Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Paii 3,4,5=A.B.C
A = airways Meninem calea aeriana deschis
B = breathing privim/ascultam/simim respiraia pacientului ( privim micrile
toracelui, ascultm zgomotele respiratorii, simim aerul respirat). ATENTIE!! n
primele minute dup instalarea stopului cardio-respirator, pacientul poate
prezenta respiraii agonice. Acestea nu trebuie confundate cu respiraia normal.
Dac exist dubii, le vom considera ca fiind anormale.
C = circulation ncepem masajul cardiac extern.
Respiratia artificiala:
Ritmul respirator va fi de 12 resp/min.
Alternana va fi de 30 compresii sternale cu 2 respiratii artificale. ( !! cele 2
respiraii nu vor dura mai mult de 5 secunde).
n timpul manevrelor de resuscitare, debitul sangvin pulmonar este redus, astfel
nct rata V/Q poate fi meninut cu un volum i o frecven respiratorie mai mici.
Hiperventilaia este dunatoare deoarece crete presiunea intratoracic ce va
determina scderea ntoarcerii venoase i va reduce debitul cardiac.
Nu oprim manevrele de resuscitare dect n urmtoarele condiii: pacientul ii
revine, deschide ochii, se mic sau respir spontan, sau dac apare epuizarea
resuscitatorului.
!! Dac in timpul respiraiei artificiale nu se realizeaz expansiunea toracelui, se
va reverifica existena obstruciei sau dac a fost eliberat corect CRS.
!! Dac exist mai muli resuscitatori se vor schimba la fiecare 2 minute, pentru a
se preveni epuizarea.
o !! ntreruperile MCE reduc supravieuirea.
!! Daca stopul cardiac este instalat de mai mult de 4 minute, nainte de aplicarea
ocului electric se vor realiza 2 minute de MCE, avnd scopul de a sensibiliza miocardul
la defibrilare.
Primul SEE bifazic 150-200 J/ 360 J monofazic , apoi CPR 2 minute
Al doilea SEE bifazic 150-200 J/ 360 J monofazic, apoi CPR 2 minute
Se va administra Adrenalin 1 mg iv, se poate repeta la 3-5 minute
Al treilea SEE bifazic 150-200 J/ 360 J monofazic
Se va administra Amiodarona 300 mg bolus, apoi cu seringa
automat.
H
1. Hipovolemia de obicei post hemoragie sever- traumaticaHDS/HDI/anevrism
Aortic rupt. Impune perfuzare, transfuzare, tratament chirurgical.
2. Hipoxia se va asigura o form de ventilaie corespunztoare cu O2 100%.
3. Hipo/ Hiper K, Ca evaluare EKG i echilibrare electrolitic
4. Hipotermia inclzirea pacientului prin perfuzare de soluii inclzite !! Nu se va
aplica caldura direct pe tegument, pentru a nu produce vasodilataie periferic
T
1. Tamponada cardiac se va efectua drenaj prin pericardiocentez
2. Pneumotorax n tensiune decompresie rapida cu ac de toracocenteza, apoi
montarea unui tub de dren
3. Tromboza pulmonar, coronarian tromboliz/ angioplastie
4. Toxine - intoxicaii administrare de tratament specific, antidot acolo unde este
posibil.
Particularitati la gravida
Dup 20 de sptmni de sarcin, uterul poate comprima vena cava inferioar
mpiedicand astfel ntoarcerea venoasa, fenomen ce va duce la scderea
debitului cardiac cu hipotensiune arterial i instalarea stopului cardiac MCE
se va realiza meninnd n permanena uterul mpins n partea stng pentru a
se putea realiza eficient ntoarcerea venoas.
Sub 20 de sptmni acest lucru nu este valabil, deoarece uterul nu este
suficient de mare pentru a mpiedica ntoarcerea venoas.
Intubatia orotraheala
A. Pozitia capului: se pozitioneaza capul in extensie acolo unde nu exista leziuni ale
coloanei cervicale. Hiperextensia e caracterizata prin flexia coloanei cervicale la nivelul
articulatiei atlanto-occipitale. Aceasta pozitie serveste la alinierea axei gurii, laringelui si
faringelui astfel incat sa se formeze o linie dreapta de la buze pana la glota. Inaltimea
mesei de operatie trebuie ajustata astfel incat capul pacientului sa fie la nivelul
cartilajului xifoid al anestezistului.
C. Indiferent de lama utilizata, trebuie miscat laringoscopul in sus sau in jos, in ax,
pentru a gasi laringele. Nu trebuie sa se foloseasca incisivii superiori ca punct de sprijin,
pentru ca se pot deteriora.
D. Corzile vocale ar trebui vizualizate inainte de intubatia oro traheala. Orificiul glotic
este recunoscut prin forma sa triunghiulara si corzile vocale de culoare alba. Posterior,
corzile vocale se termina cu cartilajele aritenoide. Sonda de intubatie trebuie sa treaca
printre corzi anterior de aritenoizi. Sonda de intubatie se introduce in faringe cu mana
dreapta prin partea dreapta a gurii; trebuie sa treaca fara rezistenta printre corzile
vocale, aproximativ 1-2 cm. Balonasul sondei de intubatie trebuie sa se afle in traheea
superioara, dar dupa laringe.
E. Odata ce sonda de intubatie a fost introdusa, trebuie umflat balonasul, trebuie
verificata intubatia treaheala (vizualizarea expansiunii cutiei toracice bilateral, egal;
auscultatia pulmonara MV prezent bilateral, egal) si fixata sonda. Pentru a minimaliza
presiunea transmisa mucoasei traheale, balonasul trebuie umflat suficient cat sa
permita ventilatia cu presiune pozitiva.
Masca laringiana
2. Contraindicatii pentru ML
ML nu produce o inchidere ermetica a cailor aeriene, de aceea nu protejeaza
impotriva refluxului gastric si a aspiratiei pulmonare.
Cand ventilatia controlata necesita o presiune mai mare de 30 cm H2 O
3. Insertia ML clasic
Agentul de electie pentru insertia ML este propofolul (2,5 3 mg/ kg). Propofolul
relaxeaza muschii mandibulari si laringieni mai 101 Anestezie bine decat
tiopentalul.
Se lubrifiaza doar partea posterioara a mastii cu lubrifiant.
Masca laringiana se tine ca un stilou si se insera bland pe linia mijlocie, cu
concavitatea in fata, apasand anterior, cu indexul fixand palatul dur, si ghidand-o
in faringe.
Cand sfincterul esofagian superior este atins se simte o rezistenta carateristica.
Manseta este umflata cu aer (trebuie umflata fara a fi tinuta, pentru a-si gasi
pozitia corecta in faringe)
Cand este pozitionata corect, linia neagra verticala din partea posterioara a
sondei trebuie sa fie orientata in spate, spre capul pacientului.
Masca laringiana trebuie lasata in pozitie pana cand pacientul poate deschide
gura la comanda. In timpul manevrei pacientul nu trebuie stimulat si manseta nu
trebuie desumflata, pana cand pacientul nu deschide gura la comanda.
Un tifon pliat este introdus in gura pentru a proteja masca laringiana.
6. Complicatiile ML
A. Posibilitatea refluxului gastric si aspiratiei pulmonare
B. Leziuni ale mucoasei in timpul insertiei ML
C. Laringospasm sau tuse (in anestezia superficiala)
D. Edem pulmonar din cauza presiunii negative dupa o pozitionare vicioasa a ML
pe respiratie spontana.
E. Esecul pozitionarii corespunzatoare, in cazul modificarilor locale ale faringelui
sau laringelui.
F. Necesitatea extensiei gatului la pacientii cu boli ale coloanei cervicale.
Evaluarea cailor respiratorii
2. Examenul clinic
A. Gura
1. Deschiderea: se noteaza simetria si gradul de deschidere (optim - 3
latimi de deget)
2. Dentitia: dinti mobili, crapati sau lipsa; proteze dentare si comorbiditati
dentare
3. Macroglosia: poate creste gradul de intubatie dificila
B. Nasul/barbia
1. Spatiul anterior mandibular (distanta tiro-mentala): distanta dintre osul
hioid si protuberanta mentala sau intre varful cartilajului tiroid pana la menton. Un
spatiu mandibular inadecvat este asociat cu o distanta hio-mentoniera mai mica
de 3 cm sau distanta tiro-mentala mai mica de 6 cm.
2. Mobilitatea coloanei cervicale (extensia articulatiei atlanto-occipitale):
35 de grade de extensie reprezinta valoarea normala; extensia limitata a gatului
(< 30 grade asociata cu o dificultate crescuta de intubatie).
3. Evaluarea prezentei unei traheostome vindecate sau patente; interventii
chirurgicale sau patologie anterioara a capului si gatului (cancer laringian);
prezenta unei voci ragusite sau a stridorului.