Neguri albe, strlucite

Nate luna argintie,

Ea le scoate peste ape,

Le ntinde pe cmpie;

S-adun flori n eztoare

De painjen tort s rump,

i anin-n haina nopii

Boabe mari de piatr scump.

Lng lac, pe care norii

Au urzit o umbr fin,

Rupt de micri de valuri

Ca de bulgri de lumin,

Dndu-i trestia-ntr-o parte,

St copila lin plecat,

Trandafiri arunc roii

Peste unda fermecat.

Ca s vad-un chip, se uit

Cum alearg apa-n cercuri,

Cci vrjit de mult e lacul

De-un cuvnt al sfintei Miercuri;

Ca s ias chipu-n fa,

Trandafiri arunc tineri,

Cci vrjii sunt trandafirii

De-un cuvnt al sfintei Vineri.

Ea se uit... Pru-i galben,

Faa ei lucesc n lun,

Iar n ochii ei albatri

Toate basmele s-adun.

Inapoi