06 16 TPEz 2 Note Cap 07 16 Tehn EDM Supr 2016 2017

niversitatea POLITEHNICA din Bucureti
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU
TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE 2

Note de curs
Partea a doua
INSTALAII I TEHNOLOGII DE PRELUC RARE
PRIN ELECTROEROZIUNE
C ap . 7-11. Tehnologii de prelucrare prin electroeroziune
Cap. 7. Noiuni de baz privind prelucrarea suprafeelor prin electroeroziune

Cap. 8. Tehnologia prelucrrii suprafeelor plane prin electroeroziune
Cap. 9. Tehnologia prelucrrii canalelor prin electroeroziune
Cap. 10. Tehnologia prelucrrii ghidajelor prin electroeroziune
Cap. 11. Tehnologia prelucrrii suprafeelor de rotaie prin electroeroziune
Cap. 12. Tehnologia prelucrrii suprafeelor elicoidale - filetelor prin electroeroziune
Cap. 13. Tehnologia prelucrrii canelurilor prin electroeroziune
Cap. 14. Tehnologia prelucrrii danturilor prin electroeroziune
Cap. 15. Tehnologia prelucrrii suprafeelor complexe prin electroeroziune
Cap. 16. Tehnologia prelucrrii cavitilor complexe prin electroeroziune
Bucureti, IMST, UPB, Departamentul TCM, 2016 - 2017
Fiecare student poate realiza o singur copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice alt multiplicare / utili zare fr acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright i poate fi pedepsit n baza acestora.
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Tehnologii de Prelucrare prin Electroeroziune 2, 2
Note de curs, Capitolele 7-16. Tehnologii de prelucrare prin electroeroziune, 2016 -2017
Capitolul 7
NOIUNI DE BAZ PRIVIND PRELUCRAREA SUPRAFEELOR
7 . 1 . P R IN C I P A LE L E C A T E G O R I I D E S U PR A F E E C A R A C T E R I S T IC E
P R E L U C R A T E P R I N E L EC T R O E R O Z I U N E
Avnd in vedere dezvoltarea realizrii pana in prezent din punct de vedere al elaborrii unor metode
de generare i ndeosebi al dezvoltrii sistemelor tehnologice de prelucrare prin EDM toate tipurile de piese din
carburi metalice.
Avand in vedere ponderea lor, cele mai importante suprafee la care se poate aplica EDM sunt:
1. Suprafete plane orizontale, verticale, nclinate interioare / exterioare;
2. Suprafete tip canal simple, complexe;
3. Suprafete tip ghidaje simple, complexe;
4. Suprafete de rotatie: cilindrice, conice, sferice, profilate interioare / exterioare;
5. Suprafete elicoidale filete interioare / exterioare;
6. Suprafete de tip danturi exterioare / interioare;
7. Suprafete complexe orificii complexe si cavitati;
8. Suprafete de tip arbore complex exterioare / interioare.
Practic orice fel de suprafaa folosind echipamente complexe de generare cu electrod masiv si / sau filiform
pe masini unelte complexe (centre de prelucrare).
7.2. METODE, PROCEDEE SI SCHEME DE PRELUCRARE A SUPRAFEELOR
Ca orice procedeu si prelucrare prin electroeroziune se aplica din punct de vedere al generarii suprafetelor
pe baza unor metode, procedee dup caz variante sau tipuri si in final pe baza unor scheme tehnologice de
prelucrare, n sens de generare a suprafeelor.
Metodele de generare nu trebuie confundate cu metoda de generare careia ii apartine EDM: metoda
eroziunii.
Din punct de vedere al metodelor, EDM se realizeaza prin mai multe metode:
1. Metoda generarii prin copierea formei profilului sau suprafetei electrodului (metoda copierii
simple)
2. Metoda prelucrarii prin copiere cu miscare suplimentara data de electrod, respectiv:
Miscare de rotatie;
Miscare orbitala sau planetara;
Miscare de rotatie si planetara;
Miscari complexe, ndeosebi in cazul prelucrarii cu electrod filiform.
3. Metoda prelucrrii prin generare prin rulare.
In acest caz electrodul sau piesa sau amandoua realizeaza miscari complexe, de rulare care se identifica
de cele mai multe ori cu miscari realizate de piesele carora le apartin suprafetele prelucrate in timpul functionarii
produsului, exemplu: generarea suprafetelor complexe, filetate sau a danturilor prin rulare (similar metodelor
i miscarilor aplicate in cazul prelucrarii acestora prin diferite procedee ale metodelor asch ierii: - strunjire, frezare,
rectificare).
7.3. PRINCIPALELE CATEGOR II DE PRELUCR RI REALIZATE PRIN

ELECTROEROZIUNE
Conform definitiei, tehnologie inseamna proces tehnologic + sistem tehnologic de prelucrare.

Concret referindu-ne la EDM, tehnologiile care se pot aplica au in vedere elementele esentiale
ale procesului:
Metode de generare a suprafetelor;
Tipul electrodului, masiv sau filiform;
Tipul suprafetelor prelucrate;
Sistemul tehnologic, cu deosebire masina unealta utilizata;
Tipul pieselor carora le apartin suprafetele care se prelucreaza.
Pe baza acestui punct de vedere, principalele categorii de tehnologii care se pot realiza prin EDM sunt:
I. Din punctul de vedere al obiectivului prelucrrii:
1. Tehnologii de prelucrare a suprafeelor;
2. Tehnologii de prelucrare a unor piese caracteristice.
In general pe baza acestui punct de vedere cele mai raspandite sunt tehnologiile de prelucrare a suprafetelor
deoarece in realitate, datorita locului si rolului EDM in realizarea produselor sunt putine piese care se pot prelucra
integral prin EDM si care sa justifice existenta unei tehnologii de prelucrare a pieselor.
II. Din punct de vedere al tipului construciei electrodului:
1. Tehnologii de prelucrare cu electrod masiv;
2. Tehnologii de prelucrare cu electrod filiform.
In general cele doua tehnologii se aplica distinct, dar in ultimul timp se recomanda tot mai mult EDM a unor
suprafete complexe prin participarea celor doua.
III. Din punct de vedere al miscarilor de generare, tehnologia de prelucrare cu electrod masiv:
1.
Tehnologii de prelucrare cu copierea simpla a formei electrodului;
2.
Tehnologii de prelucrare cu miscari suplimentare:
Cu miscare de rotatie;
Cu miscare orbitala;
Cu miscare de rotatie si orbitala;
Cu miscari complexe.
IV. Din punct de vedere al miscarii de generare, tehnologia de prelucrare cu electrod filiform :
1. Tehnologia de prelucrare cu electrod filiform prin copiere dupa sablon;
2. Tehnologia de prelucrare cu electrod filiform pe maini unelte cu comanda numeric;
Cu miscari simple de generare;
Cu miscari complexe de generare (vezi cap. 6 la scheme tehnologice de prelucrat
cu electrod filiform)
V. Din punct de vedere al suprafetelor prelucrate:
1. Tehnologia de prelucrare a suprafetelor plane;
2. Tehnologia de prelucrare a canalelor;
3. Tehnologia de prelucrare a ghidajelor;
4. Tehnologia de prelucrare a suprafetelor de rotatie;
5. Tehnologia de prelucrare a suprafetelor elicoidale;
6. Tehnologia de prelucrare a danturilor si canelurilor;
7. Tehnologia de prelucrare a suprafetelor complexe:
Interioare: orificii complexe, gauri curbe, cavitati;
Exterioare: arbori complecsi.
VI. Din punct de vedere al tipului caracteristic de piesa creia ii aparine suprafaa prelucrat:
1. Tehnologia de prelucrare a suprafetelor placilor active si poansoanelor stantelor
i matritelor;
2. Tehnologia de prelucrare a filierelor;
3. Tehnologia de prelucrare a matritelor de agregare, de pulberi;
4. Tehnologia de prelucrare a matritelor de forja;
5. Tehnologia de prelucrare a cochilelor de turnare;
6. Tehnologia de prelucrare a matritelor pentru mase plastice;
7. Tehnologia de prelucrare a tarozilor.
Concluzii:
1. Tehnologia de prelucrare a unei suprafete se aplica pe baza:
Unei metode de generare a suprafetelor;
A unui procedeu de generare sau varianta sau tip;
Unei echipari tehnologice.
2. Metoda de generare e modalitatea globala care defineste modul de prelucrare din punct de vedere
al masinii, electrodului si miscarilor principale
3. Procedeul de generare e modalitatea mai concreta prin care se aplica metoda. Exemplu:
Prelucrarea cu electrod masiv = metoda;
prelucrarea cu electrod masiv cu copierea simpla = procedeu
4. Schema tehnologica este modalitatea concreta prin care se aplica o metoda si un procedeu
de generare.
Stabilirea schemei tehnologice este cea mai importanta activitate tehnologica care trebuie realizata pentru
precizarea structurii unei operatii tehnologice in cadrul unui proces tehnologic de prelucrare.
Reprezentarea grafica a schemei tehnologice a unei operatii este schita operatiei. Aceasta trebuie
s cuprinda cele mai importante elemente ale modalitatii de prelucrare:
Piesa in poziia de lucru pe maina unealta intr-o singura proiecie sau mai multe, functie de suprafata
prelucrata astfel incat sa se precizeze prin reprezentarea grafica forma suprafetei completa, sau
suprafetele in cazul in care se prelucreaza mai multe. Pentru evidentierea grafica a suprafetelor, profilul
acestora se reprezinta cu o linie groasa sau / si culoare;
Inscrierea tuturor caracteristicilor care se realizeaza suprafetei in operatia considerata (dimensiuni,
forma, rugozitate, pozitie relativa);
Nu trebuie sa lipseasca schema de pozitionare si orientare a piesei in operatia considerata;
Evidentierea sculelor (evidentierea si numerotarea lor in ordinea fazelor pe care le realizeaza);
Evidentierea miscarilor realizate de scule si piesa;
Alte elemente caracteristice operatiei.
Rezulta ca in urma realizarii schemei tehnologice a unei operatii se pot cunoaste cu precizie fazele operatiei
(degroare, finisare, semifinisare), suprafeele ce se prelucreaza in operatie si sculele corespunzatoare fiecarei faze.
Capitolul 8
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR PLANE
n funcie de tipul suprafetei plane, de tipul electrodului folosit, de maina unealta si de miscarile
de generare, prelucrarea prin electroeroziune a suprafeelor plane se poate face pe baza mai multor scheme, dup
cum urmeaz.
8.1. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE ORIZONTAL E
A. Prelucrarea cu electrod masi v

Piesa cu suprafaa de prelucrat Schema de prelucrare
Figura 8.1. Piesa i schema de prelucrare a suprafeelor plane orizontale cu electrod masiv prismatic
Generarea suprafetelor plane se face pe baza acestor scheme prin combinarea celor doua mi cri
ale electrodului, respectiv ale piesei:
micarea de avans pe verticala, I, care permite patrunderea electrodului pe o anumita adancime n piesa;
micarea de rotatie II, care permite maturarea suprafeei piesei astfel incat sa elimine de pe suprafaa
obtinuta eventualele abateri de forma si pozitie a suprafetei active a electrodului in raport cu traiectoria miscarii
de avans.
B. Prelucrarea cu electrod filiform, cu suprafaa de prelucrat in pozitie verticala
Se realizeaz punnd practic piesa intr-o pozitie care sa permit ca prin traiectoria electrodului filiform
s se genereze suprafata orizontala a piesei.
Presupunand ca traiectoria electrodului filiform este pe direcia verticalei, schema de prelucrare este:
Figura 8.2. Schema de prelucrare a suprafeelor plane orizontale cu electrod filiform
8.2. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE VERTICALE
Piesa de prel ucrat
Figura 8.3. Piesa cu suprafaa plan vertical de prelucrat

Prelucrarea se realizeaza prin copierea simpla a formei electrodului aplicand singura miscare de generare
I miscare de avans a electrodului pe verticala V z a electrodului.
Figura 8.4. Schema de prelucrare a suprafeelor plane verticale cu electrod masiv prismatic
B. Prelucrarea cu electrod filiform : - se realizeaza dupa schema 8.1.b
8.3. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE NCLINATE
Piesa de prel ucrat
Figura 8.5. Piesa cu suprafaa plan nclinat de prelucrat

A. Prelucrare a cu electrod masi v
Figura 8.6. Schema de prelucrare a suprafeelor plane nclinate cu electrod masiv prismatic
Prelucrarea suprafeelor nclinate cu electrod masiv se realizeaz utiliznd o singura micare, de avans
pe verticala I, dup caz piesa putnd fi fixa sau mobila.
Aceasta schema de prelucrat are dezavantajul ca erorile de forma si de pozitie relativa ale suprafetei active
a electrodului se copiaz fidel pe suprafaa prelucrata, motiv pentru care aceste erori trebuie limitate la valori foarte
mici pe electrod.
B. Prelucrarea cu electrod filiform
Suprafeele nclinate plane se obtin prin pozitionarea corespunzatoare a piesei in raport cu traiectoria
electrodului filiform (in mod deosebit cand acesta are pozitie verticala - figura 6.1.b).
In funcie de tipul suprafetei plane (orizontala, inclinata sau verticala, exterioara sau interioara) se pot aplica
si alte scheme de prelucrare.
Exemplu:
Prelucrarea suprafeelor nclinate cu electrod filiform pe masini unelte cu comanda numerica.
Figura 8.7. Schema de prelucrare a suprafeelor plane nclinate cu electrod filiform

Dupa aceasta schema, prelucrarea se poate face cu comanda CNC, electrodul avand o miscare complexa,
respectiv:
Micare de rulare derulare pe verticala pentru compensarea uzurii;
O micare dup o traiectorie rectilinie (pentru generarea suprafetelor plane) cu viteza ;
O micare complexa compusa din doua miscari elementare si pentru generarea unei suprafete
ce are generatoarea inclinata cu unghiul al suprafetei de prelucrat;
Aceasta posibilitate de micare a firului se realizeaz la unele maini unelte cu ajutorul dispozitivelor
speciale care se adapteaz si se instaleaz pe maini;
Pe maini unelte cu comanda numerica in care cele trei miscari ale electrodului se realizeaza
in comanda numerica.
Figura 8.8. Schema micrii electrodului filiform pentru prelucrarea suprafeelor nclinate
Capitolul 9
TEHNOLOGIA PRELUCRRII CANALELOR
Canalele sunt de obicei suprafete complexe interioare strapunse pe lungime.

Piesa cu suprafaa de prel ucrat
Figura 9.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip canal

n funcie de complexitatea canalului si de mijloacele existente, se pot practic aplica, n funcie de tipul
electrodului, trei scheme caracteristice de prelucrare, dup cum urmeaz.
9.1. PRELUCRAREA PRIN COPIERE CU ELECTROD MASIV
A. Prelucrarea prin copiere simpl cu electrod masiv prismatic

Schema de prelucrare
Figura 9.2. Schema de prelucrare a suprafeelor tip canal cu electrod masiv prismatic
Aceasta prelucrare cu electrod prismatic se face utiliznd o singura micare: cea de avans pe direcie
verticala cu viteza realizat, de obicei de electrod.
Schema are dezavantajul ca erorile de forma si pozitie relativa ale suprafetei active ale electrodului
se copiaza fidel pe suprafaa prelucrat.
Din acest punct de vedere, pentru eliminarea erorilor se pot aplica schemele prezentate n continuare.
B. Prelucrarea prin copiere cu electrod masiv disc cu micare de rotaie
Prelucrarea cu electrod disc masiv cu miscare de rotatie se realizeaza imprimand electrodului doua miscari
principale:
I Micarea de avans pe verticala ;
II Micarea de rotaie cu .
Schema are avantajul ca in lungime profilul canalului este generat de traiectoria verticala a electrodului disc,
iar ca profil ntr-o seciune perpendiculara pe aceasta, ce rezulta n funcie de profilul electrodului disc.
Figura 9.3. Schema de prelucrare a suprafeelor tip canal cu electrod masiv disc n micare de rotaie
Cu o precizie si mai mare, prelucrarea canalelor se poate face pe baza unei scheme tehnologice cu electrod
filiform.
9.2. PRELUCRAREA PRIN GENERARE CINEMA TIC CU ELECTROD

FILIFORM PE MUCN
Pentru generarea canalului se imprima electrodului o micare de rulare intre role i dup caz
electrodul / piesa sau electrodul si piesa o micare cu viteza de prelucrare . In acest fel profilul
(cu sectiune transversala) suprafetei de prelucrat rezultnd prin generarea cinematica in comanda numerica cu
precizia masinii unelte.
In cadrul acestei scheme pot aprea erori de prelucrare in lungul piesei . In funcie de profil si se poate
obtine o abatere de forma de la perpendicularitate a suprafetei prelucrate sub forma unei convexiti (spre in afara)
sau concavitati (spre nuntru). Reducerea acestei abateri de forma se face aplicnd regimuri de prelucrare mici
si deci, functie de este necesar sa se realizeze prelucrarea in doua faze: degroare + semifinisare (1), finisare (2).
Observaii:
1. Aa cum s-a precizat referitor la locul si rolul prelucrarii prin EDM, toate tehnologiile prezentate mai
sus si cele care vor urma se aplica numai in cazul in care sunt indeplinite cele doua conditii:
Materiale cu proprieti nalte;
Suprafeele care se prelucreaz s aib forme complexe.
2. Pentru suprafeele plane si cele tip canale, prelucrarea prin EDM se justifica numai daca materialul este
greu sau foarte greu prelucrabil (carbura metalica sau alte materiale).
Figura 9.4. Schema de prelucrare a suprafeelor tip canal cu electrod filiform pe maini unelte cu comand
numeric
Capitolul 10
TEHNOLOGIA PRELUCRRII GHIDAJELOR
Definiie: Ghidajele sunt suprafee ntotdeauna exterioare, rectilinii, curbe sau cu profil complex oarecare
care au un rol foarte important in structura unor echipamente, sisteme sau alte elemente complexe componente.
Piesa cu suprafeele de prelucrat
Figura 10.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip ghidaj

Principalele scheme tehnologice de prelucrare prin EDM a suprafetelor:
Schemele tehnologica care se poate aplica la prelucrarea suprafetelor de tip ghidaj sunt practic identice
cu cele aplicate pentru prelucrarea suprafeelor de tip canale.
10.1. PRELUCRAREA PRIN COPIERE CU ELECTROD MASIV
A. Prelucrarea cu electr od prismatic

B. Prelucrarea cu electrod disc profilat cu mi care de rotai e
Schemele de prelucrare sunt identice cu cele prezentate la suprafeele tip canal.
10.2. PRELUCRAREA PRIN GEN ERARE CINEMATIC CU ELECTROD
FILIFORM PE MUCN
Figura 10.2. Schema de prelucrare a suprafeelor tip ghidaj cu electrod filiform pe maini - unelte cu comand
numeric
Capitolul 11
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR DE ROTAIE
Tehnologia acestor suprafee si respectiv schemele de prelucrare pentru fiecare varianta se diferentiaza din
mai multe puncte de vedere:
I. Din punct de vedere al tipului suprafetei de rotaie, exista:
1. Tehnologii de prelucrare a arborilor suprafee exterioare de rotaie;
2. Tehnologii de prelucrare a alezajelor suprafee interioare.
II. Din punct de vedere al tipului mainii si electrodului folosit, exista:
1. Tehnologii de prelucrare cu electrod masiv;
2. Tehnologii de prelucrare cu electrod filiform.
III. Din punct de vedere al micrilor electrodului masiv exista:
1. Tehnologii de prelucrare prin copiere simpla.
2. Tehnologii de prelucrare prin copiere cu micare orbitala planetara;
3. Tehnologii de prelucrare cu micri complexe a electrodului;
IV. Din punct de vedere al construciei electrodului masiv exista:
1. Tehnologii de prelucrare cu electrod in construcie monobloc;
2. Tehnologii de prelucrare cu electrod in construcie asamblata.
11.1. TEHNOLOGIA PRELUCR RII SUPRAFEELOR DE ROTA IE

EXTERIOARE ARBORILOR
Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere a suprafeelor de tip arbore se realizeaz pe baza mai multor
scheme tehnologice, in funcie de construcia electrozilor, dintre cele mai importante fiind:
a. Prelucrarea cu electrod masiv prismatic-cu piesa n micare de rotaie
Figura 11.1. Schema de prelucrare a suprafeelor de rotaie exterioare cu electrod masiv prismatic
Generarea suprafeelor exterioare de tip arbore complexe ca in exemplul prezentat cu electrod masiv
prismatic, se aplica cu rezultate foarte bune, avand in vedere ca exista posibilitatea recondition arii repetate, usoare
a electrodului al crui profil este rectiliniu.
Pentru generare se aplica o miscare de avans II electrodului cu viteza pentru imprimarea profilului
suprafetei arborelui si o miscare de rotatie piesei I cu turatia pentru obinerea profilarii piesei pe toata
circumferinta sa, aceasta fiind de fapt o miscare de avans circular.
Schema de prelucrare are avantajul unei aplicari simple, dar are dezavantajul ca la aparitia unor
scurtcircuite, in general inevitabile electrodul se ridica, parasind procesul de prelucr are in timp ce piesa continu
s se roteasca determina aparitia pe suprafata prelucrata a unor zone de lungime corespunzatoare unor arce care
rmn neprelucrate la adancime initiala reglata.
Acest inconvenient este rezolvat prin realizarea unui sistem de urmarire a procesului de prelucrare care
la aparitia scurtcircuitelor si la ridicarea electrodului sa comande oprirea piesei din miscarea de rotatie si la reluarea
ciclului de prelucrare prin coborarea electrodului in punctele aflate inaintea momentului in prelucrare revenind
n aceeasi pozitie.
In general schema este mai putin aplicata datorita uzurii pronuntate care se realizeaza pe electrod ntr-o
singura sectiune si anume cea axiala de prelucrare.
Pe baza acestei consideratii cea mai utilizata schema de prelucrare a suprafetelor de rotatie exterioare este
cea cu electrod masiv sub forma de disc cu piesa si electrodul in miscare de rotatie .
b. Prelucrarea cu electrod masiv disc - cu piesa i electrodul n micare de rotaie
Figura 11.2. Schema de prelucrare a suprafeelor de rotaie exterioare cu electrod masiv disc
Prelucrarea cu electrod masiv disc cu piesa si electrodul in miscare de rotatie se bazeaza pe generarea
profilului electrodului prin avansul vertical al acestuia cu viteza I - si prin rotirea piesei si electrodului care
determina o miscare de avans circular pentru purtarea profilului (a generatoarei materializata pe electrod
de-a lungul directoarei care in cazul de fata este un cerc).
Schema de prelucrare are acelai dezavantaj legat de uzura pronuntata in sectiunea longitudinal-axiala
a procesului dar are avantajul distribuirii uniforme a uzurii pe profilul circular al electrodului, astfel incat intr -un
proces aproximativ similar ca la prelucrarea cu electrod filiform influenta uzurii este mai mica.
Analiza schemei determina concluzia conform careia caracteristicile schemei (productivitate, precizie,
uzura) sunt n funcie de:
Turatia piesei, ;
Turaia electrodului, ;
Diametrul electrodului care cu cat este mai mare determina o infuenta a uzurii mai mica. In schimb
cresterea diametrului electrodului determina cresterea abaterilor de forma ale piesei (vezi figura 8.16).
Evident cele doua scheme prezentate se recomanda numai la prelucrarea suprafetelor de rotatie ale pieselor
din materiale dure si foarte dure (carburi metalice, oteluri refractare, fonte albe).
B. Prelucrarea cu electrod filiform
Dei in literatura se prezinta unele scheme teoretice de generare a suprafetelor de rotatie chiar de tip arbore
cu electrod filiform, practic aceast variant a prelucrrii se aplic foarte greu.
11.2. TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR DE ROTAIE INTERIOARE

A ALEZAJELOR
11.2. 1. PRELUCRAREA ORIFICIILOR GURILOR STRPUNSE
A. Prelucrarea orific iilor cilindri ce
Prelucrarea orificiilor cilindrice se diferentiaza in functie de tipul electrodului, marimea orificiilor

i miscarile care se pot imprima sau nu dupa caz electrodului sau piesei, dupa cum urmeaza:
a. Prel ucrarea cu ele ctrod masi v prin copi ere simpl
Figura 11.3. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv prin copiere simpl
Prelucrarea gurilor cilindrice prin copierea simpla a electrodului se aplica numai suprafetelor pieselor greu
prelucrabile (niciodata nu prelucram prin EDM gaura rotunda decat daca materialul este greu prelucrabil).
Prelucrarea conform schemei se face doar cu avansul vertical al electrodului (sau piesei) si are marele
dezavantaj ca forma suprafetei prelucrate este data de precizia formai electrodului. Pe baza acestei scheme toate
abaterile electrodului (de forma de circularitate, de pozitie etc) se copiaza identic pe suprafata prelucrata.
Pe aceasta baza se recomanda ca schema sa se aplice doar la prelucrarea de degrosare unde precizia
suprafetei prelucrate nu este principalul obiectiv.
Spalarea interstitiului se face conform metodei cunoscute, dupa caz prin injectie sau absorbtie prin electrod
sau prin piesa , cnd este posibil (cand nu se prelucreaza din plin).
b. Prel ucrarea cu electrod masi v cilindric cu micare de rotaie
Caracterizare. Schema se aplica identic celei de prelucrare cu electrod cilindric masiv ( a ) cu deosebirea
ca in acest caz electrodului i se imprime in afara de viteza de avans I - VZE si o miscare de rotatie II cu turatia nE.
Rotirea electrodului in jurul axei sale determina eliminarea dezavantajelor schemei precedente in sensul
ca se elimina influentele abaterilor de forma si de pozitie ale electrodului care prin rotirea electrodului nu se mai
copiaza pe piesa.
Figura 11.4. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv prin copiere simpl
Schema se recomanda pentru prelucrrile de semifinisare sau finisare pentru obinerea unor precizii mari
a orificiilor.
c. Prelucrarea cu electrod cilindric masiv n micare de rotaie i micare planetar
Figura 11.5. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv n micare de rotaie i micare planetar
Prelucrarea dup aceasta schema se realizeaza pe baza urmatoarelor miscari:
I. Viteza de avans a electrodului , pe verticala;
II. Rotaia electrodului in jurul axei proprii cu viteza II, care determina turatia ;
III. Rotirea intregului electrod pe traiectoria circulara a suprafetei prelucrate, pastrand constan t interstitiul
de lucru cu viteza III care determina turaia de avans circular .
Caracterizare
1. Schema se aplica cu rezultate foarte bune in cazul orificiilor circulare foarte mari atat
la prelucrarile de degrosare din plin (cand diametrul electrodului trebuie sa fie puin mai mare ca raza
orificiului generat pentru a nu ramane miez), cat si in deosebi la prelucrrile de semifinisare
i finisare;
2. Schema are toate avantajele celei de mai sus in plus cel referitor la posibilit atea realizarii diametrelor
mari;
d. Prel ucrarea cu electrod masi v tubul ar

Pentru prelucrrile din plin, de degroare, mai ntotdeauna schemele de mai sus au dezavantajul realizarii
unor timpi mari de prelucrare. Prelucrarea cu electrod tubular determina utilizarea foarte eficienta a instalatiei
de EDM in sensul obtinerii unei productivitati maxime corespunzatoare valorilor existente pentru parametrii
electrotehnici pe masina.
Figura 11.6. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv tubular

Caracteristici ale schemei
Prelucrarea cu electrod tubular se utilizeaza intotdeauna la prelucrarea orificiilor mari si foarte mari , rotunde
(dar si de profil oarecare) din necesitatea de a nu prelucra suprafata frontala egal a cu cea a unui electrod masiv care
fiind foarte mare s-ar realiza intr-un timp foarte lung.
Daca se noteaza cu:

V volumul de material indepartat in cazul prelucrarii cu electrod masiv netubular;
V volumul de material indepartat in cazul prelucrarii cu electrod tubular, evident (V = aria
frontala a electrodului tubular = );
t timpul cat dureaza prelucrarea cu electrod netubular;
t timpul cat dureaza prelucrarea cu electrod tubular.
ntre aceste mrimi, exista dependenta: , cum
i se concluzioneaza ca , care determina o productivitate mai mare.
Practic pentru dimensionarea unui electrod tubular, se parcurg paii urmtori:
1. Realizarea conditiei de productivitate maxima care este indeplinita atunci cand se prelucreaza
cu o densitate optima de curent ( : in functie de cuplu E P).
(11.1)
2. Rezulta ca aria necesar, , a electrodului tubular este
= (11.2)
3. Se alege din tabelele tehnologice ale masinii intensitatea , care determina obtinerea unei
productivitati maxime pentru cuplul electrod piesa ales, iar este de asemenea cunoscut
din tabelele masinii;
4. Pentru determinarea grosimii optime a electrodului tubular, se egaleaza de mai sus
cu a electrodului i rezult grosimea oprim, .
Pe aceasta baz, in catedra TCM s-a dezvoltat o teza de doctorat care a urmarit determinarea grosimii optime
ale electrozilor tubulari la prelucrarea diferitelor materiale din piese cu diferite materiale de electrod. Cercetarile
experimentale au validat relatia fundamentala a acestei scheme , iar valorile obtinute au fost practic foarte
apropiate identice cu cele obtinute in cazul tuturor prelucrarilor prin EDM cand regimul de prelucrare este ales
pornind de la respectarea . De altfel, toate fisele tehnologice puse la dispozitie de firmele producatoare de masini
de EDM indica pentru fiecare cuplu electrod piesa si mai mult chiar in functie de sectiunea prelucrata
(proiectia suprafetei prelucrate intr-un plan perpendicular pe directia de avans).
B. Prelucrarea orificiilor conice
Ca si la orificiile cilindrice, orificiile conice se pot prelucrara prin electroeroziune numai atunci cnd
proprietatile materialului piesei o impun pe baza schemelor tehnologice prezentate n continuare.
a. Prelucrarea cu electrod masiv conic prin copiere simpl - fr micare
de rotaie a electrodului
Figura 11.7. Schema de prelucrare a orificiilor conice cu electrod masiv conic fr micare de rotaie
b. Prelucrarea cu electrod masiv conic prin copiere simpl cu micare

de rotaie a electrodului in jurul axei sale
Figura 11.8. Schema de prelucrare a orificiilor conice cu electrod masiv conic cu micare de rotaie
c. Prelucrarea cu electrod masiv conic cu micare de rotaie a electrodului
i micare planetar
Figura 11.9. Schema de prelucrare a orificiilor conice cu electrod masiv conic cu micare de rotaie i
micare planetar
Caracteristicile acestor scheme sunt practic identice cu cele ale orificiilor rotunde cu deosebirea ca suprafata
prelucrata si electrozii sunt conici.
De asemenea, raman valabile avantajele, dezavantajele si recomandarile legate de caracteristicile celor
3 scheme si in cazul orificiilor conice.
1 1 . 2 . 2 . PR E L U C R A R EA O R I F IC I I LO R D E R O TA I E PR O FI L A T E
Orificiile de rotaie profilate sunt suprafete de rotatie interioare cu un profil longitudinal altul decat cilindric
/ conic, respectiv sferic toroidal / combinatii. In cazul acelor orificii profilate schemele de prelucrare se pot distinge
din punct de vedere al pozitiei electrodului, existand:
A. Prelucrarea cu elec trod masi v disc cu ax orizontal
Figura 11.10. Schema de prelucrare a orificiilor de rotaie profilate cu electrod masi v disc cu ax orizontal
Prelucrarea pe baza acestor scheme are in vedere utilizarea unui electrod disc de cele mai multe
ori in constructie asamblata de forma tubulara pentru a permite injectia prin intermediul sau. In ace st sens treptele
electrodului sunt prevazute cu orificii circulare gauri sau canale alungite (inclinate fata de axa electrodului) prin
care se injecteaza (sau dupa caz se absoarbe) dielectricul impurificat din interstitiu.
Pentru prelucrare, miscarile de generare sunt:
I. Micarea cu viteza de avans vertical a electrodului: ;
II. Micarea de rotaie a electrodului in jurul axei proprii cu o viteza care determina turatia, , pentru
distribuirea uniforma a uzurii pe toata circumferinta electrodului;
III. Micarea de rotaie a piesei in jurul axei proprii considerata de avans circular pentru generarea
intregului profil circular pe directoarea circulara a piesei si obtinerea orificiului profilat.
Schema de prelucrare se realizeaza in general pe masini de prelucrat prin EDM cu electrod masiv universale
prin folosirea unor dispozitive speciale pentru actionarea in miscare de rotatie atat a piesei cat si a electrodului.
B . Prel ucrarea cu el e ctrod masi v di sc cu ax verti c al
Aceasta schema se utilizeaza in situatiile in care, asa cum se va vedea, masinile de EDM au prevazute
sisteme de avans nu numai pe directie verticala, dar si pe directie laterala. Dupa caz schema se poate folosi si pentru
electrodul cu miscare planetara orbitala:
a. Prel ucrarea c u electrod f r micare planetar
Fig. 11.11. Schema de prelucrare a orificiilor de rotaie profilate cu electrod masiv disc cu ax vertical fr micare
planetar
Prelucrarea fr micare orbitala cu ax orbital a electrodului consta in introducerea electrodului profilat

pe toata inaltimea piesei, in pozitie verticala de lucru si imprimarea electrodului si piesei a unor miscari de rotatie,
iar in plus electrodului si o miscare de translatie in planul orizontal data de un sistem automat de reglare
a interstitiului de lucru pentru avansul electrodului in vederea obtinerii unui anumit diametru prevazut pe fiecare
portiune cu canale alungite inclinate fata de axa de rotatie pentru spalarea interstitiului de lucru.
b. Prelucrarea cu electrod masiv disc cu micare planetar a electrodului
Aceasta schema se aseamn cu cea precizata la punctul (a), dar are urmatoarele deosebiri, conform figurilor
8.22 i 8.21:
1. Piesa numai are micare de rotaie in jurul axei proprii;
2. Electrodul realizeaz in afara de micarea de rotaie in jurul axei proprii, cu turaia si o miscare
planetara, in lungul profilului circular a piesei, adica realizeaza si miscarea de avans circular, care
in varianta (a) era realizata de piesa.
Figura 11.12. Schema de prelucrare a orificiilor de rotaie profilate cu electrod masiv disc cu ax vertical
fr micare planetar
Capitolul 12
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR ELICOIDALE -
FILETELOR PRIN ELECTROEROZIUNE
Prelucrarea suprafeelor elicoidale prin electroeroziune, adic a filetelor, se difereniaz n funcie de mai
multi factori, dintre care cei mai importani sunt:
Tipul filetului, interior / exterior;
Tipul electrodului folosit;
Micrile de generare utilizate.
Pe aceasta baza, schemele tehnologice de prelucrare a filetelor sunt cele prezentate n continuare.
12.1. PRELUCRAREA FILETELOR INTERIOARE A PIULIELOR

In funcie de metoda de generare aplicata, cele mai utilizate scheme de prelucrare sunt prezentate
n continuare.
A. Prelucrarea cu electrod masi v prin copi ere simpl
Figura 12.1. Schema de prelucrare a filetelor interioare cu electrod masiv prin copiere simpl
In general, schema de prelucrare a filetelor (interioare / exterioare) prin metoda copierii simple a profilului
electrodului, dupa caz, de forma unui arbore urub pentru prelucrarea filetelor interioare si de forma unui alezaj
piulita pentru prelucrarea filetelor exterioare, se bazeaz pe realizarea miscarilor de generare necesare prelucrarii
unei suprafete elicoidale cu ajutorul unor dispozitive de generare care prin funcionare determina obtinerea celor
doua miscari, respectiv de translatie i de rotaie, conform figurii 12.2
Figura 12.2. Micrile necesare pentru generarea filetelor
Caracteristica generrii suprafeelor filetate este data de raportul vitezelor de prelucrare:

(12.1)
Pe aceast baz rezult generarea unei suprafee elicoidale cu unghi de inclinare .

Realizarea condiiilor necesare prelucrrii suprafeelor elicoidale reprezint n cazul
prelucrarii prin EDM se face cu ajutorul unui dispozitiv care se interpune intre capul de lucru a masinii universale
i piesa care realizeaza miscarea de filetare in felul urmator:
Pe axul principal al dispozitivului se monteaz un model al electrodului cu care se realizeaz
prelucrarea. Acesta are aceleai caracteristici ca si electrodul filetat. Pentru aceasta se recomand
ca electrodul sa se prelucreze in aceeasi prindere (pozitionare, orientare, fixare) cu electrodul 3.
Pe acelai ax se monteaz electrodul 3, din material de electrod (rezistent la uzura);
Obinerea celor doua miscari de ctre dispozitiv se face luand in considerare miscarile de avans
a dispozitivului (cu model si electrod) cu viteza care forteaza modelul 2 sa se insurubeze ntre
palpatoarele 5, obtinandu-se astfel si viteza de rotatie a ansamblului care satisface relaia
. Practic modelul 2 se poate nsuruba pentru a obine rotirea i trecerea
sa printr-o piuli. Dar in acest caz in funcie de unghiul al filetului care trebuie
prelucrat exista restricii de obinere a miscarii de rotaie datorita frecrii. insurubarea modelului prin
3 palpatoare dispuse la 120 reduce frecarea si permite prelucrarea unor filete cu un unghi mai mare,
dar oricum limitat.
Electrodul 3 fiind solidar cu modelul 2 pe acelasi ax al dispozitivului realizeaza aceleasi doua
miscari, respectiv:
I. Micarea de avans ;
II. Micarea de rotire cu turatia .
n acest fel se imprim pe pies, prin copiere simpl, generatoarea i directoarea filetului realizat
pe electrod, adic suprafaa elicoidal interioar prescris.
Generarea prin copiere a suprafetelor filetate (prin copiere simpla) se aplica cu rezultate foarte bune la filete
cu unghi mic la materiale dure, precum carburi metalice.
B. Prelucrarea cu ele ctrod masiv cu micare orbital - planetar

Prelucrarea prin copiere cu miscare orbitala are drept caracter fundamental faptul ca electrodul folosit este
mai mic decat in cazul copierii simple (cand prelucreaza alezaje) si mai mare pentru cazul prelucrarii arborilor ,
diferenta fiind compensata printr-o miscare suplimentara a electrodului / piesei intr-un plan perpendicular pe directia
de avans astfel incat electrodul sa se apropie pe rand de suprafetele prelucrate compensand diferenta de dimensiune
si permitand ajustarea suprafetelor la dimensiuni foarte precise asa cum se realizeaza prelucrarea prin oricare
procedeu clasic.
Varianta 1 Varianta 2
Figura 12.3. Schema de prelucrare a filetelor interioare cu electrod masiv cu micare orbital
Cazul prelucrrii orbitale
Figura 12.4. Reprezentarea caracteristicilor unei micri orbitale

La micarea orbital, fiecare punct de pe electrod realizeaza o miscare circulara descriind un cerc, dar fara
ca electrodul sa se roteasca in jurul axei proprii ci acesta mtura intr-un plan perpendicular pe directia de avans
intreaga suprafata prelucrata.
Utilizarea prelucrrii cu micare planetar la realizarea filetelor are marele avantaj ca de exemplu
la prelucrarea filetelor interioare, electrodul fiind mai mic permite evacuarea usoara a particulelor si pe aceasta baz
defineste cresterea productivitatii, reducerea uzurii si cel mai important transformarea prelucrarii de copiere prin
EDM in prelucrare clasica obisnuita in care este posibil sa ajustam suprafata prelucrata, dupa dorinta pan
la obtinerea preciziei impuse, fara ca aceasta sa fie legata de dimensiunile electrodului.
1 2 . 2 . P R E LU C R A R E A F I L E T E L O R E X T E R IO A R E - A U R U B U R I LO R
Prelucrarea filetelor exterioare se realizeaz practic prin metoda copierii prin cele doua mari variante:
Prin copiere simpl;
Prin copiere cu micare orbital, de cele mai multe ori a electrodului.
A . P r e l u c r a r e a f i l e t e l o r e x t e r i o a re p r i n c o p i e r e s i m p l
Schema de prelucrare este practic identica cu cea de la prelucrarea filetelor interioare cu deosebirea
ca n locul electrodului care era un arbore in aceeai schema este piesa care este tot un arbore, dar care trebuie
prelucrat cu filet exterior.
In locul piesei care era o piulia care trebuia filetata in aceeai schema este un electrod sub forma de piulia,
deci alezaj care prelucreaz piesa care este arbore.
Figura 12.5. Schema de prelucrare a filetelor exterioare cu electrod masiv cu copiere simpl
B. Prelucrarea filetelor exterioare prin copiere cu micare planetar a electrodului
Figura 12.6. Schema de prelucrare a filetelor exterioare cu electrod masiv cu micare orbital - planetar
Prelucrarea filetelor exterioare se realizeaz la fel ca i filetele interioare schemele de prelucrare avnd
aceleai caracteristici eseniale.
Ca si in cazul filetelor interioare, mai ales, filetele exterioare se pot genera prin electroeroziune si prin alte
scheme nu numai prin copiere. Alegerea lor este intotdeauna in functie de necesitatea existentei utilajelor care
s genereze miscarea respectiv.
Capitolul 13
TEHNOLOGIA PRELUCRRII CANELURILOR
VEZI: Capitolul 14: Tehnologia prelucrrii danturilor prin electroeroziune - IDEM.
Capitolul 14
TEHNOLOGIA PRELUCRRII DANTURILOR
In acest caz schemele de prelucrare se difereniaz in funcie de electrodul utilizat, micrile de generare si tipul
danturii, respectiv interioara sau exterioara, dup cum urmeaz.
14.1. PRELUCRAREA DANTURILOR INTERIOARE PRIN ELECTROEROZIUNE
A. Prelucrarea cu electrod masi v p rin copi ere simpl
Figura 14.1. Schema de prelucrare a danturilor interioare cu electrod masiv prin copiere simpl
Generarea danturii interioare prin copiere simpla are avantajul ca electrodul se realizeaz usor fiind arbore
i dezavantajul ca pentru obtinerea unei precizii mari a danturii se impun 2 3 seturi de electrozi (degroare,
semifinisare si finisare). In acest caz erorile profilului danturii electrodului se copiaza fidel pe piesa. Din aceste
motive metoda prelucrarii prin copiere se aplica prin bune rezultate prin copiere cu micare orbitala.
B. Prelucrarea prin copiere cu micare orbital - planetar a electrodului
Schema este identica cu schema din figura 14.1, dar cu luarea in considerare a subdimensionarii.
Figura 14.2. Schema de prelucrare a danturilor interioare cu electrod masiv cu micare orbital planetar
C. Prelucrarea da nturilor interioare cu electrod filiform
Schema are cel mai mare avantaj, si anume acela de a genera cinematic profilul danturii dorite cel mai usor
fiind danturile cu dinti drepti elicoidali deoarece se realizeaza pe masini cu comanda numerica cu calcula torul.
Precizia danturii in acest caz este data de precizia interpolarii cu care se realizeaza prelucrarea.
Figura 14.3. Schema de prelucrare a danturilor interioare cu electrod filiform pe maini unelte cu comand
numeric
Aplicarea practic a prelucrrii danturilor interioare cu electrod filiform a determinat obtinerea unor precizii
foarte nalte pentru dantura prelucrata.
14.2. PRELUCRAREA DANTURIL OR EXTERIOARE A PINIOANELOR
La prelucrarea prin copiere cu sau fr miscare orbitala electrodul este un alezaj, deci este o plac.
A. Prelucrarea cu electrod masi v tip plac pri n copiere simpl
a. Prel ucrarea cu electrod masi v tip plac - mobil
Figura 14.4. Schema de prelucrare a danturilor exterioare cu electrod masiv tip plac - mobil
Aceasta schema se numeste schema prelucrarii suprafetelor de tip arbore cu electrozi masivi tip plac
mobili.
b. Prel ucrarea cu electrod masi v tip plac - fix
Figura 14.5. Schema de prelucrare a danturilor exterioare cu electrod masiv tip plac fix
B . P r e l u c r ar e a cu e l e c t r o d fi l i f o rm
Prelucrarea danturilor exterioare cu electrod filiform se realizeaz foarte greu datorit formei piesei
n poriunea de ieire a canelurilor (vezi fig. 14.6)
Figura 14.6. Schema de prelucrare a danturilor exterioare cu electrod filiform pe maini unelte
cu comand numeric
Capitolul 15
TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR COMPLEXE
1 5 . 1 . T E H N O LO G I A PR E L U C R R II O R I F IC I I LO R C U P R O F I L C O M P L EX
Orificiile complexe sunt definite avnd in vedere doua categorii de puncte de vedere, respectiv:
1. Profilul orificiului intr-un plan perpendicular pe direcia de avans (ptrat, dreptunghiular, hexagonal,
oarecare);
2. Profilul orificiilor in seciune longitudinala (seciune care conine direcia de avans).
Principalele scheme care se aplica la aceste orificii, n funcie si de complexitatea celor doua profile, sunt
prezentate n continuare.
A. Prelucrarea cu electrod masiv prin copiere simpl fr micare orbital
Figura 15.1. Schema de prelucrare a orificiilor complexe cu electrod masiv prin copiere simpl fr micare
orbital
B . P r e l u c r ar e a cu e l e c t r o d m a si v p r i n c o p i er e c u m i c a r e o r bi t a l
Figura 15.2. Schema de prelucrare a orificiilor complexe cu electrod masiv prin copiere simpl cu micare
orbital
C . P r e l u c r ar e a cu e l e c t r o d fi l i f o rm
Figura 15.3. Schema de prelucrare a orificiilor complexe cu electrod filiform pe maini unelte cu comand
numeric
1 5 . 2 . P R E LU C R A R E A G U R I L O R C U R B E
Ca scheme pentru prelucrarea gaurilor curbe se pot aplica variante care se pot diferentia prin modalitatea
practica de obtinere a miscarii a electrodului profilat (cu profil identic cu cel al gaurii curbe).
De exemplu, micarea dup o traiectorie curba a electrodului se poate obtine cu un dispozitiv cu cremaliera
i roti dintate.
Figura 15.4. Schema de prelucrare a gurilor curbe cu electrod masiv prin copiere
Prelucrarea gurilor curbe se poate face cu acelasi dispozitiv care transforma miscarea principala de avans
pe verticala I cu viteza prin intermediul rotilor dintate, , intr-o miscare circulara a electrodului care functie
de raza R la care este reglat genereaza o gaura curba cu profilul transversal identic cu cel al e lectrodului (ptrat,
hexagonal, dreptunghi). Una din probleme este spalarea interstitiului de lucru care la adancimi mari de lucru ridica
mari probleme.
Prelucrarea gurilor curbe se cere a fi realizata in industria distribuitoarelor si a semiformelor de matritare,
turnate unde la placa de separatie intre cele doua semiforme se cer de multe ori semisuprafete cu urme lasate
in fiecare dintre cele doua parti ale matritei.
Capitolul 16
TEHNOLOGIA PRELUCRRII CAVITILOR COMPLEXE
Cavitile sunt alezaje mrginite ntotdeauna inferior sau superior i ele ridica ntotdeauna probleme
n funcie de complexitatea lor. Principalele scheme de prelucrare a cavitilor sunt prezentate n continuare.
A . P r e l u c r ar e a pr i n c o p i e r e s i m pl c u e l e c t r o d m a s i v
Prelucrarea prin copiere simpl cu electrod masiv se aplic cel mai mult, deoarece prelucrarea cu micare orbital
nu se poate aplica cu precizie mare decat la caviti care au suprafee inferioare, denumite de fund, ca suprafee plane.
Figura 16.1. Schema de prelucrare a cavitilor simple prin copiere cu electrod masiv
ntotdeauna la prelucrarea cavitatilor prin copiere simpla electrodul 1 este in constructie asamblata.
B . P r e l u c r ar e a ca v i t i l o r d e r o t a i e
Figura 16.2. Schema de prelucrare a cavitilor de revoluie prin copiere cu electrod masiv disc n micare
de rotaie
Prelucrarea se face cu electrod masiv disc, in construcie asamblata (vezi prelucrarea suprafeelor de rotaie
interioare si exterioare).

06 16 TPEz 2 Note Cap 07 16 Tehn EDM Supr 2016 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06 16 TPEz 2 Note Cap 07 16 Tehn EDM Supr 2016 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

niversitatea POLITEHNICA din Bucureti

TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN ELECTROEROZIUNE 2

C ap . 7-11. Tehnologii de prelucrare prin electroeroziune

Cap. 7. Noiuni de baz privind prelucrarea suprafeelor prin electroeroziune

Bucureti, IMST, UPB, Departamentul TCM, 2016 - 2017

7.2. METODE, PROCEDEE SI SCHEME DE PRELUCRARE A SUPRAFEELOR

7.3. PRINCIPALELE CATEGOR II DE PRELUCR RI REALIZATE PRIN

Conform definitiei, tehnologie inseamna proces tehnologic + sistem tehnologic de prelucrare.

8.1. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE ORIZONTAL E

A. Prelucrarea cu electrod masi v

B. Prelucrarea cu electrod filiform, cu suprafaa de prelucrat in pozitie verticala

Figura 8.2. Schema de prelucrare a suprafeelor plane orizontale cu electrod filiform

8.2. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE VERTICALE

Piesa de prel ucrat

Figura 8.3. Piesa cu suprafaa plan vertical de prelucrat

B. Prelucrarea cu electrod filiform : - se realizeaza dupa schema 8.1.b

8.3. PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR PLANE NCLINATE

Piesa de prel ucrat

Figura 8.5. Piesa cu suprafaa plan nclinat de prelucrat

B. Prelucrarea cu electrod filiform

Figura 8.7. Schema de prelucrare a suprafeelor plane nclinate cu electrod filiform

Canalele sunt de obicei suprafete complexe interioare strapunse pe lungime.

Figura 9.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip canal

9.1. PRELUCRAREA PRIN COPIERE CU ELECTROD MASIV

A. Prelucrarea prin copiere simpl cu electrod masiv prismatic

B. Prelucrarea prin copiere cu electrod masiv disc cu micare de rotaie

9.2. PRELUCRAREA PRIN GENERARE CINEMA TIC CU ELECTROD

Figura 10.1. Piesa cu suprafaa de prelucrat tip ghidaj

10.1. PRELUCRAREA PRIN COPIERE CU ELECTROD MASIV

A. Prelucrarea cu electr od prismatic

11.1. TEHNOLOGIA PRELUCR RII SUPRAFEELOR DE ROTA IE

A. Prelucrarea cu electrod masi v

a. Prelucrarea cu electrod masiv prismatic-cu piesa n micare de rotaie

b. Prelucrarea cu electrod masiv disc - cu piesa i electrodul n micare de rotaie

B. Prelucrarea cu electrod filiform

11.2. TEHNOLOGIA PRELUCRRII SUPRAFEELOR DE ROTAIE INTERIOARE

11.2. 1. PRELUCRAREA ORIFICIILOR GURILOR STRPUNSE

A. Prelucrarea orific iilor cilindri ce

Prelucrarea orificiilor cilindrice se diferentiaza in functie de tipul electrodului, marimea orificiilor

a. Prel ucrarea cu ele ctrod masi v prin copi ere simpl

b. Prel ucrarea cu electrod masi v cilindric cu micare de rotaie

c. Prelucrarea cu electrod cilindric masiv n micare de rotaie i micare planetar

d. Prel ucrarea cu electrod masi v tubul ar

Figura 11.6. Schema de prelucrare a orificiilor cilindrice cu electrod masiv tubular

Daca se noteaza cu:

B. Prelucrarea orificiilor conice

b. Prelucrarea cu electrod masiv conic prin copiere simpl cu micare

Prelucrarea fr micare orbitala cu ax orbital a electrodului consta in introducerea electrodului profilat

b. Prelucrarea cu electrod masiv disc cu micare planetar a electrodului

12.1. PRELUCRAREA FILETELOR INTERIOARE A PIULIELOR

Figura 12.2. Micrile necesare pentru generarea filetelor

Caracteristica generrii suprafeelor filetate este data de raportul vitezelor de prelucrare:

Pe aceast baz rezult generarea unei suprafee elicoidale cu unghi de inclinare .

B. Prelucrarea cu ele ctrod masiv cu micare orbital - planetar

Figura 12.4. Reprezentarea caracteristicilor unei micri orbitale

VEZI: Capitolul 14: Tehnologia prelucrrii danturilor prin electroeroziune - IDEM.

14.1. PRELUCRAREA DANTURILOR INTERIOARE PRIN ELECTROEROZIUNE

A. Prelucrarea cu electrod masi v p rin copi ere simpl

B. Prelucrarea prin copiere cu micare orbital - planetar a electrodului

C. Prelucrarea da nturilor interioare cu electrod filiform

14.2. PRELUCRAREA DANTURIL OR EXTERIOARE A PINIOANELOR

A. Prelucrarea cu electrod masi v tip plac pri n copiere simpl

a. Prel ucrarea cu electrod masi v tip plac - mobil