Sunteți pe pagina 1din 49

.

ROMANII

DIN REGi\TUL UNGAR -


I

POLITICA MAGHIARA

DE

IOAN SLAVIeI

BUCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL
10, STnADA DOAMNEI, 16

1892

www.dacoromanica.ro
,

ROMANII DIN REGATUL UNGAR

SI

POLITICA MAGHIARA

www.dacoromanica.ro
PUNCT DE PLECARE

Cestiunea Romani lor din regatul ungar a ajuns, in sfirsit, in


rindul causelor europene.
Luni de dile de a rindul ea a fost discutata cu multa inte-
resare,_ca nici odata mai nainte, nu numai in cercurile politice
min-lane si in cele maghiare, ci pretutindenea, unde oamenil se
intereseaza de strile interne ale monarhiei habsburgice. Intr'un
timp foarte scurt s'a produs in cercuri foarte largi simtimntul,
ca trebue s se pun g. cat mai curnd cape't incordarii ce exista
la hotarele orientale ale acestel monarchii. Mii si mil de .oa-
meni, care mai nainte nu bagail in seamg. pe Romnii din re-
gatul ungar, multi oameni de stat si multi diplomatl, care nu
puneati si pe acesti Romani in combinatiunile lor politice, astadi
staruie pentru resolvarea prin bun invoiala a conflictului dintre
Romani si Maghiari.
CACI Europa nu mai e adi o adunatura de fel de fel de
popoare, nici un conglomerat de tell, care n'ati intre ele lega-
turi bine stabilite, ci o societate organisata in virtutea comuni-
tatil de interese. In acest organism, ca in toate organismele
sankoase, se leapada, se nimicesce off se atrofiaza tot ceea ce
e de prisos ori poate chiar jignitor si se pastreaza usi fortifica
numal ceea ce e folositor.
Gloria generatiunilor adi in viata ale poporului roman este,
ca s'ail lgsat s fie conduse de oameni p'etrunsi de acest adever.
Desi cuprinsi dar de av6ntul tineretei, noi in tot timpul re-

www.dacoromanica.ro
2

riasterii noastre nationale ne-am pastrat bunul cumpa. Cea mal


de capetbnie din preocuparile noastre a fost, ca in lupta noastra
pentru desvoltare sa ne stapanim no! insi-ne si s nu jignirn
pe cei ce nu ne jignesc pe nol, sa nu. cream greutatl, sa rb-
dam si Sa. asteptann plini de incredere in viitor.
Nu insa toti am avut si avem aceasta linie de purtare.
Sunt multi Intre nol oamenii, care nu cunosc in deajuns pe
poporul roman si ast-fel n'ail putut sa-si dea seama despre trai-
nicia si despre marile lui destoinicii. Acestia, neavend incredere
in Romani, ve'd pericolele mal amenintatoare decum ele in ade-
ve'r sunt. Pentru densil marile virtuti ale Romanului, firea linis-
tita, bunul cumpa, indelunga rabdare, sunt apatie, timpire, slu-
garnicie mostenita din timpurile de grea Incercare. Ne putndu-se
dar bizuf pe Romani, el ori Isl perd nadejdea, renunt si traiesc
numai pentru densii, or! Isi perd bunul cumpet qi fac fel de
fel de opintiri, ca sa-1 sguduie pe Romani, sa-i scta din cle-
targie, sa-1 inflacareze.
Numal privind lucrurile din acest punct de vedere putem sa
ajimgem a intelege sbuciumarile Romanilor din regatul ungar.
Masse le marl ale poporului, desi cuprinse de o adinc nemul-
tumire, sunt linistite, cumpetate si indelung rabdatoare.
Caci. e lung de tot timpul de cand ele traiesc in lupt ne-
curmata cu fel de fel de alte neamurl si In lupta aceasta au per-
dut odata tot afara de firea lor romneasca. A sosit In cele din
urma si timpul, ca s revindice ceea ce au perdut, si de vre-o
sut de ani Romanii merg pas cu pas inainte, se sporesc, aduna
bogatii, se lumineazd.
Mergem inainte, ne desvoltm, ne pregtim pentru o grea
ci frumoas menire : acesta e simtimntul vietii noastre na-
tionale. Faptele petrecute l'ait produs in no! si faptele, care se
petrec, 11 fac din di in di mai covrsitor. Romanul neaos, care
vede faptele acestea si nu rationeaza asupra lor, are simtimen-
tul acesta fra Sall mai dea seama despre el, ca ce-va care de
sine se intelege.
Ori si cat de nemultumit dar, Romanul ride, cand II spul, c
vorba e ca el sa fie despuiat de firea lui romneasca si sa de-
vie Maghiar. Acesta e un pericol, pe care el nu-1 vede, o ame-

www.dacoromanica.ro
3

nintare, pe care el n'o intelege, un lucru, care dup simtimentul


lui e peste putinta.
Om cu casa plina de copii si cu hambarul gol, el are cu fo-
tul alte griji, i nu oda't mi-s'a intemplat, ca, vorbind despre
pericolul 'maghiarisaril cu teranil nosiri, sa primesc fespUnsul :
As! vorba e ca" nu prea avem ce scr miincam nici nol,nidUngurif!
Ceea ce-1 doare pe Roman, e ca prea marl sunt sarcinile, pe
care le poarta, c banil munciti de densul sunt cheltuitl pen-
tru lucrurl, din care el nu trage nici un folos, ca atat drega-
toril, cat si judecatoril II Intimpina cu dispret si 11 nedreptatesc.
Ast-fel pentru d'ensul statul este dusman nemilos, dar puternic,
pe care n'are sa-1 intarite, ci sa-1 pandeasca si sa-1 loveasca la
timp bine ales, cand se afla in strimtorare.
Ca are neaparat sa vie timpul acesta, despre aceasta nu se
indoeste Romanul ; de aceea el asteapta linistit si rabdator, dar
arde infundat si adunand mereil mania in el.
Nu tot ast-fel simt si gandesc aceia dintre Romnii din re-
gatul ungar, care, crescuti sub inriurirea straina Si mai ales sub
cea maghiara, ail perdut in mare parte simtimentul vietii noa-
stre nationale.
Unil dintre acestia, oamenl cu dorinte mai vil si cu trebuinte
marl, nu mal pot O. astepte. In zadar le spul, c viitorul e al
Romanilor, cad.' ei traiesc numal in present. Perdend deei n-
dejdea intr'o mai apropiat isbanda a causel romane, el au cur-
mat lupta si s'ail facut agent): al Maghiarilor, ca sa. fie capatuitl
ori ingaduiti a exploata pe connationalii lor. Acestia sunt asa
numitii buni patrioti, prin care guvernul ungar inriureste asu-
pra Romanilor, un fel de (zestre guvernamental.,
Altii, oameni mai inimosl si de o fire mai IndUrtnica, jude-
ca.nd lucrurile potrivit cu deprinderile lor maghiare, ar vrea ca
Romani:I sa se lupte si eI in felul, in care se lupta Maghiaril,
sunt dispusl a lua bunul cumpUt ch=ept lasitate si Imping me-
reli spre extreme.
Din norocire ins cei multl, inspirandu-se din simtimentul
comun al poporului, au inteles, caie e sarcina clasei culte ro-
mane in regatul ungar.
E Inspimntatoare agitatiunea, pe care o fac Maghiaril printre

www.dacoromanica.ro
4

Romani. pi cii di insulta si ameninta, despoaie si nedreptatesc,


di cu di II jignesc pe Romani atat in interesele lor materiale, cat
si In simtimintele lor nationale, cji cu ai mgresc incordarea dintre
om si om, si tot ei apoi, ca sg justifice aceste purtgrl, striga
in gura mare, ca Romnii se pregatesc in taina, ca ssa se re's-
coale. Ast-fel massele mari ale poporului, agitate mere'', s'aii de-
prins incetul cu incetul cu gandul, cg mai curend oil mal tar-
dig ele vor fi ridicate asupra Maghiarilor.
In zadar sunt silintele de a departa de la ele gandul acesta,
caci Maghiaril II reimprospeteazg in fieste-care di si mania In-
gralmadita in .suflete creste merel
0 diavoleascg bucurie trebue sg cuprinda pe omul ste'panit
de urg, cnd se gandeste, c odatg mania aceasta are sa, isbuc-
neasca. Omul care iubeste insa pe oameni, sa inspaimenta de
gandul acestei marl nenorociri ; Romanul cu durere de neam
perde tigna vietii si dulceata somnului, cand se gandeste, c
dusmanil neamului nostru ar put sg se facg st'epani pe puterea
elementara ce se produce in inimile fratilor nostri si s ne lo-
viascg prin nth' insi-ne pe nol.
Unul singur poate dar s fie gandul povatuitor al oamenilor
nostri politici de peste Carpati : ca el si numal ei sg stgpaniasca
puterea aceasta si sg o conducg In man-ifestarile ei potrivit cu
interesele nationale romne, ca nimeni fall de stirea lor sg
nu se poatg apropia de massele romne, ---4 ca nimic aceste masse
farg de invoirea lor s5. nu inceapa.
N'ar fi, poate, gra' lucrul acesta, daca dnsil ar dispune fie de
puterea publica, fie de marl capitaluri ; find insg, ca. nicl de
puterea publicg, nici de averi marl nu dispun, nu le re'mne
decat sa-s1 dea toatg silinta, ca sa castige iubirea si increderea
masselor romane.
Ast-fel linia de conduit ce li se impune se poate resuma in
urmatoarele maxime :
1. Avem sa ne inspiram din simtimntul comun al poporu-
lui si sg nu licem, nicl mai ales sg facem decat ceea ce marea
multime a Romanilor gandeste, doreste ori vrea.
2. N'avem sg ne abatem de la principiul <in hostem supremo
auctoritas esto), nici mai ales sl fraternisgm cu aceia, pe care

www.dacoromanica.ro
5

Romanil li socotesc intre dusmanil br oil li iati drept agenti ai


acestora.
3. Avem O. ne ferim de cri-si-ce conflict, care ar put O.
iea proportiuni marl, si n'avem O. indemnam pe allit s se ex-
puna pentru causa romana, ci sa ne expunem not in,si-ne pen-
tru tot ceea ce dicem ori facem.
4. Avem s cultivam in Romani simtimntul vietii noastre
nationale, constiinta superioritatii etnice si culturale a rasei ro-
mane si credinta, ca are neaprat s vie timpul, cand va tre-
bui O. ni se faca dreptate.
5. Avem sa priveghiam, ca Romnii sa stea strinsl la un loc
si gata pentru toate eventualitatile.
Politica aceasta nu e nascocita de oameni, care n'ati ak
treaba si iati parte la viata comun numai ca s le treaca de
urit : ea resulta din firea domoal, dar neinduplecata, a poporului
roman, din Imprejurarile, in care se afla Romnil din regatul un-
gar si a fost urmata de toti cel ce decand cu rscoala lui Horia
si Closca ati luptat alaturea cu poporul.
Sustiitorii ei de asta-cll sunt numal continuatori, care duc mai
departe traditiunile politice ale Romanilor din monarchia habs-
burgica.
Marea nenorocire de la anul 1784 i-a facut pe Romanii cu
stiinta de carte sa simta marea respundere, pe care-o au, si de
atunci In coace s'a format in terile coroanei ungare o clas
cult romana, care st in strins legatura cu massele marl si
nu le lasa fail de conducere mai luminata.
Ind'eranici si neinduplecati, ca mai nainte, Romanii sunt sub
conducerea aceasta totodata leall si chibzuiti.
Sustiitorii ideil de stat national maghiar erau inse interesati,
ca Romanil sail' pearda bund cumpt si sa justifice prin ma-
nifestatiuni compromitatoare msurile luate de guvernul ungar.
Dupl-ce toate incercarile de a produce prin agenti provocatori
asemenea manifestatiuni au rmas zadarnice, oamenil de stat
al Maghiarilor si biroul de presa din Budapesta au facut tot
ceea ce li-a stat prin putinta, ca lumea cea mare sa.-I socoteasca
pe Romani drept niste masse inerte si lipsite de aspiratiuni
culturale, care sunt foarte multumite cu positiunea ce li s'a creat

www.dacoromanica.ro
6

in regatul ungar, si ca numal cati-va dintre densil, agenti strel


inr, 41 dau silinta de a produce aparentele unel nemultumiri
generale.
Timp indelungat dar lumea cea mare nu i-a socotit pe Ro-
mnii din regatul ungar vrednici de atentiunea si de Simpatia
generall.
Asta-di vederile s'ail schimbat si causa romana e discutata cu
multa interesare. Aceasta dovedeste, ca sunt multi cel ce iau
pe Romanil din regatul ungar drept un factor important in viata
monarchiel habsburgice, drept un element vrednic de simpatil
si de incredere, care poate s devie folositor si trebue sd fie
fortificat.
Acesta e resultatul de pan acum al lucraril staruitoare si
. bine chibzuite, pe care au sevirsit-o continuatoril politicel tra-
ditionale.
Remane acum ca Romanil top' s justified prin purtarea, pe
care o vor ave de aici inainte, buna parere, pe care lumea a
inceput s'o alb.' despre densii. Cele-lalte vor urma si ele cu ne-
cesitate organica, daca ne vom da cu totil seama despre greu-
tatile, cu care avem sa ne luptam, dacal vom sti s tinem de-
parte de nol pe ispititoril 110.'60 si vom vol numal ceea ce se
impune prin forta impregiurarilor.

I. Romnia si RomniI.
Romnil numal in Romania pot sal se desvolte in toata. liber-
tatea. Ast-fel in timp de cate-va decenil Romania a devenit cea
mai culta parte din poporul roman si, prin urmare, centrul fi-
resc al vietii culturale romane.
Daca dar statul roman se consolideaza, creste din el insu-si
si. se intreste, Romanii, orl si unde ar fi el, se simt mai tarl
si mai destoinicl de a se sustind in lupta lor pentru existenta
nationala. Ast-fel Rornanii, care se simt Romani, on f. si unde ar
fi el, sunt dusmani al dusmanilor Romaniei si amid al amici-
lor el.
In zadar ne-am da silinta s'o tagacluim aceasta. E in natura

www.dacoromanica.ro
7

lucrurilor, ca asa A. fie, si nici un orn cu minte nu ne-ar crede,


daca am . dice ea nu este asa. Vecinii nostri toti sunt destul de
cu minte, ca S. stie, ca, intrand in lupta ell Romania, nu ar
put O. se Jpizue pe compatriotil kr Romani, mai ales dna
acestia sunt si agitati de nemultumire.
Mrturisindu-si dar atat nemultumirea, cat si simtimintele na-
tionale, Romnii din regatul ungar si-aU creat o positiune foarte
grea fata cu compatriotil lor maghiari, care in atatea rinduri ail
dovedit, ca nu tin s fie socotiti Intre arnica Romaniei.
Dupa incheerea tractatului de Berlin insa situatiunea s'a schim-
bat. Relatiunile dintre Romania si A ustro-Ungaria 'ail devenit
din di in di mai amicale; si Romanil din regatul ungar se sim-
teati dar din ce in ce mai putin strimtorati. Daca mai nainte
niesurile luate contra kr puteau s fie socotite drept acte de
legitiel aparare, acum, dupa-ce Romania trecuse in rindul ami-
cilor monarchiei, ele erau manifestari de neIncredere fat cu
Intregul popor roman, ceea ce nu putea de cat sa turbure bu-
nele relatiuni.
Apropierea Intre Romania si Austro-Ungaria s'a facut In ve-
derea unui mare scop. ^
In cercurile bine informate se crede, O. Rusia se simte im-
pinsa spre miada-cli si ca. astfel Europa e amenintata de un
rsboiti, ale caruia consequence nu se pot preved6. E inse lucru
invederat , cal acest rsboiti nu va isbucth cata vreme cei cel
urzesc n'au nadejde de isbanda. E deci un mart interes euro-
pean, ca sa li se iea nadejdea aceasta. In vederea acestui mare
interes's'a incheiat asa numita intreita alianta. Cu cat mai co-
virsitoare e puterea acestel aliante, cu atat mai putin avem sa
ne temem de isbucnirea rsboiului.
Romania s'a apropiat de intreita alianta pentru-ca e si ea in-
teresata, ca pacea s se mantie.
E inse evident, ca Romania nu poate spori puterile aliantei
intreite oath' vreme Romanil din regatul ungar sunt agitati de
o adanca si legitima nemultumire, care se propaga in mod firesc
i in Romnia. Cata vreme nemultumirea aceasta exista, singurul
ajutor, pe care Romania poate sa-I dea triplei aliante, p o atitudine
vigilenta, care face ori-si-ce surprindere peste putinta si calmeaza

www.dacoromanica.ro
8

spiritele. Agentil panslavismului sunt Inse destul de bine in-


fornaati, pentru-ca sal ,stie, ca nicl unul dintre oamenii de stat
ai Romaniei nu va put s avente pe Romani intr'un resboiii a-
laturea cu Maghiaril cata vreme o insemnat parte din poporul
roman este impins spre dusmanii regatului ungar.
Despre o cooperare a Romanilor cu Maghiaril intr'un viitor
rsboiti nu putea sa fie vorba Intre oameni seriosl, cata vreme
conflictul dintre Romani si Maghiari n'a fost resolvat prin buna.
invoiala ; si ni-e destul s stim, ca conflictul acesta n'a fost anc
resolvat, pentru-ca sa fim convinsl, ca Romania nu e Anca an-
gajata, si s fim pregatiti si pentru o eventuala a el cooperare cu
Rusia.
Se impune dar de sine gandul, ca atunci, cand Romania s'a
apropiat de Austro-Ungaria, s'a luat in serioasa discutiune si ce-
stiunea resolvaril conflictului dintre Romani si Maghiari.
Si dovada despre asemenea discutiuni sunt opintirile Maghia-
rilor de a face ca lumea sa creada, c Rol/Anil din regatul ungar
nu sunt nemultumiti, c conflictul nu are nici o gravitate, ca
pericolul ce li se pune in vedere e o nascocire a catorva oa-
meni, agenti ai Rusiei si ai ajutatorilor el din Romania.
Ori-si cat de mult ar tine la alianta Romniel, oamenil de
stat ai Maghiarilor nu se pot impaca cu gandul, c alianta a-
ceasta il obliga sa resolve cestiunea romana din Ungaria. Ei ar
voi, din contra, ca oamenii de stat al Rornaniei s faca presi-
une asupra Romanilor din regatul ungar, pentru-ca acestia sa
curme lupta si sa se declare multumiti.
Multi vor fi avut, cum am avut si eu, destule ocasiuni de a se
convinge, ca unil dintre oamenil de stat al Romaniel au si struit
mult In acest sens, ba cati-va dintre densil starue si acum. Si daca
vorba ar fi numal de clasa cult, staruintele aceste nici n'ar fi fost,
poate, zadarnice. Vorba e inse de trel milioane de suflete ase-
date in masse compacte in launtrul, pe zidurile si imprejurul unei
tarii naturale, cum e grupa orientala a Carpatiior, pe o linie ce
se intinde de la Borsa pang. la Portile de Fier si de aici pana.
la Hotin. .
Intrebarea practic pus este : Ce facl cu oamenil acestia, claca
el sunt agitati de nemultumire si in diva, cand isbucnesce res-

www.dacoromanica.ro
9

boiul? Cine primeste respunderea, cl el IV vor pastra bunul


cumpa si dupl-ce trupele impratesti vor fi plecat la fesboia ?
R6spunderea aceasta n'ar put s'o primiasca de cat acela,
care ar isbuti sA-1 impace pe Maghiari cu concetatenil lor romani.
Indata dar ce intre Romania si Austro-Ungaria s'ail stabilit
relatiunile de incredere reciproca, s'a pus la ordinea dilel si ces-
tiunea resolvaril prin buna invoiall a conflictului dintre Ma-
ghiari si concetAtenii lor romani. Atat intre Romani, cat si' in-
tre Maghiari au fost atunci si sunt si asta-di oameni, care doresc
in toatA sinceritatea resolvarea aceasta, si mult s'a lucrat In timp
de vre-o dece anI pentru pregAtirea ei. Sunt cu toate aceste multi
aceia, care se Indoiesc, ca ea va fi cu putinta, ear aceasta nu
pentru-ca ar fi vre-o ura neimpacata la mijloc, ci pentru-ca. nici
Romanii, nici mal ales Maghiarii n'au ajuns Inca sa simta, cat
de mult atirnA soarta lor de la aceasta Impacare si ce marl
sunt serviciile, pe care le fac dusmanilor nostri comuni aceia,
care nu ne lasa sa ne apropiem.

II. Conflictul.
Primind in anul 1867 sarcina de a conduce statul ungar,
oamenil de stat al Maghiarilor se aflau in fata unel grele, dar
tocmai de aceea si frumoase probleme. Le era data putinta de
a stabili conditiunile de desvoltare pacinica intr'un stat consti-
tuit din mal multe popoare, pentru care separatiunea teritoriala
nu e cu putinta.
Prin aceasta dnsii at fi consolidat statul ungar.
Le era inse mai comod sa iee pentru statul ungar organi-
satiunea croita de popoarele ,apusene pentru statele nationale
si s incerce a face In Ungaria ceea ce Germanil fac in Ger-
maMa, Francesil in Franta ori Italienil in Italia. Astfel dnsii
n'au putut sa fie de buna credinta nici fata cu popoarele de
peste Laita, nicl mai ales fata cu cele din regatul ungar. Idea-
lul lor politic nu era intArirea monarchiei prin consolidarea si
ducerea la inflorire a statului ungar polls-tot, ci crearea unui

www.dacoromanica.ro
10

stat, care nu exista. si nici nu e cu putinta, cel curat national


maghiar independent.
Judecnd lu.crurile din punct de vedere general, idealul acesta
are farmecele lui chiar si pentru multi din cei ce nu sunt ma-
ghiari. Atfel mu mai incape nici o indoiala, ca atat chrmuito-
rii, cat si amicii lor ar aye mai putina bataie de cap, daca in
regatul ungar n'ar fi sapte fractiuni de popoare, ci un singur
popor. Vorba e inse, ca in adevr sunt sapte si ca Maghiaril
nu sunt destoinici de a le contopi in unul singur.
Timp de un patrar de secol li s'a lsat Maghiarilor toata pu-
tinta de a-si dovedf destoinicia, si el nu se pot plange, c n'au
fost ajutati si nu s'ailcut asupra nationalitatilor cea mai stras-
nica presiune. Romnil si Germarni au fost tratati de o potriv
cu fractiunile de popoare slave si n'au gasit nicairi mangaliere,
nici imbarbatare.
Care sunt resultatele ?
Voind sd faca ceea ce nu este cu putinta, Maghiarii nu nu-
mai s'au doyedit incapabili de a conduce un stat, ci s'au pus
tot-d'odata in conflict cu toata lumea. In timp de doue decenii
lipsa de chibzuinta a Maghiarilor a devenit proverbiala si Ma_
ghiarii, odinioara atAt de simpatici, au ajuns unul din cele mai
hulite popoare. i nici c'a se putea alt-fel. Urmarind un scop,
care nu se poate realisa, ei trebuiati neaparat O. piarda in cele
din urma bunul simt; sa nesocoteasca legi si interese positive,
s provoace fel de fel de conflicte, sa faca mereti opintirl za-
darnice si sa devie din di in di mai exigenti si mai nervosi.
Romnii n'aveau deck s astepte pentru-ca lucrurile s a-
jung aici, si era o cestiune de prudenta sa nu-si risipeasca pu-
terile in lupte, care sunt fie zadarnice, fie de prisos si pot s
ia dimensiuni primejdioase.
Ei si-ail precisat deci programul si au re'mas in reserv, fe-
rindu-se de oi-i-si-ce conflict cu guvernul si cu concetatenii tor
maghiari.
Opositiune mai blajina ca aceasta resistenta pasiv nici ca
se poate.
Nu se pot inchipui abifsuri, care nu se comit in campaniile
lectorale din Ungaria : partidul national roman se margineste

www.dacoromanica.ro
11

a nu-i angagia si el pe Romani in aceste lupte dernoralisatoare :


dac'ar voi s faca mai mult, ar intra si el in lupta si ar indspri
incordarile, ceea ce nu este in interesul Romanilor.
Programul stabilit in conferenta din Sibilii porneste din On-
dul, c statul ungar numal ca stat poliglot se poate consolida
si ca, in- terile coroanel ungare, pacinica convietuire nu este
cu putinta, claca libertatea de desvoltare pulturala nu e pentru
toff deopotriva asigurata... .
Maghiaril, cand se aft' in strimtorare, o admit si el aceasta.
Au admis-o' la 1848, in timpul absolutismului, in ajunul incheeril
pactului dualist, ha, conform angajamentelor luate de conduca-
torii lor, au pus-o in legea (pentru egala indreptd(ire a natio-
nalittitilord> Vorba e insa. ca. Maghiaril nu sunt de bun cre-
dint si nu se tin de angajamentele luate in numele lor, neso-
cotesc ori mic legi, violenteaza constiinte, inseall lumea. Dupa
experienple acute in atate rinduri Romanii sunt cuprinsi de
simtimntul, ca in regatul ungar nici angagiamentele luate de
guvern, nici legile votate de parlament, nici juramentul monar-
chului constitutional nu sunt destula garantie contra abusului
de putere.
Aproprierea sincera intre Romani si Maghiari nu e deci cu
putinta de cat dupa-ce Romnilor li se vor fi dat garantil si-
gure, O. in viitor legile, orl-si care ar fi ele, vor fi aplicate cu
buna credinta.
Aceste garantii sunt autonomia Ardealului, o lege decto-
rald liberald si tratarea tufUror nationalitdtilorv de a potrivei cu
Romanii, adecd egala indreptatire a nationalitatilor pentru toate
ramurile vietil comune, a-tat politice, cat si culturale.
Aceste garantil n'au sa fie acordate de Maghiari de cat dup
ce lumea se va fi convins, c densii sunt incapabili de a con-
duce ei singuri statul ungar.
Convingerea aceasta s'a cam produs in toata lumea, si Ro-
manii n'au de cat sa persiste in resistenta lor passiva, pentru-
ca Maghiaril s simta. in cele din urtn si el ensi-si, Ca in lupta
cu Romanii nu vor put sa sustina statul ungar.
Ear& Romanil nu pot O. sacrifice pe nimeni : e pentru densii
o destiune de conservare nationall, ca atat Germanii, cat si frac-

www.dacoromanica.ro
12

tiunile de popoare slave O. se bucure in Ungaria de cea mai


deplina libertate de desvoltare cultural.
Ideea unel infrartiri romane-maghiare acute cu scopul de a
stapani pe altil poate sa aiba. farmecul el, dar nu si pentru
Romani.
Aici e conflictul.

III. Resistenta masselor romne.


Romanil din terile coroanel ungare aU sustinut o lungl si grea
lupta si au iesit invingetori din lupta aceasta. Atat ni-e destul
pentru ca O. stim, ca d'ensil sunt oameni chibzuitl, care still sl
dispun de puterile lor vii, s rabde, cand n'ati in cotro, sa as-
tepte stand domoll si neinduplecati si s profite de situatiunile
priincioase.
Timp indelungat el ati fost parasitl de carturarii bor. S'ati de-
prins dar a se organisa si a se conduce ei Insi-si pe sine, si
albdstrimea era socotit ca element strain in mijlocul bor. Sin-
gun f. preotil, tot un fel de terani si el, se bucurau de Increderea
masselor.
Dupa rescoala din anul 1784 a inceput sa se formeze clasa cult
romana, si in timpul revolutiunil de la 1848 Romanimea s'a in-
credintat, ca sunt si in albastrime oameni, care nu se dau Indart,
cand vorba e de binele poporului roman.
Incredere deplina nu au inse nici asta-c,11. opincarit In cei ce
au schimbat sucmanul cu haina neagrd.
0 Romanca de peste Carpati, femee cu stare frumoasa, avea
un singur fecior, pe care voia sa-1 faca popa, cum fusese buni-
cul el. Feciorul /rise, ajuns la maturitate, tinea sa studieze drep-
turile. Desi cu greu, muma s'a invoit. Atunci inse, cand el era
gata sa plece la Viena, sermana femee a Inceput a plange si
a-1 boci ca pe un mort.
0 sa te ducl, grai dnsa In cele din urma,si o s iasa
mare domn dirttine,- dar om de seama noastra n'o s mal fil.
N'ai O. ne mal intelegi tu pe nob, si n'6 sa te mal Intelegem
nol pe tine ; o sa-ti fie greil sa mergi cu noi pe ulit, si 0 sa.

www.dacoromanica.ro
13

ne fie noue greil sa stain cu tine la masa : strain! o sa-ti fim


tot!, si eu, care te-am laptat, si matusile tale, care te-au purtat
in brace, si unchil fei, care te tineau in sea, si verisoril ta, cu
care al petrecut dilele copilariei tale, si dascalul care te-a inv-
tat s citesti, fili popa care te-a botezat. Dragostea si inima des-
chisa, pe care o percii, n'o s'o mai &esti nicaeri, si numal
Dumnecleil stie unde o s ajunga oasele tale !Un fecior am
avut si eu si-1 dau si pe acela, fdra ca sa. stifi, cui 11 dau si de
ce-1 &ill,.
Acela, care inteleke durerea cuprins in vorbele aceste, inte-
lege si positiunea, pe care surtucul o are peste Carpatl fata cu
opinca.
Oameni traitl in lupta necurmata, opincaril roman! nu stau
resleti. Toti sunt legati intre dnsil si toate, la d'ensii, se fac
dupa o intelegere luata de mai nainte.
Surtucul e declasat si nu e admis in organisatiunea aceasta.
Daca mai multi dintre dnsii sunt adunati la un loc si te
apropii, el curma vorba, pe care o avusera mal nainte. Daca
le spui ce-va, ei 41 dau dreptate, dar rman tot cu gandul bor.
Daca le propul ce-va, el primesc, dar fac tot numal ceea ce
vor el. Intr'un cuvnt : nu stau de vorba, nu-si dau pe fata On-
durile, si cu cat mal strain te socotesc, cu atat mal profti" si
mai supusi ti se arat.
Oameni patiti si, prin urmare, banuitoyi, el te urmaresc la tot
pasul, te spioneaza, Iti scruteaza viata si te judeca fara-ca sa
tie seaml de vre-o circumstant atenuant. Ear pedeapsa e cea
mai nemiloas excomunicare.
Putin are sa le pese de excomunicarea aceasta celor ce n'au
nici o legatura cu massele poporului. arturarii nostri de peste
Carpati inse aproape toti sunt, .dac nu fii, nepotl de Orani ori
de preoti si au in satul lor rude si prieteni din copilarie. Ex-
comunicarea porneste de la acestia, El null mai yin la casa,
nu te mai primesc la casa lor, se uita 'n alt parte, cand te
intalnesc pe ulita, nu iau parte la bucuriile si la durerile tale,
te graiesc pretutindenea de ru sill duc vestea mai departe si,
ceea ce e mai greu, nu yin la inmormentare, and al vre-un
mort la casa ta, si nu primesc pomana de la tine si pentru

www.dacoromanica.ro
14

tine. Ear dac n'ar face asa, n'ar mai ave traiil tignit in satul
lor, n'ar mai fi admisl nici ei in rndul celor ce pot sel le pie
toate. Ba s'a intemplat, ea' murind un Roman, functionar pu-
blic, care se instrainase de fratil sl, satenii aU staruit ca pfeotul
kr sa nu-1 prohodeasca si nu s'au invoit o data cu capul, ca
acela, care n'a trait cu densii, sa fie inmormentat in cimitirul lor.
Tolerant si ingaduitor, Romanul se descopere si se cruceste,
cand trece prin fata unel havre ovreesti, seruta maim preotului
cat olic, se opreste si sta cu capul plecat,.cand vre-o inmormen-
tare trece prin fata lui, iarta pe femea caduta si primeste po-
mana, aprinde luminarea de cear pentru odihna sufleteasca a
celui mort in furci, dar lepadarea de neam, instrainarea de pa-
rinti si de frati n'o iarta nici o data.
Asa se face, ca intre Romanil din regatul ungar nu sunt oa-
meni, care-0 renega nationalitatea. Chiar si aceia, care se dau
dupa per, tin sa fie socotiti intre Romani si,- prin ascuns, II
ajuta pe Romani.
Dar dacl stiii s certe, Romanil stiii tot odata si sa resplateasca.
Inca Imperatul Iosif II. constat intr'un ordin al WI, cal Ro-
manii, oameni banuitori si zacasi, sunt cdie zuverldssigsten,
cel mai vrednici de incredere dintre supusii sel, daca numal
stil sa le inspiri incredere.
Pentru omul, care a castigat o data increderea kr, ei dau
tot si fac tot ; acela, care a deschis odata inimile kr, stie toate
gandurile kr si e stapan pe vointa kr.
Romanul, daca s'a dat o data, e dat cu trup, cu suflet si dat,
de cele mai rnulte orb, pe toata viata lui. .

Tocmai de aceea sta ant de mult pe ganduri mai nainte de


de a se da si nu li se & cleat acelora, care i se impun prin
o adeverata superioritate.
Demagogia, la Romani, nu e cu putinta : orI si cat de mult
tine .sal-1 tratezi ca egal, Romanul nu vrea s te cobori tu la
dnsul, ci sa.-1 ridici pe el la tine.
and el st plecat si umilit in fata solgabire:ului, tu al sa
stab cu capul ridicat si sa spul ceea ce el gandeste, dar cu vorbe
mesurate si fara-ca s te aventi prea tare. Atunci isi ridica si el
capul si tace, dar viata lub toat n'are s te uite, ca l'ai facut

www.dacoromanica.ro
15

s stea cu capul ridicat, si n'are sa mai fac nimic fr de stirea


ta. In data insa cell vel perde bunul cumpet, el se retrage
rusinat si te lag singur.
Dup. felul de a ved al Romanului nu este in lumea aceasta
nimic mai presus de buna chibzuinta, si Romanul pleaca la drum
numal cu oameni, pe care-I socoteste mai chibzuiti ca densul.
In aceasta consist cea mai sigura garantie, ca Romanil din
terile coroanel ungare nu se vor avnta de capul lor, toi cal ei
n'au s fie nici odata accesibili pentru oameni straini de densii.
Prea adese-orl li s'a intamplat sa vada, cum aceia, care adi
strigau contra Ungurilor, mane treceau brat la brat cu Unguril
pe din naintea lor. Ast-fel el s'au facut neincredatori, s'au or-
ganisat el de el, tac, persista si asteapta.

IV. Cele doll-6 extreme.


Chibzuit si croft& pe termin lung, potitica partidului nati-
onal nu putea sa-i multumiasca pe oamenii, care n'au vreme sa
astepte si vor sa aiba succese cat mai apropiate. Ear acestia
pretutindenea sunt numerosi. Rari sunt aceia, care, traind in nea-
mul lor, pot sa se insufleteasca pentru scopuri departate si sa
osteneasca cu gandul, c urmasii vor fi mai norocosl.
Daca este adeverat, ca Maghiaril urmaresc un scop nereali-
sabil, trebue neaparat s sosiasca o data timpul, cand se va fi
dat pe fata incapacitatea lor de a conduce statul ungar. Ro-
manil n'au de cat sa persiste si O. astepte pana atunct.
Asteapta insa numal cine poate sa astepte.
Aceia, care s'au instrainat de neamul lor si mai au si trebu-
inte marl, nici nu pot, nici nu se simt indemnati a astepta.
Nu s'au maghiarisat nici ei ; tin, din contra, prea mult O.
fie socotiti intre Romani, ba chiar intre cel mai bun! Romani :
el inse nu si-au dat silinta de a inveta limba romana literara,
nu cunosc istoria si literatura romana, nu iau parte la viata cul-
turall romana, au apucaturi maghiare si astfel nu inteleg rostul
vietil nationale romane si se simt mai mult ori mai putin stra-
in! in mijlocul Romanilor.

www.dacoromanica.ro
16

Pentru oamenil acestia poporul e prostime, care are sl mearga


dupa intelegerea luat intre fruntap.
Fruntasii s'au inteles dar intre dnsil si si-au impartit rolurile.
Unil dintre dnsil s'au declarat pe fata guvernamentall, ear
41, oameni mai independenti, au intrA in partidul national, r6-
maind ca unil fail de altil s nu faca nimic.
Aceasta politica de duplicitate, afisata ca solidaritate natio-
nald, ar aye resoanele di, daca poporul roman ar fi in adevr
prostime 0 daca Romanii guvernamentall ar fi oameni vrednici
de incredere.
Adev'erul e /rise, ca. Romanii isl aleg ei insi-sl conducatorii
si sunt inaccesibill pentru agentii Maghiarilor.
Cadi cine sunt acestl agentl ?
In timpul absolutismului austriac, in timpul asa numitului pro-
visoriu, ba chiar si in primil ani al erel dualiste, cand legea pentru
egala indreptatire se aplica cu oare-care bun credinta, se aflau
multi Romani in functiuni publice si multi tined' romani se pre-
gatiau pentru viata publica la universitatea din Viena, la cea
din Gratz, din Lipsca off din Pesta.
In urma .1i s'a cerut acestor oameni sa faca servicii de agenti
electorali si sa se foloseasca .in exercitiul functiunil, contra le-
gil, numai de limba maghiara, ba erau rsdu notatl, daca intre
densii, in familie ori in public, vorbiail romneste.
Daca n'ar 11 fost colosala presiune a masselor romane, multi
ar fi cedat, c s nu rmae pe drumuri, cum au cedat Germanil,
Rutenil si Slovacii intrati in functiuni publice, care s'au declarat
in cele din urma Maghiari si nu mai cuteaza s vorblasca nici
in casele lor limba lor materna. In fata presiunif poporale inse
cel mai multi dintre Romani au primit mai bucuros mania gu-
vernului, si numai putini s'au dat dup. p'er.
Acestia sunt urgisitl de Romani, si n'al sa te presentl in fata
poporului alaturea cu dnsil, daca tii s fil primit cu incredere
si cu inima deschis.
Urmarea fireasca e, c violentarea constiintelor si demorali-
sarea li-se impun ca mijloace de mentinere.
Oamenil de stat al Maghiarilor sunt destul de cuminte, ca s
nu se bizue pe acesti transfugi, care stau in legetura putin tai-

www.dacoromanica.ro
17

nuita cu opositiunea national romang. Ei se folosesc numal de


densii, ca s desorganiseze partidul national si s isoleze clasa
culta romana. Iar pentru-ca sal se poat'd folosi, au nevoe de
oameni, care atirna cu deseversire de densii.
Metropolitul Ioan Vancea, care a fost ridicat de guvernul un-
gar In scaun si a falcut din Blajul odinioa ra atat de romnesc
un cuibar de umilit supunere catre stapanire, e un archiereil
distins, un fflantrop mult laudat, un pastor neobosit, care s'a"
bucurat de multd iubire. Tocmai de aceea insa el nu se bucura
cle increderea Maghiarilor, cad sunt margini, peste care Metro-
politul Vancea nu trece, sunt lucruri, pe care el n'are nevoe sa.
le facd.
Omul de incredere al Maghiarilor e Metropolitul Miron, omul
lor de incredere e Episcopul Szab, omul lor de incredere e
Episcopul Metianu, pe care guvernul din Budapesta_ poate_In
ori-si-care clipa sa-1 dovedeasca vinovati, sa.-1 ridice din scaun si
sd-1 trimitd la manastire, daca nu fac ceea ce li se cere.
Solidaritatea cu asemenea oameni lipsitl de independenta e
o adeverata trdare, cand mai al in fata ta si cel lalt extrem,
multimea celor loviti pe nedrept, care cer legitima satisfactiune
si staruie pentru o politica mai violenta.
Din nort-Cire cei mai multi dintre acestia au gdsit resufltori.
Unii dintre tineril romni din regatul ungar, vedend, cd in
-tara lor nu sunt suferitl, au remas in terile de peste Laita. Cel
mai multi au trecut inse in Romania.
atmosfera Romaniei are ce-va particular : ea domoleste
spiritele. Pand chiar i Nihi1itii devin oameni ai ordinel i ce-
tateni pacinici, dupd-ce traiesc un timp oare-care in tara acea-
sta, unde toate soiurile de nebunie se iarta i lumea nu se a-
giteaza, ci ride de cei ce-si perd sarita.
Sunt mu i mil aceia, care au fost alungati din tam lor Si
au venit i traiesc aid. El toti au cele mai strinse legaturi cu
fratil lor rernas1 a casa, i abia va mai fi remas din colo sat,
care sa nu-si aiba omul in Romania.
Sunt acolo multe mumele vduve, care traiesc din ajutorul
primit de la teciorul din Romania ; multi sunt fratii i surorile,
veril si verisoarele, care, 'ajunsi in strimtorare, asteapt scapa-
2

www.dacoromanica.ro
18

rea lor de la fratele ori de la verul din Romania ; multi sunt


peste Carpati oamenii, pentru care toat nadejdea e aici in Ro-
mania, si mare de tot e durerea produsa de aceast risipire in
doue teri.
Nimeni, care intelege durerea aceasta, nu va cere, ca des-
mostenitii sl propage iubirea catra statul ungar, de care au
fost desmostenitl, ori simtimintele de devotament catre regele
apostolic al Ungariei, care, feu consiliat, a suferit atata timp
caIcarea de lege.
Au trecut inse doue-deci si cinci de anl fara-ca oaimenii a-
cestia sal fi facut fie Romaniei, fie statului ungar, fie Europei
vre-o greutate.
0 singura data, In anul 1884, s'a ivit intre densii pornirea de
a se foloa de legaturile strinse si intime, pe care le au cu cei
de a casd, pentru-ca s produca miscari mai violente in Ardeal.
Nici de asta-data inse initiativa n'a pornit din Bucuresti, ci
de la Budapesta.

V. Iredenta rornnI
In anul 1884 aveau sa se fac noue alegeri pentru dicta din
Budapesta, si simtimentul general era, ca guvernul ungar e In-
clinat a face o Incercare hotarit pentru impacarea Romanilor.
Se dicea, ca. mai multi dintre oamenil de stat al Romaniel, /litre
care, cel mai cu trecere, loan Bratianu, Michail Cogalnicearmi
Titu Maiorescu si Dirnitrie Sturdza, atunci ministru de externe,
ar fi struind ca Romanil O. renunte la autonomia Ardealului,
si sa trimita cat mai multi deputatl In dieta din Budapesta.
Va fi fost orl nu adeverat aceasta, lurnea credea,-si atat era
destul, pentru-ca urditoril politicel de solidaritate* s se im..
_
brbateze.
Statornicit o data planul de actiune, agentil guvernului ungar
s'au intrunit la- Budapesta in conferenta, s'au constituit sub pre-
sedinta Metropolitului Mil-on In partid-nationa/ roman guverna-
mental si au infiintat un organ de publicitate, Viitorul.
In acelall timp presedintele partidului national roman opo-

www.dacoromanica.ro
19

sitional, Vicarul Archiepiscopesc Nicolae Popea, care nu se invoia


cu politica de csolidaritate, se retrage i presidiul comitetului
central din Sibii II iea un oare-care Partenie Cosrna, sotul unel
nepoate a metropolitului Miron.
AstfeL guvernul din Budapesta se asigureaz, c6 partidul na-
tional roman*nu va infreprinde nimic fara de stirea (*) i invoirea
lui, ear urditorii isolidacritdfib II fac ilusiunea, ca vor primi
drept compensatiune cate-va concesiuni.
Pentru-ca s reusiass politica aceasta, se cereau neaparat
doue conditiuni : ca comitetul central din SibiIti s nu fie des-
avuat de Romanil din te'rile coroanei ungare, 9 i ca intre emi-
gratil din Romania s se produca o agitatiune pe cat se poate
de villa.
Spre a inabusf on i ce manifestatiuni suprtoare, comite-
tul central din Sibii ia hotarirea de a infiinta un diar quoti-
dian atirnator de dinsul, ear Metropolitul Miron silesce pe Pa-
rintele Nicolae Cristea, care fusese numit prin o dispositiune
testamental-A a Metropolitului Andreiii redactor pe viata al Te-
legrafulut Roman. , sa se retraga si ia -el insu-si conducerea a-
cestui organ de publicitate.
Ast-fel comitetul se simtea asigurat, ca nu se va produce prim
tre Romani nici o opositiune serioasa contra lui, de oare-ce
vocile, care s'ar mai fi putut ivi, n'au fost luate nici o data in
serios.
Nu mai ramanea decat sa se produca i miscarea din Ro-
mania, la care guvernul tinea foarte mult.
Lucrul In sirie nu era greu.
Intre tineril emigrati in Romania erau multi oameni amariti
si ast-fel inclinati de a inscena manifestatiuni antimaghiare, mai
ales aid In tura aceasta, uncle ori i cine are simtimntul, ca
nu risc nimic luand parte la asemenea manifestatiuni.
Vorba era numal ca tinerii acestia sa' fie montatl, ear mon-

(*) E o plangere constant5. a Romanilor din Wile coroanei ungare, c.


la Budapesta se stie totdeauna ma curand ca la Sibii ori la Brasov ce
discutiuni s'au urmat i ce hotariri s'au luat in sedintele comitetului central
al partidului national roman opositional.

www.dacoromanica.ro
20

tarea era lucru cu atat mai usor, cu cat multi dintre tineri erau
rude apropiate ale celor angagiati in politica de solidaritate,
ori amici al acestora.
Sunt mai ales doi oameni, care au contribuit mult la mon-
tarea iridentel. .

Unul dintre acestia, Parintele Metianu, Protopopul Zernestilor,


era incurcat, dimpreuna cu unchiul seU, Episcopul Metian de la
Arad, in niste daraveri comerciale i limp de cati-va ani a trait
mai mult prin Romania ca'n protopopiatul WI. Om tiner i voios,
Printele Protopop petrecea multe seri* cu ebaietii,, si.inter pocula
aventul se produce usor.
Cel-lalt, d-1 Vincentiu Babes, agentul caletor al solidaritatii, ve-
nea mai rar, dar la timpuri potrivite se ivea prin cafenele, ca
s scape cate-o vorbd despre cele ce-a aflat fie in conversatiune
cti vre-un om de stat, fie cu ocasiunea vre-unel audiente.
De la d-sa a pornit vorba, ca Joan Bratianu, Dimitrie Sturdza
si T. Maiorescu staruie, ca Romnii sa renunte la autonomia
Ardealului ; si d-sa putea sa stie, fiind ca. era unul dintre frun-
tasil, Romanilor de peste Carpatl si se intelnia des cu oamenil
de stat al Romani&
Ear vorba d-lui V. Babes, ca .Romnii trebue sa drate c
sunt primejdiosi), a remas frasa stereotipa in gura celor ce fa-
ceau propaganda iredentista.
Chiar de la urdirea lui dar iredentismul era indreptat contra
celor ce sustineau politica de alipire care puterile apusene, deci
contra guvernului liberal din Romania, contra lui I. Bratianti,
contra ministrului de externe D. Sturdza si contra Neamtului
Nerntit, cum se dice in coloanele eLuminettorului) din Temi-
soara, care au vindut lui Bismarck pe Romnil subjugatl,.
Atat era destul, pentru-ca atat d-1 Isvolsky de la ambasada
ruseasca, cat si unii dintre oamenii politici ai Romnioi sa se
intereseze de noua miscare, care le promitea mult celor ce voiati
sa-i cieeze greutati guvernului roman de atunci ii sa im-
pinga pe Romani contra Apstriei. Aceia dintre cetitoril acestei
dari de seams, carora faptele petrecute nu le mai sunt proa-
spete in memorie, Wad decat sa-sl reaminteasca agitatiunile ce
s'au produs in urma expulsdrit din tara a autorilor proclama-

www.dacoromanica.ro
21

?unit iredentiste si sail dea seama despre cele petrecute in urma,


pentru-ca sa. stie, care anume dintre oamenil politici al Roma-
niel au incuragiat miscarea iredentista si au profitat apol de ea,
ca sa-I creeze guvernului greutatl si s se insinue ca oameni cu
trecere la Romanil cde dincoloo.
Miscarea a luat dar oare-care dimensiuni, si nu mai remanea
decat ca ea sa fie condusa' ast-fel, 'hick manifestarile el O. fie
cat se poate de compromitatoare pentru Romani si s se pro-
duca anume -atunci, cand guvernul din Buda-pesta are trebu-
inta de ele.
Pentru sustiitoril sinceri, dar naivi, al causel romane miscar ea
iredentista el-a un reu ales mijloc de a face presiune asupra
guvernului ungar.
Nu ins tot ast-fel si pentru consolidaril lor gt.wernamentali.
Acestia still prea bine, cal in cliva, in care s'ar produce o apro-
piere sincerd intre. Romani -si 'Maghiarl, ei sunt cel putin de
prisos. Nascutl din vrajba, ei nurnai prin vrajba pot sa traiasc
si ast-fel chiar din simtiment de conservare individual fac tot
ceea ce le st prin putinta, ca sa zadarniceasca ori-si-ce incer-
care de apropiere.
Si aid dinsii erau in deplin acord cu guvernul, care nu voia
nici el sa-1 impace pe Romani, ci sa produca in lume impre-
siunea, ca cercurile politice maghiare sunt dispuse sa intre la
Invoiala, ca. Romanil el' insi-si deasemenea simt dispusi a se
declara multumiti, in clasa cultd roma' nd e ins& a park, care
nu poate sel fie impdcata fi trebue, prin urmare, sd fie strivitk
vorbA rostit de. dI Coloman Tisza in dieta din Budapesta.
Impresiunea .aceasta nu s'ar fi putut 'produce, dacl guvernul
ungar nu s'ar fi redemat pe mArturii si pe fapte.
MArturiile au fost nAscocitorii politicei de solidaritate, care,
pentru-ca RomAniI sA par primeidiosX si pentru-ca sa faca pe
adversaril lor imposibill, denuntau pe luptatoril independentl
drept niste Oameni, care urmaresc scopuri c nenzeirturisite), iar
faptele sunt maMfestatiunile nesocotite, prin care Maghiaril justi-
ficau msurile luate contia RomAnilor.
Nici odat guvernul din Budapesta n'ar fi indrAznit s'A per-
secute presa romAnA cu asprimea, cu care a persecutat-o de la

www.dacoromanica.ro
22

1884 incoace, dacl nu i-ar fi fost data putinta de a se radema


pe denuntarI facute de Romani si de a justifica mesurile ce
lua cu fapte seversite de Romani.

VI. R eactiunea.
In politica practica resultatele practice sunt criteriul orl-si-
card conceptiuni.
Faptele petrecute au dovedit, c politica de solidaritate, a
fost croit in lipsa de cnnostinta de causa, conceptiunea unui
doctrinar, care, sorbindu-s1 in cabinetul sell ceasca de cafea,
pune lumea la cale si crede, ca are sa si fie in adever lumea,
cum el si-o inchipuieste.
Romanil din regatul ungar au respins cu toa"ta.hotarirea po-
litica de solidaritate l. si ast-fel guvernul ungar Did nu s'a spe-
riat, nici n'a stat de vorba cu conferenta din Budapesta, ci s'a
marginit a profita de legaturile agentilor se1 cu opositiunea na-
tionall romana, pentru ca sa-1 tie pe Romani In loc, deed nu-1
poate desorganisa.
In vreme-ce Viitorul siTeleg-raful Roma cautau In zadar ci-
titori, iar preconisatoril solidaritlitil se casniail sa afle mijloace pen-
tru Infiintarea unui diar pus la discretiunea comitetului central, un
grup de oameni independenti adun capitalul pentru intemeiarea
Tribuner, ca organ pentru controlarea comitetului central.
In luna Maiii 1884 apol delegatil aleetorilor romni, intruniti
la Sibilii in conferent electoral, Is1 declara, din noil aderarea la
programul stabilit in anul 1884, insarcineaza comitetul central
sa expun intr'un memoriii adresat Coroanel resoanele atitudinil
Romanilor, iar d. Partenie Cosma, tocmal din causa legaturilor
sale cu Metropolitul Miron, e nevoit s se retraga din comitet.
Atat era destul, pentru-ca orlii-ce om cu bun simt practic
sa inteleaga trel lucruri.
i. Ca multimea cea mare. a -Romanilor din regatul ungar nu
vrea sa faca causa comun cu agentii giivernului ungar si nu
st de vorba cu nimeni, care se adreseaza la densa prin ase-
menea oameni.

www.dacoromanica.ro
23

2. Ca solidaritate nu este cu putinta de cat Intre cel ce pri-


mese in toata sinceritatea programul national ca bas de in-
voiala si lucreaza cu bun credinta pentru realisarea principiilor
emise in acel program.
3. a Romanil nu sunt oameni, care pot sa fie angajati WI
de stirea si Invoirea lor, dupa intelegerea luata de cfruntasi cu
nu still cine.
Vor fi inteles, poate, si urzitorii politicel de solidaritate aceste
lucruri; el 'Ms si-ail lacut ilusiunea, c va fi destul s loviasca
cati-va oamenl, sa inlature pe alti cati-va si sa nimiceasca Tribu-
NCI, pentru-ca lucrurile sa poata aye aparentele dorite de dnsii.
Ast-fel nota caracteristica a celor din urma opt ani din viata
Romnilor din regatul ungar e lupt% elementelor extreme con-
tra Tribunel si a sustiitorilor el.
Programul Tribund cuprinde urmatorul punct :
2. Cel mai de cdpetenie interes al poporulul roman este
de a fi socotit dtept ceea ce: in adever este, un element de
ordine 0 de cultura la liotarele orientate ale monarciziet
si un zid de aparare fatd cu ori si ce pericol ce ar fi ame-
nintand patria noastrel din aceasta parte : ne vom da, prin
urmare, toatd silinta sd cultivdm in poporul nostru tradi-
tionala alipire catre Tron si supunerea cdtre Lep ,si vom
combate ort si ce tendentd, care ar put set' compromad re-
putatiunea poporulul roman ca element de ordine.
Prin acest punct 4 Tribune() chiar .dintru lnceput a fost pus
in conflict cu top' cei ce tin, ca Romanii s pail primejdio0,
deci cu guvernul din Budapesta, cu agentil lui Romani, cu to ,
varasil acestora, cu iredentistii din Romania, cu tot ceea ce e
anti-austriac si Inteun fel oare-care antidinastic in preajma Car-
patilor.
Si ar fi foarte greu sa spun, Care dintre toti acestl dusmani
a fost mai inversunat, cad Inversunatl afara din cale au fost
cu totil.
Tribune(' cu toate aceste s'a. sustinut qi se sustine si asta-41,
fiind-ca face pe Romani s stea linistiff, dar cu capul ridicat,
asa cum vreau el, si nu minte, cand spune ce vreau Romanii,

www.dacoromanica.ro
24

VII. Memoriui.
Ancl in anul 1881 marea majoritate a Romnilor din rega-
'-7Th
tul ungar era cuprinsa de simtimntul, ca' de la guvernul ungar
-si de la dieta. din Budapesta Romanil n'au sl se astepte la
nici un fel de bunavointa.
Delegatil trimisi de alegatoril romani la conferenta din Sibiiit
a struit dar, ca resistenta passiv sa fie proclamata pentru
tott Romanil din Ori le coroanel ungare. D e oare-ce inse resis-
tenta aceasta se indrepta numal contra guvernului si contra
parlamentului, nu inse totodat si contra monarchiel, si mai
aleS nu si contra Coroanel, dorinta generala era, ca o deputa-
tiune exmisa din conferenta s expuna Coroanei inteun me-
moriu motivele, pentru care Romanii se ve'd siliti a nu lua parte
la viata publica a regatului ungar.
Guvernul ungar avea motive puternice de a face toate opin-
tirile, ca hotririle aceste s nu fie' luate:
El a si reusit de asta-data.
Nu e lucru greu sl determini pe niste oameni atat de chib-
zuiti ca Romanil, ea s nu facit ceea ce voiesc.
041-va dintre delegatl, in frunte d-1 V. Babes, au sustinut
prerea, c nu. e oportun timpul pentru asemenea hotarirl, c
e bine sa se mai faca o incercare cu guvernul i cu parlamentul
i numal apol s se proclame resistenta pasiva. S'a admis dar ca
in Tara Ungureasca si in Banat Romanil sa ia parte la cam-
pania electorala ; dar conlitetul central a fost insarcinat, ca sa
publice un memoriu politic asupra positiunii partidului fat cu
deosebitil factorl al puteril publice.
Sarcina de a redacta acest memoriii a primit-o d-1 Vicentiu
Babes, care a fcut tot .ceea ce i-a stat prin putinta, ca hon.-
rirea conferentel sa nu se execute.
Comitetul a publicat cu toate aceste un memoriu redactat
de d-I G. Barit Si supus in coloanele Lumineitorulub la o cri-
fle de tot aspi-a.
In conferenta de la 1884 eel angagiatl In politica de *solida-
ritate), in frunte d-1 V. Babes, au staruit in parerea, ca nu e

www.dacoromanica.ro
25

oportwz timpul pentru o politica mai hotarit. Nu s'a enuntat


deci nicT asta-data resistenta passiva pentru toti Romnii, dar
s'a luat hotarirea ca eomitetul central s fie insarcinat a presenta
Coroanel memoriul.
D-1 V. Babes, ca s arate, ca se supune curentulur general,
a primit sarcina de a motiva in conferenta hotarirea aceasta si
s'a angajat, ca membru al comitetului, a lucra pentru execu-
tarea el'.
Au trecut cu toate aceste anca trel aril fara-ca comitetul
s fi facut fie macar i numif un proiect de memoriu.
In conferenta electorala de la 1887, in sfirsit, resistenta pas-
siva s'a proclamat, ca principiu general, pentru toti Romanii,
ai s'a facut esceptiune numal pentru patru cercuri electorale,
ar cat-or delegati amenintau cu scisiune. Comitetul a fost deci
insarcinat sa presente Coroanel memoriul cat mai curnd.
De ast data am luat i eu, ca delegat, parte la lucrarile con-
ferentei. Invitat sa motivez hotaririle conferentei, am declinat
onoarea aceasta si am staruit, ca mOtivarea s'o faca tot d-1 V.
Babes, seful minoritatii, care declarase, c se supune hotariril
luate de majoritate. D-sa a prima si a si facut motivarea, ba a
consimtit sa fie ales intre membril comitetului central alaturea
cu aceia, care de atata timp staruiau pentru presentarea me-
moriuldf.
In prima sedinta comitetul s'a constituit sub presedinta d-lui
G. Barit si a insarcinat biuroul, ca in timp de o luna',. 'Ana la
a doua sedinta, s adune material si sa presente un proiect de
memoriu. Acest proiect, redactat -de mine, a fost primit de co-
mitet drept bas de discutiune, s'a tiparit ca manuscript, s'a
distribuit intre membril comitetului si a rmas ca pana la pro-
xima sedinta fieste-care dintre,membril comitetului s adune date
si sa faca observatiunile ce creae de cuvinta, pentru-ca apol sa
se stabileasca textul definitiv. ,
D71___VBabes n'a combatut acest proiect, dar ni-a facut im-
part6sirea, ca. guvernul are intentiunea de a disolva comitetul,
a emis parerea, c'ar fi oportun, ca comitetul s se declare S.1
disolvat, apol s'a retras din comitet si a pus in per-
spectiva o contra-manifestatiune.

www.dacoromanica.ro
26

De aici inainte nu mai era deci vorba de presentarea memo-


riului, ci de zadarnicirea incercarilor de a produce o _serioasa.
contra-manifestatiune, in casul, and memoriul s'ar presenta.
Pentru o asemenea contra-manifestatiune lucrau toti cel an-
gajati cu politica de solidaritate, deci guvernul din Budapesta,
agentil lui Romani, consolidarit acestora, in frunte d-1 V. Babes,
si iredentistii din Romania. Motive le invocate erau deosebite, dar
scopul era acela-si: slabirea efectului, pe care un memori5 pre-
sentat Coroanel in numele Romanilor din regatul ungar ar fi
trebuit neaperat sa-1 produca.
M'am retras deci i eu din comitet, ca sa pot lucre mai liber,
iar alt membru al comitetului, Printele dr. Vasilie Lucaciii, a
fost arestat din drum, pe and venea la Sihii, ca sa aduca ma-
terialul adunat pentru memorill
S'a retras apoi i d-1 G. Barit, presedintele, i ast-fel comi-
tetul era ca disolvat.
Membril femasi s'au intrunit cu toate aceste, s'au constituit
din nou si au elaborat un not proiect de memoriu, tare hota-
riff de a executa hotarirea conferentel.
Acum insa d-1 V. Babes revine asupra hotariril sale si se de-
clara dispus a lua parte la lucrarile comitetului. -

Intrati in conflict din not' cu colegul lor, membril comitetului


convoaca in anul 1890 o conferenta extraordmara, care ia de
a patra oara hotarirea, ca memoriul s fie presentat.
De asta-dat comitetul a ales pe d-1 V. Babes chiar prese-
dinte, pentru-ca cu atat mai virtos sa-1 angageze.
Nici de asta-data inse hotarlfea conferentel nu e executata.
Se da !rise pe feta lupta', care atata timp s'a urmat pe infun-
date, si d-1 V. Babes, strimtorat de comitet si de opiniunea
publica, face declaratiunea, cal d-sa- riici o data n'a staruit con-
tra presentaril rnembriuk.!.
In acela. timp inse d-sa cere, ca s I se dee voie a citi o
scrisoare, In care d-1 Dr. Alexandru Mocsonyi expune resoa-
nele, pentru care presentarea memoriului ar fi o grava greseala
politica.
.Comitetul a refusat sa asculte scrisoare aceasta. D-1 dr. A-
lexandru Mocsonyi a tinut cu toate aceste sa o publice.

www.dacoromanica.ro
27

Adi dar nu mai comit o indiscretiune, dacg spun cg. d-1 V.


Babes n'a fost si nu este decgt un agent al d-lui dr. Alexandru
Mocsonyi.
Dar cine e acest domn dr. Alexandru Mocsonyi, care a pu-
tut s Ong' timp de dece ani pe Romnii din regatul ungar in
loc si abia dupg dece ani le spuney de ce anume n'aii voie s
mearga inainte.
E unul dintre membril mai distinsi al comitetului Casiner Na-
tionale, din Budapesta deci oin de incredere al celor .ce pun lu-
mea in saloanele acestul club la cale.
AtAt e destul pentru-ca cei ce cunosc pretentiile Casinel 1Va-
tionale in Orientalibus se stie de ce anume Romnii trebuiaU
sal fie impedecati cu ori-ce pret de a presenta memoriul.
Casina nationaleb, clubul aristocratiel ungare, e un fel de
loja maghiara, in care nu sunt admisi ca membri decat urmasil
vechilor magnati ungari si unii dintre oamenil bogati, care au
intrat in leggturi familiare cu acestia. Prin organisatiunea el se-
vera, prin cultivarea spiritului de clasa si prin bogatiile de care
dispune c Casina a devenit incetul cu incetul adevratul stapAn
al Ungariei. D-1 Coloman Tisza, care timp indelungat a fost
sustinut de (Casineb, s'a retras in urma unei hotariri luate in
saloanele Casinet., jar actualul guvern al Ungariel e consti-
tuit parte din delegatl de ai Casineb, parte din oameni agreati
de ea. Fara de aprobarea Casinel nu se presenta parlamen-
tului din Budapesta nici un proiect de lege si nu se ia nici o
nfesura de interes general.
Ast-fel chiar acum se discuta in presa din Budapesta Mci-
dentul, cg guvernul a primit de la Casind) porunca s sta-
bileascg. la viitoarele alegeri pentru Ovrei un numerus clausus);
adeca .s5." iea cuvenitele nisurl, ca in viitorul parlament sa intre
numal atti Ovrel, c5.ti ail fost in parlamentul ce acum se disolva.
Simtindu-si puterea, Casina, are veleitati de mare putere
europeang si tine sa cietermine politica externa a monarchiei,
mal ales in ceea ce priveste relatiunile cu Wile din Orient. Ast-
fel astadi politica orientall a monarchiel, in adever, e condusg.
din Casimix.. Si Inca de mult se lucreaza din Casind) pentru

www.dacoromanica.ro
28

stabilirea unel intelegeri directe si trainice cu boierimea romana,.


singura elita sociala. in Orient.
Casina,,, face dar tot ceea ce-1 sta prin putinta, ca Romanil
sa se instrAineze de Viena si de Casa Domnitoare.
Daca verba ar fi fost de un memori5 pornit din gandul de
a areta, ca Romanii sunt prirriejdiosi, agentil d-lui Mocsonyi
'si-ar fi dat silinta, ca presentarea ori cel putin publicarea me-
moriului sa se faca cat mai curend.
Era ins.vorba de un act de lealitate fall cu Coroana si fata
cu Illonarchia, de o sertatoreasca protestare contra infamelor
calomnii, prin care sustiitorii ideii de stat national maghiar voiaii
sa-i isoleze pe Romani, si de o puternica manifestare a legiti-
mei nemultumiri, de care sunt cuprinsi Romanil din regatul
ungar.

VIII. Intriga.
-Angagiat odata in politica Casinel Nationale din Budapesta,
d. dr. Alexandru Mocsonyi se simtea atat de isolat in mijlocul
Romanilor, incat nici n'a mai facut incercarea de a propaga pe
fata curentul, pe care-I representa.
S'a pus dar in legatura cu aceia dintre fruntasir Romanilor,
pe care II credea accesibili pentru vederile sale ori nu destul de
independenti, pentru-ca sa se poat pune in potriva curentului
representat de d-sa. Sunt functionari publici, dignitari bisericesci
si oameni alt-fel neatarnatori de guvern, dar legati prin fel de
fel de interese fie de dignitarii bisericesti, fie de familia Mo-
csonyi.
Acestia aveati sa lucreze dupl. insarcinArile primite prin d.
Mocsonyi, ca sa determine clasa cult1 romana si sA surprincia
masele inculte cu fapte implinite, pentru-ca sa mearga apol cum
sunt duse.
Parola era dar innabusirea ori si care! manifestari pornite din
sinatimentul comun al poporului si propagarea spiritului de su-
punere neconditionata cane condiadtort.
Intreaga putere publica le-a stat si le sta la dispositiune spre

www.dacoromanica.ro
29

acest scop. Preotil si invetatorii sunt loviti fail de crutare de


catre Archierel, daca manifesta veleitatl de independenta. Ti-
neril, carora ii s'au acordat ajutoare din fondurile nationale, ca
sail urmeze studiile academice, skint spionati unil prin altil si
ofi ii perd ajutoarele, ori trebue, dupa terminarea studiilor, sa
parseasca tam., dac a. sunt cnedisciplinati). Bancile de credit
intemeiate de Romani sunt amenintate de crise, dac nu voiesc
sa puna politele lor la dispositiunea solidaritdtib.
In fata acestei goane nerniloase un simtiment trebuia sa cu-
princla pe oamenil de buna credinta : La o parte tort CCI ce prea
greu s'ar simti lovir sd iasd inainte numai aceia, cdrora nu
le pas& nia de guvern, nut' de Archierel,m'cI de administratord
fondurilor nationale, nia de bancile de credit.
Intemeetorii Tribunet) sunt oameni cu independenta mate-
riala, dintre care eel mai multi oameni fail de copil. Ast-fel
dintre clece membri ai comitetului de directiune numai trel
aveall copil, iar acestia sunt comercianti cu stare frumoasa.
Alta nota caracteristica a situatiunii este, ca, vre-o 3o0/, din
abonamentele . Tribuneb erau facute pe nume false, ca sa nu
se stie cine e adeveratul abonent.
In acela-si timp multi dintre sustiitoril sinceri al causel ro-
mane nu intelegeau rostul luptei i ineau sa se pastreze buna
intelegere cu cei angagiati in politica de' solidaritate. E greu s
te impaci cu gandul, ca trebue sa te lupti contra acelora, pe
care mai bucuros i-al ved in frunte. .In deosebl Banatenii tot
Ii mai faceau ilusiunea, ca. familia Mocsonyi nu se va instraina,
cum atate familii romane ajunse in rendul celor marl s'au in-
strainat de neamul lor.
Astfel d-1 dr. Alexandru Mocsonyi si-a creat fatal cu Romnil
o positiune, pentru care monarchii constitutionall puteau sa-1 pis-
muiasca.
D-sa sedea in palatul stI i lua ,dispositiuni, ear agentii seT
executau pe respunderea lor ; i claca lucrul iesea bine, meritul
era al generosului i inteleptului initiator, ear daca el iesea feu,
vina era a celor insarcinati cu executarea.
Trebuia dar, inainte de toate, sa fie scos din aceasta posi-
tiune prea de tot comoda.

www.dacoromanica.ro
30

Cel ce nu risca nimic nu are dreptul de a sta in calea celor


ce se expun In fieste-care di si rspund cu persoana lor pen-
tru tot ceea ce clic ori fac.
In timpul conferentei din anul 1887 d. V. Babes a facut, ca
din senin, propunerea, ca delegatii intruniti s exprime printeurl
vot increderea partidului In d-1 dr. Alexandru Mocsonyi.
Surprinsi, delegatii au rspuns prin aclan-lari simpatice la
aceasta propunere si au cerut punerea ei la ordinea dad.
Atunci euom venit de curand la Sibiiii, am luat cuvintul,
am constatat ca d-1 dr. Alexandru Mocsonyi n'a luat nici o
data parte la intrunirile partidului si am exprimat convingerea,
ca d-sa se va bucura de particulara incredere a fratilor si, &ie.&
numal va veni in migocid lor, ca sd lucreze, sii lupte si set se
expund aldturea cu densii.
Atat a fost destul, pentru-ca propunerea facut de d-I V
Babes sa nu fie push' la ordinea Vet
D-1 Mocsonyi e destul de inteligent, ca sa inteleaga acest a-
vertisment ; n'a voit inse sa-1 inteleaga, fiind-ca tinea sa nu se
angageze, s nu se expunl.
Si totu-si tocmai atunci d-sa urdise planul unel actiuni, In
urma careia mai multi dintre Rol-TIM-III, care se bucurau de in-
crederea cercurilor de la curtea imperateasca, au lost compro
misi si disgratiati, (*) ear Generalul Traian Doda a ajuns sa fie tras
In judecat.
De oare-ce, Inteun articol publicat in coloanele c Tribuneb
staruisem, ca Romnil s se pronunte cu toata hotarirea pen-
tru ideile emise de Generalul Doda, mi s'a facut si mie pro-
ces de presa si am fost condamnat.
In ajunul plecarii mele la Vat, adeca din pragul temnitel, i-am
adresat dar d-lui Dr. Alexandru Mocsonyi o scrisoare, in care
l'am rugat s nu mai stee In reserv, ci s se pun In legatura
cu Intemeetorii c Tribuneb, care toti sunt oameni leall, indepen-

(*) Intre .acestia erau Baro nul Leonida Pop, adiotandul si seful de can
celarie al Impratulul, Generalii Guran si Trapp, d-1 N. Dumba si catl-va
dintre boierii bucovineni,totl impriali. 4 Casina) era deci interesat, ca
ei s'afi e InIkurati, si 'i-sa si facut acest serviciu.

www.dacoromanica.ro
31

dentl si de buna credinta, toil buni si statornici tovarasi de lupta,


dar nu merg orbis, ci tin sa fie convinsi. Am staruit, prin ur-
mare, sa nu recurga la mijlocirea d-lui V. Babes, care e dis-
creditat, ci sa se puna in legatura directa, dna doreste in a-
dever sa ajungl la intelegere.
Refusul ar fi fost o mare lips de tact politic.
D-sa s'a pus dar in Intelegere direct cu d-nil Diamandi Manole
si Eugen Brote si a intrat apoi in comitetul de directiune al
c Institutului Tipografic, din Sibiiii*), dimpreuna cu Arica patru
oameni de Incredere al sei.
Dupa. Intoarcerea mea la Sibiiii ins d-sa s'a retras, earl ell
i am luat hotarirea de a me expatria.
Nu se va fi Indoind, asa cred, nimeni, ca-mi vol fi dat searna
despre intentiunile, cu care d-I dr. Alexandru Mocsonyi a in-
trat, si despre motivele, care l'au determinat sa. ias. Fiind Ins
vorba de lucruri, care s'au petrecut intr'un cerc restrins si mai
mult ori mai putin Intim, trebue s me marginesc a constata
lucruri, care sunt stiute intr'un cerc mai larg.
In anul 1884, cand s'a luat initiativa pentru infiintarea c Tri-
buner, amicii mei literart din Sibiiti s'au adresat la mine, ca s
le spun parerile mele.
Eram /ncantat de intreprinderea, pe care voiau s'o facl. Nu-mi
faceam, ce-I drept, marl ilusiuni despre efectele el ,politice; am
desfasurat insa cu mult caldura efectele, pe care ear ar tre-
bui sa le aibl, cat pentru edueatiunea politica' a Romnilor din
regatul ungar si pentru restabilirea unitcitit noastre culturale.
Urmarea a fost, c el mi-ail reamintit un angagiament luat
cu cati-va ani mai nainte, child mai fusese vorba de Infiintarea
unui organ de publicitate, si m'au invitat s iau, daca e sin-
cera insufletirea mea, sarcina de a redacta cliarul.
Me aflarn in positiunea, in care se afla d-1 dr. Alexandru
Mocsonyi la 1887, cand am emis ,in conferenta principiul, ca.

(*) anstitutul Tepografic, e o societate pe actiuni, care s'a constituit cu


scopul de a tipari cu preturi cat se poate de reduse carp' romaneti, de
a edita un cliar roman.quotidian, (Tribunay, de a infiinta in Sibiia o li-
brarie rornana, deci cu scopul de a face o intinsa propaganda culturall
rornana.

www.dacoromanica.ro
32

acela, care tine sa se bucure de increderea Romani lor, are sa.


lucreze cu densii.
Prea imi parea grea jertfa ce mi se cere.
Era vorba sa ies din cercul oamenilor, care me imbratisasera
peste vrednicia mea si- pe care me deprinsesem a-1 iubi, sa curm
lucrarea literara, pe care o urmasem timp de qece ani, O. re-
nunt la positiunea, pe care mi-o creasem in centrul nostru cul-
tural prin aceast lucrare,' si si me duc intr'un cuib de vespi,
sa me avent in o lucrare mistuitoare si sa iau, ca unul dintre cei
mai expusi, parte la o lupt grea, din care in deosebi eu nu
puteam sa cAstig decAt multumirea de a fi facut ceea ce fac.
Intre amicii mei, intre bine-voitoril mei nu era nici unul, gare
me sfatuia s'o fac aceasta ; erau ins multi, care-si dedeau toata
silinta de a me opri aid.
(Nu-ti este iertat, diceau cei mai multi, sa-ti risipesti pute-
rile tineretelor intr'o lucrare grea si mistuitoare, care e zadar-
nica si are sa te incurce in o multime de miseril.
t D-ta, om cu relatiunile pe care le al, imi diceau cei an-
gagiati in viata politica a Romniei, nu esti in drept sa pleci
de aici, ca sa iei parte la luptele politice ale unel teri vecine.*
Eram profesor si membru in comitetul de directiune al c Asz-
lulid Elena Doamna. , si reposatul Carol Davila a mers cu sta.-
ruintele sale atat de departe, incAt, pe patul de moarte, m'a
facut sa iau angagiamentul, ca nu vol parasf .Asilub.
Am incercat dar tot ceea ce mintea mea a putut nascocf, ca
sa me desfac de amicii mei din Sibiiii.
Era insa un lucru, pe care nu puteam sa-I fac : nu puteam
s le spun adeveratele motive ale refusului meu. Prea ar fi fost
crud, s le spun acestor oameni, care erau gata s se avente
in o lunga si grea lupta, ca eu nu pot sa me insotesc cu densii,
fiind-ca me simt mai bine aid.
Am plecat dar la Sibiiii, ca O. me desfac frumusel, fail de
a currna relatiunile de buna prietenie.
N'am intimpinat nici o greutate.
Intre amicii mei erau oameni, care in- toate impregiurarile judeca
linistit si clar si pe care nimeni nu poate sa-i insele. Acestia
chiar de la inceput au inteles adeveratele motive ale greutatilor,

www.dacoromanica.ro
33

pe care le faceam, si n'au mai staruit sa primesc sarcina, pe


care tocmat ansii mi-o ofe)isera. Din contra, doi dintre dnsii
m'au insotit la Brasov, ca sa-mi stea si aid intr'ajutor.
Amicii nostri din Brasov au admis apoi si el, c e mai bine
ca eu s nu viu la Sibiiii.
Un om inse a rsturnat cu o singura vorba intreaga noastr
argumentatiune. .

(As 1 a dis el In timpul meset de adio, ce-mi mai umblati


;nie cu diplomatii englezesti ! Parch' nu sunt om trait in Tara !
re miseliti cu totit dupd ce trecett in Tani si nu mat vrett set
pig de not, nu ve mat pas& de necasurde noastre. ,
An, r'emas si m'am dat legat.
Ceea ce pentru mine au fost vorbele aceste, pentru d-1 dr.
Alexandru Mocsonyi a fost scrisoarea ce i-am adresat in ajunul
plecaril mele la Vat.
Nu putea nici d-sa sa spuna adeveratele motive ale reservei
ce-si impunea si era hotarit sa nu se angagieze in luptele po-
litice ale Romnilor ; in fata acelei scrisori a trebuit inse sa-si
schimbe hotarirea.
Deosebirea era numal, :ca eu am r6mas si m'am dat legat,
ear d 1 Mocsoyi a intrat, dar nu andu-se legat, ci cu gindul
de a lega pe altit.
A esit dupa-ce s'a convins, ca nu poate sa-1 lege.
Amicil mei din Sibiiti, d-1 dr. Alexandru Mocsonyi si eu eram
de acord asupra unui lucru : Ca stabilirea relatiunilor de bund
intelegere intre Romeint si Maghiari e un mare interes national
romnesc.
Pe cand inse amicil mei din Sibiiii staruie, ca lupta O. se
urmeze pentru stabilirea acestor relatiuni in actualul stat ungar,
d-1 dr. Alexandru Mocsonyi si eu porniam din convingerea, ca
in actualul stat ungar pacea intre Romani si Maghiari nu e cu
putinta.
Eu cautam putinta acestel impicari Inteo monarchie habs-
burgicA unitar i organisata ca confederafiune de popoare,
ear d-1 dr. Alexandru Mocsonyi o cauta intr'un regat ungar
independent, care nu s'ar pute sustine de cht fdcendu-le Ro--
mailor concesiunt.
8

www.dacoromanica.ro
34

Incercdrcile mele de a-1 determina pe amicil mei sa admitd


vederile mele ail fost zadarnice. Ei au admis inse, cd aceste ye-
deri sunt traditionale si, prin urmare, impdrtesite de massele marl
ale poporului roman. Eram deci de acord, ca in coloanele Tri-
bund tendentele antidinastice, cultul lui Kossuth si propaganda
facutd pentru independenta Ungariei s fie combdtute fdrd dc
reservd si cd in casul, cand Maghiaril ar pune la ordinea dilei
cestiunea independentei, noi vom remane cu poporul si ne vom
pronunta pentru unitatea monarchier.
Resultatul acestei intelegeri a fost punctul 2 din programul
Trzbund..
In acela-si timp ni-am reservat retragerea printr'un articol
publicat in fruntea prithului numer al , Tribund..
4 Impinsl in mod fatal spre desvoltare, se dicea in acel
articol, si jigniti la tot pasul in mersul lor, concetdtenii
nostri romani stdruie, ca causa lor s fie sustinutd cu e4.
nergie, cu violent chiar, si dac stdrile de lucruri nu se
vor schimba, mai curend ori mai tardiu moderatiunea, pe
care nu vom inceta nici o data a o recornanda, va fi lu-
atd drept servilism : nu a noastr va fi dar vina, dacd
propagand spiritul de moderatiune, vom reman in cele
din urmd isolati si ne vom retrage,l&sand terenul de lupt&
pentru cei ce cred, cd numal prin violent& se poate resta-
bill echzlibriul in viata public& a patriel noastre..
Dupd o lucrare de sase ani eu m'am retras, dar am tinut s
nu me pun in conflict cu aceia, care timp de sase aril mi-au
fost tovardsi de luptd, n'am mai scris nimic pentru g Tribunas
si n'am mai publicat nimic fdr de subscrierea numelui meu.
Fostil mei tovarasi de lupta tot mai persistd.
Consequent Cu politica, pe care o representd in mijlocul Ro-
manilor, d-1 Mocsonyi li-a pus doue conditiuni :
1. Ca Metropolitul Miron, Episcopul Metianu si, in genere,
ageil guvernului din Budapesta s fie crutaff in coloanele
g Tiibund.
2. Ca punctul 2 din programul diarului s fie suprimat, deci
ca in coloanele Tribunet, s nu se mai cultive gtraditionala

www.dacoromanica.ro
35

alipire cdtre /ran i s nu fie combtuti nici inchindtorii lui


Kossuth, nici iredentistii, nici sustiitoril politicel de gravitare
spre Rusia.
Aceste conditiuni ..n'au fost primite. A intrat cu toate aceste,
fiind-cd-si acea ilusiunea, cd incetul cu incetul noil sel soti se
vor abate de la politica lor.
Acestia inse nu sunt oameni, care pot s fie trasi pe sfoard.
....Fresentarea memoriului a fost amanatd de pe un an pe altul,
pentru-ca contra-manifestatiunea pldnuit sd fie din ce in ce
mai imposibila.
I s'a oferit d-lui dr. Alexandru Mocsonyi presidiul comitetului
central si dupa ce d-sa n'a voit sd primeased aceasta onoare,
membril comitetului s'au invoit s cdletoriascd cu totii la Bu-
dapesta si s tind cate-va sedinte in palatul Mocsonyiestilor,
pentru-ca d-sa sd aib ocasiune de a-i convinge si indupleca.
Conferenta de la 1890 a fost convocatd anume, pentru-ca,
lumea sa se convingd, cd Romnil nu vor s se abat de la
politica lor traditionald.
D-I V. Babes, spre marea mirare a multora, a fost ales pre-
sedinte al comitetului central, pentruTca privirile tuturora sd
fie indreptate asupra d-lui dr. Alexandru Mocsonyi, care stetea
in dosul d-lui V. Babes.
Vara aceasta d-I V. Babes, gray compromis, a primit un vot
de incredere, fiind-ca asa era cererea precisd a d-lui dr. Ale-
xandru Mocsonyi.
Oameni reci, chibzuiti si indelung rabdtori, oameni, care nu
se agitzd, cand stint insultati, nu se vaetd, cand sunt loviti,
nu-Si perd sarita, cand sunt surprinsi cu rea credintd, oameni,
mai presus de toate, cu vederi clare si cu mult bun simt practic,
sustiitoril politicei traditionale romne incetul cu incetul l'au
adus pe 61 dr. Alexandru Mocsonyi acolo, unde .dintru inceput
trebuia sd fie, in positiunea, in care nu-i remne de cat una
_ din doue : ,ori O. primeasca el insu-si respunderea _pentru _po-
litica ce representa oil -sa se pronunte pentru politica, pe care
vrea s'o zdddrniceascd prin fel de fel de apucaturi pedise.
D-sa n'a primit respunde,rea.
In conferenta de la 1890 omul de afaceri al familiei Mo-

www.dacoromanica.ro
36

csonyi, d. V. Babas el insusi a facut enuncialiwzile, prin care


conferenta respinge cu toata hotarirea politica representat de
d-I dr. Alexandru Mocsonyi.
Comitetul central n'a voit O. asculte a doua parte a scrisoril,
in care d-1 dr. A. Mocsonyi IV expune vederile.
D-1 V. Babes el insu-si a trebuit sa retragl prin o declara-
tiune publica tot ceea ce pusese in circulatiune cu privire la po-
litica representat de d-1 dr. A. Mocsonyi.
D-1 dr. Alexandru Mocsonyi, in sfirsit, nu cuteaza s spun
in a doua parte a scrisoril sale ce gandesce si ce vrea, ci se
declara chiar mai mult ca leal si devotat supus al Majestatil'
Sale Apostolice .si denunta pe altzi de scopuri, pc care nu le
pot mrturisi.
Aceasta e intriga.
Preocuparea de capetenie a sustiitorilor politicel traditionale
a fost sa restabileasca buna reputatiune a poporului roman, si
nimeni n'a contribuit mai mult ca d. dr. Alexandru Mocsonyi,
pentru-ca lumea sa se convinga, ca Romanil din terile Coroanel
ungare nu sunt accesibill nici pentru politica croita din Budapesta,
nici pentru ori si care alte aventuri politice si ca sunt niste infami
calomniatori aceia, care21 present pe Romani drept un -dement
primejdios.
S5. mai faca acum, cine vrea, contra-manifestatiuth 1

IX Politica Casinel.
E lucru invederat, ca astadi, cand Maghiaril fac fel de fel de .
opintiri spre a maghiarisa statul ungar, aliatil firesti al Roma-
nilor sunt Germanil si Slavii din terile Coroanel ungare. CAM
vreme acestia tin la nationalitarea lor, Romanii nu se lupta el
singurl pentru pastrarea caracterulul poliglot al statului ungar.
laurere ins atat Slavii, cat si Germanil din terile coaroanel
ungare nu persecuta pe renegati cu aceeesi neindurare ca Ro-
manii, au perdut dar parte mare din clasa lor cult si abia mai
pot sa sustina lupta cu oare-care consequenta.
Vedend aceasta Maghiaril ati devenit din di in di mai indras-

www.dacoromanica.ro
37

neti, mai inaccesibill pentru pace si mai violent! fatal cu Ro-


mnii, singuril care nu se moaie, nu se &if indrel, ci se fac
din di in di mai staruitori.
Se impune dar de sine gandul, ea' in regatul ungar pacea nu
este cu putinta i ca Romnii trebue sa-si caute aliati peste
Laita i s. lucreze pentru restabilirea unitatil in organisatiunea
interna .a monarchic!.
Maghiarii, care In regatul ungar nu stau de vorbd cu Ro-
manii, fiind-ca se pot razema pe puterea intreaga a monarchiel,
inteo monarhie unitar organisata ar cluta cu mult neastemper
alianta Romnilor si a Germanilor.
TIl'arn pus dar,fara-ca s ia vre-un angagiament,In lege-
tura cu cercurile opositinnale din Viena i cu cele din Praga,
ca sa lied; in ce fel de conditiuni s'ar put stabili o intelegere
pentru casul, cand restabilirea unitatil in organisatiunea interna
a monarchiei ar fi pusa In mod serios la ordinea dilel.
S'au stabilit basele unui progranr comun care au si fost ad-
mise in principiu de Cechi, de Ruteni din Galitia, de Sloven!,
de Croat!, de SlovacI si de Serbi si a remas, ca la timp opor-
tun oamenil de incredere autorisati sa se intruneasca fie la Praga,
fie la Viena in conferinta comuna pentru .discutare si definitiva
larnurire a acestui program. Au trecut vre'o sase an! de atunci
si nimic nu s'a mai facut, fiind-ca situatiunea generala era
mereu incordata si toti cei angagiati pentru aceasta actiune
tineau sa nu i se creeze monarchic! greutati. Abia asta vara d-I
Gregr seful junilor Cechi, a facut unui cofespondent german
cate-va impart'esiri despre basele de intelegere, i abia de atunci
in coace se vorbeste mai des despre punerea la cale a unel ac-
tiuni comune pentru restabilirea unitafil in organisarea interna
a monarchic! habsburgice.
In timpul expositiunii din Praka cati-va Brasoveni, care nu prea
stiu de ce e vorba in lumea aceasta, afj avut lipsa de tact de a face,
fara intelegere luata de mai nainte, o excursiune ostentativa la Pra-
ga. Domnil dr. Urban Iarnik si dr. L. Pic, amici sinceri al* Romani-
lor, le-au facut o primire simpatica, dar alt-fel foarte reservata
Cad flU acum e timpul pentru asemenea manitestatiuni. -

D-1 dr. Urban Iarnik a araat intr'o scrisoare publicata in

www.dacoromanica.ro
38

coloanele Tribuneb cate-va din motivele reservei ce si-au im-


pus cercurile din Praga fata cu acei Romani, ear Tribuna* a
arkat cuvintele, pentru care, in impregibrarile. actuale, ori-hi-ce
manifestatiune de felul acesta e apa manata la moara Maghiarilor.
Maghiaril creat positiunea actuala printr'un lung sir de
uneltirirevolutiQnare si se sustin in ea creand fel de fel de greutti
si amenintand mereii Coroana i monarchia cu sguduiri interne.
Trebue sa fie foarte lipsit de bun simt politic omul, care nu
intelege, ca Romnii, amenintand i ei, servesc causa maghiara.
and Maghiaril rump steagurile imperatesti si le aruncl in
noroiti, (*) cand el provoaca priercu conflicte cu armata impera-
teasch (**) i insult fr sfiala pe unil dintre membril casel
Domnitoare, (***) sarcina fireasca a Romanilor din regatul un-
gar e sa susIin& ordinea, pe care Maghiaril o amenintal si
numai aretandu-se destoinici de a implini sarcina aceasta ei
vor fi sprijiniti in silintele lor de desvoltare.
Visul de aur al Maghiarilor e o Ungarie curat maghiarti
si desfcut de ori-si-ce legatura cu terile de peste Laita, ceea
ce numai in fata unei monarchil slabe e cu putinta In mod
fatal dar el isi daU silinta s slabiasca. monarchia prin impa-
rechierl interne, s'o isoleze i sa gasiasca aliatl contra el.
Intreaga aceasta lucrare e condusa din Casina Nationalib
din Budapesta.
Ca s scape de greutatile, pe care le crea .Casina. , cercu-
rile din Viena s'au Invoit, ca in ceea ce priveste relatiunile mo-
narchiei cu trile din Orient interesele maghiare ele singure s.
fie hotdritoare. Administrarea Verilor ocupate a fost incredintat
d-lui Kallay, care in discursul sal rostit in academia maghiara
atat de bine a precisat misiunea Maghiarilor in Orient. La Bu-
curesti, la Belgrad s i Ia. Sofia monarchia s'a representht prin

(*) In septemvrie (22) 1889.1a Monor i la D118, aproape de capitala


Ungarie. Imperatul indignat de aceasa fapfd, a cerut exemplara pedep-
sire a faptuitorilor, ceea ce nu s'a intAmplat. S'a cerut, din contra, darea
in judecafd a ministrulul Fejervdry, care, interpelat, ii exprimase i el
4-
indignatiunea.
(") Cea din urm afacerea Ugron-Uselak.
(***) Mai ales pe archiducele Albrecht.

www.dacoromanica.ro
39

diplomatii maghiari, oameni agreati de cCasinei,. Li s'a lsat


apol Maghiarilor putinta de a-si asigura prIn expositiunea de
la Budapesta, prin junctiuni de cal ferate, prin combinatiuni
comerciale si prin fel de alte nascociri aventuroase cea mai
hotaritoare inriurire asupra terilor din Orient.
Grecil insa el singuri s'au aratat intru cat-va accesibill pentru
prietenia maghiara.
In Bulgaria e Casina, a patit o mare rusine, ear in Serbia
ea a compromis positiunea monarchiei.
Mal remnea Romania.
Nu e treaba mea sa arat, ce a facut si ce face , Casina Na-
zzalthnald din Budapesta, ca sa stabileasca legaturi directe intre
cercurile conducdthare maghiare si cele romne.
Magnatii si boerii sunt chematt a se uni, ca sit stepaniascei
intregul Orient.
Aceasta e idea conducatoare a cCasinet.)
Nu cercetez, daca sunt ori nu si-in cercurile politice din Ro-
mania oameni dispusi a struf alaturea cu d-I dr. Alexandru
Mocsohyi pentru o asemenea infratire romana-maghiara.
E indiferent.
Chiar daca sunt, .ei vor trebui sa se convinga, ca. nimeni mi
e in stare sa-1 determine pe Romani a Se unf cu Maghiaril, pen-
tru-ca impreund so stiipetniascd pe altii.
Intre Romani si Maghiari numal o aliantel defensivd e cu pu-
tinta. ,
Cat in deosebi pentru Romanil din terile Coroanei ungare, el
nici o data nu se vor uni cu Maglziarii contra Austriel oil con-
tra vre-unuia din popoarele, care acli sufer alaturea cu densii.
Ear Romania modern s'a nascut luptand f)entru libera des-
felprare a popoarelor din Orient si. nu ea poate sa-i ajute pe Ma-
ghiari a apesa popoarele din regatul ungar.
Gloria cea mare a generatiunilor, prin care s'a renascut Ro-
mania, e ca au stiut s creeze statul roman si sa-1 consolideze
fara-ca s jigneasca drepturile altora, ca centru de gravitatiune
pentru toate elementele liberale din Orient. Si nu e pret, pen-
tru-care Romanil ar fi gata s renunte la simpatiile popoarelor
de peste Dunare.

www.dacoromanica.ro
40"

Pot deci sa fie si in Romania, cum sunt peste Carpati, cati-


va Romani, care n'-au simtimentul vieii noastre nationale ; ei vor
pati-o inse tot cum a patit-o si d-1 dr. Alexandru Mocsonyi cu
Romanii din regatul ungar.
Ceea ce i-a fa:cut pe Romani s graviteze in timpul oelor din
urma aece ani spre apus i in deosobi spre Austria a fost te-
merea, ca libera desvoltare a popoarelor din Orient e amenin -
tata de Rusia, i credinta, ca Austria e interesata a ocrotf pe
aceste popoare: Din clipa, in care s'ar simti ca Austria nu mai.
poate ocrotf pe nimeni i c Maghiaril sunt sprijinitl in ten-
dentele lor asupritoare, nimeni n'ar mai fi in stare s puna stavill
propagandel ruse"sti.
Contra Maghiarilor Romanil tot! se lupta bucuros alaturea cu
: alaturea cu Maghiaril el inse numal pentru libertate
ar pule sa se lupte.
Acela dar, care vrea in adever infratirea rornana-maghiara, nu
poate s puna cestiunea decat pe tarern de aperare.

INCHEERE
Noi Romanii nu suntem de ierI de alalta-ieri In lumea aceasta :
avem trecut ; avem experiente ; stam in cal de mult umblate.
Cinci sute de ani au trecut de cand cu infrangerea de pe
campul Mierlei (1389) si de atunci Romnii a gravitat mere' spre
apus, i mult sange s'a versat din gandul, c popoarele apusene
le vor sari inteajutor celor de la resarit.
Tot-d'a-una insa Maghiaril au stat cu aspiratiunile lor particu-
lare intre apus i resarit.
La lupta de pe campul Mierlei Maghiaril n'au luat parte, fiind-
ca se certa5 intre densii si nu se puteau intelege, daca Carol de
Durazzo, Maria de Anjou ori Sigismund de Luxemdurg are s
ocupe tronul. Putin le Vasa lor de primejdia ce-I ameninta si
pe
In lupta de la Nicopoli (1396) Voevodul Ardealulul, Laczkovics,
d cel d'anteiti semnul de retragere, fiind-ca nu tine ca Neanqul
urgisit sa castige victoria.

www.dacoromanica.ro
41

Cate-va decenil in urmg Palatinul Gara obtine decapitarea


lui Ladislau Corvin, feciorul lui loan Corvin (+1457), care susti-
nuse cu atka barbatie si cu atat succes lupta contra Turcilor,
cad prea era iubit Valahul.
Mateia Corvin, (1458-1490), fratele lui Ladislau, cel mai
mare dintre regil Ungariei, era contimporan cu Stefan-cel-Mare
(1457-1504) si cu Vlad-Voda Tepes. Pe Cand insa Domnil
romni se rasboiaa cu Turcil, Mateia Corvin se lupta cu mag-
natii si cu vecinii s61 apuseni.
Stefan-cel-Mare trimite solii peste solii la Papa, la Venetia
si la alte puteri apusene (1472-1478). E incuragiat. I-se pro-
mit subventiuni. I-se pune In perspectiva o energica actiune din
partea Ungariei. Cu totul altele sunt insa preocupatiunile Ma-
-ghiarilor : ei tin ca Domnii Romni sa se declare vasali al Un-
gariei, si Vlad-Voda, alungat de Turd din tara, cauta adapost
in Ardeal si e tinut timp de dol-spre-dece anl (1462-1474)
in temnitele de la Buda, iar Stefan-cel-Mare trebue sa apere la
Baia neatirnarea teril sale.
Cu toate aceste call-va anl in urma regele Ungariei il face
Senatului Venetian cele mai aspre imputari, pentru-ca repu-
blica s'a pus In legatura directa cu Stefan-cel-Mare, vasalul Un-
gariei, ba 'i-a trimis chiar un sol si i-a promis subventiuni. Cad
pentru Maghiari lucrul de capetenie nu era lupta contra Tur-
cilor, ci ca Stefan-cel-Mare sa atirne de regele Ungariel si nu-
mai prin el s poata primi imbarbatare si ajutor din apus. (*)

*) Intr'o rdint tinut in diva de 27 Octomvrie 1477 Senatul Venetian


(Deliberationi Senato Secreti Reg. 28. C. 125) ia hotIrirea de a-i da Re-
gelul Ungariei urm5.torul fespuns caracteristic :
.sempre noi strecta et efficacemente li recomandassemo dicto Valacho
come valente inimico del Turcho, et come quello che era in grande pe-
ricolo, andandoli el Turco adosso cussi potente, come lui ando : E se lo
recomandassemo al pontefice non fu ,gia cossa non devuta, e non ben
honesta, et anche existimata per noi utile et necessaria al reame de Hun-
garia, essendo quello vassalo et membro de dicto reame. Et se li man-
dassemo nostro messo non fu per altro fine, ne cum alto studio, se non
per tenerlo in fede et. devotione de la regia maesta et in favor de la cos-
se christiane dubitandosse o de la sua oppressione, et extinctione, o de
partito suo cum el Turcho : Quanto al danaro da esserli dato, mai sua-

www.dacoromanica.ro
42

Ast-fel ajunge Stefan cel Mare sl lase cu limbl de moarte,


ca Moldovenil sal nu se mai bizue pe apus si s intre la invo-
iaI5. cu Turcii.
Dup5.-ce Ludovic II. cade in lupta, de la Mohcs (1526), Fer-
dinand de Habsburg, mostenitorul lui legitim, continua (1526-1562)
lupta contra Turcilor. Maghiarii Ins se dau in partea lui loan
Zapolya, care se pune sub ocrotirea sultanului Suleiman.
De atunci si pand in diva de ast5di Maghiaril au urmat cu
indar5tnicie lupta contra easel de Austria si s'au unit rind pe
rind cu toti dusmanif Austriei.
Cu Romnil nu s'ail unit, fiind-ca dnsil nu erau si nici cl
puteati s5 fie dusmani ai Austriei, pentru care eliberarea po-
poarelor din Orient era o cestiune de putere, ba chiar de con-
servare.
Tocmal de aceea Maghiaril tot-d'auna si-au dat silinta de a-1
tine pe Romani departe de Austria.
Petru Rares (1527-1539 si 1541-1546), alungat de Turd

dessemo li fosse data se non cum bona volunta de la maesta regia : La


qual non volse che de i danari de la decima el ne partecipasse et cussi
non participo. ,
In romane0e : 4 totdeauna noi am recomarrdat cu staruinta. 0 cu efica-
citate pe numitul Valach ca pe un destoinic dulman al Turcului 0 ca pe
unul, care era in mare pericol, de oare-ce Turcul pornise asupra lui cu
mare putere. Si daca l'am recomandat pontificelui, nu era lucru neiel-tat
0 neonest, ba era lucru socotit de noi util i necesar pentru regatul Un-
gariel, fiind acela (Stefan-Voda) vasalul 0 membrul numitului regat. Si
daca '1-am trimis solul nostru, n'a fost cu alt scop, nici cu alt gaud, cle-
at ca sa-1 tinem in credinta 0 devotiune catr Majestatea Regall 0 fa-
vorabil causei creqtine, temendu-ne sa nu fie supus 0 nimicit ori s nu
intre la invoiall cu Turcul. Cat pentru banil ce staruiam sa i se dee, n'am
struit sa. i se dee altfel decal din buna voint a majestatii regale, care
n'a voit sa. i se fad.' parte din banil de clecivala 0 astfel nici ca i s'a amt.)
Venetienii trebuiad deci sa dee explicatiuni 0 sa ceara iertare, flind-ca
ad indraznit s imbarbateze pe un aprig luptator al cre0inatatii, sa-1
Imbrbateze numai, de oare-ce ajutoare nu 1-aii dat, 6-0 pusesera banii
din gecivall la dispositiunea regelui Ungariei, care, Incurcat in alte dara-
yeti, n'a mai ajuns sa poarte resboid contra Turcilor.
Tot astfel asta-qi Maghiarii cer explicatiuni de la aceia, care indraznesc
a-1 imbarbata pe Romani.

www.dacoromanica.ro
43

din tara, cauta adapost In Ardeal si se retrage intr'unul din


castelele, pe care tatal seu le primise de la Mateiii Corvin. Par-
tisanil lui Zdpolya il asediaza, 11 prind si-I trimit la Poarta.
Mihaiii Viteazul (1593-1601), ca sa se poata intelege cu Si-
gismund Bthory, se declara vasal al Voivodului ardelean. Ma-
ghiaril 1nsa nu vor sa se lupte alaturea cu Austria pentru eli-
berarea patriel lor propril ; ast-fel Sigismund Bthory e nevoit
sd. se retragd si sa cedeze scaunul verului sal Andreiii, care, desi
cardinal, era gata sa se uniasca cu Turcil contra Austriel. Si la
Selimbr, la Mirislaii, pe Teleajen si la Goroslaii Mihaiii contra
Maghiaritor se lupta : moartea lui se trage de la Maghiarii, care
nu puteau suferi, ca Romanil sa alb legaturi directe cu apusul.
Asa ca 'n diva mortil lul Mihaiti Viteazul stau lucrurile si
asta-di.
StrImtorati acum despre meada-noapte, cum atunci erau strim-
toratl despre miada-di, RomAnil si-au strins rndurile, si-au a-
dunat toate puterile vil si sunt gata O. se uniasca cu popoarele
a pugene si in prima linie cu Maghiaril, ca sa sustie pacea si
libertatea de desvoltare in te'rile din Orient.
Si asta-d1 inse Maghiaril se pun la mijloc cu aspiratiunile lor
particulare.
Pe cand societatea europoana se fre'menta, ca s resolve ma-
rea cestiune a organisaril popoarelor din Orient, Maghiaril to
risipesc puterile si tin monarchia habsburgicA in continua agi-
tatiune, ca sa facA ceea ce nu e cu putinta, profita de greuta-
tile situatiunil generale, ca sa mentie in statul ungar o stare de
lucruri nesuferita si primejdioasa, fac tot ceea ce le st prin
putintg, ca nu cum-va Austria sa cAstige simpatiile si increderea
popoarelor din Orient si ameninta mereu cu proclamarea inde-
pendentel ragatului ungar.
Ast-fel, cand nol le Intindem mAna, el struie sa ne infratim
cu dinsil contra Austria', contra celor-lalte popoare din regatul
ungar si contra vecinilor nostri de peste Dunare.
Se vor fi gasind fard indoiala si intre ROmArii oameni, care
se p-ot insufleti pentru o asernenea politica de aventuri indras-
nete, care timp indelungat ar tine Orientul in continua frementare.
Noi inse, oimenil, care am iesit din popor: si trAim in nea-

www.dacoromanica.ro
44

mul nostru, nu plasmuim idealurl, nu nascocim scopuri, ci cau-


tam implinirea dorintelor in adever simtite de popor. Pentru
nol isvorul a toata vrerea nationala sunt inimile fratilor nostri,
care au A._ jertfeasca avutul si sangele kr : urmarim numal
scopuri, pentru-care el pot O. se insufleteasca si sa intre cu
inima intreaga' si cu toata puterea lor in lupta.
Si nu stim ce vor fi voind fiii si nepotii nostri : stim inse
ca asta-c11 Romnii nu se pot insufleti pentru idea until regat
curat- maghiar si desfacut de monarchia habsburgica si ea Ro-
mnii adi in viata sunt gata sa-sl apere vatra si existenta na-
tionala cu acea-si ind'eranicie, cu care le-au aparat timp de
atate veacuri; in lupta agresiva inse el n'au intrat ,nicl o data
si n'ar intra nici astall decat cu inima indoita.
Si face-vom tot ceea ce omeneste se. poate, ca nimeni sa. nu-I
angagieze far de voia lor : n'are nici statul ungar destula pu-
tere, ca sa ne siluiasca, nicl aristocratia maghiara destule bogatil,
ca sa' ne cumpere pe totl si sa ne desparta de fratil nostri,
Nu e nimeni atat de sus pus, ca sa nu fie combatut de nol
cu toat hotarirea, daca se presehta in fata Romanilor alatu-
rea cu Maghiaril insolentl. Caci prima datorie cetateneasca e
inima deschisa, sinceritatea atat in jos, cat si in sus.
Dumnedeu el singur stie cele viitoare.
Se pbate, ca si. de asta-data vor reman zadarnice silinfele
Romanilor de a ajunge la intelegere cu Maghiaril. -Se poate, c
nici asta-data Austria si, in genere Apusul nu se va imbrbata, ca
sa puna ft-6u volniciel maghiare. Se poate, ca si de asta-data nu le
va reman Romanilor deck O. intre la invoiala cu aceia, care
se vor fi dovedit mal puternici.
Una fie, alta fie, RomniI el insill nu se vor parsi. unil pe
altiI, nu se vor lupta intre densif : acesta e marele resultat al
lucrariI culturaleh. sevirsite in -timpul celor din urinal o suta. de
anl, .

N'au Romanil din monarchia habsburgica pretentiunea de a


determina politica externa a imperiului si orI-si-care ar fi hota-
riffle cabinetului din Viena, el tin sa fie, cum totdeauna au fost,
cetAeni kali' si supusl credinciosl al linpiratulze .1.1 El inse se in-
spaimenta de gandul, c intr'un viitor rsboill li s'ar putea cere

www.dacoromanica.ro
45

s se lupte contra fratilor lor din Romania. 0 vita si sincera


bucurie i-a cuprins dar, cand reldtiunile de reciproca incredere
s'au stathlit intre cabinetul din Viena si cel din Bucuresti.
Au trecut inse ani de aile la-mijloc, si tocmal in timpul a-
cestor ani Romanil din regatul ungar au fost prigonitl cu deo-
sebita neindurare.
Din di in di dar tot mai staruitor li se pune oamenilor nostri
politici intrebarea, deed' le este ori nu, iertat sa se angagieze
inteo alianta, pentru care Romanil asta-di nu se pot insufleti.
Ce miserabila afara din seamen ar fi situatiunea Romnilor,
daca mane ar isbucni resboinl, de care atat de mult ne temem
cu tot;iI!?
Romania ar fi pusa in fata alternativel : ori te unesti cu -dus-
manil Austriei si aturki pul la cale o rescoala de a lungul ho-
tarelor orietitale ale regatului ungar ; orl te unesti cu Austria si
iai nesuferitul angagiament de a mentine ordinea in Ardeal.
Si una, si alta Romnil numal cu inima indoita ai- put sl
o fac ; si una, si alta i-ar desbina si-ar face sa. stea ca popor
nemernic in fata unel marl situatiuni.
Unindu-se Romnil cu dusmanii Austriei, se naste o invede-
rata slabire pentru Austria, pentru intreita alianta, pentru Ma-
ghiari, du, si pentru Romani.
Unin du-se insa cu Austria, &zed Ronuinzt din regatul ungar
sunt impacati, intreaga situatiune se schimba, puterea Austriel
creste, desbinarile dispar si Romnil devin un factor hotaltitor.
Tocmai asta e inse ceea ce nu vor Maghiaril.
E ins in interesul nostru, e in interesul lor, e in interesul
popoarelor din Orient, e un mare interes european, ca noi, ori-
si ce cale am apuca, sl fim uniti si tarl si plini de barbateasca
lnsufletire.
Daca. dar Maghiaril isi dau silinta de a propaga in mijlocul
nostru curente, cafe ne instraineaza unit de altil si ne desbina,
nol trebue s fim barbati si sa=1 alungam de la noi pe ispi-
titori.
Daca densii fac toate opintirile, ca sa ne isoleze si sa ne de-
nunte, trebue sa fim neobositi si indrazneti intru a-I denunta
si isoia pe densil, sa clutam pretutindenea dusmanii, pe care_

www.dacoromanica.ro
46

si i-au facut, O. le facem dusmani, unde nu au anca, s'a.' nas-


cocim tot ceda ce mintea omeneasca poate urdi, ca sa-I vedem
ajunsi in strimtorare. -

Mandri, presumptiosl, insolenti si volnici sunt .1Vlaghiaril nu-


mai atunci, cand se cred in largul lor : strlmtorati ci data, ei
se fac domoll si cu minte. Nu o data, la vreme de strimtorare,
el cautat-au prietenia romana : n'au decat s mai fie strimtoratI,
pentru-ca sa se .bucure din nou, ca acolo, unde stau Romanii,
nu sunt alti oarneni.
Causa Romanilor din regatul ungar nu este numal nationall
romana: e causa tuturor popoarelor din regatul ungar, causa
monarchiel habsburgice, causa pacil generale si liberel desvoltari
a Orientului.
N'au Ron-Anil de cat s sustie fail de ur i cu barbateasc
cumpatare causa aceasta, pentru-ca s castige simpatiile gene-
rale si Increderea acelora, de care Maghiaril ar voi sa-I desparta.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și