in
str8kgi8nea n8blikl., de a sisgroma vogea oratorilor, de
a mbsini libertatea vorbirli, de a Imniedika ad8rmille
8nde se disk8tail desnre interesele Stat8Isi. geea tie era
athipil 'lentils oratori, astizi s'ar n8tea zime desnre j8r
naliwti. N8mai on non81 innorant8 mi stinerstigios8 este
mor8 de s8bj8gat8; el8 n8 lonoallite nimi drentnrile nigi
datoriile sale; toate neferiginle 'mi le atrilme Des
tin8lisi, kare, whn% la on mint, joak% nn elit an roll in
viaga non8lilor. M8lui qesari fain, 8rkauf ne tronsl lob
A8g8st mi Traian n8mai nrm grania Destm818i. ile eras
atieniti liesari? Nimte simnli offineri de Ilretoriani; sol
dagi bristall, f'bri niqi o kalitate din kite se mere onol
llring8 keinat a kond WIC 8n non8I8 la neatirnare, la fermi
re, la glorie; din kontra, avea8 toate defektele 8n81 soldatit
me'ini a flik8t ed8kaia Inteo kaserrb... Nismai tin no
nor8 sisnerstigiosii se inkini, 8nor asemenea Desnogi, ka
Insmi Destin8181. VI favoris% ...; n8inai 8n non8I6 de
gradat imi uleaki verbitlea sob mina de ferri a nreto
. rian818i koronat8, kontra IcBr8ia, ka kontra Destin818i, in
marea sa lamitate, n'are a zitie mind', lima n8 noate
Inge. flentr8 asemenea non8li a s8nat toksimil neiril lor,
daka on Moise, daka on Garibaldi, ns vine a sfirma
langsrile sklaNiei 'or. 118gm a fost inn ka Moise Sb
fie tratat de amnitorts, de nert8rbator8 al or dinel I e
ga le de kitre nonor81 Evreg, innorant8 mi s8nersti3los8,
denrins de sek811 a mina jog818 immlitorilor sib. A tre
b8lt noterea inin8nelor si salve mine anal mi ne alt81; nn ka
dInwil, omenirea intreag.b. Azi, enoka nimunelor a tre
k8t; dela aniintor81 libertwilor mblige no se mere azi
mai molt de kit kredingl, strbusing%, devotament: kre
dinga kare stimmat% nmngli, kredinga martrilor8 krami;
stlrbinua hi Briabs mi nersistmga hi Garibaldi; in fine,
devotament8I hi Ilisakane, kare Nem ka doi ani Inamtea
$81111eStilbi Jai Garibaldi, mi kare ka sIngele s18 urenan

www.dacoromanica.ro
 9

triamfal aqestaia.(1) Kind kaasa e jut'', ea are nen-

tra dinsa asnirailianile generale, simuimintal intimg al
fiekiraia ; mi triamfal el este sigar : esemnla, Italia la
1860. flonalii s'att emanqinat de sub tatela Desnoui-
lor; ei n'ag trelminni azi de kit de kondakitorf sin-
nerd, laminani, devotatii, ka s'z se libereze Ito desivirwire.

Este darerosg a vedea kiar r eli gi a, awash, nai-
vb inklinare (epanchement) a inimel omalsi, devenindk
instramentg al tnanilOr, mi degradindase nini a servi
platitude libertiuide a le Desnotismalai! (2) Am aritatg
ki in Aostria mi In Russia, monarmI astor ciao% imne-
riarT s'ag Servit ka nreonff, ka ka niinte instramente oarbe,
nentra nronagarea sananerif passive kitre Desnotg, re-
nresintantal Zeitidf nre ni,mtint. Off qe alti religie,
kare rekeami drentarile QmulzT, kare demteanti in immi
sentimental deumitigii mane mi getiktene, este uerseks-
tati de Desnotti; mi anostold ei sant martirisagi. Kon-
nitinna omalai, sat asemenea gaverna, este snionati de
inkisitorii Statalai nrin mk,sitoiii Altaralsi. nine kis-
team, a esnlika morala Evangeliki intr'an Statg desnoi
tikg ? IIIi qe alt e Evangelia, dekit katekismal de liber-
tate, de egalitate de fraternitate, dominate de sentimental
diving al Jastigiei?
Sob gaveinal de la Balta Liman, kind toate Ither-
Millie eras sugramate, mi mai ales libertatea de IIressi,
nu kind instrakulanea nabliki era o small name, is
linsi de alte imiloatie de uronagare a KavintalaY, am a-
les teatra mi biserika in orainal meg natplg : dam" sae -
no, biquiam ks Mollierg ridilcohle soqietie wi ne Tar -
tafiT nolitiqi; din inilnimea amvonalaY, nredikam none--
mita Indobitomit morala sakri a Evangehei. tie se In-

(1) Vezi Ronrinal Nr. 335 din anal 1860.

(2) Vezi browara V, nag. 11 15 din Magaztna Ja de-
kitoreskg (imnirniti gratis) ande D. Kostafora Haut-
ne minte idol ka tiele din ageasti onerz.
www.dacoromanica.ro
 10

Minh? Gtsvernal tiens5ra ne Mo Hied mi 'mT interzigea

nredika sakm, sob krivint k% nrednele no snit de kom-
etinna mirean515T, mi k% treboesk mai inhig gensorate
de I{ ir i a rk 51. Intre rbrtiile ridikate din kasa nuin-
teasla, in timnol arestolol meg la Agie nentro satirakon-
tra Rimilor, (1) inuisitoriT RomlnieT de la 1849 deter,
mi neste esulikauta Evangehei din zioa de naval a an5-
15T 1847.
'Tine 'III a dat drentol a esnlika Evangelia? m%
1ntreb% D. Ioanid, direktorol MinisterolisT de interne
de la 1849, kis aroganua (lel karakterisa 1
Attest drentg, resminseig, 11 are tot krestinulg
kare inuelege morala Evangelik% ; mi este datorg, krezg,
a esnlika nonor515T innorantg alegoriile sakre.
Ilrm astfel de mijloaqe, observ% 1). Ioanid, aill
skolat on inka la 48, revolt'and ne slteang kontra nro-,
Brietarol5i.
t3n nonol, observaig la rmid51 meg, no se re-
volt% ko nrediul wi kis disk5rstirT; revol5ntile le fakg
Arbitrariol wi Desnotism51.
Mintea le este ink% bolnav% de enidemia de la
48, obserbi D. Argironolo, nremedintele tribsnalslsi se-
kretg tie n% jodeka noantea kii mele 1nkise.
Eat% refren51 governelor rmirb la 24 Iartharig ; dela
24 Iansari8 refrenol s'a sknnbat. Ministerele aronkl in
faila nsbligistilor enitetele de d em a go gi, a m b lip o mi,
o a m cni de koteri e, etc. etc. Organele 'olittioase
mergo inni, a inkrinnna inthrekt ne kanil nartidslai li-
beral8 nentro on tie neomndisell filbte de imenitiff ok-
k5luT aT Roin%niei; Toile indenendinte sont tratate de in-
f am e; wi kond5IntoriT sintieri aT onmiiiniT n5bliqe,
de instromente ale inemiqilor 1,11reT.
Deskidem o naranten, mi qihrn on nassagig din -
tr'o foae ofigioas% desnre t5lbtirle de la Kralove wi
111oenitT:
L5mina s'a f'alcot asoura attestor tzirborar1; lismea
kisnoamte azT de 'line witeag fi nrovokate. S'ag isni-
tit 5niT a'inT face dinteageasta on niedestalg, nentro Wulf

(1) VezT Hrovesol wi Esilal meg la Snagovg.

www.dacoromanica.ro
 11

ajonve ginta ambigionelor nersonale; dar Rom%niT sane

obosigl de ambigionele koternlor, kart se redukg toate
a ziqe: Jos to, ka s% m% arks es!"
La asemenea alegagioni nerfide, honolg simug al
nonorolol resnunde ka disnregol qe merit% toe axieia
kari non interesol for nrivat mai nre SBS de interesul
komong.
Asnrimea intreboingat% kontra kanilor revologiuniT,
ziqe on bzrbat de stet, este on attak direkt mi nositivg
kontra nrinqiniilor Revologiei, ne kare governol nrudin
te kat% a le sosgine, in interesol Tronola mi al Statoloi.
flonorol, interesat a snriiini auele nrinqiniT, ka niillte
drentorT ale sale, ka o konkist% a sa nronrie, d% mo...
na struts ka kanil revologioniT, nersekotagi mi oat-maul
de DesnouT: nersekowile tiiibontlor deniteant% interesol
iii atengia nonoroloT asonra lor."
flringiT trebbe s% se noarte kn nonslmT ka kostoziT
de la menageril ka Lealg mi ku Leonardol, no kari
nomal Ica bhndegea i nogi imbhnzi. Ludovik Filin al
Frangei serve de esemnIu toturor lTrinjilor kari in
la tronol for gel flown, daka na mi la amoral nonoruluT,
mi la shine kontmoramlorg, mi la ommagelo Isto
riel.

Fa

Sob govern' desnottlig no noate esista e ga lit a

te de drento Cf: voinga DesnotolaT e total, voinua Ilo
noroloT wank. Sabt astmenea regimg, d'o narte vezT no
mai ark ilegtagi; nedrentigtuT mi asonrigT de neelalt%
narte; qeli, tare, triumhtorg arm intrigT mi lamitIgT; geld
slabg, Niktinn a Desnogilor, miul mi marl: o va% de
snloatare In favoarea arivilegtatoloT; azi i daT o whim
de nme , amine ea IgT d% in skunbg karnea mi seal. Vi
ne ins% on moments 10,nd sofferinga ajonge In kulme,
mi oaea se urefaue In Leg. llonolol tielg mai'indobito
qtt, gel mai abintot, sr-brain% in fine langol qe'l gine le
gatg de shin olg Desnotismoloi. Aqestg Samson alg
seltololoT al XIX, Indat% gel kremte n%ral, (forga mo
rah), sgodoe koloanele nalatoloT iniktholor, mi sag dis
www.dacoromanica.ro
 12

bare sob roinele la din nreons ko tog! Desnogil ask

sag se ridiks ka nonols1 frangesO la 1789, ka nonololo
Italians la 1860.
Frederik II, zige: gea mai sigors garangis nen-
tro konservarea onoi guNerng, este f er gir ea hono-
r 8125i: nunorol molgsmit n8 se gindemte la revolte; iar
sekretol al molgumi, este a fi innelentg ilL statoinikg
In nromissionile date offigialmente nonorolol; a da gels
fIntsio esemnlol lagalitsgii, al demnitsgii, al Justigiel."
s
L b e r t a te a givi 1 s, ooate ea esista inteon governg
assolattii onde getsgemi no iag narte la fagerea legilor?
lletigeanol airi se sonone orbeinte ordinelor Desnoticlol.
Astlel era Franga inainte de, deintentarea nonorolsi la 1789.
No ksnoauitem in Franga alt suveranS, zigea He-
nault, nrewedintele ilarlamentoloi dela 1710, de kit ne
regele singor; nine voeutte ne rege, voemte legea 181."
In Invsgstorele lisate fualai s-bg, Lodovik XIV zige:
regii sont nsSkogi a nossede mi a komanda tots!. Ori
gitme e wiskot miss, trelme a se sonone regeloi fsrs
observagie: asfel e voinga 181 Donmezeg."
Ks dsoszegi de an! Inamtea revologiel tielei Marl,
rep! Frangei zigear; in flarlament: Koroana o gmein de
la Dinlinezen; singori Noi avein drentol a fa'ie legl, fi-
ri denendings, fins Imnsrtswire."
Ast-bzi Nanoleon III, nrin dekretol de la 24 Noem-
brie, anal ingetat, zige : S ant Ironer atorg ko
voinga Frangesilor. Franga 'rni a Inkredingat
sgentra nentru libertatea mi gloria el. Franga
azi e inatsrb nentro governs! Konstitsgional,
al ksroia skoth este libertatea assolsts anres-
b "
intre Lodovik XV mi Nanoleon III este on abiso
immenso de nrogress.
Kind, alstsri ko Eros! dela Solfernio, vedem llrm-
gimoni ken datoreazs km oana for mistrial orbslai Xa-
xardo, h r nimil de ksi meritelor for neisonale; kind
Nedeni Ilringnuori nevoindose a ninumn kite sna sum toate
www.dacoromanica.ro
 13

libertsgile nbbliae, intiensnd ka libertatea uresseif tet1

d'sntsio sentiment lie inmearks omol este komnstunirea,
nentro agele nagioni neferimte, destinate a ft joksria o-
nor asemenea Ilringi! Al dooilea sentiment, este dm-
nregbl nentro aliet nouoli Ile safer% jogol fsrs mar,
mom, ka vita de snloatare. Tot nonorol merits soarta sa.
Sant ko toate astea nonoli, ka un indivizi, destmagi a
soferi din leaginol lor! Kiar lisnd kred8 k's ax atinsg
fernirea, se dentteants imbrIginund amara demengione!
In toate aktele for se amestiks Orbs lo Xazara, vie Hui
ride ko nemilostivire de aoritele for vise, de fromoasele
for nlanbri! Niinik Ins% no noate invsg4 ne nonoli a
se konoainte mi a nregoi libertatea tut feriuirea, ka skla-
via mi nenorwurea I
Toate legile ini ordinanule Regilor assologi ai
Franuei se terminag in modal agesta : KIIII ASFEL
ESTE 138NA. NOASTRI LILVIERE.
Ilentro on nonol liber8, kare 'nil sunte demnitatea
de Soveran8, no noate Ii obligatoriil de list legea Ms-
t% de el insomi nrin Alemil s 'si, iie renresints toate in-
t eresele soinetsuil.
Mikiavel Dye: kr s zimea, forberia nu for-,
ma trebee a ft regula de kondoits a &million " Fre-
derik gel Mare, at Ilrossiei, refutsnd ne Makiavel In o-
nera sa Anti-Makiavelil, sasgine din kontra k's noterea
mi ss'iiesol regilor sont nedesnsrgite de blInd eue,
Jos ti u i e nu klemengs." Din nenoroaire, kondoita 181
Frederik II a fost ko total onnos's frsmoasei sale teoril;
nrinuiniile sale sont in kontraddigie flagrant% ko aktele'l
de konkerant al Sileziei mi de Wig' al Holoniei. Teo-,
ria loi Makiavel, zitie markisol de Bouille, lie a refotatmi
ne Makiavel mi ne Anti-Makiavel, teoria loi Makiavel o
notem atribsi mai molt la falgitatea sniraoloi S'b ri, dekst
la faluitatea mtengionilor sale; nos tentatea va )dine kont
de nose is sa swim's, nu de enoka namterii teonel sale."

Daka libertatea aivils no esist's sob regimol asso-
lots, ko at'bt mai num no noate esista I iber ta te a no-
www.dacoromanica.ro
 14

1 i tik% : daka este omit meta enilor a'mT fame el Anvil

legile, las atfit maT molt le este ourit a disk8ta nd a ino
difka forma de guern8 mei kirmisenite. E fireskg ka
Desnotol si, nis twat% Wen reformele: kimi nrimisl akt
me non8I 61 ar fame de soveranitatea sa, -ar II sfarimarea
noteril Desnot818i; este disreros8 IllS% a vedea Brine
Konstitoilionali s6gromnd libertluile n6blime, in virtis
tea kirora Hoed% smentris 1 lid koroana.
flrinnii ereditari se kredg s8veranT din namtere;
asfel 'I a Mist a krede Drent81 divin g, in vrt8tea
klr8ia g8verrn ka rtgi assolisaI; e firesk ka flibl rege-
1 8I Bombe sg) sakrifme total, Mar trontsl, ka SI manglie
arrest trong, sinat de Insluil inikiNle sale.
No e greg a ki.ryhte 8n tronk : ameasta este nrodisk
tol mirkismstangelor, j8k1ra fortisnei; greistatea este a
wastra arrest trong; bentre ameasta se mere nrisdirnyb, kon
steno, o serie de akte nanionale wi liberale; meea tie
linseskg melorg mai misluT flringi. Ilrinktii eredtad a'ii
ama dar oare kare sk8ze k8 dr e n t 8 1 diving, In vir
tistea luma Ind' nermt illegaltliff ini inikitliii; me vom
zme Ins% de ITrinni, Likud' de ent6sasinisl imisT non818
Intreg8', arm akte ei me de abnegare indvidoell, nil
kiar k8 nerikol 8 1 esistinueI sale nolitime, kart Ilrinul so
groins libert.buile nriblime? Ba mergg irbnl, a sakrfika
nonisliI me gisvern% ininumilor for nat8ralI ml neimni,
kale! Fii8l me vim j8ngi81 in nn81 malmei sale, me
smut% merit?,? Solon n'a kreza in esistia 6nor ase
menea monstrii; de ameea n'a Mist lege esnresa nentr8
narriplizi; de ar Inva azi Solon, ar fi slid a fame o le
ge drakonian% nentro amei flrinuT snerj8d u krszT.
Fisologistol 118'nd noate esnlika mite asemenea a
nomaliT, dek'at arm aulilarle desnotime Lai innoranua
komnlet% ale atielor DesnouI, insk8uT nentrs s8fferinna
nonollor me g8verm
Nat8relisl are maT mislti, nstere assure Ilringilorg
delyht toate maksimele mi interesele Statisl6i: bl%ndeuea
nil kriszimea s6nt anldild firenitI ale inimel, ne kare n
mik n8 le noate skimba; n8mai o edakagie ingrijh ml
o soldetate Wean noate Infmna rb81. Este o nenoromire
nentro non8 11, zime Marks81 de Bouille, a fi gisvernam,1
www.dacoromanica.ro
 15

de Ming ale karora disnosinil natsrale ssnt kontrare

nrinuiniilor de drentate mi lealtate dsnra kare trebse 812
gsverne sn nonislg. "
Nu mi IfltriSteZg kand vLzg Destioni, ssbt orl
ye forma, ingresind 1anisrile nonoarelor: nrin ssfferin-
wb omsl devme tare mi demng de sine, suferinna fund
folio' go hmaremte metalul.
S.

In fine, sisb regimsl assolst, Jsstijia, ?nuke kon-

dinisne a esistenufl no Infloraii Statsrilor, este o ximerb,
o earoche amarb, ka toate gele lalte drentsri mi liber-
tagi. Tribsnalele, go alt ssnt ssbt asemenea regimg de
klt komnlitni tiranslsi, instrsmente vile de servitsdine,
legitimarea arbitiaralsi, v11181 tstslor krimelor mi infa-
=tor ?
Frederik II zige : Ilringsl, in lok d'a se konside-
ra ka nrimul sti,imrn assolst al nonorslsi ge gsvern 'a,
trebse a se konsidera ka nrimul sa servitorg."
Istoria ne ant% insigne esemnle asemenea: sn Ti-
las, sn Marks Asrelis, sn Enrik IV, sn Lsdovik XII.
Ile n'ar fi sofferit sn skriitorg, zige Markissl de
[Souffle, kare ar fi kstezat a fishlike asemenea aksiome
In seks181 XVIII, mi Intr'sn Static monamkg assoistg I
Mi daka mai achoga mi ageasta : lo, nonoarele, dIndsmi
sliverani, n'ag ayst de nint% dekat a fi nrotegiaut de
dlioniT; mi namai ssbt ageast% kondigisne se not sons-
ne Ilrmjilor lor."

In fine, hr.!, Jsstinie, noate fi garannie &Mall?

D esb i n a nu v ei d o m n i, este maksima favorit% mi fa-
vorabill a Destiogilor. onde fraipi ssnt snijl, on ge a-
tak adss snsi membrs al familial, toat% familia ilg re-
simte ; mi indati, rlsbitim mssIta : kavi Jsstiiia este rh-
nit% in simisimInts1 de onoare mi de demnitate al tsts-
nor.
isstnlia fiind nersekstat% sag ri,g internretatl, na-
www.dacoromanica.ro
 16

timele meskine iag lokol virtontlor yohgeneinti; invidia

nu kalomnia degradl numele mi seattrurb diskordia;
suionagiol e natronat, koronnionea 'moravisrilor gullet%
kb neriinunare; vigiol ml krona inkbrajate mi resnlIttte.
Atonyi libertlutle nobliye, ye alt &int delcbt o vorbi
seak$, o Um fatall? Atonyi nersoana a vtolatl, ave-
rea rbnitb, onoarea kIlliati, in niyoare, mita in neri-
kolg. Tot ye are 8n non81 mai sktuntai tut mai sakro,
e shrbmat sub roatele karroloi Desuotoloi.
Ile este atongi Banta? 'le este amoral Ihrei?
Ilentol nomai bate la kemarea Hatt-lei, sIngele no kol-
lcbte la vederea intlutwilor, brawl nu se arm, uentro
anbrarea onoarei mi a ltbert.bmi. Anatie in toate; lint.-
'Wee mornmntoloil
KIN, difermwb intre asemenea nonorg lostit atrbt
de jos, mi intre gel 300 Snartani alibi Leonidas me Lii-
nom In resnekt 8n milion de sklavi, kari 116 nstorb wb-
tronde in Ellada de k%t ne kadavrele Eroilor de la
Termonile.
Sant kriminall WO ayeia, xlye D. Kostaforo, klni
stavileskg minikarea nrogresbloi, desvoltarea inteligin-
melor, anlikauia egalitbuil drentarilor, irrblnarea ems -
la um libertate mi infruire. Ayetutta se nomeskg
nertorbatori ai ordinel soyiale; nu ne atnt nedensele
knmmale trebbe Si, karb ko grebtate asunra !or, ne
lubt nrin uosium For nersonah stint tokniai insvyinagi
k8 direkjia, ko adnunistrarea, kb okrotirea trebilor
somiale.
Kum s'ar notea dar ymeva onone la 8n regle-
ment nekonstitoutonalg? fletintowbnd la Kamerb sas la
Domng nentro indrentarea rboloi; iar ayeste mijloaye
indtrekte fund rbbavniye mi adesea ineftkaye, garan-
ilia yea mai sigorb este abtontatea jodelcbtoreaslcb.
0,0 0111)1NANIA ILLEGAL? No ESTE OBLIGAT0111E:
A FAME MEEA ME EA 011REMTE, mi A SE iMII0-
TRIVI 1P'A FAME MEEA ME EA ORDONII, NO SE
110ATE SOKOTI VIN'b. "(1)
(1) Esnlikarea Konvenniei de D. Kostaforo, uagina 488
mi 495. www.dacoromanica.ro
 17

Bah lie zigoa legistal Fora la 1857; ashal ministro

Fora kombate asemenea idel ka foueste linuntei nabliqe.
S.
De la koana DesnotismolaT, sl tregem la nortre-
tol Desnogilor.
Nunik mai trist delcbt a vedea on nonolg Intregis
jolubria kanrigiolai mi a nassionelor onoi Desnot!
livid Ludovik al XIII aozea vorbindose de N re on
drentir tilt nonoroloi, Lull astana orelule nu striga Int
notea : dar ge este on nrivilegi8 kontra voinnel mele?"
Defektele snoi minis getlgeanir vatiuni nomai ne
dInsol; defektele Ilrngilor fake tot de ona nenorogrea
a mlioane de getigeni.
Daka Mingo' este slabs, legea Mar, de dursol
e esekotati, de minstrii nu de kortezanti sli; nonolol atongI
n'are nomai on Domn8; togi favorigii mi bufonii flringoloi
sont Dommtoril 181.
MAKI flringol a lams, el tremor", de veginii sli
gel: n Mimi nit ambigiona, kart, sure a kotroni tiara sa,
kaatl si, urofte de ora un antinatia nonoroloi kontra
Ilringoloi srarr : nimik ka shbigionea kanoloi Slatolol mi
ka desbinarea nonorolol, no inkarajean, ne kotronitori.
Hi [Rol, in lok d'a se none atongi in frontea nonoraloi,
anieringat in territorial seg, sag in libertatea sa, sag in
onoarea sa, mi a'l kondage la glorie mi in milenendinl,
se mgaginenite la an resbel de dinlomame, ka Lodovik
Filing in gel 18 ani d'o governare iesaitrIch, Innd Fran-
ca klzosse aht de jos in onnia Irma givilisate !
Kabinetele viklene nrofitl atongi de shbigionea fa-
tal'', a Hringilor kodagi, nu inkeie ko chnuni tratate ro-
minoase mi vItramItoare, atIt Statolsi sl,O, kom un Sta-
torilor legate de dInsol nrin. tratate solemne; astfel as
nrofitat Rossia nu Austria de shbigonea Torgiei la 1777,
la 1812, la 1830 mi la 1848. Toruia, kontra tratatelor
mi totoror drentarilor, yea, Rossiei mi Asstriei Boko-
villa nu Bassaraba; iar ne Moldo-Rom%nia o nosse sob
nrotekunt esklotirr, a kabinetoloi de la St. Hetet sborg,
kare, nrin Regolamentol noreklit oiganikii, nreriara Ro-
mlnilor soarta Galtjiiei, daka Nanoleon III no ne assi-
gura mi no ne garanta aotonomia, konrinn In tratatele
www.dacoromanica.ro2
 18

lisT Mims wi Stefan ka Sultana vilezi aT imnerisloT 01-

tomang.
Kind din kontra firing81 este ambigiosg nil jai-
torn de I8nte, ka L8dovik XIV al FrangeT, vaT de no-
nor81 tie gliverni! 0 grindini de imnosite grelle s'ab-
bate asisnrei'i sure al stoartie gee din,8rmi nara, nentris
sissginerea 8nor hate de ambinie seaki, al kirora re-
sisltat este adessea r8ina sag sklavia nonoris181.
Astfel ne aratm Istoria ne awl konkerangi me k8-
treerag lismea ks sabia in mini, atitngind lntr'o sings -
ri zi mai molgi oamenl dekit (lima mi Xolera In zee
ant Se Intimnli insi ka asemenea ringi ambinionii si
fie nenorogigi In lontete lor? Statol e Wrong 1111 nri-
dat de vingmtori, mi korn81 nalitikg e nimitntg.
Kind Dring81 e innorant iui vigiosg, gee mai
grozavi desordine domnemte in administrania Stat818i;
sing8rele asniragii ale ono! asemenea Dringg soul netre-
',write mi banii, ks kare kormine ouitirea, intimideazi
ne anaritorii LibertiuiT, mi sogrismi ori ye nrotestare a
1101101'8121.
Este ell wrgoliosti? Arati genii mai revoltant
4isnregg 'titre stsn8uni siT. Kalig8la fame din kalal sig
ion kons818 romang. Karol XII zitie Senatorilor din Sve-
nia ki le va trimite o yismi d'ale sale ka sl'i koman-
de. L8dovik XIV intro In flarlament ks gisme de vi-
nitoare, mi ks o bitosuiki In mini, iui zne: S t a b !
sent eg!
De este ssnerstiuiostf, Ilring81 e kanabil de toa-
te neboniile kite not komite nimte kreeri bolnavT.
Ladovik al XI al Frangei, kit a fost de kr8dg In
knegea sa, n'atit fis de s8nerstiglosii kitre finital vie-
nei: kredea ki moamtele Sinuilor i vor nrel8ngi viaua;
skrie Rand de la Roma ant trimiUi moainte de Sinai;
Rana i trimite mite oase bilsimite, nentr8 kare tiranol-
rege i dirgemte nrovinmiile Dyois mi Valentinois, ka
kisin ar fi dirint mosaiile sale.
Lodovik al XIV, nrin revokarea ediktolisi de Nan-
tes, gonemte din Franca neste o soh mii nrotestangi,
kare d8104 In alte uirl tolerante indostria mi kornermusl
for Inaintat,
www.dacoromanica.ro
 19

Kind Mingo] este ong konill 8, Nagle este jo-

lrbria ambiuiilor mi intrigilor kortezanilor, kari tormentl
nonorol In nomele seg. Don% legile iivile wi done bo-
nol simug, on konilg de 14 anT e MSS sob tateh, ne-
nohndose Immoi ne sine mi averea sa ; done koditiele
monarxikg se Breslin one Is% on konilg de 14 anT noate
governa kom se kade ong iinnerig de milioane de indivizi!!!
Eliogabal avea mind 14 ani kind s'a orkat ne
tronol Romel. Karol VI wi Karol IX eras In etate de
13 ani, kind s'ag orkat ne tronol FranueT.
Daka Hrinuol este bbtrbns, naive se resimte de
dekrenitodinea monarxoloi; o voint n nesigorn, o minte
slIbitl, ong kornis roinat: eats garanuiile intereselorg
n oblige! Daka Statolg e ameninuat de vr'onO resbellis
din dam., elg sakrifiki, total nentro liniwtea sa. Niwte
asemenea Ming no sont eT romna komnlet% a Nauulor
e govern% ?
Film II, regele SnanieT, renoarth gele maT illostre
viktorii la 30 de ani, sosuiind singor lonta kontra Tor-
tiiel, Frangei, Agliel, OlandeT, nil altor state. La etate
de 71 de anT, Filin devine timidg ka on konilt. En-
ilk IV al Frangei nrofit% de abbigionea sa, vii Inkeie
mum de la Vervins, atlt de desavantagioan nentro
Snania.
Lodovik XIV, kare In flOarea viegal sale imnosse
voinja sa Kori iI, IlarlamentoloT, Frangel, EoroneT Intregi,
lustre fnitol vieuel devine joknria Iesoiuilor nil a Doam-
nel de Maintenon; auenitia ilg imningg la akte nronril a
Intoneka gloria onoi governs illostro, tie a dat nomele
sIS SekololaT in kare a trmt.
Kind Hrinuolg este desfr%natit, nimenT no e
sigor de averea sa wi de onoarea familieT sale. Kochi
din insouirile 181 skandaloase aping fntr'o zi mointenitoril
Tronolol, wi kaosa nenorogird nil mind StatoloT.
Enrik III, regele FranueT, dete esemnlol velar maT
skandaloase wi revoltante desfrimizT, Mint nana refos%
a le inregistra, nentro resnektol Intre nodoarea noblikl.
Lodovik XIV avea zee metresse nringinale.... EIS
zigea lot Kolbert, kind vedea vr'o femee fromoan :
Kolbert, trimite'mi In 0114 ne blrbatol aueleT femei."
www.dacoromanica.ro *
 20

tie Inkredere mi resnekt not insufla nonoroloi ase-

menea 11'1110, kari disuregis tot qe e mai sakro bite
soqietate? Ks toate aqestea, kurtezanii, qe nrofihs de
slibiqiunele an stravagangele Ilringilor, net rekomand%
mai num Hostel-it-1)11ff delost ka modelori de magnani-
mitate, de nal,' iotisnig, mi alte enitete, demne de ninite
koitezani.
Makiavel Insult ziqe :
'lei qe din simn hi metisgeni ajong8 Ilringi, ajutagi
de Fortorra, Para a avea kabtigile merate a governa,
sant foarte nerikolomi Nagillor qe losrmueskg : ei nerse-
kat% intlig ne vim kari le as Inlesint arkarea la trong,
ka sis skane de nunte yensori &gantor, ; se inkungiuris
anoi kis oameni de trauma lor, kari '1 disk di ent la nei-
rea for mi la ruina Statuloi."
Sekalol XIX e nling de asemenea esemnle: asfel
I's Murat, ex-regele Neanolei, kare ka general8 alit lisi
Nanoleon I ft; o minune de bravura; iar ka rege fit as-
solot, krudg, ingrat kiar lustre avela Imola era datorg
koroana Neanolei.
Kand liringul este r is i ni to r '8, averea nublikl in-
fra toah in nongele favorigilor mi favoritelor sale, &milts'
ells twig d'InhsigNesertintul qelor mai skandaloase fante.
De este av ar ts', Ili 1401 imnorareams ne getigeni
kit iinnosite grelb.; merge Irani a fabrika monedi fahra,
ka Film de Valois (1328); sag nretesta on resbel8 im-
minentg, ka Enrik VII, strange milioane, mi anoi anung%
los Ilrovedinge 'mi a Intors mile sa asonra nonoroloi,
slosnnd nagiunea de on flagel8 siainnntitorts' ; milioa-
nele inn ranrang in Mile Desnotului.
In fine, Icandtiringol8 este kro d 8 sag f ori o s 8, niqi
on yet-wants' no skani, de form loi selbatiki, : Para a gine
kontg de demnitatea sa nringiara, ka renresintantg al nagiu-
nii, se koboara nan-a a insane, In lokuri nablime, mite hinge
lie no nierits dekit disnregul; nrin mite asemenea fan-
te ung lliingg nerde nrestigial de Domnitorg.
E grey nentru on non818 k-an d kri in a e In k a-
nal nziter II, kum a zis Vittore Emanuele, f -ak -and al-
losione la 1'1181 regelui Bombe. Dar mi i in bem 11 it a-
t e a in t r net -as no e mai num fatal'a onol nonolgs find
www.dacoromanica.ro
 21

kb at8rtgi ministril nerfizi ml infami sbgrouri, nonorolg

In n8mele Bug Ilringg ka Lbdovik XIII.
Mntea se Inflo', singele se revolts, gtind gine-
va in Istore krozimele, barbarile, nebsniile nor trani,
nisk8i a fage nenorogirea nagilor ge g8verni
Eati o skid renede a Desnogilor. Kare nagione
n'a avot desuon s 'bT? lag de nreferingi Franca, nen-
tr8 sunbatiile ml affinitatea noastri k8 agestg non81g, mi
nentr8 kb Istora sa este gea maT av8ti in virtzsgi mi
krme. Din 67 regY aT FrangeI, L8dovk IX, L8dovk XII
mi Enrk IV foi sing8riT adeviragT sinful aT nonor8-
181. Mernoria for e bine kxvintati de nonor81 frang
find kb ag g8vernat kit drentate, Ito ingelengi8ne, 1(8
natriotismg. Omenrea va skbna k8rind de Mg aver
trafkangI aT esistinjiel, aT liberty iT mi aT onoarel sale; va
skina, kind Adevirdl tut hatga N or nitronde toate4nimele.
Kind annir8 Krist kit morala sa de Drentate mi Fri-
gie, 8n flosof al GegieI zisse: IDOLII SE DZSKS !
Done revol8gia frames'', de la 1830, on den8tat
zisse in kamera Frankel: REGli SE D6K23!
IIon811, domnirea voastr'b se anronie; nrenaragivi
dar, sere a fi demni a n8rta sng8ri koroana ge de se-
k8II agi instreinat-o Desnonor vostra, time din kabsa
egois818I mi a k8niditigiI, sorginte fatal%
a t8t lor neferiviriloromxlol, zige Marele Volney.

Ling8utitoriI Ilrini ilor assolsifi obigntscskg a'T kom-
nara adesea k8 b8ni1 itiringI de familie; inteadevir8,
kind el ar fi nentr8 nagstil urea ge s8nt rybringii lien-
tr8 koni lor, g8vernul desnotk8 arg fi vela mai are-
ferablis' ; dar ge s8nt oare gel maT msljT llringi nentr8
nonoli ge g8verni? Se little de togi
Kare e missibnea 8n81 narinte? A lamina, a kon-
sola, a 8b, a ingrij de kon181 sag, a se sakrika in
fine nentro frtskt81 amor818I sig.
A g8 v el na, este a se devota, zige Louis Blanc.
Desnot81 insv nrivewto Stat81 ka natrimon81 sag; un ne
uetigeni, ka nUnte servi sag sklavl, niskogi nentrs a'I
molgoin toate shbigonele, toate nassixnele.
www.dacoromanica.ro
 22

Sine nrokari, Desnotsla valetas Lai mesele sale

vele lsksoase? Honors!!
Dar avele truari brilliante, wi avel kaT fsgowi wi
mi,ndrii? Honors!!
Dar a8r81, ks kale Desnot81 Ind nhtemte kids ii,
nine mulasmeinte toate varabuile? Honors!!
Dar avele ostirl ye II urotege trona mat molt de
kat nersoana, averea ml liberhuile vehuenilor, vine le
yarn, In tesabrol Slats 1st? Honorol ! wr nomal nonor811
Honorol d1 wL a8r81, wi libertatea, wi smigele. Des-
notol di. nonorsisT lanusrile, temniuele, sibnzorltoarea!
Avesta se numewte governs nbrinteskS!
K1,nd in familiile domnitoale s'ar sovvede o serie
de flrinui, kari se nossede gel nsuin kalitiUIle verste
de ziarol Vanderer kandidauilor de Misnivinalihut koms-
nale, (1) fie kare ar zone: Eat% finite Hrinui ks mi-
1 a 1sT D 8 m nez e 8, chrsiut nonoarelor nentrs ferivirea
mi gloria lor."
Rombold a zis 1E8 molt sniritii : Nsmai atonvi
a'mI krede in ssveranitatea Desnouilor, ki)nd '1 am's' ye-
dea ni)skindsse ks nintenT la kiIkiLif, iar ne sonamii for
k8 o mea In sninare."
ge vedem In sovietate? in lok de o serie de Ero!,
o serie de tiranT infami.
Domnezeg, ale ki,roia atribste s8nt b8nItatea, ra-
uisnea, drentatea, n'a mast destina milioane de filnue la
monk', la miserie, la sklavie, nentro bon a n ere
sail nentr8 k a LL ri v i 81 snor familil ye se kredil renresin-
tempi divinihuit nre ni,nnntS.
lll'anol Desnouil zikg nonoarelor : Not sontem
Domni ssverani at nImIntsIsi. De la DsinnezeS umein
koroana uii dientorile noastre; nrin ormare, ssntem ant
jos imagine fieleh a Tiro\ edinuei."
Blasfems! Nelegibire!
Done D smnezeil, oil'sl este nre niamiant Domnslii
sisNerang al nyi,nrbntshi. Astfel zive logika, astfel ziks
legile eterne ale Natorei. Nauisnele dar, find o mu-
(1) Vert Romins 1 dela 9 ,Devembrie ansl trivetatil.
www.dacoromanica.ro
 23
nine de oamenT, elle singore sont adevirauil tui singaril
uoveranT aT nimint8181.
Daka Hrinuii mina drentsrile for de la Domnezeg,
daka se kredg renresintanuii aitil -jos, fie ka Dom-
nezeg btsni, drenui, rauionabili; iar ns setomi de singe
mi de rinire! In lok d'a mine nonslif in sklavie, dea-le
libertatea qe Domnezeg a dat'o tstsror oamenilor; mi
Hrinuii se vor nstea nomi atond, ks drent8 kovintg,
11-13RINV HO 110118Loi. Nsmele for not fi tnskrise a-
tom! In Hanteono 1 omenirii; mi memoria lor, binekovin-
tati de nonsli.
Am aozit zikindsse nentro notentaul: Hers o a-
na kanolai Statoloi e sakri mi neviolabili;"
mi am Inuelesg ageasti aksiomi 'nolitiki nomai nentro
Hrinuii gel virtooini.
Dar nersoana uetbuenilor, ns este oare sakri mi
neviolabili? tie fell Triditorol de natrie, naromidol,
assasinol, este jodekat, gilotinat; mi Desnotol, kare kon-
damn% la sofferinui mi la sklavie millioane de sofflete,
kare komnromite demnitatea mi indenendinja Statoloi,
kare attenteaz'b la vialba mi onoarea a milioane de gets-
gent, nersoana wield Desnot ar fi neviolabils wi sakri?
Hli nentro tte oare? Nsmai fiind ki s'a II5S d'asonra
legilor?
Dar kan 81 nresonone inuelengione: kid kenol di-
rige imma, wide nresidear amoral de drentate mi de
libertate; kanol dar konclutie kornol, Kind 8n omit ko-
mitea o krimi, In sekolii trekoui, legile barbare i tiia
milnele; mai In srmi i se tiia kanol, kare a ordonatg
miinei a komite krima. Daka legea ar fi fost etutabili,
ar fi nedensit de o notrivi ne desnot8 ka ne sklavg, mi
Istoria n'ar ft nlini de Neroni mi d'Eliogaball.
Agi anostolii Desnotismoloi obiekteazi:
Daka Hrinol n'ar fi neviolablg, ar fi ne tot mi-
note ssbt ameringarea akosirlor fable; mi demnitatea
sa soverani ar soferi avind a se &AMIN Inaintea ma-
gistraitilor, tie suet in genere kreatorele sale."
Resnondem attestor rentile ale noterii:
Mare Ilreinedintele Statorilor-finite din Amerika nu
este mi etg kanol onel nauioni libere, de milioane de
www.dacoromanica.ro
 24

indivizi? Este ell mai nsitins saverang dea tOlii so

verang assolsir Nsintti Alesolis anal nonslit liberg
este aderbratbl ssverang, hind renresintantol legitimg al
isoveranitIgii nagionale. El bine! llremedintele Stato-
rilor-Zinite este sssnendat din Ina lta sa fsnkgisne nentrs
krineb de inalt% trldare, mi jsdekat mt kondamnat ka
met mai simnls met%geang. lIersoana sa no e hrmi sakm,
mil neviolabill; ks toate astea ns este tsrmentat on mi-
ng de alisslrile faille; din kontia, in temerea k% va fi
mi ell, ka tot lietwansl, jsdekat mr kondamnat, nentrs
trulare de natrie, sag alt% krim% renressibill, KansIS
Statsrilor-bmte r%mine omg de omenie; lar nentrs na-
me, ageasta este o garangie molt mai valabil% delcbt8
neviolabilitatea 1Ti injilor assolsgi.
Neviolabihtatea regilor assologi este o monstrsosi-
tate moral% mi nolitik%, nekonmatibill ks logika sinl-
toas% rfir ks sniritol sekolslsi in kare trbim.
Uinta on lozol governs treble s% fie femirea no-
norsIsi; ksm noate dar sn fIingg, dun imagina me
am tras, sz fak% sng nonblg fermit?
No no non! zikit adoatorii noterii. Ilringsl
gsbern% ks ministrii, mi troinsl s%g treue in mointe-
nire de la tat% la fug; ageasta, in interesol StatsIsi."
Meast% dokrin% komod% fame ne IIrrnjjri assolsgi
a se krede in drent d'a komite on me krim%; fie el on
klt de nekanabili sag stsnizi, n'ag nevoe de talentele nii
virtogile merste nelor kemalli a governa on 1101181; des -
tsl sm se nask% ne trentele trons181, ka s% float% go-
verna milioane de indivizi. Kultora sniitslsi mi a mr-
mei e nedemn% de on Ming's' assolstg; i se nressrisne
nitiingat de a governa fin.% si konoaski mikar nrimele
elemen e de Geografie mi de Istorie!
Ssfferindsl se adresseaz% la medikg; Innd mediks1
iiioare, are a se adresa la fins' medikuloi, kare este kroi-
torg, mina nentrs losv%nts1 In este fig de medikg. NO
ste o 'mat% nebsnie? Eat% ressltatsl evidentS al in-
norangei, al sklaviell
Snerbm k% ks Isininele nrogressalsi ereditatea ti o-
nislsi va disn 'area, ka alto inslte assorditIgi, kari :an fost
mormIntsl libert%gii mr neirea normal elor. 'shindig mar
www.dacoromanica.ro
 25

kontrarig, mai fatal8 libertIgii wi feriviril onsi nons18,

de kit ereditatea usterii sistireme.

Trekind renede asonra aktelor snoi govern8 asso-
lot, ne onrim mai Isntlsi8 asonra imnositelor, ka lieu* lie
isbeiute direkt interessl nonorolol. Kare este rallionea
imnositelor sob governs! assolst? VOINUA DES110T8-
LM. Elk ziae NagieT: am nevoe de kstare soma; or-
dons ssnsunlor mei s'a o verse in Rasa Vistieriel mele
in kutare termen. Ministrol me8 de finanlle, ajotat de
ministrol mein de resbe18, este insisrainat ko stringerea
banilor trebisinaonii nentro metresele mele, nentrs ksr-
tizanii mei, nentrs fonkionarii meT, nentrs valegii mei,
nentro rodele mele, nentrs nalatele mele, Reran; snio-
niT mei, nentro soldallif mei, wal, wql... Ageasta e
bona mea nlivere. Am ordonat.'
Lili imnositele se fmnlinesk8 Indati, la zioa fiksat'a
de Desnot8.
Dar oare kontriboabilol n'are wi ells drentol a kon-
trola ne Desnot8 mi ne ministriT IoT nentrs Intrebrsinlla-
rea banilor ire akkoardi Statslsi In folosol Statslisi?
No; fund los sob regents' assolot, averea, vialla, onoarea,
libertatea aehgenilor sont nronrietatea DesnotsloT, a lcb-
roia nersoani este sakri, mi neviolab ill,. Jomitate
din iietislleni sont arming nentrs a eseksta aeetaltis jo-
nmtate de kontriboabili; Desnotol nliterute ne soldagi
sure a jam nil a martirisa ne qei lalgi eetlileni, nentro
b s na sa nheere. Eati logilos! Eati teorie fromoan!
Venires la fonkllionarii nobliql. rte sont aaeintia
sob repairs' assolst? be la ministru nine la konistit,
togi ssnt slogile urea nlekate ale Maiestwil sale desno-
titre: kreatsrele kurtizanilor, ale metreselor, ale favori-
llilor Desnotslisi. Ilatriotism8, talent8, virtste, pint mo-
tive de esklodere, de nersekollie, sat asernenea regim8.
Kardinalol de Richelieu me in Testaments! slit no-
'add' : daka in nonor8 se aflis vre on omit de omenie
(honnete homme) monarxol sas se fereask'a de &bassi."
De tie oare? 'Fluid kg, asemenea birbat este on skan-
dalls nentro on govern8 a lebrola bans este arbutrarisl,
jafol, korsaingionea. Mediokritatea, intriga, bassellea:
www.dacoromanica.ro
 26

sat% titlarile de rekomandauie sob gavernal n 'LH nteskg

al Desnouilor.
Inteadem, Desnotal are nevoe de oamenT devo-
tale nersoaneT mi intereselor sale; interesal nauionmlg e
sekandarg. In genere, sob governele desnotive, fankuio-
narii noblimi sant oamenif meT maT flrb onoare, fIrs
nrinmine, fi,ri instrakuiane, fir% moralitate, hri, natrio-
tismg; ini ka toate amestea, Desnotal se nare kb tot no e
sigor de devotamentol lor; Immi e nevoit sai-I lege nrin
jaramIntg de kredinv, ki.tre nersoana sa, in namele ki.-
raia administr% sag jadelm
Dar nentra asemenea ImniegauT, la me folosemte
jannrantol? No este o karat% form% banah, o ironie?
Li se offer% o fankuiane mai lokrativl, mi eT feta indah
alt jaramInt ...
Intr'on govern liberalg, jammintele imniegauilorg
sant nefolosttoare : lo)mT in fankosni rb keatin oamenl
kanabilT, josti mi integril, kari n'ag nevoe a jora ka ra
se konforme ko legile somiehuiT. liontutiinna treble Si
fie nentra fonkoonarg o barter], tarp, d'o mie de orT mai
siva.% delmt jarminntal imniegauilor de sob governol
Pass 1 o t8.
/titre Assolatismit mi Libertate e am de moarte, res-
belt neiminkatg. Desnotal S'Il huh nekontenit ko sni-
rital de nrogressg mi de nemoluamire al nouoroloi me
tiraniri. Eat% Rentals me toUT Desnouii flateavb ostirea,
ko kare kredic a sagrama nonorol, sob uretestg de lini-
luta nNblik% mi de anlrare a indenedingeT najionale....
Lamina s'a Phkat asanra ostiref; ea az! Inii konoamte inis-
simea sa mi ne inemimii HatrieT mi aT limanthuii.
Ne vom bate ko vrbimaulii ihrti, jar no ko
fraftil nomtriT kari reklanm Drentatea mi Libertatea, rbs-
nanserb bravil Mull ronmni la 1848 Domnaltil Bibes-
15, qe voia Si nitrate nalsol armatel, sure a fame din-
tr'Insa instromental rangerosg al DesnotismolaT mi alit
IlrotektoratalaT anmgitorg.
Onoare militarilor ronnni de la 11 Ianig 48 mi 24
Ianaarie 59!
Franuil, strbmoinii Franmesilor, ns'mi rbrsag sIngele
centre kanrigibl WI mertele Ilrinuilor lor : in frantea us-
www.dacoromanica.ro
 27
tilor resnektive, Rringii for Ind strata onoarea atakats
to sIngele for nronrig, sag terminag yearta nrin lmnsks-
yiane; nrin armare, oil ye skim, de a sobjoga nonoral
nrin ostire linsea flrinuilor franyi.
2in non81, ka an indtvithi, viten% la band sag
traig, la fermirea sa; total dar ie ertat nentra ajangerea a-
gest/a skorth, ne list fanta sa n8 vatsms interesele yelor
laltgi; de aqi ar arma, ka o konseyings logiks mi nata-
rah, ka zing nonalg ar natea sksna de tiranol ssg, or-
donsnthei mai intsig nrin renresentangil ssi a se da jos
dons trong, nu a se done in esilig; sag daka Desnotslg
rebelg keama omtirea In ajotorol sag, sfsrsnrhnda'l no-
terea nrin notere. Fanta insa yea mai sublims, find
yea mai dreant'a mi yea mai logiks, este fanta hi Va-
mington mu a 18T Garibaldi, kari liberearh naniile larks
ajatoral nonoroloi Immlat.(1)

(1) Veil, nentra komnletarea avest8i sajetg, artiko181 In-

titolat Assol 8 ti sm h 1, din Revista Carpatilor a D-14
G. Sion, Jana 181 Wig.
www.dacoromanica.ro
 Constitutia.
tle este regimol Konsitonionalg?
Eng governg de transigione de la Desnotising la
Rena lila.
Sa ltol find straordinariS, oamenii as imitat Natoia,
kare nrogede gradat in toate onerile sale: earna e nre-
medotl de toamn1; mi matoritatea, de konilhrie mi de
nobertate.
Bono lii, trekand arm starea de barbaric ms de ti-
ranie, nomai arm Konstitogie not ajonge, fir12113s1ALL4
nerikolis, la agea form, de governs kare nrokorb
geftgenilor summa gea mai mare de ferigiri nossibile. Na-
gionile kari as voit a trege de odat% de la DesnotismS
la Renoblik 'a, fIrt, a fi nrenarani mai 'nainte nentro a-
geasta, s'at intorsii iarmni indatl la Desnotising, ingeno-
klagi de ni%na de feris a onoi Diktatorg ka Cromvel, ka-
re a governat Anglia mai molgi ani sob titlo inokritg de
nrotektorg.
Filosofii Frangei din sekolol trekot voiri a desfmin-
ga intro zi o monarxie desnotikl 'me avea o esistenwh
de dooisnrezeme sekoli, inlokoind'o d'odatl ko Renobli-
ka; tregerea ageasta renede de la intonerila la lomin%,
aronlo, nonorol innorantg in Anarxie, estremitate fatah
ka mi Desuotismol. Ko toate agestea, minikarea Frangei
de la 1789, sfIrtmlnd langorile Assolotismoloi feodalo,
nrenarb indenendinga agestei nagioni, mi nrintr'ansa, se
insnirb kredinga liberi,rii totoror nonoarelor 'me gems
Kilo, sob jogol Desnotisnioloi. Generagionele treboeskg
kreskstc din leagIng, iui nrenaratc nrin edokagione mt
www.dacoromanica.ro
 29

instroknione nentrs governol nailioneI nrin time nagio-

ilea. Karol gel Mare, de ar fi broskat ideile mi nrejs-
&wile Frangesilor din sekolol nil, ar fi notist elg reomi
In marea sa onerr de regenerare, kare onoarb memo-
ria sa?
Kind on nonisl ka Iliemontele are ferigirea a avea
on firing's' ka Vittore Emanuel, nonolol amok binekovin-
ti, regimol Konstitoigional8', kare'i Inlesnemte flrb sgs-
doire tregerea de la sklavie is libertate.
Uinta noastri, analisbnd regimol assolot mi kons-
titogionalx, este a nroba ko Istotia, ne de o narte, Kb
Desnotismol rising e la mod'', in sekolol XIX, fund ne-
komnatibilg ks lominele atiestoi sekolg; iar ne de alta
Kb, sob regimol konstitoilional, total atirrn de la Kansl
Statolol, kare, in virtotea drentorilor gel akkoard% War-
ta, noate domni sag ka Karol X al FrangeI, sag ka Leo-
nold al Belgiei: mita se rezima ne arm a te, atiesta se
razinal ne oninionea n oblikl; ded, done kom s'a
zis in nrinvinaa resbelolbI din Krimeea, No ARMATELE,
III 011INIoNEA floBLIKI REIIOARTI ILEA DIN ORM'b
BIR8INU'b.
in toate Statele Konstituilionale, mikiar assolote, bus-
sole governelor kat' a fi oninionea n oblikl. E foarte
gremit dar D. Kosta-Foro, ministro nostro de interne, zi--
kbnd kb no'l nas% de oninionea noblikl,(1) kbnd
kiar Aostria se inkiirb azi Inaintea el. (2) Ommagiol offigialg
ados oninionei nobliue de InsomI Nanoleon III, Eroolg
de la Solfermo, nrin dekretol de la 24 Noembrie, este o
nrobi eviuenti de noterea mi maestatea agestei regine
a Sekololol XIX, kare va deveru, kx nrogress51 'smile-
lor, smpra DOMNITOARE A GLOB8L81.(3)

(1) R0'1111'181 Nr. 348.

(2) Rommil Nr. 356.
(3) Este on mare triomfg, zitie Vanderer, nentro noterea
oninioniI noblige, daka on soverang atlt de nsternikt,
ka aktoalbl Domnitor al Franjei, se vede nevoit, in
momente krittue, a Inge annelg la surijinol el."
www.dacoromanica.ro
 30

S.

Yonarxia Konstitisuionall, astfel kism o vedem In

Esrona de vr'o 50 de anI inkoa, n8 este alt delilt o a-
ristokrauie de bani koronat% de an rege.
De la monarxia konstitojionah la monarxia asso-
lot% e nurnai on nass8. Eat% nontorile de assemnare
intre aveste don% forme de governs:
Koroanele ambilor Dringi ssnt ereditariI, in narte
blrbIteask%, done ordinal de nrimogenitum.
Ilersoana ambilor Domnitorl este saki.% mi nevicr-
labill.
ArimndboI itS drentol a deklara resbelii mi a Inkeia
nave: adiki, a komanda ka szsveranI ostirca de an% mi
de oskat.
AmIndisoi not inkeia tratate de alhange ko lInnipI
stremi. .
AmIndisoI nisineskS in toate ficnknizinele Stal3131".
Anandsoi distriboe titlsrile, deninitnile, resul%-
tirile.
Eat% mi nontorile In kare differ% ameste dui% for-
me de governs :
Illonarxiil assolut imnone sings'. Nalli3niT imnositele,
mi le Intrebsinnear% done bona sa ril ,sere.
Monarxiil konstitisgional no noate fiksa kotitatea im-
Hositelor, mi no noate determine modal intrebsinipril lor,
delcht nismai ka konkurs31 Adinmilor legislative.
Melia lime singsr toate legile, fix% kontrolol ni-
m3n3I.
Avesta no noate fare nit!" o lege Fora konsimni-
nrant31 listen! legislative; are 111S71 drent31 de onn3nere
la legile fakiste de Najione nrin renresintaimil Sli, arm-
tr'sn V e t o, dune esemn131 tribonilor renisbligei romane.
Gsvern81 assolst ssrn% nonolaritatea kanisloi Ste-
t318I, ka In Austria.
Gsvernal KonstitismionalS sisrn% nonolaritatea minis-
trilor, ka In Anglia.
Kolo, regele e in nerikolS : abdik% ka Ferdinand I
In favoarea 181 Frangisk-losif; sate este gilotinat de no-
nslil, ka LscRivik XVI la 1794.
www.dacoromanica.ro
 31

Id, ministers) soffere isbirl din nartea Kamerilor

sui a Oninind nublige : este dat In jadekatb mi kondam-
nat done aktele sale arbitrare, illegale, antikonstit8uio-
nale.
Sont nenolitid dar age! ministriI konstitisuionalI ka-
li se serve los nersoana Ilrinu818T ka ko on nai avant sat
o narbz.b, sure a'mI skoza sag legitima aktele for arbi-
trare sag desnotige : nrinuol find on n r in xi in i g, ong
stindard g, este nrin zsrmare flaw% ideal's.: este ima-
ginea BnitbuiI, Zeea Libertnii; a koborl dar ne Ilrinut
In arena Intelor nolititse, este a'l degrada.

in Franca, sob regimol konstitRionalt, Naulanea

akkorda regel8T, ka nrimolsl funkuionarg al Stat818I, sob
titlo de dotare mi de lista givi 1%, atwea banI in-
Iva s'ar ti note Intreuine ko dinmiI o ostire de 50 miT
soldauT, cel nbuin.
/3n rege, a zis Rabelais, no traeurte los insuin."
Istoria ne arah on nonol din India, foarte go-
losis de libert'auile mi finanuele sale; elg hk8sse o sta-
tse kolosah, in mlInele kbria denossesse Marta konsti-
tallionah. Agestg rege-a8tomatg avea on indoit avan-
tagig assnra mdtorg Brine konstit8uionati, s. e. ka Ka-
rol X mi ka fii8I Is! Bomba : kbd traia ks area n8uin,
mi n5 nzstea korromue Naunnea In folos81 sbg mi al di-
nastieT sale.
Ilremedintele Statsrilor-finite are n8mil 300 miT
lei (ban! d'ai nomtrii) ka lists givih, los kare n8 noate
korramne ne membrii Kongresslo!.
Regil Snartel se fbleag ko sbrbda for : avbuia as-
tor regi sta in virtouile mi kaliftwle for nersonale.
Ni se va obiekta, noate, kb demnitatea nauional%
reklamb nentro Ilringi lista givilb, k8 kare si, neat's, ni-
ne on trend demng de Alesol one! nagianT soverane.
Resnondem : 'lesarg ko barn! din Gallia a kne-
wbrat ne Senator!, mi a devenit tiranol Rome!.
Ministri! mi Inaluii fonkuionarl al Statbla ar notes
avea nimte rem8nerard ma! modeste, In interesol Slats-
181 kiar : ko jomatate leafa for s'ar notea intreuine ma!
www.dacoromanica.ro
 32

mslte mil de alma-atoll aT libertIgii mi aT indenendingei

nagionale. K'and resbe181 eoronean orh la frontiere,
kand Static lg nhtemte dobanzi nenti o datorfile Mate,
de esemnlo, ko okkasionea invasionclor katronitorilor, sag
a vre ?mei kalamitIgi noblige, Statal e dator a fage eko-
nomii, Ingerrand de la imnoginarea leforilor melor area
marl ale inalgilor fankgionari.

Dreutol lie &a Marta Hi ingolui de a fare resbelg

mi a inkeia nave, de a disnane adika de toate forgele
nagionale, este adesea fatalg liberhiplor noblime: laiii
is-n Ilringli ko anlikari desnotne noate anola Konstitagia, ,
noate deveni tirang, osorrrand drentorile kamerel sob
nretestorl assorde, sag formIndo'ini o kamera a sa, ka
Bibesko la 1844. Din klgi flringi konstitogionali .sont
ail in Eorona, abia dool sag trei se not norm 1Iringi
konstitogionali, In toah singeritatea karantoloi; tiel lalgi
togi vor a se emangina de kontrolol ministrilor mi Oa
Kamerelor legislative. Esemnle destole in istoria nom,
lilor tie traeskg sob regunal konstitogionalg.
S'ag rant regi kari, in timn'is' de nave, mi sob
nretestori ridikole, as boat komanda &merlon, a (until ii,
kontra sniritalisi Illartei nu a bonalui smug. De ar ko-
mite asemenea regi lire o greniall, vine este resnonsa-
bil de fanta lor? Nomal ministril, singori resnonsabilI
de toate aktele Ilringoloi konstitogionalg; nomai ministrii,
kari as inwadoit regeloi a'ini insmni drentori lie no eras
de komuetmga sa. Regele, ka nersoarra sakr% mi ne-
v io 1 a b il %, no noate ft &SIMS la null o nenalitate. Es-
te oare drentg mi logikg a rratimi onol nentro kolna al-
tisia? Komniagenga ministrilorg, in asemenea kazori, es-
te maT malt delcat o komnligitate. Regele fate lieea iie
fakg togi regli lie tindg la assolotism8; fund Inn nosy de
Rlartl, snre asigorarea Statoloi, sob totela Kamerelor mi
a Ministrilor, ameiutia ormeava a soferi nenalitatea, ka
nimte garangi mi kostozf aT libert'agilor nablitie. 1Nomai
Nagionea nrin alemil sIT, kari renresint% int'Jresele ge-
nerali, noate akkorda diktatara (noterea assoloh) snot
orris nrivatg sa8 riablikg, in krise emminente, kind adika
www.dacoromanica.ro
 83

/itertalea se nntionalitatea ssnt In nerikolg : esemnis4

diktat8ra 181 Ilintimats m'a 18I Garibaldi. Dstre trege-
rea ueriko1818I, diktatoriI den8ng mandat81 in trivia no-
nor818i. ginginatis se intoarn% la brasda al ratr8I8T, mi Ga-
ribaldi in inshla sa favorite, del enindg simnItl getlgeni ka
mat 'nainte.
S.
liar eat% o nek8viing% mi mai mare: adikt,, dren-g
dxI assolsi dat de Illart% tegelsi de a deklara resboln
mi a inkeia nage. In ori ae kestasne, mai anevoe
se noate inwela Nagasnea intredg% delnt 8n sing aril in-
dividg, de 'I am nres8n8ne kiar genisl nolitikg 11 181
Nanoleon Ill, tee iikg! inSmul Eros! de la Solferino,
unit dekretsl dela 24 Noembrie, a gedittg Nagnsnei ns-
terea sa quasi-assol8t%, ka si, skane de ori ge resn8n-
dere k%tre Franga mi kitre istorte, in raga gravelor
evenimente tie se not int%innla neste utsgai in E8rona.
In genere, 1lrinL u sznit aril:1100 a abssa do nste-
rea armat% 'me le Inkredingeazi, ,Nagi8nea nu ntr8 antra -'
rea Nagi8nfi : gloria Imbatr s8r/et8/ mt orbewte mintea.
118gini s8nt Ilringil kart 8% alerge Inaintea doringelerg
Naguinel, Pm, a amtenta mIkar stintotnete revolugieT, k8m
a zts Nanoleon III.
Kromvei ar ft ntstist-elg oare szsgrisma libertatea An-
glia, daka n'ar ft dismiss de toats nsterea armat' a na-
triel sal le?
S8b gsvernsl Nagi8nei nrin InS11111: Nagionea, nri-
m81 generalg al armatelor, fie ori gine, nnittienite ordi-
nele salle d'a drent8f de la Newtons nrui renresentagil
s%T; elan db kontg Kamera' de toate aktele sale; mi este
forgat a lakra n8inal nentrS Nagitsne, s8b nedeans% der
a fi kondamnat deka va 18kra kontra intereSelor Hattie!.
(le noate onnsne Nagnined 8n8I IlrtnjS 're s'ar in-
gerka s% us8rne n8terile n8blige7
Refos81 sangionirit b gate tort, va zive'
qinev a.
Dar mine are nsterea are Ali cirentatea, nrek8m ni-
ne are aria are 8skat81. Italia n'a rustzst skIna de tiri-f
nil RIT delyst onnxind forga la for'g 's; Ins% un ameasta tre-,
ime intrebtinigat% la timnS, snre anis se komnrottuteStat81:
a
www.dacoromanica.ro
 34

3.

Neviolabilitatea regilor este assardi, kind regi.ka

Karol X abase de naterea lor. Este asemenea mi ka
resnonsabilitatea ministrilor konstitajionali.
Rlarta zeie; Regele gaverni ka konkorsol
Mi nistril or.
/Rig mare skriitorg franyesg a nrobat kl, regele
slomnemte (regne), mi lo, ministrii gaverni In fanti;
nentra kavinlol ki el sant resnanzitori de toate aktele
Domnitoralal, ale kiraia dekrete sant nale fin, kontra
s emnatara ministrilor.
Dar Ministrii, fiind alemi de Domnitorg, lid mai
malni se sail= orbemte voinuei auestaia.
Hentra asemenea mmistrii a zis an nabliuistii :
Sannanerea este ilea mai friimoasi virtate a anal'
ministry konstitagionalg. "
Kind nringulg este ong Vitt ore Emanuel, mi
kind mmistral sits' este an Cavour, Hrinnolg nil mi
nistry no not voi dekit ileea tie voemte Nailianea; kind
regele este on Bomba, (1) adiki on tirang, ministrol no
noate fi dekit an kilig (gide).
(1) Astfel a uoreklit nonoral Italian ne tata 101 Fran
giskg II, exregele Neanolei, fiind ki amerinaa ne
tot rnmatisl ko bombardarea kanitalli regatalui sig :
noantea visa revoluii, mi a dooa zi Neanole era no
n In stare dOnkangiarare. Ministril siT, ka Wulf as-i
sigure snruinal regelal, kind komiteag akte arbitrare,
sneria ne Bomba ko revolania maniniani; ml Bomba
ameza indati baterille nentru bombardarea Neanolei;
astfel ostirea sta trel nirni ale anislai in kasarme, ka,
la an simnla ording al tiranalol, si asvirle Neanole
in aerg, ko Manininiti, ko Lazaronl, ko Konservatori,
ka Moderatti, ka total. Devi, ne ageSt8 tirang ma
niakg, nonorolg l'a noreklitg Bomba. Frangiskii II,
fithl sea, a monitenit toate kalitwile tats sig, kiar
mi nebonia; kixii km intern altfel esnlika konduita
1sT de la Gaeta, de a voi SI fie rege kontra voinnei
nallionale?
www.dacoromanica.ro
 35
Se Intnninln gne on ka regi konstitsgionali, ks a-
nlikarT desnotiqe, sn intnlneasla ministrii indenendinui,
kari Si, nsiie onoarea for ml onoarea nagionall mai nre
SgS de toate benefigiile ministeriali; atsngi regele, sag
destituie n'asemenea ministrii, sag i unkaneaze astfel In-
knt i sileinte a densne saruina.
In genere, lIrm ii konstitsgionali Its aniline des-
notige se fereskis de astfel de ministrii n erikslomi,
kari i komnromitg in okil Nagisnii un al Istorii. Lor be
konving ministrii kari s'a fie urea nlekatele sl s gi alle
Maestnuii for desnotige. Istoria Restasragiei Franilel
e nlinn d'assemenea esemnle.
Bsna kr e ding i, (la bonne foi) este nrima vir-
tste a snsi lIrmag. Din nenorouire, tokmai aueastn kani-
tali) virtste linseinte uelor mai mslui Thinui!
Daka b 8na k r e d in u 1, a zis regele IOAN II al
Franuei (1350), s'ar goni dsne nninnntg, nsmai In mime
19 ilringilor aril trebsi at afle snit asilis."
Atilla avea Intr'sng gradg Inaltg agestg frsmosg
sentiments.
Montesquieu gitears In nrivinua aueasta srmntoa-
rele ksvinte ale agestai rege al Xsinlor, ksnoskst In Is-
torte nrin enitetsl, noging lingsmitorg, de f 1 a gels 1 g
1 ism ii.
Ns se kade snsi kanS koronatg sn &Rae min-
oisni Mi s'a uromis fata Isi Satsrnilss nentrs
snsl din offigerii mei; aksm mi se refszn. ET bine!
snsne stnnnnn-tng ka treble Wuxi gie lusvIntsl, kagT
altfel i deklarg resbelg. " (1)
Frederik gel Mare, al lIrsssiei, rekomandi mi elS
llrinuilor fr an k e ua mi onoarea; Insn adaogn : Nu
daul krerninnntg la toate kate snsne sn Ilringg; kom-
naraul fantele ks vorbele; atsngi inokrisia un mingisna
se dais ne faun, mi firingulg remine ueea ue este elS
In reenter, (2)

Kg neviolabilitatea. mi ks drentsl de graiie ge Mar-
ta akkordn regilor konstitsgionali, el notg konsnira In li-
(1) Mnrrea mi knderea Romanilor. (2) L'anti-Machiavel.
www.dacoromanica.ro
 S6

*flute kontra libertsuitor nablige. Si na sitim its er

Atorba de rept ka anlikIrT desnotilie, fn m'na lobrora
Marta e o atm% ka ciao% taimsil esemnla, Hero 18 X at
Franueli.
S's nressnanem an rege tie asnir% la diktatarb, Ia
tiranfe; nentra a'icasta e18 se serv% de toate mijloamele
de lustere nil de korrarigiane de kare dismsne an Erring&
konstilbuionalit; dar skontif tiranalat se demask%, nil le-
gea isbtaite Ae komnlout Lai, kriminati de Malt% trr,
tlare-;. to age& lege risnelit% nei soana regelai, kare um-
tea Iasagramarea Itherhutior nablme: furitl ks, kiar du-
n% teimenil Konstitaumml, nersoana regelat e s a kr%
nil neKiotabilb..
K%tre a'icstea, fn. virttttea drentsfai die grauie, re-
gefe 'mate' smhige de la; nedeansa legilor ne komnilt
674, sklimnda't de fa moa. to sa8 de la galere (mink%
silniko). Istoria e nlin% d asetnt nt a csentale.
In asemenea kas8, Nagianea nrin mandatarii; slt
forus ne rege a ns fatie nb8sa de drentbrile ie'i ak-
kord% Marta naniai in interes81 Statalai; ml k 'snd n an-
datarit Naulanit stint insirsmente dotilLe alle regelat, no-
norali1 revoakl. mandatal ion, onamilt forua, moral, la-
,forua 13rata1', Frond' kaasa a jbst-5, triamfal este al no-
,nor818I; fund kT, a-town, kiar ostirea sasuine evoltimix-
:nee, abandonind 8-nit rege tie inteaz% is sagrbmarea liber-
t%uilor native. Soldatal jar% a fi kredintios8 Ilatriel, ns
Tuaniei. Glean; ageasta n8 ia8 de esemn18 ne Franua mi
Anglia, an& gavernele as in,Inat a resnekta- voinjta
nonoralaT saverani4 Itaria, Belnia, Gremia, Serbia kiar
Nina' intl'ajatoral men_
Sro nresbnanem k% Kabinetele ar konsimut s% dew
Aastriel Serbia, In skunb8 nentro Venetia... Ei bine!
Attest8 non818, de an8 mtEion8 de lokaitori, kare de-
trons. dearizi ne si!!, nii kale la 1854 ni-
nx in rebut kt8 la frontier% ostirea aastrialo,, konsim-
ui-va eit care la 1861 a se satiate tikInd la otlitreal
Kabinetelor, Inn.d elle ar dismne de soatta sa Inteanismod8
atIt de arbitrar8 7 Nitif o data! Vitezil nostril vegini,
ar mari Ito tout, inn% fa anal, dek 'st a stiffen ka lIatria
for s% kart, sal) jags' strain!!, ingronsndxse- de vis tit
www.dacoromanica.ro
 37
inbrinintol In kare Venewa zika q Jonrota le de sekoll.
Kredem kb nu Roinii no voi fi maT 1lb gelowl, dekit
SirhT, d.- libertbgile lor; nog el no vor solfoti an asemenea
attentato la demnitatea int aotononua Mr, ka noutlo save -
rang; vort neri toui, nin-o la anal, dekit si vazi Ilatria
loT Mirmea an Stefan ti atalb ka o v ti la o b o rt.
No kredem Ins% ka habnetelo, ommidentale mel no-
din, sb koteze Ia 1861, (done me at konsakrat nrmminiol
meinterveniiii nu al saveranitbgiT 1101101*6 161, 111 I In oima
iiberii Italie a soski ie .sentinQa de mow to a onei
Naktioni, nentro a kiria 111)1-Plate air virsat singele melt
maT eroilit al fulor MI; on asem nea aktg monstroost ar
ft desanrobat, na nomai de n-onslolt ftanvesa mi englesg,
mi de toUT nonolii, kari n'ar sofer ameasta, fund toil soh-
dart intro dinurii, ka mt metigenl onol Stato. Tnnolt im-
4i Na lor a trokotl Azi, kind toate nagionali-
hole se sltoali din momintol sklai lur, ka Lazirt
Ia vonea loi Kristt, azl insowi Holum suei a fi li-
beral, de kitre kiar amele Kabinete kari s'ag deklaratt
arbrl nn nrotektoi NaTonalitinilor inundate.
S'a osservat kb flringli mei boni ais aN at mistrii
boni: Enruk IV ne Sully, Leonold al Bilgiei ne R o-
trer, Vttore Emanuel ne Cav ou Aleaerea nunistri-
lor bola* fame renotailia firinuilor: asemenea mistrii
sont Lai lIrtruploi WI orekile nonoro161; nonoi alai jo-
dela ne Ilr.ngi (Joni mmistrii lor; ar ministiii mei boni
sant ame kart se bokori do stna nn de inkrederea no-
noroloi.
Nimikt, zime on noltikt ala Franvi, no fame ne
fIr ul a uerde resnektol motilienilort ka ministril de-
konsderagi in onionea nobltki, tin ka deasa skunbare
a numstrlor; nnnik 'Moo ka violarea leglor, no To attra-
ge ora gel erali."
Insomi Makiavel zime: Na fakt bonele konsiliori
nrodnia lliingobui, mi nroduma Brinktoloi namte kon-
sle melle bone."
intr'adevir, me at nrofitat ex-regeloi Neauolel kon-
salotaril ale amiilor tronoloi? Kind forget de
nomesaate, Franmiskt II akkordi nonol 6181 1tbcrtbgi wi
drentori, nonorolt no mai krezi nromissionelor sale a-
www.dacoromanica.ro
 38
magitoare; ni resnsnse fiisIsi lsi Bomba ka nons181 fran-
gest' la 1848 dinastiel orlemste : urea t vrz it !
E mare tresart' nentr8 on llringS, ziiie Philippe
de Commines, sn blrbatS IngelentS, kare SI se boksre
de stima mi de Inkrederea Ilring818i; kare S7) fie Pan-
g% &mini internret81 fidelS al dormgelor ini nevoilor
nonorolsi; mi kare tot de oder, S'13 fie Obligati; de Brings
a'i snsne aderusl."
lIentro aueasta treble ka mi Ilringol si, isbeaskl
adevIrL1S; mi ka srb'l isbeaski), treble mai intrmic si'I
simg% In inima sa; dar ageasta e foarte rail! De aveea
vedem nrea nsgini [Emig kari at binemeritat de la Ha-
trie mi dela Omenire!
Mtiloks1 gel mai fatiilis nentr8 sn Domnitor'8' d'a fi
isbit mi veneratS de nonorS, este a no abosa de note-
rea sa, a lokra nomai in interesol Nagismi, a isbi no-
nor81 ka on tat'', ne konit sal, a de-skide institognlor li-
berale, kallea large a Ilrogresssloi, a sakrifika In fine
nartea nentr8 total, natimile mi antinatille sale nentrs
Aderbris mi. Ilatrie.
Gsvernele, ka indivizii, se ksnoslit' mi se jodela
done frsktele lor.
Eat% tie zigeag gsvernsloi de la 1830 nobliliiintii
Fi angel, In nrezioa revologismi de la 1848:
Bage bine de seam) govermil, lo, Franga de la
1847 llama este Franga de la 1780; azi tot Frangessl
konoauite dreutorile nu datoriile sale, ka omit mi ka lie-
tlgeanic. Frangessl azi no noate sta indiferinte la kite
se netrekS sat okii sli: diskredit in dam, naralisie in
intro! De snde nrovine nemzipmirca general 's? Din
kaosa lo, la governs sont eameni kari no vor ko singe-
ritate binele nsbliki; ; oameni vanitomi, kari no se b8-
km.% de inkredet ea mi sum nonorsloi. De lie oare ?
Iil,tii fantele lor ka mmistrii ssnt In kontradikgie fla-
granti, ko onerile mi vorbele lor, ka nobblosti, ka nro-
fesori, ka avokaui, ka mandatari if Nailiorni.
Governzd kare disnreirb astfel oninionca nsblik% mi
Ilrogresssl, e menit a kadea ko sgomot, tirrind in kr,-
derea sa dinastia in kare Franga a nos snerangele sale.
Osservain Inks gsvernolsi, 106 no este nolitikis. a none
www.dacoromanica.ro
 39

In kanol armatelor oameni kari at servit toate gsvernele,

mi kari n'ag avot MO on skr,nolr, a nrovoka resbelle
'rivile, a skola Eoroua kontra FrangeI, mi a reintra in
natrm for in forgoanele ourtirilor de invasions. Legitimis-
hi (la not Konservatorit) lakrean, ne fao) nentro resta-
bilirea dinastiei, sob kari ei, inainte de Lille, snloata'o'
averea Franvi. Brintrinule de libertate wi de egalitate
de la lobe (1830) no treble a fi esekstate de kreato-
rele loi Karol X. Krist are drentat6 land zime : la
vestminte nool no se none netive veld." Illi arborol
no no d% frokte, se aronk'i, in fokg."
Ministrol Guizot, la kare se adressag ageste kovin-
te, se silea ruin koromngione wi ameninglfi a astona gs-
ra noblimstilor ; uellor koragiomi mi nekorommli le in-
tenta 'frog, Sse mil aronka in inkisori. Dar nonor, 1 se
detutentl In fine din letargia sa; nit in trei zille sflyi)-
MI tronol dinastiei orleaniste, trimigInd in esilig ong
rege nedemng de soblimul entosiasm8 al nonorolol de la
Wig 1830.
Ne nermitemg o reflessione assonra sitsagibnit
noastre.
Tonnetts1 resbelolol eisroneang bill la orizontolg
derartat al Dinlomagiei. Lonta intre Assolotising nil Li-
bertate va lnuene noate inainte de Martie ; koin ne g7)-
sewte ne not resbelol Ebronean ? Desatmati, deskora-
giagl! .. Ile am flkot not in doi arl, In kare Iltemontele,
nismal ko noterea Drentolol, a liberat Italia Intreq-b, for-
gind Dinlomagia a 1 ekonoamte, ka fantg Imnlinit, toate
aktele sale me ginteskg la onitatea komnlea a Italia?
Munk! El bine! e timng ka ministerol sl se gIndeasla
serios la nagionalitatea minim), gel no um azi, in lire-
zioa drama singemnde me are a se joka ne sliena Es-
ronei, m'ai kirta aktori vor fi nonblii wi tit miff Tor, iar
snektatorg, oniversol intregg ; azi irel nogip, kind Hres-
sa euroneain diskuti) liestionea indemnislrii VenegieI,
mi land onele Kabinete sont disnsse a Tiede Aostriei, In
skim') 8 nentro Venegia, Hringinatele-onite. Intre wide
noteri, ka, i at' garantat eft' aotonomia Rorninilor wi neo-
tralitatea territorioloi Tor, not fi onele disnsse a ne sa-
krifika, Its o desragsbire oare kare in nrofabl Tor; ko
www.dacoromanica.ro
 40

obit mai molt In. Rommua este metre skandaloloi, mi kit)

Yn ayemti daol aril din mini" Ronybnii s'ar ft aratatO,
xikrt onii, ned 'inn! de snnbatia Kgbinetelor binevoitoare,
at kredeaii a fare din El on halo ardO konha Ilansla,
wismolai, S7' no oihni Oe dinlomage e sinowul ko uer-,
fidie, nii 19) tp te r es o 1 singoit ste mobilol dinloma,
Ilia No e de mira e dar ha onele din llateri sb sa,
4rifige azi ne llombnii dela Dapire, kom sakrifikara eel
Vent Ilia, wt anaT alaltleri 11o1onig. Desnotismol tut Di,
nloniagta Mimic no as oakro; plc pb resnekti deleat vont
to tare a nopoli1or prtnagi: esemnlo, 'Italia. A! De no
v,or sakifika Aastriei, kom n,o hrezii, na vom mai ewe,
Ica la 48, inaintea kkhalor posh ti ko Dori an ko kroyi,
Vom pipit Ica Sqeyola9 de no vom nitt a more ka Brs-
1bS,
Addvient g minte kabmetolai nostro 73 rantoarele
Jcavinte clinteo ellen ye are ayeemui sorgmte ka toate
pnei Lie de Idol ayesta, ye ar, nreyedat eveminentele ye
le mail de la 1853 inkoa; mi1a konjapam, jet nornele
nagionalipami romine, inaintea katia heti' g 41snare to
tal, 11 kopprani s7" mineze Maria, tat kit mai korand,
pule a no ne saaminde dsamagi int fleskoiagegigi myi
tradarea dinloinatko ned resbellol earoneanO.
In nett o enoko, ziye aatorol bromorei Eorona
wi Fran y u s k 8Io s i f, kontinenta I nosti o no s'a simmt
ameningat d'on hataklismO koirinaiabilg ko ayella ye va
eau, mai karInd de natro lone, din starea "

In ori ye monarxie kong4kponaPa, legea e aro-,

tslaktol a trel noterl egale: Kamea, rSenatol7 lirmanin,
Kamm rem esint's ne yel avogir
Senutal L enresintl ute nobili.
Iltuttlel soogine in genere interesele tronolai.
Atua dar legea, sab regimol konstitogionalii, este
oinila nobildor m'a avogilor. Mai soul a"slef mi no,
DIM intr on Stahl'? Iilteva nut!; restal, komnas de mil
Doane cote tratat ka o tarnra de oT. Illagaral.,

www.dacoromanica.ro
 4!
trialol, komeriantol, nrofessionele libere, et; stint kon-
siderate drent zero.
1\o intim daka Konvengia.. de la 19' Aogost ar fi
fost mai libeial-b trbliziti). de Roubni; meea ve vedem8
Joe este kb maiolitatea Kainerelor este retrogradl, din
kaosi kb reuresint-b nomai aorsl. De aqtea Romlmi, in
aqemti dooi ani, no fikori) nisi on nasa mare un na-
uionalg. Stagionarea in toate! Kovinto16 e foarte
smin10.
Denotagil monarxiel konstitogionale, fideli manda-
to1i for nuhtilig, se okoirb mai molt de interesele for
personali, mi d'alle aleptoillor mt konsogilor lor, deklt
ale interesele m41016181; inn ormaie, 'ogee flksta, de
tlInuni nerd,. adeviratolg et karakteril, de a fi esnressio-
;Ma fidel7) a dormgelor geneiale.
In demert toile liberale merS nekontenit de door
ani r.eforma legit elektorale, baza tototor refor-
melar nolitiqe ant soqiale, mi singorel obstakolg realg
mi fatal?, at nronlinii noastre; aqeasta, hind de kom-
netinga Kainerilor un a Komissionel 9entiale, interesolg
maioritiga aqestor disol kornori volitive a fost nil este
ka qunsol ellektoralo sb rhITIlle astfel kom l'a otlritis"
inaltslo areonagg, in mares sa ingelenq lone mi
solliqito dine naterng) kltre Rimmed nobill mi a-
Y ill
6
Astfel ko armarea Jjbrrei, astfel ko Imnronrie-
,Vbrirea sbteauolol, astfel ks onirea kamerilor
i a k a b in etelo r, uestioni vitale, de la a Ivbro-
ra sologione at'brni viaga sag moartea naglonalitbgir
yomine.

11ringoi, In monarxia konstitogional%, noate singorg

iismrebni uoterea Kam& rei mi a Senatoloi: In virtotea
diento ilor veI akkordi Malta, ellg noate forma o maio-
ritate de Denvtagi mi de Senator I kart sb i ealiseze le-
gitnnt le dorinje alle nonoroloi. Astfel ag lokrat le-
gele Belgic! nit al8 Illemonteloi: ko toate dlfeksltagilo
onorine qe iniamminarl de la Iesouvi laigi mi klenti,
www.dacoromanica.ro
 42
allemti regi, ks adevirat S8BLIMi, mtisrm a sdrobi toate
obstakslele, un a emi trismfmtori din fate's' imnassis In
kare i nsnea Marta.
Ksm nrotiedarm atieniti regi In realisarea doringe-
lor lor nagionale? Detter% In desbaterea KamerelorS
nroekte de interesii nagionalS; maioritatea auestor Ka-
mere, komnissm mi akolo, ka Ia noi, de konservatori no-
rekligi IIROGRESISTi, resolv% atielle tiestisni vitale In
interessl kastei lor; atimtli Leonold mi Vittore Ema-
nuel kassari Kamerele stagionare, In anlasdisl generals ;
kernel.% anoi la governs ministrii liberali kari se inks-
rail de stima mi Inkrederea nsblikm, mi agemtia fmkur%
annelS Ia Nagnsne. Dune doom sag' trei annelsri, Na-
gisnea trimisse in fine in Kamer% mandatari demni de
Diana lor missisne, kari milker.% Belgia mi Iliemontele
la gradol de nrosneritate la kare le vedem astmzi.
Kind sn Domnitor8, alles8 d'o nagisne liberi,, sag'
kare gsvern% on nonolis liberS, voemte ks singeritate
reforme nagionale, Nagisnea este ks dmrissIS; mi kmnd
o nagisne intreag'a voeuite ks nstere on tie, kisin a zis
D. loan &Views in niedinga Kamerei de la 22 Deqem-
!brie trekst, DismnezeS este ks chaise; mi no este nigi o
nstere, orb knt do mare, kare sn se 01111610 la realisarea
voingei sale. Esemnls, regele Iliemontelsi mi nonorsIS
memontes8, ne kari ar trebsi sm'i imiteze tog! nonslii
kari doresla kis surieritate nrosnernatea nagionei, mi tog!
regii ken gin's' la tronsl lor ml la amoral mm stima no-
norislsi.
Reforms der! strip Esquiros In Evangelia nono-
rslsi; mi mai IntliS reforma ellektoraln, de
uncle dekorge reforma instits ginnelo r vigioase,
un kiar reforma moray is rilor.
Ilsgini Dringi Ins% ingellegii missisnea lor, mi se-
ks1s1 In kare trmeskis! Din nenorotnre, yeb mai miagi
sakrifik% interesele Statalui nentro interesele Tronslisi, mi
natria mi adevIrolit nentris natimi mi antinatil nersonale !

SI nresisnsnem ins% ka Nagisnea e fidel renre-
sintat% in Denistauti kamerelor legislative; la tie folo-
www.dacoromanica.ro
 43
semte atonqi Veto al Hringoloi? Se noate oare nre-
sonone onoi omis, on kV de genial ar fi, mai molt% ra-
gione mi Ingelenqione dek'at onei Nagioni Intregi? Ne-
gremit, no. Ilrinnol noate fi tot aunt de faillibil8 ka on
kare gets ean8; singur% Nagtonea se noate sokoti ne-
faillibill, hind logika mi konnininga oniversale. dine
noate ingellege mi anlra mai bine delat Nagionea in-
teresele mi treboingele sale nronrii? No este oare as-
ssrd ka on singor individ8 sr, se onnuie, ko on sim-
filo v e t o, la voinga nantonah? ka kom ar nue: qeea
me voesk8 millioane de oameni, e8 singor, regele, m'
(mina la voinga lor. " Bonoig simg8" km ne snone ki.
on singor8- mil no noate balanga ragionea mi voinga
onoi nonoig intregt.
Governele, me Gaillard, (1) kare ne serv% aqi
de kondolchtor, sont institoite nentro nonoli, tar no nen-
tro i egf, kart no sont dek 'at nnute intendangi Insizqi-
nagi ko admimstrarea 'IMAM% nu ko esekotarea legilor.
Fie el bine notrigi, bine lokoigi, bine nhtigi; dar s%
no li SI dea drentol a se onnone, ko on singor E 8, la
voinga onol nonol8 Intregt, kare ar renonga nrintea-
qeasta la ragionea, la voinga, la noterea sa soverani."
De uncle nrovme aqeasta ? Din innoranga 110110
111or, ne kari enitrouti for (regii) inteadins8 t unit In
desbmare mi in orbire, sere a'l notea mai omor8 suloa-
ta in folosol for uu al qellor qe'i sosgin8' ko on qe
nreg8.
Montesquieu ziqe:
a arrtat k% omol investit ko noterea
',Snernnuaabosa
este kanabilis" de chnsa, mi no se onremte de-
lilt intidnind o stavil% kare s% none frig assolotistno-
lob sit."
Doti, imea slava% este VO1NUA 110110R81.81.

INCHEIERE .
Azi in Eurona noinai Russia mi Tonna a8 mai re-
mas statori assolote; ka un Aostim, elle vor fi suite

(1) La Republique, ou le plus parfait des Gouvernements.

www.dacoromanica.ro
 44
amine de snirits18 sekolulaT mi de nonoliT ye mint In
lang6rI a Imbrimuna reginn618 rent esentativt, kare, km
am zis, este on ggveint de transigisne de Ia Desnotismit
Ia Remit) liki: adikb, ing nsrgatorig hare sklavie 1111 li-
beitate; o slay de konvalesynimi intre o malefic konta-
gioasi mi moltali, nrunitis Ti rani a, mi deulina Inn,
nitorire a koinsIsi un a minqiI, nifiniti Lthertatea; Ins%
libeitatea aderbiati, fiika Minnie! 'Ma Evangelic!, kom
ziye Esquiros, in kare tot 110110Ilil este neatra yea din
kensl ongislia, nesokolita nini azi de FariseiT mi de
Erozii wbmintVlsi." In fine, regunol konsfitomional este
xn rio trebbinyosg
'lellor ye ureter') ayestg regimg ne ling% gayer-
nul Naiignei arm 111611111 Maumee, adiskind de esemnls
Rensblike Rome! mi Konstitsmia Angliei, le resnsndem
ks istorik61 Tayit, ye no noate fi bingit de roin s sat
de komsnistg.
La Loge nagignele gsverni sat nons161, sag yel
mad, sag anal singsrg : kiyi o twill's de governs kom-
118S1 de kiteini trele wieste forme, ar fi o fikuume ne-
realisabili; kiar de s'ar ['mut realise, n'ar mine in6lt." (1)
Nikolee I, InineratorrAg RisssieT, ziyea: Ingilego
monarxia assolisti, ink, llegt Renalika; ns timellegg in-
s% monarxia konstitsmionali." De ye oare? Fund ki
seenrbrrb kis o kas% lus trcI stinini, 'is o nevasti kg
ere! birbaiii. (2)
116terea nu niestigisl regimisloi konsfitsgional sli-
beskt din zi In zi; va vPni sn fining kind gsvern618
renoblikant va inloksi ayest regimg assist dii.
Ilini atonyI non61,1, in interesol for nronrig, ka-
I% a se marine kqestei forme de governs, ye'l nenarb,
firi sgodifiri, nentrs govein61 Namionei nrin Insimi

(1) Kart. IV, Kan 33. Analele 10 Tayitt, kare a trmt

In sekola d'intiig al Ere! kiemtme.
(2) 0 imagini fidel% a regim616I konstitsgionalg este
trisbra kis tie! mite din Nr. 8 alg zierslisi smoristik
11 e u e lea; d'o (mute tragg Libeahi, de alta Kon-
servatoriI, de alta ModeramiT; mi tbsora st% ne lokt.
www.dacoromanica.ro
 45
Narlibnea: a voi azT sn nonsIS sb Inlokbrask% Demi')."
tismol nrin Rensblikl, este a brriska moraysrile nsblige,
a'ml nrenara nenorotari marl; esemnls, Franca la 1793
mi 1848, Salts1 ns noate esista in souietate, krim ns
esIst% nirri in natsrb. Snit nonsIrt, ka an individsl, are
nevoe de Mentori ka sb aping% a'ari gsverna singsrg a-
verea ad nersoana. Ferige nonslii kari ag MentorT
ka Belgra ne Leonold I, ka Illemoatele ne 'Valera Ema-
nuele! El se emantanearb knrInd de eatroari lor, fw%
sgsdsrri, Pm, nerrkolit.
Eat% ragnmea kare Toro, la 1857 ne kanil mini-
lubrd romlne de la 1848 a rensma Ia nrintunale for
demokratme, mi a nroklama regansl Konstasuionalit ka.
firmug strein'S:. arm Konstitsure astern ajbnge mai sigsr
mi mai korbad la forma Ilea mai nirfet% de gsvernS.
Rommi Ilei bsni s% se grsneze imnreguirbl stin-
dardslsi for de la 24 lansardi' 1859. Alesandrs loan I-
lisnoanne azl ne ami'iil singeri mi devotauT aT Trons181
mi aT llatriei: In dsol anT a ayst tamp, a stsdra toate
nartrdele, a se inkredinua snde este nsterea mi viaua,
mi kare ssnt asniragule a 5 rail. de Romlni,
N8 astern teranna mai bine agestit onssksIg de-
kbt ka srmItoarele ksvinte nemsritoare ale 1sT Nano-
leon III, nronsmote ks okkasurnea diskst%ril dekrets181
din 24 Noembrre trekst.
Le rekomandbm ks denadinssl attenuisnii buba-,
uitor nostril de Statit:
KONVINS6 HE DE HUN TOATE G8-
YERNIMINTELE
',M'AM KARI No inESToLEAZI DREIITELE
Illl LEGLTIMELE ASIIIR7581 ALLE 110I16LAUloNELOR,
SONT MENITE A IIERI; SONT DAR OTIRIT A NFr
AIIITEIITA Mql MAR SIMTOMELE oNOR ASEMENEA
DERIKOLE."

Fine
www.dacoromanica.ro
 On kite esemnlare nx vor avea semmtura mea, se
vor sokoti ka kontrahlote.

www.dacoromanica.ro
 flreugl snsi esemnlar e in sfanuix.

Se aft de innzare la toate librsriile mi la

Administrajia ziarulsi Rommxl."

www.dacoromanica.ro