Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notite de Curs
Notiuni introductive
Termodinamica - una din cele mai bine structurate logic ramuri ale fizicii.
Termodinamica fundamental
Principiile sunt tot enunuri emise pe baza experienei empirice, dar spre
deosebire de postulate, permit introducerea unor mrimi de stare i a unor legi
ce guverneaz procesele din natur.
Mrimile care sunt msurabile se numesc parametri de stare, care pot fi:
intensivi: atunci cnd nu depind de masa sistemului.
extensivi: a cror mrime depinde de masa sistemului.
Starea unui sistem termodinamic este descris de un anumit grup de
parametri.
Grupul de parametri se consider complet dac strile a dou sisteme,
descrise cu aceleai valori ale parametrilor, nu pot fi distinse prin experiene
efectuate la scar macroscopic.
F a1 , a 2 ,..., a n , T
T temperatur a - parametru intern
Consecinte:
postulatul introduce noiunea de temperatur ca parametru de stare
asociat strii de echilibru termodinamic,
procese cvasistatice (independente de timp).
temperatura poate fi definit pentru corpuri macroscopice.
Temperatura
Pentru msurare:
- etalon.
- mod de msurare.
Pentru temperatur folosim scara de
temperatur.
t 0C t F 32
5 0 - grade Fahrenheit n grade Celsius.
9
T t 0C 273,15 - grade Celsius n grade Kelvin.
t C 32 73,15 32 99,67 F
9 9
t F
5 5
Transformri
Relaii utile:
1 bar = 105 N/m2 =105 Pa
1 atm = 1,01325105 N/m2 = 760 torr= 760 mmHg
1 kgf/m2 = 1 mmH2O = 9,80665 N/m2
Relaii utile:
1 bar = 105 N/m2 =105 Pa
1 atm = 1,01325105 N/m2 = 760 torr= 760 mmHg
1 kgf/m2 = 1 mmH2O = 9,80665 N/m2
Rezolvare:
i 9,5 bar se transforma n N/m2
1 bar ------------------------- 105 N/m2
9,5 bar ---------------------- x N/m2
x = 9,5 105 N/m2
pa=pb + pm = 0,997 105 + 9,5 105 = 10,497 105 N/m2
pa = 10,497 105 N/m2
Se afl valoarea presiunii absolute n atm:
1 atm --------------------- 1,01325 105 N/m2
x atm --------------------- 10,497 105 N/m2
x =(10,497 105) : (1,01325 105) N/m2
x = 10,359 atm
pa = 10,359 atm
Transformri
2 . Vacuumetrul condensatorului unei masini cu abur indica o
presiune vacuumetrica de 0,34 bar, in timp ce presiunea
barometrica este de 734 mmHg.
Sa se determine presiunea absoluta in condensator in Pa, bar,
torr, atm, PSI si mmH2O.
Transformri
2 . Vacuumetrul condensatorului unei masini cu abur indica o presiune vacuumetrica de
0,34 bar, in timp ce presiunea barometrica este de 734 mmHg.
Sa se determine presiunea absoluta in condensator in Pa, bar, torr, atm, PSI si
mmH2O.
Rezolvare:
x=9,26 PSI
Raspuns final:
Pa (presiunea absoluta) = 0.6385 x 105 Pa = 0.6385 bar = 478.9 torr =
0.63 atm = 9.26 Psi = 6515 mmH2O
Transformri
3. La instalatia de ventilare a unei hale industriale, presiunea aerului
ventilat se masoara cu un manometru tub in forma de U, umplut cu
un lichid a carui densitate este 1 =8,0 kg/dm3. Inaltimea coloanei de
lichid a manometrului este h1=0,25 m, iar inaltimea coloanei de
mercur a barometrului este h2=0,765 m.
Sa se calculeze presiunea absoluta a aerului ventilat in N/m2 stiind ca
densitatea mercurului este 2=13,6 kg/dm3.
Rezolvare:
Stiind ca presiunea masurata prin inaltimea h a unei coloane de lichid cu
densitatea , este: p =gh, se obtine:
pm= 8103 9,8 0,25 = 0,1962 105N/m2
pb= 13,6 103 9,8 0,765 = 1,021 105N/m2
pa= 0,1962 x 105 + 1,021 x 105 = 1,2172 x 105 N/m2
Ecuatia termica de stare
Ecuatia termica de stare
Ecuatia termica de stare
Ecuatia termica de stare
Stari de referinta
p1V1 p 2 V2 pV cst
b) Legea lui Gay Lussac (pentru evoluia
izobar, p = cst)
V1 V2
cst
T1 T2
c) Legea lui Charles (pentru evoluie
izocor, V = cst)
p1 p 2
cst
T1 T2
Ecuaia termic de stare a gazelor
ideale
Pentru 1 kg de gaz ideal, se
consider (1) i (2), dou stri
oarecare ale gazului.
1 cst p2 cst
p1 ,V1 , T1 T p2 ,Vx , T1 p2 ,V2 , T2
Ecuaia termic de stare a gazelor
ideale
Din relaiile ntre parametrii de stare pentru cele
dou evoluii, rezult:
p1V1
p1V1 p2Vx Vx
p2 p1V1 T1 p1V1 p2V2 pV
cst mR
V
2 T1 T2 T
Vx T1 p2 T2
V2 T2
unde R este constanta caracteristic a
gazului ideal [J/kg K]
R pV / [m]T N / m2 m3 / kg K N m / kg K J / kg K
p V mRT
ecuaia termic de stare a gazului ideal
sau
p v RT
Ecuaia termic de stare a gazelor
ideale
Ecuaia termic de stare pentru modelul de gaz perfect (Clapeyron): pv RT
In form diferenial: pdv vdp R dT : pv
dv dp R
dT
v p pv
dv dp dT
v p T
Pentru o cantitate m de gaz : p v m m RT adic pV m RT
V m . .
Pentru sisteme deschise p Ri T sau p V m RT
Date problema:
V1 =15600m3/h
T1 =1500K
p = ct
T2=500K
V2 =?
Aplicaie nr. 1
V1 T1 V1 T1 T2 500
V2 V1 15600 5200m 3 / h
V2 T2 V2 T2 T1 1500
Aplicaie nr. 2
m =?
Aplicaie nr. 2
Date problema:
m = 5 kg CO
p1 = 2bar
T1=298K
T2=773K
RCO=296,84 J/kgK
p2=?
V1=V2=ct=?
Aplicaie nr. 3
p1 2 10 5
Aplicaie nr. 4
mNO=10 kg NO
p, V si T=ct
RNO=276,16 J/kgK
RH2=4124,4 J/kgK
mH2 = ?
Aplicaie nr. 4
Pentru azot:
pV mNO RNOT
Pentru hidrogen: pV mH 2 RH 2 T
RNO 276,16
m NO RNO mH 2 RH 2 mH 2 m NO 10 0,67kg
RH 2 4124,4
Aplicaie nr. 5
S se determine:
Rezolvare:
Parametrii p, V, T, la sfritul celor doua transformri pe care le
sufer cantitatea de aer, aflat iniial la p1 = 1,1 bar = 1,1105 Pa,
V1= 1 m3 i
T1 t1C 273,15
5
t F 32 273,15 5 55 32 273,15 285,92K
9 9
Se determin n ordinea n care se succed:
p2 3 105
Aplicaie nr. 5
Volumul V3= V2= 0,37 m3, iar presiunea se afl din relaia:
p2 p3 T 473,15
p3 3 p2 3 105 4,96 105 Pa
T2 T3 T2 285,92
Aplicaie nr. 5
Dou sau mai multe gaze diferite, care la aceiai presiune i temperatur
ocup acelai volum, au i acelai numar de molecule.
Unitatea atomic de masa (UAM) reprezint a 12-a parte din izotopul C12.
unde:
8314,472 J
kmol K
Alte forme ale ecuatiei termice de
stare
unde:
pv RT
p - p presiune [Pa]
RT p RT - R - constanta de gaz perfect [ J/kgK]
- M masa moleculara
pV mRT - v volum specific [m3/kg]
- V volum [m3]
R - m masa [kg]
M - T temperatura [K]
m - numrul de moli de substan.
M
m
pV T T
M
Amestecuri de gaze perfecte
n
Vam Vi
i
Amestecuri de gaze perfecte
Se numeste presiune partiala a componentei i dintr-un
amestec, pi, presiunea pe care ar exercita-o particulele
componentei i din amestec daca ar ocupa intregul volum
al incintei (Vam) la temperatura Tam.
Legea lui Dalton: Presiunea exercitata de particulele componente ale unui amestec
este egala cu suma presiunilor partiale ale componentelor din amestec:
n
Pam Pi
i 1
i
fM i
Participatie molara: i
Vi
f vi
Participatie volumica: Vam
mam mi i M i
i M i fM M i
i
am
mi 1 mi 1
i
fm Vi Vi i M i vi i
Mi
M i mam
Mi i
f vi f Mi
Vam Vi i M i vi i
fM i
i mi 1 mi
M m
1
M f mi
Mi i am i
Amestecuri de gaze perfecte
piVam mi Ri Tam
Vam pi Tam mi Ri
pamVam Tam mi Ri Tammam Ram
Ram
mR i i
f mi Ri
mam
Aplicaie nr. 1
Un gaz uscat, provenit din distilare, are urmtoarea compoziie volumetric:
5% CO2; 0.2% H2S; 27% CO; 13% H2; 0,7% CH4; 52,1% N2; 2%O2.
S se determine constanta gazului perfect pentru amestec, participaiile masice alee gazelor
componente n amestec si densitatea amestecului in conditiile starii normale fizice.
Se dau:
RCO = 189 J/kgK ; RH S = 130 J/kgK ;RCO = 297 J/kgK ;RH = 4127 J/kgK ;
2 2 2
Rezolvare:
n
1
Ram f mi Ri n
f vi
i 1
i 1 Ri
Aplicaie nr. 1
Rezolvare:
1
Ram 326,5KJ / kgK
0,05 0,002 0,27 0,13 0,007 0,521 0,02
189 130 297 4127 518 297 260
Aplicaie nr. 1
Rezolvare:
Participatiile masice:
Ram
f mi f vi
Ri
Aplicaie nr. 1
Rezolvare:
326,5 326,5
Participatiile masice: f mCO2 5 8,6% ; f mH 2 S 0,2 0,5%
189 130
326,5 326,5
326,5 f mH 2 13 1% ; f mCH4 0,7 0,5%
f mCO 27 29,7% ;
4127 518
297
326,5 326,5
f mN 2 52,1 57,2% ; f mO2 2 2,5%
297 260
Aplicaie nr. 1
Rezolvare:
Densitatea amestecului:
n
am i f vi
i 1
Aplicaie nr. 1
Rezolvare:
Densitatea amestecului:
kg
am 1,97 0,05 1,54 0,002 1,25 0,27 0.09 0,13 1,25 0,521 1,43 0,02 1,13
m3
Experimentul lui Joule
Formulrile primului principiu al
termodinamicii
U = Q - L = Q p(V -V )
12 12 12 12 2 1
efectuat de sistem
In marimi specifice: u - u = q - l 2 1 12 12
consumata si L reprezinta
ciclu
energia utila.
Masina termica generatoare
De unde se obtine:
Deci, ecuatia transformarii generale a unui gaz perfect are forma
urmtoare:
pV
Transformarile termodinamice potTfi simple
ct . sau complexe. Forma cea
mai complexa a tranformarilor termodinamice a gazelor perfecte este
transformarea politropica.
Legea transformarii politropice
Daca n p n v ct p 1 v ct (izocora).
Daca n 0 pv ct p ct (izobara).
n
Daca n 1 pv n ct pv ct (izoterma).
Daca cp
nk (exponent adiabatic) pv n ct pv k ct (adiabatica).
cv
Calculul caldurii in transformarea
politropica
Calculul lucrul mecanic in
transformarea politropica
Calculul lucrul mecanic in
transformarea politropica
Transformrile gazului perfect
Transformrile gazului perfect
Transformrile gazului perfect
Transformrile gazului perfect
Principiul al II-lea al termodinamicii
m
Principiul al II-lea al termodinamicii
TI = TSC + dT
TII = TSR - dT
Principiul al II-lea al termodinamicii
Masinile generatoare pot fi instalatii frigorifice sau pompe de
caldura si ar functiona parcurgand urmatoarele transformari:
L43 L34
Q43 Q34
Principiul al II-lea al termodinamicii
Eficienta frigorifica
q34 q34 T2 1
f 1 1
lc q12 q34 T1 T2 c
Principiul al II-lea al termodinamicii
q12 q12 T1 1
p 1
lc q12 q34 T1 T2 c
Principiul al II-lea al termodinamicii