Sunteți pe pagina 1din 132
led, de caracter princi, flor Liturghisic; i Pe care i vom pom smal degrabi, orc al s A punct de vedere i: eal, de lt ee despre accati tunii din noi le sivirsesc, cu voie sau fh : it fecunoastere a propriilor noastre slabiciuni, fa ynjur gi Ard ind metoda criticii putem condama i indsepes Asta autociici se plc n woate domenile de acivitate Dpblick sicind Inalta autorieate bisects oe 1 Publi cn Ina aoe brie fea pues chin a legit cu Indatocinile ci misionare sociale, se cuvine ot fanura sacramental su soto ales in preosiei proprit- aise, lata de ce ne luim permisiunea de a nota, in cele ce urmeazi, eiteva eonstatri de faptsicdteva propuneri pentru ,reactivarea” preogimii ortodoxe fomine fi sub acest aspect. Randurile noastre vor avea, cara prin urmare, un caracter nui numai practic, fiind in stransi legituri cu misiunea noastri de tordeauna in lume, ci i programatic, potrivit spiritului de innoire gi de refacere, care anima astizi foate domeniile vierii omenest si car, se ingelege, n-a putut rimne striin nici sectorului viet religioase si bisericest ih Incrind de-a dreptul in inima lucrurilor, vom pune dintru inceput intte- barca: este preosimea noastri deplin constienta despre rolul ei sacramental sau sfingitor? Este ca suficient instruita — teoretic vorbind — asupra esengei, sublimitagit sau sfingenici si prioritigii acestei laturi a chemarii preosest, precum si asupra obligasilor ritual, dsciplinare i morale sau de orice alti natura, ce decurg din caracterul ei sacrosanct? Cunoagte ea, bine i sigur, sensul, valoatea si interpretarea cultului divin, adica ale sfintelor slujbe pe tare le oficiazé? si astfel problema, sevede car gyinem si precizim ci ease margines fnumai la latura liturgica, sfingicoare sau ierurgici a chemérii sacerdotae 5 Gilisim la o parte celelalte dou’ laturi, adici pe cea invayitoreasca gi ce conducitoare sau pastorali propriu-risi. De altfel,ca si ne urcim laorigini Intrebarea s-ar putea formula si in modul urmitor; este, oare, suficient “completa si mulsumitoare pregitirea teoreticd si practic pe care 0 capata 8 pu Por Dr. ENE BRANISTE po es ca preoie in gcoileelericale, din acest py lee? sy ele jealsincereste, fir indo: nu! In ce consti st manifestiea tn excrcitiul preojici, vo sconel epg cumse manifest ca ex vor ari ial ot ans sual eredem de folossiamintim, In treacic ina dea Ipc secer ue rlmprospHtate sau macar aa ear ex poi pastrulu de suflete sub aspeccul dacs) Fa usar In cadral rai general al chemi proj 1 la tndplnires door sale reclamate de cultul divin, preov ski munelegipenoana Manelcorulu, dar torodati si ca mijloc bi credincioase cere El fing tMleuivor ai Liturghieiafrn preotullturghistor reprezinti, pe de o parte, persoana lui Biticns | eames eatery chop eas incerprec al bse Deeside voter ce Reiisenibetelesiu cipenenicedincios itn nck aes : inclosi si in numele acesor ennai el pena a fos insti nde core pes ema mijloct legitura oamenilor cu divinitate Oa etdebi Dimers cinstea gi matirea ce Ise cuvine pede alia, pentru a dobindi dela Elia transmic Principale si caracteristice. : cai Bb ariel ristce ficonducitor al turmei os sfingitor gi abia in al doilea rind 2 sivici § and lasi apostoilo ina Buhari (Aces fc its wimitee ta aU primie, SU prerogati " j tina, endure, va de alega sia deaey2 Prien pene gen neat depling prin cuvntle d= ‘de Pigtoisng backs er ae ae 2 Cel cu maini nevi i cu rs vena sigh py ett e Minciuni sufleral gen Presi Siu’ Ps. XT, 3. letul siu si cu viclegug nu desfiinag PMU 3-5. Comp, HPs. XIV, 1.3), De acees nt optiti de canoane side Pravil IONE OP Pld on} ‘sPreopii Tti, Doamne, se vor imbrica tntru dreptate.. ‘este, de asemenea, pedeapsa cea mai aspri gi cea mai ah eva Perce Replace dca gael pou iderict vinovati de diferite abaceri, greyeli sau picate (Furt, camatd, betie, adultes omor, jocuri de noroc gi alele), care umbresc sau desfingear4 ‘buna sepa gi curayia moral ceruta preotulu’’ Jnaldoilea rand, curasia morala si sfingenia vieyii fi sunt absolut indispen- sabile preotului fx calizatea sa de pastor, conducator si invapator al surmei sale jcesti. Preotul este, prin insigi misiunea sa, un invayitor al pastorigilor sun pedagog, un diriguitor de constiinse. El invasé insa pe credinciosi nu ‘pumai prin predica si prin catcheza finute in cadrul serviciilor divine i py fuumal prin indemnul,sfvul si povata pe cae edi ca preos, ci prin exemplul 2icea SFancul Grigorie cl fideprinderile preocului ® Cele mai desivarsite, E con, Cuvantal care e spi- aie Pld propenge Vata prin cuvins, pa deste PE. Patera dente, ig) SOURS fit i. De NSN ci ej a iti omenesti. De tc. Wal seraucn din cone Press Tai, Doar, sor imbrica intra drepate.» le, confirma rolul hotiritor al pide educatorului in materie de fe morali, de formare a voingei si a deprinderilor morale. teers predic in asin las el nr, Inviaya personali‘a preotului", precum accentua Preafercil Patria fos ncuvincare ros a 1G oct 1954, eu prj srbacorin Sale enn implinieaa 30 ni in hua Bsrici®,Predica de peamvon tebuie Mi dublat, confrmaci¢iustaci prin exemplul personal al preotului. Na (sredeajuns si vorbim despre iubire, ci trebuie si fim noi ingine marturii vii era ale acestci vireyi de esengi dumnezeiasc3. Nu putem propovidui de pe amvon ceca ce detminsim si discredicim prin fapta noastra inainte ea ureat pe amvon sau dupi ce iesim din biserici. Nu putem vorbi ~ ‘au vorbim zadarnic — despre vircutea milosteniei, atita vreme cat punga, jnima si cimara noastri rman vesnic surde gi incuiate la glasul mizerici, al fps ial suferingei umane, Nu putem combate pacatul trufici sau viciul beset, dack noi insine suntem trufasi sau iubitori de baucurd. Miantuitorul, mare in imparigia lui Dumnezeu va fi” nu cel care va inva, Giyeel ce ta fire si va invdga” (Matei V, 19). Despre cwuane si faptd in viata preotului sau despre valoarea si puterea ici a predicii prin exemplul personal vorbeste cu o deoscbita stiru- ingdPreafericitul Patriarh Justinian in cuvantarile adresate preoyimii noastre, ‘e«Pin nimicalceva nu putem dovedi cedinciosilor nostri adevirul credingei ecateo propoviduim, decit prin fapte concrete —spune, de ex., Preaferici- te2Sain cuvancul citre clerul Capitalei la Pastele anului 1954, Credinciosii ost sunc foarte ascultator la sfaturile noastre, la predicile noastre; dar si 1 convinsi ci o asemenea activitate predicatoriali, oricat de maiestrital- cituiti, nu va putea da roade in suferele lor, dacd nu von dovedi prin fapre te adevirul a ceea ce spunem. Credinciosiiasteapta de la preot 0 trire jeu adevdrat crestind, dorese sa vada in preotul lor ineruparea adeviratei _ tigi evanghelice. Deci preotul este urmarit de credinciosii sai in gesturile gi lui, Agadar, evlavia pe care preotul o cere credincioyilor trebuie aibé mai intai el. Daca nu este un om evlavios, nu are in viagé o sinuti licd crestina, predica lui numai pe jumitate poate si zideasci”™’. Tn rey, .Bis. Ort. Rom.”, an. 1954, nr, 10, p. 1025. social, vol. V, p. 183-184. 89 —_— &@&# 4 npoenee ne” Predica aceasta a faprei co predic ma dices etapa seo, gere a experimentat-o Preafericitul al pes tinoc ee gi Sra aan ares sPot fi cel mai sual, aceea 0 recomandé neines a eof clebrus dack ins lumea din i, predictor, clog cel mal 00 Fai prick ribdare #8 asty, i sporesti durerea gi deznideje tin impostor de rand. Predic, , tau geme de isu suferings ‘Fuate, smu ign nis $4 ti dai coate remeiurile si te socoteasca eo Eeieesbretecaniet exe ures omasee derpreseese pentry asic. indiferent,amindoud ancamane. Ea nu vaavea niciun €cou asupra ly), sere Maton aka prec afape, a acpunhimediate, romp tne foame, dit pin, denricat, divi hain fe fig, ad@postest-! sd; Temne; bolo ingress cas, atl si -0facd iar; -a rm, vita, dani si cumpee alta -a murit soya sau copilul, fi ling ci, ‘numa cu lacrimile ci cu ajurorul trebuitor in asemenea caz”'* et ont ma indepope ele pn uv lerul capitalei tel lui *reaferic sf a i ef pe ce au 1954, Preaferictul Patriath dun exemplu findncral lira own cin hort feed ee Deft a ce pot me ened dig ae Bona dei a no ete de nde cal "cn penta pomenceaelor moni fee fla cu ox BRANISTE pr. Pron. DR-ENED le decit acre le celorlalfi $i torodati mai, ee cliicotscn,° orlor,calaun model, ic. i bile wae fac O24 it er Gut de Aur. Cici n snr sui laparasleconsuo : ean puri el ne ascunse pacatele preogilor. Dimpo,,; puringl, nu-i cu pucingé si rim ec jes iuce la iveala chiar cel mic plate le ic imprejuriile din viata lu, per, luceasc in sje tupulu sist ‘ipod in acelai timp sibucur®, dari lumina sufletelecelorce-lp; oid, cagicum arf sivargte in intuneric,p:., ale credinolor ann picaul nui om 4 V228 si cunosexs sumal pe svar) wun Indeobse pe tof: pe cei slabi fi faces -mulgi, cum este preotul 1 vireute, jar pe cei ce vor si fie mai cu Tuare-ami at area pes de'viute Mt face mini In ats; reo danecrinoglorde rind, char daci unc sivargite in vizul ly tu adruncnsfoesan ep deoseie sulerele oamenilor, pe cind pica. celorce sa in frunea acest’ slujbe, mai incdi sunt cunoscute de io apis chiar des foarte mii ele par mari fata de pcatele mici ale celal, ueni Toy misordpicatl nu dupa misura picatului sivarsit, ci ¢ dermiates (rangi) celui ce sivigete picatul. De aceea preotul rch. Hs Ines din oa pari, cai cu nite arme de ofel, cu zel mare. Shosincruptisupraveghere a vic sale, Trebuie si se uite meres i, jurul iu, ca mu cumva sii giseased ci up ‘ner... Atata vreme cat via fu rele ide cua 4 preotului exe tirile nul pot de ea ‘ Pot dobort. Dar daci ss is = ate renee Ste si firesc, caci gi el este om : Ben ai ee SeERELVieti, mudi mai sunt de ple a 81 pon a ME mas Burile acuzatorilor. Acc! te, Toi fh judees : ove tig? Heh ufc omen ted pe preor nu ce in lbiciune omenes ee OMENCasc§, faa a neues, Ml Gica Peun inger, slobod —— 7 <» UNTRICA A PREOTULUI. VIATA my IN PASTORATIE $I MULOACE IMPORTANTA TRU CULTIVAREA El" nd si atragi area aminte asupra insemnatatii viesii inceriy,, fe ici capa Minnuitoral spunea Sf: s; ol Jat inp ut Durnezeu este inlzuncrul vostr” ay ‘Mergind pe aceeasi cale, Sfantul Apostol Pavel scria Efesenil,, ies rgalui Dumnezes ca Acesta si intirease, prin Duhul Lui, .o., sian? (I 16) ft Cointenilorle seria ci suferingce indir. Penns Hits ml desurjcan, pentru c8, dac3 acestea slabesc uns, s . pe siexamenul de congtingi), mircurisirea (fi impareasirea) pat ta religig {a cesta noi adugim eligi convenaile ct pes9ane 2%: dduhovniceasd, precum siexerciiascetice, satu mijloaee menite si mo. chipul nostra duhoynicese dup’ cel desivargit, al Mantuirorului, Ca. modelul nostru suprem, in aceasti privinga. ‘Si vorbim, pe scurt, despre fecare in parte. 1, Rugicianea, Ragiciunea este 0 convorbire cu Dumnezeu, Snaljarea Sead sin nase gre H, Ext hrana epi 4 Th rugaciune el poate Fajia,respectul si iubire: nantuirea credinciosilos, $i necazurile sale in < CATEVA DIN VIRTUTILE NECESARE PREOTULUI CA PASTOR $I OM" Gel dine semn al adeviratei vocayii pentru preogie fi rotodati cea tai puternici dovadi a congtingei preotului despre sublimitatea si rs bilitarea misiunii sale este curisia moral gi sfingenia viii sale. essa este, de fap, rezulranca sau suma unor vireuy sau calitii regtine, tre trebuie si impodobeasca personalitatea oricirui preot. Citeva din cle ssncenumerae, in linile sumare, de SPintul Apostol Pavel, care schigeazi Gicipolului sin, Timotei, chipul adeviratului sacerdat:,Se cuvine deci ca apscopul i fie fird prihana, birbac al unci singure femei, treaz, cuminte, eatncos,iubitor de strdini, destoinic si invege pe alii, neberiv, nedeprins bac, neagonisitor de castig uri, ci ingaduitor, pagnic, neiubitor de ar- ft, chivernisindu-si bine casa, avand copii ascultitori cu toata cuviinga; Side nu gtiecineva casa sa si si-o chiverniseasc’, cum va purta griji de Ficicalui Dumnezeu?” (I Tim. III, 2-5. Comp. i tabloul corespunzitor a Epistola catre Ti, I, 5-9). Aproape toate aceste virtuyi se cer de fapt oricirui bun crestin care ‘asi realizeze idealul perfecyiunii morale in lume. Dar preotul trebuie Ale siba si si le practice intr-un grad superior, ca unul care trebuie si fie ichiparea vie a desivargirii crestine. El trebuie si fie un fel de ,campi- ‘oficial al vireuyi", cum il numeste un pastoralist apusean', In aceasta Ping el trebuie si intreaci pe pistoriyi sii, aga cum Saul intrecea prin ‘Bikimea staturii pe togiceilalsi evrei (veri I imp. X, 23) sau chiar aga cum ‘Thee Glas Bizrici”, XV (1956), nt 8.9, p. 473-483. MUithard, Pricis de Théologie pastoale, Pais, 1930, p. 34. 125 yRANISTE 5, ENEB Peo oles pte dea deol ail epson ing 00 : eel Toan Gud es dinviresile de ae Vom names hplideaal prove c ps alescareucbuie st imPOT puis domine, #8 inspire fi sé caracc Cle diel vit Pastor de sulle gi Intteaga Tui activica persoalaea ade ental, spirtl de sacrificu gi zclul p iubiren de oumenl devo numa pretuli, alin lature ale ‘Aosta verse mil ales in iit vyorbi mai pe larg cu alt prile) snalitagii sale gi despre ele vom vort d care sin mai mule de intelect si voing 1. Suipinira de sine (nfeinarea,ribdarea, casticates yi cumpsta ‘Cel mai mare dugman si obstacol cu care avem de luprat gi pe care 1c: ‘i biruim in suigul spre perfecyune suntem noi insine. Putinsa de « domins pe nol nsine prin puterea voinei constituie o prerogativa fi~1+ ‘mene fitotodatisemnul ede nobleye, prin care omul se ridici deasi >! Seah we stipe condased instinctul orb, Adeviratul, supra” = Pinfoahece aicotilgrman Nicasche, adic bestia cares i ee ee teed pe cadre cele mai seb inowencys ncn, Sone bdncdaas ae fron aiinel isi se ridice deasupra a toto Fgh de nNOS fi meschin tn fi 4 ‘Patil de intinctleoarbe su nAinga tumana. Qamenii robitié: : hs ace ei mai aproape de animal: nog Si vatacuratrebui ssc is ‘nctele rele, inclinayil susil iste ale eulay ile si impul i Sue + Celcen-a omori in eli Pesine nu poate § nye PovEdui altora virtutea. Cine ism ildi de. Pune Mantuitoral Dalen ciese test “ indispensabila pentru preot,cici prin ea se tnereine legaura lu jeuDumnezeu, de unde li vine 5 auroritatea si puterea, de la care feuds es bud (acov 1,17) spre care protl ete dar sk iepue nu numai privirea lui, ci si pe aceeaa lumii. Ea este ,imparigia lui Mee peacucesdinlzuncral nos’, de care vorbene Manvutorl Cea 17, Byin eare preotul afi sursa gi reazemul energic sale creaoare, pentru ge pik priv oval prin prsma vic nae misulpre i Baconstiuie seva de viayi care circula prin toatafiinfa preotului i Gee odrisles lorie virwujlo i roadele fptclor bune Visa Humes jgecimara de tainda suflerulu, de unde omul cel bun scoate cele bune ale Ils precum scric in Sfinta Scripturi (Matei 12, 35 gi Luca 6, 45). SAintal Apostol Pavel vorbeste des despre omul cel dinliuntru (rov Eow puro), spre care trebuie sine indrepeam atengia, rugindu-ne lui Dum- Hees sil intreasc’ cu putere prin Du ul Lui, sprea locui Hristo prin (geding® In inimile voastre, fiind inradacinati si intemeiagi cu dragoste...” (Bis, 16-18), ,Omul cel dinduntru” este, dupa Sfancul Pavel, temetul feuemul de tordeauna al fiinsei noastre: ,De accea nu pierdem curajul, ci Yar daci omul cel din afara se steici, cel dinkiuncru insi se innoieste din indi” (Il Cor. 4, 16). Caltatea manifestirlor exterioare ale preocului se va resimyi de aceea a Findului launtric din care ele rasar, cici ,orice actiune poarta fidel pecetea Puri giaintensitigiifactorului launcric care a produs-o”»; sau, cum spune Marcu Ascetul, faptcle vizute sunt puii celor nevazute. O viapd interioard “Weis, bogata gi profunda, se revarsa in chip firesc si necesar in afar, asa cum Ypimintulii izbueneste in muguri si floris ici, dupi cuvancul Man- li, din prisosul inimii grdieste gura” (Matci 12, 64 si Luca 6, 45), Exhlibrl gi armonia dintre fondul liuntrc si manifestirileexterioare Pomul de fond si asigura succesul preotiei. De altfel, pentru orice om, —— *Peprol Ene Branie, Vig wntic a prenulu.Importana et pastorate mijloace Malis In B,O.R, 74, 1956 nt. 1-2, p. 123 # wmscoarle eM, Branige, Vig ltnrct «peru, cea succesui in pastor tn. Buleinal 'Argeqului", martie 1947, p. 20. “i y ast Pr. Pror, Dr. ENE BRANIST! ia de rezonang in vig a interiad qa pri, emsite 8 6 AE dan we co cern i lepine AE PN 1 sigaminde weniedin afr prefcind 3 acinar ciate depine defo irate pel vor aa se plaid ‘hea since seas treated ae - it eee ee ee i ted, toate menfeseesale particulate i publice de acl ivorigte con ee ier msidepane eects tice inci, i despre inima unui preot : oe Mantwitorul (loan 7, 35 3 rari de apd vie arg dna, precum rice ee a ee i elchiar de Ia altarulinteriorulu s sfantul alr pe amvonal bist, ci sufletesc. Pe sena vei untrice se dau cele mai grle lupte morale in eforurile spre ines isptele spre picat; aici se cistigd cele mai stralucia binge morale asupra géndutilor si tnclinarilor rele, asupra ispitclo: | leap pti. Pe altaral vei Huntrce se aduc cele mai grec dss cle ma bine plicue ere smulse mandrii, cgoismului, Incessic ‘Pornitilor instinctive minore, smulse omului natural..."5, Viaga di ic ou e tot una cu cult tint desigur si 9m ainimii fiecaruia, a5, ra preotului. In components i oi dar ca nu © totul. Cici por f , foarte culfi, cu 0 Vata spicicuala Seatbidd $i rece, care nu iradiazi Cun semana at tee al) vets inten See(raie) sau rcligoasate, iowa Pittualéintensi? Maj insdi prin pie- Stil cing pps Lane PnP eee TH Rine de cine ‘OF Wide, etenie:credinga, nidejdea {icon pot, ac gg i al 351, main care Be Bes at promi, in Ma a < 1. Fe. BAI 7s Ne Var

S-ar putea să vă placă și