Sunteți pe pagina 1din 135

TERMOTEHNICA

Notite de Curs
Notiuni introductive

Termodinamica - studiul fenomenelor, de orice natur, n care are loc un


transfer de energie sub forma de cldur i lucru mecanic.

Numele - limba greac (therme = cldur, dynamis = for)


- creat de lordul Kelvin care a formulat i prima definiie a
termodinamicii.

Termodinamica - una din cele mai bine structurate logic ramuri ale fizicii.

Inceputul secolului al XIX-lea - necesitatea practic de a optimiza randamentul


motoarelor cu abur, termodinamica a devenit una din disciplinele clasice ale
fizicii teoretice.

Baza teoretic a termodinamicii - numr restrns de principii, care sunt


generalizri i abstractizri ale unor fapte experimentale.
Notiuni introductive

Operele lui Josiah Willard Gibbs au extins domeniul de preocupare al


termodinamicii de la orientarea spre randamentul mainilor termice ctre
studiul caracteristicilor substanelor i sistemelor.

Aplicaiile practice sunt i ele numeroase i variate, de la frigider i nclzire


central la energie regenerabil i prognoz meteorologic.
Definitie

Termotehnica - disciplin care deriv din fizic


scop: studiul proceselor de transformare a energiei i interaciunea
ntre miscarea termic cu alte forme de micare.

rol: de a forma gndirea inginereasc n vederea creterii eficienei


echipamentelor energetice, ceea ce nsemn
reducerea consumurilor de combustibil i materii prime,
operarea instalaiilor i echipamentelor cu costuri minime n
condiii de siguran i securitate n funcionare
reducerea impactului ecologic al echipamentelor energetice la
conservarea mediului nconjurtor.

n pregtirea inginereasc - contribuie conceptual fiind o tiin


axiomatic i ofer un model de abordare a problemelor inginereti.
Clasificarea termodinamicii

Termodinamica fundamental

ofer fundamentul axiomatic al termodinamicii,


respectiv postulatele i principiile termodinamicii
permit structurarea unui mod de abordare a problemelor din
natur.
Postulatele sunt enunuri emise pe baza experienei
empirice acumulate de-a lungul timpurilor care au un
caracter de generalitate.

Postulatul 1: evoluia la starea de echilibru.


Postulatul 2: noiunea de temperatur.
Clasificarea termodinamicii

Principiile sunt tot enunuri emise pe baza experienei empirice, dar spre
deosebire de postulate, permit introducerea unor mrimi de stare i a unor legi
ce guverneaz procesele din natur.

Principiul I al termodinamicii: introduce legea conservrii energiei, iar ca


mrime de stare introduce energia intern.

Principiul al II-lea al termodinamicii: se refer la ireversibilitatea


proceselor n natur i introduce ca mrime de stare entropia.

Principiul al III-lea al termodinamicii: se refer la evoluia sistemelor


ctre 0 K (Kelvin) sau repaus absolut i permite fixarea entropiei la 0 K.
n afara principiilor, termodinamica fundamental, opereaz cu o serie de
metode care deriv din axiomele termodinamice:
metoda potenialelor termodinamice.
metoda minimizrii entropiei generate de diferite sisteme, etc.
Clasificarea termodinamicii

Termodinamica aplicat: este acea parte a


termodinamicii care studiaz interaciunea
micrii termice cu alte forme de micare.
termodinamica fizic: studiaz interacia micrii termice
cu diferite procese fizice: magnetizare, electrizare, stare de
faz (solid, lichid, etc.).
termodinamica chimic: studiaz condiiile de derulare a
anumitor reacii chimice sau condiiile pentru atingerea
echilibrului chimic.
termodinamica tehnic (termotehnic): studiaz n
principal conservarea energiei n sistemele termomecanice
precum i interaciunea dintre micarea termic i alte
forme de micare n sistemele termomecanice .
Clasificarea termodinamicii

Termotehnica opereaz n general cu lucrul mecanic i cldura ca


forme de energie, studiind comportamentul sistemului termomecanic
sub influena acestor forme de energie.
n funcie de natura proceselor:
termostatica: studiul proceselor la starea echilibrului termodinamic, condiiile necesare
pentru atingerea echilibrului precum i condiiile pentru ieirea din starea de echilibru.
termocinetica: studiaz procesele de transfer de cldur, condiiile necesare de
maximizare sau minimizare a fluxurilor.
termodinamica: studiaz procesele termodinamice ale sistemelor care evolueaz de la o
stare de echilibru la alta, interaciunea dintre diferite sisteme termodinamice, influena
diverselor fluxuri de energie asupra proceselor de transformare.
Termodinamica reprezint cadrul care asigur fundamentul pentru analiza i optimizarea
unui proces.
termodinamica proceselor ireversibile studiaz fenomenele care se deruleaz n
afara strii de echilibru.
termodinamica proceselor n timp finit studiaz influena micrii termice asupra
proceselor fizice (transformare n care natura substanei rmne aceeai).
Metode utilizate n termodinamic
Metoda macroscopic (empiric):
studiaz sistemele macroscopice fr a ine seama de structura intim a
acestora.
se analizeaz fluxurile energetice i de mas schimbate n interacia
sistemelor termodinamice cu alte sisteme sau cu mediul nconjurtor.
Pe baza acestei observaii se emit legi cu caracter general.
Exemplu: Gazul din interiorul unui cilindru cu piston este considerat un
corp macroscopic.
Metoda static (microscopic):
se iau n considerare particulele care formeaz structura intim a sistemelor
termodinamice.
Pentru aceste particule se definesc legi statice de micare, de distrubuia
energiei cinetice i poteniale i se estimeaz comportamentul sistemelor n
ansamblu.
Dac ne referim la acelai exemplu (gazul) vom lua n considerare structura
intim a gazului.
Rezultatele obinute pe baza metodei statice trebuie s concorde la limit cu
rezultatele obinute pe baza metodei macroscopice.
Notiuni fundamentale

Sistemul termodinamic este un


ansamblu de elemente, corpuri sau
sisteme delimitate n sens geometric
sau n mod abstract de o anumit
frontier (limit sau nvelis).

Starea unui sistem reprezint totalitatea propriettilor sistemului la un


moment dat.
Un sistem termodinamic este caracterizat prin propriettile sale.
Propriettile care pot caracteriza un sistem pot fi calitative sau cantitative.
Notiuni fundamentale

Propriettilor cantitative, li se asociaz mrimi cantitative.

Se numeste mrime cantitativ, o mrime care poate fi msurabil direct


sau indirect.

O mrime msurabil direct sau indirect este o mrime pentru care se


precizeaz o unitate de msur si o metod de msurare.

O mrime msurabil se mai numeste si parametru termodinamic.

Proprietatea care determin un anumit sistem termodinamic se numeste


mrime de stare, iar starea este definit ca multimea valorilor acestor
mrimi.
Notiuni fundamentale

Mrimile care sunt msurabile se numesc parametri de stare, care pot fi:
intensivi: atunci cnd nu depind de masa sistemului.
extensivi: a cror mrime depinde de masa sistemului.
Starea unui sistem termodinamic este descris de un anumit grup de
parametri.
Grupul de parametri se consider complet dac strile a dou sisteme,
descrise cu aceleai valori ale parametrilor, nu pot fi distinse prin experiene
efectuate la scar macroscopic.

Se pune astfel ntrebarea: Care este numrul minim de parametri


necesari pentru descrierea unui sistem termodinamic?

Rspunsul la aceasta intrebare l ofer Postulatul lui GIBBS: un


sistem termodinamic format din i corpuri, poate fi descris cu
ajutorul a i+2 parametri.
Notiuni fundamentale
Parametri de stare se caracterizeaz printr-o serie de proprieti. n
termodinamic operm cu mrimi caracterizate de funcii continue i
derivabile.
Notiuni fundamentale

Proprietile frontierei determin


clasificarea frontierei n urmtoarele
categorii:
turbin cu gaze calorifer
sistem termodinamic deschis: frontiera permite
sistem deschis sistem deschis
schimbul de mas; n acest caz, se folosete
terminologia de volum de control, frontiera se
numete suprafaa de control, iar seciunile traversate
de debite masice se numesc seciuni de intrare sau
de ieire;
sistem termodinamic nchis: frontiera nu
permite schimb de mas;
sistem termodinamic izolat: frontiera nu
permite schimb de energie; termos
sistem nchis cilindru cu piston
sistem izolat adibatic: frontiera permite
sistem izolat adiabatic sistem nchis
doar schimbul de lucru mecanic.
Notiuni fundamentale

Din punct de vedere al compoziiei sistemele temodinamice pot fi:

omogene: atunci cnd proprietile fizice i chimice sunt acelai n


toate punctele sistemului.
neomogene (eterogene): cnd proprietile difer n diferite puncte
ale sistemului.

Sistemele pot s difere din punct de vedere fizic sau chimic:


proprietile fizice difer n diferite puncte ale sistemului, sistemul
numindu-se polifazic.
atunci cnd proprietile difer din punct de vedere chimic, sistemele
pot fi amestecuri de gaze sau amestecuri de specii chimice.
o poriune de mediu continuu care are aceleai proprieti fizice se
numete faz.
Echilibru termodinamic

atunci cnd mediul nconjurtor aferent unui


sistem termodinamic se caracterizeaz prin
valoarea constant a mrimilor de stare, se spune
ca sistemul este n echilibru extern.
atunci cnd mrimile de stare care caracterizeaz
un sistem termodinamic au o valoare constant se
spune c sistemul este n echilibru intern.
Postulatul I al termodinamicii

Orice sistem termodinamic lsat s evolueze liber fr a fi influenat


sub anumite poteniale sau fluxuri externe, evolueaz de la sine
ctre starea de echilibru.

Echilibrul termodinamic se caracterizeaz prin urmtoarele


proprieti:
reciprocitatea: dou sisteme termodinamice aflate iniial la starea de
echilibru termodinamic vor evolua dup ce au fost puse n contact ctre o
nou stare de echilibru sau i vor pstra starea iniial n mod reciproc.
tranzitivitatea: dou sisteme aflate n echilibru cu un al treilea, sunt n
echilibru ntre ele (legea fundamental a termometriei).
distribuia unic a energiei de la starea de echilibru: pentru fiecare stare
de echilibru distribuia energiei ntre diferite corpuri ce compun diferite
sisteme este unic.
Postulatul al II-lea al termodinamicii

Un sistem termodinamic la starea de echilibru, poate fi descris cu


ajutorul unui numar de parametri externi la care se adauga n mod
obligatoriu un parametru intern care descrie starea de echilibru intern
al sistemului termodinamic.

F a1 , a 2 ,..., a n , T
T temperatur a - parametru intern

Consecinte:
postulatul introduce noiunea de temperatur ca parametru de stare
asociat strii de echilibru termodinamic,
procese cvasistatice (independente de timp).
temperatura poate fi definit pentru corpuri macroscopice.
Temperatura

Atunci cnd ntr-un corp exist un numr mai


mare de 1023 particule, rezult un corp
macroscopic i atunci se poate defini
temperatura.

Pentru msurare:
- etalon.
- mod de msurare.
Pentru temperatur folosim scara de
temperatur.

O scar de temperatur presupune existena


unor puncte (stri reproductibile) i a unui
sistem de divizare asociat acestor stri.
Transformari

t 0C t F 32
5 0 - grade Fahrenheit n grade Celsius.
9
T t 0C 273,15 - grade Celsius n grade Kelvin.

Sa se determine temperatura de 295C n grade absolute n grade Fahrenheit.

Pentru a determina temperatura de 295C n grade absolute se aplica


urmatoarele relatii de transformare a temperaturii din grade Celsius in grade
absolute (Kelvin) :
T = tC +273,15 = 295+ 273,15 = 568,15 K
Pentru a determina temperatura de 295C n grade Fahrenheit se aplica
urmatoarele relatii de transformare a temperaturii din grade Celsius
in grade Fahrenheit:
t F t C 32 295 32 563 F
9 9
5 5
Transformri

S se determine temperatura de 200 K n grade Fahrenheit si in grade


Celsius.

Pentru a determina temperatura de 200 K n grade Fahrenheit si in


grade Celsius, se exprima mai intai temperatura in grade Celsius si apoi in
grade Fahrenheit, cu ajutorul urmatoarei relatii:

tC = T - 273,15 = 200 - 273,15 = - 73,15 C

t C 32 73,15 32 99,67 F
9 9
t F
5 5
Transformri

S se determine temperatura de 25 F n grade absolute si in grade


Celsius.

Pentru a transforma temperatura din grade Fahreinheit in grade Celsius se


aplic urmtoarea formul:
tC
5
t F 32 5 25 32 3,88 C
9 9
Relaia de transformare a temperaturii din grade Celsius in grade absolute
(Kelvin) este urmtoarea:

T = tC +273,15 = -3,88 + 273,15 = 269,27 K


Transformri

Relaii utile:
1 bar = 105 N/m2 =105 Pa
1 atm = 1,01325105 N/m2 = 760 torr= 760 mmHg
1 kgf/m2 = 1 mmH2O = 9,80665 N/m2

1 psi 1lbf / in 2 6894,8Pa


1lb 0,4536kg
1in 2,54cm
Transformri

Relaii utile:
1 bar = 105 N/m2 =105 Pa
1 atm = 1,01325105 N/m2 = 760 torr= 760 mmHg
1 kgf/m2 = 1 mmH2O = 9,80665 N/m2

1 psi 1lbf / in 2 6894,8Pa


1lb 0,4536kg
1in 2,54cm
Transformri

Presiunea absolut a unui fluid Pa presiunea exercitat de fluid


considernd drept nivel de referin vidul absolut.

Presiunea barometric (atmosferic) Pb presiunea exercitat de


straturile de aer atmosferice.

Presiunea relativ Pr (presiune manometrica Pm ) presiunea exercitat


de fluid, considernd drept nivel de referin presiunea barometric.

Presiunea absolut se calculeaz ca fiind suma dintre presiunea barometric i


presiunea manometrica:
pa=pb + pm

Presiunea absolut se calculeaz ca fiind diferena dintre presiunea


barometric i presiunea vacuumetric:
pa=pb - pv
Transformri

Supapa de siguranta a unui cazan de abur este reglata la 9,5 bar.


Sa se determine presiunea absoluta a aburului din cazan, la
deschiderea supapei si sa se exprime in N/m2 si atm, stiind ca
barometrul indica o presiune atmosferica de 748 torr.
Rezolvare:
Presiunea absolut se calculeaz ca fiind suma dintre presiunea
barometric i presiunea manometrica:
pa=pb + pm
Pentru a efectua operaia de adunare, cele dou presiuni trebuie
exprimate n aceeai unitate de msur:
Astfel, se vor transforma 748 torr n N/m2 s
760 torr ------------------ 1,01325 105 N/m2
748 torr ------------------- x N/m2
x = (748:760) 1,01325 105 N/m2
x =0,997 105 N/m2
Transformri

Rezolvare:
i 9,5 bar se transforma n N/m2
1 bar ------------------------- 105 N/m2
9,5 bar ---------------------- x N/m2
x = 9,5 105 N/m2
pa=pb + pm = 0,997 105 + 9,5 105 = 10,497 105 N/m2
pa = 10,497 105 N/m2
Se afl valoarea presiunii absolute n atm:
1 atm --------------------- 1,01325 105 N/m2
x atm --------------------- 10,497 105 N/m2
x =(10,497 105) : (1,01325 105) N/m2
x = 10,359 atm
pa = 10,359 atm
Transformri
2 . Vacuumetrul condensatorului unei masini cu abur indica o
presiune vacuumetrica de 0,34 bar, in timp ce presiunea
barometrica este de 734 mmHg.
Sa se determine presiunea absoluta in condensator in Pa, bar,
torr, atm, PSI si mmH2O.
Transformri
2 . Vacuumetrul condensatorului unei masini cu abur indica o presiune vacuumetrica de
0,34 bar, in timp ce presiunea barometrica este de 734 mmHg.
Sa se determine presiunea absoluta in condensator in Pa, bar, torr, atm, PSI si
mmH2O.

Rezolvare:

Se transforma 734 mmHg in bar:


760 mmHg .. 1,01325 bar
734 mmHg ... x bar

Pa= pb pv = 0.9785 bar 0.34 bar = 0.6385 bar

Se transforma 0.6385 bar in Pa:


1 bar .. 105 Pa
0.6385 bar .. x Pa
Transformri
x=

Se transforma 0.6385 bar in torr :


1.01325 bar 760 torr
0.6385 bar x torr

Se transforma 0.6385 bar in atm:


1 atm .. 1.01325 bar
x atm ... 0.6385 bar
Transformri
Se transforma 0.6385x105 Pa in Psi :
1 Psi 6895 Pa
x Psi 0.6385 * 105 Pa

x=9,26 PSI

Se transforma 0.6385 x 105 Pa in mmH2O:


1 mmH2O 9.8 Pa
x mmH2O 0.6385 * 105 Pa
x = 6515 mmH2O

Raspuns final:
Pa (presiunea absoluta) = 0.6385 x 105 Pa = 0.6385 bar = 478.9 torr =
0.63 atm = 9.26 Psi = 6515 mmH2O
Transformri
3. La instalatia de ventilare a unei hale industriale, presiunea aerului
ventilat se masoara cu un manometru tub in forma de U, umplut cu
un lichid a carui densitate este 1 =8,0 kg/dm3. Inaltimea coloanei de
lichid a manometrului este h1=0,25 m, iar inaltimea coloanei de
mercur a barometrului este h2=0,765 m.
Sa se calculeze presiunea absoluta a aerului ventilat in N/m2 stiind ca
densitatea mercurului este 2=13,6 kg/dm3.
Rezolvare:
Stiind ca presiunea masurata prin inaltimea h a unei coloane de lichid cu
densitatea , este: p =gh, se obtine:
pm= 8103 9,8 0,25 = 0,1962 105N/m2
pb= 13,6 103 9,8 0,765 = 1,021 105N/m2
pa= 0,1962 x 105 + 1,021 x 105 = 1,2172 x 105 N/m2
Ecuatia termica de stare
Ecuatia termica de stare
Ecuatia termica de stare
Ecuatia termica de stare
Stari de referinta

Pentru a putea compara proprietile termodinamice ale diferitelor


substane, mai ales ale gazelor, n aceleai condiii de presiune i
temperatur, este necesar definirea unei stri de referin, numit
de obicei stare normal i care poate fi uor reprodus practic n
condiii de laborator.
n prezent snt acceptate dou stri de referin, definite prin
anumite valori ale presiunii i temperaturii.
Starea normala fizic, notat cu indice N, n care temperatura este
tN = 0C (sau TN = 273,15 K) i presiunea pN = 760 mmHg = 760 torr = 1
atm = 101325 N/m2 = = 101325 Pa = 1,01325 bar;
2. Starea normal tehnic, notat cu indicele n, n care temperatura
este tn = 20C (sau Tn = 293,15 K) i presiunea pn = 1 kgf/cm2 = 1 at =
98066,5 Pa 0,981 bar.
Modele folosite in termodinamic
In general, sistemele de conversie a energiei au doua componente
generice:
se refera la agentul termodinamic care evolueaz parcurgnd anumite
transformri
structura sau sistemul care permite evoluia agentului termodinamic

In studiul proceselor parcurse de agentii termodinamici, prima etapa o


reprezinta modelarea agentului termodinamic.
Modelarea agentilor termodinamici se realizeaza in functie de
obiectivele urmarite intr-un anumit studiu.
Etapele de modelare pornesc de la modele simple care sa poata pune in
evidenta aspecte globale cu privire la conversia energiei si pot evolua
catre modele care tin seama de proprietatile termofizice in care pot
aparea schimbari de faza sau modificari ale compozitiei chimice a
agentului.
Modele folosite in termodinamic

Prima clasa o reprezinta clasa de modele de gaz


perfect sau gaze semiperfecte.
Cea de-a doua clasa de modele o reprezinta
modelele de tip gaze reale care pot pune in
evidenta fenomene de lichefiere sau vaporizare,
in vederea evidenierii formelor de energie
necesare in aceste procese de schimbare de faza.
Cea de-a treia clasa de modele o reprezint
modelele polifazice in care pot aprea
neomogenitati att in punct de vedere fizic cat si
din punct de vedere chimic.
Modele folosite in termodinamic

Modelul de gaz perfect (ideal) structura macroscopica a unui gaz se


considera ca fiind formata dintr-un numr mare de molecule stabile din
punct de vedere chimic, avnd o forma sferica, perfect elastice, volum
neglijabil.
particule uniforme care interactioneaza numai prin ciocniri perfect
elastice.
intre particulele gazului nu exista forte de coeziune.

Proprietati ale gazului perfect


nu are vascozitate (lipsa vascozitatii este determinata de lipsa fortelor de
coeziune dintre particule)
un astfel de gaz nu se lichefiaza
prin comprimarea gazului, datorita ipotezei ca volumul particulelor este
neglijabil, la nivel macroscopic, volumul gazului tinde la zero.
Atat densitatea cat si caldura specifica au valori constante indiferent de
temperatura.
Modele folosite in termodinamic

Modelul de gaz semiperfect este modelul la care se face


abstracie de anumite proprietati ale gazului perfect.

Cel mai des folosit model de gaz


semiperfect este acela la care cldura
specific se consider dependent de
temperatur.
Modelul de gaz perfect

Gazele din natur, la presiuni mici si temperaturi mari, se


aproprie de gazul ideal, iar legile pentru aceste gaze reale
prezint abateri mici de la legile gazului ideal.

n domeniul de presiuni si temperaturi uzuale pentru


functionarea masinilor si instalatiilor termice, gazele tehnice
urmeaz legile gazului ideal cu abateri relativ reduse.
Datorit acestui fapt au putut fi deduse experimental legile
gazelor ideale.

Aceste legi nu sunt ns aplicabile vaporilor, care sunt gaze


aflate n vecintatea domeniului lor de lichefiere.
Modelul de gaz perfect
Pentru transformrile simple ale gazelor intre doua
stri de echilibru, (1) si (2), au fost deduse
experimental urmtoarele legi:
a) Legea Boyle Mariotte (pentru evoluia izoterm,
T = cst)

p1V1 p 2 V2 pV cst
b) Legea lui Gay Lussac (pentru evoluia
izobar, p = cst)
V1 V2
cst
T1 T2
c) Legea lui Charles (pentru evoluie
izocor, V = cst)
p1 p 2
cst
T1 T2
Ecuaia termic de stare a gazelor
ideale
Pentru 1 kg de gaz ideal, se
consider (1) i (2), dou stri
oarecare ale gazului.

Indiferent de poziia punctelor 1 i 2,


se poate ajunge din starea (1) n
starea (2) printr-o evoluie izoterm
(1-x) apoi o evoluie izobar (x-2).

1 cst p2 cst
p1 ,V1 , T1 T p2 ,Vx , T1 p2 ,V2 , T2
Ecuaia termic de stare a gazelor
ideale
Din relaiile ntre parametrii de stare pentru cele
dou evoluii, rezult:
p1V1
p1V1 p2Vx Vx
p2 p1V1 T1 p1V1 p2V2 pV
cst mR
V
2 T1 T2 T
Vx T1 p2 T2

V2 T2
unde R este constanta caracteristic a
gazului ideal [J/kg K]

R pV / [m]T N / m2 m3 / kg K N m / kg K J / kg K
p V mRT
ecuaia termic de stare a gazului ideal
sau
p v RT
Ecuaia termic de stare a gazelor
ideale
Ecuaia termic de stare pentru modelul de gaz perfect (Clapeyron): pv RT
In form diferenial: pdv vdp R dT : pv
dv dp R
dT
v p pv
dv dp dT

v p T
Pentru o cantitate m de gaz : p v m m RT adic pV m RT
V m . .
Pentru sisteme deschise p Ri T sau p V m RT

unde este timpul n care gazul parcurge sistemul deschis,


iar V i m sunt debitele volumice, respectiv masice.
Aplicaie nr. 1
1. In focarul unui cazan de abur se produce orar, un
volum de 15600 m3 gaze arse, la temperatura de
1500K. Dup ce au strbtut suprafeele de
nclzire ale cazanului, timp in care se rcesc la
presiune constanta, gazele arse ajung in coul
agregatului cu temperatura de 500 K.
Sa se calculeze debitul volumetric de gaze arse care
ies prin coul cazanului.
Aplicaie nr. 1

Date problema:
V1 =15600m3/h
T1 =1500K
p = ct
T2=500K

V2 =?
Aplicaie nr. 1

Aplicam legea transformarii


izobare:

V1 T1 V1 T1 T2 500
V2 V1 15600 5200m 3 / h
V2 T2 V2 T2 T1 1500
Aplicaie nr. 2

2. Bioxidul de sulf ocupa, la presiunea de 6 bar si


temperatura de 400 K, un volum de 1,5 m3.
Ce volum va ocupa aceeai cantitate de bioxid de
sulf la presiunea de 30 bar si temperatura de 600 K
si care este masa gazului?
Aplicaie nr. 2
SO2 => RSO2= 129,8 J/kgK
p1=6bar
V1=1,5m3
T1=400K
P2=30bar
T2=600K
__________
V 2= ? m 3

m =?
Aplicaie nr. 2

p1V1 p2V2 p1V1T2 6 1,5 600


V2 0,45m3
T1 T2 p2T1 30 400

Masa se calculeaz din ecuaia de stare:


p 2V2 30 10 5 0.45
p 2V2 mRT2 m 17,3kg
RT2 129,8 600
Aplicaie nr. 3

Intr-un rezervor inchis se gasesc 5 kg oxid de


carbon, la presiunea de 2 bar si temperatura de
298K.
Care va fi presiunea finala a gazului, daca este
incalzit pana la temperatura de 773 K si care este
volumul rezervorului in care se gaseste oxidul de
carbon?
Aplicaie nr. 3

Date problema:
m = 5 kg CO
p1 = 2bar
T1=298K
T2=773K
RCO=296,84 J/kgK
p2=?
V1=V2=ct=?
Aplicaie nr. 3

Se aplica legea transformrii izocore:


p1 p 2 p1T2 2 10 5 773
p2 5,18 10 5 N / m 2
T1 T2 T1 298
Din ecuaia de stare, aflam volumul:

m1 RCOT1 5 296,84 298


p1V1 m1 RCOT1 V1 2, 21m 3

p1 2 10 5
Aplicaie nr. 4

Intr-un rezervor se gsesc 10 kg oxid de azot.


Care este masa hidrogenului care poate fi
introdusa in rezervor, dup evacuarea
oxidului de azot din acesta, in aceleai
condiii de presiune si temperatura?
Aplicaie nr. 4

mNO=10 kg NO
p, V si T=ct
RNO=276,16 J/kgK
RH2=4124,4 J/kgK
mH2 = ?
Aplicaie nr. 4

Se scriu ecuaiile de stare att pentru oxid de azot ct i pentru hidrogen.

Pentru azot:
pV mNO RNOT
Pentru hidrogen: pV mH 2 RH 2 T
RNO 276,16
m NO RNO mH 2 RH 2 mH 2 m NO 10 0,67kg
RH 2 4124,4
Aplicaie nr. 5

Intr-un cilindru cu volumul de 1 m3, nchis cu un piston mobil, se gsete o


cantitate de aer, aflata iniial la temperatura de 55 F si presiunea de 1,1 bar, care
este supusa urmtoarelor transformri succesive:
- comprimare la temperatura constanta pana la presiunea de 3 bar,
- si nclzire la volum constant pana la temperatura de 392 F.

S se determine:

Parametrii p, V, T, la sfritul fiecrei transformri i s se reprezinte evoluiile


aerului n diagrama dinamic;
Constanta de gaz perfect R=287 J/kg K.
Aplicaie nr. 5

Rezolvare:
Parametrii p, V, T, la sfritul celor doua transformri pe care le
sufer cantitatea de aer, aflat iniial la p1 = 1,1 bar = 1,1105 Pa,
V1= 1 m3 i
T1 t1C 273,15
5
t F 32 273,15 5 55 32 273,15 285,92K
9 9
Se determin n ordinea n care se succed:

(1-2) comprimare la temperatura constanta pana la presiunea


p2=3 bar =3105 Pa
T2 = T1 = 285,92 K,
iar volumul se calculeaz astfel:
p1 1,1 105
p1V1 p2V2 V2 V1 1 0,37m 3

p2 3 105
Aplicaie nr. 5

(2-3) nclzire la volum constant pana la temperatura:

273,15 t F 32 273,15 392 32 273,15 473,15K


5 5
T3 t 3 C
9 9

Volumul V3= V2= 0,37 m3, iar presiunea se afl din relaia:

p2 p3 T 473,15
p3 3 p2 3 105 4,96 105 Pa
T2 T3 T2 285,92
Aplicaie nr. 5

Pentru aceste valori ale mrimilor de stare, n diagrama p V se reprezint grafic


procesele:
Legea lui AVOGADRO

Dou sau mai multe gaze diferite, care la aceiai presiune i temperatur
ocup acelai volum, au i acelai numar de molecule.

Masa gazului din volumul considerat este proportional cu masa moleculelor


adic cu masa molecular a gazului respectiv.

Unitatea atomic de masa (UAM) reprezint a 12-a parte din izotopul C12.

Masa molecular reprezint masa unei molecule exprimat n uniti de mas.


Legea lui AVOGADRO

Molul reprezint cantitatea de substan a crei mas se


exprim n grame i este numeric egal cu masa sa
molecular.

Kmolul reprezint cantitatea de substan a crei mas se


exprim n kilograme i este numeric egal cu masa sa
moleculara.

Numrul de particule cuprinse ntr-un mol de substan n


coeficientul lui Avogadro este o constant i are valoarea
urmtoare:

N 6,0221417930 1023 mol 1


Legea lui AVOGADRO
Volumul unei cantiti dintr-un gaz, egal cu masa
molecular, este acelai in aceleai condiii de presiune i
temperatur, oricare ar fi natura gazului.
Volum molar 3
VM 22,413 996 m
kmol
unde V reprezint la volumul molar
M

- pentru un kmol de substan


pVM T
unde reprezint constanta universal pentru gazele
perfecte,

unde:
8314,472 J
kmol K
Alte forme ale ecuatiei termice de
stare

unde:
pv RT
p - p presiune [Pa]
RT p RT - R - constanta de gaz perfect [ J/kgK]
- M masa moleculara
pV mRT - v volum specific [m3/kg]
- V volum [m3]

R - m masa [kg]
M - T temperatura [K]
m - numrul de moli de substan.

M
m
pV T T
M
Amestecuri de gaze perfecte

Se numeste amestec de gaze perfecte, gazul perfect format din


molecule identice din punct de vedere fizic, dar diferite din punct
de vedere chimic.

Intr-un amestec de gaze perfecte avem mai multe componente, o


componenta definindu-se ca fiind un gaz perfect elementar ale
carui molecule sunt identice din punct de vedere chimic.

Definim volumul elementar V ca fiind volumul pe care l-ar ocupa


i

particulele componentei i, in aceleasi conditii de presiune si


temperatura la care se afla intregul amestec.

Legea lui Amagat Volumul amestecului format dintr-un numar n de


componente este egal cu suma volumelor elementare.

n
Vam Vi
i
Amestecuri de gaze perfecte
Se numeste presiune partiala a componentei i dintr-un
amestec, pi, presiunea pe care ar exercita-o particulele
componentei i din amestec daca ar ocupa intregul volum
al incintei (Vam) la temperatura Tam.

Legea lui Dalton: Presiunea exercitata de particulele componente ale unui amestec
este egala cu suma presiunilor partiale ale componentelor din amestec:
n
Pam Pi
i 1

Particulele unei componente a


unui amestec se comporta ca si
cum ar ocupa intregul volum al
incintei, la aceeasi temperatura
cu intregul amestec.
Amestecuri de gaze perfecte

Pentru a caracteriza amestecurile de gaze perfecte folosim notiunea de


participatii: m
fm i
Participatie masica: mam i

i
fM i
Participatie molara: i
Vi
f vi
Participatie volumica: Vam

Notiunea de participatie este echivalenta


cu cea de concentratie.
i
M
m mi i M i am i fM M i
f mi i i

mam mi i M i
i M i fM M i

i

am

mi 1 mi 1
i
fm Vi Vi i M i vi i

Mi

M i mam

Mi i
f vi f Mi
Vam Vi i M i vi i
fM i
i mi 1 mi
M m
1
M f mi
Mi i am i
Amestecuri de gaze perfecte

Concentratia (participatia) volumica este egala cu participatia


molara.
Masa moleculara
m m aparenta i M i
m pentru1 un amestec:
M am am
am
am
M i f Mi
am i mi
M
1
M f mi
am
i i
Constanta unui amestec

piVam mi Ri Tam

Vam pi Tam mi Ri
pamVam Tam mi Ri Tammam Ram

Ram
mR i i
f mi Ri
mam
Aplicaie nr. 1
Un gaz uscat, provenit din distilare, are urmtoarea compoziie volumetric:
5% CO2; 0.2% H2S; 27% CO; 13% H2; 0,7% CH4; 52,1% N2; 2%O2.

S se determine constanta gazului perfect pentru amestec, participaiile masice alee gazelor
componente n amestec si densitatea amestecului in conditiile starii normale fizice.

Se dau:
RCO = 189 J/kgK ; RH S = 130 J/kgK ;RCO = 297 J/kgK ;RH = 4127 J/kgK ;
2 2 2

RCH = 518 J/kgK ; RN = 297 J/kgK ; RO = 260 J/kgK .


4 2 2

CO = 1,97 kg/m3 ; H S = 1,54 kg/m3; CO = 1,25 kg/m3; H = 0,09 kg/m3;


2 2 2

CH = 0,71 kg/m3; N = 1,25 kg/m3; O = 1,43 kg/m3.


4 2 2
Aplicaie nr. 1

Rezolvare:

Constanta gazului perfect al amestecului se obtine cu valorile rotunjite al constantelor


gazelor componente:

n
1
Ram f mi Ri n
f vi
i 1

i 1 Ri
Aplicaie nr. 1

Rezolvare:

1
Ram 326,5KJ / kgK
0,05 0,002 0,27 0,13 0,007 0,521 0,02

189 130 297 4127 518 297 260
Aplicaie nr. 1

Rezolvare:

Participatiile masice:

Ram
f mi f vi
Ri
Aplicaie nr. 1

Rezolvare:
326,5 326,5
Participatiile masice: f mCO2 5 8,6% ; f mH 2 S 0,2 0,5%
189 130
326,5 326,5
326,5 f mH 2 13 1% ; f mCH4 0,7 0,5%
f mCO 27 29,7% ;
4127 518
297

326,5 326,5
f mN 2 52,1 57,2% ; f mO2 2 2,5%
297 260
Aplicaie nr. 1

Rezolvare:

Densitatea amestecului:
n
am i f vi
i 1
Aplicaie nr. 1

Rezolvare:

Densitatea amestecului:

kg
am 1,97 0,05 1,54 0,002 1,25 0,27 0.09 0,13 1,25 0,521 1,43 0,02 1,13
m3
Experimentul lui Joule
Formulrile primului principiu al
termodinamicii

Primul principiu al termodinamicii, care exprim legea general a


conservrii energiei i transformrii energiei n procesele termice, are
urmtoarele formulri:

a) Energia unui sistem termic izolat se menine constant.


b) Nu se poate realiza o main termic cu funcionare continu care s
produc lucru mecanic fr a consuma o cantitate echivalent de
cldur.
O astfel de main care ar produce lucrul mecanic continuu fr s
consume cldur n cantitate echivalent se numete perpetuum
mobile de spea I.
c) Perpetuum mobile de spea I este imposibil.
Exprimarea matematic a principiului I
pentru sisteme nchise

Fie un sistem inchis oarecare. In conformitate cu Principiul I


energia schimbat de un sistem nchis cu mediul, sub form de
cldur i lucru mecanic trebuie s se regseasc n variaia
marimii de stare interne a sistemului. Aceasta mrime se
numete energie intern i se noteaza cu U.
Energia intern este o mrime de stare care reprezint energia
termic a unui corp, ntr-o stare termodinamic oarecare.
Este o mrime de stare, adic depinde doar de starea sistemului
la momentul respectiv i nu depinde de drumul parcurs de
sistem pentru a ajunge n starea respectiv.
Unitatea de masura in SI este J.
Este o mrime de stare extensiv, deci se poate defini i energia
intern specific:
u
U
J / kg
m
unde m - masa corpului.
Exprimarea matematic a principiului I
pentru sisteme nchise
n calculele din sistemele termomecanice nu intereseaz valoarea
absolut a energiei interne, ci numai variaia sa atunci cnd sistemul
trece dintr-o stare n alt stare:
U U 2 U1 J
unde: U - energia intern a sistemului n starea final
2

U - energia intern a sistemului n starea iniial.


1

innd cont de convenia de semne, pentru o transformare dintr-o


stare 1 n starea 2:
U -U =Q -L
2 1 12 sau 12

U = Q - L = Q p(V -V )
12 12 12 12 2 1

unde: Q caldura neta primita de sistem; L - lucru mecanic net


12 12

efectuat de sistem
In marimi specifice: u - u = q - l 2 1 12 12

Pentru o transformare elementar:


du = q - l = q - p dv
Principiul I al termodinamicii aplicat
sistemelor deschise
In analiza sistemelor deschise se utilzeaza
notiunea de volum de control - volum
geometric la care sunt precizate suprafetele
prin care se schimba substanta.
Pentru aplicarea principiului I al
termodinamicii este nevoie de introducerea
termenului de entalpie.

ENTALPIE suma dintre energia interna a sistemului aferent


volumului de control si lucrul mecanic de dislocare net pe care il
primete agentul termodinamic in procesul de transformare.
Entalpia este o mrime extensiva:
Principiul I al termodinamicii
aplicat sistemelor deschise
Fiind suma o doua marimi de stare, entalpia este o marine de stare:

Expresia diferentiala a Principiului I al termodinamicii pentru sisteme deschise:

De obicei, pentru sistemele deschise se scrie bilantul termic folosindu-se entalpia


agentilor termici.
Principiul I permite calculul caldurilor de reactie si a fluxurilor energetice asociate
proceselor chimice sau proceselor fizice.
Principala limitare ale principiului I al termodinamicii consta in faptul ca determina o
evaluare cantitativa a formelor de energie implicate in procese termice dar nu realizeaz
o evaluare calitativa a acestora, astfel valori egale de cldura sau de lucru mecanic sunt
echivalente din perspectiva principiului I al termodinamicii chiar daca au calitati diferite.
Analiza ciclurilor termodinamice
Pentru ca o main termic s poat produce un
efect util in mod continuu, aceasta trebuie sa
parcurg in mod ciclic o succesiune de transformri
termodinamice. O astfel de succesiune de
transformari termodinamice reprezint un ciclu
termodinamic.
Prima etap in modelarea funcionrii unei maini
termice const in asocierea unui ciclu
termodinamic. Astfel maina cu abur cu piston
funcioneaz dup ciclul Carnot, motorul cu
aprindere prin scanteie dupa ciclul Beau de Rochas
Otto s.a.m.d.
Analiza ciclurilor termodinamice
Fie un ciclul termodinamic oarecare reprezentat in figura alturata. Se
observa ca o caracteristica fundamentala a unui ciclu termodinamic consta in
faptul ca, in urma parcurgerii unei serii de transformri termodinamice
sistemul revine periodic la starea iniiala.

innd seama de aceasta caracteristic in aplicarea Principiului I al


termodinamicii la un astfel de sistem, obinem succesiv:
Analiza ciclurilor
termodinamice
In consecin, ultima ecuaie ne permite s evalum
lucrul mecanic net efectuat sau consumat pe ciclu pe
baza analizei fluxurilor de cldur primite si cedate de
sistem sau sa verificam identificarea tuturor formelor
de energie schimbate de maina pe un ciclu.
Daca ciclul se traseaza in coordonate p-V (diagrama
dinamica), aria marginita de grafic reprezinta lucrul
mecanic net efectuat sau consumat pe ciclu.
Daca ciclul se traseaza in coordonate T-S, aria
marginita de grafic reprezinta caldura neta primita
sau cedata pe ciclu.
Analiza ciclurilor
termodinamice
Daca ciclul se deruleaza in sens orar (anti-trigonometric) ciclul este
asociat unei masini termice motoare care are ca scop producerea de
lucru mecanic.
Daca ciclul se deruleaza in sens anti-orar (trigonometric) ciclul este
asociat unei masini termice generatoare care are ca scop transferul
caldurii de la o sursa rece la o sursa calda pe baza consumului de lucru
mecanic.
Daca scopul principal al masinii este de a prelua caldura Q2 de la sursa
rece, atunci avem o masina sau instalatie frigorifica.
Daca scopul principal al masinii este de a transfera caldura Q1 la sursa
calda, atunci avem o pompa de caldura.
1) Masina termica motoare

SC- sursa calda.


SR- sursa rece.
Definim ca indice de performanta
randamentul motorului:

unde Q reprezinta energia


1

consumata si L reprezinta
ciclu

energia utila.
Masina termica generatoare

Definim eficienta frigorifica care caracterizeaz


eficienta instalatiilor frigorifice ca fiind raportul
dintre cldura preluata de la sursa rece si lucrul
mecanic pe ciclu consumat:

In cazul pompelor de cldura se definete


eficienta pompelor de cldura ca fiind raportul
dintre cldura care se transfera la sursa calda
(efectul util) si lucrul mecanic consumat pe ciclu:
Alte consecinte ale Principiului I

Determinarea legilor de evolutie a proceselor


termodinamice si calculul caldurii si a lucrului schimbate
cu mediul exterior.
Se numeste transformare termodinamica, procesul pe
parcursul caruia sistemul termodinamic isi schimba
starea si se evidentiaza prin schimbarea valorilor
parametrilor de stare. Un proces termodinamic incepe de
la o stare de echilibru initiala si se finalizeaza cu o stare
de echilibru finala.
Pentru a putea urmari evolutia unui sistem in
termodinamica este necesar ca sistemul sa parcurga stari
intermediare de echilibru. O astfel de transformare se
numeste transformare cvasistatica.
Transformarile care vor face subiectul acestui curs vor fi
transformari cvasistatice.
Pentru a putea aplica acest model de transformare la
Alte consecinte ale Principiului I
Forma generala a unei transformari de stare pentru gazul perfect (in
sens cvasistatic) este:

Astfel, fie un gaz perfect de masa m, inchis intr-o incinta si care


parcurge o transformare de la o stare 1 la o stare 2. Pentru cele doua
stari se poate scrie ecuatia de stare dupa cum urmeaza:

De unde se obtine:
Deci, ecuatia transformarii generale a unui gaz perfect are forma
urmtoare:

pV
Transformarile termodinamice potTfi simple
ct . sau complexe. Forma cea
mai complexa a tranformarilor termodinamice a gazelor perfecte este
transformarea politropica.
Legea transformarii politropice

Se numeste transformare politropica, transformarea termodinamica pe parcursul careia


sistemul schimba atat caldura cat si lucru mecanic cu mediul inconjurator. Pentru a
determina legea transformarii politropice se scriu urmatoarele ecuatii:
Legea transformarii politropice
Legea transformarii politropice
Legea transformarii politropice
Se particularizeaza transformarea politropica pentru celelalte transformari
simple ale gazelor perfecte.
1

Daca n p n v ct p 1 v ct (izocora).

Daca n 0 pv ct p ct (izobara).
n

Daca n 1 pv n ct pv ct (izoterma).

Daca cp
nk (exponent adiabatic) pv n ct pv k ct (adiabatica).
cv
Calculul caldurii in transformarea
politropica
Calculul lucrul mecanic in
transformarea politropica
Calculul lucrul mecanic in
transformarea politropica
Transformrile gazului perfect
Transformrile gazului perfect
Transformrile gazului perfect
Transformrile gazului perfect
Principiul al II-lea al termodinamicii

Reversibilitatea proceselor termodinamice


In natura, procesele sau transformarile de orice natura sunt
transformari irevesibile. Exista o multitudine de cauze care determina
ireversibilitatea proceselor din natura.
In mod generic ele se pot grupa in urmatoarele 3 cauze:
Fenomenul de frecare
interna datorita fortelor de coeziune dintre particule, adica a fortelor
de vascozitate.
In orice substanta, oricat de rarefiata sau de fluida ar fi aceasta exista
vascozitate.
superficiala sau columbiana care apare in pata de contact intre 2
corpuri in miscare reciproca, unul fata de celalalt.
Principiul al II-lea al termodinamicii

A doua cauza a ireversibilitatii o reprezinta neliniaritatea


proprietatilor corpurilor, de exemplu neliniaritatea
proprietatilor mecanice.

Proces mecanic cvasistatic Proces mecanic dinamic de deformare


de deformare si revenire ciclica a unui epruvete.
a unei epruvete. Aria Histerezis-ului este echivalenta
cu lucrul mecanic disipat in proces.
Principiul al II-lea al termodinamicii

A treia cauza a ireversibilitatii proceselor consta in faptul ca in


natura transferul de caldura se realizeaza la diferente finite de
caldura.
- incinta cilindrica inchisa cu un piston s
- un gaz oarecare in conditii idealizate - fara pierderi prin ne-etanseitati
si fara frecare (respectiv intre piston si peretii cilindrului sau frecare
vascoasa in gaz).
- Daca se supune pistonul, greutatii unei mase m, gazul se va comprima
si se va incalzi pana la o temperatura T1 mai mare decat temperatura
mediului Tm.
- Datorita diferentei de temperatura Tm - T1, gazul va ceda prin pereti
catre mediul inconjurator, caldura Q1.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Cand masa m se indeparteaza de pe piston, pistonul se ridica, sub


efectul diferentei de forte, determinand destinderea gazului si racirea
acestuia la temperatura T2 < Tm.
De data aceasta, gazul primeste caldura sub efectul diferentei de
temperatura Tm - T2, dar caldura primita nu este egala cu cea cedata
datorita inegalitatii diferentelor de temperatura. Astfel, pistonul nu va
reveni la pozitia initiala.

m
Principiul al II-lea al termodinamicii

Daca revenirea pistonului s-ar face in timp infinit prin retragerea


unor cantitati foarte mici dm (de exemplu daca masa m s-ar
inlocui cu un saculet de nisip din care sa se extraga in mod
continuu firicele de nisip), atunci pistonul s-ar intoarce la pozitia
initiala deoarece diferentele de temperatura dT dintre mediu si
gazul din interiorul cilindrului ar fi diferente infinitezimale,
permitand transferul unor calduri infinitezimale, care, integrate
ar da caldura totala schimbata cu mediul.
In conditii reale insa transferul de caldura se face la diferente
finite, ceea ce conduce la inegalitatea dintre caldura cedata la
comprimare si caldura primita la destindere.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Fie o transformare oarecare care se deruleaza intre o stare initiala 1


si o stare finala 2, parcurgand o serie de stari de echilibru
intermediare.
Se numeste transformare reversibila acea transformare la care
revenirea de la starea 2 la starea 1 s-ar face parcurgand aceleasi stari
de echilibru intermediare.
Studiul proceselor reale este deosebit de complicat datorita
multitudinii de cauze ale ireversibilitatilor.
De aceea, in termodinamica clasica, se modeleaza procesele prin
transformari reversibile ca limita pentru transformarile reale si apoi
se identifica directiile prin care transformarile reale pot fi aduse in
apropiere de conditiile ideale. Se poate spune ca aceasta metoda a
fost inventata de Sadi Carnot.
Principiul al II-lea al termodinamicii
Ciclul CARNOT
masina cu abur reprezinta una din inventiile geniului uman care a avut un
impact de exceptie asupra dezvoltarii civilizatiei umane cu consecinte
asupra tuturor domeniilor.
Din punct de vedere tehnic, primele masini cu abur functionale au fost
concepute in Marea Britanie prin contributiile unei lungi serii de inventatori
si intreprinzatori care incepe cu Thomas Savery (1698), apoi se continua cu
Thomas Newcomen (1711) si ajunge la masina realizata de James Watt si
Matthew Boulton (1765) considerata ca fiind un sistem de referinta,
incluzand toate elementele unei masini clasice cu abur.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Producerea lucrului mecanic se realizeaza fie intr-un


cilindru cu piston, fie intr-o turbina cu aburi.

Contributia lui Watt a constat in faptul ca a demonstrat


utilitatea unui condensator.

Astfel, masina functioneaza in contact cu doua surse de


caldura: sursa calda, care transfera caldura necesara
vaporizarii apei, si sursa rece care preia caldura eliberata
prin condensarea aburului.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Daca s-ar reprezenta pe o diagrama T-S, transformarile parcurse de abur in


masina cu abur cu piston, acestea ar fi urmatoarele:
1 2 vaporizare in generatorul de abur
2 3 destindere in cilindru
3 4 condensare in condensator
4 1 comprimare in pompa de circulatie a condensului.

De remarcat faptul ca in diagrama


T-S din figura alaturata s-au
reprezentat: curba limita inferioara
(stanga) si curba limita
superioara (dreapta) care reunesc
starile care corespund inceputului
si sfarsitului vaporizarii apei.
Principiul al II-lea al termodinamicii
In demersul sau de a studia masina cu abur si posibilitatile de
imbunatatire a functionarii acesteia, Nicolas Leonard Sadi Carnot
(1796 1832) si-a pus urmatoarea problema: in ce conditii o astfel
de masina ar obtine efectul util maxim?
In 1824, Carnot, publica la Paris ideile sale in lucrarea Rflexions sur
la puissance motrice du feu et sur les machines propres dvelopper
cette puissance. In aceasta lucrare, circulata intr-un grup foarte
restrans, Carnot a introdus pentru prima data notiunea de proces
reversibil ca o limita idealizata a proceselor din natura.
Folosind acest concept, Carnot a asociat proceselor din masina cu
abur, un ciclu de transformari care ii poarta numele si sunt
reprezentate in figura de mai jos.
Principiul al II-lea al
termodinamicii
Ciclul direct conceput de Carnot, parcurs in sens orar, modeleaza
procesele din masinile termice motoare si se compune din
urmatoarele transformari:
1-2 - Transformare izoterma: agentul termodinamic se destinde
izotermic la T=T1=const. efectuand lucrul mecanic L12. Pentru a
efectua lucrul mecanic L12 agentul primeste caldura Q12 de la
sursa calda.
2-3 Transformare adiabatica: agentul termodinamic se destinde
producand L23 . In punctul 3 pistonul a ajuns in punctul limita de
destindere. p

3-4 Transformare izoterma:


Comprimarea agentului termodinamic se
realizeaza la temperatura T = T2 = const.
Pentru comprimare se consuma lucrul
mecanic L34, cedandu-se caldura Q34
catre sursa rece.
4-1 Transformare adiabatica:
Comprimarea agentului termodinamic se
realizeaza cu consum de lucru mecanic
L41. V
Principiul al II-lea al
termodinamicii
Atat in transformarea 1-2 cat si in 3-4, masina termica este in contact cu
surse exterioare de caldura pentru a schimba caldura.

Propagarea caldurii se realizeaza numai daca exista o diferenta de


temperatura. Astfel, se fac urmatoarele consideratii:
T1 = TSC - dT
T2 = TSR + dT
unde:
TSC este temperatura sursei calde;
TSR - temperatura sursei rece;
dT - diferenta infinitezimala de temperatura.
De remarcat faptul ca diferenta de temperatura este infinitezimala.

Aceasta ipoteza este fundamentala in abordarea propusa de


Carnot.
Principiul al II-lea al
termodinamicii
Pentru a rezolva problema pe care si-a pus-o Carnot, se
calculeaza randamentul unei masini motoare: L
u
Q12
Luand in consideratie Principiul I pentru cicluri:
Observam ca cea mai simpla metoda de calcul a lucrului mecanic pe ciclu
consta in determinarea Q12 si Q34 sau raportand totul la 1 kg de agent,
ajungem la marimile specifice q 12 si q34.
RT
Astfel, din transformarea izoterma 1-2 obtinem: q l pdv dv
v
v2
q12 RT1 ln
v1
v4 v
Din transformarea 3-4 obtinem: q34 RT2 ln RT2 ln 3
v3 v4
T2v2k 1 T1v2k 1 T3v3k 1 T2v3k 1
Din transformarea 2-3 obtinem: k 1
v2 T2

v3 T1
Principiul al II-lea al termodinamicii
k 1 k 1 k 1
Iar din transformarea 1-4 rezulta:T1v1 T4v4 T2v4
k 1
v4 T1

v1 T2
v2 v1 v2 v
3
v3 v4 v1 v4
Si, din ultimele doua relatii, tinand seama de proprietatile sirului de proportii
egale obtinem in final: v2 v1 v2 v3

v3 v4 v1 v4
Cu aceste relatii putem sa revenim asupra expresiei randamentului:
v2 v
RT1 ln RT2 ln 3
q12 q34 v1 v4

q12 v
RT1 ln 2
v1
T1 T2 T
Din care, prin simplificari, obtinem expresia finala: 1 2
T1 T1
Principiul al II-lea al termodinamicii

Randamentul unei masini motoare Carnot depinde numai de


temperaturile maxime si minime pe care agentul termodinamic le
atinge in evolutia sa ciclica si ca randamentul are intotdeauna o
valoare subunitara.
Extrapoland, rezulta ca cele doua directii de imbunatatire a
randamentului masinilor motoare sunt urmatoarele:
Reducerea temperaturii T2 - ceea ce inseamna ca temperatura
sursei reci trebuie sa fie cat mai mica.
Aceasta directie este limitata de faptul ca sursa rece folosita
este in final mediul inconjurator (aerul atmosferic sau apa din
surse naturale).
Deci, din punct de vedere economic temperatura sursei reci nu
poate fi mai mica decat temperatura mediului inconjurator.
Principiul al II-lea al termodinamicii
Cresterea temperaturii T1

Principala limitare in aceasta directie a constat in rezistenta materialelor


la temperaturi inalte.
Astfel, cresterea randamentului a fost controlata de realizarile din
domeniul materialelor care se poate spune a fost rezolvata in deceniile 8
si 9 prin utilizarea materialelor ceramice.
Cam in aceiasi perioada a aparut cea de-a doua limitare si anume
emisiile poluante.
La temperaturi mai mari de 1100 C, azotul din aerul cu care se
alimenteaza masinile termice formeaza oxizi cu efect nociv asupra
mediului.
In conditii speciale, prin metode avansate de control a proceselor de
ardere se poate ridica temperatura in prezent pana la 1600 C.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Presupunand in mod implicit ca se face abstractie atat de


frecari cat si de neliniaritatea proprietatilor, ipoteza diferentei
infinitezimale permite considerarea tuturor transformarilor ca
fiind transformari reversibile si in consecinta intreg ciclul este
reversibil si poate fi parcurs in sens invers.

Ciclul Carnot direct, parcurs in sens orar, modeleaza procesele


din masinile termice motoare.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Ciclul Carnot invers, parcurs in


sens anti-orar, modeleaza
procesele din masinile termice
generatoare.

Presupunad ca avem doua masini


in contact cu aceleasi surse de
caldura, se va obtine ciclul din
figura, unde se fac urmatoarele
consideratii:

TI = TSC + dT
TII = TSR - dT
Principiul al II-lea al termodinamicii
Masinile generatoare pot fi instalatii frigorifice sau pompe de
caldura si ar functiona parcurgand urmatoarele transformari:

1-4 Transformare adiabatica: agentul frigorific se destinde


adiabatic intr-un detentor efectuand lucrul mecanic
L14 L41
4-3 Transformare izoterma: agentul frigorific se destinde
izoterm la temperatura T=TII=const. preluand caldura de la
sursa rece pe masura ce efectueaza lucrul mecanic

L43 L34
Q43 Q34
Principiul al II-lea al termodinamicii

3-2 Transformare adiabatica: agentul frigorific este


comprimat cu un consum de lucru mecanic L32 = -L23 .

2-1 Transformare izoterma: agentul frigorific este


comprimat izoterm la T=TI=TSC+dT=cons., cedand caldura
Q21 = -Q12 sursei calde pe masura ce se consuma lucrul
mecanic L21 = -L12.

Se observa ca diferentele de temperatura se considera de


data aceasta cu semne schimbate si acest lucru este posibil
numai pentru ca acestea sunt cantitati infinitezimale.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Eficienta frigorifica

Pentru instalatii frigorifice se introduce ca


indicator de performanta energetica eficienta
frigorifica ca fiind efectul util raportat la
energia consumata respectiv caldura
absorbita de la sursa rece raportata la lucrul
mecanic consumat pe ciclu:

q34 q34 T2 1
f 1 1
lc q12 q34 T1 T2 c
Principiul al II-lea al termodinamicii

Eficienta pompelor de caldura

Similar pentru pompele de caldura, eficienta este


definita prin caldura transferata sursei calde
raportata la lucrul mecanic pe ciclu:

q12 q12 T1 1
p 1
lc q12 q34 T1 T2 c
Principiul al II-lea al termodinamicii

Un astfel de model este un model idealizat care


permite estimarea conditiilor in care se poate obtine o
eficienta maxima pentru o masina motoare.

Acest lucru permite sa se identifice directiile de


cercetare pentru cresterea randamentului motoarelor
reale.

Din punct de vedere conceptual, importanta ciclului


Carnot este imensa pentru ca asigura fundamentul
teoretic pentru directionarea cercetarilor.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Se observa ca orice proces ciclic poate fi


considerat ca o suma infinita de cicluri Carnot, cu
conditia de a fi in contact cu un numar infinit de
surse de caldura.

In consecinta, concluziile obtinute pe baza analizei


ciclului Carnot pot fi extrapolate la orice masina
care functioneaza dupa un ciclu reversibil.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Enunuturi echivalente ale Principiului al II-lea al


termodinamicii
Ideile lui Carnot au fost circulate intr-un cerc foarte
restrans de persoane si probabil ca ar fi fost uitate daca
nu ar fi fost continuate de Benoit Paul mile Clapeyron
intre 1830 si 1840.
Specialistii in istoria stiintei, considera ca desi initiata
prin contributiile lui Carnot, formularea Principiului al II-
lea a fost realizata de Rudolph Clausius si William
Thomson (Lord Kelvin), folosind diferite exemple, intre
1850-51.
Ulterior, o larga pleiada de savanti au contribuit la
clarificarea si structurarea in forma actuala.
Chiar si in prezent sunt cercetatori care lucreaza in
clarificarea aspectelor de aplicare a Principiului al II-lea
Principiul al II-lea al termodinamicii

Formularile de referinta ale Principiului al II-lea:

Enuntul lui Max Planck: este imposibil sa se realizeze o


masina termica care sa lucreze un ciclu intreg producand nici
un alt efect decat al ridicarii unei greutati si racirii unei surse
de caldura, fiind in contact cu o singura sursa de caldura.
Principiul al II-lea al termodinamicii

Enuntul lui William Thomson (Lord Kelvin): este


imposibil ca prin actiuni materiale neinsufletite sa se
obtina efecte mecanice din orice portiune de materie
prin racirea sa sub temperatura celei mai reci din
obiectele inconjuratoare.
Perpetuum mobile de speta I o masina termica care
ar produce la nesfasit lucru mecanic fara a consuma
caldura de la nici o sursa;
Principiul al II-lea al termodinamicii

Perpetuum mobile de speta a II-a o masina termica


care ar produce lucru mecanic la nesfarsit consumand
caldura doar de la o singura sursa.
Pe baza acestei clasificari enunturile celor doua
Principii in forma urmatoare:
Principiul I: este imposibil sa se realizeze un
perpetuum mobile de speta I.
Principiul II: este imposibil sa se realizeze un
perpetuum mobile de speta a II-a.
Unitati de masura
Energia reprezint capacitatea de a efectua un lucru mecanic.
Un Joule reprezint o cantitate mic de energie i de aceea este mai des utilizat o
alt
unitate de msur, kilowatt-ora (abreviat kWh).
Conversia intre uniti este: 1 kWh = 3,6 milioane Jouli (abreviat 3,6 MJ).
Intr-un regim de funcionare continu 1 kWh de energie v va asigura, de exemplu:
2 zile de utilizare a unei lmpi fluorescente mici
10 ore de utilizare a televizorului
5 ore de utilizare a PC-ului
70 minute de utilizare a cuptorului cu microunde
60 minute de tuns iarba
4 minute de funcionare a boilerului din gospodrie la capacitate maxim
100 secunde de funcionare a unei maini mici la putere maxim
Comparaii ntre combustibili
Unele indicaii in acest sens (utiliznd valorile medii) sunt
prezentate mai jos.
1 kg de antracit (4% umiditate) = 36MJ = 10 kWh
1m3 gaz natural = 39 MJ = 10,8 kWh
1 litru de benzin = 34 MJ = 9,4 kWh
1 litru de motorin = 40 MJ = 11,1 kWh
1 litru gaze petroliere lichefiate = 41 MJ = 11,4 kWh
1 litru pcur = 44 MJ = 12,2 kWh

Prin comparaie, 1kg de combustibil regenerabil cum ar


fi biomasa lemnoas conine, de obicei 4,2 kWh.
Puterea reprezint ritmul in care se efectueaz lucru mecanic.

In continuare se prezint in scop ilustrativ puterea unor


echipamente:
PC-uri: 50-200 W (consum)
Cuptoare cu microunde: 650-850W (consum)
Aparate de tuns iarba: 1-1,7kW (consum)
20m2 de panouri fotovoltaice: 2,5kWvarf (producere)
Boiler pe peleti de uz casnic: 15kW (producere)
Turbina eolian cu ax orizontal de 50 m diametru : 500kWvarf
(producere)
Turbine cu abur: pan la 60 MW (producere)
Turbine cu gaz: pan la 100 MW (producere
Relaia ntre Energie i Putere

Energia i puterea sunt dou noiuni strans legate intre


ele.
Utilizarea puterii pe o perioad dat de timp va avea ca
rezultat fie producerea fie consumul de energie.
Energia (kWh) = Puterea (kW) x timp (ore)
Exemple
1. Un inclzitor electric cu puterea nominal de 1kW aflat
in funciune timp de:
1or va consuma 1 x 1 = 1kWh
30minute va consuma 1 x (30/60) =0,5 kWh
2. O lamp fluorescent cu o putere nominal de 20 Watt
aflat in funciune timp de 8 de ore va consuma (20/1000)
x 8 = 0,16 kWh

Evaluare