Sunteți pe pagina 1din 310

www.digibuc.

ro
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE
SECTIUNII STIINIIFICE
SERIA III, TOMUL I

CVLTVRA NATIONALA
BITCURE$TI
1 9 2 3

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMANA

MEMORIILE
SECTIUNII STIINTIFICE
SERTA III, TOMUL I

CVLTVRA NATIONAL A.
BUCURETI
1 9 2 3

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Doctor V. Babes, Pasteur. Cuvantare de pomenire la centenarul
na sterii Pag-
Prof. N. Leon, Fauna cadavrelor din Romania . . . pag. 39
Doctor V. Babq, Cercetlri si consideratiuni asupra Apendicitei pag. 53
Doctor V. Babel, Prevenirea i combaterea Meningitei cerebro-
, spina le pag. 63
1Dr. A?. Graznescu, Extractia r actiunea fiziologica a principiilor
activi din Bryonia Alba asupra inimei i circulatiunei pag. 73
E Bdddreu, Despre valoarea absoluta a dublei refractii elec-
trice p a g . 85
Doctor G. Marznescu, Hipnotismul din punct de vedere terapeutic
i medico-legal pag 91
Dr C. I. 'strait fi M. Mzhdzlescu, Chililimbarul de Olanqti pag. 141
Dr. Gr. Antzpa, Organizarea Muzeelor in Romania . . . pag. 145
General Sc. Panaztescu, yStiinta fortificatiei in Romania dela 1866
pang in zilele noastre pag. 189
Dr. D.Ionescu Bujor, Studiul petrografic si tehnic al rocei de trass
dela Boca-Romans (Silvana) pag. 209
Prof. N. Leon, Animalele noastre vemnoase . . . pag. 259
I. Vdscdutanu, Asupra cretaceului superior din nordul Basarabiei pag. 287

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PASTEUR
CUVANT DE POMENIRE LA CENTENARUL NA$TER11
ROSTIT IN PREZENTA MM LL REGELUI $1 REGINEI
$1 A S R PRINCIPELUI MO$TENITOR
DE
DOCTOR V. BABES
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,Fedtma solemnd dela 29 Decemvrte 1922

Motto Ma phzlosoplue est toute de coeur et point de l'esprzt et je m'aban-


donne,par exempla a celle glen:spire ces sentiments st naturellement
iternels qu'on eprouve au chevet de l'enf ant qu'on a chin et dont
on volt s'echapper le dermer souffle.
A ce moment supreme, zl y a quelque chose au f and de l'dme qui
nous dtt que le monde pozirratt been ne pas etre un pur ensemble
de phenomenes micanzques sortz des chaos des elements par le
simple effet du jeux graduel des forces et de la mat:ere
Pasteur.
I. DESCOPERIREA SI CULTUL OAMENILOR MARL.
Nu este intentiunea mea s descriu vieata lui Pasteur, nici
s expun opera sa, scopul meu este mai malt, vreau sa fac s
profite Cara mea de invataturile ce reies din vieata lui Pasteur.
Pentru aceasta ma voiu abtine pe cat se poate sa aduc o judecata,
si ma voiu margin' mai mult O. las s vorbeasca ihsusi Pasteur.
Mai gasesc util sa caut a analiza imprejurarile cari au contri-
buit pentru a face din Pasteur unul din cei mai de frunte bine-
facatori ai omemrii.
Inainte de toate, trebuie s ne intrebam ce folds ar putea
rezulta din un atare studiu. *i pentru aceasta imi permit a
cita pe Pasteur, care zice : Superioritatea unui popor constd
in suma activitdtilor, energillor Si vtrtutilor individuale, perso-
nale, a unor oameni providentialb. Oamenii de stiinta nu con-
tribuiesc numai la bogatia si gloria tarii lor, dar toga munca
for personals devine o binefacere pentru lumea intreaga.
Iar mai departe spune a <nu bunavointa unui ministru pentru
un savant, sau neglijarea lui, decide de valoarea sa, ci sufragiul
savantilor mondiali >.
zAR Mem Ft:Int:flee Sena III, tom I x

www.digibuc.ro
2 DR V BABE$ 2

Pentru aceasta Pasteur recomanda #ca sa culegem dela oamenii


cari au marcat trecerea for pe pdmdnt cu o raze de lumina dura-
bild, cu sfintenie spre invdtdtura posteriteitzi chiar cele mai mid
manifestatiuni, cuvintele for cele mai neinsemnate in aparentd,
dar cari pot sluji pentru a cunoaste imboldul marelui for suflet.
Descoperzrea S i cultul oamenilor maxi ai unei natiuni este deci
prima datorie a celor cari conduc destinele acestei ton Si acest cult
trebuie sa fie unul din cele mai importante principii ale educa-
tiunzi nationale>>.
Dar cari sunt criterule pentru a cunoaste pe un adevarat
savant, un adevarat om mare ? Numai analizand cu ingrijire
viata savantilor celor man si can au raspandit fericirea si
gloria asupra tarii lor, vom gasi raspunsul. Neaparat, nu exists
stigmate sau semne sigure pentru a se orients. Atata insa stim :
calitatea cea mai necesara pentru un domnitor, sau un om cu
putere asupra destinelor unui popor, este de a descoperl oamenii
mari, adevarati savanti si can ar putea asigura patriei sale feri-
cirea si un loc de onoare printre tarile civilizate daca vor fi
pusi la locul ce li se cuvine. Din contra, dna inteo tars adeva-
ratii savanti sunt persecutati sau dati de o parte pentru a pune
in locul for niste sarlatani sau rudele, amicii, sau partizanii
politici ai puternicilor zilei, tam respective nu va prospers si
va fi expusa dispretului lumii civilizate.
Cred insa ca si o analiza ingrijita a tuturor momentelor cari
conlucreaza pentru a crea si cultiva atari oameni providen-
tiali, este de cea mai mare utilitate pentru o natiune.
Nu este indoios ca si ereditatea, insusinle ascendentilor si
mai cu seamy parintilor, capata din ce in ce o importante mai
mare in explicarea predispozitiunilor nu numai pentru boalele
dar si pentru calitatile superioare ale descendentilor.
As propune deci ca, dupe exemplul Engliterei, Italiei, si Ger-
maniei, can au creat societati importante pentru studiul vietii
si operelor oamenilor for mari si catedre universitare pentru
studiul amanuntit al lui Shakespeare, al lui Dante, al lui Goethe,
al lui Kant, etc., si in Franca. pe langa o Universitate, sau
la Institutul Pasteur ar trebui sa se creeze o atare institutiune
sau o catedre care sa se ocupe exclusiv cu studiul amanuntit
al vietii si operei lui Pasteur.

www.digibuc.ro
3 PASTEUR 3

2. ORIGINEA SI TINERETEA LUI PASTEUR

Din acest punct de vedere, constatam ca Pasteur isi trage


origina dela o familie de taram, robi pans la 1763, cari apoi
s'au ocupat de morarit, de tabaca'rit ; au fost totdeauna saraci
si cu multi copii.
Tatal lui Pasteur a fost orfan si crescut de o bunica, invatand
tabacaria ; a fost recrutat la 1811 si a fa'cut parte din re-
gimentul 3 de linie de elita, care s'a distins in Spama si in Franta,
land parte activa la epopeea glorioasa a lui Napoleon I.
La Bar-sur-Aube, Arcis-sur-Aube, ramasitele regimentului
3 au luptat glorioase in contra armatelor de 5 on mai man si
au fost desemnati de Thiers ca bravii intre bravi. Joseph
Pasteur a fost numit, la 1814, sergent-major si decorat cu le-
giunea de onoare, dar curand dupa aceea Napoleon a abdicat si
Pasteur a fost concediat. Dansul a ramas credincios lui Napoleon,
care pentru dansul era un semizeu si, intorcandu-se la Salines,
a reluat meseria de tabacar. Aici cunostea pe Ivona-Stefana
Roqui, dintr'o familie saraca, de rand, dar foarte cinstita. Dupa
marturisirea lui L. Pasteur, I. Joseph Pasteur, avand 25 ani, si
Jeane-Etinette erau f5.cuti pentru a se iubi; tocmai diferenta
nature for era o garantie de fericire. Dansul, putin comuni-
cativ, secret cum se zice, un spirit putin greoiu si reflectat,
de caracter melancolic, traia, se pare, totdeauna o vieata
interioara. Nevasta lui a fost, in acelas timp, foarte muncitoare
si totdeodata femeia de imaginatie, foarte dispusa a se entu-
ziasma pentru tot ce e nobil si bun. Amandoi aveau o profunda
iubire pentru unicul for fiu Louis, care s'a nascut la Dole, in
Decemvrie 1822.
Insa o tabacarie fiind de inchiriat la Arbois, acolo s'a asezat
familia si a cumparat, mai tarziu casa pentru a ramanea de-
finitiv acolo.
Louis Pasteur a fost un copil slab, mic de talie, bolnavicios,
dar ambitios, cred cal trebuie sa fi trecut prin un varsat gray,
judecand dupa semnele ramase, n'a fost un copil extraor-
dinar, notele sale in scoala primara erau mediocre. Louis s'a
atasat mult de tatal sau, care deli sarac, a fost foarte stimat
ca om corect, cu panglica rosie la butoniera si povestile sale
1*

www.digibuc.ro
4 DR V BABE$ 4

despre epoca eroica la care aveh o parte atat de activa


au produs la fiul sau o admiratie nernarginita pentru dansul,
care cu un sentiment de familie pronuntat, cu invataturi date
tot mereu fiului sau cubit, cu toate greutatile vietii si persecutat
de guvernul regal, ramase neclintit fidel devizei sale : #onoare,
disciplind si datorie#, pe cand mama sa, mica de talie, foarte
dulce si de un caracter vesel, femeia de interior neobosita
aduse in familie farmecul ei, randuiala si principiile de reli-
giune si de morala, stabilind o perfecta armonie in casa modesta
dela Arbois. Tot mereu ocupata de iubitii ei, aveh o putere de
munch', un spirit de sacrificiu si o bunatate extraordinara.
Ochii ei de un gria deschis si impede aveau o stralucire ash
de mare, incat atrase si incatusase toata lumea. Femeie de ima-
ginatie arzatoare si totdeodata de o grija extrema pentru cele
mai mici trebuinte, nu-i scaph cel mai mic amanunt de convert
si nici un amanunt din vieata morala a copiilor ei, dandu-le
o educatie perfecta morala si intelectuala. ,,S`z ea avea un ade-
vdrat cult pentru fiul ei, in care afeza toate sperantele. Intrand
in Colegiul dela Arbois, grave solicitudinii mamei si consi-
hilor virile ale tatalui, dansul a devenit, cu timpul, un bun elev.
Profesorul sau presimtia ca gratie bunului sirnt, solid, de o vointa ,
de o tenacitate franc-contienh.', indefectibila, este destinat la un
vutor mare. Principalul sau, mandru de elevul sau, sfatuia
parintilor s-1 prepare pentru scoala normala, urmand liceul
St. Louis la Paris. In adevar, copilul a fost trimis la Paris.
Insa, obisnuit la o dulce vieata de familie, it cupnndea un ash
mare dor de cash', incat se imbolnavi si trebui sa vie tatal
sau ca sa-1 is acasa. Aici insa, calmandu-se, reincepe din nou
prepararea sa la Besancon, devine la 18 ani bacalaureat in li-
tere si in stiinte, in 1842, cu nota mediocra la chimie, si voind
sa intre in scoala normala, castiga o nota admisibila slabs (al
15-lea printre 22 candidati). Nemultumit, se retrage pentru
a se prepara Inca un an si de data aceasta este admis al 4-lea.
Totdeodata da repetitie elevilor unei scoli de pregatire, condusa
de compatriotul sau Jurassien, Barbet.
Pasteur i-a pastrat in toata vieata sa o afectiune si o recuno-
stinta vie lui si profesorilor sai dela scoala normala, Dumas,
Bolard si Delafosse.

www.digibuc.ro
5 PASTEUR 5

In timpul studailor sale, Pasteur se ingrijeste si de educapunea


surorilor sale, citeste carp morale, mai cu seams cartea lui
Josef Droz <Essai sur Fart d'tre heureux, care ii face o im-
presiune profunda si scrie parinplor sai: <N'am citit nimic
mai prudent, mai moral si mai virtuos.
0 alts carte, tot cu expresiunea sentimentelor inaltatoare,
<Meditations, de Lamartine, 1-a entuziasmat si impreuna
cu Chappuis, camaradul salt de scoala, prieten intim si con-
stant, analizeaza aceste opere can satisfaceau in cel mai mare
grad gustul lui Pasteur pentru literature. Avusese talent si pentru
desen si picture, merges cateodata la teatru si la Opera si,
dupe in.sistenta tatalui sau, merges Dumineca s manance la
Palais-Royal pentru 3o sous.
Starea de sanatate a tanarului Pasteur, in timpul cat a stat
la scoala normala, nu era bunk era slab si se plangea de dureri
de cap cand citia prea mult. El insa scrie mamei sale ingri-
jorate : <SA nu crezi ca lucrez pans a-mi face rau. Profit de
toate recreatiumle necesare vietii mele.
In aceste timpuri, amicul sau Chappuis, care se prepare
pentru filozofie, si Pasteur, se ocupau mult cu filozofia, dar tatal
sau sena lui Chappuis : <Spune lui Louis ca sa lucreze moderat ;
nu este bine dace are totdeauna spiritul in tensiune, acesta nu
este modul de a reusi, din contra numai acela de a-si compro-
mite sanatatea. Apoi, sunteti amandoi, credeti-mi, niste bieti
filozofi si nu stip ce fericit poate fi omul si ca modest profesor
al liceului dela Arbois. Apoi scrie fiului sau : <Spune lui
Chappuis ea am tras in butelii vinul din 1834, pentru ca sa-1
bem in onoarea Scoalei normale, in vacanta. Este mai mult
spirit la fundul acestor too litri, decat in toate cartile de filo-
zofie din lume. Tot ass desconsidera studiile si formulele
matematice.
Iata deci explicatiunea dispretului lui Pasteur pentru
filozofie, cu pretenpunile ei, cu jargonul ei si cu lipsa oricarui
folos practic. Pasteur, la scoala normala, cu hbertatea mare a
elevilor, cu biblioteca mare puss la dispozipunea lor, cu pro-
fesori ca chimistul Dumas, a devenit un muncitor infa-
tigabil ; numai Chappuis a putut Dumineca dupe insistenta
continua a batranului Pasteur sa-1 decide a face o mica

www.digibuc.ro
6 DR. V BABE$ 6

plimblare cu dansul, la care nu se vorbia cleat de biografia


oamenilor mari, de cursuri, de proiectele de lucrari de chimie.
Cu ocaziunea acestor plimbari, Pasteur vorbi prietenului
sau despre o nota la Academia de stiinte a unui chimist
german Mitscherlich, in care constata ca tartratul si paratar-
tratul au aceeas forma de cristalizare, aceeas natura si structura,
insa tartratul in solutiune Intoarce planul lumina polarizate,
pe cand paratartratul nu are aceasta calitate Nici ca licentiat,
Pasteur nu s'a distins printre colegii sai. Totusi, chimistul
Balard a reusit s retina pe tandrul licentiat ca preparator la
laboratorul sau.
Teza sa de fizica ((despre polanzatiunea rotativa a hchidelon
se ocupa din nou de problema sa favorita, insa constatand un
lucru nou, spunea dansul : <E posibil, insa trebuie revazut,
trebuie ramas mult timp la un subiect.
Dela Inceputul revolutiunii dela 1848, entuziasmat de patri-
otism, s'a Inrolat, si a sacrificat toate economiile sale pe al-
tarul patriei. Dar curand a revenit la studiul tartratelor. Con-
stata ca cristalele for nu sunt superpozabile, constata micile
fatete indiand o asimetrie moleculara, o hemiadrie. Constata
ca data paratartratul este inactiv fats cu lumina polarizata,
aceasta depinde de aceia ca tontine doua feluri de cristale
dintre cari unele deviaza razele la dreapta, celelalte la stanga,
neutralizandu-se astfel reciproc.
In acest timp, mama sa iubita a murit Inca tanara, subit,
de apoplexie. Altfel a fost sanatoasa, avusese insa avorturi.
Cu toate rezultatele frumoase ale cercetarilor sale, a fost
numit in provincie profesor la liceul din Dijon, unde n'a putut
lucra nimic, insa curand a fost scos de acolo de amicii si pro-
tectorii sai dela institut, cari au reusit s obtina ca el s fie numit
suplinitor la catedra de chimie dela Strasburg, unde a fost
primit cu bucurie de compatriotul sau, Jurasien Bertin, pro-
fesor de fizica.
In acelas timp a sosit Laurent ca rector al Academiei din
Strasburg, profesor excelent, care faces din Academie o ade-
varata casa de familie a profesorilor.
Cand Pasteur ii faces vizrta, gasi cele doua fiice tinere ale
lui Laurent, obisnuite la munca si de un caracter vesel, foarte

www.digibuc.ro
7 PASTEUR 7

casnice. Simtia dela inceput, ca fericirea sa era in aceasta fa-


milie, avand aceeas conceptiune superioara de a privi viata,
aceeas perfectiune morala, aceeas simplicitate sufleteasca ca si
familia sa proprie si care ii da demnitate si marire.
Amicul Berlin spunea lui Laurent despre Pasteur : ((Este un
piocheur ca putini, nimic nu-1 distreaza de munca sa>>. Peste 14
zde tanarul Pasteur cere in ca'satorie pe una din surori, spu-
nand, intre altele: <(Sunt fdrd avere, tot ce am e o sdndtate buns,
o mimd bund si pozitza mea la Universitate, sunt doctor de 18
Zuni Si am prezentat la Academia de 5'tzznte cdteva lucrdri foarte
bzne primzte, etc. Cum raspunsul intarzia, Pasteur scree : #Mi-e
teams cd d-ra Maria se conduce prea mult dupd prima impre-
siune care-mi este defavorabzM, cdci n'am nimic ce ar putea
picked unei fete tznere, dar imi aduc aminte cd persoanele care
m'au cunoscut bine, m'au iubit.
Infine, adresandu-se d-rei, spune : ((Nu vd cer decdt so nu
ma judecati prea repede; v'ati insela, cdci sub un exterior defa-
vorabzl, rece si timid, care trebuie sd vd displace'', se gas' este o
inzmd phno de afectiune pentru d-voczstrd.
Nunta s'a facut la 29 Maiu 1842 si Pasteur scriea micului sau
credincios Chappuis : <(Toate calitdtzle ce puteam dori la o femeie, le
gdsesc in ea. Nu s'a inselat, caci sotia sa era garantia fericirii
sale familiare, colaboratoare entuziasta, stimuland si incura-
jand tot mereu pe Pasteur cand dansul incepea sa se descu-
raj eze.
Marele sail protector si admirator, academicianul Blot, in
raportul sau despre lucrarile lui Pasteur asupra disimetriei
cristalelor in raport cu structura for intima, spune : ((Pasteur
lumineazd tot ce atinge si Senarmont, dela Institut, declara :
(Dacd Pasteur va persista in calea pe care a deschis-o, i se poate
prevesti cd ceeace a gdsit, nu e decdt inceputul celor ce va mai
gdsk. In adevar, Pasteur s'a dedat cercetarilor si scrie lui
Chappuis : Am ajuns sd pdtrund niste mistere Si vdlul care le
acoperd se subtiazd din ce in ce, astfel noptile imi par Area
lungi, sent mult certat de d-na Pasteur pentru munca mea neo-
bositd, insd o consolez spundndu-i cd o conduc la posteritate.
Era epoca cea mai fericita in vieata lui Pasteur, iubit si ve-
nerat de toti care -1 inconjurau, doi copii, o sotie iubita, o Si-

www.digibuc.ro
8 DR V BABE$ 8

guranta si o usurinta perfecta de a lucra, hind aprobat de Aca-


demia de stiinte si de marii savanti si membrii institutului, ca:
Dumas, Biot, Balard, Ragnault, Chevreul, Senarmont, The-
nard etc. Regnault pune candidatura lui Pasteur ca membru
corespondent al Academiei de Stiinte, Pasteur neavand Inca
3o ani, insa dansul n'a acceptat, obiectand ca este Inca prea tank
si ca cornunicarile sale nu ar merits aceasta mare distinctiune.

3. PASTEUR CHIMIST
Pentru a terming lucrarile sale asupra refractiunii, ii lipsia
acid paratartric sau racemic. Mitscherlich, care a vizitat pe
Pasteur la Paris, ii spune unde 1-ar putea gas', adica in Germania,
la Neapoli, in Bohemia, in Ungaria, in Portugalia. Pasteur
decide a-1 cauta. iVoiu merge la Triest, voiu merge la sfarsitul
lun-iii declara Pasteur, si obtinu o misiune dela Academie, care
ii acordase 3.000 franci, si dela Mitscherlich recomandapile
necesare. In timpul calatoriei, descrie sotiei sale impresiunile
si luptele sale pentru a obtine pretiosul si misteriosul acid.
Viziteaza fabricile si laboratoarele dela Lipsca, Viena, Freiberg,
Praga, Triest, etc. Infine, &este putin acid racemic, insa,
chiar in contra convingerii sale, &este o metoda pentru a
produce aceasta substanta prin transformarea acidului tartric
si, prin aceasta, si metoda pentru producerea unui zahar pe
cale sintetica. A putut stabil]. acuma 4 feluri de acizi tartrici,
acidul producand o deviatie la dreapta, unul la stanga, unul
rezultand din combinatiunea celui drept cu cel stang (acid
racemic) si acidul inactiv.
Academia de stiinte s'a ocupat o sedinta intreaga cu aceste
descoperiri si Pasteur revive la Arbois (1853) avand la buto-
niera panglica de cavaler al Legiunii de Onoare.
Putem acuma Incerch sa rezurnam ce era Pasteur la aceasta
etapa a vietii.
Era de o infatisare modesta, de statura mica, se tines putin
curbat, avea picioarele relativ scurte in raport cu trunchiul,
aceea ce s'a observat si la Napoleon I si la GOthe, avea o ex-
presiune serioasa, neavantagioasa, cu fruntea inalta, o piele
necurata, probabil marcata de varsat. Oche sai exprimau o

www.digibuc.ro
9 PASTEUR 9

mare patrundere. De obiceiu arath o expresiune mai mult se-


veil si de un acces Mimi. Am vazut ca el insusi cunosteh prima
impresiune nefavorabila produsa de infatisarea sa.
In adevar, pe cand pentru amicii, elevii si rudele sale, era
de un acces cat se poate de prietenos, fats cu strainii si cu cei
cari nu ii dadeau probe despre seriozitatea si cinstea afirma-
tiumlor si lucrarilor lor, era de o sinceritate si duritate care
zadarnicih orice apropiere. A devenit teribil pentru sarlatani,
pentru falsificatori ai stiintei si cari au vrut sa insele buna sa
credinta sau sa distruga descoperirile sale. Mentalitatea sa era
dubla, cea stiintifica in care nu intrau decat faptele si conse-
cintele fatale decurgand din puterea faptelor si ale gruparii
lor, trecand cate odata ani de control inainte de a publica
rezultatele sale, cari niciodata n'au fost dovedite ca neintemeiate.
Aceasta nu va sa zica ca nu s'a inselat, sau ca nu a luat cate
data directiuni gresite, ceeace nu poate evith nimeni, care
umbla pe cai neumblate ; insa tot dansul era cel dintaiu care
si-a recunoscut greseala si a indreptat-o.
0 aka parte a vietii sale era ocupata de calitatile inimei, a
sentimentelor nobile de cari a fost inspirat pentru patria, pentru
familia si pentru nefericitii, pentru desmostenith soartei si pentru
bolnavii, la care s'a adaugat si o credinta tare in puteri superioare,
in imortalitatea sufletului si intr'un Dumnezeu. Aceste senti-
mente 1-au calauzit, 1-au stimulat, 1-au facut sa se ocupe cu
predilectiune cu deslegarea problemelor cari au condus la
alinarea nenorocirilor si durerilor.
Dar niciodata n 'a permis ca aceste sentimente s intre in
domeriul stiintei sale si s-1 influenteze in interpretarea fap-
telor.
In aceste vremuri, Pasteur era intr'o perioada de incantare,
unde spiritul de inventiune i-a sugerat zilnic cate o noun lu-
crare.
A cautat s general'izeze legea asimetriei cristalelor, vede
disimetria moleculara in tot universul. Anume vieata ar
fi functiunea disimetriei universului, tot ash si lumina so-
lara. Insa confirmarea acestor conceptiuni nu veni, si el singur
renunta, spunand ca trebuie s fii putin nebun pentru a
intreprinde ceeace a intreprins. Dar intr'o alts directie avuse

www.digibuc.ro
10 DR V BABES IO

succese neasteptate, adica in ass numita patologie a cristalelor


organice.
Daca punem acidul racemic sau sarurile sale in conditiuni
de fermentatiune, numai acidul tartric drept fermenteaza,
celalalt care deviaza razele la stanga, ramane intact. Deci fer-
mentul se nutreste numai de tartrat drept, nu insa de cel stang.
Tot ass daca punem penicillium glaucum pe acide tartrice,
apare acidul stang, care se poate izola.
Cum se reproduc sau se cicatrizeaza cristalele?
Daca se spinteca un cristal octaedric in apa mums, tot
cristalul se mareste, dar mai cu seams partea rupta se regene-
reaza mai repede, astfel incat, in cateva ore, partea mutilata
s'a refacut intocmai zice Pasteur cum se inchide o plaga,
pot sa adaug, cum se reconstruesc organele pierdute sau am-
putate ale animalelor inferioare.
In anul 1854, hind numit profesor si decan al Facultatii de
stiinte din Lille, se ocupa de modul cum trebuiesc organizate
lucrarile practice. El zice: Fara teorie, practica nu este decat
o rutina. Numai teoria face sa se dea nastere spiritului inven-
tiunilor, sa nu impartasiti dar opiniunea spiritelor stramte,
caci depreciaza tot ce in stiinta nu are o aplicatiune practica.
Mai tarziu, and Pasteur a ajuns la rezultate atat de practice,
isi schimba parerea si insists asupra importantei de a ajunge
la rezultate practice in studiul naturii. Afirma ca nu-si pierde
timpul prin devotamentul sau pentru lucrarile studentilor,
caci dimpul face so creased singur aceeace este fecund.

4. FERMENTATIUNEA, GENERATIUNEA SPONTANEE.

Prime le lucrari de utilitate generala i-au fost sugerate lui Pas-


teur de un mare mdustrias, care avusese pierderi mari in fabri-
carea alcoolului. Gasise niste globuli microscopici, faces difente
hipoteze cari it stimulau, insa nu au putut fi verificate. Seria
pe pagini aceste cuvinte: <(Erreur ! Errone ! Non !>> El insus s'a
tratat ca un adversar implacabil.
Mai gasise ca globulii erau rotunzi daca fermentatiunea era
sanatoasa si s'au prelungit daca fermentatiunea s'a alterat si
lungi de tot daca devine lactica I Aceasta interpretare neaparat

www.digibuc.ro
II PASTEUR II

ca era gresita, insa curdnd a ga'sit ca aceste 3 forme nu sunt


forme de trecere, ci expresiunea unor fiinte deosebite, specifice.
Neaparat ca Pasteur era pe calea unei din cele mai impor-
tante descoperiri in chimie. Dar, spuneau colegii lui, aceasta
descoperire este datorita intamplarii, ca ati fost sesizati de in-
dustriasul interesat. Da, raspunde Pasteur, dar pe cdmpul ob-
servatiunzz, intdmplarea nu favorzzeazd deceit spiritele pregdtite!
Pe atunci fermentatiunea ramasese un fenomen cu totul
obscur, cu toate ca Caignard-Latour si Schwann au constatat
deja in anul 1836, ca in mustul de bere fermentat, drojdia e corn-
pusa de celule susceptibile a se reproduce prin mugurire si
fermentatiunea nu este deceit o actiune a fenomenelor vitale
asupra zaharului. Toti chimistii remarcabili, in frunte cu Ber-
zelius si Liebig, desconsiderau descoperirea lui Caignard-Latour ;
primul exphca aceasta vegetatiune ca un precipitat vegetal,
insa Liebig aproape de adevar si poate hind in adevarul intre-
vazut numai astazi, el nu nega categoric natura vie a fermen-
plor, zice insa ca ei hind foarte alterabili, descompunandu-se,
sguduie moleculele materiei fermentescibile; presupune deci
ca este portiunea moarta a drojdiei, care pe cale de alteratiune
chirnic5 lucreaza asupra zaharului.
Pasteur, dupa ce a constatat drojdia de bere, descopera cea
a laptelui si declara ca dedublarea zaharului in alcool si acid
carbonic, este un act corelativ unui fenomen vital, adica orga-
nizatiunii globulelor. Descopera printre produsii de fermenta-
tium si glicerind si acidul succinic.
Fiind numit administrator al Scoalei Normale, cu toate in-
convenientele podului scoalei normale, unde isi instalase labo-
ratorul, caldura teribila vara, frigul iarna, continua cercetarile
sale despre fermenti, intrebandu-se de unde yin acesti fer-
menti. Sigur ca avea o idee despre aceasta; insa nu era Inca
sigur, spune c in stzintele experimentale este totdeauna gresit
sd nu ne indozm atdta tzmp, cdt faptele nu ne constrdng a
afirma.
In anul 186o scree amicului Chappuis : <Continuu cdt se poate
studiul fernzentatzunii, care are un mare interes in misterul vietii
si al mortiz, si voiu face in curdnd un pas decisiv pentru a rezolvi,
ford Sovaire, chestiunea celebrd a generatzei spontanee.

www.digibuc.ro
12 DR V. BABE$ 12

As putea intervene chiar acuma, dar fate cu atatea pasiuni


si obscuritate de o parte, numai un rationament aritmetic as
putea convinge pe adversarii meih.
Dupe o comunicare senzationala la Academie despre acest
subiect, amicul sau Biot cauta sa-1 distraga de la aceasta diltre-
prindere himerica. Pasteur explica ca astazi deslegarea che-
stiumi a devenit o necesitate imperioasa, trebuie sa o clarifi-
cam. Nu o vei clarifica niciodata strigh Biot; voi incerca,
raspunde Pasteur. Si Dumas zice lui Pasteur : (Nu sfatuiesc
pe nimeni sa se opreasca mai mult tamp la un atare subieco.
Pena la secolul al XVIII-lea nimeni nu s'a indoit de generatia
spontanee, cand 2 preoti, Needham si Spallanzani, s'au ocupat
de chestiune. Needham pentru ; Spallanzani contra. Dansul
arata pur si simplu, ca un lichid fermentescibil nu mai fermen-
teaza dace a fost expus la o temperature mare si bine inchis.
Dansul a convins si pe Voltaire, care scria: ((astazi este de-
monstrat cu ochii si cu ratiune, ca nu exista nici vegetal, nici
animal care s nu alba germenul saw.
Pasteur, obtinand infme un laborator mai demn, a reluat
chestiunea impreuna cu preparatorul sau Raulin. Ponchet, ad-
versarul cel mai infocat al lui Pasteur, repetand cercetarile
sale, a ajuns la rezultatul tocmai contrar. Pasteur arata cd
intr'un vas cu znfuziuni fermentesczbili, nu se desvoltd germeni,
dace infuziunea se fierbe chiar la o temperature de 'co si
dace se inchide la lampa, sau se efileaza sau se onduleaza un
tub conducand in acest vas.
Mai &este ca in anume fermentatium se desvolta germenii
si fara aer liber ; astfel descopera microbic anaerobi.
Mai constata cu aceasta ocaziune rolul microbilor aerului
in putrefactie si spune ca <fdrd microbi suprafata pdmdntului
ar fz acoperitd de cadavre; dar mzcrobzi dau oxigenului calitatea
de a le arde si so prepare vieata noud.
In timpul acestor lupte, dupa ce Pasteur a ramas ()data in
minoritate, candidand la Academia de Stiinte, a fost infine
numit la 186z. Napoleon III it primeste si Pasteur ii declare
ca pe baza rezultatelor obtinute in contra generatiei spontanee
isi pune toata ambitia pentru a ajunge la cunoasterea cauzelor
boalelor putride si contagioase.

www.digibuc.ro
13 PASTEUR '3

5. BOALELE VERMILOR DE MATASA LUPTA LUI PASTEUR PENTRU


A PUNE SPRIJINIREA STIINTEI SI A OAMENILOR DE STIINTA IN
FRUNTEA INGRIJIRILOR STATULUI.
Deocamdata insa adversarii lui si adeptii generatiei spontanee,
cu toate ea Pasteur a demonstrat a au fost indusi in eroare
prin defectuositatea experientelor lor, n'au dezarmat. Veneau
cu principii religioase si filozofice pentru a sustine teza lor.
Pasteur s'a iritat vazand cum introduceau in discutie spiritul
de sisteme cu jargonul filozofic si cu oratorie goals, si declare
ca acei cari it combat cu atari arme, renunta prin aceasta la titlul
de savanti. Maim fiind infine terminate, Pasteur a fost din
nou invitat sa reth studule sale despre yin. Arata ca boalele vi-
nului sunt produse de vegetale microscopice, provenind din
aer si ca mijlocul cel mai bun pentru preservarea vinului de
a nu intra inteo fermentatie vicioasa, este incalzirea lui la
50-6o gr. In adevar, prin acest procedeu numit Pasteurizare,
comertul vinurilor franceze, mai cu seams posibilitatea tran-
sportului in tari indepartate, calde, a luat o intindere mondiala
si a contribuit mult la imbogatirea regiunilor vinicole.
Insa in mijlocul lucranlor sale asupra vinului si asupra
otetului, a fost chemat s se ocupe de boalele viermilor de
matase, cari au produs un dezastru in bogatele departamente
de sericicultura. Delegat de Ministrul de Agricultura, veni la
Alais in Tunic 1865, unde dela inceputul boalei, numai acest
judet a pierdut anual 12o milioane de franci.
Primul lucru era s studieze cu microscopul petele caracte-
ristice cari se gaseau pe pielea crisalidelor si fluturilor si unde
constata corpusculii descrisi de Cornalia si cari nu sunt decat
parazitii boalei.
Dar de multe on nu s'au gasit la cei atinsi aceste pete si
trebuia sa striveasca fluturele, ca sa-i &easel la micros-
cop. Gasindu-se parazitul, a distrus ouale fluturelui si astfel
obtine generatii sanatoase. Astfel s'a asanat sericicultura
Frantei.
0 alta boala, Flacheria vermilor de matase, produsa de un
bacil, a fost de asemenea combatuta de Pasteur prin nimicirea flu-
turilor bolnavi. Din corespondenta lui Pasteur din acel timp,
citam unele parti can caracterizeaza partea de sentiment a marelui

www.digibuc.ro
14 DR V BABE$ 14

savant. Profund atins prin moartea unui copal si a tatalui sau


mult iubit, scrie intre altele : <<Fllozofia mea este numai a inimii
Si nici de cum a spiritului .,si (ma abandonez ) cedez sere exemplu
la acea filozofie care inspird acele sentimente ateit de naturale si eterne
cari me cuprind la cdpeltdiul copilului zubzt, veizdnd cum it scapci
ultzma lui suflare. In acest moment suprem se resimte ceva in
fundul inimiz, care ne spune ca lumea nu poate sa fie numai un
ansamblu de fenomene potnvite a se tine in equilibru mecanic
ie.,sit din chaosul elementelor simple prin jocul gradual al fortelor
materiei. Admzr pe marii noftrz filozofi, insd noz cari avem
experienta care tot mereu modzficei idezle noastre si cari continuu
vedem cum, in toate manifestatiunile sale, natura este altfel
fdcutd decdt credeam, cum sd apreciem not pe fzlozofii cari else-
zati inaintea voalului care ascunde Inceputul Si sfdrptul unzver-
sului, pretind sc i ghiceascd secretul.
Din saptamana petrecuta de Pasteur la curtea lui Napoleon
III, retinem impresiunea, ca printre petrecerile sgomotoase
Pasteur a fost invitat a tine o conferinta despre ultimele sale
descoperin ash se vede putin apreciata de aceasta lume
atat de usuratica si ingamfata, care nu si-a inchipuit un moment
ca cea mai mica descoperire facuta in fundul laboratorului
dela Rue d'Ulm, valoreaza mai mult decat tot decorul somptuos
si toata inscenarea imperiului. Pasteur prevede succesul corn-
baterii boalelor viermilor de matasa, deocamdata insa scrie
ministrului : Observatiunile mele mci conduc la rezultate practice,.
dar and lumina se face pentru savant, grape intuitzunii sale
care intervine dela inceputul descoperirii, lumea nu poate Inca*
sd fie convinsci in lipsa ansambluluz probelor.
In timpul cercetarilor lui Pasteur, se imbolnavise Claude
Bernard, marele fiziologist si amicul lui Pasteur, pentru care acesta
din urma aveh cea mai mare admiratie si care spune preparatorului
sau, Paul Bert, cand intrh : Lasd imaginatiunea d-tale Impreund
cu paltonul in antreu Inainte de a intre'z, bud reza-le amdndoud
cdnd iesi)). Pasteur vorbind de Claude Bernard si de cartea sa
d'Intruduction a Pe'tude de la me'decine experimentalo spune :
#Niciodatd nu s'a scris ceva mai luminos, maz complet, mai pro-
fund despre arta dzficzlei a experimentdrii,- influenta pe care o va
exercita asupra Stuntelor medicale va fi imense 1)).

www.digibuc.ro
15 PASTEUR 15

Ca director al studiilor stiintifice la coala Norma 1A, adre-


seazA ministrului, sub titlul de amelioratiuni, urmAtoarele
plangeri :
i. Dacd un profesor are gustul cercetdrzlor origznale, numai
de rare on este incurajat. Trebuie, in acest caz, sd primeascci
alocapuni mai maxi pentru instructiimea si lucrdrzle sale, precum
si un ajutor.
2. Inspectiunea generald este rebeld la inaintdrile prin selec-
pune; astdzi talentul, valoarea personals nu mai sunt preocu-
papunile de przmul rang pentru ocuparea catedrelor.
3. Aceste considerapuni trebuie sd domine toate celelalte,
insd de o duzind de ani au fost puse la o parte, astfel incdt
viitorul stiintific al Frantei este amenzntat.
4. Se vorbefte de suprzmarea unor facultdp din cauzd cd nu
produc in mod suficient, ar fi o mare greseald dar trebuie
glut cd astdzi numai oamenii cari se desting conteazd. E ade-
vdrat cd sunt putini, insd dacd rezultatele sunt deplorabile, dacd
cei actualz nu sunt la indltimea misiunzi lor, numai administra-
tiunea e vznovatd. Dacd administratiunea ar vrea, ar gdsi in-
totdeauna persoane de selectiune, cari ar face ca facultdple sd
garanteze progresul ftiintelor in Franta.
5. Trebuie inmultiti si mai bine ietribuiti preparatorii, tot
aid profesorii trebuie mult mai bine retribuiti, asemenea Si la-
borantii znteligenti.
Cu regret trebuie sa constatam CA acelas lucru se poate spune
de Romania, unde manifestatiunea stiintifica si progresul stiin-
tific atat de frumos incepute, sunt cu totul neglijate in timpul
din urrnA, cu toate sumele mari cheltuite, insd adeseori ara
consideratiune pentru valo area stiintificA a persoanelor.
Pasteur, inainte de a intreprinde noui lucrari, se adreseazA
impAratului, spunand ca voieste sa intreprinda lucrAri vaste asu-
pra putrefactiunii si boalelor contagioase, si studiul cArbunelui
care numai in Beauce face se se piarzA anual peste 40.000.000
franci, recere misiuni costisitoare si laborato are spatioase. Apoi
a venit timpul a se emancipa stiintele experimentale de mizeriile
cari impiedic au desvoltarea lor.. Imp Aratul a admis cererea si
s'au inceput clAdiri si adaptAri insemnate la scoala normala.
Dar la sal-situ' anului toate creditele pentru arta si stiinta

www.digibuc.ro
16 DR V BABE$ 16

au fost suprimate si afectate pentru lucrari de lux, milioane si


milioane se cheltuiau pentru Opera. Pasteur se indignase si
scrie : #Suprimati laboratoarele si Stiintele devin imaginea mortzi,
refaceti laboratoarele si revine viata, fecunditatea si puterea.
<(Laboratoarele sunt templele viitorului, bogOtzei si stdrzi bune.
Prin laboratoare, umanztatea se mdreste, se fortified sz devine
mai bund.
cS'unt popoare asupra cdrora a trecut suflul salutar al acestor
adevdruri, iatd Germania acoperitd cu vaste si bogate labora-
toare Si zilnic se creeazd noui, Berlin, Bonn, etc. creeazd multiple
palate, fzecare de multe milioane, pentru chimze; asemenea Rusza,
America, Austria, Bavaria, Italia. ,,.5'i Fr anta nici n' a inceput opera.
Ministrul Duruy a vrut sa publice acest memorm, zicand :
Nu e scandalos vazand lumea oficiala asa de indiferenta in
materie de stiinta, nu oare, orice post politic orice subpre-
fectura trece inaintea devizelor laboratoarelor ?
Tot ocupat de aceste greutati, de criticele lucrarilor sale,
1 se produced o mare tensiune cerebra% si la 19 Octomvrie 1868
este atacat de o apoplexie cerebrald dreapta, incepand cu o
furnicatura a laturei stangi, care it Linea toata ziva, apoi seara
un frig mare cu oprirea vorbirii pentru cateva minute, apoi
mici atacuri de parahzie, altemand cu o ameliorare, stare care s'a
repetat de vreo 3o de ori. Paralizia devine completa si alterna dupa
24 ore, dar s'a ameliorat in urma lipitorilor si a unei pierderi
abundente de sange, insa revenl. A doua zi spune lui St. Claire-
Devine : Regret cd am sd mor, as ft voit so aduc mai multe ser-
vicii tdrii mele. Insa inteligenta sa a ramas intacta si peste o
saptam and' dicteaza o comunicare pentru Academia de Medicina.
Se intereseaza de cladirile noui cari au fost intrerupte a doua zi
dupa imbolnavirea lui, apoi reluate 2 luni dupa accident. Pleaca
la Alms mult ameliorat. Curand se restabileste si continua com-
baterea boalelor viermilor de matase. Insa numai dupa ce a
primit premiul mare publicat de guvernul austriac, pentru
gasirea unui remedm in contra pebrinei si dupa ce a facut
din nou un voiaj in strainatate, convingand toata lumea de rea-
litatea succesului sau in combaterea boalelor viermilor de ma-
tase, 5 ani dupa inceputul lucrarilor si luptelor sale in aceasta
directiune, a abandonat aceste cercetari, zicand ea vnu este permis

www.digibuc.ro
17 PAS'PEUR 17

sd-fi mai pzarzd timpul sz sd se giindeascd chiar la o chestiune,


dupei ce o judecd ca fund rezolvatdo.
In timpul acestor cercetari izbucneste rasbolul care, prin bar -
baria germanilor s1 prin pacea nemiloasa, 1-a revoltat stin-
sese once consideratie pentru germani, ear patriotismul sau
inflacarat it Impinsese la o activitate febnla pentru a Invinge
Germania prin descopenn menite a ridich prestigiul patrie"
si bogatia France'.
Tocmai atunci, imediat dupa rasboiu, considerand ca. Ger-
mania aveh o superioritate evidenta in prepararea berei, s'a
adresat la aceasta Industrie pentru a o perfections in favoarea
Frantei Curand gasi pentru ce berea nu se puteh conserva si
intra usor in stare acids si putreda, mai cu seams vara. Aplicand
metoda atat de fertila pentru conservarea vinului, a cons-
tatat ca totdeauna cand berea confine -anume microorga-
nisme, ea se strica, si ca berea buns nu confine aceste mi-
croogranisme si daca sa incalzeste devine inalterabila. De
aici aplicarea pasteurizani berei, expunand-o la 5o 55 grade.
Merged in Englitera, unde a auzit cal stricarea berei era foarte
frequenta si ca era produsa tot de Inlocuirea globulelor de
drojdie cu filamentele boalei. Abia aceste cercetari terminate,
striga : Trebuze lucrat! Insa toate lucrarile erau conbatute de
adversarii lui, can reveneau cu fraze si aluziuni pentru a sus-
tine generatia spontanee. Astfel Poncheti, Fremy, Liebig, etc.
Pasteur ii arach cu o violenta extrema iesind invingator, dar cu
sanatatea sdruncinata. In timpul acestor lupte, Pasteur revine
asupra a 3 chestiuni de cea mai mare importanta, asupra anae-
robic' constatata de mult in fermentatiunea butinca, a transfor-
matiunn nicodermei vinulu" in ferment alcoolic, afirmata de
el insus si asupra modificarn temporare a microorganismelor.
Acum recunoaste ca prin submersiunea micodermei acest mi-
croorganism se adapts rnedmlui si capata insusirea de a produce
fermentatiunea alcoolica, insa fara a se transformh in drojdie.
Asemenea si ciuperci superioare ca penicilhum si aspergillos
fiend submersati si devin anaerobi, ajunge la concluziunea ca
ilermentatzunea este waltz faro aero.
Cu toate aceste succese stralucitoare, Pasteur a ramas modest.
Da sfaturi admirabile elevilor sai. Nu admiteh probele prin
2AR Mem $tnnirfue Serra III torn I, I

www.digibuc.ro
18 DR V BABES IS

analogie, cum faceau unii din aderentii sai, ci raspundea : Ana-


logia nu este o probes. Afirma ca succesul sail se datoreste pur
si simplu muncii sarguitoare si perseverentei sale in efort, iar
nicidecum unui dar particular, insa poate fi legat de atractiune
pentru tot ce este mare sz frumos. Dar neaparat, tocmai impul-
siunea arzatoarei sale inimi si bunatati <4cette part du coeur>
in progresele stnntei, era care it conduces la aceasta extraor-
dinary perseverenta in efort, care invinsese toate piedicele.

6. BOALELE CONTAGIOASE LA OM .57 LA ANIMALS.

lar a terminat o chestiune mare, care it indemnase la lucrari


noui. Asta data decide a deslega secretele boalelor contagioase
si a combaterii tor. Devine fiber un loc la Academia de Medicines
si cu toate a nu era medic, ci chimist, isi pune candidatura,
si fu ales cu un singur vot de majoritate.
Intrand pentru prima data in incinta acestui templu, uncle
dommau infailibilii stiintei medicale, s'a simtit strain pans
cand fu salutat de Claude-Bernard.
Aim a fost combatut cu o oratorie stralucita pentru a dovedi
ca idea specificitatii este o idee funesta. cum ! spuneau adversarii
sai tub erculoza , care nu este dec at rezultatulunei multimi de cauze,
s fie produsa de un agent specific totdeauna acelas si, conchid ca :
(4Speczficitateaimobilizeazd medicinen. Cand, 15 ani mai tarziu, am.
avut personal prilejul de a arata lui Pasteur tot la Academia
de Medicines, nu numai microbul tuberculozei, dar tot drumul
acestui rnicrob prin organism, pentru a produce toate manife-
statiunile atat de variate ale tuberculozei, dansul exclarna --
probabil, gandmdu-se la aceste prime impresiuni : ((Tata spe-
cificitatea tuberculozen.
Dela intrarea lui Pasteur in Academia de Medicines, incepix
lupta in contra sa, mai cu seams in contra tendintei lui Pasteur
de a reduce boalele molipsitoare la efectul unei fermentatiuni
din partea microbilor. Dansul arata ca toate lucrarile sale asupra
fermentatiunn pornesc dela aceeas idee, care 1-a condus la con-
secinte totdeauna noui. <Cea mai bund probd cd un observator
este in adevdr, este fecunditatea neintreruptd a lucrdrilor sale)).

www.digibuc.ro
19 PASTEUR 19

Pasteur nu se lash intimidat de primirea rea si de oratoria


goala cu care au fost primite comurucanle sale, acumula probe
pentru a afata starea desolata in care s'a gasit arta de a preveni
si vindeca boalele, mai cu seams in chirurgie, unde operatiumle
mari reuseau in mod admirabil, insa bolnavul muna aproape
Intotdeauna de urmarile operatiumi, septicemie, piemie, gan-
grena, erisipel, etc. Rezultatele au devenit din ce in ce mai rele,
caci, cum Vallery-Radot ne arata, mai Inainte cativa chirurgi
ca Lacrey, recomandau a nu lash sa patrunda aerul in plaga,
deci a le acopri cu panza muiata in yin cald sau in spirt, in unt-
delemn incalzit, a nu umbla la ram cu degete sau cu sonda,
a avea in jurul plagii cea mai mare curatenie, a instrumentelor,
a mainilor, a suprima buretii. A ramas insa nenorocita sarpie
si vata nesterilizata. Totus, in anume servicii, mortalitatea
dupa operatiuni a scazut dela 6o% la 24%. Insa aceste principii
mai greu de aplicat, au fost abandonate si operatimule mari
acute grave descopenirei anesteziei, au devenit aproape toate
mortale. Chirurgii, disperati, recomandau deci a se abtine cat
se poate de a opera.
Infine, o scanteie de lumina, Jules Guerin se gandeste la
cauzele infectmnii purulente can pot fi foarte bine germenii
sau fermentii descoperiti in aer de Pasteur si Alfons Guerin
introduce filtrarea aerului prin vata aplicata pe plagi, prin pan-
sament fenicat, prin bandage de panza noua; pansamentul
ram anand cam 20 zile pe plaga.
Rezultatul a fost ca printre 34 operati, 19 au scapat.
Guerin invita pe Pasteur sa viziteze bolnavii sai, acesta din
unna insists asupra infectiunii prin contact, deci asupra spa-
larn ingnjita a plagilor si rantatii pansamantelor. In timpul
acestor amelioratiuni (1874) soseste scrisoarea lui Lister, care
de 9 ani practicase pansamentul sau antiseptic, bazat pe prin-
cipiile lui Pasteur Nu pot sa nu insist asupra modesties lui
Lister, care tot meritul it atribuie lui Pasteur, care abia Incepuse
a se ocupa cu chestiunea tratamentului ramlor. Lucas Cham-
pionniere, revenit din Glasgow (1876) a facut cunoscut in Franca
metoda lui Lister, insa fu putin ascultat, intocmai ca Lister,
care deja la 187o, inaintea rasborului, expunea toata metoda
sa, cu toate ca deja la 1867-69 a scapat 34 amputati dintre 40.
2

www.digibuc.ro
20 DR V BABE$ 20

Insa si in fata acestor rezultate admirabile si cu interven-


tiunea energica a lui Pasteur, oratorii dela tribuna Academiei
combateau pe Pasteur, care raspunde : <Aceeace caracterzzeazd
teorizie greszte, este cd nu preyed faptele noui, pe cand teoriile
adevdrate fund inscis expresiunea faptelor lumznate de ele, pot
preveded cu szgurantd faptele noui, fzind,legate prin insds natura
cu ele, cu un cuvdnt particularitatea teorulor adevdrate este fe-
cunditatea lor.
La 52 am, in deplind putere a spiritului, parlamentul ii acorda
o rents viagera de 12 000 franca, insa aceasta nu 1-a Indemnat la
repaus, ci din contra la o activitate si mai mare. Dar, in acelas
tamp, a fost batut la alegerile pentru Senat, unde Isi pusese
candidatura. Spune, in apelul ca."tre alegaton : qIn secolul nostru,
stzinta este sufletul prospenteitn natzumlor si sursa de magi a
orzcdrui progres. Neapdrat cd pohtica, cu obositoarele sale discu-
tiuni zzlnice, pare a fz conducdtorul nostru. Aparenta desartd!
Aceetz ce ne conduce nu sunt decdt coteva descoperirz chintz /ice
si aplzcarea lor.
(Pentru ce Franta a invins Europa intreagd in 1792? Pentru
cd stiznta a procurat pdrintzlor nostrz nulloacele materzale pentru
a invznge. i adauga: qPofteascd oameniz cari nu fac decdt po-
litzcd, de a aiunge acolo prin pohtica lor.
S'a consolat auzind cum ministrul Instructiunn declarase
ca in curand vom vedea Facultatea de Medicina reconstruita
si College de France Inzestrat cu noui laboratoare. Din nou
Pasteur pronunta strigatul sau de lupta Laboremus.
0 serie de regiuni din cele mai fertile au fost Incercate de
carbune. In Beauce 2o% din of au murit. Un singur judet
avea pierderi de peste soo.000 franc]. anual
Deja in anul 1848 un veterinar german, Pollender, a des-
copent in sangele animalelor carbonoase bacilul si in 185o,
Davaine si Roger le-a gasit din nou, insa numai in 1863 Davaine
a injectat sange carbonos la lepure, reproducand boala. Dar mai
tarziu alti autori n'au putut reproduce acest fapt. Koch, la
1876, a studiat bacilli si a gasit sporii lor. Dansul a reprodus
boala la cobai si iepuri de casa. Pasteur a cultivat, asemenea,
bacilul si a descopent pe langa dansul si vibrionul septic,
microb anaerob, can se desvolta repede dupa moarte, produ-

www.digibuc.ro
21 PASTEUR 21

cand substante toxice, omorind animalele injectate. Acest microb


era acela care omorise animalele injectate cu sange carbonos luat
dela animale in putrefactie si unde apoi nu s'a gasit bacteridia
carbunelui. In acelas timp Pasteur recunoaste rezistenta mare
a sporilor. Arata ca daca gaina e refractara pentru carbune,
aceasta tine la temperatura sa ridicata si daca broasca e refrac-
tara, aceasta de temperatura sa prea Joasa. Dace punem pi-
cioarele ganui in apa rece, ea moare de carbune asemenea
broasca infectata cu carbune daca o tinem in apa calda.
Arata ca sporn carbunelui amestecati cu pamant s,i incalziti
la 90 gr., tinuti mai mult timp la fig si apoi injectati la cobai,
pot produce carbunele.
Arata ca in furuncul se gasesc intotdeauna niste coci parti-
cular' producand puroiu, in febra puerpurala care face ravagii
in maternitatile dela Paris, printre 153o facers erau 310 morti ;
gaseste un microb in lantun, producand septicemie, cauza febrei
puerpurale. Intr'o sedinfa a Academies de Medicine, unul
dintre colegii sal discuta despre cauzele boalei, and Pasteur,
dela locul sau, i1 intrerupse : ((ceeace produce febra puerpurall
nu este ce credetz d-voastrd, este medicul si ayutorzz sda, can
transportd microbul boalei dela o bolnavd la femei sdndtoase*.
cum oratorul raspunde ca Pasteur n'o sa gaseasca niciodata acest
microb, Pasteur se repede la table si deseneaza streptococul, spu-
nand : Tata figura sa. Stupefiatiune generals Deja mai inainte,
gratie descoperirii lui Lister in maternitatile din Holanda, din Ger-
mania, din Austria, Rusia, etc., febra puerperala a fost preve-
nita prin metoda antiseptics prin acid fenic si sublimat. Pasteur,
vizitand maternitatea din Paris, putea sa demonstreze luand
o picatura de sange dela degetul bolnavelor, prezenta strep-
tococului, apoi vazand murdaria rufariei, indica sterilizarea ei
si toate precautiumle de antisepsie la facere, si in urma ei.
Microbul furunculului si al febrei puerpurale erau gasiti, cel din
urma combatut cu succes prin metoda antiseptics preventive.
Inca, Laboremus ! spunea Pasteur.
0 boala devastatoare a gamilor si a altor pasari, cu diaree
si o mare mortalitate numita Cholera pasdrilor, caeca dispe-
rarea cultivatorilor si a menagerelor. Moritz a gasit in aceasta
boala niste granulptiuni, erau poate microbii boalei. Perroncito

www.digibuc.ro
22 DR V BABE$ 22

a descris ci desenat Microbul sub forma de puncte mici.


Pasteur a gasit in sangele si in dejectiumle cholerii mase mare
de aceste puncte duble. Examinandu-le insa si eu cu micro,'-
copul perfectionat am constatat ca intre die sunt mici bastonose,
can la extremitatea for purtau acele puncte mai lucide sau mai
bine colorate cu colori de anilin5. si cari deci singuri au fost va-
zute. Le-am aratat lui Pasteur, care, desi la inceput credea ca
este un alt microb, s'a convins repede ca microhul boalei nu
este un micrococ, ci un bacil particular cu puncte inchise la
extremitati. Astazi microbul este numit Pasteurela. i iepurele
de casa e sensibil pentru acest microb, care se cultiva usor pe
bulion de gaina. Introducand in Franca metodele de culturA
ale lui Koch, 1-am cultivat pe gelatina. Pasteur a mai aratat ca
cobaii, la locul de injeciie, capata o ulceratie dar raman in vieatia,
infectand insa curtea unde se gasesc, producand tot mereu
boala si moartea la gaini.
In acelas timp Pasteur gasise si un vaccin in contra boalei.
Expunand culturile la aer si la soare, peste cateva saptamani
cultura injectata in muschiul pieptului produce boala, dar nu
moartea ci gama ramane refractara in contra boalei ; Mai con-
stata ca o cultura deja atenuata transplantata pe acelas mediu,
crestea tot cu acelas grad de atenuare. Astfel s'au produs serif
de vaccin gradat, care intarise imunitatea. Era regretabil ca
aceasta metoda nu era infailibila ci mureau destule gaini vac-
cinate. Cu toate acestea, metoda a dat roade, mai cu seamy
cand s'a combinat si cu injectiunea serului animalelor imu-
nizate (serovaccinatiunea, descoperita de mine).
In legatura cu aceasta prima vaccmatiune microbiana, Tous-
saint a incercat, la *coala Veterinary din Toulouse, vaccznarea
impotrzvo cdrbunelui prin sdngele din animale carbonoase, pe care
1-a defibrinat ci filtrat prin mai multe straturi de hartie de filtru,
rezultatul fund nesigur, a ajuns la atenuare prin temperature
de 55 gr. Rezultatul, era bun insa intr'o expenenta facuta la
Alfort a pierdut printre 200 of vaccinate, 34, altele s'au imbol-
na'vit dar s'au restabilit si au ramas imunizate. Toussaint, in
fine, a perfectionat metoda sa, inlocuind caldura cu tratarea
sangelui cu acid fenic. Neaparat ca nici aceasta metoda nu era
ireprosabila si metoda lui Pasteur de a atenua virusul in culturi

www.digibuc.ro
23 PASTEUR 23

pure in care a impiedicat formarea sporilor, era mult mai avan-


-tagioasa, insa si lui Pasteur i s'au intamplat insuccese, ass
incat Bouley nu fa'ra dreptate acuza pe Pasteur de prea mare
severitate fats de Toussaint.
Pasteur din cauza atacurilor nejustificate continue devine din
ce in ce mai violent, cote odatd depeiseste limitele, astfel ca a
fost provocat la duel de octogenarul Guerin, binemeritat prin
luptele sale pentru recunoasterea naturii microbiene a infectiunii
plagilor, dupa ce a fost luat de dansul in ras pentru ipoteza
sa despre vaccin animal. Pasteur regrets incidentul, a retras
cuvintele sale din buletin si declara presedintelui cal n'a avut
intentiunea de a bless pe cOleg-ul sau.
Pasteur constata ca bacteridia carbonoasa pe bulion de gains
nu creste decat pans la 45 gr. La 42 gr. creste, dar nu mai pro-
duce sport. Aceste culture se mai atenuiaza, fund abandonate
opt zile, atunci din 10 01 injectate nu mai mor decat 4-5;
dupa iz zile, nu mai moare rid un animal. Aceasta atenuare
nu persists insa, caci trecand dela un animal la altul de aceeas
specie isi recapata virulenta originara. Pasteur faces deci 3
-vaccinatiuni pentru a preveni carbanele, una cu vaccin care nu
mai omoara oile, celelalte can produc boala, dar nu
moartea.
Era ca la o serbare nationals cand Pasteur declarase ca va
lua 5o oi, jumatatea o ova vaccina de doua on in 12 zile, si apoi
25 01 nevaccmate si cele vaccinate au fost infectate cu carbune
virulent. Pasteur prezise ea cele vaccinate vor ramane in vieata,
cele nevaccinate vor muri toate. S'au mai adaugat 10 vac', 5
pentru vaccinat si 5 pentru control ; apoi s'a dispus ca 2 animale
moarte de dalac sa fie Ingropate Intr'un loc izolat si deasupra for
sa pasca oile, in anul viitor, pe cand alte oi vor paste pe un loc
uncle n'au fost Ingropate animale cazute de carbune. Lai Iunie
oile capata a 3-a injectie de vaccin forte. Colin, cel mai inra-
dacinat adversar al lug Pasteur, era de fata, controlase once
miscare a lui Pasteur pentru a nu fi inselat. Asta data injectiunea
fu urmata de o febra destul de inalta. Pasteur se speriase, insa
animalele aveau apetit. Cele nevaccinate, din contra, deveneau
din ce in ce mai bolnave, seara murisera deja 3, a doua zi cele
vaccinate aveau Inca febra. Pasteur nu dormise noaptea, dar a

www.digibuc.ro
24 DR V BABE$ 24

3-a zi febra a disparut si toate cele io of vaccinate erau sana-


toase, pe cand cele nevaccinate au murit.
Aceasta experienta era decisiva, toti veterinarii au devenit
apostolic lui Pasteur si in toata Franca era o explozie de entu-
ziasm. Cultul pe care II inspirase Pasteur elevilor sai a deve-
nit cultul natiunii franceze.
Presedintele Republicez ii oferd marele cordon al legiuntz de
onoare, Pasteur primege cu conditzunea insd ca .,sz colaboratorii
sell Roux Si Chamberland sd fie decoratz.
Vaccmatiunea carbonoasa a luat o Intindere mare nu numai
in Franta, dar in toate tarile Europene. In Franca statisticile
din anul 1882 au ramas foarte favorabile in judetul Eure et
Loire, oile vaccinate erau 79.392, dar pe cand mai inainte mor-
tahtatea de carbune era de 9%, la cei vaccinate nu era decat
de 'oh. Printre 4 562 bovidee vaccinate, n'au murit de carbune
decat II, in loc de peste 30o animale, care ar fi murit, daca fa-
maneau nevaccinate. In strainatate, rezultatele nu erau atat
de favorabile. La Turin se semnaleaza un mare insucces si
asemenea si in Rusia, unde chiar vaccinul a produs pierderi
man. Cu toate acestea, vaccinatiunile anticarbonoase au pro-
dus, in Franca, o mare amehorare.
Iar intervene o alts chestiune. Un medic cazand bolnav de febra
tifoida in Germania, a fost tratat cu bai reci dupa Brand si
intorcandu-se in Franca, recomanda acest procedeu in Academia
de Medicina, presimtind ca se va gasi si aici un microb. Dar la
aceasta data bacilul febrei tifoide a fost deja descopent, insa
Pasteur nu a recunoscut Inca bacilul lui Ebert, pe care i 1-am
demonstrat in culturi si tesuturi. Asemenea nu recunostea in-
dreptatirea de a vorbi de bacilul difteriei in culturile pe can
i le-am dat Numai grave colaboratonlor sal a fost experimentat
bacilul lui Loffler si recunoscut, ca Intrunind conditiunile pen-
tru a putea fi privit ca microbul boalei.
Pasteur afland de o board omoritoare printre porch tineri
si de rassa, numita rouget, o studiaza, gasind inainte de toate
microbul boalei. In acelas Limp &este si modul de a
atenua microbul prin care ajunge de a prepara un vac-
cin in contra boalei. Insa rezultatele lasau de dorit. Asi-
stentul lui Koch, Loffler, exammand culturile si vaccinul

www.digibuc.ro
25 PASTEUR 25

lui Pasteur, afirmase ca cultunle contineau 2 feluri de


microbe, bacilul rougetului si un bacil mic, semanand cu
o pasteureloza. Loftier, izoland cei doi bacili, arata ca numai
bacilul subtire produce rougetul, pe child pasteureloza izolata
din amestec produce o alts boala a porcilor numita septicemia
porcilor, producand asemenea epidemic grave la porci. Pasteur
avea deci probabil a face cu o epizootie, constituind o asociatiune
microbiena Intre microbul rougetului si al septicemiei. In acelas
an, Roux mi-a aratat o fotografie frumoasa a unei culturi pure
a bacilului rougetului. Probabil Ca existau in acelas tamp cazuri
produse numai de bacilul pur, rata urma de pasteurela si alte
asociate vazute d?, Loffler. In tot cazul, Pasteur a descoperit
microbul rougetului si modul de a-1 transforms in vaccin
La Academia de Medicina, atacurile veninoase ale lui
Peter si altora continua, pe cand Franta si toga Europa it sarba-
toreste ca unul din cei de frunte savanti. Insa Peter tot mereu se
leaga de faptul cd Pasteur nu e medic, cz numai chimzst si declard:
#N'am ce face cu un spirit de chzmist, de fzzician sau de fiszolog
in medzcznd si ce-mi pasd de descoperirea unui nou mzcrob patogen?
Nu este deceit un microb mai mult, si n'are ce sa caute in corn-
baterea boalelor, evita insa Intotdeauna de a primi invitatiunea
lui Pasteur s faca o ancheta amanuntita a lucrarilor sale.
Infine, Pasteur apara stnnta sa pornita dela chimie zicand :
(4,51tzzlele profits toate prin imprumutdrile reciproce, si fiecare
contact nou este marcat de un nou progres.
Omagule aduse aproape zilnic lui Pasteur de lumea intreaga
1-au consolat pentru atata inclaratnicie, ridzcarea recompensei
natzonale la 25.000 franci anual, ovatium oriunde s'a aratat la
congrese, distinctium acordate orasului natal, piaci de memo -
riare, statue ; dar nisi una nu -1 misch mai mult decat omagnil
adus chiar de catre savantu Germane, dupa ce Pasteur, in urma
barbariilor si abuzunlor in timpul rasboiului, a tnmis indarat di-
ploma de doctor in medicina acordata de Universitatea din Bonn,
cu o scrisoare prin care isi exprima toata indignarea in contra for.
Daca s'ar fi dat savartilor cea mai mica influenta in des-
tinele natiunilor, nu ma indoesc ca cele mai man nenorociri
can bantuie omenirea civilizata cum era rasboiul mondial ar
fi putut sa fie evitate.

www.digibuc.ro
26 DR V BABES 26

La congresul international din Kopenhaga, unde arata me-


toda sa de vaccinare in contra turbarii, Pasteur a fost si mai
sarbatorit ca nimine inaintea lui.
7. TURBAREA.
In 10 Decemvrie 188o, Dr. Lannelongue rugs pe Pasteur
de a vedea un copil de 5 ani atins de turbare, care chiar
atunci intrase in serviciul sau. Acesta fu primul caz de
turbare vazut de ilustrul savant si care-1 impresionase ass de
profund incat decise sa-si puns toata stnnta si toata forta de
vointa pentru a gasi prevenirea si vindecarea boalei Inainte
de toate, Pasteur s'a ocupat dela 188o cu turbarea cainilor;
CLIO." microbul turbarii plecand dela saliva acestui copil, ba-
zandu-se pe principiul pe care el it anunta astfel: In cerce-
tdrile pe cari eu le urnidresc de mai multi ani in ceeace priveste
maladule transmiszbzle, princzpala mea preocupatzune este de a
descoperi acele dzntre muladti cari se pot conszdera ca deter-
minate de prezenta de organzsme microscopice sz de a furniza
o demonstratiune de neinleiturat. Deci, toatd atentiunea noastrd
whittle s'o avem asupra stdru lichzdelor in timpul yield si dupd
moarte# Gasind in saliva copilului turbat un microb parti-
cular, Pasteur incepu sa-1 studieze. Acest studiu fu ass de bine
facut, incat mai tarziu fu foarte usor de a-1 identifick nu cu
microbul turbarii, ci cu un alt microb, cu pneumococul descris
mai tarziu de Talamon si de Fraenkel. In curand Pasteur pa-
rasi aceasta cale si intreprinse studiul experimental al turbarii.
Pasteur, in studiile sale despre turbare, fu mult ajutat si
incurajat de Fallieres, pe atunci ministru al Instructiunii,
de catre colegu sai dela Academia de stiinte si de medicina :
Beclard, P. Bert, Bouley, Aimerand, Villemin, Vulpian, tot
asemenea si de tanara generatiune a lui Bouchard, Brouardel,
Cornil, Nocard, Galtier, etc. In mod constant, el fu asistat in
cercetarile sale de Roux, Chamberland, A. Marie, Viola, etc.
De atunci se manifests din ce in ce mai mult tendinta prac-
tical a studiilor sale. Inteadevar, Pasteur declara pe fats ca
voia sa-si indrepte cercetarile sale in turbare, exclusiv catre re-
zultate aplicabile in practica, lasand la o parte chestiunile pur
stiintifice. In timpul relatiunilor mele personale cu Pasteur,

www.digibuc.ro
27 PASTEUR 27

eu am cautat s patrund motivele cari condusesera pe ilustrul


savant ca sa se ocupe cu atata indarjire de turbare, si am ramas
convins a Pasteur a fost calluzit nu de interesul cercetarii,
ci de sentimentele sale umanitare si de mila mare ce o aveh
fall de cei ce sufereau si mai ales pentru cei atinsi de aceasta
teribila maladie.
Lister fusese, dealtfel, indem.nat de acelas mobil catre studiul
antisepsiei: el insus mi-a marturisit-o.
Toata puterea inteligentei si a munch indarjite a lui Pasteur
n'a fost push' in miscare decat pentru a urma aceasta formida-
bila impulsiune a sentimentului ; altfel de mult s'ar fi descu-
rajat in urma insucceselor dela inceput si a atacunlor violente
ale adversarilor sai.
Studiul turbani fusese reluat din punctul de vedere critic
si experimental, putin tamp inaintea primelor cercetari
ale lui Pasteur. Citam lucrarile lui Bouley si ale lui
Brouardel, discutiunile asupra turbani la Academia de Medi-
cina si lucrarile lui Galtier, care demonstrase : r) transmisi-
bilitatea turbani dela came la iepure si dela iepure la iepure;
z) posibilitatea imunizani berbecilor si a caprelor prin injec-
tiune de virus rabic in sange. Galtier dejh rezolvise in prin-
cipiu deci, chestiunile cele mai importante in ceeace pri-
veste reproductiunea in serie a maladiei si a posibilitatii
unei vaccinatiuni antirabice. Pe de aka parte, anatomo-pato-
logistii vazuserh." dejh leziunile particulare ale centrilor nervosi
in turbare. Cercetarile lui Duboue si ale lui Brown-Sequard adu-
sera o baza fiziologica soh& teoriilor propagatiunii rabice in
sistemul nervos si localizarii cerebrale si medulare si lucrarile
lui Paul Bert asupra virulentei salivei, preparasera cerceta-
rile lui Pasteur.
Descoperirea lui Pasteur este totus una din manifestatiumle
cele mai admirabile ale spiritului uman, de oarece cercetarile
anterioare erau amestecate ash de mult cu date gresite, incat a
trebuit un experimentator de prim ordin, armat de o logica
si de o critics neinduplecata, un muncitor indarjit plin de in-
tuitii generale si extraordinar de constiincios, pentru ca sa
faca sa tasneasca adevarul din acest haos si lumina din aceasta
obscuritate.

www.digibuc.ro
28 DR V BABES 28

Pasteur n'avh de luptat numai contra ideilor si opiniunilor


anterioare ; lucrarile sale proprii incontinuu erau intunecate
de rataciri, de observatium si interpretari gresite chiar ale lui,
cari puteau sa-i compromita opera inceputa.
El insus scuza insuficienta primelor sale lucrari prin cuvin-
tele lui Lavoisier Nu s'ar mai du nimic pubhcului, dacd ai vrea
sd atingi capdtul drumuluz care conduce la resultatul defzmtiv
,,si care m se prezintd in mod succeszv si care ar pima cd se
lungeste pe mdsurd ce se inaznteazd ca so-1 strdbatz. Pasteur
considers comunicarile sale ca motivate, pe de o parte
fund foarte sugestive, iar pe de aka parte deschizand
puncte noui de vedere si incitand la noui cercetari. Spiritul
critic al lui Pasteur trebuia deci, nu numai sa inregistreze re-
zultatele experimentale, ci Inca, prin mijlocul unor noui st
foarte numeroase experiente, sa deosebeasca paiul de grau si
sa recunoasca totdeauna care era rezultatul esential al expe-
nentelor sale. Pasteur stia totdeauna sa se opreasca la un mo-
ment dat pentru a se onent a si pentru ca A. ajunga sa re-
zolve principalele chestiuni practice
El insus spuse ca. : omul de stuntd nu dispretueste nimic din
ceeace el poate sd descopere in cdmpul gimlet pure, dar multzmea, pe
care numaz idea turbdrzz o ingrozeste, cere alt lucru decdt curio-
zitdti stizntzfice. Dar tot ceeace Pasteur lasase la o parte, nu
era o sgura fara valoare. Din contra, in primele sale comuni-
can se gasesc o cantitate de date stiintifice fertile. Pasteur nu
le lu a in consideratmne, de oarece in acel moment nu lasau sa
se intrevada aplicatiunea for practica imediata.
Prima comunicare a lui Pasteur la Academia de Stunte,
putea dela sa pule in pericol toata munca sa ulterioara. Gasise
in saliva unui copal mort de turbare, un microb pe care-1 privise
ca hind acela al turbani, insa era microbul despre care s'a do-
vedit mai farm a era microbul pneumoniei. Intr'o comunicare
ulterioara, Pasteur cauta Inca si totdeauna microbul turbarii si
crede a-I fi descoperit sub forma de midi granulatium colorabile
prin colori de anilina si can se pot gasi in substanta nervoasa si
chiar in sange ; el sustine ea bazandu-se pe prezenta lor, poate
distinge si tesutul nervos, provenit dela un animal turbat Pasteur
se exprima in acest timp cu precautiune si rasa infine la o

www.digibuc.ro
29 PASTEUR 29

parte aceste constatari putin sigure, pentru a se sprijini pe alte


fapte cari permiteau un rezultat mult mai sigur. Cel mai im-
portant fapt fu mai intam confirmarea afirmarii lui Rossi,
care sustinea ca injectiunea subcutanata de substanta ner-
voasa produce ate data. turbarea. In urma acestor rezul-
tate turbarea devine deodata o maladie ce se poate experi-
ment cu preciziune in loc de a ramanea o maladie miste-
noasa si deabia marnabila; ea devine astfel accesibila la
toate experimental-11e. Pasteur considers de acum inainte
sistemul nervos central al animalelor turbate, ca o cultura
de virus rabic, producand aproape totdeauna maladia. Intr'o
noua comunicare din II Decemvrie 1882, Pasteur comu-
nica metoda pe care el o intrebuinteaza pentru a inocula
turbarea chiar la suprafata creierului, procedeu care ii
da totdeauna rezultate sigure. El constata identitatea etio-
logica a diferitelor forme de turbare, mai ales a turban'
omului si a animalelor ; arata conservabilitatea substantei vi-
rulente deja -vazuta anterior de Galtier : anunta reproducerea
turbarii prin inoculatiunea virusului in calea sanguina, pro-
vocand astfel turbarea muta paralitica, in acest gen de inocu-
latiune maduva spinarn fund prima atinsa. Punctul esential
al acestei comunican rezida in afirmatiunea ca animalele cari
nu devin bolnave in urma unei injectiunt de substanta ner-
voasa, nu obtin imunitatea, in timp ce acelea cari, in urma
inoculatiunn, prezinta un inceput de turbare si apoi se resta-
bilesc, sunt prezervate contra unei infectium ulterioare. Pasteur
arata insfarsit ca cainn, dupa ce au prezintat primele simptome,
pot s pars sanatosi timp de luni intregi si s sucombe, in
sfarsit, de turbare. Din aceasta munca, care rezuma mai mult
de zoo experiente de inoculatiuni la calm, Pasteur conchide
ca, urmand metodele sale, se va putea gasi mijlocul de a putea
vaccina cainii contra turbarii.
Intr'o alts comunicare, din 25 Februarie 1884, Pasteur arata
ca, de fapt, se ajunge a se imuniza caimi contra turbarii, ino-
culand substanta nervoasa de diferite virulente. El insists
asupra posibilitatii de a preveni izbucnirea turbarii chiar la
oameni muscati, printr'un procedeu asema'nator in timpul
lunges perioade de incubatie a maladiei. In aceasta comunicare,

www.digibuc.ro
3o DR V BABES 3o

se gasesc Inca date laterale, in ceeace priveste rezultatul ino-


culatiunilor prin cale sanguina, dar cari n'au fost confirmate
de experimentatorii ulteriori. Pasteur face constatarea, foarte
importanta din punct de vedere practic, ca virusul rabic
poate sa fie slabit sau intarit prin trecerea sa pe diferite specii
de animale. El stabileste Inca, in aceasta comunicare, ca, la
gaina, turbarea poate O. apara de mai multe on si sa se termine
fie prin vindecare, fie prin moarte. Afirmatiunile anterioare
asupra posibilitatu unei transmisiuni de turbare dela mama
la foetus, sunt respinse de Pasteur prin numeroase experience.
0 alta aquizitie importanta fu marirea si atenuarea virusului :
preparatia (cvirusului fix sau de pasagiu. Il obtinii prin treceri
succesive de virus introdus prin trepanatie la numerosi iepuri,
dupa care turbarea apare la aceste animale deja a 7-a sau a 8-a
zi. Pasteur declara Infine de a fi putut face pe caini refractari
fata de boala, prin inoculatiuni de virus atenuat.
El ceriz dela Ministerul de Instructiune publica instituireaunei
comisiuni, pentru a arata Inaintea ei ea este in stare de a imuniza
caini contra turbarii. A luat 20 caini refractari si 20 caini netra-
tati destinati ca sa fie infectati prin muscatura de caini turbati;
un alt grup de animale imunizate fu infectat prin trepanatie
cu virus de strada. Caine imunizati trebuiau sa ramana vii,
in timp ce cainii neimunizati trebuiau sa moara de turbare.
Pasteur imuniza atunci cainii, injectandu-le virus de dine
atenuat prin mai multe treceri la maimuta. Inoculand la caini
mai intam virusul cel mai atenuat, apoi un virus mai forte
si la sfarsit un virus fix, acesti caini castigau un grad foarte
ridicat de imunitate.
La congresul international de medicina din Copenhaga, in
17 August 1884, Pasteur expuse sistemul sau de vaccinatiune
antirabica, precum si cercetarile unei comisiuni stiintifice corn-
pusa din Bcleard, Paul Bert, Bouley, A. Aimerand, Villemin
si Vulpian careia ii demonstrase posibilitatea de a imuniza
cainii contra turbarii prin metoda pe care el o indicase.
Primul raport al comisiuni oficiale constata, inteadevar, ca
la 23 caini refractari nici unul n'a luat turbarea dupa ce fusesera
muscati de caini turbati, in timp ce, la cei neimunizati si rnuscati,
turbarea se declara pans dupa 2 luni, Intr'o proportie de 66%.

www.digibuc.ro
31 PASTEUR 31

Al 2-lea raport constata starea refractara la turbare a cairulor


operati chiar de cornisiune. Regret ca. n'am Ow date precise
in ceeace pnveste rezultatele acestor ultime experiente.
In 26 Octomvrie 1885, Pasteur, criticand el insus rezultatele
pe can le obtinuse la caini, expune cercetarile intreprinse
pentru a preveni turbarea la oamenii muscati de arumale tur-
bate. Un singur succes in aceasta directiune putea sa fie util
umanitatii. Imunitatea nu putea sa fie provocata prin injectiuni
de virus diluat si, pe de alts parte, metoda primitive a trecerii
virusului prin maimuta, era prea costisitoare si prea complicate.
Pasteur modifica atunci procedeul sau, inlocuindu-1 prin uscarea
ma'duvilor de iepuri om,orati prin virus fix. Aceasta metoda
permitea sa obtina cu maduve la diferite grade de desicatiune,
o serie de materiale graduat atenuate, cu care rensia O. vacci-
neze cainii muscati. Pentru aceasta trebuia O. se injecteze emul-
sium de maduve, incepand prin cea mai putin virulenta. Cu-
noasterea acestui succes s'a raspandit foarte repede si Pasteur
fu solicitat din toate partile ca sa incerce metoda sa pe oamenii
muscati de caini turbati.
El se decise, infme ca sa aplice vaccinatiunea preventive
(sau de necesitate) la un copil de 9 ani care prezinta nume-
roase plagt profunde. Consulta mai 'inainte pe Vulpian si
Grasncher. El lucre atunci dupe cum zicea: ozu feint' de vii Id
crude nelinistzrb. La primele persoane tratate prin aceasta
metoda, nu se mai declare turbarea.
Dar in curand survenira cazuri de turbare la persoane tra-
tate, mai ales la copiii can fusese muscati la cap si la persoane
muscate de lupi. Cercetarile de control can se faceau in ceeace
priveste experientele lui Pasteur, erau urmate adesea de in-
succese, incat lumea stiintifica incepea s se indoiasca de exac-
titatea faptelor avansate de Pasteur.
Multi am trecura pana in ziva cand Pasteur si elevii sai pu-
tura ca sa arate pe de o parte ca insuccesele vaccinatiumlor
nu erau datorite unei turban de laborator, adica substantei
injectate la cei muscati, ci la insuficienta metodei de vaccina-
tiune, si pe de aka parte ca cercetarile de control nu fusesera
acute destul de minutios. Adversarii lui Pasteur, mai ales
Peter, care combatea natura microbiana a maladiilor infectioase,

www.digibuc.ro
32. DR V BABE$ 32

se bazau pe erori neinsemnate facute de Pasteur. Acesti critici


furs respinsi prin perfectionarea metodei. Pasteur inaugura
atunci dratamentul sau intensive, dupa care persoanele muscate
erau supuse la un tratament variabil, dupa gravitates plagilor
Inteadevar, la aces can prezentau plagi grave, mai ales la cap
si produse de lupi, se faces in fiecare zi 5 pans la 6 injectium
cu virus din ce in ce mai tare s" dupa 2 sau 3 zile se injecta
virusul uscat numai timp de o zi, sau chiar virusul cu totul
proaspat Se maria astfel cantitatea de substanta nervoasa in-
jectata , bolnavii primeau in mai multe reprize (5 sau 6 dati)
seria completa de maduve uscate. Se ajunse astfel sa se salveze
mai multi chiar din cei mai gray muscati
Statisticele care, inaintea vaccmatiunii lui Pasteur, aratau
5 pang la 25% cazuri mortale dupa muscatura de caini turbati,
dupa aplicatiunea metodei intensive in mainile lui Pasteur si
in celelalte institute antirabice, aratara in urma o mortalitate
de i pans la 1,5%.
Pans la 12 Apnlie 1886, Pasteur tratase 688 persoane, cu un
singur insucces la un copil gray muscat In acest timp, din I()
Rusi gray muscat" de un lup turbat, 3 munra, cu tot tratamentul
Gratie lucrarilor lui Pasteur, problema luptei contra turban'
era aproape rezolvita in principal, dar in mod incomplet.
Inteadevar, in Wile unde existau masuri severe contra turbani
cainelui, dar unde nu se aplica Inca vaccinatiunea antirabica,
in Germania de exemplu, turbarea Ikea mai putine victime
ca in Franca, unde se aplica vaccinatia lui Pasteur.
Aceasta inferioritate a Frantei, cu tot tratamentul antirabic,
depindea in primul rand de insuficienta si de neexecutiunea
masunlor de politie sanitara, si in al douilea rand de imperfec-
tiunea necesara a tratamentului pasteunan Inoculatiunea tre-
buie sa fie fa'cuta ca on si ce vaccinatiune cu o substanta vi-
rulenta atenuata, care are nevoie de un oarecare timp pentru
a putea s lucreze ; inteadevar, pentru turbarea cainelui tre-
buiesc 14 zile aproximativ pentru ca organismul s fie pre-
parat prin vaccinatiune ca sa paralizeze virusul introdus prin
muscatura.
La om trebuie numarat Inca timpul care s'a scurs intre
muscatura si inceputul vaccinatmnii, apoi acela care s'a scurs

www.digibuc.ro
33 PASTEUR 33

intre inceputul vaccinatiunii si introducerea substantelor vi-


rulente mai active. Eva luand acest timp intre 20-25 de zile in
mijlociu, nu se pot salva prin vaccinatiune pasteuriana decat
singurele cazuri unde turbarea nu se declara decat dupa a 20-a
zi, care urmeaza muscatura. Dar statistics ne arata ca, in multe
cazuri, mai ales la copii, si in urma plagilor profunde ale ca-
pului, turbarea se declara mai degraba decat dupa 20 zile dupa
muscatura. In aceste cazuri, vaccinatiunea lui Pasteur ramane
deci, neaparat, fail putere. Pentru a lupta contra acestui incon-
venient, care exists mai ales pentru persoanele muscate de lupi
turbati si can sucomba cu toate vaccinatiunile cele mai forte
sr cele mai masive, can pentru cazuri ordinare au redus insuccesele
sub i %, trebuiau cautate alte car si alte mijloace pe can le-am gasit
mai tarziu la not in tars si care au redus mortalitatea la i la mie.
Considerand toate aceste greutati, can dela inceput ar
fi descurajat pe once alt experimentator, trebuie sa se ad-
mire increderea, tenacitatea si, mai ales metoda lui Pasteur,
care, gratie multiplicitatii expenentelor sale si a ideilor sale,
reusi ca s indeparteze eronle sau sa le faca neghjabile.
Daca Pasteur s'ar fi angajat si indarjrt intr'o cale trasa dinainte,
niciodata n'ar fr dus-o la capat.
Ceeace ar fi putut compromite mai mult rezultatul final al
lucrarilor, era increderea exagerata pe care o punea Pasteur
in datele statistice. Noi am constatat ca datele anterioare trata-
mentului lui Pasteur au dat totdeauna cifre exagerate de moil',
dupa muscatura.
In fata primelor rezultate obtinute la carne si la om si mai
ales in fata reactiumi care se produse dupa primul entuziasm,
a trebuit toata tenacitatea sr toata convingerea lui Pasteur,
pentru a nu se descuraja.
In acest timp, atins de un nou atac de apoplexie cu paralizia
limbei, el trebui sa-si lase opera sa neterminata ; tratamentul
preventiv nu era Inca infailibil sr turbarea declarata nu-si ga-
me remediul sau. Deabia astazi tratamentul preventiv a ajuns
sa fie mult perfectionat. Aceasta perfectionare s'a lasat O. fie
asteptata de multa vreme, din cauza acelorasi erori contra
carora Pasteur a trebuit s lupte tot mereu, anume statisticele
eronate si deci un prea mare optimism in felul de a pnvi succe-
3 4 R, Memorule Sec(wf ,Ftunkftee. - Sena III, Tom 1

www.digibuc.ro
34 DR V BABES 34

sele si insuccesele tratamentului. Si institutele celelalte antirabice


s'au multumit cu succese mai mult sau mai putin incomplete.
In intereseul umanitatii, am trebuit in acest timp s renunt
la tratamentul traditional si s taut o metoda mai sigura. Sunt
convins ca Pasteur el insus ar fi vazut cu ochi mai favorabili
perfectionarea metodei sale, decat o stagnare in evolutia pro-
cedeului sail. Nu ma indoesc ca fare imbolnavirea sa, sur-
venitg tocmai in mijlocul studiilor sale, dinsul ar fi gasit
perfectionarea definitive a metodei.
Cu descoperirea mareata a tratamentului preventiv al tur-
ban', se terming seria epocalelor sale descoperiri.
Printre rezultatele obtinute in urma, mentionam crearea List-
tutului Pasteur. La sarbatorirea deschiderii institutului a venit
Presedintele Republicei, Carnot, si din toate partile elevii si
admiratorii marelui savant, Pasteur insa intrase, in institutul
sau, din nenorocire, hind deja bolnay. Cu toate acestea in
cuvantarea sa adreseaza cuvinte de our elevilor sai, spunand
intre altele : Pdstrati entuziasmul dela prima ore scumpzlor
met colaboratori, dar asoczati ca companion inseparabil con-
trolul sever, nu afirmatz nintic ce nu puteg dove& in mod simplu
sz decisiv. SO aveti cultul spiritului critic. Ford dinsul toate
sunt subrede. Dinsul are totdeauna ultimul cuviint. Cer dela
voz aceea ce este mai greu pentru un znventator, adtcd, and
crezeind cd ati descoperit un fapt Stiznpfic, avand febra, de al
anunta repede trebuie sd va fortatz a va combate zzle si poate ani
intregi piind ce veti ft epuizat toate hipotezele contrarii atunci
insd veti strnti una din cele mai mari bucurii ce poate resinzti
sufletul omenesc si gandul ca ati contribuit la onoarea tdrei
voastre va mdri incd fericirea voastroc Puterea sa era sfara-
m.ata, nu mai putea sa vorbeasca bine din cauza paraliziei
limbei, neregularitatea functiunii inimei si rinichilor si con-
secintele for 1-au fortat sa mearga la Bordighiena in Riviera
itahana, unde s'a restabilit putin. Totus, cand 1-am vazut
ultima data cu ocazia Congresului international de higiena,
din 1889, dela Paris, cu ocaziunea vizitarii institutului de catre
membrii congresului 1-am intalnit ratacind schiopatand
prin coridoarele institutului si plangandu-mi-se ca nu-1 lass
sa salute si el pe oaspetii institutului.

www.digibuc.ro
35 PASTEUR 35

Inca odata la serbarea jubileului sau de 7o ani Pasteur


se al-Rase in public hind sarbatorit de toata Franta si toti
savantii din lume. Dar in Noemvrie 1894 a avut un atac de
uremie de care nu s'a mai indreptat si la z8 Septemvrie 1895
s'a stins linistit in mijlocul familiei sale.
8. MERITELE NEPERITOARE ALE LUI PASTEUR PENTRU RIDICAREA
ECONOMICA, SANITARA .571. SUFLFTEASCA MONDIALA - EPOCH LUI
PASTEUR
Rezumandu-ma, sunt incredintat ca once om de stiinta ar
trebui sa se inspire de calitatile superioare ale spiritului lui
Pasteur, critic si sever, de metoda sa stransa si pacienta, de anima
sa generoasa si bunA, de entuziasmul sau pentru progresul uma-
nitatii, pentru descoperiri cari conduc la alinarea suferintelor
si de patriotismul ski infocat.
Toate ace ,te calltali impreuna, au condus la sirul neintrenipt
al descoperirilor sale si explica deci secretul succeselor sale
miraculoase prin care a meritat de a fi privit ca mantuitorul
omenirei suferinde.
Trebuie deci ca vieata lui Pasteur sa devie o inalta scoala
pentru toti cari aspira a se devota progresului stiintei si al ome-
nirii. Vieata lui Pasteur le arata ea nu trebuie numai cea mai
inaltA expresiune a muncii neobosite, eforturi supraumane si sa-
crificiul tuturor altor interese, dar mai cu seams un spirit de sa-
crificiu, o renuntare la ambitia de a reusi repede, o rabdare
infinita pentru controlul rezultatelor, riscand chiar pericolul
de a fi intrecut de alto in anuntarea descoperirilor.
Epoca lui Pasteur dureazd incd, precum dureazd adevdrurile
eterne Si invapiturzle luz Hristos. Acura, o sutd de ani dupd
nasterea sa, opera sa strdluceste chiar maz vie decdt in timpul
vietii sale and a fost intunecata prin atatea atacuri si dusmanie.
Aceastd opera giganticd a calmat suferintele oamenilor fi a
asigurat ferzcirea cetdtemlor mai nzult decdt toate secolele tre-
cute, cari au luptat pentru progresul civilizutzunzi.
Metoda lui Pasteur era de a profits imediat de fiecare fapt
nou pentru a deschide orizonturi noui pentru a patrunde in-
tunericul si misterele nature. Astfel gasim inlancuirea logics
intre toate lucrarile sale. Din metoda sa faceau parte si cali-
3.

www.digibuc.ro
36 DR V BABE$ 36

tatile inimii sale bune si generoase, care imediat cauta utili-


tatea practica a descoperirilor sale spre a repara dezastrele
economice can produc mizeria, precum si de a combate boalele
si moartea prin boale infectioase, producatoarele nefericirilor
celor mai man. Sa dam aici un scurt rezumat despre inlan-
tuirea logics a faptelor cari au condus la descoperirile mart ale
lui Pasteur.
Descoperirea disimetriei tartratelor conduce la raportul ei
cu refractiunea lor, iar modificarea acesteia prin actiunea ciu-
percilor asupra lor, la descoperirea modificani structure lor
moleculare prin actiunea unor anume ciuperci. Aceasta modi-
ficare conduce pe Pasteur la notmnea fermentilor vii. Studiul
amanuntit al fermentilor il conduce la convingerea despre spe-
cificitatea lor si deci la descoperirea fermentatimulor vicioase
ale vinului, beret, otetului, laptelui produse de anume micro -
organisme. Printre acestea descopera pe acei cari, netolerand
oxigenul liber, isi procura oxigenul necesar prin descompuneri,
mai cu seams a hidrocarbonatelor, producand fermentatiumle,
adica Anaerobic Aceasta proba de specificitate a fermentatiu-
nilor vicioase sau patologice, it conduc drept la analogia, care
trebuie presupusa intre fermentatiunile vicioase si boalele con-
tagioase si deci la cercetarea microorganismelor cari produc
boalele contagioase.
Inteaceea Oseste si modul de a opri actiunea fermentilor
viciosi prin mmicirea sau slabirea lor, pasteurizare. Gaseste
agentii boalelor contagioase la animale si la om, pebrina, car-
buncle, holera gainilor, rougetul porcilor, septicemia porcina,
septicemille, furunculoza, febra puerperala, etc.
Cu ltiva in mod pur acesti agents si reuseste a atenua cultu-
rile cari devin vaccinuri, descopera deci principiul #ca microbii
atenuati devin vaccinuri.
Abatandu-se dela principiul sau de a nu studia o boala flea
sa fie gasit mai inainte microbul si condus de mila infinita
pentru cei atinsi de turbare, descopera cauza turbani, si tratamen-
tul antirabic fara sa-i fi vazut microbul. Rezultatul practic al ace-
stor descoperiri este imens. Zilnic se salveaza mii de femei, cari
altadata au devenit victimele febrei puerperale, asemenea
zilnic scapa mii de operati si amputati, cari inaintea desco-

www.digibuc.ro
37 PASTEUR 37

peririi lui Pasteur si Lister adica a antisepsiei si asepsiei pia-


gilor, au fost candidati siguri ai mortii.
Regiuni intinse ale Frantei, expuse celei mai mari mizerii
din cauza boalelor viermilor de matase, a boalelor animalelor,
au devenit infloritoare prin descoperirea si combaterea inami-
cului, datonte lui Pasteur, si numarul celor scapati de turbare,
gratie metodei lui Pasteur, se numara cu milioanele,
Cum O. nu ne inchinam cu cea mai profunda recunostinta
si admiratiune inaintea acestui mantuitor al omenirii. Dar
Pasteur este si aceea printre naturalisti, care a accentuat mai
mult raportul intre calitatile savantului, care descopera secre-
tele naturii, si intre calitatile immii, care dau cel mai puternic
impuls pentru cele mai utile descoperiri.
Din aceasta cauza, Pasteur reprezinta pentru noi, natura-
listii, omul providential, care desaproba materialismul crud
si ateismul orb predicat de multi naturalisti, dar care si prin
calitatile sale de spirit si de inima depaseste pe top savantii
contemporani.
La noi in tail, unde Franta si oamenii ci man sunt atat de
iubiti si admirati, cred ca nici un francez, afara de Napoleon
I-iu, nu este cunoscut si admirat ca Pasteur. Romdnia, fund
condusd de o dznastie luminatd Si entuziastd pentru tot ce e
frumos si mdre ;, postreazd un cult religios pentru Pasteur si
prin el pentru tot ce este adevarata stunta positiva si incetul
cu incetul s'a desvoltat la intelectualul roman o schimbare
desavarsita, o mentalitate particulars, al carei simbol este
Pasteur si care inlocueste astazi toate superstitule, dogmele
si credintele oarbe cu care altadata s'au captivat sufletele si
s'a impiedicat gandirea. Astazi, in locul acestora domina la
noi conceptiunea larga in care calitatile spiritului obiectiv,
critic, sunt combinate in mod armonios cu calitatile nobile
ale ininui. Astazi, gratie unui cler instruct si condus de clerul
superior luminat in frunte cu iubitul si veneratul nostru Mitro-
polit Primat, religiunea noastra a devenit crestina in adevaratul
sens al cuvantului, libera si independents de traditiuni funeste,
ea admite deplina libertate a gandirii si este puss in serviciul
civilizatiumi aceea ce Pasteur pune in fruntea operei
sale, and spune:

www.digibuc.ro
38 DR V BABE$ 38

In fiecare din noi sunt 2 oameni, savantul care a fdcut ta-


bula rasa si care, prin observatiuni, experimentatiune Si rati-
onament cautd sa se lichee la cunoasterea naturii, si apoi omul
sensibil, omul de traditie, omul care pldnge copizz sdi cart nu
mai trdiesc Si pe can, din nenorocire, nu are mci o probei cd
ii va revedea, dar crede sz spend aceasta; care nu vrea sa moard
cum moare un vibrion, care 1st spune cd forta care este intr'dnsul
se va transforma. Cele cloud domenzi sunt distincte St vai de
acela care va voi sd incalce unul prin celdlalt.
Astfel Pasteur a gdszt cuvantul fericit, impaciuitor intre
Stiintel credintd, care este in deplin acord cu adevarata con-
.,si
ceptiune crestind.
Clerul nostru a devenit astazi un ajutor inteligent si devo-
tat al sanatatii publice, privind ca misiunea sa supreme de a
propaga principiile adevaratei stmte, de a combate pe baza
stiintei moderne boalele cari sunt cele mai man piedici
pentru regeneratiunea si fericirea natiunii, de a ridica morala
si sentimentul de patriotism si de familie; acestea sunt, tot-
deodata, mijloacele pentru a face ca Romania regenerate sa
produce oameni superiori dupe modelul lui Pasteur.
Deci invatatunle marelui savant au inceput sa patrunda la
noi nu numai in scoala si in familie, dar chiar si in religiune,
care ajutata de stifled, astazi are calitatea de a mangath si de a
salve pe nenorocitii, pe bolnavii, pe desmostenitii soartei.
Opera lui Pasteur ar trebui deci a devind nu numai o Scoalei
inaltd pentru toti cari se devoteazd stiintei, dar are toate insu-
szrile pentru ca sd devie baza pentru religzunea viitorului in
sensul, cuvintelor profunde ale lui Gothe: Cine pose& Stunta
Si arta are si religiune; cine nu le posedd, sd aibd rehgiunec

www.digibuc.ro
FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA
DE
PROFESORUL N. LEON

xechtzta dela 23 Mans 1922

Scopul acestui studiu este de a semnala, pe de o parte spe-


ciile de insecte a caror larve traesc in cadavrele din Romania,
iar pe de alts parte a atrage atentiunea medicilor asupra fo-
loaselor pe care aceste insecte le aduc salubritatii pubhce si
medicmh legale.
Sunt cazuri cand cadavrul nu ofera nici o indicatie, ca sa
se poata preciza momentul and a sucombat, prin numarul
larvelor insa, prin prezenta nimfelor, a speciilor de msecte
precum si a ravagulor pe care le-a facut se poate cu aproximatie
preciza acest moment.
Pentru a urmari regularitatea cu care numeroasele legiuni de
insecte se succed pe un cadavru am experimentat cu cadavre
de pisici, caini, soareci, pasari si pesti.
Dupa cum exists parazite specifice animalelor in vieata, tot
astfel exists o fauna particulars care traeste si se hraneste
din cadavre.
Indata ce un animal inceteaza din vieata, o ceata de alte
animale se abat asupra lui ca sa traeasea si sa se hraneasca din
substanta cadavrului lui. Aceste animale alcatuesc fauna ca-
davrelor.
* * *
Putrezirea cadavrelor se datoreste diferitelor specii de mi-
crobi, iar disparitia for larvelor de insecte si acarieni.
Daca expunem la aer fiber un cadavru de pisica, came ,
pasare, peste sau orice alt animal, ved em ca se aduna la supra-

www.digibuc.ro
2 PROF N LEON 40

fata lui diferite insecte, care-si depun ouale, in orificiile na-


turale. Larvele care ies din oua se introduc in interiorul ca-
davrului si incetul cu incetul it consurna. Acest fapt a facut
pe Lzmzd sa se exprime ca tree muste (Calliphora vomitoria)
pot manch un cadavru de cal tot atat de repede ca un leu.
Ace las lucru se intampla si cu cadavrele inhumate.
Mu lta vreme s'a crezut ca ele sunt mancate de viermi, carora
in antichitate li se zicea Heleophagz, deabia tarziu s'a vazut ca
asa numitu viermi de cadavre nu sunt decat larve de insecte.
Redi pentru prima oara a experimentat cu viermii din cadavre
si a aratat ca ei nu nasc prin generatiune spontanee dupa cum
se credea, ci ca stint larve care proven din ouale depuse de
muste. El a expus la aer mai multe cutii care contineau bucati
de came de cal, bou, capra, magar, leu, tigru, iepure, cartita,
gain.a, vrabie, peste, etc. Aceste carnuri atrageau prin mirosul
for de descompunere diferite muste care veniau si isi depuneau
ouale din care iesiau larvele (viermii sau helcophagti).
Aceleasi carnuri le-a pus apoi in cutii acopente cu panza
de sarma (sled) prin care aerul putea usor patrunde in interior
pentru a determine putrefactmnea, rims-tele insa erau in im-
posibilitate de a putea patrunde sa-si depuna ouale.
Din cauza aceasta carnunle au putrezit toate, fare ca vr'un
vierme sa se desvolte in ele. In unna Orfila in tratatul sau
de exhumatiune 1) a semnalat prezenta diferitelor larve care
traesc in cadavre: <(Stim spune el ca vara in timpul cat
cadavrele sunt expuse la aer, inainte de a fi ingropate, cateva
muste isi depun ouale la suprafata pielei, din care mai tarziu,
in sicriu ies larvele, care dau nastere la alte muste; acestea
dupa ce se iznperechiaza, pot s reproduce sapte sau opt
generatiuni, care pot sa se inmulteasca la infinit. Insectele
care par ca se hranesc de prefermta din cadavre si a caror
oua sunt depuse la suprafata corpului sunt urmatoarele: Musca
tachina, carnaria, domestica, vomitoria, Anthrenus, Der-
mestes, Hister, Necrophorus, Sylpha, Pterus, Imperialis, Oxy-
porus, Lathrobium, Poedurus, Stenus, Tachinus, Alocharia,
Noterus, Scarites, Harpalus, lulus lepissima.

1) Othla. Traite des exhumations Juni:hi:Nes. Paris 1831.

www.digibuc.ro
41 FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA 3

Este stiut ca in primele zile dupa moarte, mustele nu se


opresc in jurul cadavrelor ; ca deabia mai tarziu ele falfaie in
jurul lor si ca tocmai and putrefactia este mai avansata, ele
se lasa pe ele si depun ouale lor; in curand se vad larve mai
mult sau mai putin numeroase, tarindu-se pe diferitele parti
ale cadavrului. Daca in starea aceasta se ingroapa doua cadavre,
din care unul prezmta la suprafata sa milioane de oua, iar cela-
lalt nu prezinta Inca, este evident ca primul se va descompune
mai repede; toate celelalte circonstante fiind aceleasi, fundca
caracteristica larvelor este de a distruge tesutunle noastre pentru
a se hrani. Nu se poate deci nega influenta ouarii insectelor la
suprafata corpului asupra procesului putrefactiunin.
Cadavrul din momentul ce a sucombat pans la completa
lui disparitie, trece prin diferite faze de descompunere, in-
sotite fiecare de emanatiuni de gazuri mirositoare. Aceste ema-
natiuni atrag din departare insectele care vin sa-si asigure
hrana progeniturii lor.
Insectele nu-si depun toate ouale in acelas moment, ci fie-
care specie alege un grad oarecare de descompunere a cada-
vrului. Acest moment vanaza dupa cum a aratat Me'gnzn 1)
dela cateva minute pang la doi i chiar trei ani dupa moarte,
dar ca este atat de constant pentru fiecare specie si succesiu-
nea aparitmnii lor este atat de regulata ca se poate, prin exa-
menul resturilor pe care ele le lasa, ca prin studiul stratificatm-
nelor geologice, aprecia varsta cadavrului. Se poate preciza
cu aproximatie momentul cand a sucombat individul ceeace este
de mare irnportanta pentru medicina legala.
Rezultatele la care Megnin a ajuns, in mai multe circumstance
fac and aphcatiunea cunostintelor entomologice asupra insec-
telor cadaverice, rezultate care au fost in urinal confirmate prin
marturisirea inculpatilor, dovedesc ca el n'a gresit in exper-
tizele lui si ca deci medicina legala poate face apel in anumite,
circumstance la entomologie pentru a preciza cu aproximatie
data mortii. Tata unul din rapoartele lui Megnin 2):

1) Megmn P La faune des tombeaux. Comptes rendus des seances de l'Aca-


demie des sciences. Seances du lundi 14 Novembre 1887.
') Megmn, P De l'application de l'entomologie a la medicine legale. Gazette
Hebdcmadaire de Medecine et de Chirurgie No. 29 1883. Paris.

www.digibuc.ro
4 PROF N LEON 42

La 26 Ianuarie 1883, o ordonanta a d-lui jude Guil lot, ne


insarcina, pe d-1 dr. Descoust si pe mine, de a cauth dace este
posibil, cauzele sau cel putin epoca, tend isi are origina moartea
unui copil nou-nascut care s'a gasit uscat in fundul unui pla-
carde, Intr'o case din mahalaua Templului:
<Cadavrul copilului nou-nascut se prezinta cu tegumentele
si organele sub-jacente aproape mtacte, des' aproape complet
uscate, dar Inca foarte odorante; tegumentul purth pe el impre-
siunea panzei si a sforei in care cadavrul era Invelit. Panza era
scrobita de un lichid gelatinos care se scursese din cadavru
si care o inpregnase; ea prezmta printre falduri cateva coji de
nimfe de diptere man sarcophagiene, dar un nurnar mult mai
mare de cop de nimfe ale unui dipter mic ale carui cadavre de
insects adults se gaseau si ele, ceeace permite a determine
specia sa: este Phora aterrima, musculita mica neagra care are
o lungime de cel mult 3 milimetri.
<Cadavrul prezmta la gat, in partea stanga, o anfractuozitate,
marginit5 de mici gaurici care comunica cu interiorul corpului
si exala un mtros puternic de ceara veche stncata, aceasta
anfractuozitate pare a ft rezultatul operei larvelor de muste si
corespunde la un punct unde Invelitoarea de panza lass un
hiatus pe unde insectele sarcofagiene au patruns. In vecina-
tatea acestei anfractuozitatt gasun o coaja de nimta a unui
mare sarcofagian, probabil Calliphora vomztorza, si miriade de
coji de nimfe de Phora aterrima. Aceste coli exibta deasemeni
in numar mare in parul copilulut care este foarte des-
voltat.
<Cercetarile noastre pe toata suprafata acestet momii ne face
sa recunoastem prezenta a unor acarieni foarte ran a speciei
Tyroglyphus longior si Glyciphagus spznipes, care se plimba pe
tegument si nu au stabilit Inca colonii importante, caci nu ga-
sim nici o urma de cadavre de ale for nici de dejectiuni acumu-
late sub forma de praf galben. Am gasit deasemeni in par un
specimen in vieata, dar unit, de coleopter cadaveric, din grupa
Histeridelor a speciei Saprinus rotundatus.
<Cercetarile noastre repetate si persistente nu ne fac s des-
coperim nici o specie de insects sau de ramasiti de ale lor,
dermestes si anthrenus in special lipsesc.

www.digibuc.ro
43 FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA 5

#Invatamintele de tras din cercetarile noastre sunt urma-


toarele :
dtaritatea extrema a dipterilor din grupa sarcophagienilor,
indicata prin cantitatea mica a ramasitilor lor, arata ca epoca
mortii se ridica la un sezon unde aceste insecte sunt foarte
raH, ca in timpul unei ierni dulci sau la sfarsitul ierni. Abun-
denta de Phora, care nu invedereaza materiile in descompunere
decat cand sunt pe jumatate uscate, indica ca, in vremea cand
sezonul frumos in care ele misuna a sosit, adica la intrararea
in vara, desicatia cadavrului copilului, deja foarte avansata, a con-
tinuat in timpul restului sezonului sub mfluenta acestui dipter.
In fine raritatea acarienilor, absenta dermestilor si anthre-
nilor care sunt in special insecte care invadeaza in anul al doilea,
arata ea acest al doilea an n'a inceput Inca.
dn consecinfa evaluam ca moartea copilului a carui cadavru
ne-a fost dat pentru a fi examinat, nu este mai veche decat
un an si ea a avut loc inainte de inceperea primaveni anului
1882.
Mama acestui copil, care era o servitoare arestata, a martu-
risit ca in adevar copilul a munt in luna lui Februarie a anului
188z.
Voiu descrie insectele cadaverice ce am ga'sit in tarn dupa
ordinea in care se succed din momentul mortii pana la distru-
gerea completa a cadavrului, impartind acest timp in 7 pe-
rioade :

I-a PERIOADA. INCEPUTUL PUTREFACTIUNII.

Fauna acestei perioade pana la ferrnentatiunea acidelor grase


este constituita exclusiv din diptere, Musca domestica, Curtonevra
stabulans, si Callzphora vomztoria; Perioada aceasta tine din
momentul mortii pana la sfarsitul lunii. Aceste muste pe cat
sunt de primejdioase din cauza ca servesc ca agenti de transmi-
siune a boalelor infectioase, holera, febra tiphoida, dizenteria si
tuberculoza, pe atat sunt de folositoare din punctul de vedere
al salubritatii.
Ele fac sa dispara cadavrele de soared care ar continua sa
exaleze, de sub dusumelele locuintelor mirosul cel mai pesti-

www.digibuc.ro
6 PROF N LEON 44

lential; cadavrele de broaste, sopo.'rle, arici, etc., din gradmi


fara de care ar ramaneh focare permanente de infectie.
MUSCA DOMESTICA Linne; are o lungime de 71/2 la 9
milimetri, de coloare cenusie; fruntea putin galbuie cu o
}panda neagra, antenele negre ; ochii la mascul indepartati unul
de altul; toracele cenusiu cu linii negre ; picioarele negre. Aripele
destul de transparen,te la baza galbui.
Larvele traesc si in baliga de cal, excremente de om si alte
murdarii si substante alimentare in descompunere. Dintr'un
kilogram de bahga de cal pot s se hraneasca peste 1.200 larve.
Timpul necesar desvoltarii unei muste, este de lo-14 zile.
Dupa o zi ies larvele din oua. 5-6 zile dupa ce au iesit se
nutresc, cresc si in urma se transforms in pupe (nimfe), iar
din pupa dupa 5-6 zile sboara mustele care se imperecheaza
din nou. Fiecare femela depune deodata 120 de oua ash ca
immultirea for este prodigioasa...
CURTONEVRA STABULANS Meig; lunga de 8-9 milimetri,
cenusie, palpii feruginosi. Fata pe laturtle fruntii argintata ;
banda frontala si antenele negre ; baza articolului al treilea
al antenelor feruginos. Toracele cu linii negre. Scutelul la
extremitate ferugmos. Abdomenul pkat cu negru. Picioarele
negre (Megnin)
Larvele si nimfele se aseamana foarte mult cu acele ale mustei
domestice.
CALLIPHORA VOMITORIA Linne, I758, lungs de 9 la 13
mthmetri ; antenele negricioase, palpii ferugmosi, fata neagra
ornata de peri rosn, o banda frontala foarte larga si neagra
la femela ; toracele cu patru dungi negre puttn confuze; ba-
lansierele negre marginite cu alb ; abdomenul albastru cu
reflex alb. Aceasta musca bazhie cu putere, miroase carnea din
departare si in momentul and depune ouale lash sh curga un
lichid care are proprietatea de a grab' descompunerea camel.
Feconditatea sa este enorma.
Larvele sunt albe, truncate in mod oblic la unul din capete ;
capul prezinta doua coarne si gura este inarmata ca doua crosete.
Dupa 7, 8 zile ele devin nimfe si putin dupa aceea adulte.
Absenta acestor diptere pe un cadavru are o semnificatie tot
atat de importanta ca si prezenta lor. Absenta genului musca

www.digibuc.ro
45 FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA 7
..,

curtonevra si caliphora insemneaza Ca moartea a survenit in


timpul iernei, adica in sezonul cand mustele nu traesc.
Daca le gasim insa pe un cadavru in timpul iernei este pro-
babilitatea ca moartea a survenit lute tarn calduroasa sau
cadavrul a trecut printr'o tars mai meridionala unde primavara
este precoce. Astfel a fost cazul, in care cadavrul unui foetus
a fost impachetat intr'o ladita de care criminal si 1-a expediat
din sudul Frantei la Paris pe o adresa falsa.
Daca pe un cadavru inchis intr'un sicriu ermetic in care
mustele nu pot patrunde, se gasesc pe langa larve, nimfe si
muste adulte, putem afirma cu aproximatie ca individul a
sucombat de 15 zile, flindca 5 pana la 6 zile au avut nevoie
larvele sa se transforme in nimfe, alte 5 pana la 6 zile au tre-
buit nimfelor s devie adulte plus cele trei zile, inainte de in-
humare timpul cat cadavrul a fost expus la aer liber.

2-a PERIOADA. FORMATIUNEA ACIDELOR GRASE SAU FAZA


FERMENTATIUNEI BUTIRICE
Aceasta perioada dureaza dela o luna pana la trei luni.
Acidele grase volatile, care se degajeaza dela inceputul pu-
trefactiunei atrag mustele Lucillia Caesar, Sarcophaga si co-
leopterile Necrophorus, Szlpha si Staphyhnus.
LUCILLIA CAESAR Llrine, 1758, lunga de 7-9 milimetri
de culoare verde auriu stralucitor ; palpii ferugmosi, fata mar-
ginita de peri, alba cu reflex negru; epistomul roscat pal ;
banda frontala neagra ; antenele brune ; sutura cu toracele usoara,
abdomenul scurt ; antenele negre, picioarele negre.
Larva acestei specie se aseamana cu cea de Calliphora si
sarcophaga. Fasele de desvoltare sunt si ele asemanatoare.
Se gaseste pe tot felul de cadavre. Ori de cate on atarnam un
peste inteun copac la umbra se adunau asupra lui o cantitate
mare de multi verzi care isi depuneau larvele pe el.
SARCOPHAGA CARNARIA Lint* femela ajunge pana la 15
milimetri, masculul e mai mic. Antenele plumoase, mai
largi la jumatatea for radiculara. Fata are reflexe de un galben
pal ca si pe spate. Fruntea are dungi negre paroase. Abdomenul
lung si oval, aproape cilindroid la mascul, prevazut cu peri

www.digibuc.ro
8 PROF N LEON 46

mari, si brun, cu reflet negru si galben cu desenuri dispuse in


patrat.
Larvele sunt albe. Pe cadavrele umane cat si pe cadavrele de
caini, pisici, soareci si alte animale care le-am tinut expuse la
aer liber.
NECROPHORUS VESPILO Linne, 2 centime lungime cu elitrele
trunchiate. Cu ajutorul picioarelor si a mandibulelor ataca ca-
davrele de cartite, soareci, pasarele si broaste.
Acest insect are odoratul foarte fin ;,zboara repede si prinde
dela distanta mirosul emanatiunilor de animale moarte.
Au obiceiul de a ascunde in pamant cadavrele animalelor
mici, cu care isi hranesc larvele.
SILPHA OBSCURA Linne, lungime de 13 milimetri, corpul oval,
de coloare neagra fa'ra luciu.. Scutelul cu puncte dese. Elitrele
cu trei linii longitudinale foarte slabe si trei spatii interme-
diare punctate.
Il gasim pe cadavrele de animale expuse la aer liber si chiar
pe cadavrele umane.
STAPHYLINUS MAXILLOSUS Linne, lung de 2 312 cent. la 3
cent.), este de coloare neagra, elitrele sunt foarte scurte si nu
acoper abdomenul decat in mod incomplet; aripele inferioare
sunt din contra bine desvolate.

3-a PERIOADA SAPONIFICATIA CORPURILOR GRASE SAU FOR-


MATIUNEA DE ADIPOCIR.
In acest stadiu cadavrul se transforms inteo substanta de
aspect soponos, sau adipocir, care tine din luna a sasea pans in
luna a noua.
Fauna acestei perioade comports doua coleoptere (Dermestes
si Saprinus) si un fluturas Aglossa.
DERMESTES LARDARIUS Linne are 7 millimetri lungime, de
coloare neagra, cu o bands larga cenusie pe partea anterioara
a elitrelor si trei puncte negre de fiecare parte. Se gaseste in
case, in hulubarii, in musee si pe cadavre.
Larva are un i centimetru si 1/2 lungime, ea este neagra,
turtita. Corpul din 12 inele, care formeaza pe marginea corpului
un fel de dinti; ea roade cadavrele, slanina si blanurile din co-

www.digibuc.ro
47 FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA 9

lee-vile de istorie naturals. Puii de hulub sunt adese on atacati


de aceste larve can se desvolta in gainati.
Daca pe un cadavru uscat expus la aer Tiber lipsesc pe langa
diptere si dermestes, si nu se gasesc decat insecte can se
hranesc din mateni organice uscate, expertul este autorizat sa
emits hipoteza el acel cadavru a fost mai intaiu expus la foc si
in urma a fost ingropat dupa cum s'a constatat la Paris cazuri
cand criminalul a parlit mai intaiu cadavrul si in urma 1-a
ascuns.
SAPRINUS ROTUNDATUS este un coleopter mic de 3 mil.
lungirne, neted si stralucitor.
Larva are 12 milimetri, de coloare albicioasa, am gasit-o
pe cadavre de cartrti, caini si ptstci.
AGLOSSA PINGUINALIS Linne, are aripele superioare colorate
galben cenusm, cu mai multe 11nii brune, aripele inferioare
sunt de coloare mai deschisa.
Larva ei de coloare inchisa, roade si slanina, untul si grasimea
rinceda, am gasit-o pe cadavre de diferite animale si pe cada-
vre inhumate de om.
4-a PERIODA FERMENTATIUNEA CASEICA.
Din luna a noua pan4 in luna a douasprezecea are loc in
cadavru o fermentatiune analoaga aceleia care se produce in
branza veche. Mirosul cadavrului in aceasta perioada atrage
aceleasi insecte care isi depun larvele in branza, care fermen-
teaza, musca, Piophyla, Anthomyia si doua coleoptere Corynetes
si Anobium.
In cadavrul unui individ mort de apoplexie in fotoliul sau
si gasit in aceasta situatie, in camera sa, la sfarsitul lunii a
zecea, s'a gasit miriade de larve a mustei Piophyla.
PIOPHYLA CASEI Linn& lungimea corpului de 4 % -5 1/2 mi-
limetri, coloarea neagra cu luciu; scutelul e cu luciu metalic
si trei linii punctate, fata, antenele si picioarele posterioare in
parte roseate, nervaturile aripelor foarte palide.
ANTHOMYIA VICINA Linne, lungimea corpului este de 51/2
la 6 milimetri. Abdomenul atenuat la extremitatea posterioara
in parte de coloare galbuie, parte negru-cenusiu. Antenele
nu ating epistomul, cu stilul in genere Oros, uneori nud.

www.digibuc.ro
Io PROF N LEON 48

CORYNETES RUFICOLLIS Linne, 5 milimetri lungime de


coloare albastra cu luciu metalic. Antenele rosii; intaiul si
al treilea ultim articol negru. Scutelul des punctat. Elitrele de
asemenea punctate.
ANOBIUM Fabr, cu spechle: minutum si rufipes. Are an-
tenele din II articole; articolul bazilar mai mare si mai gros,
cel ce urmeaza mic, rotunjit, cele 3 din urma lunge si compri-
ma te.
5-a PERIODA FERMENTATIUNEA AMONIACALA.
Aceasta perioada tine dela shirsitul primului an pans la
sfarsitul anului al doilea. Sub influenta acestei fermentatiuni
se produce o lichefactiune negricioasa a tesuturilor, care n'au
fost distruse de ca'tre insectele can au invadat cadavrul in
perioadele precedente.
Emanatiurile care se produc in timpul acestei rermentatiuni
atrag urmatoarele diptere: Thyreophora, Lonchea, Ophyra,
Phora, si coleoptere: Necrophorus, Silpha, Hister si Saprinus.
THYREOPHORA CYNOPHILA Panzer. Masculul acestei muste
este lung de 6 mil. 312, femela de 9 milimetri, de coloare
albastru-inchis cu capul rosu portocaliu, primele articole a
antenelor roseate, al treilea negru, stilul bazilar roscat, frun-
tea cu doua pete negre, ocelii insirati pe pata anterioara;
aripele cu doua puncte negre in ambele sexe pe nervura trans-
versala; picioarele negre, articolele tarselor anterioare la baza
roseate.
THYREOPHORA FURCATA Fabr, traeste pe scheletul airulor
morti.
THYREOPHORA ANTHROPOPHAGA Robineau-Desvoidy. Larva
acestei muste se hraneste cu ligamentele musculare ale cada-
vrelor si ale pieselor anatomice transformandu-le in praf.
LONCHEA NIGRIMANA, 4 milimetri lungime, neagra verzue
stralucitoare, antenele scurte, tarsele intermediare si poste-
rioare galbene.
Larvele si nimfele acestei diptere se gasesc in cadavrele
uscate.
PHORA ATERRIMA Latr., 2 milimetri lungime, ultimul
articol al antenelor globulos, cu peri dorati penati capul in-

www.digibuc.ro
49 FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA II

clinat si scurt ; aripele man toracele foarte bombat si abdo-


menul rotors indarat, ceeace da aspectul de cocosata.
Larvele se gasesc in mare numar pe cadavrele copiilor pe
jumatate uscate.
NECROPHORUS HUMATOR Goze, lung. de 18-25 milimetri,
de coloare neagra, umflatura terminals a antenelor de coloare
galben- Inchisa. Antenele din zece articole.
SILPHA LITTORALIS Limie, 13-23 mil. lungime, de cu-
loaret neagra, varful antenelor rosii. Elitrele cu trei linii
longi udinale ridicate.
Se &este si SILPHA OBSCURA.
HISTER CADAVERINUS L. 5 milimetri lungime, de coloare
stralucitoare; elitrele cu patru linii externe complete si doua
interne care nu ocupa decat jumatatea posterioara.
Larva este de coloare albicioasa, cilindro-conics din 13 inele,
capul este coriaceu, galben.
SAPRINUS ROTUNDATUS L. se aseamana cu un hister, este
insa mai mic (3 mil.).
Larva alba de 12 milimetri.

6-a PERIODA: MOMIFICATIA CADAVRELOR.


Dureaza dela doi pans la trei ani. In aceasta faze viscerele
sunt Inlocuite printr'o materie neagra cu un miros patrunzator
de ceara veche. Oasele raman acoperite cu un praf care exa-
minat la microscop contine foarte adese acarieni vii. Tegu-
mentele sunt distruse, in mare parte gaurite si astupate cu o
materie galbena. Se deosebesc trei feluri de momii dupe cau-
zele care le-a produs :
1. Momiile naturale; a caror cadavre pier in deserturi ar-
zatoare ca acele din Lybia. Ele Isi datoresc momificarea unor
substante a parnantului a caror putere conservatrice nu se stie
Inca cum lucreaza asupra cadavrelor;
2. Momiile artificiale, ca acele din Egypt a cadavrelor uscate,
si conservate cu ajutorul agentilor chimici ca bitumul, care
anihileaza agentii naturali destructori ai cadavrelor ;
3. Momiile provenite din cadavrele a caror viscere, nervi,
musculature si tendoane au fost mancate de insecte si larvele for
4 A R Memorule Salim .5771405er. Sena III Torn .

www.digibuc.ro
12 PROF N LEON 50

In faza aceasta cadavrele sunt invadate de urmatorii aca-


rieni :
TYROGLYPHUS SIRO Linn& 1758, acarian microscopic de co-
loare alb-ros ; masculul de 500 lungime ; femelele de 53o tc.
Cu peri lungi pe corp. Traeste si pe materiile organice in des-
compunere, in bran* fair* etc.
TRACHYNOTUS CADAVERINUS Linne, corpul microscopic de
forma ovalara la femela, pinforma la mascul si romboidala la
nirnfl, bombat pe partea dorsala si plat pe fata ventrala, de
coloare roz-pal. S'a gasit in cantitati marl pe cadavrele de
foetus uscate si aruncate in gradini. Se gaseste in laborato-
riile de anatomie si in sable de disectie, pe piesele osoase care
n'au fost bine curatite de came si in interiorul craniilor in care
au ramas resturi de creier.
GLYCIPHAGUS CURSOR P. Gervais, microscopic de coloarea
unei perle stralucitoare, cilindro-conics, foarte atenuat in partea
anterioara, foarte rotund t in partea posterioara.
UROPODA NUMMULARIA Megnin, de coloare ros-acaju. Femela
se distinge de mascul printr'un fel de epistom rotunjit si iesit
care depm de de plastronul dorsal, ceeace face sa pars mai ro-
tunda deca't masculul; ea este unipara ca toate celelalte uro-
po de.
RHIZOGLYPHUS ECHINOPUS Megnin, este ceva mai mare ca
Tyroglyphus siro picioarele sunt acoperite cu peri si terminate
prin unghii robuste.
Se gaseste adesea in bucatarii pe ceapa si alte legume, care
se lass de mucezesc in unele colturi umede si obscure.
HISTIOTOMA NECROPHAHAGA Kramer, 1876. Se asearnana
si el cu tyroglypilus, peril picioarelor insa sunt reprezentatila el
prin spina. Peril corpului, foarte rari sunt deasemenea trans-
formati in spinule mai mult sau mai putin scurte.
Traests in ciupercele si in varza murata in descompunere.

7-a PERIOADA DISTRUCTIA COMPLETA A CADAVRULUI.


Tine dela sfarsitul anului al treilea pans la sfarsitul anulu;
al patrulea. Insectele din aceasta perioada distrug parul, res-
turile de ligamente si tendoane, nu ramane in urma for deck

www.digibuc.ro
si FAUNA CADAVRELOR DIN ROMANIA '3

oasele si un fel de pamant negru format din excrementele


tuturor animalelor care s'au succedat.
Insectele acestei perioade sunt urmatoarele:
AGLOSSA CUPREALIS, are o latime de doi centimetre cand
e cu aripele intinse; aripele superioare sunt de coloare
aramie patate de negru cu doua benzi transversale in zig-zag
galbene; aripele mferioare, sunt colorate galben deschis fara
pete, abdomenul galben.
Larva este marunta cu mandibule puternice si roade parul
si tesuturile uscate.
Tineola, acest gen cuprinde specii de fluturasi mici din care
face parte si molia (pellionella).
TINEOLA BISELLIELLA Hummel, are o lungime de 1cs la 14
milimetri, aripele anterioare sunt galbui deschis, uniforme,
fara pete, perii pe cap de coloare roscati.
Larvele de 4 la 5 milimetri lungime, albe, cu capul roscat,
rod parul cu care se umplu canapelele, jilturile, etc., mai cu
seams cand acest par n'a fost bine degresat. Le-am gasit foarte
deseori in cadavrele uscate de soareci.
ATTAGENUS PELLIO Linne, are o lungime de 4 la 7
milimetri, corpul este umflat pe partea dorsals, de coloare
negru sau brun inchis, cu un mic punct alb, si cate data
doua pe fiecare elitra. Antenele si picioarele castaniu-roscat.
Femela isi depune ouale in blanuri, haine de Una, sau covoare.
Larvele sunt castanii-roscate, acoperite cu peri roscati, ear
la extremitatea corpului for prezinta un mot de peri lungi cat
corpul; ele rod blanurile si covoarele, ear din cadavru parul,
ultimele restun de tendoane si unghiile.
ANTHRENUS MUSEORUM Linne. Sunt mici coleoptere a
caror corp are o lungime de 3 la 31/2 milimetri. Corpul for
este oval, scurt si bombat pe partea superioara de coloare ce-
nusiu ; antenele din 8 articole; tibiae si tarsele roseate; elitrele
prezentand fiecare trei pete .inguste.
Larva este ovals, lata-paroasa si cu doua moturi paroase
in coada; cele mai mare ajunse la termenul de desvoltare au
4 milimetri lungime.
Femela depune ouale in blanuri, haine de land, in muzee in
animalele impaiate si in cutiile cu insecte.

4.

www.digibuc.ro
4 PROF N LEON 52

Se gasesc in mai toate cadavrele momifiate.


TENEBRIO OBSCURUS Linnet lung de 17 la 20 milimetri, cu
capul oval, de coloare negru, acoperit cu rugositati fine.
Larva este lunga cilindrica, cariacee si galbuie, se hranwe
cu invalisurile de larve si de nimfe care traesc in cadavre.
PTINUS HOLOLEUCUS, Falderman, 3, 5-4 mil, lungime, de
coloare negru sau maron pubescent, ehterele punctuate, cu core-
seletul tuberculos si rugos.
Larva lui roade stofele de Una si insectele uscate din colec-
tiuni. In cadavre se hraneste cu cojile larvelor si a nimfelor
care traiesc in ele.
*
* *
Majoritatea insecteler descrise in acest studiu le-am recoltat
de pe cadavre expuse la aer liber. Cu toate aceste ele traiesc
si in cadavrele inhumate, cu o singura condi-tie ca terenul sa
fie poros pentru ca aerul atmosferic sa poata circula prin
el. Ele nu pot insa patrunde pana la cadavru, and terenul
este argilos sau and sicriile sunt de plumb sau de cauciuc.

www.digibuc.ro
CERCETARI SI CONSIDERATIUNI
ASUPRA APENDICITEI
DE

V. BABES
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

.Fedatzta dela 4 Februarte I921

Apendicele vermicular este o formatiune semanand cu un


limbric de lungime de 6 io cm., care se gaseste ca o mica
codita la cec, adica la inceputul intestinului gros si care are in
mijloc un canal care comunica cu acest intestin.
Apendicele e inveht de peritoneu, apoi de muschi, de un
strat submucos, de mucoasa in care se gaseste o cantitate de
foliculi si de niste glande sau cripte; canalul din interior e
captusit de un strat simplu de epitel cilindric.
Acest organ neinsemnat in aparenta, se gaseste la cele mai
multe vertebrate, este mai bine desvoltat la erbivore decat la
carnivore, unde la cateva specii lipseste. La anume erbivore
exists din contra mai multi apendici; la vite, la cai cecul apen-
dicelui e mult mai mare, formand un intestin de lungime de
mai multi metri si de un diametru de mai multi centimetrii,
Aici serva ca un adaus al intestinului pentru primirea si di-
gestiunea cantitatilor mari de erburi necesare pentru nutri-
tiunea erbivorilor.
La om acest apendice nu mai are aceasta menire, si flind
obisnuiti s vedem ca in admirabila infaptuire a organismului
nostru fiecare tesut sau organ are destinatiunea sa, ne intrebam
la ce serva aceasta formatiune. S'a zis ca avem a face cu un
rest, un rudiment, care a ramas indarat din transformarea
speciilor din cari s'a format omul !

www.digibuc.ro
2 V. BABES 5+

In adevar, cu toata perfectiunea organismului omenesc, to-


tus tontine resturi neintrebuintate din trecutul sau filogemc
si embrionar. Dad consideram ca in celula microscopica a
oului fecundat este deja preformat organismul intreg, nu ne
vom mira, ca, crescand si desvoltandu-se organismul, sa se
intample oarecare rataciri si raman oarecare resturi, grupuri
de celule neintrebuintate.
Am emis hipoteza sprijinita prin numeroase fapte, ca, tocmai,
din resturi atavistice din rudimente, din rataciri de tesute si
de celule in timpul cladirii admirabile ale organismului, prin
selectiune si lupta de existenta a acestor resturi cu organismul
normal, se nasc rasse noui de celule, cari se ernancipeaza si
traesc ca paraziti vieata lor proprie in detrimentul organismului.
Va s zica, materialul neintrebuintat pentru alcatuirea orga-
nismului, rudimente, rataciri de celule, din cauza luptei for
pentru existenta, devin inamicii cei mai periculosi ai organis-
mului, pe care cauta sa-1 distruga, intocmai cum elementele
suprimate, neintrebuintate din vieata noastra socials se rasvra-
tesc in contra Statului, care nu le da posibilitatea de existents
si de propasire.
Ca apendicele este un organ inutil, se dovedeste mai bine
prin faptul ca mii si mii de oameni carora s'a taiat nu numai
apendicele bolnav si alti mii de oameni carora s'a taiat cel
sanatos, se gasesc mult mai bine decat inainte de operatie.
Mai cu seams data apendicele vermicular pe langa lipsa de
functiune utila, se mai gaseste in conditiuni defavorabile de
existenta, se va imbolnavi si va compromite vieata purtatorului.
Insa cercetarile noastre asupra apendicelui ne-au inspirat si
alte consideratiuni.
In teza generala putem zice ca apendicele, nu numai cd este
un organ inutil, dar este chiar primeidios.
Desi un organ inutil si deci destinat de a dispare cu timpul,
dansul creste impreuna cu organismul si se organizeaza, dar nu
spre binele organismului, ci impotriva intereselor sale.
In mucoasa apendicelui se desvolta din ce in ce mai mult
tesut hmfatic, tesut care in copilarie este util, care insa mai
tarziu da nastere la anumite boale, fara s mai fie de nici o
utilitate.

www.digibuc.ro
55 CERCETARI ASUPRA APENDICITEI 3

Deseori tesutul limfatic din apendice &este neincetat si


abondent, pang la o varsta inaintata, dand loc la imbolnaviri.
Consider and ca acest rest de intestin are o intrare ingustd,
cd materiile fecale si corpuri strdine intrate in lumenul sdu, se
evacueazd cu greu prin acest canal strimt .,si se astupd usor,
pricepem pentru ce acest aparat se imbolndveste ufor. Dacd mai
considerdm anomalizle sale care it strimtoreazd, cd apendicele
prin secretiunile sale se dilata' cdnd este astupat in parte fz cd
aceste dilatatiuni creeazd conditiuni foarte favorabile pentru im-
multirea microbilor, cari venind din intestin se gdsesc intotdeauna
si in apendicele normal, vom pricepe ca apendicele de multe
on se imbolnaveste si functioneaza impotriva organismului.
In adevar, acest mic vierme joaca un rol foarte important
si decisiv in patologia, nu numai a intestinului, dar a organis-
mului 'intreg, si rolul sau dezastros creste cu cresterea civili-
zatiunii intocmai ca tuberculoza, arteroscleroza, etc.
Pe cdnd oamenii primitivisitaranii sufera putin de apendicita,
aproape jumatate din clasele culte, de multe on toti membrii ai
unei familii sufera de boale provenind dela apendicele ver-
micular.
Daca imbolnavirile sunt de obiceiu usoare si greu de diag-
nosticat, totus sunt de obiceiu si perioade unde suferinta de-
vine pronuntata si boala periculoasa.
Am aratat ca nu trebuie mult ca apendicele s se imbolna-
veasca si ca chiar apendicele normal poate sd producd simptome
patologice, precum nici nu este rar ca un apendice bolnav
s nu de'. mult timp sau chiar nici data simptoame de boala.
S'au inculpat multe pentru a explica imbolnavirea apendi-
celui, dar in mare parte pe nedrept. Astfel corpuri strdzne:
acei parasiti, vermi intestinali, alimentatie cu came, anume
alimente, samburi de fructe, mici bucati de email, dar mai cu
seama calculi mici formate din fecale si incrustate de saruri
calcare cari sunt gasite in apendice.
Toate aceste corpuri, cu exceptiunea calculelor se gasesc
numai rar in apendice, daca se gaseste cateodata unul din aceste
corpuri printre Ioo sau moo de apendice, acest corp cu atat
mai putin poate sa fie cauza apendicitei cu cat chiar in apendi-
cele perfect sanatos, se gasesc nu rare on atari corpuri.

www.digibuc.ro
4 v BABE$ 56

In ce priveste coprolitii (calculi) acestia se produc de obiceiu


in interiorul canalului apendicular din masse fecale, cari au
patruns acolo, din cauza unei imbolnaviri anterioare, caci apen-
dicele normal nu contine, sau numai de rare ori, putine materii
fecale si stagnarea for presupune deci o imbolnavire anterioara.
Insa neaparat calculii ivindu-se in apendice it pot astupa, il
dilata, comprima peretele care se inflameaza sau se gangreneaza,
adica acesti calculi pot contribul la agravarea imbolnavini.
In tot cazul trebuie adrnis ca apendicele normal este un organ,
care std la limita imbolndvirii, astfel incat o cauza neinsemnata
poate sa faca ca sa se imbolnaveasca si imbolnavindu-se, foarte
cu greu se vindeca, caci resturile imbolnavirii it dispun tot
mereu la recidive.
Dar cari sunt cauzele prime ale apendicitei.
Dupa convictiunea mea, cauzele prime ale apendicitei sunt
mai mult inerente organismului, constand dupa experienta
mea, intr'o anumita dispozitiune, aceea ce indica si caracterul
boalei ca o boala familiars, intocmai precum sunt familii pre-
dispuse la tuberculoza, la scrofuloza, la limfatism.
In timpul din urrna s'a studiat mai deaproape dispozitiunea
limfatica sau timolimfatica, in care, tocmai cum am constatat
pentru apendice, aparatul limfatic in loc s descreasca, con-
tinua s creasca, asemenea creste in mod exagerat la orice iri-
tatiune, va sa zica la predispozitiunea locals mecanica spre
imbolnavire aratata mai sus se adauga pentru apendicita si
predispozitiunea limfatica locald.
Am constatat aceasta predispozitiune in majoritatea apendi-
citelor.
Deja apendicele normal contme o cantitate variabila de tesut
limfatic si tocmai cele cu mult tesut limfatic sunt cele mai
predispuse. In multe apenchote toata mucoasa e mult tume-
fiata si transformata inteun tesut limfatic incat strimtoreaza
lumenul. Am consultat pe colegul meu Gerota ca pe unul care
are o foarte mare experienta, nu numai in chirurgia apendicitei,
dar si in ce priveste caile limfatice, daca regiunea apendicelui
constitue un centru limfatic, d-sa neaga aceasta. In adevar alti
autori au confundat acest tesut cu un tesut inflamator, ass
incat n'au apreciat indestul aceasta imbolnavire pur limfatica.

www.digibuc.ro
57 CERCETARI ASUPRA APENDICITEI 5

Considerand nutrirea anevoiasa a apendicelui, chiar a apen-


dicelui normal, aceasta devine din ce in ce mai grea in urma
tumefactiumi tesutului limfatic folicular si difus, astfel incit
din aceasta cauza se produce o degenerare, o necroza a tesutului
limfatic, conducand la formatiunea de hemoragii, la ulcere si
la abcese.
Numai in urma acestor leziuni si pierderi de substance, fac
invaziune si diferiti microbi, cari adauga la aceste leziuni lim-
fatice si elementul inflamator.
Diferiti autori ca Kretz si Gilbert au comparat apendicele
cu amigdalele si au presupus ca o amigdalita microbiana poate
sa produca si o apendicitA. In adevar nu de rare on bolnavul
sufera de ambele boale. Insa considerAnd marea frecuentA a
celor doua boale, nu este de mirat data cineva sufera in acelas
timp de amandoua boalele, fara ca sa fie o legatura cauzall
Intre ele.
Nu credem ca ar exists aceasta legatura, pentnica curentul
limfatic nu conduce dela amigdale la apendice si pentruca
dupa experientele mele, apendicele este deja bolnav Inaintea
invaziunii microbilor. 0 amigdalita si microbii ei se intind
in alts directiune si ar trebui sa produca mai Inainte o bronsitA.',
chiar o broncho-pneumonie sau o infectiune generals, p Ana a
ajunge la apendice, dar nu s'ar explica a dela amigdalita
sa se infecteze numai apendicele.
Ipoteza cea mai acreditata despre originea apendicitei este
aceea ea s'ar produce astfel ca microbii cari s'ar gas' in starea
normala, in apendice ar patninde la un moment dat in mucoasa
si ar produce inflamatiunea lui.
Aschoff afirma ca a si gasit locul unde microbii ar intra,
adica in cutele care se produc intre foliculd proeminenti. Eu
insa am gasit tocmai contrariul, adica inflamatiunea nu se pro-
duce Intre foliculi, dar in foliculi, cari produc reactiunea ale mu-
coasei si care craps in aceeasta regiune, lasand sa intre microbii.
Cu alte cuvinte, leziunea foliculiilor precede leziunea micro-
biana a mucoasei. Nu microbii produc ruperea mucoasei, ci
imbolnavirea limfatica din profunzimea folicuhlor.
Alti autori ca Dieulafoy sustin ca apendicele se imbolnaveste
din cauza stagnatiunii, caci in adevar stagnatiunea, retinerea

www.digibuc.ro
6 V BABE* 58

stagnatiunilor 0 excretiunilor favorizeaza cultura i invaziunea


microbilor.
Dar aceti autori nu considers ca aceasta stagnatiune in
apendice nu este prima manifestatie in apendicita, ci cauza
stagnatiunii este dela boala 0 inceputul apendicitei; va s zica
bolnavul are deja apendicita inainte de a se produce stagna-
tiunea; fie stagnatiunea produsa de formarea unui calcul,
fie unei tumefactiuni limfatice, sau unei strimtorari cicatriciale.
Multe din cauzele presupuse pentru apendicita nu sunt deci
cleat cauzele unei exagerari, sau a complicatiumlor apendicite,
ass corpurile streine, parazitii, calculi, dejectiuni 0 chiar mi-
crobii.
Nu tiu pentru ce autorii au nesocotit in etiologia apendicitei
niste fapte esentiale. Astfel faptul ca apendicele normal de
obiceiu contine mai multi microbi decal apendicele bolnay.
Dad microbii ar produce apendicita, ar trebul din contra ca ea
s contie mult mai multi microbi. Se zice a in apendicita, desi
sunt putini microbi, dar sunt microbi speciali, can produc boala,
astfel Aschoff descrie doul feluri de microbi : un diplococ si
un bacil Gram-pozitiv, can ar fi cauzele boalei. Acest autor
distins nu aduce insa nici o proba pentru aceasta afirmare 0
nici n'a produs cu aceti microbi apendicita la animale.
In cercetarile mele asupra mai multe sute de apendice, n'am
gasit cleat exceptional in apendicita microbi can ar corespunde
descriptiunilor lui Aschoff. Mai mult decat atat, am gasit apen-
dicite cu organul tumefiat, congestionat in piina tumefac-
tiune limfatica, cu hemoragii, insa cu totul, steril adica fara
nici un microb. i alti autori admit cazuri de apendicita
fara microbi ; ei explica insa aceste cazuri, presupunand ca
microbii, agen.ti ai apendicitei, in acest caz ar fi eliminati prin
secretiunea abondenta a apendicelui bolnav prin leucocite 0
anume prin leucocite fagociti.
Insa aceasta explicatiune este fortata 0 nesprijinita pe fapte.
In apendicite fara microbi n'am gasit nici secretiuni abundente
nici inflamatiune, din contra, criptele glandulare in cazurile
mele nu contineau secret, erau aproape astupate de tumefac-
tiunea epiteliilor can se gaseau in stare de viie cariochineze.
Neaparat ca epiteliul dela suprafata secrets mucus, dar fara

www.digibuc.ro
59 CERCETARI ASUPRA APENDICITEI 7

celule si fara microbi. Trebuie notat ca in aceste cazuri epi-


teliul era intact.
Ace las lucru s'a constatat in alte cazuri in cari s'a gasit
un microb, de obiceiu un diplococ mic, turtit Gram-pozitiv
in cavitatea apendicelui, care era imbolnavit, boselat si stram-
torat prin desvoltarea exagerata a tesutului limfatic. Nici aici
nu s'au gasit semne de inflarrratiune, ci numai de stagnatiune
sanguina cu hemoragii si in profunzime dilatatiunea si astuparea
vaselor limfatice cu submucoase si submucoase cu limfatice.
Neaparat ca pe langa aceste forme exists si multe apendicite
cu cantitati mari de microbi. Mai cu seams in cazurile unde
apendicele nu este bine inchis spre intestin, fecalele intra in
cavitatea sa impreuna cu toti microbii lor.. bacilii, coli, di-
feriti coci, streptococi si cu microbi anaerobi. Cei din urma
sunt priviti de multi autori ca agentii apendicitelor, dar fara
probe doveditoare. Din contra se observa usor ca microbii intes-
tinali intrand in apendice, se comports ca si in intestin, adica nu
patrund in mod activ nici in mucoasa, nici in glandele ei.
In genere am gasit, mai cu seams in apendicele dispuse la im-
bolnsvire foarte putine glande, cari ar putea servi ca poarta
de intrare a microbilor in lumenul 'inchis si necontinand nici
microbii obisnuiti ai fecalelor. Chiar daca mucoasa e ulce-
rata, microbii nu prezinta tendinta de a penetra prin aceste ul-
ceratiuni, abscesele de multe on sunt sterile precum si exu-
datiunea peritoneala la inceputul peritonitei. Ar trebul din
contra daca un microb produce abscesele in perforatiune sa
se gaseasca acest microb in abscese si in peritonita.
Dar se spune ca anaerobii lucreaza prin toxinele lor, insa
tocmai cand apendicele contine acesti microbi, el este deschis,
ash incat anaerobii se gasesc in aceleasi conditiuni ca in in-
testinul normal, unde toxinele for nu patrund in organism.
Autorii moderni si anume Aschoff, atribue o importanta
mare in geneza apendicitei formei, lungimei, starii incovoiate,
sau formand un unghiu ascutit, afimrand ca aceste forme pre-
dispun la apendicita. Credem insa bazati pe examenul a mii
de apendicite la cadavru, ca atari anomalii se gasesc foarte des
la oameni cari n'au suferit de apendicita ; asemenea apendicele
situat indaratul cecului si fixat de cec, sau inchis in una din

www.digibuc.ro
8 V BABE$ 6o

gaurile peritoneului din aceasta regiune, bine studiate de co-


legul Toma lonescu, care a fost si unul din cei dintaiu cari au
stabilit a apendicele poseda intotdeauna un invelis peri-
toneal.
Chiar anomaliilor acestui invelis si ale pielitei care leaga apendi-
cele de peretele peritoneal si de cec, a mezenteriolului s'a atribuit
un rol in apendicita. Asemenea si pozitiunii apendicelui in
interiorul unei hernii. Neaparat dace o atare hernie este stran-
gulate, va da fenomenele apendicitei ; altfel cunosc cazuri in
cari din contra o apendicita cronica a incetat de a da simptome,
dupa ce s'a desvoltat o hernie inguinala dreapta ; probabil din
cauza ca apendicele inaintea formarii herniei s'a gasit jenat,
comprimat in regiunea sa normala prin intestinele vecine si
s'a liberat prin esirea herniei.
Nu voim aici sa negarn, ca apendicele data infectat ofera
microbilor un teren favorabil pentru immultirea for si a pro-
duselor for toxice, astfel incat in mersul boalei au rolul decisiv ;
mai cu searna microbii flegmonului, puroiului, gangrenei. In
acest cas gasim si caracterele unei inflamatiuni acute cu nu,-
merosi polinucleari.
Insa trebuia stabilit ca microbii n'au aici acest rol primor-
dial si unic care li se atribue, si a nici nu s'au gasit microbi
speciali ai apendicitei.
Acelas lucru trebuie afirmat si pentru celelalte cauze de agra-
vare a apendicitei ca traumatismele, loviturile, sfortdrile regiunii
iliace drepte, fi excese in bauturi ri mdncare sau mancari nedi-
gestibile, stagnatiune de fecale, intra intre cauzele ei. Ina aceste
iritamente vin mai cu seamd in considerare in recidivele si in re-
de.,steptarea apendicitei latente.
Se afirma a once crizd acute de apendicita este numai re-
de.,steptarea unei apendicite latente, dar unii autori mai afirma a
apendicita latenta a inceput totdeauna cu o apendicita acute,
pe cand alti autori admit cc/ 0 atare apendicitd a putut sd se
desvolte in mod insidios aproape neobservatd. In adevar, dupa cele
expuse, nu se poate exclude nici aceasta opinie. As putea
afirma ea aproape fiecare dintre not are o apendicitd latentd,
caci am vazut ce puttn trebuie pentru ca acest organ inutil
sa se imbolnaveasca. Mai cu searna apendice rau plasate, lungi,

www.digibuc.ro
6r CERCETARI ASUPRA APENDICITEI 9

cu un aparat limfatic abondent, prea deschis sau prea inchis


desi sunt in limitele normale, se apropie insa mult de limita
apendicelui bolnav si pentru un atare apendice trebuie tot ass
putin lucru pentru ca sa eclateze o crizd apendiculard ca Si pentru
o apendicitd latentd, adicd pentru un apendice care a fost deja
odatd, sau mai multe on sediul unei inflamatiuni sau unei hiper-
plazii limfatice cu consecintele sale; atrofie, obliteratmne,
stramtorari sau dilatatiuni, cicatrice diformate, etc.
Este injust de a vorbi de fried de apendicitd, de ipohondrie
apendiculard, in cele mai multe cazuri indivizii respectivi au
in adevar un apendice anormal, sau cu resturi de imbolnavire
anterioare cari dispun la noui imbolnaviri. Atat insa se poate
afirma, ca aceasta teams de apendicita este exagerata, cac
cu toata frequenta apendicitei, torus trebuie considerat ca in-
treaga lume civilizata este amenintata, si cu toate acestea nu-
mai la o mica procentualitate din cei amenintati se manifests
o apendicita grava. Mai cu seams intre varsta dela 6 z6 ani
apendicitele manifeste sunt foarte frecuente, insa si mai tarziu
apartin boalelor mai frecuente ale intestinelor. Numai in ba-
tranete, in care atrofiaza aparatul limfatic al apendicelui
apendicita manifesto devine mai rand.
Dar nici apendicita latenta nu ramane cu totul neobservata.
Apendicele cu toatra inutilitatea sa, poate chiar din aceasta cauza
dominapatologia aparatului di gestiv . Nu pot sa intrimici in descrie-
rea multiplelor simptome, pornind in aparenta dela once punct al
acestui aparat, care insa nu sunt decal manifestatiuni usoare ale
iritatiu mi ap en diciu lui, astfel inc at principiul chirurgiei moderne
de a extirp a la once ocaziune, la once operatiune abdomainala
apendicele si de a extirp a chiar inadins apendicele in familii
unde se constata cazuri de apendicita, este cu totul rational.
Ma opresc aici in speranta de a fi contribuit la cunoasterea
acestei boli atat de raspan.dita si atat de grava si a fi curatit
terenul cercetarilor de atatea credinte si opiniuni gresite asupra
apendicitei, pentru a face loc pentru cladirea unei etiologii si
patologie riguros stiintifice, spre folosul omenirii suferinde.
Ramane ca pleiada distinsilor nostri maestrii si tineri chi-
rurgi s tina socoteala si de ele, pentru a asigura si mai mult
rezultatele a dmirab il e ale activitatii for in co mbat erea apendicitei

www.digibuc.ro
I0 V BABES 62

si este de dorit sa is cuvantul in aceasta incinta pentru comple-


tarea acestei lucrari prin experientele for despre diagnosticul
si tratamentul modern al boalei. Eu insumi pregatesc o mo-
nografie mai mare pentru documentarea celor expuse in aceasta
comunicare preliminara.

www.digibuc.ro
PREVENIREA *I COMBATEREA
MENINGITEI CEREBROSPINALE
DE

V. BABE*
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,Feclinta dela 2 Aprzlzer92o

Meningitele apartin boalelor celor mai comune, celor mai


grave, celor mai dureroase si celor mai penibile pentru in-
prejurimea bolnavilor si celor mai putin accesibile interven-
tiunei medicilor.
Intotdeauna, dar mai cu seams iarna si spre primavara, se
inbolnavesc, cand cate o persoana, cand grupe de oameni,
cand copii, cand oameni tineri, soldati etc., de aceasta boala.
Mai cu seams in grupe de oameni in cazarme, in pensionate
si fabrici, se ivesc adevarate epidemii de meningita produ-
cand o mare mortalitate. 0 singura epidemie, in Prusia, mai
cu seamy printre soldati, a produs 3000 de imbolnaviri cu
z000 cazuri mortale. In anume epoci, boala se raspandeste
in mai multe tari, ass in anul 1805, in Europa intreaga si tre-
cand oceanul si in America. Dupe mai multi ani de liniste, tot
mereu se observe not eruptiuni de epidemie in diferite puncte
ale globului. Cele mai marl. epidemii, erau acelea din anii
1854-1875, care s'a intins peste toata Europa, apoi cea din
iarna si primavara anului 1905 in Silezia, in anii 1910-1911
in Franca, etc.
In prezent deci nu exists o adevarata epidemie, totusi nu-
marul cazurilor izolate este destul de mare, si creste necon-
enit. Ea se constata si in focare mici prin cazarmi, fabrici,
scoli si alte aglomeratiuni de oameni. Cu toate acestea, me-
ningita de obicei nu este propriu zis o boala de familii sau

www.digibuc.ro
2 V BABE$ 64

de aglomeratiuni, ca alte boale epidemice, gasindu-se de obi-


ceiu intr'o familie un singur caz.
Cauzele boalei, sunt anume microbi. Astfel de mult s'a
constatat ca baccilul tuberculozei intrand in sange, se locali-
zeaza si pe meninge si am putut constata c baccilul, din
cauza prea marei sensibilitati a meningelor de si produce le-
ziuni in cele mai multe organe, de obiceiu nu se manifests
decat prin localizarea pe meninge adica prin meningite tu-
berculoza. Exists si meningite, cari asociaza pneumoniile,
gripa, septicemiile, etc., fund cauzate de microbii acestor
boale.
Afars de aceste meningite secundare, exists insa si forme
primitive, despre cari se credea, a sunt deasemenea produse
prin microbi banali, 'Dana and Weichselbaum in anul 1887
a descoperit in aceste forme un microb particular, semAnand
mult cu gonococul, microbul blenoragiei. Deosebirea intre
cei doi microbi este, ca gonococul creste numai pe medii
cari contin ser de om proaspat, meningococul creste bine si
pe medii cu ser fiert si formolizat pe anume alte medii
(gelose T) adica pe gelosa prep arata cu pepton Chapoteaut
si cu glicoza, si pe bulion preparat cu pepton din stomac
de pore.
La inceput microbul e greu de cultivat, si nu traeste deck
o zi doul afara de corpul omenesc, insa din ce in ce se
adapteaza la alte medii si devine mai rezistent. Microbul fer-
menteaza diferite zahare in mod particular, fermenteaza ge-
loza si maltoza pe and nu descompune celelalte zahare, pe
child gonococul fermenteaza geloza, insa nu fermenteaza mal-
toza, asa incat aceasta particularitate se po ate 'intrebuinta
pentru diagnosticul microbului, In insemantArile consecutive
si cu anume precautiuni, poate fi pastrat mai multe luni.
Microbul e foarte putin toxic. Numai cantitAti mai mari de
microbi morti, injectati in peritoneul cobailor tineri omoar5
aceste animale. Cocii, cultivati cu sange de animale, maresc
toxicitatea for pentru aceste animale, ash ca spre ex. 0.00002 C. c.
din injectii in peritoneul soarecilor, omoara aceste animale.
Mijlocul cel mai bun pentru a diagnostics si izola menin-
gococul, este proba de specificitate. Ins a mijlocul atat de sigur

www.digibuc.ro
65 MENINGITA CEFtEBROSPINALA 3

pentru alti microbi aglutinarea este mai putin sigur la acest


microb, caci sunt diferite varietati de meningococi, printre
cari de multe on numai serul provenind din aceiasi varie-
tate, aglutineaza microbul homolog. Astfel daca incercam semi
cu o alts varietate nu capatam un rezultat pozitiv. Sunt in
acestia doua feluri de microbi, A si B cari sunt cei mai fre-
quenti, si cari aglutineaza bine, si chiar semi A agluti-
neaza pans la un grad oarecare si microbul B. Mai bine va
fi s avem un ser amestecat A + B pe care it incercam pe
anume microb, sau pe o cultura amestecata A + B pentru a
incerca daca un ser provine dela un coc de meningita cere-
brospinala.
Dar chiar procedand astfel vom avea insuccese caci sunt
seruri de meningita cerebrospinala cari nu aglutineaza sau
cari la un moment dat isi pierd cu totul proprietatea aglu-
tinanta, cu toate ca persoanele bolnave contin meningococi
virulent'. Cu alte cuvinte nu exists in meningita cerebrospi-
nail un paralelism intre virulenta actiune inmunizatanta
s" aglutinare.
Cu atat mai sigura este proba lui Bordet-Gengou, aplicata
la aceasta boala. Antigenul, microbul si anticorpul (din san-
gele bolnavului sau, unui animal inmunizat,) formeaza un
sistem care se manifests chiar cu o mare dilatie de ser. Mai
cu seams tulpinele A si B produc anticorpuri abundente, cari
se manifests inch intr'o dilutiune de 1: woo.
Durata incubatiunei boalei este scurta, 2 4 zile. Apoi se
manifests boala in mod foarte variat, sunt forme furoyante
cari nu dureaza decat cateva ore sau zile, si sunt totdeauna
mortale. Aceste sunt formele cele mai caracteristice, un copil
sau un tana'r in deplina sanatate, cade jos, cu un tipat 41
pierde cunostinta si moare cu crampe si slabiciunea inimei,
cu febra si cu intepenire a cefei.
In cazurile cele mai frequente, cari dureaza mai multe
zile sau saptarnani, boala incepe cu mare durere de cap si
ceafa, febra mare cu frisoane neregulate remitenta sau in-
termitenta.
Musculatura cefei si cea dorsalasunt contractate, asemenea exista
o demiflexiune a genunchiului 9i coapsei (simpt. lui Kerning).
s A. R. MCIII0Init Sect's; 6tompfsce. Sena in. Tom. I.

www.digibuc.ro
4 v BABES 66

Mai constatam ameteli, sensibilitate exagerata, crampe, para-


lizii, exagerarea reflexelor, o mare slabire, coma, poliurie, etc.
Mai tarziu se desvolta un hidrocefal intern cu inflamatiune
ependimara, somnolenta, exanteme, herpes, mutism, orbire.
Sunt si forme cronice, cu abcese cerebrale si alte, in cari
cu simptome mai putin caracteristice se desvolta un hidro-
cefal intern cronic. In toate cazurile, punctiunea lombala, adica
scoaterea de lichid din canalul rachidian in regiunea selelor,
aduce o usurare trecatoare a simptomelor, si injectiuni abon-
dente de ser antimeningococic, in acest canal, sunt astazi me-
toda cea mai sigura pentru vindecarea ei.
Din lichidul scos, fie turbure, sau aproape clar, se poate
face diagnosticul aproape sigur al boalei, caci in acest lichid
se gasesc meningococii inchisi in celule sau liberi. Coloratiunea
si aspectul lor, sediul for intracelular, sunt cu totul caracte-
ristice, insa chiar dace nu se gasesc acesti microbi de multe
on cultura pe mediile mentionate (IA un rezultat pozitiv. Nu
arareori insa exist a in lichidul purulent o cantitate de alti
microbi asociati cari ingreuiaza gasirea meningococilor. In atare
cazuri am gasit o aka metoda de diagnostic adeca scoaterea prin
biopsie a unei bucatele mici de piele eritenatoase unde am con-
statat microbul pur la limita intre epiderm si derm.
Cercetarile noastre minutioase au constatat ca intre
o serie de meningite tuberculoase pneumonice, strepto-
cocii se gasesc pe Tanga microbii respectivi si meningococi.
Astfel am gasit si in unele cazuri de hemoragii meningiene
si chiar la meningite tranmatice acesti microbi.
De obiceiu, constatarea microbului in lichidul cerebro-
spinal e usor, mai cu seams dace lichidul e purulent sau tur-
bure. *i microbii can nu sunt aglutinati pot fi meningococi.
Sunt insa anume microbi, can seamana cu meningococii dar
caH sunt usor de exclus. Diplococcus crassus prin culturile
abundente mucoase, prin coloratia dupe Gram, prin cresterea
la temperatura joasa; prin fermentatiunea tuturor zaharilor,
Micrococcus cataral, prin cresterea pe gelosa si prin lipsa de
fermentatiune a zaharilor Diplococcus flavus prin culoarea gal-
bene a culturilor. Diplococcus mucosus creste deasemenea la
temperatura camerei sub forma de mase mucoase.

www.digibuc.ro
67 MENINGITA CEREBRQ SPINALA 5

Mara de meninge, microbul se gaseste in faringe in retrofa-


rige si in cavitatile comunicand cu cele nasale. Anghina re-
tron asaliso.
Este de cea mai mare importantA a se constata aceasta re-
trofaringita produsa de meningococi, caci este neindoios c5
aceasta retrofaringita intinzandu-se pe meninge, probabil pe
calea limfatica, poate si pe cea sanguina, poate sa produca
meningita cerebrospinala la persoanele atinse de aceasta boala.
Astfel aceasta faringita trebue combatutA mai cu seams
,

pentru ca sa nu se intinda microbul la alte persoane sl sa


produca o epidemie de meningita. Chestiunea acestei raspan-
diri, prezinta insa multe puncte obscure. Desi se gasesc in
jurul cazurilor de meningita multe persoane in fiecare cask la
cari se gasesc meningococi in faringe si in nas, dar acesti
meningococi de multe on nu sunt aglutinati prin serul anti-
meningococic, nici nu sunt patogeni.
Se gasesc insa printre ele si cazuri cu microbi aglutinati si
virulenti. Asa se vede ca meningococii sunt destul de frequenti
si la oatheni sanatosi, can n'au fost in contact cu bolnavi,
insa autorii sunt unanimi pentru a constata ca acesti coci
sunt aproape intotdeauna nevirulenti, si nu arata raporturi
specifice cu serul antimeningococic preparat cu meningococi
activi, pe cand persoanele cari se gasesc in contact cu bol-
navi de meningita, au de multe on in faringele lor menin-
gococi virulenti,
Este intrebarea clack aceste tulpine neactive nu sunt decat
varietati, can in anume cazuri pot trece in forme active si
virulente.
Este de remarcat, ca medicii, infirmierii si membrii fami-
liei cari ingrijesc pe bolnavi, desi devin purtatori de mi-
crobi, numai foarte rar sunt infectati, aceea ce ar indica ca
aceasta faringita, sau numai prezenta unui meningococ in fa-
ringe nu sunt atat de periculoase pecat s'a crezut, si cazurile
bine constatate in can un purtator de meningococi in faringe
sa se fi inbolnavit de meningita sunt foarte rani, Poate ca
infectiunea nu se produce direct din faringe ci prin inter-
mediul altor factori. In tot cazul exists o predispozitie pentru
boala sub forma de iritatiuni sau boale a faringelui si a na-
s

www.digibuc.ro
6 V BABE$ 68

sului. Dupa trecerea boalei, microbul virulent se easeste Inca


cateva saptamani in faringe si in nas.
Deci chestiunea purtatorilor de meningococi nu este Inca
rezolvita.
Purtatorii sunt putin periculosi pentru oameni sanatosi caci
meningococul lor de regula e mult atenuat si de obiceiu nu
se poate dovedi ca boala s'a luat de la purtatori, aceasta este
chiar cu atat mai putin probabil cu cat meningococii purta-
torilor apartin de obiceiu raselor atenuate si chiar inofensive
si cari nu se pot transforms in tulpine virulente. Epidemia
se poate explica astfel, ca microbii tree de la un individ la
altul, neproducand insa la cei mai multi indivizii nici o inbol-
navire sau numai un usor catar nasofaringeal si ca numai
la unii indivizi predispusi si la cari s'au transmis meningo-
coci virulenti acesti microbi patrund in sange si produc boala.
Aceasta patrundere in sange, pare a fi in legatura cu gra-
vitatea boalei deci cu virulenta mai mare a microbilor. Am
gasit in adevar atari forme foarte grave, hemoragice, in cari
microbul se depune in piele, si de aci face invaziune in
sange pro ducand hemoragii cutanate si infectiunea generall.
Putem zice ca meningococul este un microb, care desi este
legat de corpul omenesc, totusi este foarte raspandit si la omul
Onatos Intocmai ca pneumococul si ca produce boala numai
daca e vorba de o varietate activa (A. sau B.), patogene, si
anume la oameni predispusi, la copii cu dispozitiune lim-
fatica si iritabilitate a gatului lor, si la oameni tineri, (soldati
mai cu seal* expusi la mari oboseli.
Meningococul se &este la bolnavi de meningita si in di-
ferite colectiuni purulente in septicemii in otite (chiar fail
meningita) in epidimite, in conjunctivite, in bronsite, cari in-
sotesc meningitele, si in parotide in urma meningitelor.
Masurile luate mai Inainte pentru a preveni boala, isolarea
purtatorilor si examenul periodic al faringelui si nasului lor
pentru a constata cand nu mai contin meningococi este foarte
greu de executat si nu da rezultat sigur, caci microbii de multe
on dispar si reapar in faringe, asemenea si aglutinabilitatea
lor. Se desinfecteaza rufaria de pat, batistele, tacamurile, pa-
turileatr etc. Se age atentiunea publicului ca sa se pazeasca

www.digibuc.ro
69 MENI*GITA CEREBROSPINALA 7

de contactul celor ce au trecut prin boalA 9i a celor cari au


fost in contact cu bolnavii.
In fine s'au intrebuintat la purtatori insuflari in nas cu
pyocyanura i sozojodol pentru a omori microbii.
Ins toate aceste masuri nu au avut efectul ateptat ; numai
dupA ce s'a stabilit posibilitatea de a vindech boala prin sero-
terapie meningita se poate combate cu succes. Kolle si Wasser-
mann au incercat sa producl un ser antimeningococic, tratand
cai cu injectiuni de meningococic vii sau omoriti in felul tra-
tamentul antidifteric si au avut oare care rezultate incurajatoare.
Nu se stie daca meningococul este toxic numai prin toxi-
nele legate de substanta care constitue corpul microbului, sau
daca microbul secrets toxine. Cum numai microbii din cel
din urma grup dau un ser eficace, trebuie presupus eh' menin-
gococul prepara si exotoxine. Cu timpul s'a perfectionat sero-
terapia meningitelor prin diferite constatari. Inainte de toate
s'a stabilit modul cel mai favorabil al tratarei cailor. Am in-
trodus i aici intrebuintarea serovaccinului pentru a evit h. efectul
dezastruos al toxinelor in urma carei au murit multi cai in
timpul prepararei, Apoi am intrebuintat la cai si un trata-
ment anteanafilactic sub forma de injectiuni dese si crescande
precum s'a intrebuintat la om. Cea mai inportanta modifi-
care insa, este intrebuintarea nu a unui mare numar de tul-
pine cum s'a facut la inceput, ci a tulpinelor selectionate A
si. B, fiind cele mai frequente 0 cele mai periculoase i cari
dau intotdeauna cel mai mare grad de inmunitate. S'a con-
statat ca trebuie intrebuintat cantitati mari si injectati in ca-
nalul rachidian prin un anume punct al coloanei vertebrale
prin care se poate patrunde Lior printr'un ac de sirlitga in
acel canal. Trebuie ca toti medicii sa se initieze de urgent5
in practica acestui procedeu.
Deci conditiunile principale ca serul se fie eficace, sunt:
z) ca sa fie preparat formand de meningococi selectionati cu
o virulenta si specificitate mare. 2) Apoi serul trebuie in-
trebuintat cat se poate de repede dupa inceputul boalei. 3) In-
jectiunile sa fie facute direct in canalul rachidian.
Alte conditiuni pentru a aveh rezultate bune sunt : i)- SA
incepem tratamentul cu 20-30 cm. c. de ser. 2) SA re-

www.digibuc.ro
8 V BABE$ 70

petam injectiunile atatea zile cat se mai manifests semne de


meningita (febra, dureri, ameteli, etc.,) i cu doze crescande
pans la zoo cm. c. pe zi. 3) A da pe langa injectiuni intra-
rachidiane i injectiuni zilnice subcutanate pentru a inpie-
deca infectiunea generals cu meningococ, (fapt pe care 1-am
constatat, gasind meningococul in eruptiunile pielei), precum
anafilaxia, adica efectul vatamator al injectiunilor repetate si
distantate de ser strain.
In aceste conditiuni, putem compta cu siguritate la efecte
excelente si mai cu seama cu o reducere de mortalitate dela
7o0 /0 la x 0% .
Anume se vede ca injectiunea subcutanata e mult mai putin
eficace decat injectiunea in canalul rachidian.
Efectul serului e de multe on suprinzator. Febra scade brusc,
varsaturile cedeaza, apetitul revine, incontinentele dispar. Tre-
buie sa se injecteze deodata chiar in cazuri usoare 20 cm. c.,
mai bine insa 3o cm. c. Este gresit a astept a pentru aplicarea
serului examenul de laborator al lichidului cerebrospinal, caci
de o parte fiecare ors de weptare e primejdioasa, de alta in-
jectiunea cu ser este cu totul inofensiva. Daca a doua zi febra
i celelalte simptome reapar, trebuie repetata injectiunea i ass
mai departe pars la disparitia for definitive.
Cred ca pe langa cele constatate in diferitele epidemii de
meningita cerebrospinal' i, constatarea noastra ca meningo-
cocul se gasqte i are un rol inportant si chiar dominant nu
numai in epidemiile de meningita cerebrospinal', dar si in
multe meningite cari pans la cercetarile noastre, au fost pri-
vite ca banale, va trebul de acl inainte orice meningita tra-
tata cu ser antimeningococic i ar fi astfel o mare greseala s
ateptam pentru aceasta examenul de laborator, astfel unele me-
ningite cari pans acum au fost condamnate, au devenit curabile.
Cultura meningococilor, selectionarea celor mai eficace pentru
imunizare, imunizarea cailor, metodele de titrare a valoarei
serului, chiar tratamentul este mai greu de aplicat decat me-
todele intrebumtate pentru orice boala specifica, insuccesele
sunt frequente culturile schimbacioase si valoarea for nesigura.
Daca in fine stiinta a invins toate aceste inconveniente,
aceasta se datorete in mare parte zelului i muncei incor-
-

www.digibuc.ro
71 MENINGITA CEREBROSPINALA 9

date a unei serii de savanti printre cari si personalul Insti-


tutului nostru ocupa un loc insemnat.
Numesc printre colaboratorii mei pe D-nii asistenti Bobes
care a preparat cai pentru serul antimeningococic, si D-soara
Ciuculescu, cari cei dintai, au cultivat la noi in tali un me-
ningococ potrivit pentru inmunizarea cailor.
Astazi cand am invins in mare parte aceste greutati ne
gasim inaintea unui nou triumf al stiintei, cad putem afirma
deja astazi c impreuna cu efectele prodigioase ale serului
antidifteric acele obtinute prin serul antimeningococic consti-
these cele mai pretioase achizitiuni ale seroterapiei. Dupg
multe incercari si deceptiuni am ajuns astazi s preparam si
noi un ser eficace, si pe care conthm sal perfectionam ne-
incet at asa incat meningitele s piarza din ce in ce mai mult
aspectul for inspaimantator si terminatiunea for fatala.
Astazi in II cazuri de meningita meningococia, am
obtinut prin intrebuintarea serului nostru vindecare, pe cand
alte patru cazuri in care nu s'a aplicat tratamentul au fost
mortale. Numai 2 cazuri tratate au sucombat, unul in care
tratamentul s'a aplicat in agonie si unul aplicat dupa 8 zile
de boala, (adica intarziat).
Nu ne indoim ca, precum am reusit prin perfectionarea
metodei s vindecam din ce in ce mai sigur si cazuri des-
perate de difterie si de infectiune rabica, si tratamentul anti-
meningococic va devenl din ce in ce mai eficace, triumfand
nu numai in potriva cazurilor epidemice, dar cateodatl si in
cele mai multe cazuri disperate de meningita comuna,
sporadica si neepidemica.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
EXTRACTIA BSI ACTIUNEA FIZIOLOGICA
A PRINCIPIILOR ACTIVI DIN BRYONIA ALBA
ASUPRA INIMEI SI CIRCULATIUNEI
DE

DR. AR. GRADINESCU


PROFESOR DE ST1INTELE NATURALE
ASISTENT LA FACULTATEA
DE MEDICINA DIN BUCURESTI

.Feclinta dela 29 Octomvrze 1920

Introducere. Exists multe plante, cari au intrebuintari in


popor ca substante hemostatice, printre acestea Bryonia alba
isi are locul sau.
Am cAutat sa studiez actiunea fiziologica si farmacodinamica
a extractului de radacina de Bryonia alba 1).
In literatura strains gasim cercetari numai asupra Bryoniei
dioica, intrucat aceasta specie trareste necultivata prin Europa
Occidentala ; iar Bryonia alba n'a fost studiata nu gasim
cercetari in literatura strains si singurele cercetari le gasim
numai in o lucrare: Cercetari clinice si experimentale asupra
Bryoniei alba (Brei) ca medicament anti-hemoragic, teza de
doctorat de Dr. I. Elian, lucrata sub conducerea Prof. Dr.
Z. Petrescu.
Pe cfind Bryonia dioica e o plants toxica si un purgativ
drastic, Bryonia alba e o planed cu reputatiune antihemostatica.
Extractia principiilor activi din radacina plantei Bryonia
alba a fost facuta in laboratorul de Farmacologie impreuna
cu D-1 farmacist Dr. Gheorghiu. Cercetarile preliminare au
dovedit existenta unor ghcosizi.
I) Dr. At. Grcldinescu, Action de l'extrait de Bryonia alba sur le coeur et la circu-
lation du sang. Bulletin de la sect. sczentifique de l'Acadenne Roununne. 1920.

www.digibuc.ro
2 DR. AR GRADINESCU 74

Extractia for a fost facuta in modul urmator:


In rezumat radacina culeasa, a fost mai intai uscata la
etuva la 700-800; dupa uscare, groscior pulverizata si tra-
tata cu alcool de 85%, in proportie de o parte radacina,
pentru doua parti alcool.
Amestecului i s'a adaogat putin carbonat de Ca. pentru a
neutralize acizi liberi, ce planta i-ar contine, cu scopul de
a nu dedubla glucosizii ; dedublare ce ar fi favorizata si de
caldura, caci extractiunea s'a fa'cut prin fierbere timp de zo'.
Dupe acest interval de fierbere, lichidul Inca cald, a fost
filtrat, cu scopul de a nu pierde a parte din glucosizii ce
prin racire depun.
Filtratul lasat sa se raceasca, depune un precipitat, ce pe
langa unele din substante ca: tanin, albumine solubile, amil,
mai contine si mici parti din glucosizi. Filtrat din nou, pentru
a separa precipitatul, lichidul a fost evaporat sub presiune
redusa, pentru a nu descompune principii activi, iar extractul
apos obtinut a fost diluat cu apa si apoi tratat cu accetat
basic de Pb., pentru a elimina complect, taninurile, substan-
tele albuminoide etc., iar excesul de Pb. a fost scos cu H2S.
Lichidul obtinut dupa separarea sulfurului de Pb. a fost
evaporat la bain-marie pentru a alunga H2S. si in cele din
urma extractul obtinut diluat cu apa si filtrat, e supus tratarei
cu diferiti disolvanti ca alcool 960/0; alcool 75%, eter sulfuric,
eter de petrol, cloroform etc.
Dupe indemnul d-lui Prof. Dr. D. Ionescu am pre-
parat extractul de principii activi si in modul urmator : Am
luat 3 fiole marl punand:
In Ia i6o c C alcool + 40 c c apa dist. + 20 gr. radacina de
Bryonia pulverizata.
In a IIa 140 c c alcool + 6o c c. apa distil. + 20 gr. ra-
dacina de Bryonia pulverizata.
In a IIIa 120 alcool + So c c. apa destil. + 20 gr. rada-
cina de Bryonia pulverizata.
Lasate dela 2 Mai 1916 ora 4 p. m., timp de patru zile;
numai agitate cat mai des. La 6 Mai 1916 au fost filtrate si
puse in cristalizoare intense, la evaporat Intr'un exicator,
sub care se faced vid si in care era o etajera cu aceste trei

www.digibuc.ro
75 BRYONIA ALBA 3

cristalizoare si un alt cristalizor cu acid sulfuric pentru ab-


sorbtia vaporilor de apa.
Prin ajutorul electricitatei se incalzia pans la 450---50, ash
ca glucosizii nu erau descompusi si se inlesnea in modul
acesta uscarea.
Dupa o saptam.ang precipitatii au fost complect uscati.
Cantarind am constatat in cristalizorul.
I. 3 gr. 042,
II. 4 gr. 014,
III. 4 gr. 546.
Deci cu cat alcoolul e mai diluat cu atat extractiunea de
substante, principii, era mai mare. De altfel aceasta se putea
observa si cu ochiul liber, extractul din cristalizorul II era
mai mult, iar din cristalizorul III si mai mult.
Cercetarile dela No. 5 si 6 au fost facute si cu extractul
apos preparat dupa metoda intaia, cat si cu extractul pre-
parat dupa metoda a II-a.
Rezultatul experientelor a fost in toate cazurile acelas. In
extractul apos solutiunea era: 2 gr. planta era egal cu
1, c. m. c. lichid.
1. Cercetdri asupra agiunei cxtractului in injectiuni in sacul
dorsal la broascd.
Injectat in sacul dorsal la broasca in dozy mare dela 4 c.
m. c. in sus, produce in cele mai multe cazuri moartea ani-
malului. La autopsie se observa ventriculul contractat, golit
complect de sange, putin sange in auricule, iar plamanii pimi
cu aer; in sacul dorsal lichidul complect absorbrt.
2. Cercetdri asupra actiund extractului in injectiuni in sacul
dorsal Si inscrierea contractiunilor inimet dnsitu>>.
Deschizandu-se cavitatea abdominala a unei broaste, s'a
pregatit inima pentru inscrierea contractiunilor dupa metoda
Engelmann si s'a injectat in sacul dorsal 3c. c extract apos,
luandu-se din Jo' in ro' cardiogramele corespunzatoare.
Dupa 20'-25' apare pe grafic un inceput de fibrilizare ca
o extrasistola care ar fi datorita, unei disociatiuni fibrilare a
ventricului, unui inceput de fibrilizare care se poate
observa 0 direct pe cord, cu ochii liberi, intrucat inaintea

www.digibuc.ro
4 DR AR GRA.DINESC11 76

1 1i
i 11 11 1 1 1 0 1 '1

Graficul z. Expertenta dela 25 Mani.

www.digibuc.ro
77 BRYONIA ALBA 5

Graficul 2. Graficul 3.
Expenenta dela 25 Maiu. Expenenta dela z fume.

www.digibuc.ro
6 DR. AR GRADINESCU 78

sistolei ventriculare apar in peretele ventriculului, puncte


desiminate ros inchis, roz pal. (Graficul i si z).
Aceste contpctiuni fibrilare sunt insotite si de o relasare
brusca a inimei, care denota o perdere a tonicitatei mu-
sculare cardiace.

PY00. 000000
A.

Graficul 4. Metoda Lelven-Trendelemburg. Adrenalina r/roo.000,000

Dela doza de 3 , , in sus avem o micsorare a cardiogramei'in


amplitudine si dupa 3o' o oprire a sistolei ventriculare, aproape
de tot ; putin se mai contracts baza sinusului venos si
auricule'e.

. 01:1,0 P61.0 o'N)

)4.

1111111111111 I1 I I 4.1- e-4.- I -- -1. I 1

Graficul 5 Metoda Laven- Trendelemburg. Adrenalina r/i.000.000.000

Dupa 3 sferturi de ors, ventriculul nu se mai contracts de


loc. (Graficul 3).
3. Incercarea actiunei vasoconstrictive a extractului. Pentri
determinarea acestei actiuni m'am servit de metoda Leiven-
Trendelemburg care e o metoda biologics extrem de sensibila,

www.digibuc.ro
79 BRYONIA ALBA 7

poate cea mai sensibila dintre toate metodele biologice, nu


mai vorbim de cele chimice, care sunt prea putin sensibile,
Am incercat mai intai aceasta metoda pentru adrenaline si
graficele 4,5 si 6 dau numarul picaturilor inainte si dupa
introducerea adrenalinei in concentratie de : 11100 000 No;
111.000.000 goo i lho Boo 000 000
Incercand pentru extractul de Bryonia am gasit ca actiunea
vasoconstrictoare o putem urmari pink' la igloo
/ 000P ceea ce
ne-ar arata o actiune vasoconstrictoare a acestui extras si
graficele 7, 8, 9 si Do ne indica acest lucru pentru Bryonia.
4. Actiunea midriaticd.
Asupra pupilei ochiului de broasca nu observam nimica.

76;000 000ovo

114.1444.440-
.4.64. .....147*--=

- e

Graficul 6. Metoda Laven-Trendelemburg Adrenaline Ifto.000.000.000

5. Cercetdri asupra actiunei extractului in circulatiuni artifi-


ciale in cordul izolat.
In circulatiuni artificiale in cordul de broasca, extractul de
Bryonia produce dupa o micsorare a amplitudinei contrac-
tiunilor cardiace, care tine destul de mult (doul ore), con-
tractiuni puternice, ca si cand inima in acest interval s'ar
fi repauzat.
Aceasta micsorare a amplitudinei contractiunilor cardiace
cu siguranta el trebuie sa fie datorita actiunei extractului
de Bryonia asupra muschiului cardiac,
Aceasta micsorare a amplitudinei contractiunilor cardiace
dupe o ors, doua, incepe s dispara si contractiunile devin
puternice. Experientele din 13, 14 si 23 Mai 1916 (vezi
graficul II), arata aceasta si actiunea ar fi de origins mus-
culara.

www.digibuc.ro
8 DR AR. GRADINESCU 8o

Graficul 7. Metoda Laver-Trendelentburg Bryonta z/too

www.digibuc.ro
8i BRYONIA ALBA 9

6. Incercarea actiunei extractului asupra presiunei sdngelui


la mamifere. Incercarea am facut-o pe pisici si pe caini cu
acelas rezultat.

1111111111111111111
I/000

Graficul 8. Metoda Ldven-Trendelemburg. Bryonia r/r000

Preparandu-se animalul pentru inregistrarea presiunei san-


gelui in carotids cu manometru inscriitor, am injectat in

ii01-111414141.1141114441-!

1A9.600 .

Graficul g. Metoda Laven-Trendelemburg. Bryonia //mote

vena jugulars extractul de Bryonia si am obtinut in toate


cazurile o hypotensiune, ceeace ar fi in legatura cu actiunea

iitIlitAphill1110110,111111o11111ilill111111111111111110111o111111

.
hap. ioa . . .

Graficul 10 Metoda Laven-Trendelemburg. Bryonia I/Ioo.000

5AR ifemert.le Salmi Stuntifice Sena III Tom I

www.digibuc.ro
-y2

SO DR. AR GRADINESCU 8z

wcp

IRE

Graficul x 1. Circulava in cordul tzolat.

www.digibuc.ro
83 BRYONIA ALBA II

2,

1.1 1 jI 1.1 0) It 111

Graficul 12. Bryoma injectatd in jugulard la cdme

ti

/I /illyi
044 004001
111i11111111 1-P-H4111111 1 I I-1 11, (1-1111111111iiiiwitli

tJ
Graficul 13. Bryoma injectatd in jugulard la putcd

6*
www.digibuc.ro
12 DR. AR GRADINESCU 84

acestei substante asupra inimei dupa cum reiese din cerce-


tarile dela numerele 2 i 5.
(Vezi graficul 12 si 13).
Lucrare facutA in laboratorul de Farmacologie al facultdtii
de medicind din Bucuresti.

www.digibuc.ro
DESPRE VALOAREA ABSOLUTA
A
DUBLEI REFRACTII ELECTRICE.
NOTA DE E. BADAREU
,Fechnia dela 16 Maus 1922

1. Corpurile isotrope puse in campul electric devin bire-


fringente, capatand proprietatile unui cristal uniaxial, pozitiv
sau negativ, a carui axa ar fi paralela cu directia campului
electric, (fenomenul lui Kerr).
Pentru explicarea acestui fenomen s'au desvolt at mai multe
teorii; dintre aceste cele mai importante sunt :teoria lui Voigt 1)
si teoria orientdrii a lui Langevin 2).
Teoria lui Voigt consists in urmatoarele ; electronul care se
afla in pozitia sa de echilibru in launtrul unui atom sau
unei molecule, in afard de campul electric, are acelas period
de vibratiuni pentru on si care directie (forts quasi - elastics
egala in mice directie). In campul electric is el o noun pozitie
de echilibru in jurul careia vibratiunile sale au diferite peri-
oade, cari depind de directia acestor vibratiuni.
Teoria lui Langevin este bazata pe o ipoteza cu totul diferita.
Acest savant presupune ca moleculele corpurilor in chestie
sunt opticeste anisotrope, fiind un fel de cristale elementare.
Aceste molecule, in campul electric, devin dipoli electrici,
din cauza polarizabilitatii diferente in diferitele directiuni.
In afard de campul electric sunt astfel de molecule ale cor-
purilor distribuite in mod uniform in toate directiile, ass ca
corpurile in aceste conditiuni conserva proprietatile optice ale
1) W. Voigt, Magneto-und Electrooptik. Leipzig, 1908
2) P. Langevin, Le Radium, 7, 249-260, 191o.

www.digibuc.ro
2 E BADAREU 86

corpurilor isotrope. Iar in campul electric din cauza aparitiei


dipolilor electrici moleculele se orienteaza in oarecare mod,
ivindu-se in aceasta distributie anisotropia optics, pe care o
posed.
2. Fiecare din teoriile sus amintite conduce la consecinte
mai mult sau mai putin diferente. Cercetarile experimentale
asupra acestor deductiuni pot decide in favoarea unei sau
altei teorii. .
In privinta aceasta are cea mai mare importanta valoarea
numerics a raportului :
ne n (A),
no n
in care ; este indicele de refractie pentru vibratiunile lumi-
noase paralele cu directia campului electric, no este acelas
indice pentru vibratiuni perpendiculare la aceasta directie si
n este indicele de refractie ordinar al corpului in studiu, in
afara de campul electric.
Evident raportul (A) este raportul schimbarilor absolute
ale indicelui de refractie in aceste doua directiuni ale vibra-
tiunilor.
Teoria lui Voigt conclude ca diferentele ne n si no n
sunt de acelas semn si ca valoarea numerics a raportului
(A) este egala cu 3. Teoria orientarii din contra deduce
pentru diferentele indicate semnele opuse, iar pentru (A)
valoarea 2.
Masurari ale valorii acestui raport ass de important din
punctul de vedere teoretic, s'au fa'cut in diferite randuri.
Asa, Aeckerlein 1) a aflat pentru nitrobenzol si ortonitro-
toluol raportul (A) egal cu 2, conform cu teoria lui
Langevin; iar pentru sulfurul de carbon, care este corpul
clasic pentru astfel de experiente din cauza conductibilit'atii
sale mici electrice, si a marimii efectului lui Kerr in dansul,
Aeckerlein afla diferenta no n foarte mica (aproape inob-
servabila), ass ca in acest caz nici nu se poate vorbi despre
valoarea raportului (A).
1) G. Aeckerlein Phys Zeitschr 7, 544-6o1. 1906, 117-118, 1907.

www.digibuc.ro
87 DESPRE VALOAREA ABSOLUTA A DLTBLEI REFRACT!! ELECTRICE 3

MAsurarile lui Mac Comb 1) confirms rezultatele precedente.


Himstedt 2,), reafland pentru nitrobenzol valoarea rapor-
tului (A) egalA cu 2, pentru sulfurul de carbon insa dl
raportul (A) egal cu 4. Aceasta diferenta intre rezultatele
masurarilor raportului (A) al unui si aceluiasi corp (CS2)
cere in mod firesc repetarea acestor mAsurari a0, de impor-
tante cu scopul de a stabili care este cauza divergentelor
sus indicate.
data stabilite aceste cauze se va putea determine valoa-
rea raportului (A) in conditiuni, in care rezultatele masura-
rilor se vor putea socoti exacte. Numai atunci se va putea
conclude, care din cele doua teorii este acceptabila,
Cu scopul acesta a fost intreprinsa luerarea, ale carei rezul-
tate de caracter prealabil le comunic aici; rezultate cari pot
fi interesante si indrumaloare pentru astfel de ma'surari.
3. Cercetarile s'au facut cu urmatorul dispozitiv: o facie
de lumina paralela dela arcul voltaic S cade pe masuta prima
a interferometrului (tipul Jamin-Zehnder), cu oglinzi separate
(v. fig.); doua faii luminoase paralele reflexe dela aceste
oglinzi trec printr'un recipient cu CS2 ; una din-
S tre ele trece intre doul placi ale unui condensator PP,
intre cari se poate
excite campul elec-
tric. Aceste doua
fasii dupe ce sunt
reflectate de oglin-
zile de pe a doua
masuta a interfero-
metrului, unindu-se
dau tabloul de inter-
R
ferenta care se poate
L, observe pe ecranul
milimetrat E in ma-
E
still marita, grape
sistemului optic L1 si L2 ; o prisms birefringenta R permite
de a observe in acelac timp doua sisteme de linii de interfe-
1) K. E Mac Comb, Phys Rev (z) 6, 180-183, 1915.
2) P. Himstedt, Ann. der Phys. 48, xo61-1088, 1915.

www.digibuc.ro
4 E BADAREU 88

rents din cari unul vine dat de vibratiunile luminoase para-


lele cu directia campului electric, iar celalalt este format de
vibratiunile perpendiculare la acest camp.
Liniile de interferenta au avut latimea de ca. i cm.; din
cauza extremei planparalelitati a oglinzilor intrebuintate, ca
si din cauza mecanismului special, care permite in putine
minute si pentru un timp destul de lung de a aseza pe fie-
care mAsuta a interferometrului amandoua oglinzi paraleliceste
cu cea mai mare preciziune; sistemele de interferenta erau
foatte netede care fapt mareste natural preciziunea acestor
fel de masurari.
Ca'mpul electrostatic intre placile PP se stabiles cu ajutorul
unei marine electrostatice, pusl in miscare de un motor.
Distanta intre sferele spinterometrului se alege in ash mod
ch un interval de o minuta sa dea 10 pans la 20 scantei.
Observand pozitia amanduror sisteme interferentiale in mo-
mentul scanteiei si imediat dupa descarcarea electrica, adica
in momentul intensitatii maximale a campului electric si in
momentul intensitAtii 0, s'au masurat pe ecran deplasArile
liniilor de interferenta ale acestor sisteme. Din valorile acestor
deplasari se deduce in mod cunoscut valoarea numerics a
raportului (A). Nu s'a incercat de a avea cea mai mare pre-
ciziune in aceste masurari, fund aceasta, dupa cum vom vedea
mai jos, inutil.
4 Rezultatele cercetarilor asupra fenomenului lui Kerr in
sulfurul de carbon, facute cu dispositivul descris sunt urma-
toarele:
Diferentele no n si no n au fost in totdeauna de semn
opus.
In legatura cu diferitele metode aplicate spre a purifica CS 2
Si prin urmare in legatura cu diferita stare de pureth a acestui
lichid s'a obtinut pentru raportul (A) diferite valori numerice
negative, de valoare absoluth incepand cu ceva mai mult
decat 2 in sus.
Din toate aceste se vede a diferenta valorilor numerice
a raportului (A) obtinute de autorii sus mentionati se poate
explich cu diferitele stari de pureth ale lichidului intrebuintat

www.digibuc.ro
89 DESPRE VALOAREA ABSOLUTA A DUBLEI REFRACTII ELECTRICE 5

Diferenta de pureta, a CS2 intrebuintat in experiente se


putea constata observand conductibilitatea electric' a hchidului;
cu cat mai isolant era lichidul cu atat era mai mare campul
electric care se putea stabill Intre placile condensatorului.
Distanta intre sferetele spinterometrului determine aproximativ
intensitatea acestui camp.
Pentru lichidul in starea de cea mai mare pureta care s'a
avut in cursul acestor observari valoarea relative a raportului
(A) se apropia de 2; la micsorarea puretei (adica cu ma-
rirea conductibilitatii electrice) raportul (A) scadea (diferenta
no n se micsora). .
S'a observat Inca un fenomen interesant, si anume: Sul-
furul de carbon, ca i oarecare alt lichid in general, nu este
opticeste vid si in timpul trecerii a unei fasii luminoase prin
acest lichid, se observe dispersiunea lateral' a luminei
(fenomenul lui Tyndall).
Ins' intensitatea acestei dispersiuni a fasiei care trece prin
condensator era mai mare cand Intre placile PP era stabilit
campul electric decat in lichid fare camp.
Aceasta marire a intensita'tii fenomenului lui Tyndall s'a
observat foarte distins.
Diferenta in difusiunea luminei a acestei fasii in campul
electric si in afar a de acesta se marea cu marirea conductibi-
litatii lichidului si prin urmare cretea Impreuna cu cresterea
raportului (A) (in valoarea absolute). In cazul de maxima
pureta a lichidului (raportul (A) egal cu ca 2) era aceasta
diferenta a difusiunii foarte mica.
Evident trebuie sa supunem ca particelele eterogene cari se
afla in CS2 in stare de suspenziune i cari provoaca feno-
menul lui Tyndall posed si ele o structure anisotropa. In
campul electric aceste particele se orienteaza in oarec are mod
(fenomenul lui Chaudier 1), ass ca suprafata for care incontr a
lumina incidents e mai mare; prin urmare si reflect' in felul
acesta mai multa lumina.
Trebuie sa mai supunem pe langa aceasta ca probabil
particele suspendate, fiMd anisotrope posed si ele refractiunea

1) I. Chaudier Journ. de Phys. 8, 422-439, 1909.

www.digibuc.ro
6 E. BADAREU 90

dubla proprie. Din cauza aceasta contribuie si ele la valoarea


totals a dublei refractiuni care se observa. Cu cat mai
mare este conductibilitatea lui CS2 cu atat mai mare este
numarul acestor particele suspendate, cu atat mai mare este
prin urmare refractia dubla datonta acestor particele.
In felul acesta se poate explica variatiunea raportului (A)
cu variarea conductibilitatii lichidului.
In favoarea presupunerii ca in lichidul studiat se afla par-
ticele eterogene in suspensiune vorbeste si urmatorul fapt.
In CS2 in starea de maxima pureta fenomenul lui Kerr
disparea imediat dupa disparitia campului electric: in CS2
mai putin curat se observa oarecare intarziere in disparitia
dublei refractiuni electrice. Aceasta intarziere dui. a o mica
fractiune de 1", dar totusi se puteh bine observa. Evident
particelele suspendate relativ mari, orientate in campul electric,
cer oarecare timp spre a se intoarce in pozitia de distributie
uniforms.
Toate aceste rezultate ale observatiunilor permit a conclude,
ca pentru determinarea valorii numerice a importantului raport
(A), este necesar de a lucra cu lichide cu totul libere de
particele suspendate. Atunci si numai atunci va avea un rost
determinarea precisa a raportului (A) si numai atunci se vor
putea trage concluziuni hotaritoare din punct de vedere teoretic.
Propunandu-mi de a continua cercetarile in aceasta directie
am socotit necesar de a publics rezultatele preliminare.
Cernduti, Noemvrze 1921. Instztutul de Fzzicd Experimentald.

www.digibuc.ro
HIPNOTISMUL DIN PUNCT DE VEDERE
TERAPEUTIC SI MEDICO-LEGAL
DE
D-R G. M A R I N E S C U
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

edsnia dela 12 Maui 1922

Capitala tarii si alte orase mari sunt vizitate periodic de niste


oaspeti nedoriti, cari poarta titlul pompos de <(doctor! in stimtele
oculte. Acesti ocultisti dau reprezentatii de magnetism ani-
mal, de sugestie mintala, de telepatie cu sau fare contact,
si descopera crime simulate. Dupe ce au capatat Increderea
asistentilor in cercuri restranse si asigurandu-se de buna-
vointa presei, aceste exhibitii sunt oferite unui public mai
numeros si ii vedem producandu-se, la Ateneu, la teatrul Lyric,
la Liedertafel, etc. Afluenta publicului e mare la aceste re-
prezentatii nesanatoase. Doctorul in stiinte oculte apare, pre-
cedat de reclama facuta. Un juriu se nurneste spre a-i controls
experientele, juriu compus totdeauna din oameni nepregatiti
pentru cercetari de psihologie normala si patologica. Experienta
Incepe, curiozitatea mare Inca dela ince-put, ajunge la paroxism
and doctorul in stiinte oculte rascineaza sau hipnotizeaza
persoane din public sau aduse inteadins de dansul. Nevrozatii
sunt nelinistiti, crimele fictive sunt descoperite, telepatia e
demonstrate, aplause entuziaste rasplatesc pe magnetizator,
care pleaca cu buzunarele pline, jubiland de succesele obtinute,
succese datorite naivitatii publicului, nepregatirii comisiei de
control, pasivitatii autoritatilor administrative si deseori indi-
ferentei cu care autoritatile sanitare privesc aceste reprezentatii.
Este de datoria mea, in calitate de profesor de neurologie,
care a studiat ani Intregi chestia hipnotismului, in toate fazele

www.digibuc.ro
2 DR G MARINESCU 92

sale, si de fost elev al lui Charcot, care a reabilitat hipnotismul,


de a protests in contra acestor ((doctori in stiinte oculto, caci
asemenea stiinte nu exists, stiinta fiind luxnina si adevar, de
a denunta pe acesti ocultisti cari mascheaza adevarul, can
propaga curente nesanatoase, intretinand un spirit de obscu-
rantism.
De aceea am crezut ca e nemerit sa aduc chestia in sanul
Academiei Romane, caci, tot in o Academie, acea de stiinte
din Paris, Charcot a avut curajul sa se ocupe de hipnotism,
care devenise apanajul diletantilor, credulilor si sarlatanilor, si
tot in Academiile din Paris s'a desbatut altadata, cum se va
vedea, chestia magnetismului animal. Ca toate marile probleme
de psihologie si de biologie, chestia care ne ocupa a strabatut
in decursul timpurilor, cele trei stadii ale lui Auguste Comte :
stadiul teologic, stadiul metafizic si stadiul positivist.
In adevar, practice, mai mult sau mai putin analoage cu a
#doctorilor in stiinte oculto, au fost intrebuintate din cea mai
adanca antichitate. Teosofia orientala este un amestec de teo-
logie, astrologie, magie si stiinte oculte, inspirate de doctrinele
brahmanilor dela Gange. Ele infloreau in timpurile cele mai
departate in Indii si in Orient.
Aceste stiinte formeaza baza doctrinei lui Zoroastru, care a
fost propagate chiar de Evrei, in timpul captivitatii, in Persia.
Doctrina lui Zoroastru se resfrange in filozofia antics, a
Grecilor si a Romanilor. Apolonius din Tyrana face miracole,
ca acele ale doctorilor ocultisti de astazi, in templul lui Esculap.
La Teba s'a descoperit un papyrus pe care era scrisa formula :
((Pune mina pe bolnav si zi-i ca durerea va pied*.
Epoca teologica a magnetismului si a celorlalte stiinte oculte
e unnata de alhimisti si de medici, printre cari trebuie sa citam
in prima lime pe Paracels, Glocenius, Van Helmont, Rob.
Fludd si in sfarsit pe Mesmer.
Inainte de a studia medicina si a deveni profesor la Univer-
sitatea din Basel, Paracels (1493-1541) se ocupase cu stiintele
oculte. El practicase alhimia si astrologia si credea in arcane,
in semndturile cabalistice si in influentele siderale. Dupe el, un
fluid vital, emanat din astre, punea in comunicare arheele di-
feritelor fiinte. Orice om poseda astfel o putere atractiva si

www.digibuc.ro
93 HIPNOTISMUL 3

ascunsa, un magnes, care ii permite, daca e sanatos, sa atraga


magnesul persoanelor bolnave si de a inraurl, prin intermediul
lui, arheele lor, adica chiar asupra principiului activitatii for
vitale.
Acest sistem, care, in secolul XV, purth numele de sistemul
simpatiei magnetice, capata partizani entuziasti si vrajmasi in-
versunati. Mai ales in Germania el prinse radacini adanci.
In 1608, Glocenius scoase un voluminos tractat asupra trata-
mentului magnetic ar ranilor, pe care it completara cu noui
fapte I. E. Burgraeve si van Helmont.
Patin in urrna, in 160, Robert Fludd incearca s precizeze
teoriile Jui Paracelsiu. Cautand cauza de care depinde puterea
magnetica, el o gas1 in emiterea razelor caH, plechnd din steaua
polara si strabatand ca niste torente tot pamantul, ar atinge
mai ales magnetii. Intocmai ca pamhntul si omul are poli.
Daca doua persoane se apropie una de alta si daca razele pe
care de si be trimit sunt respinse, reflectate dela circonferinta
spre centru, se produce antipatie si atunci magnetismul se
numeste negativ; din contra, este pozitiv, daca se face atractie
din o parte si din alta si daca emisiunea merge dela centru catre
circumferinta. In acest din urma caz, nu numai boalele, dar
chiar si afectiunile morale se pot comunich, de unde rezulta,
dupa Fludd, impartirea magnetismului in magnetism spiritual
sau moral si in magnetism corporal.
Parintele Kircher combatii aceste doctrine in 1641, dar ele
furl reluate in 1673 de catre Sebastian Wirdig, si un scotian,
Maxwell, le formula in un corp de doctrina pe care Santanelli
11 infatisa in aforisme. Astfel ca doctrina magnetica se raspindi
si pregati apoteoza lui Mesmer. Anton Mesmer era intreprinza-
tor, indrasnet, lacom de glorie si de avere si putin scrupulos in
alegerea mijloacelor care trebuiau s-1 duca la telul ce-1 doria.
In 1766 publics prima sa lucrare intitulata: Despre influenta
planetelor asupra corpului uman, in care relua, dand-o drept a
sa, teoria fluidului universal, dar numai patru ani mai tarziu
inceii sa o aplice la tratamentul bolnavilor.
Sistemul sau cuprindea o teorie fizica si aplicatii practice.
Teoria era foarte simpla. Exists, zicea Mesmer, un fluid
raspandit pretutindeni in natura, care invalue toate corpurile,

www.digibuc.ro
4 DR. G MARINESCU 94

organizate sau neorganizate, pe cari le patrunde si le inraureste


dela distanta. El poate fi reflectat de o oglinda, propagat prin
sunet, concentrat si transportat de corpurile in can a fost
prealabil acumulat. Repartitia sa in corpurile vii este cauza
sanatatii si a boalelor. Tot secretul medicinei este s-1 distribue
dupa nevoile organelor. Prin unjlocirea lui, se pot vindech
imediat boalele de nerve si mediat celelalte, chiar cele mai com-
plicate, farA ca bolnavii sa fie expusi la vreun efect periculos
sau cu urmari neplacute, oricare ar fi varsta, temperamentul,
sexul lor. Magnetismul animal este panaceul universal. Mul-
tumita lui arta de a vindech trebuie sa ajunga la ultima perfectie.
Practica a variat foarte mult. La inceputul carierii sale, Mesmer
nu intrebuima decat atingerea si privirea ; el sedea pe scaun, cu
spatele intors catre nord, in fata subiectului, genunchii atingeau
genunchii acestuia, ochii in ochii lui, mainile pe hipocondrii sau
pe bombe si transmitea bolnavului excesul propriului sau fluid.
Dar cand clientela deveni nurneroasa se simti nevoia de a
recurge la alte procedee. Atunci interveni hdrddul.
Intr'o sala intmsa, unde lumina nu patrundea decat trecand
prin niste perdele groase, se gasia o cutie circulars facuta din
lemn de stejar, prevazuta cu un capac care era strabatut de gauri,
avand case picioare diametru ci un picior si jumatate inaltime.
Pe fundul cutiei se gasia un prim strat de pilitura de fier si de
sticla pisata ; deasupra sticle pline cu apa ci asezate ca niste raze,
gatul sticlelor in centru, fundul catre circumferinta, formau
un al doilea strat. Niste drugi de fier patrundeau in mijlocul
acestei cutii de stejar care era plina cu apa. Unii din drugii
de fier, indoiti si terminati prin un varf ascutit erau destul
de lungi ca sa ajunga 'Ana la sirul al doilea si chiar al treilea
de bolnavi. 0 franghie care pleca dela hardau legs pe toll
adeptii ci asigura repartitia egala a fluidului. In fine, un pian sau
armonica cants arii variate ci favoriza prin vibratiile for di-
fuziunea curentilor magnetici.
In jurul acestui hardau, instalat in apartamentul lui Mesmer,
se strangeau, pe scaune, bolnavii de tot felul, barbati si femei
din toate clasele sociale. Dupa ce asteptarea prelungita si sune-
tele de armonica excitase in deajuns nervii acestui public,
compus in majoritate din nevropati, aparea insus Maestrul,

www.digibuc.ro
95 HIPNOTISMUL

imbracat in un vesmant liliachiu, svarlind asupra multirnei


anxioase torente de fluid, plirnb Andu-si bagheta cu autoritatea
unui suveran pe corpul bolnavilor, si atingand punctele dure-
roase. ((Atunci, raporteaza Bailly, bolnavii prezinta un tabloufoarte
variat. thui sunt linistiti si nu simt nixnic ; altii tusesc, scuipa,
simt oarecare dureri usoare, o caldura locals sau o caldurA ge-
nerals si capata sudori; altii se agita si se framanta in convulsii.
Aceste convulsii sunt extraordinare prin numarul, prin forta si
prin durata lor. Uncle durau mai mult de 3 ceasuri. Ele sunt
caracterizate prin xniscari repezi, involuntare a tuturor mem-
brelor si a corpului intreg, prin strangere a gatului, prin svac-
nituri ale ipocondrilor si ale ipogastricului, prin turburarea si
zapaceala ochilor, prin strigate patrunzatoare, plansete, su-
ghituri si rasete fare xnasura. Ele sunt precedate sau unnate
de o stare de rnoleseala sau de visare, de un fel de slabiciune
sau chiar de somn. Cel mai mic sgomot neprevazut pricinuia
tresariri ; si s'a observat ca schimbarea de ton si de masura
a ariilor ce se cants la pian avea influenta asupra bolnavilor,
astfel ca un cantec mai repede ii agita mai mult si reinnoia
desimea convulsiilor. Se vedeau bolnavi care se cautau si, re-
pezindu-se unul la altul, si zambeau, si vorbeau cu afectiune,
potolindu-si reciproc crizele. Toti sunt supusi celui care mag-
netizeaza ; degeaba sunt in un somn aparent, vocea, privirea
lui, un semn dela el ii desteapta ... Aceasta stare convulsive
se cheama criza. S'a insemnat faptul a in numarul bolnavilor
cu crize se gaseau totdeauna multe femei si putini barbati;
ca aceste crize se stabileau in un ceas sau doua si ca, de indata
ce se stabiles una, toate celelalte urmau curAnd#.
Este usor de recunoscut, dupe aceste caractere, ca crizele
erau niste adevarate atacuri convulsive si delirante isterice Si
fiindca se stie cat sunt de sgomotoase manifestarile externe
ale acestor atacuri, vom intelege de ce salile in care se gaseau
hardaile magnetice fusesera poreclite infernul cu convulsii.
Lui Mesmer putin ii pass de parerea savantilor. Insa se gandi
ca este neaparata nevoie sa le obtina adesiunea si fad' demersuri
la presedintele Academiei de stiinte si la Societatea regale de
medicine sa se numeasca niste comisiuni insarcinate cu verifi-
carea efectelor miraculoase ale tratarnentului magnetic. Furs

www.digibuc.ro
6 DR G MAR1NESCU g6

desernnati comisarii. Pentru a-si indeplini misiunea, acestia


voira sa aleaga ei insusi bolnavii supusi la tratament sau, cel
putin, s se asigure prealabil de natura si de gravitatea boalei
lor. Mesmer refuza s se supuna la acest control ; el voea sa
fie crezut pe cuvant ; expertiza nu ava. loc.
Facultatea de medicine fu, pe aces vreme, puss in curent
cu chestiunea de catre unul din regentii sai, Deslin, care era
in acelas timp si discipol al lui Mesmer. El propuse colegilor
sal doua serii de experiente, dar Facultatea hotari ca nu e nevoie
de ass ceva. Ea condanana fsra cercetare doctrina si practica
magnetismului animal. Ea suspends chiar pe Deslin din slujba
sa si-1 ameninta cu stergerea definitive din cadrele Facultatii,
dace, in timp de un an, nu se leapada de mesmerism. Aceasta
se intampla la 1780.
Patru ani mai tarziu, interveni guvernul. La iz Martie
1784 regele numi o comisie compusa din 4 membri ai Facul-
tatii : Borie, Sallin, d'Arcet et Guillotin, la cari furl adaugati
Franklin, de Bory, Bailly si Lavoisier, dela Academia de
stiinte. In acelas timp o a doua comisiune, compusa din
Poissonnier, Caille, Mauduyt, Andry si Laurent de Jussieu,
fu formats la societatea de medicina. Fiecare din ele trebuiau
sA depuna un raport deosebit. Concluzia for generals fu ca
nimic nu demonstreaza existenta fluidului magnetic si ca efec-
tele nervoase, cari se ivesc la bolnavii lui Mesmer si ai adeptilor
lui, pot fi explicate prin trei cauze: atingeri,imaginatie, imitatie.
Scurt, dupa comisari, magnetismul animal nu exists ; puterea
lui curativa este nula si practica lui e primejdioasa si putin
morals.
Aceste hotariri ale corpurilor academice fgrs cunoscute and
steaua lui Mesmer incepuse sa paleasca. El venise la Paris in
1778 si anuntase urbi et orbi ca gasise leacul tu. turor boalelor.
Naivii it prirnisera mai intaiu cu un fel de admiratie super-
stitioasa, dar bunul simt fu mai tare. Dupe entuziasmul necu-
getat, din primele zile, urrna plictiseala si indiferenta generals.
Multe persoane, printre care printul Enric de Prusia si printesa
de Lamballe, nu siintisera nimic in fata groaznicului hardau ;
publicul se departs din ce in ce mai mult de practicele care-1 in-
teresasera catva timp ; chiar bolnavii pierdeau increderea. Mesmer

www.digibuc.ro
97 HIPNOTISMUL 7

incerca atunci s trateze cu guvernul vinderea secretului lui;


afacerea nu izbuti. Condamnat de catre savanti, Orbit de clien-
tele, marele preot al magnetismului animal parasi Franta in 1785,
dupa ce facuse avere, fara s realizeze vreun progres serios,
Bra s descopere vreo notiune stiintifica noun. Doctrina lui
era o reproducere abia prefacuta a teoriilor vechi ale lui Pa-
racels si Maxwell: practica lui derive din sarlatanismul cel mai
grosolan. In intregul ca si in arnanuntele ei, in principiu si in
aplicatii, opera in a fost stearpa si primejdioasa. Ea nu a avut
deck un singur folos, anume ca a atras atentia asupra feno-
menelor nervoase care se produceau uneori in jurul hardaului
Dar analizarea acestor fenomene nu fu savarsita deck mai
tarziu ; Mesmer nici n'o incercase.
Dace discipolii lui Mesmer pot revendica, pentru acest pontif
al magnetismului animal, meritul de a fi atras atentia din nou
asupra fenomenelor care caracterizeaza acest magnetism si 1-au
aplicat in mod mai sistematic la tratamentul boalelor, nu e mai
putin adevarat insa, ca, dorinta de reclama si de castig, au fost
factorli cari au determinat toata activitatea lui. Un exemplu
istoric va ilustra aceasta parere. Cand baronul de Bretteuil i-a
oferit, in numele regelui, o rents viagera, un onorar anual de
100.000 fr. si o chnica magnetics cu conditia de a instrul 3
persoane, delegate de guvern, in practica magnetismului, Mes-
mer a refuzat. Este dovada cea mai vie de spiritul ocultist si
anti-stiintific al lui Mesmer, care nu voia deloc s serveasca
interesele adevarate ale stiintei, al carei scop este tocmai lu-
minarea si propovadmrea adevarului.
Printre discipolii lui Mesmer, cel care s'a distins prin senti-
mentele lui umanitare si prin dormta de a vindech., este mar-
chizul de Puysegur, insa si la acesta, cum rezulta din practicele
intrebuintate, fantezia si ignoranta au jucat un rol insernnat.
Marchizul de Puysegur nascut la Paris in 1751, mort in 1825,
general de brigada, sub Ludovic al XVI si numit locotenent
general de care Ludovic al XVIII, fix un discipol infocat al
lui Mesmer. In 1811 relua experientele lui Mesmer, dar in
loc de a intrebuinta hdrddul magnetic, el se folosia de un copac
gros dupa proprietatea sa dela Buzancy. Niste franglui incon-
jurau rarnurile si trunchiul acestui copac si bolnavii faceau
7
AR Memonzle Seciget ,$mmittice. Rena III Tom I

www.digibuc.ro
8 DR G MARINESCU 98

acelas lucru in jurul corpului for ; operatorul magnetize copacul (?)


si oamenii se vindecau cum se vindecau si in alte locuri de aide',
fare magnetism animal. De Puysegur isi modifica si simplifica
metoda curand. Puna bolnavii s seada pe scaune langa el
si le spunea s fie linistiti; apoi, dupa un moment, le punch o
mane pe cap si alta pe epigastru. Obtinea astfel, dupa un interval
de timp mai mult sau mai putin lung, somn sau amorteala,
dupa impresionabilitatea subiectului. Mai tarziu modifica iaras
procedeul si nu mai magnetize decat dela chstanta. Iata faptul
care 1-a facut sa-si modifice procedeul: intr'o zi adormind pe
un tanar, vazu, dupa un timp destul de lung, ca acesta nu sim-
tia nici un efect. Masinal, isi retrase mamile si, indata, bolnavul
se plane ca it doare in regiunea epigastrica si ca-1 supara
respiratia. Puse din nou mainile si efectele incetara. *i. retrase
pentru a doua oara mairule, se dete indarat putin si le indrepta,
cu varful degetelor, in spre tanar, care nu intarzie sa adoarma
profund, ceeace arata ca, uneori, dupa impresionabilitatea su-
biectului, chipul cum se opereaza are importanta lui.
Intr'o alta zi pe cand magnetize pe un tank- pastor si cauta
sa produce criza salutara, in loc ca acesta sa aibe spasme, fu
cuprins de un somn linistit, un somn insa cu totul special.
In adevar nimic nu putii sa.-1 destepte, nici sgomotele, nici
sguduiturile. In unna se scula depe scaun, fare sa se destepte
din somn, si incepu sa umble si s vorbeasca, se indeletnici
cu treburile sale, cu mult mai multa desteptaciune ca inainte
cand era treaz. Dealtfel, asculta de tot ce-i spunea. Puysegur,
care 'Area ca are puterea de a-i schimba, dupa voie, gandurile
si sentimentele. Cand se destepte din somn se simtia sanatos
dar parea ca uitase tot ce se intamplase. Aceasta era starea
pe care Puysegur o numea. <<somnambulism*, prin analogie cu
somnambulismul natural bine cunoscut.
Acest somnambulism, cu putina exaltare intelectuala si cu o
sprintenie extraordinara, paru rnagnetizorilor cat se poate de
interesant. Ei crezura el, in aceasta stare, mintea omeneasca
era transformata ; aspectul neobisnuit al somnambulului care
vorbia dormind, care nu-si mai arnintea apoi de ce vorbise, facir
se se creada ca s'au petrecut transformari miraculoase. 0
gandire deosebita de gandirea normala nu putek ti deck o

www.digibuc.ro
99 HIPNOTI SMUL 9

gandire atotputernicA, scutita de toate limitarile pe care le


impun mintii simturile noastre, legile timpului si ale spatiului.
Somnambulul reamintia pe profetii inspirati, pitonizele si pitiile,
ar fi fost ceva zadarnic sa schimbi gandirea, O. vezi cu ochii
inchisi, sa inrauresti dormind, daca n'ai fi fost in stare s vezi
prin obstacole, la orice distanta, s cunosti trecutul si viitorul.
Constatarea ca cugetarea era transformata, sinatimantul ca ea de-
venise ceva neobisnuit i'acir pe unii observatori, novici in studiile
de psihologie patologica, s admire si sa creada in luciditatea
somnambulului.
Aceasta constitul o revelatie, somnambulul artificial deveni
enorm de interesant si lumea nu se ocupa decat de el. SA
transformi mintea omeneasca, s o faci capabila O. vada totul,
sa inteleaga totul, sa stie totul, ce opera mareata si dumnezeeasca !
Ce servicii n'ar putea o astfel de minte s aduca omenirii !
Trebuie cu orice pret sa se studieze mijloacele prin care
se produc atari transformari ale mintii, sa se cultive aceste
dispozitii, sa se invete cum sa se serveasca de aceste instru-
mente admirabile ce s'au creat, in un cuvant sa se faca som-
nambuli extra-lucizi. Acesta a fost telul urmarit cu indarjire,
timp de o jumatate de secol, de o multime de cerceatori.
La 1815 apare o figura foarte interesanta, din punct de
vedere al studiului magnetismului animal: abatele Faria, preot
portughez, care studiase fakirismul si alte stiinte oculte, in
India. Inzestrat cu o minte agera si patninzatoare el, care fi-
gureaza in romanul lui Dumas-tatal, Contele de Monte-Cristo,
denunta pe magnetizatori, neaga existenta magnetismului ani-
mal si sustine c, cauza fenomenelor observate este in idee,
in creer. Cu drept cuvant el este considerat ca precursor al
scoalei dela Nancy, despre care vom vorbi indata.
Convins ca fluidul magnetic nu exists si ca efectele atribuite
magnetismului animal erau rezultatul modificarilor psihice,
datorite, in majoritatea lor, imaginatiei subiectului supus ex-
perientei, abatele Faria produced somnul nervos convingand
pe subiect a trebuie s doarma. Procedeul sau e simplu.
Noizet it descrie in chipul urmator :
(Tersoana, care consimte s fie supusa la experiente, se aseaza
.comod in un fotoliu ; i se inchid ochii pentru a se inlatura
7

www.digibuc.ro
I0 DR. G MARINESCU zoo

orice cauza de distractie; se face O. fie tacere in jurul ei ;


i se recomanda in sfarsit sa se deg prada somnului fara rezis-
tenta, si, pentru a se micsora actiunea ideilor trecatoare, cari
ar puteh sa-i ocupe creierul, acela care intreprinde experienta
se indatoreaza a-si concentra intreaga atentie asupra lui
fara sa-si turbure xnintea, fara idei determinate, daca se poate.
Ch.'nd astfel aces persoana e gata sa slinta efectele somnului,
i se cla cu tarie ordinul sa doarma. La acest ordin, ea sufera
o comotie, si in acelas timp simte un prim grad de atipire.
Daca aceasta s'a intamplat pentru intaia data e nevoie s
se repete ordinul de ,mai multe on pang s vie sonmul.
Efectul, uneori, e mai sigur daca punem degetul pe fruntea per-
soanei ce voim a adormi sau daca it sguduim de umeri. In toate
cazurile, daca persoana o sa adoarma, acest efect nu va in-
tarzia sa se produca cleat doua sau trei minute. .. Efectul va
fi cu atat mai sigur cu cat vom avea mai multa incredere si, cu
cat persoana supusa la experienta va avea o parere mai bung
despre puterea care lucreaza asupra ei. Daca d Ansa a vazut
mai inainte o alts persoana adormita in acest fel, atunci aceasta
va fi o noun cauza morala care va marl actiunea vointei sale)).
Aceasta descriere probeaza ca abatele Faria a inteles mai bine
decat inaintasii sai, mecanismul psihologic al hipnotismului. Cer-
cetarile ulterioare i-au dat deplina dreptate.
Inzadar diferiti medici ca Poisson in 1825, Husson in 1831
si Bernard in 1837 cautara sa convinga pe membrii Academiei
de medicina din Paris, de unele fenomene reale ale magnetis-
mului animal si propusera sa se verifice expertentele lor. Acade-
mia se arata still magnetismului luciditatii somnambulice,
iar, in 1837, numeste o comisie al carei raportor era Dubois,
adversar fatis al magnetismului animal. Tata cum se exprima
Dubois, in aceasta privinta : il faut en finir enfin avec ces
extravagances, ces absurdites, ces tours de passe-passe mag-
netiques)).
Totus se formara societati magnetice in diferite orase ale
Frantei. La 1845 societatile magnetice dela Caen si dela Reims
s'au reunit intr'un Congres. Cu toate reunirile, discutiile si
publicatiile magnetizatorilor, nici o idee nu iese din activitatea
putin stiintifica a lor.

www.digibuc.ro
Ica HIPNOTISMUL II

In 1841 un chirurg englez Braid, asista la sedintele unui mag-


netizator francez La Fontaine si esind dela ek cu impresia a feno-
menele vazute sunt reale, incepii sa faca si el experiente si de
oarece era un spirit stiintific deosebit, se convinse repede a
operatorul, adia magnetizatorul, nu avea nici o influents miste-
rioasA, iar hipoteza unui fluid magnetic era pur si simplu ine-
xacta. El arata a se pot adormi persoane predispuse cu ajutorul
unui obiect stralucitor, descrise exact sugestiile, anesteziile, con-
tracturile provocate si cree termenul de hipnotism, care, de
atunci, a fost admis de mai toti cercetAtorii.
Braid provoa sorrmul hipnotic punand pe subiect sa fixeze
cu ochii un obiect stralucitor.
Luati, zice el, un obiect stralucitor oarecare intre degetul
mare, indice si mediu dela yam stinga ; tine-ti-1 la distanta
de 25-45 cm. dela ochi, in o ass pozitie, mai jos ca fruntea
in care sa fie nevoie de maximul de sfortare, din partea ochilor
si pleoapelor, pentru ca subiectul sa priveasa fix obiectul.
Trebuie sa facern pe pacient sa inteleaga ca trebuie sa-si tins
ochii necontenit fixati pe object si sa fie cu mintea atintita
numai la acest lucru. Se observa ca., din cauza actiumi sinergice
a ochilor, mai intaiu se vor contracts pupilele; putin in urrna
vor incepe sa se dilate si, dupa ce s'au dilatat si au
apatat o miscare de fluctuatie, daca degetele indice si median
dela mina dreapta, intinse si putin departate unul de altul,
sunt dusi dela obiect cAtre ochi, atunci e foarte probabil a
pleoapele se vor inchide involuntar cu o miscare vibratorie.
Daca lucrurile nu se petrec astfel sau daca pacientul mi.,scd
globii oculari, spuneti-i sa reinceapa, faandu-1 sa priceapa a
trebuie O. lase pleoapele sa se coboare atunci and, din nou,
yeti aduce degetele catre ochi, dar cd globii oculari trebuiesc
tinuti in aceeaf pozitie Si mintea atintitd numai la idea obiectului.
Se va intampla, in general, a ochii se vor inchide cu o
miscare vibratorie, adica spasmodic>>.
Din cauza excesului de obosire a atentiei produsd de cdtre
gandul pironit numai asupra unui singur lucru, asupra unei sin-
gure idei, care nu e de natura excitantd, din cauza unui exces
de oboseala de care suferA un sistem de muschi, din cauza
starii care rezulta din pozitia necomodA si fortata a ochilor,

www.digibuc.ro
13 DR. G MARINESCU Z02

din suprimarea respiratiei si, in general, din cauza repaosului,


se desvolta in creer i in tot sistemul nervos, aces stare spe-
ciala care se chearna hipnotism sau somn nervos...
#Eu detept pe pacient batand in palme sau dand bolnavului
o palms pe brat sau pe gamba sau, Inca, prin presarea sau fre-
carea pleoapelor, sau prin un curent de aer in obraz. Prin aceste
mijloace, niciodata nu mi s'a intamplat s nu pot detepta
repede subiectul.
Cam vreo zo de ani hipnotismul despretuit fu lasat pe mana
arlatanilor: unii vindicatori ii exploatau Inca in secret ci multi
indivizi exhibau in public nite subiecti, mai mult sau mai
putin real hipnotizati. Belgianul Donato, italianul Alberti, da-
nezul Hansen, francezul Months strabateau ora.sele aratand
publicului atitudinile i miscarile subiectilor sugestionati.
Oamenii de timta nu mai indrazneau sa se ocupe de hip-
notism care era confundat cu magnetismul animal ceI rau privit,
se simtia ca studiul lui era complicat si greu si pentru a nu
marturisi aceasta, se spunea ca acest studiu era cu neputinta
din cauza primejdiei perpetue a simulatiei; se considers ca
admis ca toate greelile savarite erau datorite vinei subiectilor,
relei lor credinte, simulatiunii lor. Unii autori incercara s
risipeasca aceste temeri cercetand somnul hipnotic la anim ale.
Dar studiile lui Kircher, Czermack, Heubel, i877,,Beyer, 1878,
Beard, 1881, Danilewski, 1889, nu par a avea prea mult
succes. In faptele studiate de ei, e mai mult vorba de manifes-
tarile fricei decat de hipnotism adevarat ci se simti nevoia
sa se revina la studierea hipnotismului la om.
Anul 186o este o data insernnata pentru studiile de hipno-
logie, gratie cercetarile profesorului Azam, dela Bordeaux.
Avand norocul de a intalnl o bolnava cu catalepsie spontana,
si cu desdoirea personalitatii, el a repetat, cu ea ci cu alte
persoane, experientele lui Braid, de veracitatea carora se
indoia flindca i se pareau extraordinare. Rezultatele capatate
1 -au convertit insa, caci s'a Incredintat de autenticitatea lor.
Ceeace uitnia mai mult in faptele observate de Azam, era
posibilitatea de a provoca, prin hipnotism, o anestezie completa.
a subiectului. S'a crezut ca aceasta ar fi o metoda care ar fi
putut inlocul cloroformizarea. Velpeau, Broca, Follin, Verneuil,

www.digibuc.ro
103 HIPNOTISMUL 13

Demarquay si Girot-Teulon, Gigot-Suard, Philips se interesara


de chestiune ; dar, in curand, trebui sa se renunte la sperantele
zadarnice, caci fixitatea privirii nu izbutia s provoace cu
siguranta somnul nervos la mice individ. Totus, unele operatii
hirurgicale facute public, in serviciile spitalicesti, la bolnavi
facuti nesimtitori prin hipnotizare prealabila, atrasera atentia
savantilor si aratara tuturor el, in hipnotism, sunt fapte reale
ale caror determinism trebuieste cautat. Pe aced vreme aparura
studiile curioase ale lui Mesnet asupra somnaxnbulismului pa-
tologic, cartea lui Liebeault (dela Nancy) asupra somnului si
starilor analoage, articolul deseori citat al lui Mathias Duval
asupra hipnotismului.
Experientele lui Azam, cu tot interesul for real, n'au avut un
mare rasunet. Oamenii de stiinta nu indrazneau s se ocupe de
hipnotism care era confundat cu magnetismul animal, de trista
memorie, incat ativa cercetatori precum Kircher, Czermak,
Heubel si Kreier incercara somnul hipnotic la animale. Insa,
dupa cum am mai spus, fenomenele observate ar fi datorite mai
mult fricii deck adevaratului hipnotism.
Renasterea hipnotismului este datorita lui Liebeault, lui Ch.
Richet, lui Charcot si lui Bernheim. Acesti oameni distinsi
au facut ca hipnotismul sa intre in faza ftiintificd de azi si for be
datorim cunostinta mecanismului fenomenelor hipnotice, fara
a pretinde ca s'a spus ultimul cuvint asupra acestei mari
probleme psihologice.
Liebeault din Nancy a inteles mai bine ca inaintasii sai natura
numitului magnetism animal. Revenind la doctrina abatelui
Faria a aratat ca hipnoza e un fapt pur psihologic, a carui
explicatie se afla in sugestie. El a descris mai precis diferitele
grade de hipnoza si a creat psihoterapia sugestiva. El admite
2 feluri de some : somn usor si somn profund sau somnambulic.
Somnul usor are patru grade:
I grad. Somnolenta: caracterizata prin moleseala, atipire,
capul greu, dificultate de a ridica pleoapele. In 1886, 6.o6%
au prezentat aceste semne.
II grad. Somn usor : caracterizat si prin un Inceput de cata-
lepsie. Subiectul poate Inca sa-si schimbe atitudinea : 17.48%
erau in acest grad.

www.digibuc.ro
14 DR G MARINESCU 104

III grad. Somn usor mai profund: intepeneala, catalepsie,


executare de miscari automatice ; subiectul nu mai are destula
vointa s opreasca automatismul rotator sugerat: 35.89% din
subiecti.
IV grad. Somn usor interrnediar : in afara de catalepsie, auto-
matism rotator, subiectii nu dau atentie deck hipnotizatorului
si, la trezire, nu au pastrat amintire decat despre aceea ce s'a
petrecut Intre ei si acesta.
Somnul profund sau somnambulic are doua grade:
I grad. Somnul somnambulic ordinar, caracterizat prin am-
nezie completa la desteptare si de halucinabilitate in timpul som-
nului ; halucinatnle dispar la trezire. Subiectii sunt supusi
vointii hipnotizatordor, 24.94%.
II grad. Somnul somnambulic profund, caracterizat prin
amnezie la desteptare, halucinabilitate hipnotica si post-hipno-
tica ; supunere oarba fats de hipnotizator, 4.66A.
Charles Richet cornbatil cu succes prejudecata simularii mai
adaugand niste studii asupra catorva puncte din psihologia
somnambulismului provocat : descrra toate fenomenele de su-
gestie si staruia asupra sugestiei prin atitudini, miscari si gesturi.
Senzatirle kinestetice cari joaca rolul sugestiei pot fi fortuite
si s nu depinda de experimentator : o cramps a gatului unei
persoane bete de hasis devine punctul c'e plecare al unui vis
complicat. Aceste vise sugerate pot s se desvolte prin asociatii
de idei si s hotarasca modificari ale personalitatii. Ch. Richet
insists astfel asupra unei conceptii psihologice adevarata Inca
chiar azi, iaceea a izolarii, in minte, a ideei care se transforms
in sugestie.
Charcot, profesor de clinica boalelor sistemului nervos, cu o
reputatie extraordinary de clinician a inteles importanta ce
putea sa aiba, din punct de vedere medical si filozofic, studiul
acestor sari de somnambulism provocat, respinse fara cercetare
de catre stiinta oficiala. Dar pentru a se apropia de acest studiu
cu prudenta, el void, pe de o parte, s se puny la adapost de pri-
mejdia simularii si, pe de alta, s intrebuinteze o metoda strin-
%dia. El tocmai obtinuse mari succese anahzand simptomele
pe care le prezentau boalele maduvei spinarii si crezu ca nu
poate face altceva mai bun decat s aplice aceleasi rnetode

www.digibuc.ro
x os HIPNOTISMUL 15

in studierea sarilor hipnotice. Fara indoiala recunostea eh


exists, in aceste sari, niste fenomene psihologice ciudate si
foarte importante ; cunostea sugestia. Dar el repeta pururea a
aceste fenomene psihologice erau foarte complicate si delicate
de examinat, ca toate greselile magnetisorilor erau datorite
metodei for gresite, obiceiului de a incepe cercetarea unei
probleme prin studiul partil ei cele mai complicate, a
el voia s urmeze regula lui Descartes si sh inceapa prin stu-
dierea faptelor celor mai simple si cele mai accesibile verificarii
stlintifice. Inainte de a studia fenomenele psihologice delicate
can se petrec in mintea unei persoane, cand ea se &este in
o stare anormala, trebuie mai intaiu sh cunoastem exact ca-
racterele acestei sari anormale si sa o putem recunoaste prin
niste semne lamurite si can nu se pot simula. Pentru un neu-
rologist obisnuit s examineze tabesul si sclerosa laterals, simp-
tomele lamurite si cari nu se pot simula erau modificarile
xnuschilor, ale miscarilor reflexe si modul cum se pre-
zinta diferitele sensibilitati. Dach sistemul nervos era cu
adevArat modificat trebuia sa se constate modificari ale
acestor deosebite fenomene, si astfel, prin o metoda pe care el
o credea riguroasa, Charcot incepix sa studieze mai ales starea
miscarilor si a reflexelor la indivizi pe care ii prezentau unii
din elevii lui si cari se gasiau, ziceau ei, in somn hipnotic.
In hipnoza exists o oarecare excitabilitate muschiulara si ner-
voasa, ash inca't era deajuns sh se intrebuinteze aceleasi notium
anatomice, aceleasi procedee de examinare, aceleasi instrumuite,
cum, de pilda, cu vestitul ciocan de reflexe se puteh opera ca
mai inainte in mijlocul elevilor, se continua a se cauta, pe mem-
brele goale ale subiectului, locul de electie unde lovitura cio-
canului determine o frumoasa contracture vizibila pentru top
si foarte demonstrative. Charcot nu putea sh tie piept ispitei,
el declare ca studiul a atari fenomene era conform in totul me-
todei celei mai sanatoase, ea aceasa metoda punea la adapost
de simulare din partea somnambulilor si eh, prin ea, trebuie sh
ajungi la critica a tot ce s'a descris despre magnetismul animal.
In fine, faptele acestea au fost observate la femeile histerice ;
de ad se conchidea a era vorba de fenomene determinate prin
oarecare manopere, dar cari nu puteau s apara decat la acelas fel

www.digibuc.ro
i
z6 DR G MARINESCU zo6

de bolnavi. De altfel nu toate histericele prezentau aceste feno-


mene si aparitia simptomelor de acest fel era legate de un grad
foarte inaintat al boalei.
Acestea sunt ideile pe cari le-a prezentat Charcot la Acade-
mia de stiinte, la 13 Fevruarie 188z, in o comunicare despre
diferitele stari nervoase provocate prin hipnotizare la histerice.
Nu trebuie uitat ca Academia condamnase de trei on toate cer-
cetarile despre magnetism animal si a era o adevarata in-
drasneala sa o face sa asculte o lunga descriere a fenomenelor
analoage. Charcot puth face aceasta prin autoritatea sa stiinti-
fica necontestata, apoi prin metoda intrebuintata in acest studiu,
aratand ca se pune necontenit la adapost de simulare prin ve-
rificarea complicate a formei anatomice a contracturli si, in
fine, prin tendinta generals a comunicarii sale care prezintau
aceste fapte ca niste simple simptome ale unei boale particu-
lare. Lumea crezn, si chiar Charcot credea a acest studiu
era departe de magnetismul animal si ca el era condamnarea
definitive a acestuia. Iata motivul pentru care Academia nu
se revolta si primi cu interes un studiu care puma capat certei
indelungate asupra magnetismului, cu prilejul cAruia multi din
membrii Academiei aveau oarecare remuqcari de constiinta.
Charcot distinse dar trei perioade la individul hipnotizat:
letargie, catalepsie si somnambulism, stari cari puteau exists
separat, la diferite bolnave atinse de histerie. Totalul acestor
trei stAri forma marele hipnotism, deosebit de micul hipnotism,
in care fenomenele nu ating amploarea celui dintaiu.
Vom da Inca cateva amanunte in privinta ipotezei elaborate
de Charcot in privinta fazelor hipnotismului.
In letargie exists o oarecare excitabilitate muschiulara si
nervoasA,asa ca era de ajuns de a excite, prin o lovitura sau prin
o framantare, o masse muschiulara sau nervii corespunzatori,
pentru ca sa se iveasca contractii puternice ale acestor muschi,
contractii care staruiau sub forma de contracturi mai mult sau
mai putin tenace si care nu puteau fi facute sa inceteze cleat
prin unele procedee cum ar fi excitarea muschilor opusi.
Aceste contractari se produceau dupe legile anatomiei: exci-
tarea nervului median, cubital sau radial determinau contrac-
turi in raport exact cu repartitia acestor nervi in mane, ghiara

www.digibuc.ro
107 HIPNOTISMUL 77

medians, cubitala sau radials pe care le cunoastem dela leziu-


nile organice. Aceste contractari produse data, se generalizeaza
dupa legea lui Pfliiger : dela eminenta tenar, trece la mina, la
brat, la umarul sting, apoi la umarul si la bratul drept, in sfarsit
in uncle cazuri la gamba stanga si la gamba dreapta.
In catalepsie, uncle fenomene (le sugestie s?, obtine cu usu-
rinta, si, din cauza simplicitatii for si putinei for tendinte de
a se generalize, pot fi usor analizate. Aci e vorba de o inertie
mentala, care nu e nici prea profunda, nici absoluta ; este po-
sibil sa provocam ca o desteptare partials in organul functiu-
nilor psihice. Astfel putem face s renasca o idee, o grupa de
idei legate intre ele prin asociatia prealabila. Dar acest grup
pus in activitate va rarnane limitat ; nu va avea loc o propagare,
o difuziune a miscarii incepute, tot restul va ramane adormit.
Prin urmare, idea sau grupa de idei sugerate, se vor gasi in
izolarea lor, scapate de sub controlul acestei mari colectii de
idei personale, adunate si organizate de mult, care constitue
constiinta propriu zisa, eul. Iata de ce miscarile, cari traduc
in afara aceste acte de cerebratie inconstienta, se vor distinge
prin caracterul for automatic, intru catva pur mecanic. Atunci
avem inaintea noastra omul mafind, visat de catre Lamettrie.
In starea de catalepsie, la cei mai multi indivizi, singurul
mijloc prin care putem intra in relatie cu hipnotizatul este
simtul muschiular. Numai gestul, atitudinea pe care o imprimam
subiectului ii sugera idea pe care voim sa-i o transmitem. Dad,
ii strangern pumnii cu un gest agresiv, de pilda, atunci vedem
ca da capul indarat, fruntea, sprancenele si radacina nasului se
incretesc, luand o expresie amenintatoare. Apropiati-i din con-
tra de gura degetele sale intinse, atunci buzele se departeaza
una de alta, zambeste, fata ii is o expresie de duiosie cu totul
opusa celei de mai inainte. Dupa studierea influentei gestului
asupra fizionomiei, se poate, comparativ, studia influenta fizio-
nomiei asupra gestului, cum au facut Charcot si Richer.
Tot la simtul rnuschiular trebuie s raportarn fenomenele care
se produc cand se actioneaza prin electricitate diversii muschi
faciali ai expresiunii, dupa indicatiile lui Duchenne de Bou-
logne. Daca la un subiect determinam contractia orbicularului
superior al pleoapelor (muschiul rnaniei), vedem figura maniata

www.digibuc.ro
18 DR G MARINESCU 108

in acelas timp rnana dreapta is o atitudine agresiva, cea stanga


o pozitie de aparare.
Daca excitam dimpotriva muschiul marele zigomatic (mus-
chiul rasului), expresia fizionomiei si atitudinea generals co-
respunzatoare, sunt acele ale rasului.
Trebuie accentuat faptul ca fiecare impresiune astfel des-
teptata prin intermediul simtului muschiular, ramane limitata
la ea insus, fara difuziune, fixate, pentru a zice ash, un timp
care nu e limitat decat de durata actiunii musculare care me-
tine membrele in atitudinea expresiva produsa in mod arti-
ficial.
In faza somnambulicd e vorba de o stare de obnubilatie, de
toropeala mentala mai mult sau mai putin accentuate. Fara
indoiall desteptarea determinate de catre sugestie ramane par-
tials, dar numarul elementelor in joc este mai putin limitat
decat in cazul precedent, si deseori se produce o difuziune
a fenomenelor psihice provocate, destul de inserrmate ca s
se manifesteze o oarecare tendinta la reconstituirea eului.
Atunci vedem, destul de des, ca ordinul, sugestia devin pri-
lejul unei rezistente din partea subiectului, care cedeaza
in toate cazurile si se supune dace se insists putin. Insa aceasta
nu se intampla fara discutie prealabila. Sa mai adaugarn ca
miscarile in raport cu ideile sugerate sunt, in consecinta, dese-
ori foarte complexe; ele nu mai au caracterul de precizie me-
canica pe care-1 prezintau in forma precedents si dimpotriva
iau, pans a produce iluzie, infatisarea actelor voluntare, mai
mult sau mai putin premeditate.
De astfel, in aceasta perioada somnambulica, toate sirnturile
sunt deschise si se poate zice chiar ca, dace constiinta e de-
primata, sensibilitatea la impresiile comunicate se &este, din
contra, exaltata. Devine usor, prin urmare, s intram in relatie,
prin niste procedee foarte diferite, cu persoana hipnotizata.
Daca ii prezentam cu insistenta un lucru, numai vederea lui
va destepta intriansa un numar oarecare de idei in raport cu
natura lucrului si aceste idei se vor obiectiva intrucatva fatal,
sub forma de fapte corespunzatoare; sau (lack prin gesturi sem-
nificative, se figureaza in spatiu fie un obiect fie un animal,
acest animal, acest obiect inchipuit, vor lua in ochii hipnoti-

www.digibuc.ro
109 HIPNOTISMUL 19

zatului o existents reala, ass ca va pune in miscare seria cores-


punzatoare de idei si de miscari: in sfarsit, si in un mod Inca
mai perfect, sugestia va putea sa se irnplineasca prin ajutorul
cuvantului, fie singur, fie, si mai bine, asociat cu gesturi.
Ideile lui Charcot au intampinat o rezistenta insemnata din
partea lui Bernheim. La inceput acesta din urrna city cu elogii
experientele lui Charcot pe care le nurnia memorabile, spunea
ca putuse provoca prin presiunea unui nery si fars sa zica bol-
navului ceva, contractia muschilor inervati de acest nerv. Sus-
tinea in urma, ca des). fenomenele de hipnotism si de sugestie
se observa la oameni sanatosi, a constatat totusi ca experientele
pe histerici erau mai demonstrative. SA dam mai intaiu pro-
cedeul lui Bernheim in hipnoza.
Iata amanuntele metodei lui Bernheim:
Infant spun bolnavului ca cred util sa-1 supui la terapeutica hipnotica ;
a este posibil sa-1 vmdec sau si-i alm durenle pnn somn; ca hipnotismul
nu e ceva raufacator sau extraordmar, , a el e un szmplu somn, care se poate
provoca la toafa lumea, somn !misfit, binefacator, care restabdeste echilibrul
sistemului nervos, etc ; la nevote, fac sa adoarma in fata lut unul sau dot subiecti
ca sa-t arat ca acest somn nu are nimic penibil, nu se intovaraseste de nici o
experienta, st cand am departat astfel, din nuntea lui, preocuparea produsa
de idea magnestimului si teama mistica care e legata de necunoscut, mat
ales cand a vazut bolnavi vindecati sau amehorati prin acest somn, el capata
incredere si vrea sa fie adorratt. Atunci ii zic : tUtfa-te la mine si sa nu to gan-
desti cleat la somn. Vet strutl ca ti se ingremaza pleoapele, ca ochii ti se
obosesc; et clipesc, lacrameaza; vederea devine confuza , ochii se includ.
Unit subiecti includ ochii st dorm unediat. La allii, repet, accentuez mat
mult, fac gesturi; putin importa natura gestului. Pun 2 degete ale manei
drepte inamtea ochilor sulmectulut si it spui sa se mte fix la ele, sau, fac maintle
amandoua sa treacs de mat multe on de sus in jos pe dinamtea oclulor Imn ;
sau Inca, it poftesc O. se uite fix in ochii met si caut in acelas limp sa-i con-
centrez toate atentia asupra ideet somnulm. Zmi opleoapele d-tale ti se inched,
nu mat poli s le deschizi. Sur* mamile grele, ca si picioarele; nu mai sunli
nimic, mauule d-tale raman nemiscate, nu mat vezi runuc; somnul vanes.
ySi adaug ca un ton poruncitor 4DormD! Adeseori acest cuvant inchna balanta ;
ochii se inched, bolnavul doarme.. .
Pentru a obline desteptarea imediata, procedez prin sugestie vocals,
intocmai cum procedez pentru a obline somnul. Zic sgafa, desteapta-te 1. 1
aceste cuvmte, pronuntate chiar in soapte, stint de ajuns, la umi subiecti lupno-
tizati de mai multe on inainte, sa provocam desteptarea imediata. La cativa
trebuie s repetarn porunca ochii d-tale se desclud, te-ai desteptat*. Daca
aceasta nu e de ajuns, actiunea de a suf a odata sau de mai multe on pe ochii

www.digibuc.ro
20 DR G MARINESCU zio

provoaci deteptarea; nici nu a trebuit s recurg la alte procedee, precum


stropirea cu apa rece; dqteptarea a fost cum, nu se poate mai wail*.

Ceva mai mult, Bernheim reduce toate fenomenele hipnotice la


influenta sugestiei. Iata cum se exprirna in aceasta privinta:
4Fael indoiall, zice el, Braid a putut adormi pe subiecti prin fixarea unui
obiect stralucitor, flea sa-i iiwunteze ca vor dorm'. Dar oboseala pleoapelor
este o sensatie care, la unu, da sensoriului ideia de somn Sensatia sugereaza
hipnoza... Inchiderea ochilor, lipsa impresiilor visuale, obscuritatea, con-
centreaza spiritul asupra lui insusl, it impiedica de a fi distras in afara, creiaza
imagmea somnului; este o invitatie la somn; este o sensatie care dweapta,
prin obinuinta, sau pnn actiune reflexa, toate celelalte fenomene ale som-
nului.. .
ditingenle cu mana, excitatule sensonale nu isbutesc decat daca sunt
asociate cu idea, data subiectului sau ghicita de acesta, ca trebuie sa doarma .
Gesturile nu sunt folositoare decat pentru a marl sugestia incarnand-o in
ceva material care produce concentrarea atentiei subiectului. Toate aceste
procedee diverse se reduc, in realitate, la unul singur. sugestia. Sa impresio-
nam subiectul si sa facem sa intre in capul lui ideia de somn, acesta e fenomenul*.

In un articol asupra rolului fricei, in 1886 ci mai ales in a


doua edrtie a cartel sale, Bernheim ataca pe fata invatOrnantul
lui Charcot : #Daca nu am luat ca punct de plecare, in studtile
noastre, cele trei faze ale hipnotismului histeric, cum au fost de-
scrise de Charcot, cauza este ca, prin observatille facute, nu am
putut sa le confirmarn existenta. Nu constatam nici hiperexci-
tabilitate neuro-muschiulara, nici exagerarea reflexelor... In
toate cazurile subiectul aude foarte bine pe operator si poate fi
trezit cu un cuvAnt.
... Noi n'am constatat ca deschiderea sau inchiderea ochi-
lor, sau frictiunea vertexului .modifica fenomenele sau ca le
desvolta la subiecti neapti sa le manifeste numai prin sugestie...
Invers, toate aceste fenomene se obtin cu uurinta and le
descrim in fata subiectului, and lasam idea despre aceste
fapte sa patrunda in mintea lui. Nu numai ca se va obtine
astfel efectele clasice ale magnetului, dar chiar toate transfer-
turile cu putinta. Z>c #voiu intoarce magnetul in alta directie
si transfertul va avea loc dela mans la gamba>. Dui:A un minut,
in adevar, bratul cade sigamba se ridica ; pun din nou magnetul
pe gamba fara sa zic nitnic i transfertul se face dela gamba la

www.digibuc.ro
III HIPNOTISMUL zI

brat. Daca, fara sl spun nimic subiectului, inlocuesc magnetul


prin un cutit, un creion, o sticla, o bucatA de hartie sau prin
nimic, se produce acelq fenomen*.
Nazind o tanara bolnava care venea dela SalpetnereSi care prezenta cele
tree stari, de ce ss nu spun impresia ce-am avut-o ? Anume ca era supusa
la o cultura specials, irrutand pnn sugestie incon.tienth fenomenele ce le vedeh
ca se produc in jurul ei la alte somnambule din aceea coala, dresate, pnn
irrutatie sh reahzeze mte fenomene reflexe in o ordine tipica, cu alte vorbe,
ea nu mai era o hipnotizata naturals, dar o nevroza luster:al sugestivii.

In un articol din oLe Temps*, din 29 Ianuarie 1891, Bernheim


termina astfel:
aObservatoni dela Nancy conchid, din expenentele lor, a toate fenomenele
observate la Salpetnere, cele tree faze, hiperexestabilitatea neuro-musculara
din perioada de letargie, contractura specialh provocata in timpul perioadei
zisa de somnambulism, transfertul prin magneti nu exists atunci cand experi-
mentam in astfel de conditu in cat sh nu intervina sugestia Cu alte cuvinte,
subiectu nu fac aceste lucruri decat cand tiu ca trebuie sh le fad., fie pentru
ca au auzit vorbindu-se de ele, fie a le-au vazut executate de alp subiecti,
inteun cuvant, fundca idea fenomenulut s'a introdus, pe calea sugestiei, in
creerul lor. Hipnotismul dela Salpetnere este un hipnotism de cultur

Statisticile sunt foarte demonstrative: din Low persoane


hipnotizate de Liebeault, in 1880, nu erau deck 27 refractari,
toti ceilalti au fost influentati in un grad mai mic sau mai
mare: asta va sA zica ca, in acel an, Liebeault a hipnotizat pe
toti aceia care s'au prezentat lui. SI se puny aceasta constatare
fata in fats cu parerea lui Charcot care, in 10 ani, a gasit, la
Salpetriere, 12 cazuri de hipnotism i se va vedea accentuan-
du-se opozitia intre cele doua scoli. Exists, in aceste teze, un
teren de lupta favorabil la toate discutiile.
Conceptia rnedicala importanta are face din hipnotism unul
din simptomele histeriei a inceput sA se raspAndeasca chiar
dela inceputurile magnetismului animal. Bertrand face din
magnetism leacul histeriei, caci omagnetismul reusete mai iute
si produce efecte mai bune la femeile isterice >. Abatele Faria
spune si mai larnurit: oNu se produce la histerice un somn lucid
care nu exists, ci not nu facem deck s-1 desvoltarn, fiindca el
exists la ele mai inainte, caci existau predispozitii dobandite*.

www.digibuc.ro
22 DR G. MARINESCU 112

Noizet recunoaste ca boalele de nervi si histeria dau n.umarul


cel mai mare de somnambuli artificiali. Cetim in Briquet:
<Datorim lui Gendrin faptul ca a atras din nou atentia medicilor
asupra celor cunoscute de mult, anume ca cea mai mare parte
din somnambulii zisi magn.enci e fora-ma din femei isterice.
Dupa ce a spus lamurit ca efectele somnambulismului artifi-
cial sunt nule la indivizii sanatoi, Despine recunoaste ca
#aceasta stare anormala esentialmente patologica atarna de his-
terie. In 1868, Baily sustinea, la Strasbourg, o teza asupra
sonmului magnetic in histerie. Deci nu Charcot i coala lui
au inventat aceasta teza medicala, ei nu au fAcut altceva cleat
s'o verifice i sa o conforme in mii de chipuri. Pierre Janet
sustmuse aceasta teza in 1889, inainte de a apartine coalei
lui Charcot si in urrna toate stuchile sale 1-au intarit in aceeas
convingere. De atunci incoace un mare numar de autori straini
de aceasta coala am ajuns la aceeas concluzie: Jung admitea
ca adevaratii somnambuli artificiali prezentati 'Ana aci sunt
niste histerici. Donkin, Orlitzi (dela Moscova), Croq (dela
Bruxelles) au sustinut pareri analoage. Patimile pe care le isch
odinioara aceasta discutie s'au stins acum si putem pretui cu
mai mult singe rece argumentele favorabile interpretarri his-
terice a somnambulismului provocat.
Babinski, caruia stiinta ii datoreste cercetari importante asu-
pra histeriei, considers ca hipnotismul atarna de histerie. Iata
cum se exprima in aceasta privinta :
AFenomenele hipnotice, ca i fenomenele isterice rezulta din sugestie i
dispar prin influenza contra-sugestei.
ASe intelege cu u9unnta ca hipnotismul fund un produs al imaginatiei,
al sugestiei, are infatiOn foarte deosebite.
Somnul hipnotic nu creeaza sugestibilitatea; mci nu e demonstrat ca o
marelte; el constitue numai o manifestare a eic
Subiectii hipnotizabili 91 histerich sunt susceptibili de a prezenta turbu-
ran (fenomene bipnotice, fenomene histence), pe care ei le cred reale, insa
in o oarecare masura numai; sinceritatea for cunoaqte lunitao.

Este greu de fixat exact indicatiile precise ale medicatiei


sugestive. Unii din partizanii ei o intrebuinteaza in toate boa-
lele, sub pretextul ca, daca ea nu face bine, nu poate sa faca
rau, i ca, in toate boalele, afara de leziunile pe care sugestia

www.digibuc.ro
113 HIPNOTISMUL 23

nu poate O. le nimiceasca, exists si turburari functionale supra-


adaugate pe care ea poate s le atinga si s le modifice in bine.
Plecand dela aceste principii Liebeault si Bernheim, la
Nancy; Berillon si Luys, la Paris; Lloyd Tuckey, la Londra;
Moll, la Berlin; van Reuterghem si van Eeden, la Amsterdam;
Otto G. Wetterstrand, la Stockolm, etc. hipnotizeaza toti bol-
navu cari yin la ei: ataxici, tuberculosi, cancerosi, coxalgici,
disenterici, etc si poruncesc unuia sa numai sufere, altuia
s manance cu pofta, altuia sa nu se mai duca la W. C. deck
de doua on pe zi, etc. Ei spun ca obtin succese remarca-
bile si publics statistice din cale afara de frumoase.
In a 2-a editie a cartii sale asupra Sugestiei .,si aphcapilor sale
la terapeutica, Bernheim aduce 71 observatii amanuntite de
diferite boale tratate prin medicina sugestiva. <Nu sunt, spune
el, observatii alese; as putea, nepublicand decat pe acele in
care vindecarea a fost completa si instantanee, s infrumusetez
tabloul si s izbesc si mai mult mintea cetitorului; tin s ma
marginesc la strictul adevar si sa prezint o idee cat se poate
de adevarata despre rezultatele pe care le da sugestla terapeu-
tica )). Cu toate aceste masuri din 71 de cazuri citate de autor,
se numara 59 vindecari, 12 ameliorari si nici un insucces. Din
99 observatii publicate in aka carte mai noua a lui Bernheim:
Hipnotism sugestic, psihoterapie, gasim 72 vindecari si 27 ame-
liorari, ceeace da, la un total de 17o observatii, 131 vindecari
si 39 ameliorari.
Statisticile lui van Reuterghem si van Eeden, Otto G. Wetter-
strand si Luys sunt tot ass de remarcabile.
Totus cea mai mare parte din neurologist refuza sa intre-
buinteze sistematic hipnoterapia la tratamentul tuturor boa-
lelor. Ei cred si pe drept cuvant, ca e bine s recurgem la su-
gestia terapeutica in cazurile in care ea are sorti de izbanda,
dar ca nu trebuie s o facem metoda generals si exclusiva.
Accidentele susceptibile de a fi modificate in bine prin su-
gestie sunt relativ putin numeroase.
In primul rand, dupa A. Pitres, trebuie s punem accidente
histerice, precum si accidentele intermitente, cum sunt ata-
curile convulsive sau delirante, accidentele permanante inter-
paroxistice, precum paralizule, contract arile, spasmurile dure-
8AR Memoraz le Sec(iei $tunisfice Sena ill Tom I

www.digibuc.ro
24 DR G MARINESCU 114

roase, ticurile, afonia si mutismul, delirul. In urma yin oare-


care obisnuinte rele si unele turburari functionale cari se
observa la nevropati si cari, prin repetare, au devenit adevarate
nevoi, cum sunt rnorfinomania, alcoolismul, onanismul, in-
clinarile sexuale anormale, incontinenta urinei, insomnia.
S'au citat, intre altele, cateva exemple de restabilire a men-
struatiei sau de oprire a metroragiilor, obtinute prin sugestie.
In fine, s'au putut atenua sau sa se faca s disparkprin aceasta
metoda, unele turburari vaso-motoni sau secretorii de origine
nevropatica.
In afara de aceste cazuri, terapeutica sugestiva nu are sorti
de izb Ana. Joffroy vindeca astfel histerii convulsive si para-
lizii, Blanche Edwards varsaturi incoercibile, Babinski abazii
cu agorafobii si vorbeste intr'un chip interesant de alternarea
stanlor histerice cu starile hipnotice. Gilles dela Tourette arata
cum hipnotismul vindeca cu usurinta somnambulismul natural.
Pitres insists asupra tratamentului anorexiei histerice si publica
tratamentul interesant al unui acces de letargie : chiar dela
inceputul accesului el provoaca somnul hipnotic in care su-
biectul raxnase sub directia lui si pe care putea sa-1 intrerupa
dupa vointa. Fontan si Segard, in un volum consacrat acestei
terapeutice, observa ca turburanle fizice ale nevrozelor cedeaza
mai repede deck turburarile mintale. Ballet, Dumontpallier,
Cullerre, Sollier, Briand, Laloy si multi altii publicara vindecari
de atacuri, deliruri, paralizn de tot felul. Mesnet descrie, in
1889, operatii chirurgicale eXecutate in timpul somnului hip-
notic.
Dar daca nu se pretinde ca se vindeca totdeauna complet
boalele orgamce ale sistemului nervos, se declara insa ca se
atenuiaza si se Puprima cea mai mare parte din simptomele
cele mai penibile. Fontan si Segard vindeca hemiplegiile con-
secutive hemoragiilor cerebrale sau nuelitele de diferite na-
turi. Berillon prezinta congresului de alienisti din Bordeaux
un studiu asupra rolului sugestiei hipnotice in tratamentul
ataxiei locomotrice (5 August 1895).
Bolnavilor atinsi de vesanii tipice (nehisterice), de obsesiuni
neurastenice, de epilepsie idiopatica hipnotismul nu le folo-
seste de loc, cum nu le foloseste nici bolnavilor atinsi de

www.digibuc.ro
I5 HIPNQTISMUL 25

leziuni organice ale centrilor nervosi. Trebuie insa sa tinem


socoteala, in ceeace priveste pe acestia din urrna, de asociarea
frecventa a unor simptome histerice (sau cel putin mobile, ca
accidentele histerice si Intocmai ca acestea, accesibile sugestiei)
cu simptome care depind de leziuni cerebrale sau medulare.
Aplicarea acestui tratament la maladiile mintale continua
mai ales sub directia lui Auguste Voisin, care expuse la con-
gresul din Munchen, in 1892, tratamentul unor forme de
ahenatie mintall prin sugestie hipnotica ; Cullerre semnaleaza
fapte de acelas fel ; Goroditsche aplica acest tratament la ob-
sedati si la claustrofobi, si declara ca mproape toti neurastenicii
pot fi hipnotizati cu usurintb. Berillon si Mavroukakis tratara
deasemeni cu succes cazuri de agorafobie la degenerati.
Morfinornanie. Nu se &este nianc asupra acestui subiect in
carple lui Dubois si Dejerine. Datorim cea mai buna metoda
de tratament a morfinomaniei vnui medic hipnotizator, care
a introdus opera lui Liebeault in Suedia. Wetterstrand din
Stockolm a publicat o monografte remarcabila asupra a 718
cazuri diverse tratat. prin hipnoterapie. Aceasta carte a fast
tradusa in toate limbile. Wetterstrand a publicat in <<Zeitschnft
fur Hipnotismus# (actualmente <journal f. Psychologie u. Neu -
rologie>>) un articol excelent asupra somnulut prelungit ; el dada,
o importanta capitala hipnozei prelungite timp de mai multe
ore si chiar timp de mai multe saptaxnam.
El a publicat tot acolo, un nue capod'opera asupra trata-
mentului rnorfmornaniet, in care desvolta idei noui si o tera-
peutica cu totul opusa celei care exists Inca in aproape toate
casele de sanatate. Wetterstrand demonstreaza superioritatea
sugestiei hipnotice si da ca proba rezultatele sale controlate
can sunt superioare celor obtinute prin veclule metode. In
ftecare an am ocazta s gasesc cat e de justa psihologia morfi-
nomanului data de el si superioritatea modului cum ingrijeste
pe morfmoman ; cu acest procedeu, ajungem s privam
repede un bolnav de morfina, farce sd recurgem la internare
si aproape ford sd-1 facem sd sufere.
Marele avantaj al hipnozei, cand putem s o provocam in
aceste cazuri, este ca face sd inceteze suferintele, durerile si
procura somn bolnavilor, afara de primele 48 ore de abtinere
10,

www.digibuc.ro
26 DR G MARINESCU iz6

Putem sugera desgustul de morfina si, in unele cazuri, aceasta


sugestie are loc ca la alcolic. Ingrijesc, in acest moment,
un morfinoman care nu mai doreste morfma, incepand din
prima zi de abtinere.
Tabagismul. Exists oameni care, cu toga dorinta de a nu
mai fuma, nu izbutesc sa se lase de tutun. Am avut ocazie de a
observa aceasta mai ales la tuberculosii pulmonari. Spre a-i
desbara de fumat, ar fi trebuit sa-i tratarn ca pe niste morfi-
nomani, ass am facut eu. Cand, dupa cateva zile, hipnoza este
destul de profunda, sugerez desgustul de tutun si pun pe bol-
nav sa fumeze chiar atunci. Lui i se face greats, anima tigarea
si nu mai reincepe sa fumeze. Sugestia nu devine eficace decat
in caz de hipnoza profunda.
Vora da, in rezumat, observatia unui tanar suferind de mu-
tism histeric, caz publicat in colaborare cu rogretatul dr.
Marcel, si care e primul document stiintific publicat in Ro-
mania asupra tratamentului prin hipnotism.
In Main 1887 S. un tanar de 18 ani, era cassier- contabil
la o ferma mare. De frica hotilor dormia chiar in odaia, in care
se gasia cassa de bani. Intr'o noapte, fiend in pat, i se path
ca aude niste indivizi prin. curte : fara indoiala, hots. Ii vede
cum sparge usa si se reped asupra lui cu gandu-1 de a-1 sugruma.
Aceasta halucinatie se explica, in parte, prin faptul ca in noaptea
aceea se gasia in casa o sums mai mare ca de obiceiu. A
doua zi fu gasit, in nesimtire, si toate mijloacele intrebuintate
spre a-1 face sa-si Irma in fire furs zadarnice. Dus la familia
lui, bolnavul ne spun, cal a ramas 13 zile in o stare de toro-
peala profunda, fara sa alba cea mai mica legatura cu lumea
externs si nu manch ninuc. E de observat ca, in primele zile
care urmara dupa accident si probabil sub influenta unui
automatism cerebral mconstient, S... avea la aceeas ors (4 p. m.)
accese histerice.
A 14-a zi bolnavul iese din coma si constata, cu mirare, ca
nu se mai &este in odaia lui. Priveste mirat persoanele din fur
si medicamentele care se gasesc pe masuta ; se crede a doua zi
dupa accident. In acelas Limp el constata ca falca sa inferioara
este contracturata si ea ii este imposibil sa spue o vorba. Starea

www.digibuc.ro
117 HIPNOTISMUL 27

sa it impresioneaza ; incepe sa planga; fiori ii strabat corpul;


o ceata groasa i se aseaza Inaintea ochilor si pierde cunostinta.
(E probabil ca a avut, atunci, un atac de histerie). 3 ore in urma
se desteapta si in o stare de slabiciune extrema; ii este imposibil
s umble, maxilarul este tot contracturat, raspunde rau si prin
gesturi la chestiile ce i se pun; scrisul ii e imposibil.
20 zile dela accidente, S.... poate parasi patul, vede, dar
rau si numai de aproape. Maxilarul nu mai prezinta decat o
contractura foarte ward, insa simte o durere vie la nivelul
maseterilor. Bolnavul Ysi reaminteste bine ca limba i se pared
prea scurta, ca era impinsa in spre fundul gurfi si ea, atunci
cand tusia, avea accese de sufocatie.
Din acest moment, bolnavul avea totdeauna, dimineata, la
sculare, maxilarele contracturate. Contractura era foarte pu-
ternica pane la pram, apoi se micsora. Dace dormia intam-
plator in cursul zilei, se destepta totdeauna cu contractura maxi-
larelor. Aceasta stare tinti vreo 9 zile si curand, in urrna, in
2 nopti consecutive, avii vise groaznice, credea ca se lupta cu
hotii si pronunta cdteva cuvinte nedeslusite, singu; ele de la acci-
dent. In cele 3 zile urmatoare avu accese violente de histerie,
in intervalul caroras avea o stare psihica ciudata : era posac,
batjocoritor, nu-si aducea aminte de nimic, cherna pe mama
sa pe care o stia moarta.
Curand totul se linisti, bolnavul recunoscii pe cei din jur
si-si recapata toota inteligenta, putea sa scrie, dar nu putea
s vorbeasca. Cu gandul de a se vindeca de aceasta infirmitate,
care it puma in imposibilitate de a-si castigh existenta, el
plead, la Bucuresti.
S.... este bine fa'cut; figura sa inteligenta exprima sufea
rinta. Gesturile si tinuta lui sunt cuviincioase. Intrebat, ras-
punde cu o mimics expresiva si-1 intelegem bine ; dar dac-
crede ca ne indoim asupra celor ce el exprima prin gesturi,
atunci i-a creionul si scrie foarte corect ce vrea sa spuna. El
prezinta o hernianestezie senzitiva incrucisata si strictura cam-
pului vizual. Magnetul ii produce o impresie de frig, o usoara
anestezie, tremuraturi de mani si, in urma,fenomenul de atractie.
Printre turburarile de motilitate, semnalarn micsorarea cam -
pului de excursie al miscarilor gurii, explicat prin usoara con-

www.digibuc.ro
28 DR G. MARINESCU z ;8

tractuia a maseterilor. Linaba pare mai scurta si gramadita


in fundul gurii ; bolnavul nu poate s'o scoata afarA din gura ;
sensibilitatea acestui organ este intacta. Aceasta retragere a
limbii impiedica exarninarea laringelui; numai I5 zile mai tarziu,
cand contractura limbii diminua, acest examen fu cu putinta.
Am putut constata ca toate partile integrante ale larinplui
erau absolut indemae; ca nu exista nici roseata nisi ingrosare
a vreuneia din partile lui; coardele vocale inferioare erau- in
abductie fortata, cartilagiile aritenoide foarte depArtate de linia
medians. Cand puneam pe bolnav A. pronunte vocala i, nu
se produces fireste nici un sunet, dar se vedea laringele ur-
candu-se pe cand coardele vocale si aritenoidele ramaneau
nemiscate.
Nu exista turburari din partea membrelor; exista totus o
slabire a membrelor superioare bolnavul strange mai putin
bine la dreapta ca la stanga. Dinamometrul da 20 divizii
pentru gtanga, 15 numai pentru dreapta ; bolnavul nu e totus
stangaciu. S.... fu supus 10 zile la un tratament cu bromura
de potasiu, doua, apoi 3-4 gr. pe zi. Am intrebuintat in
acela timp cur enti faradici, aezand electrozii de fiecare parts
a traheei. Electrizarea endolaringee, anestezia prin cloroform,
emovile puternice furs intrebuintate in zadar. Singurul rezultat
capatat prin aceste mijloace fu o usoara remisie in contractura
limbii, care ne dete voie sa facem examenul laringoscopic.
Aceste diferite moduri de tratament neisbutind, hotariram
sa intrebuintain hipnotismul. Somnul hipnotic fu obtinut dela
prima sedinta, fie, prin inchiderea ochilor, fie numai punand
pe bolnav sa asculte tictacul unei pendule sau a unui ceasornic.
II puserarn cu usurinta in starea cataleptics prin deschiderea
ochilor si din aceasta stare in acea de somnambulism, ii suge-
rararn idea sa vorbeasca cand se va destepta On ziva urrnatoare
si in mai multe zile consecutive, it rugaram, ii porunciram sa
vorbeasca ; toate nazuintele noastre ramasesera fail rezultat.
Atunci ne dete in gand sa asociem hipnotismul cu gimnastica
vocala, bazandu-ne pe un caz de afonie histerica Vindecat de
not prin acest din urma mijloc.
Contractura coardelor vocale a scazut progresiv, pe masura
ce vocea se apropia de norm al. Aceea ce a compromis la un

www.digibuc.ro
11g HI PNOTIS MUL 29

moment dat vindecarea, a fost exercitiile de hipnotism provocate


de unele persoane in scop de a se amuza sau de a repeta asupra
lui diferite experiente hipnotice la ordinea zilei. Din aceasta
cauza pacientul avea deseori accese de somn, si, la desteptare,
apareau fenomenele de contractura limbii si coardelor vocale,
precum si de mutism.
Bazandu-ne pe observatia noastra si altele anterioare, am
admis : i. un mutism histeric simplu, 2. un mutisiT isteric
paralitic si 3. un mutism isteric spasmodic 1).
Din 1888 ne-am ocupat, la ocaziune, cu tratamentul diferi-
telor boale nervoase intrebuintand sugestia hipnotica. Am vin-
decat mai multi orbi, surzi, muti, paralitici. Iar, In timpul ras-
boiului mondial, Impreuna cu elevul meu dr. I. Minea, am
tratat cu aceeas metoda mai multi muti sau surdo-muti si
vindecarea a fost totdeauna instantanee si durabila, eel putin
cat am avut bolnavii sub obt.ervatie. Neaparat ca, in toate
aceste cazuri, era vorba de accidente datorite histeriei. Se inte-
lege ca leziunile organice nu se pot vindeca prin hipnotism.
Chestiunea reglementerii hipnotismului dateaza ince din
timpul lui Ludovic al XV-lea, care numise in 1794 o comi-
siune spre a examine. doctrina si procedeele lui Mesmer.
Comisiunea a gasit c hipnotismul aduce dezordinea simtu-
rilor si poate da nastere la urmari rele penteu moralitatea
publics.
In 1817 regele Danemarcei a pus sa se publice o ordonanta
prin care admite magnetismul in practica medicala cu odrecare
conditii si rezerve. In acelas an regele Suediei stabil', printr'un
regulament, ca candidatii la titlul de doctorat vor putea sustine
teze asupra hipnotismului; in fine, tot in acelas an, regele
Prusiei a semnat o ordonanta prin care numai medicii sunt
autorizati de a pune in practica magnetismul animal.
In 1825 imperatul Alexandru al Rusiei a numit o comi-
siune cu insarcinarea de a studia chestia hipnotismului. Acea
comisie, in raportul ei, insista asupra faptului ea magnetismul,

1) SI se consulte in aceasta pill/Intl observapa pubItcatfi in Archives roumaines


de meclecine et de. chtrurgze, 1888 p 390 Dr E. Marcel et G Marznesco Un cas de
mutume lusterique avec contracture spasmothque glosso-laryngee, guert par la suggestion
hypnotique assoc de 4 la gymnastique vocale.

www.digibuc.ro
3o DR G MARINESCU 120

fiind un agent foarte important, nu poate fi intrebuintat decat


de medici instruiti. Atunci tarul a dat un ucaz in sensul vederilor
comisiunii. La randul sau Austria a intervenit in chestia hip-
notismului si, prin decretul din 26 Octomvrie 1845, autoriza
numai pe medici sa intrebuinteze hipnotismul in scop terapeutic.
Austria a mers si mai departe. Opinia publics, fiind alarmata
de numatul mare de experiente publice de magnetism, facit ca
ministerul s dea, la 29 Decemvrie 1876, o circulars relativa la
experientele de hipnotism. Circulara pedepseste cu amen& si
inchisoare pe cei ce fac experiente publice de hipnotism,
facand exceptie pentru experientele facute cu scop stiintific,
sau in reuniunile absolut private . In 1866 consiliul sanitar supe-
rior din Roma a oprit, in Italia, reprezentatiile publice de hip-
notism. Consiliul sanitar era de parere cs spectacolele de hip-
notism putand aduce o profunda turburare a impresionabilitatei
publicului si tinand seama ca somnambulismul provocat si su-
gestiile Inpnottce fac parte din doctrinele neurologiei moderne,
interzice spectacolele publice de hipnotism. La randul sau
Portugaha, in urma avizului consiliului sanitar din Lisabona,
lus masuri in acelas sens. Prin decizia ministeriala spectacolele
de hipnotism si sugestie sunt considerate ca imorale si periculoase
pentru sdndtatea publicd, cdci pot da na.,stere la abuzuri grave si
la crime. In America se tau masuri de aceeas ordine. Astfel,
la 5 Martie 1891, Prendergast, directorul comisiet de igiena
din Cincinati, a dat ordin autoritatilor s interzica reprezen-
tatitle publice de hipnotism pentru motivul ca aplicarea in-
tempestiva a hipnotismului are consecinte rele pentru sanatatea
mintala a indivizilor. Consiliul municipal din Cincinati a. in-
terzis dupa aceasta reprezentattile, public and o ordonanta prin
care stabtlia ca sedmtele publice de hipnottfm sau magnetism
sunt considerate ca un detect. La congresul asoctatrunii me-
dicale britanice, din 1891, s'a discutat chestiunea sugestiilor
criminale.
Dupa cateva discutii s'a adoptat o motiune prin care con-
gresul cere puterilor publice sa interzica sedmtele publice de
hipnotism si magnetism.
In discursul de de:chidere cetit de sectia de medicine pre-
ventive la al VII-lea Congres international tinut la Londra, Sir

www.digibuc.ro
121 HIPNOTISMUL 31

Joseph Fayner a atras atentia colegilor sai asupra hipnotismului


si magnetismului, fenomen prin care un individ are influents
asupra altuia. El crede ca rostul xnedicinii preventive este s
faca cunoscute consecintele primejdioase ce rezulta din aceste
experiente.
Tara insa, care a desfasurat mai multa activitate in privinta
consecintelor dezastruoase ale hipnotismului, practicat de em-
pirici si de sarlatani, este Belgia.
In 24 Ianuarie 1888, d-rul Thiriar a aratat pericolele la
care pot duce practicele de hipnotism public si, chiar a doua zi
ministrul justitiei Lejeune, cerii avizul academiei belgiene de
medicina, care numl o comisiune compusa din Boddaert, Croq,
1VIasoin, Heger si Lemal, care conchise, in unanimitate, ea
trebuesc oprite reprezentatiile de hipnotism; concluziile rapor-
tului furs aduse la tribuna parlamentului si, in urma, printr'un
proiect de lege, se pedepsesc organizatorii sedintelor de hipno-
tism public cu 15-16 luni inchisoare si cu amends dela
26 pdnd la woo fr.
Acum vreo 11 ani avu loc un accident mortal, inteun oral
din Ungaria, provocat, in timpul hipnozei, de un sarlatan.
Consecinta a fost un edict imperial prin care se interzicea
sedmtele de hipnotism persoanelor nepreparate.
Cu tot acordul aproape unanim al hipnologilor asupra pri-
mejdiei care ameninta fmrtele tinere si in special nevrozatii,
can asista la reprezentatiile publice de hipnotism, s'au gasit
cativa partizani ai scoalei dela Nancy, can au incercat sa ta-
gaduiasca aceste fapte. Aceasta ni se pare cu atat mai ciudat,
cu cat tocmai scoala dela Nancy a sustmut existenta sugestiilor
criminale, sugestii care au fost savarsite cele mai deseori de
profesionisti ai magnetismului animal. Partizami reprezenta-
tiilor publice de hipnotism sunt Liebeault si Delboeuf.
Tata cum se exprima Liebeault : (cDe ce sa nu se planga (me-
dim) in contra spectacolelor unde curge sangele animalelor,
spectacole unde doboritoni de animale sunt sfasiati si mancati.
Trebuie sa recunoastem ca acest argument este de putina va-
loare, de oarece medicii sunt chemati in prima linie s se
ocupe de bolnavi si de rnijloacele de a impiedica boalele, iar
reprezentatiile de hipnotism, cum am vazut, dau nastere la

www.digibuc.ro
32 DR G. MARINESCU 122

turburari nervoase>>. Argumentul lui Delboeuf este si mai putin


convingator. In adevar, acest autor pretinde Ca, in urma unei
anchete amanuntite, n'a putut sa &easel un singur caz auten-
tic de indispozitie demna de atentie pe care s o atribue
hipnotizarilor publice.
Acest autor se inseala insa cazurile acestea nu numai ca
exista dar sunt chiar numeroase, Charcot, Gilles de la Tou-
rette, Brouardel si alti autori de can vorn vorbi au publicat
asernenea cazuri. Eu insumi am putut sa vad mai multe persoane
atinse de turburari nervoase in timpul reprezentatilor date de
van der Hobb si de Pickmann, Bernheirn, care crede ea repre-
zentatiile publice de hipnotism nu sunt a atarnatoare, dar ca
lumineaza publicul asupra acestor fenornene, a caror necu-
nostinta constitue un pericol real pentru societate. Lasn, cu
dreptate, protesteaza in numele libertatii individului hipnotizat,
care, dat in spectacolul xnultimii, cuprins de ernatiuni nesana-
toase, fascinat in mod brutal, halucinat pana la nebunie fu-
rioasa, nu mai e decat un automat. Ceeace reiese din toate
acestea, este ca trebuie sa se regulamenteze, si la noi, repre-
zentatiile publice de hipnotism.
Este nefolositor sa indicarn toate cazurile de turburari ner-
voase ivite dupa practicile publice de hipnotism. Voiu enumera
numai cateva. Ladaine a vazut o fate de i8 am, sanatoasa,
care, dupa ce a asitat la doua sedinte particulare de hipnotism,
incepu se aiba crize de histerie,
Boddaert din Gand, a cunoscut 2 fetite, de vreo 15 ani, cari
devenira axnandoua histerice din cauza ca fusesera hipnotizate
in mai multe randuri.
Seglas a comunicat istoria unei doamne de 38 ani, nervoasa
fad. atacuri, care incepii sa aiba accese de contracture dupa
ce se supusese la experientele unui magnetizator de balciu.
Un tank- de 18 ani, observat de Rommelaere se expuse la
niste experiente de hipnotism in o reprezentatie publica. In
urma acestor experiente aparura convulsii histerice apoplecti-
forme, cari tinura 2 ani.
Pitres a observat doua cazuri de isterie convulsive si de delir-
histero-hipnotic provocate de hipnotizarea extrastiintifica. Tot
acelas autor a mai observat un caz care arata inconvenientele

www.digibuc.ro
123 HIPNOTISMUL 33

rezultand din pxocurarea somnului hipnotic. E vorba de un tanar


de 20 ani care fix adormit de doi din prietenii lui. edintele de
hipnotisxn devenira dese ; cur and tanarul deveni un subiect
excelent. Insa deveni hipnotizabil foarte usor, ash incat camarazii
sai de magazin it adormiau si ii dau tot felul de sugestii ridicule.
Ei it trimiteau se str ge Traiasca Republica* la urechea patro-
nului, care era un reactionar incarnat, sau it puneau s vor-
beasca lucruri piparate cu functionarele din magazin, etc. In
urma acestor copilarii de prost gust, bietul tank- isi pierdix
slujba. Parintilor lui, informati de cele petrecute, le veni in minte
sa consulte un medic, care adormi pe tank- si ii sugera s nu
mai poata fi adormit de catre camarazi.
Charcot povesteste ca, in 1887, un magnetizator de profesie,
dadii in teatrul din Chaumont-en-Bassigny, orasel din Cham-
pagne, mai multe sedinte de fascinatie, care impresionara popu-
lava, o zapaci si provoca pe ici pe colo cateva accidente nervoase
mai mult sau mai puttn serioase, in special mania hipnoticd activd,
care patrunse p Ana si in liceul orasului. Mai multi elevi se hipno-
tizara unii pe altii. Copilul Bla . , de 12 ani, fu hipnotizat de
mai ;nuke on de catre camarazi. Cand adormia i se sugerau fapte
absurde, sa se plimbe, de pilda, in pielea goala pe strada sau sa
se duce s cuxnpere un cal in un magazin de maruntisuri. Dar,
dupe 15 zile, copilul care pana atunci fusese sanatos, fii apucat
de atacuri violente de histerie, pentru care fu nevoie sa fie dus
la Paris, unde i se fact' un tratament regulat la Salpetriere.
4Nu este pentru prima oara, zice Charcot, ca se vad copii
jucdndu-se de a hipnotismul producandu-si for sau camarazilor
for accidente mai mult sau mai putin grave. Astfel la Breslau,
ca.nd se gasia acolo vestitul Hansen, un copil hipnotizat de
unul din camarazii lui fu apucat de atacuri de contracture,
care durara mai multe ore si care se repetara in urma. Un caz
de acelas gen este citat de Mercati in Mrhivele italiene de
psihiatrio. ySi Charcot adagu.a : <<Aceste fapte, aceste consideratit
eviderrtiaza nevoia de a se reglementa practica hipnotismului,
si trebuie se ne rairam a nu s'a convins lumea in Franta ca
trebuie sa se adopte inteleptele masuri restrictive ce s'a luat
de mult in cele mai multe din Wile europene, fats de repre-
zentatiile publice de magnetism.

www.digibuc.ro
34 DR G MARINESCU 124

Aceste pareri sunt impartasite de marea majoritate a medi-


cilor. Ladame a exprimat sentimentul aproape unanim al
corpului medical and a zis: Practica hipnotismului apartine
in intregime artei medicale si trebuie sa fie supusa legilor si
regulamentelor aplicate la exercitarea acestei arte)).
Vora adaugh la cazurile precedente un caz recent observat
de mine in chruca boalelor sistemului nervos, care arata usurinta
cu care autoritatile scolare privesc asemenea experiente tocmai
in institutiile unde se propaga adevarul si lumina si se combate
minciuna si erezia.
In ziva de 22 Decemvrie 1921 se prezinta la scoala normala
hipnotizatorul Levis din Cernauti, care, in schimbul unei sume
colectate de elevii scoalei, se ofera sa faca ateva experiente
de hipnotism. Spre a alege ateva subiecte pentru buna reusita
a expenentelor d-sale, d-1 Levis vine in sala de mancare a
elevilor si le ordona tuturor O. execute cateva ordine. sa
puie mainile la ceafa si pe urma sa le desfaca)) a fost primul
ordin. Dintre 200 de elevi, cati erau supusi expenentei, noted,
dintre can si pacientul nostru, n'au putut desface mainile.
Luandu-i de o parte pe acesti 9 elevi, d-1 Levis a continuat
expenentele. I-a asezat pe scaune in fata d-sale si le-a ordonat
sa inchida pleoapele. Imediat 7 au adormit, printre care si bol-
navul. Alti doi au rezistat sugestiei. D-1 Levis, punand mina pe
globii oculari ai acestor 2 elevi, le ordona s respire adanc si
sa doarma profund, sugestie care are de rezultat adormirea
hipnotica si acestor colegi ai pacientului. <Nu mai simtiam
nimic, nu mai auziam niznic ne spune bolnavul nostru, decat
vocea lui Levis. Cu toate astea n'a mai facut experiente cu el
spunandu-i ca simuleaza si it desteapta. Desteptat bolnavul
sta retras in tot timpul experientei, iar, dupa aceasta, cand a
intrebat pe colegi sa le spuna ce a simtit, pacientul e apucat de
crize de agitatie svarlind obiectele din jurul lui. Aceasta stare
se agraveaza si un profesor chearna pe Levis, care hipnoti-
zandu-1 din nou, poate sa-i amendeze aceste crize pentru
catva timp. Chiar in seara acelei zile pacientul e prins le
aceeas agitatie insotita de data asta de mutism. Intr'o stare de
irascibilitate grozava, slabit mult fizic si alterat sufleteste pa-
cientul is un concediu, pe care it petrece la Cara. Dupa vacanta

www.digibuc.ro
125 HIPNOTISMUL 35

Craciunului revine ameliorat la scoala obsedat de idea a va


putea si el hipnotiza ca Levis si ne spune ca a putut chiar adormi
pe vreo 5 colegi, intrebuintand aceleasi procedee pe can le
vazuse la hipnotizator. #Simtiam o mare placere s hipnotisez
si eu>>, ne spune mereu pacientul.
Directorul scoalei vazand starea de agitatie a bolnavului si,
probabil, o lipsa de concentrarea scolastica u da un nou con-
cediu pe care pacientul it is cu parere de ra'u, intrucat se de-
parteaza de colegii pe can vrea, cu once pret, sa-i adoarma.
Ajuns acasa sub impulsiunea gandului ca poate hipnotiza in-
cepe sa chinuiasca pe 2 frati ai lui, pe can ne spune ca i-ar fi
adormit.
La observatiile parintilor, cari vedeau aceste scene dezas-
truoase pentru sanatatea copiilor lor, pacientul se supara, e
apucat de o agitatie puternica, care-1 transpune, dupe cateva
ore, inteo stare deprimata de adevarata prostratie. Dupe o
zi isi revine, totus starea lui sileste pe parinti a-1 aduce in ser-
viciul nostru.
Din cauza a numeroase accidente ivife in urma reprezen-
tatillor publice de hipnotism, din cauza exercrtiului nelegal
al tratamentului bolnavilor de catre (idoctorii in stiinte oculto,
de catre magnetizatori, can lucrau de acord cu o sornnambula,
exploatand naivitatea bolnavilor, aceste chestiuni au fost aduse
in discutie in sanul diferitelor societati si congrese, franceze
si germane.
Prin faptul ca, in Franta, legea din 1892 prescrie penalitati
indivizilor cari practice medicina in mod nelegal, justitia a
avut aface, nu tocmai arareori, cu doctorii in stunte oculte.
Unul din aceste procese avu loc in z6 Ianuarie 1903 inaintea tri-
bunalului corectional al Senei. Un zuav, numit Iacob, trata
tot felul de boale prin privire si prin alytinere de la carnuri si
de la ape gazoasa, interzic'and in acelas timp bolnavilor de a
consults medici sau farmacisti. Dar afacerea cea mai importanta
fu aceea a lui Mouroux, care avea o clientele numeroasa si in
contra caruia sindicatul medicilor din Maine et Loire a adresat
o plangere, in 1879, tribunalului corectional, care insa 1-a achitat ;
dar medicii facand apel, Curtea confirms hotarirea tribunalului
corectional achitand pe Mouroux pentru a doua oars ;

www.digibuc.ro
36 DR G MARINESCU 126

atunci sindicatul medicilor, precum si procurorul general al


Curtii din Angers facura recurs la Curtea de Casatie, care in-
firma hotarirea Curtii de apel si trimise afacerea inaintea
Curtei din Rennes.
Curtea din Rennes, prin hotarirea din 6 Martie 1901, stabili
ea magnetismul fiMd un adevarat agent terapeutic, cand este
intrebuintat de un individ care nu are dreptul de a practica
medicina, constitue un exercitru nelegal al acestei profesiuni.
Curtea din Rennes facuse aceasta, luand in consideratie raportul
adresat celui de al XXIII-lea Congres de medicina, si deside-
ratele anise atunci, congres care declarase a magnetismul e
un agent terapeutic si ca atare nu poate sa fie aplicat decat
de o persoana avand titlul de doctor in medicina.
In urma a mai fost afacerea sotilor Mongruel, cari, de ase-
meni, au fost dati in judecata pentru dehctul de a practica
fara autorizatie arta de a vindeca, au fost condamnati la cinci
franci amenda si la cincizeci zile inchisoare pentru exercitiul
ilegal al medicinei.
Ceeace trebuie sa descluda ochii justitiei, sunt consecintele
ce decurg din intrebuintarea, de dire hipnotizatori, a sugestiei.
In adevar, rezulta, din cele de mai sus, ca hipnotismul e un
mijloc medical care nu poate fi permis decat medicilor si ca
hipnotismul extra-medical este condarnnabil, de aceea legea bel-
giana, din 1892, are un articol dupa care va fi pedepsit cu
inchisoare dela 15 zile pans la un an si cu o amenda de
26-1000 franci oricine a hipnotizat o persoana care n'a
implinit 21 ani, sau care nu e sanatoasa la minte.
Grasset imparte in doua grupe accidentele ce decurg din aph-
carea hipnotismului de care magnetisatori:
I. Ipnotizatul e victims si acuzator, si in al
II-lea grup el considers faptele in care hipnotizatorul abu-
zeaza de hipnotizat, spre a comite o crima. Neaparat ca faptul
de a fi hipnotizat pe cineva fara consimtimantul sau constitue
un delict chiar daca nu s'a profitat de some pentru a face o
sugestie criminals. Legea germana pedepseste pe hipnotiza-
torul care adoarme o persoana fara vointa ei. Tot legea ger-
rnana pedepseste cu 2 ani inchisoare pentru accidentele ce apar
la hipnotizat.

www.digibuc.ro
127 ,HIPNOTISMUL 37

Un voiajor comercial a fost judecat de tribunalul din Nu-


renberg pentru a a adormit o femee, inteo cafenea, dar a fost
achitat, luandu-se in consideratie ca femeea cunostea omul ca
pe un hipnotizator de forts.
In stare de hipnoza se pot face uneori, daca nu sugestiuni
criminale, dar totusi, prejudiciabile subiectului; astfel Liebault
spunea a a putut decide pe ofata ca sa-i faca mArturisiri foarte
intime pe care ea nu le-ar fi facut niciodata desteaptA. Faptul
acesta e cunoscut aproape de toti can s'au ocupat cu sugestia.
Paul Farez citeaza cazul unei doamne ce impiedica pe sotul
ei de a vizita oarecari locuri, sugerandu-i antipatii pentru
oarecare persoane si facandu-i in sown intrebari din cele mai
indiscrete.
Intr'un alt grup de fapte, hipnotizatorul abuzeazA de per-
soana adormita spre a cornite o crima. In cele mai multe cazuri
e vorba de atentate la bunele moravuri, de viol. Astfel este
cazul unei fete tinere care, in 1853, a ramas insarcinata fund
violata de un magnetizator in timpul somnului. Mai e un alt
caz publicat tot de Tardieu in care e vorba de un vagabond
magnetizator condamnat, in 1865, de Curtea cu jurati. Un alt
fapt e al lui Brouardel. Ladame a publicat in 188z un fapt de
acelas fel. Deasemeni Mabille in 1883; Schrenk-Notzing in
1905.
Magnetizatorul poate proceda in Mai multe feluri spre a-si
ajunge scopul. Poate sA abuzeze de inertia pasiva in care se
gaseste persoana adormita, fac and-o sa accepteze crimaprin faptul
ca-i slabeste rezistenta morals, de oare ce ii produce o stare de
constiinta noua, in care idea datoriei &spare. Se cunoaste cazul
celebru al magnetizatorului Czynsky, judecat in 1891 la Mun-
chen, pentruca a sugerat, in hipnoza, baroanei Z... un fel de
nebunie amoroasa, in scop de a pune mana pe averea ei. Un
caz curios de sugestie criminals e acela rnentionat de Laurent,
E vorba de un avort provocat prin sugestie. SA nu se creada
insa, ca hipnotizatul e totdeauna victima magnetizatorului.
Astfel Grasset si Rantzier citeaza cazul unei fete insarcinate,
care pretin.dea ca fusese violata, in somnul hipnotic, de un
magnetizator. Curios insa era ca fata vazuse pentru prima data
pe acest hipnotizator doua luni dui:a conceptie.

www.digibuc.ro
38 DR G MARINESCU 128

Dupa Schauenstein, din 'zoo de plangeri de violuri depuse


in Franta dela 1850-1854, 5o erau false.
In Anglia din 12 plangeri de felul acesta, numai una e fon-
data. Altadata hipnotizata acuza, in.constient, pe hipnotizator,
luand o halucinatie drept o realitate
Se citeaza cazul unui medic care facuse o dubla imprudenta,
pe de o parte hipnotizand o fata de 13 am, fa'ra martor, si
pe de alta urmand in prezenta acesteia pe cand ea dormia
In timpii din urma s'a agitat foarte mult chestia sugestiei
criminale si nu rare on s'a invocat, in favoarea criminalului,
influenta sugestiunu. Chestia aceasta prezentand unportanta
pentru filozof, magistrat, jurist si legislator, menta sa fie ana-
lizata.
Ini866 Liebault, in cartea sa : ((Sommeil et les Etats analogues*
discuta in mod direct aceasta chestiune. El afirma ca, in principiu,
o persoana in stare de somnambulism, se afla la dispozitia acelina
care a produs acest somnambulism. El aduce in sprijinul opimunii
sale urmatorul caz: e vorba de o fats inteligenta, care, in stare
de somn profund, era foarte tenace si independents. Cu toate
acestea, Liebault spune ca a putut sa provoace in mintea ei
hotarinle cele mai criminale, destept and pasiuni. Astfel
putea sa o faca sa palmuiasca pe cea mai bung prietena a el,
pe care credea ca o vede inainte. Acelas autor spune ca a putut
s faca pe alta fats ca sa-si omoare mama, desi aceasta fats
se indrepta spre mama ei cu lacrami in ochi.
<<Am intima convingere, zice Liebault, ea un somnambul
ar fi capabil sa comity actium rele, chiar daca sugerarea are loc
dup5. desteptare. Daca prin sugestie s'a putut convinge o pros-
tituata sa-si paraseasca nedemna ei meserie, de ce nu s'ar
putea oare perverti, in acelas mod, o fats virtuoasa*.
dlipnotizatorul poate face ca persoana adormita s mints, sa
calomnieze, sa fure, poate face din ea un instrument de ras-
bunare, iar cand crima va fi comisa, care e Inedicul legist in
stare s lurnineze justitia si sa probeze nevinovatia unui om,
care a pastrat toate aparentele ratiunii si care, chiar convins
de fapta sa cea rea, va marturisi, de buns credinta, el a sa-
varsit aceasta crima din propria sa vointa. Cme stie, terrnind
Liebault, daca asemenea fapte nu s'au imphnit chiar*.

www.digibuc.ro
129 HIPNOTISMUL 39

Delboeuf care, la inceput, admitea opinia scoalei dela Nancy,


a contestat formal ca ar exista crime prin sugestie hipnotica.
Mai intaiu, zice acest autor, hipnotizatorul nu e sustras lumii
reale, atat de mult pe cat se crede. Inteadevar el se afla in
comunicare cu magnetizatorul, in urma el isi da seama de locul
unde se afla. Daca i se ordona s is o carte dupa masa unde
se afla mai multe lucruri, el nu is decat cartea.
El are de asemenea oarecare independents. 1-hpnotizatul
care ar visa ca-si ornoara mama, ar vedea-o, ingrozita, ru-
gandu-1 pe el sau pe altii sa i se crute viata. Chiar somnam-
bulul s'ar simtl miscat. Daca si-ar vedea pretinsa victims li-
rustita, el ar intelege, chiar in somn, ca ceeace face e pur si
simplu o iluzie.
Liebault in raspunsul sau adresat lui Delboeuf citeaza alte
cazuri spre a proba existenta sugesttilor criminale, reamintind,
dupa Briere de Boismont, cazul unei vaduve Schoul, care in
temp de 3 nopti, a auzit o voce care ii spunea la ureche :
omoara-ti fata. Dupa mai multa rezistenta ea asculta ordinul
si, in automatism, si-a ucis copila.
Cu toate acestea sugestille criminale au fost formal negate
de scoala dela Salpetriere, iar Grasset, in cartea lui despre
hipnotism, crede ea nu exists un singur caz pozitiv de crirna
sugerata in timpul hipnotismului. Este, fara indoiala, o exa-
gerare din partea scoalei din Nancy, care admisese, cu oare-
care usurinta, existenta acestor crime pe o scars foarte intmsa.
Si nu putem s nu fun cam sceptici in fata crimelor de laborator
descrise de Liebault, Liegeois, etc., caci acesti autori n'au pro -
vocat deck crime imaginare, si oncat de automat ar fi hipno-
tizatul, exists insa in mintea lui o licarire de constlinta care ii
va permite s deosebeasca crimele adevarate de crunele de
laborator.
Ce-1 costa pe hipnotizat sa traga cu revolverul intr'o persoana
fictiva, sau s dea un praf inert unei persoane cunoscute. *i.
nu este probat, pans acum, ca un hipnotizat e un automat
absolut, ass ca scepticismul scoalei dela Salpetriere ne apare ca
Mild intemeiat.
Exists insa un factor esential care n'a fost indestul considerat
de partizarni scoalei dela Nancy, anume starea de suflet si
9 A R. Memorztle Seepez $tanpfsee Sena III Torn I.

www.digibuc.ro
40 DR G MARINESCU 130

gradul culturii morale a persoanei hipnotizate. Ar fi absurd sa


credem ca once peroana hipnotizata e capabila sa savarseasca
o fapta rea, delict sau crima. Ipnotizatul nu rezista deseori
ordinelor hipnotizatorului, pentruca cele mai multe din aceste
sugestii sunt inofensive sau n'au rezultate grave.
Dar c and este vorba de chestiuni vatamatoare pentru hip-
notizat, acesta se impotriveste si nu executa ordinele primite.
Incat, daca nu ma insel, se poate admite ca numai in cazuri
exceptionale si numai la indivizi cu o mentalitate speciala se
pot provoca sugestii criminale. De aceea se pare ca trebuie
sa inlaturam elementul sugestiei hipnotice in crimele celebre,
in can autorii cu multa imaginatie au vazut efectul sugestiet.
Chestiunea sugestiei criminale fusese desbatuta Inca de primii
raportori asupra magnetismului animal, in 1787: unul dintre
ei intreba pe d'Eslon daca subiectni pot fi impinsi la crime si
acesta raspunse afirmativ. In urma chestiunea fit discutata
de Durand (de Gros), de Bellanger, 1854, Briere de Boismont,
1855, Macario, 1857, Charpignon, 1858. Charpignon publica
o lucrare in 186o (tdespre raporturile magnetismului cu juris-
prudenta si medicina legala*. Bernheim, in 1883, reia chestiunea
si publica experientele care au hotarit parerea lui: Donnd sa
vad pans unde poate sa mearga puterea sugestiei, am provocat
Intr'o zi o scena cu adevarat dramatics. I-am aratat subiectului
langa o us un personaj Inchipuit zicandu-i cal acea persoana
1-a insultat: it dau un pseudo- pumnal si ii dau ordmul s o
omoare. El se repede, infige cu hotarire purnnalul in usa, apoi
rarnane nemiscat, cu ochii zapaciti, trenrurand din tot corpub>.
Mai tarziu acelas subiect se acuza singur de aceasta crnna,
fara sa dea pe fata pe aceea care i-a sugerat-o, in fata internului
serviciului transformat pentru ocazie in magistrat. Bernheim
adauga o veche observatie a lui Despine, 1865, relativ la un
vagabond care batjocoreste pe o fata punand-o in o stare
ciudata, care se crede ca era hipnotism si lass sa se inteleaga
ca influenta sugestiunii este foarte importanta si primejdioasa.
Memoriul lui Liegeois asupra aceleeas chestiuni este si mat
complet. Intr'o lungs serie de experiente care reusisera toate
admirabil de bine, el sugera unor indivizi hipnotizati crime
pe care acestia le savarsiau cu cutite de learn si cu pistoale de

www.digibuc.ro
131 HIPNOTISMUL 4!

hartie. Erau facuti s sustina cu tarie tot felul de marturisiri


false inaintea unui intern din serviciu, care face pe magistratul
si care isi lua o infatisare severs; erau pusi sa iscaleasca, in
folosul lui Liegeois, niste cecuri enorme si niste donatii co-
losale. Primejdia publics era vadita.
Cand ai asistat la experience de sugestie, and ai vazut
fiinta fascinate sau hipnotizata de catre operator, ascultandu4
ordinele, facand toate faptele poruncite, nu poti s nu fii
adanc impresionat. Si chestia se pune: unde este responsabi-
litatea ? Unde este liberul arbitru ? Care este partea sugestiei
in crime ? Crimele se pot oare savarsi prin sugestie ?
Fara indoiala, un suflet cinstit deplin si solid poate fi mo-
mentan ratacit prin sugestie; nu cred ca el s poata fi depravat
cu totul prin sugestie; simtul moral in un suflet nu poate fi
distrus, cum nici nu se poate crea, in el, ceeace nu exists mai
dinainte. Delboeuf are dreptate, in oarecare masura, s zica:
#hipnotizatul (ar fi putut zice: unii din hipnotizati) nu si-a
modificat asa de mult eul cum cred unii. Cu toate docili-
tatea sa superficiala, sunt lucruri pe care nu le va face. Hie-
ruvim nu va devenl Jack Spintecatorul, nici Maria Alacoque,
Marion Delorme >. Dar ingerii si sfintii sunt putini, oamenii
cei mai cinstiti au cate o slab;ciune, vreo sarnanta de sovaire
morals pe care sugestia poate s o mareasca.
Poate ea oare lucrand in directie contrara, binefacatoare, sa
creeze simtul moral absent ? Aceasta chestiune intereseaza in
cel mai malt grad pe socialist si pe medicul legal. Ea se impune
cand e vorba de a judeca, raspunderea =rata'.
Durand (de Gros) sera in 1860: Braidismul ne da baza unei
ortopedii intelectuale si morale care, de sigur, va fi inaugurate
inteo zi in casele de educatie si in inchisori (Bernheirn).
La congresul din Paris (Iwo), sectia de medicine lega16,
Dupre si Rocher au sustinut ca practica hipnotismului, chiar
in rnainile unui medic competent, sa nu mai vorbim in mainile
unui ignorant, poate O. aiba urrnari de ordin patologic destul
de variate, unele imediate, altele mai departate; unele usoare
si trecatoare, altele serioase si tenace. Aceste accidente psiho-
patice, provenite din cauza experientelor nesocotite cu hipno-
tismul, sunt de trei feluri: histeric, neurastenic si. vesanic.
9,

www.digibuc.ro
42 DR G MARINESCU 132

Accidentele histerice, cuprind diverse manifestari ale ne-


vrozei (atacuri convulsive, paralizii si contracturi, crize de som-
nambulism spontan, etc.), a carei cauza a fost hipnotizarea.
Accidentele neurastenice sau histero-neurastenice, secundare se-
dintelor hipnotice, sunt foarte dese (cefalee, insomnie, astenie
neuro-muschiulara, abulie, incapacitate de munca mentala, etc.).
Accidentele vesanice sunt acelea cari rezulta din turburarea pro-
dusk prin hipnotizare, echilibrului ;nstabil al rnentalitatii de-
generatilor. Marind emotivitatea desechilibratilor, destept'and
aptitudini delirante la debili sau la predispusi, hipnotismul le
poate pricinui accidente episodice care au drept baza comuna
degenerarea mintala si drept cauza ocazionala zguduirea psihica,
datorita magnetismului (stari de obsesiune, de anxietate, de
abulie, fobii, idei fixe, accese delirante, etc.). Aceste accidente
psihopatice se intind in proportie &recta cu repetirea hipnoti-
zani, cu predispozitia nervoasa a subiectului si cu publicitatea
sedintelor de hipnotism.
Aceasta prima categorie de turburari datorite hipnotismului
rezulta din incompetenta hiprotizatorilor fara diploma, cari
manipuland, fara socoteala, un agent terapeutic primejdios, ale
carui urrnari nu le cunosc, fac din medicina un exercitiu ne-
legal si aduc clierrtilor tor, prin imprudenta si usurinta, un
prejudiciu de cele mai multe on inconstient si involuntar.
0 a doua categorie de rele datorite hipnotismului, rezulta
nu din incompetenta, dar din necinstea hipnotizatorilor : acesta
sunt faptele criminate. Hipnotismul a fost, in toate timpurile,
practicat de dire magnetizatori, vindecatori, sarlatani, amatori
de salon, somnambuli de balm sau de cabinet. Toate aceste
categorii de hipnotizatori formeaza o lume cu moralitate sus-
pects; observarea faptelor vadeste ca un humar oarecare de
atentate, fizice sau morale, pot fi savarsite de care hipnoti-
zatori asupra hipnotizatilor. Crima hipnotica, prin excelenta,
este violul, atentatul la pudoare. Doua idei capitale ies in relief
din istoricul violulului faptuit prin mijlocirea hipnozei : reali-
tatea faptului, stabilit stiintificeste prin afacerile Castellan si
Lewy, de pilda ; in unna extrema raritate a faptului, probata prin
putinele documente medico-legale asupra chestiunii. In afara de
atentate fizice, viol si atentat la pudoare, mai exists atentate mo-

www.digibuc.ro
133 HIPNOTISMUL 43

rale pe cari le comite hipnotizatorul in paguba hipnotizatului,


pun andu-1 s face destainuiri si rnarturisiri, pe cari s le ex-
ploateze in urea. Exists, in literatura hipnotismului, exel-nple
cari stabilesc posibilitatea acestor atentate.
Se poate oare sugera in Intelesul hipnotic al cuvantului
o crime ?
Dupre raspunde, foarte just, ea este posibil sa se sugereze la
anume indivizi idea si sal/I-Kea unei crime (furt, incendiu,
asasinat).
Dar, pentru rea1izarea experientei, e nevoie de mai multe
conditii. Cea dintaiu este ea subiectul se mai fi fost adormit,
ca sugestibilitatea lui s fi fost cultivate, desvoltata si mladiata
de care acelas hipnotizator; a doua este ca actiunea criminals
sa se reduce la un simplu delict (furt, minciuna, etc.) sau
la o crime de laborator. In cele doua cazuri (simplu delict sau crima
fictive) rezistenta morale a hipnotizatului nu se desteapta si
fapta se savarseste.
Dimpotriva, in cazul unei sugestii criminale in toata puterea
cuvantului, hipnotizatul rezista; sugestia, prin hipnotism, la
crime, adevarata, reala, nu e probate.
Printre delictele, cari rezulta din experientele de hipnotism,
facute de persoane nediplomate, se cuprind Inca si faptele de
abuz de Incredere, savarsite de catre somnambuli si hipnoti-
zatori de profesie in paguba clientilor.Aceste rezultate de altfel
nu provin direct de cat foarte putin din practica hipnotismului
si trebuiesc puse pe socoteala debilitatii mental a clientele"
magnetizatorilor si nu din cauza practicei hipnotismului pro-
priu zis. De cele mai multe on hipnotismul nu are mci o le-
gatura cu punerea in scene a exploatarii clientului; hipnotizarea,
cand intervine, este practicata de &Are un hipnotizator asociat,
asupra somnambulei zisa lucida si nu asupra clientului, a carui
credulitate este exploatata, in stare de veghe, prin complici-
tatea st in folosul celor z sarlatani.
Rocher afirma ca interesul social cere, neaparat, ca sa se
interzica manierea hipnotismului oricarei persoane care nu ar
prezenta garantiile indispensabiL de stiinta si de experienta
Pe ce cale s lovim si cum s reprimam (reprimand, prevenim)
practicile indivizilor de toate felurile, amatori, filantropi sau

www.digibuc.ro
44 DR G MARINgSCU 134

intreprinzatori interesati, lipsiti de titluri, strain de arta de a


vindeca si, din aceasta cauza, capabili s face din hipnotism
un agent vatarnator pentru sanatatea publics ? Rocher crede ca
aci delictele de urrnarit sunt de trei ordine:
I Delict de exercitarea nelegala a medicinei; e delict de
excrocherie; 30 delict de imprudenta.
El crede a tribunalul poate totdeauna s loveasca pe garla-
tanul magnetizator, cu urul din aceste 3 puncte de acuzare.
Raportul lui Dupre gi Rocher a dat loc la o discutie in care au
luat parte medici si juriqti : medici ca Motez, Szigeti, etc. cari,
au semnalat cazuri de moarte consecutive experientelor de hip-
notism facute de arlatani; jur4tii si-au exprimat parerea asu-
pra celei mai bune modalitati de a se pedepsi pe magnetizatori.
Advocatul Demange a dat sfatul s se declare ca hipnotismul
este un procedeu terapeutic: cand faptul va fi bine stabilit,
Curtea superioara va avea o baza ca s se pronunte in ultima
instants i s pedepseasca pe magnetizatorii achitati aiurea.
Sectiunea de medicine legala, drept concluzie a discutiei,
a adoptat urrnatoarea hotarire:
#Hipnotismul ci magnetzsmul sunt flute adevdratz agentz tera-
peutici, a cdror intrebuintare nesocotitd poate aveti consecinte grave.
<<Practica hzpnotismului trebuieste rezervatd persoanelor care au
diploma de doctor in medicind.
dil XIII-lea Congres international de medicine (sectia de me-
dicine legala) emite dorinta ca, in toate tdrile, legislatia sd fie
,amendatd sau completatd ass ca sd impzedice exercitiul nelegal
al medicinei, sub on si ce forma fi sub on si ce titlu sub care se
ascund practicele de psihoterapie.
La randul sau un hipnologist foarte competent Schrenck-
Notzing ajunge la concluziile urmatoare :
i. Crima comisa asupra persoarelor hipnotizate si acea s-
varita cu ajutorul persoanelor hipnotizate (Posthypnose) este
aproape exclusiv limitata : a) la delictele sexuale (d. ex. cazul
Czynski, 1894); b) la vatamari corporale facute din imprudenta
unor persoane hipnotizate (reprezentatii publice, cultul mira-
colelor).
2. Sugestia, in stare de veghe, are o importanta medico-legala
care nu este destul de recunoscuta, cad a) ea poate se face

www.digibuc.ro
135 HIPNOT1SMUL 45

pe niste persoane cu mintea normala sa marturiseasca sub jura-


rnant fals Ins de buns credinta (cei 18 martori falsi in procesul
Berchtold, 1896, influenta sugestiva a presei); b) poate face
ca persoane extraordmar de sensibile la sugestie s savarseasca
fapte rele (cazul Sauter, 1899).
III. In general, sugestiile criminale nu prezinta primejdie
pentru indivizii normali cari au to putere de rezistenta morals
bine desvoltata ; dimpotriva, sugestia este ascultata cu usurinta
de cdtre copii, psihopati, isterici, slabi de minte, si indivizi cu
defecte morale, la cari, posibilitatea de a rezista este micsorata
prin o slabs desvoltare a ideilor morale protivnice sugestiei
criminale.
La congresul international de hipnotism, care a avut loc la
Paris in August 190o, Henri Lemesle si Th Julliot s'au ridicat
in contra exercitiului liber terapeutic al hipnotismului, chiar
daca s'ar admite ca hipnotismul este o nietoda incapabila
de a produce leziuni organice sau psihice.
Dupa Lemesle si Julliot producerea starii hipnotice necesita
o adevarata posologie, caci fiecare bolnav este inzestrat cu o su-
gestibilitate particulars, cu o receptivitate personala ; pe de alts
parte, bolnavul care se afla in tratament poate sa se &easel pe
cale de a face turburari mintale, pe care un tratament nepotrivit
le-ar face sa izbucneasca. In scurt, practica hipnotismului este o
ramura a medicinei. Pentru acest motiv autorii rnentionati
propun Congresului international de hipnotism ss se is urma-
toarea hotarire :
<( Congresul international de hipnotism, respingand de altfel
asiinilarea hipnotismului cu magnetismul, emite dorinta a
hipnotismul terapeutic O. fie supus legii din 3o Noemvrie
1892 asupra exercitiului medicinei#.
Iar pentru reprezentatiile publice de hipnotism si de mag-
netism ar fi locul s se mentina concluziile)adoptate de catre
primul congres de hipnotism din 1889, si astfel concepute :
<4,,Sedintele publice de hipnotism Si de magnetism trebuesc in-
terzise de cdtre autoritdtile administrative, in numele igienei
publice SI a politiei sanitaro.
Asadar practica magnetismului animal si sedintele publice
de hipnotism sunt legiferate in tarile din occident si chiar in

www.digibuc.ro
46 DR G MARINESCU 136

Bulgaria (dupa informatiile ce mi-au fost date de catre colegul


meu, prof. Minovici). <(Doctorii in stunte oculte, opriti de lege
sa faca experiente publice in tanle for de origine, emigreaza in
tarile in can asemenea practice sunt tolerate si tara noastra e
printre aceste din unna. De zeci de ani publicul romanesc
asista la aceste reprezentatii, unde doctorul in stunte oculte
face experiente, in aparenta cu caracter stiintific si-si da aerul
ca poseda proprietati mistenoase. Publicul naiv si credul,
nestiind ca e vorba de fenomene naturale, al caror mecanism
magnetizatorii se feresc s-1 explice, nefiind degeaba ocultisti,
ramane tot asa de ignorant ca mai inainte. Oameni, pretinsi
luminati, devin partizani ai magnetismului, ai ocultismului,
ar adevarata stimta sufera. Aceasta nu trebuie O. ne mire,
lupta intre stiinta si erezie, intre minciuna si adevar, intre ob-
scurantism si lumina, dateaza de secole. Un Giordano Bruno
a fost ars pe rug, si Gahleu inchis, pentruca au avut curajul
s sustina adeva'niri stiintifice. Dar adevaratul apostol al stiintei,
ca erou lui Ibsen, e tare funded lupta singur si in contra tu-
turor.
Este momentul suprem, insa, ca opinia publica sa fie luminata,
ca sarlatanismul sa fie demascat, ca practicele publice de hip-
notism s fie interzise, iar magnetizatoni,cand comit infractu,
s fie pedepsiti.
Nu mai e timp de ezitat intre Franklin, Lavoisier, Bail ly,
Faria, Braid, Charcot, Bernheim, etc. si intre masa, <doctorilor
in stiinte oculte, Mesmer si partizanii lui, can, cu stiinta si
fara stiinta, exploateaza naivitatea publicului.
N'am cetit oare la pagina a patra a ziarelor, anunturi concepute
in urmatorul mod.:
((SPIRITISM MAGIE HIPNOTISM
tiinta de a reusi in orice intreprindere. Arta de a deveni
iubit, stimat, fericit. Vindecarea betiei, fumatului, lenei, pa-
raliziilor, neurasteniei si a tuturor boalelor nervoase prin
Psihoterapie st Magnetism, Telepatia. Fachirismul. Franc-
masoneria. Prestidigitatea, etc. etc.
Oricine poate invdta Stiintele oculte cd,stigand 50-100 lei pe
zi prin practicarea lor.
Cerect deslusiri la <BIUROUL PSIHIC, la &Wad))

www.digibuc.ro
137 HIPNOTISMUL 47

*i tot la pagina 4-a, la mica publicitate, se ceteste urma-


toarele :
#Tratati-vd sufletul, caci intam exista maladia psihica si apoi
ftzica. Prin ajutorul fortelor neurice face miraculoase tama-
duiri ca : Neurastenia, nevralgia, maladiile inimei, paralizia,
nervoasa, etc. si vitii ca : Patuna bautului, fumatului, jocului
de carti si patima venerei.
aidica moralul, oteleste vointa, lirnpezeste gandirea, reds
buna dispozitie si dureroasele ammtiri dispar pentru totdeauna
in umbra uitarii vrajita de celebrul Psihotru si Magician, Fanu
Bello. In. curand in Bucurestr.
i n'am cetit oare in Ouletinul bibliografic al institutului de
cercetdri psihica, Anul I, No. i, Decemvrie 1921, urrnatorul
proces-verbal oficial at unei autoritati romanesti, care, in loc
de a interzice experientele de telepatie, fakirism, hipnotism,
din contra, be aproba in mod vadit, dupa cum rezulta din acest
PROCES-VERBAL
aAstazi 21 Iunie, anul 1921.
Subsemnatu, Lt.-Colonel Olteanu, prefectul politiei Cratova, qi G. Tes-
coveanu, directorul prefectuni politic' asistati de d-nu Colonel Camel
Olteanu, prefectul judetului Dolj , I. B. Georgescu, presedintele comistet inte-
rimare a orwilut, I Th. Badescu, inspector de pohtie; Marinescu, jude-
instructor pe langa tnb. Dolj ; D. Stoenescu, decanul baroulut advocatilor
de Dolj; d-rui doctors Martin Hirsch st Georoceanu, din Craiova, cum si
alte persoane oficiale, intrumndu-se la prefectura politic t, in fata intre-
gului personal, am luat parte in sedinta privata pima de d-1 prof. Eug de
Gyn si am constatat el expenentele sale, atat cele de telepatie cat qi cele de
fakirism qi hipnotism, au avut un succes desa'varit.
D-1 Eug. de Gyn s'a remarcat 1 in descoperirea unor cruel de morminte
ce fusesera furate qt erau depozitate in o magazie a cimitirulut protestant
D-1 Gyn, del strain de oraq si ca atare necunoscator al strazilor, a condus singur
trAsura la ell-luta
Drept care am dresat prezentul proces-verbal, in dublu exemplar, din
cart unul s'a oprit in arhiva acestei prefecture, tar altul s'a dat d-lut profesor
Eugene de Gyn.

Asadar la not in tars exists autoritati care nu numai ca nu


impiedica propagarea stimtelor oculte, dar favorizeaza pe fats
impostura si obscurantismul. Nu este dar de mirare dacil
stuntele oculte vor gasi multi partizani si daca, pe de alts parte

www.digibuc.ro
48 DR G MARINESCU 138

exercitiul ilegal al medicinei va fi practicat pe o scars intinsa.


De mult timp ldpt in contra acestei sari nenoricite.
Inca in luna Maiu 1906 am facut o comunicare : dlipnotis-
mul si sugestia in fata justitiei si a societatm, la Soc. romans
de neurologie si psihiatrie, in care am aratat consecintele
dezastroase provocate de sedintele publice de hipnotism. Era
de fats regretatul nostru coleg Delavrancea, pe atunci ministru
de justitie, inalti magistrati precum si advocati ; pe de alts
parte, in 1899, ca.nd Pickmann, uri foarte abil magnetizator, a
voit s des in Bucuresti, reprezentatii, am intervenit la
prof. Petrini-Galati, pe atunci director al serv. sanitar, ca
s i se interzica reprezentatiile publice de hipnotism. Prof.
Petrini-Galati a numit o comisiune compusa din prof. Obreja,
prof. Paulescu si cu mine, care a redijat un raport motivat
in care denunta pericolul acestor reprezentatii si indica masurile
de luat. Cu toate acestea reprezentatiile au continuat, aproape
in fiecare an, de atunci pans astazi, si rezultatele le cunoaStem
noi, specialistii, la care se adreseaza farnilia nevrozatilor cari
au avut s sufere din cauza reprezentatiilor de hipnotism.
Acum cateva zile, un pretins profesor si privat docent, Kara-
Iki, reluand procedeele cunoscute, dupa ce a facut experiente
de magnetism, telepatie, etc. in mic comitet, a voit s des
o reprezentatie publics la Liedertafel. Directorul serv. sanitar,
prof. Proca, prevenit de mine prin o scrisoare, a intervenit,
pe langa prefectura politiei Capitalei, ca s opreasca aceasta
reprezentare. Magnetizatorul insa mai abil, cum sunt toti
acesti qprofesori in stiinte oculte# a replicat ca el face experiente
nu pe om ci pe animale, incat a putut da doua reprezentatii
publice, magnetizand cocosi si iepuri, animale aduse de el si fa-
cand cateva experiente banale de ghicirea gandurilor, intre-
buintand trucuri de prestidigitatori, si impresionand publicul
bucurestean iar spre marea ma mirare, s'au gasit oameni culti
cari s is apararea acestui ocultist.
Asteptand legiferarea reprezentatiilor publice la noi in tarn
si aplicarea unor masuri riguroase asupra exercitiului ilegal al
medicinei, se pare a serviciul sanitar ca si autoritatile adminis-
trative vor fi in stare, de acum inainte, s puns capat acestei
sari anormale, care nu mai dainueste decat in tarile cu deg-

www.digibuc.ro
139 HIPNOTISMUL 49

varire inculte. Serviciul sanitar autorizat de decizia luata, in


1899 cand exhibitille lui Pickmann nu au avut loc, va putea,
in mod legal, cu ajutorul autoritatilor respective, opri toate
reprezentatiile de magnetism, hipnotism, telepatie, etc., la
once moment. Pe de alts parte, luand in considerare deci-
ziunile congreselor internationale de medicina legala i de
hipnotism, din Paris, din 190o, credem ca serviciul sanitar
trebue s intervina pe langa guvern, ca legislatia O. fie amen-
data sau completata in ash fel incat s impiedice exer-
citiul ilegal al medicinei, sub once forma i sub orice titlu
s'ar ascunde practicele de psihoterapie.
Inca in 1866, dupa cum am vazut, consiliul sanitar din Roma
a interzis reprezentatiile publice de hipnotism, iar consiliul
sanitar din Lisabona a adoptat aceea masura.
Am convingerea ferma ca exhibitiile de magnetism, din acest
an, nu se vor mai repeta de catre doctorii in tiinte oculte,
iar daca acestia se considers ca fiind inzestrati cu o putere supra-
naturala care be ingaduie s descopere crime, s ceteasca gan-
duri ascunse, etc., n'au decat sa.-i puny serviciile for la dispo-
zitia autoritatilor politieneti, caci, crime ramase nedescoperite
exists in toate Wile precum si la noi. In loc ca autontatile
administrative s faca experiente copilaresti, ca cele dela Cra-
iova, ar fi mai bine ca aceti detectivi sui-generis s fie supui
la probe serioase, acute in fata unui juriu de oameni de ctiinta,
cari, cu siguranta, vor fi in stare s descopere frauda docto-
rilor in stiinte oculte, cari induc publicul in eroare.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CHIHLIMBARUL DE OLANE*TI')
NOTA DE
DR. C I. ISTRATI SI M MIHAILESCU
q edznta dela 2 Februarze 1923
Chihlimbarul de Olanesti este o rasina fosila de coloare
galbena bruna, transparent, cu vine galbene sau brune. Se
sparge foarte usor, avand spartura concoidala.
A fost descris din punct de vedere mineralogic de d-1 Dr.
G. M. Murgoci.
Este complet solubil in cloroform, benzen, toluen, xilen
ceeace it deosibeste de celelalte resine fosile.
Dizolvat in toluen si decolorat cu carbune animal se pre-.
zinta galben sticlos si incalzit in tubule% incepe a se inmuia,
pe la 98, la 125 este complet topit, iar la 15o degaja un
gaz care umple massa cu bule.
Se electrizeaza foarte usor, ceeace face ca la cea mai mica
atingere cu o baghetal de sticla, pulberea lui s sara in toate
parole. Analizat d'al:
C0/0 85,42
Hclo 11,46
soh, 0,54
Azot n'are, cenuse (dupa dizolvare) n'are.
Topit in o retorts pentru a fi distilat, s'a obsery at ime-
diat o degajare de SO2.
1) Aceasta lucrare a fast prezentata la Congresul oAsociapuroi Romane pentru
inaintarea si Raspandirea *tuntelono tinut la Cramva in anul 1905, *1 urma a fie
publicata in Darea de seams a acelm Congres, care insii, din difente motive, nu s'a
putut tiparl. Pentru a nu ramble pierduta am crezut ca e bine O. o public, ass cum
a fost prezentata la acel Congres, cu un mic adaus care se vede la sfarsitul lucrAru.
Dr. M A. Milladescu.

www.digibuc.ro
2 DOCTOR" C I 'STRATI $I M. MIHAILESCU 142

Aciditatea in solutiune cloroformica este 3,5C m C soda iNo


pentru un gram de substanta.
Am cAutat sa-1 separam in partile lui constitutive si am
procedat in modul urmator: Dupa ce 1-am dizolvat in CHC13
am varsat solutia inteo cantitate intreita de alcool obisnuit,
imediat se depune un precipitat floconos foarte abundent.
S'a filtrat precipitatul, s'a spalat bine cu alcool, s'a mai re-
dizolvat si tratat cu negru animal de cateva on in CHCI3
si precipitat in alcool din ce in ce mai putin, pana ce s'a
observat el n'au mai ramas cantitati apreciabile in alcoolul
si cloroformul filtrat. Aceasta prima parte separata se prezinta
ca o pulbere alba amorfa, fusibila intre 225-23o, solubila
in CHC13, C6 H6, C6 H5 CH3, complet insolubila in alcool,
acid acetic glacial, eter acetic si eter ordinar. Anahzata
a dat :
03/0 86,28
H10 12,07
(S+0)/0 1,65 (prin diferenta)

Aceasta portiune antrenata cu vapori de apa numai dupa


prima precipitare, da un uleiu solubil in eter ordinar.
Uleiul e in foarte mica cantitate, cu un caracter acid foarte
bine pronuntat.
Lichidul filtrat s'a distilat cu coloana (Heninger) pentru a
elimina partial CHC13 si am obtinut o serie de fractiuni
al caror punct de fuziune difera destul de simtitor intre ele.
Cand tot CHC13 a fost gonit, am obtinut un precipitat cu
p. f. = 18o iar in alcool a ramas o insemnata cantitate de sub-
stanta in solutie. Pentru a o scoate s'a varsat solutia aceasta
alcooliea in apa. Substanta s'a precipitat floconos, a fost fd-
trata, spalata cu apa multa si uscata. Se prezinta astfel ca
o pulbere alba galbue amorfa cu p. f.= 8otoo.
Solubila complet in alcool, eter ordinar si in cloro-
form, solubila partial in acid acetic glacial, fapt care a
servit a separa acest precipitat in trei portiuni: Prima la
rece (substanta tinuta o zi cu CH3COOH), a doua la cald
(fierbete) si a treia absolut insolubila.

www.digibuc.ro
143 CHIHLIMBARUL DE OLANESTI 3

Prima portiune la rece a fost varsata in apa si neutralizand


putin cu Na OH s'a depus un precipitat floconos alb-galbuiu.
Precipitatul a fost filtrat si spalat pans la reactiune neutra.
S'a uscat incet in etuva pans la 500 si apoi in vid pe S04112.
Se obtine astfel o pulbere alba galbue foarte usor solubila
in alcool, eter, acid acetic glacial si cloroform, cup. f.= 65 -7o .
S'a procedat in acelas mod si cu a doua portiune (la cald)
si s'a obtinut o pulbere alba galbue cu p. f..8o-86.
A treia portiune care este insolubila in CH3COOH s'a luat
cu CHC13, caruia apoi i s'a adaugat foarte mult alcool. S'a
distilat cu coloana si cand tot CHC13 a fost alungat s'a
precipitat in apa. In acest mod s'a separat si a treia por-
tiune, cu p. f--- io8-12o care este insolubila in CH3COOH.
Apa in care a fost precipitate solutia alcoolica din care
s'au scos aceste portiuni, s'a concentrat si apoi observandu-se
ca are caracter acid, s'a extras cu eter ordinar si s'a gasit
c aciditatea era datorita acelui as uleiu care a mai fost obtinut
antrenand cu vapori de apa primul precipitat.
In acest mod s'au putut separa sapte portiuni de sub-
stante diferite prin punctul de fuziune si prin solubilitatea
in diferiti solvent'. De sigur ca unele din aceste portiuni
vor mai putea fi separate la randul for in .altele, ceeace vom
incerch mai departe.
Deocamdata ne-am oprit asupra celui dintaiu produs,
care este absolut insolubil in alcool si in acid acetic glacial
cu p. f.=228-23o, pe care 1-am purificat pe cat se poate.
An aliza a dat :
C0/0 86 28
1-1% 12,07

Diferinta de 1,65 pans la zoo nu credem ca este numai 0,


de oarece coupe si S.
Ramane sal dozam si cantitatea de S ce confine.
Reactiunea este neutra. Absoarbe Brom in solutie cloro-
formica. Se disolva incet la rece in So4H2 (d.=1.84). Este
atacat de ac. azotic fumans, dand o solufie care varsata
in apa depune un precipitat amorf, rosu portocaliu, cu p. f.
mai sus de 290 .

www.digibuc.ro
4 DOCTOR! C I ISTRATI $I M MIHAILESCU 144

Am luat deasemenea in studiu portiunea solubila in ac.


acetic, a carui p. f. este 68-7o, cel mai scazut. Analiza ne dal :
C/0 . . . . . 81,81
H/0 11,60

Diferinta de 6,59 pans la zoo este 0, de oarece nu con-


tine S. Reactiunea este neutral. Se disolva imediat in S041-12
la rece. Nu absoarbe Brom. Este atacat uor de ac. azotic fu-
mans, si produsul varsat in apa dal un precipitat galben cu
p. f.= r 85-2oo.
Lucrarea aceasta a fost intrerupta, in urma unui accident
de laborator care ne-a distrus mai tot materialul. In anul
1919, cu ocazia mutani laboratorului de Chimie organics in
alt local, am mai regasit unele parti din material, in special
portiuni cu puntul de fuziune 23o, pe care le-am reluat
in studiu.
Portiunile cu puntul de fuziune 23o au fost disolvate in
toluen i precipitate cu alcool. Repetand aceasta operatie de
5-6 ori, am ajuns la un punt de fuziune aproape fix
230-231, substanta prezentandu-se sub forma unei pulbere
alb-galbue amorfa, foarte solubila in cloroform, benzen, toluen,
xilen, avand caracter neutru. Tratata cu Brom in solutie
cloroforrruc, absoarbe Brom. Analizata , am obtinut C/0=87,35 ;
H/0= 12,88. Dupa rezultatul analizei, inseamna ca substanta
este o hidrocarbura apartmand probabil seriei terpenice
Cn112,_4
Din lipsa de material nu s'au mai putut continua cercetarile.

www.digibuc.ro
ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA
DE
DR GR. A NTIPA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

Fedznia dela 16 Februane 19 2 3

Domnilor Colegi,
Romania noun se afla intr'o perioada de completa reorgani-
zare. Fiecare om de stat si fiecare persoana care are a conduce
o ramura oarecare de activitate trebuie sa-si revizuiasca pro-
gramul sail si sa-1 puns in concordanta cu problemele man
ale noului stat. Asupra oamenilor de stiinta, mai cu seams,
apasa o grea raspundere, caci for le revine rolul principal de
a studia toate problemele, de a gasi soluthle for firesti si de a
indruma reformele, lasand apoi oamenilor pohtici gasirea rno-
dalitatilor pentru infaptuirea lor.
Intre problemele mari, menite a asigura virtorul neamului
nostru, este destgur problems culturala care trebuie sa ne
preocupe in prima lime. Numai pe aceasta cale, se poate spori
puterea colectiva a natiumi, se poate inalta nivelul ei moral,
intelectual si material si se poate ajunge la o comunitate de
gandire si de simtire a tuturor fulor patriei intregite si deci
la o unitate sufleteasca a intregei natiuni.
Pentru a putea ajunge la un asemenea slarsit, fiecare e dator,
inainte de toate, de a-si revizui instrumentele de care are a se
servi in activitatea sa, a le desvolta, si a be potrivi scopului
pentru care vrea s le intrebuinteze.
Intre instrumentele cult urale de care se poate dispune, fara
indoiala a muzeele au a indeplini dupa scoala un rol
de capetenie.
ro AR Memortzle Salm N5tuntsfice Sena III Tom I

www.digibuc.ro
2 DR GR ANTIPA 146

Ca unul care m'am ocupat o vieata intreaga atat cu orga-


nizarea unui muzeu cat si cu problema muzeelor in general,
am crezut de a mea datorie s elaborez un plan general pentru
desvoltarea, perfectionarea si organizarea acestor instrumente de
culture in Romania si pentru utilizarea for cat mai intensive
in serviciul ridicarii nivelului general cultural al tarii. Aceasta
este chestiunea pe care am onoare a v'o expune in studiul
de fats.

www.digibuc.ro
I. INSEMNATATEA GENERALA A MUZEELOR
4I EVOLUTIA LOR.
Un invatat american, Mr. Brown Goode, a zis, intr'o in-
teresanta conferinta, a: (cGradul de cultura al unui popor se
recunoaste dupa starea muzeelor sale.
In adevar muzeele sunt produse ale unor profunde necesi-
tati culturale ale anumitor popoare de elita, si, la randul lor,
ele singure constituesc cele mai puternice instrumente pentru
inaintarea si raspandirea culturii si stiintei.
In muzee se concentreaza tot felul de obiecte si documente
privitoare, fie la tari cu natura for si fiintele cari le locuesc,
inclus. om (muzeele de istorie natured incl. antropologie si
_

etnografie), fie la activitatea culturala a popoarelor (muzee de


istorie culturala, preistorie, antichitati, muzee de arta, muzee
tehnice, etc.).
Incepand ca simple colectiuni de <(raritatp) si #curiozitato
(mai cu seams in palatele suveranilor si in castelele senioriale,
carora le dadeau o splendoare mai mare), ele au devenit in
timpurile moderne cele mai insemnate institute de cercetari
stiintifice si de raspandirea stiintei in toate clasele societatii,
reorganizandu-se anume pentru a putea corespunde cat mai
bine indeplinirn acestor doua principale roluri.
Pe de o parte, necesitatile invatarnantului de toate gradele
si categoriile cari cauta a inlesni invatarea stiintelor pozi-
tive dupd obiecte concrete in locul descnptiunilor abstracte
si necesitatile educatiei si culturii populare can cauta a
da cunostintelor stiintifice o raspandire cat mai larga in toate
paturile societatii ; toate acestea au impins spre o organizare
sistematica a colectiilor ca sa poata corespunde scopurdor in-
structive si educative.
zo

www.digibuc.ro
4 DR GR ANTIPA 148

Pe de aka parte, necesitatea ca fiecare popor sa-si cunoasca


cat mai adanc natura tarn sale cu frumusetile ei, cari-1 leaga
sufleteste de dansa si cu bogapile ei, cari-i deschid noui posi-
bilitati de munch si deci de propasire precum si necesitatea
intelectuala si materials de a cunoaste cat mai bine natura
tuturor marilor si tarilor de pe fata globului spre a gasi
si creh noui posibilitati de munch' si de vieata pentru popoarele
continentului nostru, cari au ajuns a aveh o suprapopulatie ;
toate acestea au impins muzeele la organizarea de sectiuni pur
ftzintifice cu biblioteci, laboratoare, depozite de colectiuni
de studii si de comparatie etc. si cu personal competent spre a
puteh organza exploran si spre a puteh prelucra in mod stiin-
tific materialele si colectule adunate de ele.
Astfel fund, muzeele descendentele vechilor ((camere de
raritati si de curiozitatn au fost acele, can an schimbat
in mod radical invatarnantul stimtelor naturale, dandu-le aces-
tora posibilitatea sa ajunga la desvoltarea enorma la care le
vedem astazi si sa cucereasca prin rezultatele for lumea. Tot
muzeele au fost, in prima lime, institutele care au pregatit
si au pus. baza stiintifica atat marilor intreprinderi economice
si colonizarilor interne din fiecare tail, cat si colonizani intre-
gului glob si creari de posibilitati de munch si de vieata pentru
rassa alba in locurile cele mai neospitaliere ale globului. Tot mu-
zeele au fost, in fine, acele care au pastrat, spre a fi studiate,
toate acele comori de amintiri ale trecutului si de urme din
vieata popoarelor, punandu-le in stare sa-si reconstituiasca
evolutia vietu for etnice cat si modul cum s'a desfasurat in-
treaga activitate a omului pe toata fata pamantului.
nth' de asemenea probleme gigantice, unportanta muzeelor
a devenit covarsitoare si numarul for a crescut in ultimele de-
cenii cu o rapiditate neinchipuita. Toate aceste muzee nom
nu mai sunt insa numai pastratoare de amintiri scumpe si de
reliquii sau de raritati si curiozitati, ci an devenit acum se-
rioase institute stiintifice, cu o anume organizare, tot mai
perfectionata, spre a servi ca institute de cercetdri Si colectiuni
publice Si didactice.
Nevoia unei astfel de organizari tot mai perfectionate, ba-
zata pe un plan sistematic, cu metode de colectare, de prepa-

www.digibuc.ro
149 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 5

rare, de conservare, de studiu, de aranjament si de expozitie,


de depozitare si inmagazinare cat mai rationale ale colectiilor,
a condus in ultimul timp la formarea unei stiinte noun, Mu-
zeOlogia. Numeroase tratate speciale servesc la expunerea dis-
ciplinelor acestei stiinte si la prepararea personalului compe-
tent pentru administrarea, organizarea si conducerea muzeelor;
reviste speciale, congrese, etc. aduc mereu noui contributiuni
spre consolidarea si inaintarea ei.
Numarul mare al muzeelor, create in ultimele timpuri, a adus
intre ele o diviziune a muncii, atat dupa felul si cuprinsul
studiilor pe can le urmaresc, cat si dupa scopurile speciale
carora au a servi si in vederea carora s'au organizat : Unele
sunt Muzee unzversale (Institute mondiale), ale caror colectii
urmaresc studiul naturii de pe intreaga fata globului, studiul
culturii si civilizatiilor in general s. a. m. d. Acestea sunt ma-
rile muzee din capitalele principale ale tanlor civilizate, cum
e : British Museum sau Museum of Natural history din Londra,
Muzeul dela Jardin des Plantes din Paris, Muzeele de istorie
naturala din Berlin, Hamburg, Frankfurt a/M., Dresda, Viena,
Bruxelles, Leiden, Cristiania, Petrograd, New-York, Washing-
ton, etc. Altele sunt Muzee nationale, avand de obiect prin-
cipal studiul si punerea in evidenta a naturii tariff si poporului
ei, cu manifestarile sale culturale si cu trecutul sau ; altele,
in fine, sunt Muzee provinciale sau regionale, avand de object
studiul unor anume regiuni, provincii, districte, etc.
Apoi ele sunt specializate dupa anume shiny sau arte cu cari
se ocupa : muzee zoologice, botanice, mineralogice, etnogra-
fice, antropologice, etc., muzee agricole, oceanografice, teh-
nice, etc., muzee istorice, muzee de picture, sculpture arte
decorative, si a. m. d.
In fine ele se mai deosebesc si dupa rolul pe care au a-1
indeplini : muzee populare sau publice, muzee universitare
(Lehrsammlungen), muzee scolare (in centrele mai mari de
scoli).
Fiecare din aceste numeroase categorii de muzee au o or-
ganizare potrivita scopului caruia au a servi: unele, cum sunt
muzeele cele mari, au a servi in acelas timp la toate trei scopurile
colectii publice, colectii didactice si colectii stiintifice si

www.digibuc.ro
6 DR GR. ANTIPA t so

au, pentru fiecare, sectiuni cu organizari speciale; iar altele


sunt mai mult institute de cercetari stiintifice speciale sau mai
mult colectii publice si didactice.

IL MUZEELE DIN _ROMANIA $1. STAREA LOR


ACTUALA.
Aceasta scurta ochire asupra evolutiei muzeelor, a necesi-
tatilor la cari au ele a raspunde si a organizarii for in Wile
din apus, ne aratA in deajuns importanta primordiala la care
au ajuns ele, atat ca instrumente pentru raspandirea culturii
si ca mijloace de invatamant, cat si ca institute de cercetari
stiintifice. SA vedem acum ce rol au a indephnl muzeele in
Romania ? care sunt problemele pe cari au ele a le rezolvi
ad ? si ce organizare le trebuie data ?
.T. NEVOILE LA CART AU A RASPUNDE MUZEELE
DIN ROMANIA.
Pentru a putea raspunde la aceste intrebari trebuie s eau-
tam mai intaiu a ne larnuri: cari anume sunt nevoile tarn can
pot fi satisfacute prin muzee si ce anume feluri de muzee ne
trebuie pentru a corespunde acelor nevoi speciale? Caci, trebuie
sa ne lamurim bine a nu orice muzeu coplat sau adus din
strainatate poate sa ne fie de folos; ele trebuie sa creased din
nevoile noastre proprii, din pamantul tarii, din fires si din
nevoile culturale ale poporului nostru
Fara a mai da multe explicatiuni, voiu formula in scurt
aceste nevoi:
A - NEVOI ,5'TIINTIFICE
I. Cultivarea general' a fiecarei stiinte sau arte si adunarea
materialelor necesare pentru acest scop.
2. Studiul amA.nuntit al naturii tarn: solul, subsolul, apele,
fauna si flora, conclitiunile generale biologice si raporturile
dintre mediul de a trai si fiintele vietuitoare.
3. Studiul stiintific al poporului roman. Raporturile dintre
om si mediul sau de a teal. Antropologia poporului roman.

www.digibuc.ro
151 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 7

Etnografia poporului roman, cultura sa materials si sufleteasca.


Etnografia fragmentelor de alte popoare care convietuesc in
aceasta Cara si raporturile for de cultura materials si sufleteasca
cu poporul roman. Sociologia poporului roman. Trecutul po-
porului roman si al tarn sale.
4. Punerea in evidenta a frumusetilor si bogatiilor Orli si
a mijloacelor de a le desvolta,
5. Punerea in evidenta a predispozitiunilor, insusirilor si apti-
tudinilor trupesti si sufletesti ale poporului roman si a mijloa-
celor de a le desvolta.
6. Participarea la studml tuturor chestiunilor stiintifice ge-
nerale can au o insemnatate pentru Cara noastra si adunarea
materialelor necesare pentru acest scop.
E vorba dar de o serie de studs fundamentale asupra Orli
si locuitorilor ei, pe baza carora poporul roman, pe de o parte,
sa ajunga a-si cunoaste toate tainele nature tarsi sale cu fru-
musetile si bogatule ei, spre a fi in stare s gaseasca mijloacele
de a le desvolta si astfel de a-si cuceri pe deplin patria si
de a-si strange tot mai mult legaturile de pamantul pe care
s'a nascut si pe care 1-a fructificat si infrumusetat cu munca
sa. Pe de alta parte, sa ajunga a se cunoaste pe sine si sa fie
in stare a-si desvolta putenle fizice, morale si intelectuale, spre
a-si inobila firea si a-si asigura prin munca si capacitatea sa
locul cuvenit intre popoarele de arta ale lumii.
Toate aceste studii fundamentale, cari vor avea o inraunre
at at de profunda asupra desvoltarn tarsi si asupra vietn popo-
rului nostru, nu se pot face insa decat pe baza unui bogat mate-
rial adunat prin exploran stfintifice anume organizate ,
clasificat si conservat in Muzee, spre a fi la dispozitia oamemlor
de stnnte can urmaresc aceste chestiuni. *1 apoi, pe baza unor
colectmni generale stiintifice, cari sa serveasca drept material de
comparatie pentru studiarea si determmarea materialului si
colectiumlor adunate din taxa.
B NEVOI DIDACTICE
i. Colectiuni pentru nevoile invayinzontului superior, a fiecarei
ramure de stiinte pozitive, pure si aplicate. Colectiuni generale

www.digibuc.ro
8 DR GR ANTIPA 152

de obiecte, preparate, modele, schite explicative, reconstructii,


grupe, etc.
2. Colectiuni Scolare pentru nevoile invAtam'antului secundar
si inferior.
3. Colectiuni de ftiintd aplicatd pentru nevoile Foalelor spe-
dale , cu modele, explicatiuni, etc. din toate ramurile : agricul-
turl, pomologie, viticultura, silviculture, pisciculturA, apiculturA,
sericicultura ; culturile man de cafea, de ceaiu, orez, bumbac,
cacao, etc.; vanat si blAnArn, merciologie, produse si exploatAri
miniere, etc., etc.
C - NEVOI DE POPULARIZARE
1. Cultura generald.
Colectiuni generale din fiecare ramura stiintifica, aranjate dupe
un plan sistematic de popolarizare adaptat starii si nevoilor
culturale ale tuturor paturilor cari alcatuesc societatea noastra.
Raritati (originale sau modele). NoutAtile stiintifice principale
(tinute mereu la curent, spre a desvolta interesul pentru stiinta).
Metode de exploatarea naturii de pe tot globul si de cercetari
stiintifice. Explicarea legilor fundamentale ale naturii prin
obiecte, modele si schite, s. a. m. d.
2. Cunoafterea patriei i cultivarea sentimentului iubirii de
patrie. Natura patriei (solul, subsolul, apele interioare, marea,
clima, fauna si flora, cu raporturile for reciproce). BogAtiile
si frumusetile principale ale patriei. Poporul cu diferitele sale
tipuri; vieata sa in diferitele regiuni ale tarii si indeletnicirile
sale. Vieata din trecut a poporului.
3. Cultura profesionald. BAspandirea cunostintelorsi meto-
delor privitoare la diferitele indeletniciri practice, ca : agricul-
tura, silviculture, pisciculture, pomologie, tehnologie, etc. Mij-
loace intuitive de a instrui si perfectiona pe fiecare in ramura
sa. Propagarea cunostintelor tehnice (dupe modelul Muzeului
National din Munchen) s. a. m. d.
In satisfacerea tuturor acestor nevoi fundamentale ale rani
si ale propAsini poporului nostru, muzeele au fare indoealA
rolul de cApetenie, cu conditiune numai ca ele sa fie organizate
conform cerintelor problemelor mai inalte ce au a le rezolvi
si O. fie puse in stare de a-si indeplini misiunea lor.

www.digibuc.ro
153 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 9

Sa vedem dar ce organizatiune trebuie s cream si ce poli-


tica trebuie s urmeze statul in aceasta chestiune.

2. MUZEELE DIN VECHIUL REGAT


Ca si in alte state, si la not muzeele s'au nascut dintr'o
dubla necesitate si deci pe 2 cad : 1, dintr'o necesitate culturala
a populatiunii si deci prin initiattvei privatd si 2, din necesitatea
statului de a avea la dispozitie aceste instrumente puternice
pentru a putea inrauri asupra inaintarii si raspandirii culturii
si stiintei, deci din initiative' oficiald.
Din nenorocire, pe amandoua caile nu s'a ajuns decat rare
on la rezultate durabile:
Initiativa privatd nu a izvorit din nevoi culturale profunde
ale unei largi pature a populatiunii, ci numai din entuziasmul
unor persoane de elites, cari, de indata ce s'au stins din vieata,
a ramas in parasire si opera lor. Astfel s'a intamplat cu Cabinetul
de istorie naturald al societatii de medici si naturalisti din Iasi,
care a fost creat cu mult entuziasm la 1832 de doctorii Zota,
Cihac si Sabo, ajungand la o rernarcabila desvoltare, si unde,
data cu disparitia din vieata a fundatorilor, a incetat si inte-
resul ce i se purta., ass el Muzeul a ramas astazi aproape in
parasire si nu mai are vre-o valoare stiintifica si aproape nici
chiar didactics. Cu toate ca aceasta reprezinta o pierdere enorma
pentru un centru universitar si scolar atat de important ca
Iasii, nici panes azi nu se observes o reactiune serioasa din partea
populatiei, afara doar de silintele ce si le des unul dintre pro-
fesorii de zoologie dela Universitate de a mai salves ce poate
fi salvat ; fireste, cu atat mai putin Inca se observes vreun inte-
res din partea Statului spre a pune odata un capat unei astfel
de stari.
Din fericire, pe la unele din laboratoarele universitatii, se ga-
sesc cateva colectiuni mai bune, Intre cari cele ale Institutului
de Parazitologie au o reala valoare, nu numai didactics ci si
stiintifica.
Pinacoteca din Iasi e Intr'o stare mai buns, ba chiar in multe
privinte superioara celei din Bucuresti.
butiatita oficiald a pornit si ea tot numai din entuziasmul

www.digibuc.ro
10 DR. GR ANT1PA 154

unor persoane de elita, si aceasta a in,cetat data cu disparitia


for din vieata. Muzeul de istoria naturald din Bucuresti a fost
creat cu mult entuziasm la anul 1836 de Ghica-Voda si de fra-
tele sau Alexandru, care pe atunci era Ministru al Instructiunii
Pub lice. El s'a desvoltat foarte bine sub primii directori Wa-
lenstein si Fererati, care au immultit colectiunile atat cu ani-
male din tail cat si cu bogata donatiune a Muzeului din Turin;
dar, dela 1864, el a inceput a decades, ass ea chiar o serie de co-
lectiuru zoologice si etnografice foarte importante, cari au sosit
ca donatiuni din strainatate, s'au stricat, ramanand impache-
tate in lazile in cari au fost trimise. Abia pe la 1888 un alt
entuziast, dr Brandza ajutat de Ministrul Instructiumi Pu-
blice D. A. Sturza a salvat macar o parte din colectii her-
bariile pentru a organiza cu ele Institutul si Muzeul botanic
dela Cotroceni. Din tot restul Muzeului, numai colectiunile
paleontologice au facut in acest tamp oarecare progrese si
au fost in urma cedate laboratorului de paleontologie dela
Universitate.
In 1894, hind numit director al acestui Muzeu, am salvat
putinul ce se mai putea salva din colectiunile zoologice
apraope toate rnancate de molii si am inceput a aduna tot
felul de colectium fauna, flora, mineralogie, geologic, etno-
grafie, antropologie, etc. spre a putea organiza din ele un
nou muzeu. Daca, in silimele mele de a construl un local
special, am intarnpinat multa bunavointa si sprijin din partea
marelui nostru Rege intemeietor si a neuitatului sau sfetnic Dim.
A. Sturdza, nu pot totusi zice ea un sprijin serios oficial mi-a
fost acordat cu toata liberalitatea cuvenita. Statul a cheltuit
in total, in cei 29 am de cand conduc acest institut, numai
340.000 lei pentru constructia localului si vre-o 26o.000 lei pentru
material de laborator, colectii, instalatn, etc. Valoarea actualului
Muzeu este insa astazi de aproximativ 10.000 000 lei our
Tot restul a fost cersit de mine prin stramatate; si, cu mari
sacrificii personale si aproape fara ajutoare, am putut injgheba
acest Institut, in care se perinda astazi aproape1/2 milion de vizi-
tatori pe an si in care Universitatea si scohle pregatesc tineretul.
Fireste dar, ca sunt si eu in drept de a fi ingrijorat de soarta
acestui Institut in victor. cum sa nu fie justificata aceasta

www.digibuc.ro
155 ORGANIZAREA tvIDZEELOR IN ROMANIA it

inmorare, c and in cercurile conducatoare nu vad nici un interes


serios pentru a-1 desvolth, and chiar acum z ani
2 ministri au cerut evacuarea colectiilor, unul pentru a muth
in acest local biurourile unei administratii de cai ferate, iar altul
pentru biurourile si ash zisul Muzeu social ( ?) al Ministerului
Muncii. 0 asemenea mentalitate si o atat de putina apreciere
a valorii unui institut cultural de prima ordine, care corespunde
la o atat de mare necesitate culturala a poporului nostru do-
vada si numarul extraordinar de mare al vizitatorilor sai nu
poate fi fireste, deck cu totul descurajatoare pentru oricine.
Tot cam astfel se petrece si cu colectiile celorlalte 2 muzee
principale ale Orli : Muzeul de antichitati si Muzeul de Arta
Nationale cu Pinacoteca.
Statul a mai crest in urma, flea mci un sistem, Inca o
intreaga serie de Muzee speciale, cheltuind adeseori sume
mari, (fireste in dauna celor 3 Muzee principale care au fost
lasate in paraginire). Aceasta a facut-o insa numai in urma
staruintelor unor functionari dornici de a face ceva pentru
tars, dar le-a lasat imediat in parasire de indata ce acele per-
soane bine intentionate iesiau din functiune. Niciodata, Mat,
asemenea creatiuni oficiale (Muzeu industrial, Muzeu social,
Muzeu pedagogic, etc.) n'au pormt din aplicarea metodica a
unui program general cultural, in care fiecare categoric de
muzee sa-si aiba rolul indicat.
Astazi e pima capitala cu asemenea muzee speciale
adica, de obiceiu, un local, cu cateva vitrine luxoase
dar nepractice, in care sunt asezate cateva obiecte sau uncle
modele, adeseori banale dar can, in mare parte, nu servesc
nici unui scop important cultural si nu aduc vre un serviciu real.
In schimb insa, toate aceste ash zise muzee risipesc fonduri
Insemnate din casa Statului, care s'ar puteh intrebuinth in mod
mult mai util pentru intretinerea adevaratelor muzee, cari abih
se mai sustin. Fireste, nu voiu sa sustin ca muzeele speciale nu
ar aveh nici o importanta culturala, dace ar fi bine organizate
in vederea unui scop anumit si dace in majoritatea cazurilor
nu ar fi deck un fel de jucarie costisitoare. Cred, din contra,
ca un muzeu special agricol, bine organizat, ar aveh cele mai
minunate efecte asupra dezvoltarii si perfectionarii procedeelor

www.digibuc.ro
I2 DR GR ANTIPA 156

sistematice ale acestei ramure principale de productie a tarii;


si tot astfel ar fi cu un muzeu technic pentru industria
noastra. De aseminea cred ca Muzeul milttar, din Parcul Carol,
poate fi un bun simbure din care s se dezvolte un adevarat
muzeu, care sa aminteasca generatiilor viitoare sacrificiile fa-
cute pentru constituirea Statului unitar al neamului romanesc ;
este de dorit numai ca bunele inceputuri datorite generalului
Amza sa fie continuate cu acelas zel si de urmasii sai.
Ravna de a contribul la progresul tarii for a Impins chiar
din vechiul Regat pe multi oameni de bine s puna bazele
unor inceputuri de Muzee regionale sau Jude tene : la Galati,
institutorul P. Pasa; la Harsova, institutorul Cotov ; la Falti-
ceni, profesorul liceal Ciurea,, cu neuitatul folklorist Lupescu
si avocatul Goroveiu; la Targu-Jiu, d-1 Moisil, Rola Pikarski ;
la Iasi, inginerul Halaceanu ; la manastirea Sinaia, arhimandritul
Dionisie, etc.; toti acestia si multi altii au adunat tot ce credeau
ei ca merita a fi pastrat si cersind in dreapta si in stanga
au Injghebat cate un sambure de Muzeu. Dar, toti acesti en-
tuziasti sunt oameni izolati, si cine poate garanta ca opera
viecii for va fi continuata ? frumoasele inceputuri dela Targu-
Jiu sunt deja pe cale de a se pierde.
Initiativei private ii mai datorim si unele inceputuri de
muzee cu un caracter mai general, cum e de ex. Muzeul Szmu
un muzeu foarte metodic compus si aranjat si neconte-
stabil astazi de o mare importanta pentru formarea ochiului
artistic al studentilor in pictura si al publicului nostru; apoi
Muzeul Kalinderu, cu mai mari pretentiuni dar de o valoare
intrinseca mai mica, Muzeul Aman, s. a. m. d.
Dar si aceste colectiuni nu-si au toate un viitor asigurat ; caci
in societatea noastra nu se gasesc Inca destule persoane cari sa
simta necesitatea crearii unor organizatiuni spre a intretine
si desvolta mai departe asemenea comori culturale, cari,
oricum, fac parte din avutul national. Solutia, ca Statul s le
cumpere dela mostenitorii initiatorului si sa le pastreze ca
muzee aparte cum s'a facut cu Muzeul Kalinderu si Muzeul
Aman nu este nici ea practica ; caci, cu sistemul acesta, se
va ajunge s avem o intreaga serie de asa zise muzee generale,
cu colectiuni mediocre care toate la un loc vor costa spese

www.digibuc.ro
157

mari de intretinere ,
ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA

pe cand noun ne trebuie, pentru fiecare


ramura stintifica, artistica, etc. cdte un mare muzeu sis-
tematic, cu colectiuni de prima ordine si cat se poate de com-
13

plete. Numai acestea pot indeplini' cu succes adevarata menire


culturala a muzeelor generale.
Colectiunile acelor mici muzee achizitionate de Stat trebuiesc
dar sortate si impartite muzeelor provinciale, nepastrandu-se
pentru muzeul central decat operele sau obiectele cari in adevar
merits sa figureze in el. Obiectele de mai mica importanta
umplu aci numai magazinele de dublete si de material de com-
paratie, pe cand intr'un muzeu provincial ele umplu un gol si
servesc instructiei si educatiei.
3. MUZEELE DIN PROVINCIILE ALIPITE.
Astfel stau lucrurile in vechiul Regat, atat intrucat priveste
muzeele oficiale cat si rudimentele uneori importante da-
torite initiativei private. Nu e tot astfel cu muzeele din provin-
cizle surori. Dupe organizarea Statului din care a facut 'inainte
parte fiecare provincie, depinde si politica ce s'a urinat in
chestiunea muzeelor. Fapt este insa ca pretutindeni s'a urmat
dupd un sistem, adica a fost o politicd Si in chestiunea muzeelor.
In Basarabia, unde politica Statului rusesc era de a nu
face nimic care sa pots trezi amintirile moldovenilor din trecutul
for dupe cum cautau sa-i instraineze si de limba tor, ofi-
cialitatea s'a ferit de a spripni once muzeu istoric. Era insa
natura acestei provincii care-i interesa, dace nu ar fi fost macar
dec at pentru bogatiile ei de cari puteau sa profite. Astfel fiind,
Zemstovul din Chisinau a creat in acest oras un minunat
Muzeu provincial de Istorie naturals. Si fiindca, oricum, un
curent puternic poporanist castigase teren, s'a organizat aci
si o sectiunea etnografica, cu industrie casnica, etc., care trebuia
s alba in vedere si poporul roman, macar intrucat priveste
felul de munca, costumele si deci arta nationals.
Muzeul acesta, cu o organizare rationale elirninandu-se
uncle falsificari cu tendinte de rusificare si completandu-se
colectiunile cu privire la tam si poporul nostru poate de-
veni un admirabil sambure chiar pentru organizarea in victor
al unui invatamant superior in Basarabia.

www.digibuc.ro
14 DR GR ANTIPA 158

In tot cazill, el poate servl imediat ca un institut central


pentru studiul stiintific al naturii Basarabiei si ca un minunat
institut de popularizare si de colectiuni didactice pentru sco-
lile de toate categoriile din aces provincie.
In Transilvania .,si Banat, muzeele au luat o importanta cu
mult mai mare. At at pe cale oficiala cat si din initiative private,
s'au organizat muzee aproape in toate centrele mari. Sunt in
total 27 muzee, din care unele cu colectiuni remarcabile.
Fireste mai toate aceste muzee urmaresc si o anumita tendinta
Statul Ungar a creat s'au a acordat subventiuni importante
pentru a se crew muzee luxoase, pentru a da o dovada populatiei
de strAlucirea civilizatiei sale si a le servi totodata si scopurilor
for de maghiarizare; Salsii au facut muzee serioase spre a pune
in evidenta vechea for culture, cari s le strange randurile
si sA-i apere de pericolele desnationalizani. ..vabii din Banat,
popor cu mai putine traditii dar cu indeletniciri mai mult
economice, au un muzeu cu o organizare mai sobr A dar mai
practica, cautand prin el a inlesni invatamantul si a pregati
populatnmea for pentru lupta in vieata practica. Romani,
constr Ansi de imprejurarile vitrege in care traiau, au gasit mai
nimerit a-si conserve comorile for culturale prin biserici si
abia la 1905 disociatiunew) a putut fonds un Muzeu national
la Sibiu 1).
Muzeele Ungure.,sti sunt instalate cu un lux care depaseste
necesitatea, iar colectiile for sunt reprezintate sub un aspect
care vizeaza adeseori mai mult efectul decat nevoia profunda
a raspandirii unei adevarate culturi. Muzeele Universitati din
Cluj (ca Muzeul de Zoologie din Institutul lui Apathy, Muzeul
Ardelean, Muzeele dela Institutele Universitare, Biblioteca, etc.)
depasesc cu mult modestia si simplicitatea pe care o prezinta
institutele serioase universitare din apus, si aceasta adeseori si
in detrimentul valorii stiintifice. Muzeul cu Biblioteca din Arad,
Casa culturii din Targul Muresului, etc., sunt instalate cu un
1) Scopul studiului de fats fund de a trath numai problema generals a muzeelor
din Romania, nu putem intra in descnerea colectulor si organizani fiecarui muzeu.
In aceasta privinta exists insa un foarte detailiat studiu asupra muzeelor dm Tran-
silvania de d-1 Corzolan Petranu intitulat Muzeele din TranstIvama, Banat, Crzsana
st Maramures, Bucuresti 5922 si altul de acelas autor intitulat, Rumamens siebenbur-
gzsche Museen publicat in Studzen zur Kunst des Ostens. Wien i923 pag 185-196.

www.digibuc.ro
159 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA IS

lux care contrasteaza prea mult cu primitivitatea sau chiar


lipsa desavarsita a scoalelor rurale din satele romanesti din
imprejurime. Toate aceste ne arata dar ca aceste institutii
urmareau si scopuri de propaganda; totus, asa cum aunt, ele
reprezinta un bogat capital si, reorganizate pe o baza serioasa
mai cu seams completandu-se bibliotecile for si cu carti
romanesti si dandu-se etnografiei si istoriei poporului Roman
importanta la care are dreptul ca popor bastinas in ace's tail
ele vor constitui importante instrumente de adevarata cultura.
Muzeele Sa,szlor sunt izvorite din o adevarata necesitate cul-
turala a unui popor a carui civilizatie nu e numai o spoiala.
i acestea cauta, in adevar ceeace e si natural s'o faca s
prearnareasca si sa puns in evidenta insusirile culturale ale
poporului lor, cu toate aminurile istorice care-i leaga 'intre
dansii; totus, nici chiar in aceasta privinta, ele nu se servesc
de mijloace ca cele unguresti, ci totul e simplu insa solid si
serios.
Ceeace face insa marea valoare a muzeelor Sasesti, este, ca
intregul popor contribue la intretinerea si prosperarea acestor
institute. Muzeul Bruckenthal si Muzeul de Istorie naturals
din Sibiu sunt institute de prima ordine si in laboratoarele
acestui din unna se fac lucrari adeseori remarcabile asupra
naturii Transilvaniei, ca si in once labotaror universitar. La
Brasov, Sasii au organizat un Muzeu al tarii Barsei, cu istorie
naturals, etnografie, istorie culturala, etc. Conducatoni si
organizatoni nu sunt toti oameni cu trtluri academice, ci bur-
ghezi din oras (un fabricant de liqueur, un argintar, un lito-
graf, un mic fabricant de salam, etc.), si, cu toate aceste, am
ramas surprins de importanta lucranlor stiintifice facute de ei.
Batranul fabricant de salam Fr. Deubel este unul dintre cu-
noscutii coleoptorologi din Europa si colectia sa din Carpati
este unica ; fabricantul de liqueur Iulius Teutsch sufletul
si creatorul Muzeului este un distins etnograf si preis-
toric. Tot astfel si profesorul Petri dela Seghisoara e un mare
entomolog si Muzeul de aci e si el o podoaba culturala.
Aceste toate arata dar cat de profund a strabatut aci cultura,
care, chiar daca nu se urea intotdeauna la un nivel mai inalt,
ea are radacinile ei profunde intre toate straturile poporului.

www.digibuc.ro
I DR GR ANTIPA 160

Ash dar instrtutele lor, chiar cele din initiative private, nu sunt
produsul numai a unor entuziasti, amenintate sa dispara ()data
cu plecare din vieata fundatorului, ci ele sunt produsul tututor
si fiecare, cat de sarac, 41 da obolul sau pentru astfel de scop,
asigurand continuitatea muncii.
Si aceste muzee ale Savior rasp andite aproape in fiecare
oras mai important unde este o colonie saseasca fac parte
din marele fond cultural al tarsi. Dela modul cum vom sti
sa le incurajam si ocrotim vor depinde si foloasele ce le vor
puteh aduce pentru cultura generals a locuitorilor tarn si pen-
tru inaltele telun ale Statului, pentru care toti locuitorn tarn
de orice origins, limbs sau nationalitate formeaza o unitate
care trebuie inaltata prin cultura. Fireste insa, ca acuma nu mai
poate fi vorba de acea ash zisa cultura, tendentioasa ca pe
timpul dominatiumi ungare care nu cauta decat a scoate in
evidenta contrastele, spre a provoch si intretine intre nationalitati
o continua lupta a unora contra altora ; e vorba de o adevarata
cultura, astfel cum e dictate ea de pamantul tarsi si de firea
popoarelor care o locuesc, care desvolta insusirile bune ale
fiecareia nationalitati le stimuleaza chiar printr'o concurenta
sanatoasa le sporeste si le armonizeaza, spre a le pune astfel
in serviciul patriei comune si ale intereselor ei superioare.
Un muzeu foarte serios mai au si Secuzi din orasul Sf.
Gheorghe, deli scopul sau primordial a fost de a se creh un
centru de cultura nationala Secuilor. Muzeul este simplu in
aparenta insa foarte serios ca fond si colectiuni. Adi am gasit
un foarte bogat material asupra etnografiei secuilor care
tocmai dovedeste o mare asemanare si deci o veche comunitate
de vieata cu Romani si o serie de cercetari arheologice
de prima ordine. Descoperirile foarte importante asupra unei
stravechi culturi premicenice in statiunea preistorica dela
Ariusd si modul cum s'a colectat, preparat, studiat si publicat
materialul foarte bogat desgropat de acolo, mi-a impus respect
pentru munca sarguincioasa a acestor invatati modesti si izolati
de orice centru stuntific.
Pe langa aceste muzee mai vechi ale minoritatilor din Tran-
silvania trebuie se amintesc si inceputurile mai noui de muzee
scolare pornite de Statul roman pe langa diferitele licee. In

www.digibuc.ro
16r ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 17

primul rand e Muzeul dela liceul militar din Targu-Mures,


caruia Statul i-a daruit toate colectiunile vechii scoli militare
din Sibiu. Sunt colectiuni didactice de mare valoare, din care
s'ar putea face un bun muzeu de istorie naturals, dar trebuie
pricepere in clasare si conservare precum si in adaptarea
acestor colectiuni nevoilor invatamantului nostru. E dar ab-
solut necesar ca oamenii competen.ti sa he'd' cat mai neintarziat
aceasta lucrare, fara de care riscam ca in scurt timp sa ajunga
prada moliilor si sa se piarda o atat de mare bogatie.
Tot astfel sunt si colectiunile dela liceul real din Brasov,
unde p Ana acum au fost date in pastrarea Directorului G.
Chelariu, care este un naturalist competent. Din nenorocire
nu e tot astfel pe la alte licee, ca de ex. la liceul clasic din Brasov,
unde starea de astazi a colectiumlor contrasteaza cu renumele
atat de bine meritat al acestei vechi institutii de cultura roma-
neasca. In adevar, si aci se vad urmele unui bun inceput,
care ar fi putut forma un sarnbure din care s'ar fi desvoltat un
muzeu romanesc, dar astazi pare a fi lasat in parasire. E timpul
ca si acl o persoana competenta sa inceapa a face ordure si
in aceasta privinta.
Singure <iMuzeul Asociatiunii* si Muzeul Arhidiecezan dela
Mitropolia din Sibiu au o valoare reala pentru cultura na-
tionals romans (arta bisericeasca).
Saracia romanilor transilvaneni si lipsa de ajutoare oficiale
explica de altfel si ea in deajuns neputinta for de a se fi dedat
la astfel de indeletniciri si de a-si ft construit localuri speciale ;
acestea, oricum, ar fi fost un lux mare pentru un popor atat de
asuprit, silit s traeasca mai mult pe crestetele muntilor sau
numai pe la marginea oraselor celor care-i cotropisera Cara sa
de bastina. E deja o minune ca au putut sa-si intretina cu mari
sacrificii scolile.
Vorbind de colectiunile din Transilvania nu putem sa nu
amintim colectiunile unice de o valoare stiintifica xnondiala
ale Institutului de Speologie din Cluj. Ele sunt fructul muncii
ilustrului nostru coleg, cunoscutul explorator si parinte al
acestei stiinte a domeniului subteran, Emil Racovita.
Bucovina. In Cernauti, in afara de colectiunile din diferitele
laboratorii ale Universitatii, exists 2 muzee : Muzeul co-
rr - A R. Mentors:le Sectlet $tunpfice Sena III. Tom I

www.digibuc.ro
18 DR. GR. ANTIPA 162

mercial si Muzeul tarii. Acesta din urma depindea de Dieta


Orli si avea un local propriu foarte frumos si spatios. El con-
tine colectiuni importante mai cu seams cu privire la etno-
grafia Bucovinei, arta nationals si industria casnica.
Invatatii profesori Romsdorfer si Kolbenheuer si-au castigat
merite mari cu organizarea si imbogatirea acestui muzeu. Astazi
acest important institut cultural al Bucovinei este aproape lasat
in parasire, cu toate ostenelile ce-si da un meritos profesor se-
cundar de a-1 pastra. Pentru a-si putea gasi mijloace cu ce sa se
intretina, mi se spune ca au fost nevoiti, in timpul din urma,
a inchiria ca apartamente de locuit aproape o jumatate din lo-
calul acestui muzeu. Speram ca. conducatorii Bucovinei vor sti
sa atraga atentiunea Statului asupra indatoririlor ce i le dic-
teaza demnitatea sa si nevoile culturale ale populatiunei atat
de dornice de progres a acestei frumoase tari, plina de amintiri
scumpe intregului popor roman.
La Mitropolie mai exists si o interesanta colectiune de obiecte
bisericesti.

III. PLAN PENTRU ORGANIZAREA GENERALA


A MUZEELOR IN ROMANIA.
Aceasta este, in linii generale, starea actuala a muzeelor din
tarn, astfel cum am putut-o constata si eu insumi in desele
calatorii de studii ce le-am facut.
Dupa, cum se vede, avem in tara, multe inceputuri bune,
avem si destui colectionatori, cari, fireste, ca pretutindeni,
exagereaza adeseori importanta colectiilor lor, numindu-le
(Muzeu; dar, oricum, fapt este a avem destul material, din
care, cu o activitate constienta, s'ar putea organiza o serie de
muzee, care sa indeplineasca un rol important in aplicarea
unui plan sistematic de activitate culturala. Ceeace ne lipseste,
tocmai, este acest plan sistematic de activitate culturald, care s
ne indice ce avem de facut, adica sa formeze bazele unei politice
consegvente a statului in chestiunea muzeelor. Ne lipseste idea
dominanta, care sa ne conduca in organizarea generals a muzee-
lor, si precizarea mijloacelor de procedare in aplicarea acestei idei.

www.digibuc.ro
163 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 19

Voiu incerca act s arat in scurt care ar fi acest plan de acti-


vitate.
.r. MUZEELE NATIONALE (MUZEE GENERALE).
Inainte de toate, ca in orice alts tarn civilizata, ne trebuie o
serie de muzee mari generale, instalate in Capitala Tani
Muzeele Nationale, toate avand ca scopuri: 1, Cultivarea
generala a stiintelor, artelor etc. z, Studiul stiintific al tarii
0 al poporului, cu laboratoare, ateliere, colectii de material
stiintific, etc. 3, Colectiuni didactice pentru a servi invata-
mantului de toate gradele 0 categorile. 4, Colectiuni publice
pentru popularizare. 5, Sali de conferinte publice.
Aceste muzee nationale sunt :
1. Muzeul de istorie naturald, cu urmatoarele sectiuni: a)
Zoologie purl 0 aplicata, Anatomic 0 Embriologie comparata
b) Paleozoologie, c) Antropologie cu Preistorie (intrucat
privete omul preistoric), d) Etnografie generala, e) Botanica
pura 0 aplicata cu Paleophitologie, f) Minereologie, g) Geo-
logie cu Podologie, h) Biologie generala 0 Oecologie.
2. Muzeul de istorie culturald cu sectiunile : Preistorie, Pa-
laeografie, antichitati, Istoria artelor, obiecte de cult, colectii
de documente, Istoria cultdrala a poporului Roman.
3. Muzeul de arte frumoase: Pictura, sculptura, gravura, arte
decorative, arta industrala si etnografia cu arta nationals.
Aceste 3 muzee principale, pe 1 anga care se mai pot alipi
si diferite alte sectiuni, vor forma cei 3 man stalpi pe care sa
se razime intreaga activitate culturala a Statului 0 in care sa
se pastreze, sa se clasifice si s se expuna tot ce e mai de va-
loare, mai frumos si mai instructiv din tezaurele culturale ale
tarii. Prin aspectul for general si prin continutul lor, ele trebuie
sa reprezinte oglinda starii culturale a intregii tari 0 s fie
expresiunea cea mai stralucita a civilizatiunii noastre.
Aceste muzee nu trebuie sa ramana, insa, numai ca simbole,
ci ele trebuie O. fie totodata si cele mai puternice instrumente
de munca pentru inaintarea 0 raFpandirea culturii ci civiliza-
tiunii noastre. De aceea ele trebuie sa aiba o astfel de organizare
incat inteansele sa se poata cultiva si apoi sport tiinta 0 arta
Zr.

www.digibuc.ro
20 DR. GR ANTIPA 164

nationall si chiar sa fie regulatoarele si indrumatoarele activi-


tatii celorlalte muzee in aceasta directie,
0 astfel de activitate cere insa un personal educat si deprins
cu toate lucrarile speciale ale muzeologiei, cere laboratoni si
ateliere sistematice, biblioteci cat mai complete, depozite si
magazine de material stiintific si de comparatie, sali vaste cu
vitrine sistematice de expozitie, sali de conferinte, etc. precum
si mijloace suficiente.
Fireste insa ca nimic nu se poate face fara oameni competenti ;
ti, pentru a putea avea un personal specializat pentru o astfel
de mare. opera si o pepiniera pentru formarea lor, Statul e da-
tor sa atbe, inainte de toate, mai mita solicitudine fara de acei
oameni de stiinta can-0 devoteaza vieata for unei asemenea
cariere.
Dupe modul cum este astazi tratat personalul stiintific al
muzeelor salarii aproape ca ale servitorilor si fara dreptul de
gradatii pentru vechime, pe care -1 are si cel din urrna inva-
tator satesc am ajuns de ne-au parasit si vechii asistenti,
dupd i6 ani de serviciu. Intrucat ma priveste, la Muzeul de
Istorie naturals, trebuie sa marturisesc ca, din aceasta cauza,
am fost nevoit sa-mi pun chiar intrebarea, dace aproape
singur cum am ramas si cu o raspundere atat de mare mai
pot continua s tin Muzeul deschis publicului. In toate muzeele
man din strainatate custozu sl sefii de sectii au titlul sl salarul
de profesori universitari, pe cand la not nu au mci macar
aceleasi drepturi ca tinerii asistenti dela laboratoriile univer-
sitare. Fireste ca in asemenea conditiuni, cu toata dragostea
for pentru stunta, sunt nevoiti s paraseasca muzeele si sa-si
caute o catedra in invatamant pentru a nu-i apuch batranetele
in rangul de asistenti, cu un salar de servitori sau cu o pen-
sie de cersetori, ca cele din fundul milelor.
Tot astfel, un muzeu nu se poate intretine fara un fond su-
ficient pentru achizitii noui, materiale, instalatii, carp, etc. Cu
ceeace sacrifice insa astazi Statul pentru aceste scopuri nu
se poate intretine nici macar localul in stare de curatenie.
Toate aceste trebuesc regulate la nevoie chiar printr'o
lege specials caci altfel riscam sa se distruga si ceeace s'a
putut face pans acum.

www.digibuc.ro
165 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 21

De astfel, Muzeul de Istorie naturals este cel putin instalat


definitiv intr'un local propriu si interesul mare al numerosului
public vizitator aproape de 1/2 milion de persoane pe an,
adica mai mult decat la cele mai mari muzee din Europa
este macar o rasplata morals pentru munca depusa de perso-
nalul sau (din care si Statul ar trebul sa traga invatatura ca o
asemene dornicie de culture a unui popor nu trebuie privita
cu indiferenta si a ea constituie cea mai buns garantie a vii-
torului, deci trebuie desvoltata). Mai greu este insa de cele-
lalte z muzee, care se tavalesc prin subsolurile Universitatii
sau prin case cu chirie si unele colectii de o valoare unica (cum
sunt Metopele dela Adamklissi) se adapostesc sub cerul fiber,
distrugandu-se de intemperii. E timpul suprem macar ca
o chestiune de demnitate nationals ca si aceste muzee s
fie odata definitiv instalate inteun local propriu si tot astfel
si cu Pinacoteca, ca s se centralizeze odata toate obiectele
de valoare care sunt raspandite prin tot felul de pseudomuzee, sa
se selectioneze dupe irnportanta for si sa se compuna un muzeu
cum se cade, astfel cum it cere prestigiul noului nostru Stat.
Rolul acestor 3 mari muzee va fi insa si de a organize si
sustine intreaga campanie culturala in toata Cara, indrurnand,
reguland si arrnonizand activitatea micelor muzee din toate
regiunile ei.
Voiu continua dar a arata care mai sunt 'tipurile de muzee
de care mai avem nevoie, spre a incheia, in urma, aratand
indatoririle Statului si politica pe care trebuie s'o urmeze el
fats de fiecare din aceste categorii.
2. MUZEELE SPECIALE.
In afara de cele 3 mari muzee generale din Capitals, este
sigur ca in viitor necesitati de ordin practic sau moral vor
impinge la organizarea multor altor mici muzee cu scopuri
speciale. Probabil ca fiecare ramura de productie agricul-
tura, pomologie, viticulture, silviculture, pisciculture, diferite
industrii, comert, navigatie, etc. irnpinse de nevoia perfec-
tionarn lor, isi vor organize, mai de vreme sau mai tarztu,
ate un muzeu special, spre a inlesni invatamantul si a popu-
larize nouile procedee.

www.digibuc.ro
22 DR. GR AN TIPA r66
1

Tot astfel dorinta de a cinsti in mod deosebit un artist de


ex. Muzeul Grigorescu sau o epoch' mare din vieata noastra
nationals Muzeul renasterii nationale, Muzeul militar
sau alte asemenea prilejuri, vor face deasemenea sa se nasca
o serie de astfel de muzee speciale.
Toate aceste mici muzee speciale, daca urmaresc vreun scop
practic, fie de invatamant fie de perfectionare inteo ramura
oare care de productie sau de orice alts activitate, vor fi sus-
tinute fie de organizarile profesionale sindicate agricole,
viticole, Uniunea industriasilor, Camere de comert, etc. cari
le-au creat, fie de Ministerele in resortul carora cad acele ra-
muri de activitate. Daca ele vor unnarl vre un scop put- moral,
intretinerea for va trebui s fie asigurata de initiativa privata
care le-a creat. In nici un caz, acele organe ale Statului cari
conduc activitatea culturala in complexul ei, nu se vor lash
ademenite s is asupra for inteaga s.arcina a intretinerii unor
asemenea muzee. Cel mult daca scopul e in adevar de o
deosebita importanta culturala ele be vor puteh acordh o
subventiune. Caci, nu trebuie s se uite, ca, prin asemenea
obligatiuni, Statul este deviat dela aplicarea conequenta a pro -
gramului sau general cultural si toate fondurile de care dis-
pune pentru acest scop se risipesc in alts parte, in dauna in-
stitutiunilor anume create in vederea lui. El be poate totus
sprijini si incuraja in alt mod.
Fireste nu tot astfel este cu colectiunile didactice dela scoli,
laboratoare, etc. Aceste cu cat vor fi mai numeroase, cu at ata
mai bine va fi pentru invatamant, ash ca economiile in aceasta
privinta sunt o greseala. Totus nu e mai putin adevarat, ca,
colectule didactice care depasesc nevoile reale ale invata-
mantului spre a se transforms in ash zise t(Muzee scolare),
sunt si ele o risipa inutila pornita adeseori din vanitate ,
care risipesc in zadar pe obiecte banale ce se pot vedeh
mai bine in muzeele adevarate fondurile necesare muzeelor
principale sau laboratoarelor.

www.digibuc.ro
167 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 23

3. MUZEELE PROVINCIALE.
De un interes cu totul deosebit si de o mare importanta
pentru o activitate serioasa culturala sunt Muzeele provinciale.
Aceste sunt adevarate focare intelectuale, care pompeaza cul-
tura pans in cele mai indepartate colturi ale tarn si in cele
mai profunde paturi ale natiunii si care pot lua si o parte
activa la studiul detailat al tarii si al populatiunii din regiunile
in care se afla. Ele pun mai bine in evidentA bogatiile si fru-
musetile naturei ale fiecarui regiuni precum si particularitatile
etnografice sau aminitirile istorice at at de interesante ale po-
pulatiunilor inconjuratoare. Pe de alts parte ele mai sunt
indispensabile si scoalelor de acolo, contribuind in mod covar-
sitor la educatia sanatoasa a tineretului si la consolidarea efec-
telor invatamantului.
In provincie, unde populatia nu este rasfatata de binefacerile
uneori problematice ale civilizatiunei Capitalei, un ase-
menea muzeu este un sambure sanatos in jurul caruia se
creeaza un centru cultural, de ex. prin formarea de societati stiin-
tifice, conferinte, expozitii artistice, etc. Ce efecte binefacatoare
asupra viitorului intregei natiuni pot avea asemenea centre cul-
turale izolate, o putem vedea in faille apusene si mai cu seams
in cele scandinave ; si chiar la Sash din Transilvania, cari,
gratie numai acestei difuziuni a culture prin asemenea mij-
loace, cu toate ca locuesc mai mult in orase, si-au putut con-
serve atatea secole nationalitatea neatinsa. Exemplul e bun on
de unde ar veni, numai sa stina sa-1 adaptam nevoilor noastre
si sa-1 aplicana cu folos.
Fats de o atAt de mare importanta a chestiunii, este dar ne-
cesar sa chibzuim bine ce avem de facut si sa precizam care e
datoria Statului si care a initiativei private.
Privind chestiunea dupa starea culturala a diferitelor centre
mai mari ale tarii, dupa importanta for intelectuala si politica,
trebuie sa vedem ca e absolute necesitate sa avem Muzee
provinciale si anume muzee generale de stiinte, de istorie
culturala si de arte inainte de toate in Iasi, CernAuti, Cluj,
Timisoara si Chisinau, unde avem si Universitati sau scoale
sup erioare .

www.digibuc.ro
24 DR GR ANTIPA x68

Am aratat mai sus care este starea actuala a fiecarui muzeu


din acele capitale de provincii. Datoria Statului este acum sa
se ocupe de aproape de ele si se. -si face un program pentru corn-
pieta for organizare si adaptare la nevoile culturale ale noului
stat : SA le &eased personal competent, s le puns in stare de
a lucre si sa le complecteze colectiile. Muzeul din Iasi trebuie
refacut cu totul, dupe cum merits acest vechiu centru de cul-
ture rornaneascA. In Cernauti trebuesc reunite toate colectiunile
resfirate prin diferite laboratoare (intnicat ele ar depasi ne-
cesitatile unor colectiuni didactice), institute, scoli, biserici, etc.
spre a forma din ele un mare Muzeu al Bucovinei care,
am vazut, ca are si un local propriu foarte bun pentru acest
scop. In Chisinau, in afara de partea pur culturala, trebuie
fAcutA si o sectie specials aplicata : agricola, pomologica, vi-
ticola si de pisciculture. In Cluj trebuesc reunite colectiile
din diferitele laboratoare si Muzee si completate cu etnografia
si arta nationals spre a organize un mare Muzeu al Ardealului ;
in Timisoara trebuie completat muzeul cu o sectiune prin-
cipals tehnica si metalurgica.
Tocmai in vederea organizarii acestor 5 muzee principale
provinciale si completArii colectiilor lor, este nevoie ca Statul
sa inceapA a sorta si selections si colectiile multelor mici pseudo-
muzee ce le are in Capitals si sa le repartizeze, irnpreuna cu
dubletele dela muzeele maH, la muzeele provinciale.

4. MUZEELE REGIONALE, COMUNALE SAU


DISTRICT UALE.
De sigur ca, numai cu organizarea celor 5 muzee mari pro-
vinciale din Capitalele tanlor surori, problema nu este Inca
complet rezolvatA. Tara are si alte centre importante doH-
toare de culture si unde o activitate constienta pentru des-
voltarea ei este tot at at de necesara. Craiova,Galatii, Botosarui, Su-
ceava, Sibiiul, Brasovul, Targul-Mures, Oradia-Mare, Aradul etc.
sunt atatea centre importante cari au nevoie sa devinA si centre
culturale spre bin ele Intregei natiuni. Fiecare din ele ar putea
avea un mic muzeu general, cu o nuanta mai desvoltata a
particulantAtilor tariff sau a ocupatiei de capetenie a populatiei

www.digibuc.ro
169 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 25

din aces regiune. In Craiova s'ar putea face o sectie mai desvol-
tata agricola ; in Galati o sectie rnerciologica, de navigatie si
de pescarie; in Botosani o sectie agricola si de industrii agri-
cole. In Alba-Iulia un muzeu istonc ; in Brasov o sectie etno-
grafica a locuitorilor din Carpati; in Constanta un aquariu,
s. a. m. d. Toate aceste ar complete invatamantul special, ar
pune in evidenta diferitele ramuri principale de productie ale
tarii, si ar da ocazie populatiei sa se perfectioneze in acele
ramuri de activitate cu care se indeletnicesc.
Dar nu numai aceste orase mai importante ale tarii, ci si
alte orase mai mici, dornice de culture, am vazut ca au inceput
singure sa-si creeze muzee Harsova, Falticeni, Targu-Jm si
numeroase orasele din Transilvania, etc. Toate aceste initia-
tive trebuesc incurajate si sprijimte, caci sunt de cel mai mare
folos pentru intreaga taro si viitorul desvoltarii ei culturale.
Dar de sigur ni se va obiecta : <<n'ar fi rau sa se face muzee
in cat mai multe orase din tail, dar de unde sa is statul atatea
fonduri pentru a le crew si intretine pe toate ?>>
Fara indoiala ca ash este si ca a impune astazi Statului o
sarcina ash de mare ar fi o imposibilitate.
Dupe parerea mea statul are indatonrea se intretina pe so-
coteala sa numai cele 3 man muzee ale tarsi din Caprtala si s
subventioneze suficient cele 5 muzee din Capitalele provinciilor,
ca anexe ale universitatilor sau scoalelor superioare. Intrucat
priveste, insa, toate celelalte muzee, aici incepe-rolul initiativei
private, care trebuie incujurata, spnjinita si indrumata, dar
la care trebuie sa contribue populatrun.ea insas cu toate orga-
nizarile ei locale comuna, smdicate agricole, asociatiile de co-
mercianti si industriasr, societatile de agriculture, viticulture,
etc. Rolul Statului ramane atunci linutat la tot felul de inles-
nin si mici ajutoare acordate la timpul cuverut, la cedarea vre unei
case din proprietatea sa, etc. Principalul insa este so azbd la
centru un personal competent, care sa inspecteze regulat toate
aceste institutiuni si s-1 tins la curent dt nevorle for adevarate,
spre a le putea ajuta la timp si a le inlesni munca. Un mic fond
bugetar, bine impartit, ar putea servi la acordarea de subven-
tiuni dupe avizul oamenilor competenti cari urmaresc de aproape
desvoltarea si activitatea fiecarui muzeu.

www.digibuc.ro
26 DR. GR. ANTIPA 170

Cu privire la aceste Muzee provinciale, regionale, comunale


si districtuale, vad un larg camp de activitate pentru funda-
tiunile culturale create cu atata intelepciune si prevedere de
A. S. Regale Principe le Mostenitor. Tocmai acolo, unde e o
mare chestiune pentru viitorul propasirii culturale si materiale
a poporului nostru si unde totus statul, prea impovorat, nu
poate sa face prea mari sacrificii, acolo incepe adevaratul rol
de organizator, ocrotitor si stimulator al Fundatiei Princi-
pele Carol si a Casei Culturii poporului. Cele 3 muzee nationale
vor inlesni si ele aceasta lucrare, cel putin cu sfatul for compe-
tent, cu dubletele din colectii si cu determinarea materialului.

IV. POLITICA STATULUI IN CHESTIUNEA


ORGANIZARII MUZEELOR.
Acestea sunt in linii generale, deocarndata, muzeele de care
tara ar avea nevoie pentru o activitate culturala constienta si
satisfacatoare. 0 intima conlucrare a Statului cu organizarile
de initiative private si cu intreaga natiune trebuie stability
pentru realizarea acestui scop. Pentru indrumarea ei e nevoie
de o organizare specials, si aceasta organizare trebuie create
de cele doua ministere in resortul carora cade activitatea pentru
desvoltarea si raspandirea culturii intelectuale si morale. La
ele se vor alatura in urrna si acele departamente care au un
interes deosebit pentru desvoltarea culturii materiale.
Dace se va lucre in mod consequent, planul pe care 1-am schi-
tat poate fi realizat in cel rnult zece ani. Totus, pentru indru-
marea sa, e nevoie a se lua imediat urmatoarele masuri :
i. Ministerul instructiunii publice trebuie se is neaparat
toate masurile pentru a da posibilitatea de desvoltare celor trei
mari muzee nationale din Capitals : SA construiasca localuri
proprii sau sa ten-nine constructiunile incepute pentru
muzeul de arte frumoase si pentru cel de istorie culturall ; sA
asigure situatia morals si materiall a personalului
asimilandu-1 in drepturi si rang cu personalul institutelor uni-
versitare, spre a se puteh crew astfel totodata si o pepiniera pen-
tru intregul personal al muzeelor din tara ; sa le puns la dispo-

www.digibuc.ro
171 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 27

zitie fonduri suficiente pentru material, instalatii si achizitiuni.


z. SA se alcatuiasca o Comisiune permanents a muzeelor pro-
vinciale ssi regionale din toata Cara, cornpusa din directorii celor
3 muzee nationale din Capita la si un delegat al Academiei
Romane, care va avea a-si da avizul asupra urmatoarelor ches-
tiuni:
a) Stabilirea unui plan sistematic de activitate generala in
chestiunea muzeelor din tars ;
b) Planul de organizare at fiecarui muzeu provincial si ad-
ministrarea lor. AlcAtuirea regulamentelor si proiectelor de
bugete. Alegerea personalului si controlul lor ;
c) Planurile de organizare a muzeelor regionale si distric-
tuale si mijloacele de sprijin ce se poate acorda fiecarui din
partea statului ;
d) Hotariri asupra distributiei si repartizarii pe la muzee a
colectiilor si obiectelor de muzee aflate in patrimoniul Statului;
e) Indrumari stiintifice si tehnice privitoare la organizarea
si aranjamentul colectulor ;
f) Avize cu privire la achizitiuni de colectiuni noui ;
g) Avize privitoare la orice chestiune referitoare la muzee.
3. SA se inscrie in buget un fond general pentru incurajarea
si subverrtion.area muzeelor din tara, care se va repartiza dupa
avizul comisiei permanente a muzeelor.
4. SA se creeze o Casa centrald a muzeelor si tezaurelor cul-
turale ale Ord, care sa fie recunoscuta prin lege ca persoanA
juridica si morals, avand dreptul de a prim' legate, donatiuni
si mosteniri si a se administra singura de un director general,
secundat de un consiliu de administratie, corpus din: direc-
torii celor 3 Muzee nationale, i delegat al Academiei Romane
un delegat al Fundatiunii Principele Carol, cate un delegat
din partea Ministerului Instructiunii si Ministerul Artelor, si
unul sau mai multi reprezentanti ai muzeelor provinciale.
Cred ca cu modul acesta se va face primul pas in rezolvirea
unei mar' si foarte urgente probleme a culturii noastre na-
tionale.

www.digibuc.ro
28 DR GR ANTIPA 172

V. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ALE


UNUI MUZEU.
Nu pot incheia conferinta mea fara a mai trata pe scurt Inca
o chestiune, care, ar Ora ca e de un interes secundar, dar
care in realitate constitue singura baza solida pe care putem
construl mai departe si deci completeaza cele aratate pand aci.
Aceasta chestiune este : cum trebuie sa organizam un muzeu,
cum sa-1 conducem si cum s ne folosim de el spre a scoate
maximul de efect in realizarea inaltelor scopuri culturale ce-
rora are el a servi?
E nevoie si in aceasta directiune sa ne calauzim de anumite
principii fundamentale, fail de care riscam ca munca noastra
sa ramana zadarnica. Caci trebuie s stim, ca nu orice colectiune
oricat de complete ar fi ea poate constitul un muzeu.
Vechile colectiuni de #raritati si #curiozitati>> nu aveau o
valoare instructive mai mare decat a colectiunilor de timbre
postale. ySi tot acelas lucru se poate spune si despre multe
bogate colectiuni de obiecte de arta, antichitati, mir, erale, etc.,
adunate fara nici un sistem si aranjate fara nici o metoda.
Muzeele adevarate nu se pot face numai cu bani si nici nu
se pot copia dupe muzeele din stramatate , ele trebuie sa fie
bazate atat pe stiinta cat si pe o profunda cunoastere a tarn,
a firii poporului si a necesitatilor sale intelectuale si aptitudi-
nelor sale culturale, pe care are a le trezi si a le desvolta mai
departe.
Colectiunile unui muzeu oricat de bogate ar fi ele nu
constituesc scopul sau final, ci ele reprezinta, inainte de toate,
si mijloacele pentru a servi unui scop mai inalt, care este: cul-
tura. pinta Si educatia. Ele trebuiesc s excite curiozitatea si
sa stimuleze tot mai mult interesul vizitatorului pentru stiinta,
arta, istorie, etc., sau pentru a-si cunoaste si pricepe mai bine
patria cu bogatille si frurnusetile ei naturale, cu felul de vieata
al poporului si produsele muncii sale, cu trecutul sau, etc
precum si pentru natura intregei suprafete a globului cu modul
cum s'a desfasurat pe el vieata intregei omeniri. Ele trebuie sa
caute a ridica nivelul general cultural si a inlesni fiecarui pu-

www.digibuc.ro
173 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 29

tinta de a-si inalta mintea sa spre problemele mari care preocupa


lumea stiintifica, artistica, etc. din Wile civilizate sau catre
problemele vitale ale lath sale.
Tocmai de aceea, colectiile unui muzeu trebuiesc expuse si
explicate metodic, astfel incat vizitatorul sa fie pus in stare
nu numai de a vedea obiectele insirate, ci de a pricepe ceeace
ele reprezinta in realitate, cu toate legaturile for firesti, si de
a-si explica singur rostul for sau legile care le guverneaza.
Prin reconstructii, modele, schrte, note explicative, etc., co-
lectiile trebuiesc facute s vorbeasca singure, ca un profesor
pe catedra sau ca o carte deschisa. Numai astfel se poate obtine
din ele maximul de efect instructiv, educativ si cultural, si
numai astfel pot excita interesul publicului pentru a patrunde
tot mai adanc in tainele naturii sau frumusetile artei spre a le
desvolta intelectul, perfections sixnturile sI inobili sentimentele.
In afara de colectiile publice, un muzeu trebuie s-si mai
formeze cat mai bogate depozite de material stuntific, care sa
serveasca de coleclii de studii .si cercetdri. i acestea trebuiesc
preparate, clasificate, bine ordonate si conservate, spre
a putea sta la dispozitia celor ce se indeletnicesc cu stu-
diul problemelor speciale si a contribul astfel si mai mult la
intretinerea unei miscari intelectuale si la progresul general al
stiintei. Toate acestea mai presupun laboratoare, ateliere, bi-.
blioteci, etc. si o intreaga organizare cu personal specializat
pentru ,diferitele feluri de lucrari indicate de nevoile func-
tionarii unui astfel de institut.
Un muzeu este dar si el un aparat complicat, a carui func-
tionare cere specialisti pentru fiecare fel de activitate si o anume
organizare, care sa inlesneasca o sistematizare, coordonare si
armonizare a muncii tuturor in virtutea unui tel superior.
Aceasta munca colectiva trebuie sa alba insa la baza ei
atat stiinta pe care o cultiva acel muzeu cat si metodele teh-
nice ale muzeologiei, care cer si ele personalului o pregatire
cu totul specials si in aceasta directiune.
Orga.nizarza, administrarea si intretinerea in buna func-
tionare a unui muzeu cere dar respectarea unor principu
fundamentale si a unei serii de norme precis; stabilite prin
indelungate experiente. Aplicarea acestora este prima inda-

www.digibuc.ro
30 DR GR. ANTIPA 174

torire a unui bun director, care, de altfel, pe langa stiinta,


trebuie s mai aiba si o intreaga serie de aptitudini speciale,
cad e stiut ca tiatat valoreaza institutiunea cat valoreaza per-
soana puss in capul 6.
Tocmai de aceea nici directoru de muzee nu pot fi inventati,
ci ci trebuie s alba pe langa cunoasterea adanca a stiintelor
pe care au a le ilustra, desvolta si populariza prin colectiile
muzeului si o pregatire cu totul specials, pentru a achizi-
tiona, registra, conserva si expune colectiile.
Sir W. E. Hoyle, presedintele asociatiei muzeelor britanice,
inteo frumoasa conferinta pe care a tinut-o la Bristol, in Iulie
1906, punandu-si intrebarea : care trebuie ss fie educatia si
calificatiile unui director de muzee ?, a stabilit urmatoarele
cerinte:
1. Cultura generals, tact si pohteta ; abilitatea de a asculta
prostii si banalitati cu rabdare (an ability to suffer fools gladly).
2. Deprinderea de a trata chestiunile de afaceri si in mod
metodic (<(Business -like and methodical habits).
3. Simt artistic si aprecierea frumosului.
4. Cunostinte cat de profunde, cu atat mai bine in
urmatoarele stiinte:
a) Stiintele fizice ;
b) tiintele naturale, in special sub aspectul for sistematic;
metodele de clasificare a obiectelor de istorie naturall si prin-
cipiile de care depind;
c) Arheologie; istoria veche si medie, cu deosebita consi-
derare a produselor muncii manuale a omului, privind fiecare
perioada si particularitatile ei;
d) Istoria artelor si caracteristicele atat ale diferitelor pe-
rioade cat si ale artistilor ;
e) Geografia, cu deosebita considerare a produselor naturale
ale ftecarei tari; distributia popoarelor primitive cu uneltele
lor, arme, mobile si imbracaminte si obiecte artistice;
f) Arhitectura ; schite si proiecte de constructii si miiloacele
de incalzit, luminat si ventilat;
g) Structura si fabricarea vitrinelor de muzeu, cu procedeele
de a le inchide si a le face impermeabile pentru praf;

www.digibuc.ro
175 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 31

h) Tehnica diferitelor ramuri de arta; repararea si restau-


rarea obiectelor de arta;
i) Preparea si montarea obiectelor de istorie naturals, in-
clusiv taxidermia;
k) Metodele moderne de inventariare si catalogare;
1) Rutind in afacerile. obisnuite; contabilitate si socoteli;
m) Cunoasterea suficienta a limbilor franceza si germana
(pentru noi, fireste, si cea engleza) pentru a puteh consulth biblio-
grafia periodic' si tratatele.
5. Obisnuinta de a manui uneltele, pentru a lucrh la lemnarie,
ferarie si piatra;
6. SA fie capabil de a scrie corect si chiar elegant in limba
engleza (pentru noi in romaneste) si in special de a redacth
in mod clar si concis etichetele si explicatnle.
7. Experienta de a conduce bine asistentii si in raporturile
cu autornatile. .
8. In fine sa fie un nerusinat si indrasnet cersitor ((can un-
scrupulous and shameless beggar01).
De sigur ca dupa cum insus Sir Hoyle o recunoaste
un astfel de director ideal, inzestrat cu atatea cunostinte si
calitati, nu se va gasi niciodata. Dar e tot atat de sigur ca nu
se poate conduce si organiza un muzeu: fara a aver cunostinte
adanci in toate ramurile de stiinte care privesc acel Muzeu;
fara a fi un bun administrator si organizator de munca, avand
cunostintele speciale cerute spre a putes conduce lucrarile ce
se fac in laboratorii, ateliere, etc., cat si pe teren; fara a fi un
bun cunoscator nu numai a valorii stimpfice a obiectelor, ci si
a valorii for comerciale, spre a puteh intretine continue rela-
tiuni cu furnizorii de obiecte de arta, antichitati, obiecte de
istorie natural' etc. din toata lumea; fa'ra a fi un bun peda-
gog si dibaciu demonstrator, care 'tie a-hi adapth metodele
sale de expunere cerintelor intelectuale si psihologiei publi-
cului de toate vrastele, de orice grad de cultura si din toate
clasele si categoriile societatii ; s. a. m. d., si, mai presus de toate,

1) cf. The Education of a Curator, By W E. Hoyle. Presidential Address, Bristol


Conference 5906. in: The Museums Journal, The Organ of The Museums Associa-
tion. Vol. VI. London 5907, pag. 11-52.

www.digibuc.ro
32 DR GR. ANTIPA x76

fara a cunoaste cu deamanuntul metodele si intreaga tehnica


moderns a muzeologiei.
In aceasta din urma privinta, tratatele si revistele speciale de
muzeologie ne dau fireste multe invataturi folositoare, dar si
o practica indelungata nu poate fi prin comic inlocuita. Tocmai
de aceea e nevoie de stabihrea unei tradzfii, atat in fiecare lard
cat si chiar in fiecare muzeu, pentru a asigura continuitatea
muncei dela o generatie la alta, pentru a con.semna to ce a
fost experimentat 'data si pentru a inlesni urmasilor ca s
poata duce la bun sfarsit opera ()data inceputa.
Ca unul care am fost in fericita situatie de a organiza muzeul
nostru de Istorie naturals si de a-1 conduce peste un sfert de
veac, am cautat si eu a fixa rezultatele experientelor dobandrte,
fie publicandu-le ca lucrari stiintifice, fie prin acte oficiale.
In lucrarea intitulata : Orincipzzle de organzzare ale Muzeuluz
de Istorie naturalci din Bucuresti. 0 contributiune muzeologicei
am aratat principnle care m'au calauzit in organizarea acestui
muzeu si am dat un program pentru lucranle ce vor trebul
facute pentru ducerea la bun sfarsit a operei incepute. Am avut
satisfactrunea ca propunerile mele de reforme muzeologice sa
fie bine primite si in strainatate si ca muzee mars intre care
Muzeul de Istorie naturals din Berlin 1) s puns in aphcare
principiile stabihte de mine pentru modul de expunere a faunei
tarsi in diorame cu mediul for natural.
In aceasta lucrare nu am putut insa trata decat chestiunile
privitoare la modul de aranjament al colectiunilor publice.
1) Cf. Prof W. Kukenthal. Das Berliner Zoologtsche Museum. Vossische Zeitung.
August 1918.
oVizitarea muzeului nostru este fara, indoiala prea mica. Acl trebue numai decat
so reforms In loc de statistice detailate vom arata numai ca exemplu ca, Muzeul
ode Istone Naturals din Bucuresti are anual 300 000 vizitatori pe cand cel din Berlin
onumai 7o 000 , ceeace in raport cu populatia inseamna ca Muzeul dm Capitala Ro-
omaniei are de 24 on mai multi vizitatori ca cel din Capitala Germaniei . Fara in-
adoiala ca nu mteresul mai mare pentru stnntele naturale a publicului din Romania
oexplica aceasta mare diferenta.. S'au cautat tot felul de explicatu, insa cauza pnn-
ocipala o vede once cunoscator este mai cu seams modul de expunere al colec-
etulor. In planul ce l'am facut pentru orgamzarea colectulor publice vom expune
so parte din Forme in ass zise 'Grupe biologice* Fauna Germaruei, pentru care s'a
srezervat o sail specials, ar fi cel mai frumos daci am putea-o expune in sDiorame. *
In urma Directia acestui Muzeu mi-a cerut fotografu, proecte, planun, etc., dupa
choramele Muzeului din Bucuresti si m'a rugat sa be dau tot concursul pentru noul
aranj ament

www.digibuc.ro
177 ORGANIZAREA MUZEELOR ,N ROMANIA 33

Pentru a crew o traditiune si pentru a asigura o functionare


automatics a intregului mecanism al acestui aparat cultural,
chiar atunci cand conducerea va trece in mana altor persoane, era
nevoie de o descriere mai amanuntita a intregei organizari,
astfel cum a fost ea conceputa si cum s'a cristalizat in forme
impuse de necesitatile evolutiei pe care a percurs-o si de pro -
blemele stiintifice si culturale pe care a avut a le rezolvi. Dupa
multa chibzuinta am ajuns la convingerea ca forma cea mai
nimerita si mai corespunzatoare scopului este cea a unui
#Regulament pentru organizarea Muzeului de Istorie naturald,
care era necesara si pentru a crea o baza legala modului de
functionare a acestui Institut si indatoririlor intregului sau
personal.
Acest regulament care sper ea va fi decretat nu este
insa decat un tratat de muzeologie condensat si codificat st
principiile sale pot fi aplicate tot atat de bine cu oarecare
adaptari la once alte muzee si colectiuni publice. Tocmai
de aceea it voiu publics ca o anexa a acestei conferinte, in
speranta ca si in acest mod voiu putea contribui cu expe-
rientele mele indelungate la rezolvirea problemei generale a
muzeelor din Romania.

Domnilor Colegi,

Tinand aceasta conferinta in Academia Romans, intentiunea


mea nu a fost numai de a va pune in curent cu starea unei
interesante chestiuni, care priveste atat de aproape cultura na-
tionals. Am voit totodata sa va atrag atentiunea si asupra ro-
lului important ce-i revine acestei inalte institutiuni de cultura
in rezolvirea acestei mari probleme culturale a ;aril.
Astazi cand vieata Statului nostru s'a pus pe o baza atat
de larga, cand toate institutiunile ce-1 compun trebuie sa-si
prefaca programele de activitate spre a corespunde nouei for
meniri, e timpul ca si institutiunea noastra care, dela crearea ei
e simbolul unitatii cultura neamului romanesc s paseasca
cu energie si sa is initiativa indrumarii si rezolvirii marilor
probleme ce i le impun imprejurarile de astazi. Ea nu trebuie
12 A R. Memonile Seetsei Stunt:flee. Sena. III; Tom I.

www.digibuc.ro
34 DR GR ANTIPA 178

sa piarza din vedere ca tot ce s'a castigat prin indelungata


pregatire sufleteasca pe care a indrumat-o ea si prin sangele
care s'a varsat de atatia viteji fii ai vechiului Regat nu poate
fi consolidat decat prin cultura. Aceasta consolidare prin cul-
tura a unitAtii sufletesti a natiunii noastre, precum si inaltarea
ei la un nivel care s-i permita a produce pe teritoriul etnic al
poporului roman o civilizatie proprie si originala, este noua
menire a Academiei Romane, in vederea careia trebuie sa se
orgamzeze spre a-si putea indeplini mai departe rolul ei con-
ducator.

Bucurefti, 16 Februarie 1923.

www.digibuc.ro
ANEXA
PROIECT DE REGULAMENT AL MUZEULUI
NATIONAL DE ISTORIE NATURALA
DIN BUCURETI
CAP. I
SCOPUL MUZEULUI
Art. x. Muzeul national de Istorie naturals din Bucuresti este muzeul
central al tarn pentru toate ramurile stimtelor naturale si are de scop : de
a aduna, prepara, studia, clasifica, conserva si expune toate colectiunile nece-
sare pentru studu si cercetan stuntifice, pentru nevoile invatamantului de
toate gradele si categorule si pentru popularizarea acestor stance.
Pe langa studule generale stuntifice, acest muzeu mai are, ca scop spe-
cial, sa organizeze si s inlesneasca studiarea sistematica a nature taro si a
problemelor ce decurg din ea, precum si sa adune materialele necesare in
vederea acestor cercetart.
CAP. II
DESPRE COLECTIUNI
a) Scopul Si felul colectiunilor
Art. 2. Potrivit scopului general al Muzeului, el are a organiza urma-
toarele feluri de colectium:
a) Colectium generale stuntifice;
b) Colectium speciale privitoare la studiul si cercetarea naturti lath si
a poporului;
c) Colectmni necesare inlesnirii invatamantului superior, in toate ramu-
rile stuntelor naturale;
d) Colectium didactice, potrivite necesitatilor invatamantului secundar si
inferior, de toate categorule;

Ito

www.digibuc.ro
36 DR GR ANTIPA 18o

e) Colectiuni pubhce pentru popularizarea generala a tuturor ramurilor


snintelor naturale si aplicatiumlor lor.
Art. 3. Dupa natura lor,, colectimule Muzeului se impart in urmatoarele
sectiuni .
a) Zoo logie, anatomic si embriologie comparata , Zoogeografie, faunistica,
Biologie generala si Oecologie; Palaeozoologie; Zoologie aplicata;
b) Antropologie, anatomie umana normala si patologica, teratologie;
Etnografie generala; Preistone (intrucat e in legatura cu omul preistonc);
c) Botamca si palaeophytologie; Phytogeografie st floristica; Botanica
aplicata; Phytopathologie ;
d) Mineralogie, petrografie si podologie;
e) Geologic si geologic aplicata;
f) Oceanografie, potamologie st limnologie;
g) Aquarn, terarn, insectaru.

b) Organizarea colectiunilor
Art. 4. Colectiunile Muzeului sunt preparate, clasificate, conservate 9i
expuse astfel, ca s se pastreze incat mai buns stare si ca s poata servi cat
mai bine destmatiunn for In acest scop ele sunt impartite in doua sectiuni
separate. Colectzunzle pubhce si Colectzuntle de studn sz rercetdri ftunpfice.
Art. 5 Colecpuntle pubhce, avand de scop cultura generala, nevoile inva-
tamantului de toate gradele si categorule, popularizarea stuatelor si desvol-
tarea sentimentului mbint constiente de tara in toate patunle sociale, sunt
alcatuite si aranjate in mod cat mai sistematic spre a corespunde acestm scop.
Ele sunt conservate si expuse in vitnne speciale, intr'un mod cat mai instruc-
tiv si atractiv, spre a putea fi vizitate de toata lumea in anumite zile si ore
Ele trebuie O. mai puns in evidenta frumusetile st bogatule naturale ale tarn.
Art. 6. Colecpuntle de studit p cercetdrz stunpfice, avand de scop cult-
varea si progresul stuntei in general si studiul nature patnei in special, sunt
conservate, clasificate 91 inmagazinate in camere sau depozite separate, unde
pot fi studiate numai de specialistt cu invoirea speciala a Directiunu.

c) Inventariarea colectiunilor
Art 7. Atat colectimule publice cat si cele stnntifice vor fi catalogate
si inventariate, purtand fiecare preparat sau obiect de muzeu un numar de inre-
gistrare. Inventanenle vor ft tmute mime la curent, inregistrandu-se toate
acluzitiunile nom care ultra in colectium. In inventarele colectiunilor se va
prevedea pentru fiecare object. provementa sa, modul de achizitionare st
data
Art 8. Materialele de studn nu vor fi trecute in inventarele colectimulor
decat dupa ce vor fi studiate si determinate si dupa ce se vor alege din ele
numai acele anume obiecte care menta a ft preparate si a se incorpora colec-
tiunilor.

www.digibuc.ro
18i ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 37

Deasemenea nu se vor trece in inventariile colectiunilor nici acele obiecte


sau preparate care prin starea for nu merits a figura in colectiuni, ramanand
a servl numai ca material consumabil de laborator sau pentru reprepararea
altor obiecte. Toate acestea se vor trece numai in regzstrele provzzorzi ale depo-
zztelor de materiale.
Art. 9 Obiectele de o calitate inferioara 9i dubletele vor forma o Colec-
pune speczald de dublete, servind pentru schimbun sau pentru donatiuni la
alte muzee 91 institute 9tuntifice, 9coli, etc.
Art so. Desfiintarea obiectelor deteriorate din colectiuni sau trecerea
for la depozitul de dublete, precum ,Si scadere for din inventanile colecti-
unilor se va face numai dupa propunerea 9efultu sectiunu respective 91 numai
cu invoirea specials a directorului. In acest caz se va nota in registrul de
inventar la rubrica de observatium, semnandu-se de custodele respectiv 91
de director.

d) Modul de achtzztzune al colectzzlor


Art. Is. Colectiumle Muzeului se sporesc in urmatoarele moduri.
a) Prin excursiuni, expeditium 91 exploran sistematice organizate de per -
sonalul Muzeului;
b) Prin cumparare;
c) Prin donatiuni de tot felul;
d) Prin schimburi.
e) Donattuni
Art. 12. Directiunea Muzeului este obligata a tinesa un Registru special
de donapum, cu cotor, din care va elibera donatorului o chitanta pentru obiec-
tele &rune Muzeului. Directiunea Muzeului nu este totu9 obligata de a
pnml once donatiune 91 de a incorpora in colectu obiecte, pe care, in urma
studiului, le-ar gas' a nu merits a fi incorporate in ele.
Art. 53. Obiectele donate 91 gasite ca merits a fi expuse in sable publice
vor purta pe eticheta numele donatorului. Totu9, colectiumle publice fund
alcatuite in virtutea unui plan sistematic de instructie 91 popularizare, bazat
pe expunerea numai a tipurilor caracteristice, Directiunea Muzeului nu poate
fi obligata de a expune in intregime colectiuni ce -i s'ar darui 91 care nu ar
intra in cadrul planului umtar al colectumilor fiecarei sectiuni.
Art. 14. Directiunea Muzeului poate accepts 91 donatiuni in barn sau
alte valori, fie pentru achizitiuni de colectiuni 91 materiale, fie pentru orga-
man de expeditium, exploran, etc. In acest caz ea va prezinta 'Mg, atat
Ministerului Instnictiunii Publice cat 91 donatorului, acte justificative deta-
hate de modul de intrebuintare a acestor sume. Obiectele achizitionate sau
colectate se vor trece in inventar cu specificarea numelui donatorului.

www.digibuc.ro
38 DR GR. ANTIPA 18z

CAP. III.
DESPRE LABORATOARE, ATELIERE BSI BIBLIOTECA
Art. 15. Pentru studile qi cercetarile runtifice, precum i pentru pre-
pararea i clasificarea colectimulor, Muzeul are laboratornle qi ateherele
sale, special amenajate spre a puteh servi lucranlor ce se fac in Difentele
ramun ale tuntelor naturale, precum i o biblioteca pentru difentele spe-
cialitati.
Art. i6. Laboratoarele qi biblioteca Muzeului servesc in primul rand
lucrAnlor personalului qtiintific al acestui institut. Tottq, cu invoirea Direc-
tiunit, pot fi admise a lucrh in ele qi persoane statue, care au pregatirea tunti-
ficA necesara spre a puteh face cercetan speciale in diferitele domenu ale
stiintelor naturale, precum qi specialiqui can fac studn asupra colectuunlor
tiintifice ale Muzeului sau asupra nature tarn.
Art 17. In ateherele de preparatorie dermoplastica, osteologie, etc.
se vor preparh numai obiectele destmate colectiumlor Muzeului. Directiunea
Muzeului poate toteq ingadui preparatonlor ca, in orele libere, s faca qi
lucrari particulare, mai cu seams colectium didactice sau preparate care au
a servi la scopuri culturale
Art. i8. Toate aparatele, instrumentele si mobilierul din laboratoare 0
ateliere vor fi inventariate in registre speciale. Scaden din inventar a obiec-
telor uzate sau deteriorate se vor face in urma propunerii qefilor acelor labo-
ratoare sau ateliere si numai cu aprobarea directorului, notandu-se in inven-
tar la rubrica observatiunilor.
Art. 19. Cartile dm lmbhoteca vor fi inventariate intr'un registru special
qi vor fi catalogate dupa autori qi materii Ele servesc numai trebuintelor
Muzeului i a persoanelor admise a lucra in laboratoriele sale.
Art. 20. Pentru materialele consumabile din laboratoni qi ateliere se vor
tines Registre spec:ale de depozite, aratandu-se intrebumtarea lor.

CAP. IV
DESPRE PERSONAL
a) Dzrectorul
Art. 21. Conducerea ctiintificA, tehnicA qi administrativa a Muzeului
este incredintata directorului El este eful intregului personal ci are res-
punderea pentru starea qi bunul mers al intreget institutiuni.
Art. 22. Functiunea de director al Muzeului de 'stone naturals nu
poate fi incredintata decat la persoane care intrunesc urmatoarele conditiuni:
z) SA poseada titlul de doctor in ctiintele naturale, avand ca specialitate de
preferintA zoologia; 2) sa fi produs lucrari timtifice importante de spe-
cialitate, i 3) sa alba cunotinte aprofundate de muzeologie i metodele ei i
sa fi fAcut practicA in vre'un institut qtiintific similar din Tara sau stramatate.

www.digibuc.ro
183 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 39

Directorul, astfel ales, va fi numit cu tulul de provzzoriu. In timpul pri-


milor 5 am de functionare el va putea fi inlocuit, dace va da cloven ea nu are
aptuudinele necesare pentru a conduce un astfel de institut. Dupe 5 ani el
capata de drept titlul de defimtiv.
Numirea sa se face prin decret regal pe baza propunern Ministrului
Instructiunu Publice.
Art. 23. Directorul Muzeului de Istone Naturals este asimilat, in rang,
salanu, drepturi la gradate pentru vechime si drepturi de stabibtate, cu pro-
fesorn universitan.
Art. 24. Indatorkile directorului sunt:
a) El conduce si administreaza intreaga institutmne si este seful direct
al intregului personal;
b) Face planurile generale de organizarea tuturor felunlor de colectium
si hotaraste modunle de conservare, preparare si expunere a lor;
c) DA directive pentru activitatea sruntifica din laboratoare si coordi-
neaza si armonizeaza lucranle personalului stuntific. Deasemenea el sta-
bileste planunle generale de explorari stnntifice si organizeaza excursiumle
sau expeditiunile in acest scop;
d) Dirije si supraveghiaza lucrarile preparatorilor, desenatorilor, sefilor
de ateliere si a intregulut personal tehnic;
e) Conduce si controleaza expunerea si etichetarea cat mai instructive
a colectunulor publice, ingrijindu-se ca sa se alcatulasel note si schite expli-
cative, modele, reconstruct'', desenuri, picture murale calanze, etc , pentru
a inlesni cat mai mult popularizarea si a face astfel ca colecpunile expuse
sa produce maximul de efect cultural;
f) Supravegheaza conservarea in bung. stare a colectimulor si inventari-
area lor, precum s" se ingnjeste de determinarea si clasarea de dire specia-
listi a matenalului stuntific adunat in depozitele Muzeului;
g) Poate organize confennte publice, cursuri libere, prolectium cine-
matografice, etc , in sable Muzeului, atat in interesul populanzarn cat si al
stuntei.
Cand muloacele vor permite construirea in localul Muzeului a unei sali
speciale pentru confennte, directorul va organiza in fiecare an la o epoca
anumita un ciclu de confennte publice sau de cursun speciale cu demon-
stratium, la care va participa in mod obligatonu intregul personal stuntific
al Muzeului Directorul poate invite sa Tina confennte si pe alp. ()amen" de
stiinta din tad sau stramatate, exploraton stuntifici, etc , din toate ramunle
stilatelor naturale;
h) Redacteaza publicatimule stuntifice ale Muzeului, in care se vor con-
semna rezultatele stud" for si cercetanlor facute in laboratoarele acestui
Institut. In acest scop, cand fondvnle disponibile vor permite, se va publica
un buletm al Muzeului de Istone Naturals, Cataloagele rezonate ale colec-
tamilor s" o Arhiva speciala pentru studule si cercetanle asupra tarn si popo-
rului roman;

www.digibuc.ro
4 DR GR ANTIPA 184

z) Regulamenteaza raportunle Muzeului cu pubhcul, studentii Uni-


versitatii si a diferitelor scoale supenoare, scoh, etc , atat intrucat pnveste
vizitarea colectiumlor pubhce cat si privitor la conditiumle in care persoanele
straine pot fi admise a lucra in colectiunile de studii si cercetan si in labora-
to arele Muzeului;
1) Se ingnjeste de node achizinunt pentru imbogatirea si completarea
colectillor, in care scop face diatom, intretine relatium cu voiajorn si stati-
unile stuntifice si cu magazine de obiecte naturahste din lume st sta in lega-
turi de schimb cu muzeele din stramatate si cu alte asemenea institute;
k) Supraveghtsza intretinerea in bung stare a localului si regulata func-
tionare a tuturor instalatiumlor, precum si tmerea la curent a tuturor 'riven-
tanilor de mobilier, aparate, etc si a registrelor de materiale consumabile
din depozitelc Muzeulm;
1) Conduce admimstratia Muzeului si intretine in acest scop cores-
pondenta cu Mmisterul Instructiumi Pub lice, precum si cu alte autontati
sau institutiuni. Incasseaza fondunle prevazute pentru cheltuelile Muzeulut
si prezinta Ministerului acte justificative pentru intrebuintarea lor, conform
iegii contabilitatu Statului Alcatueste proiectele de buget anuale ale Muzeulut.
Art. 25. In lipsa Directorulut, afac( rile curente ale Muzeului se conduc
de subdirector, tar in lipsa until subdirector de ca'tre unul din custozi desemnat
de director de a indeplinl aceasta functiune.
Art. 26. Directorul Muzeulut este ajutat in indepluurea atributiunilor
sale de personalul stuntific si admuustrativ, care este pus sub ordinele sale
directs. In acest scop se va tine in cancelana Muzeului un Regtstru de ordine,
in care directorul va inscrie dispozitimule sale st de care personalul mat
va semna ca a luat cunostinta spre executare. Condica de ordure face parte
din arhiva cancelanei Muzeului.
Art. 27. Directorul Muzeului de Istone Naturals din Bucuresti este
consilierul permanent al Ministerului Instructiunu Publice in toate chest-
urine privitoare la organizarea si functionarea Muzeelor cu colectium de
'stone Naturals din tot cuprinsul Regatulut Romaniei.
El este deasemenea reprezentantul de drept al Muzeului fats de toate
autontatile care ar cere avizul sau in di fente chestaint stuntifice, economice
sau culturale

b) Personalul ottnitfic
Art. 28 In afar% de Director, personalul stuntific al Muzeului se mai
compune din:
a) Custozi (Conservators) sau $eft de secpunt si b) Asistenp.
Custodele cel mat vechiu, sau cel pe care-1 desemneaza directorul, inde-
plineste tot odata si functiunea de sub director.
Art. 29. Personalul stuntific al Muzeulut este asimilat in rang, salariul
drepturi la gradatie pentru veclume si drepturi de stabilitate cu personalul
stuntific al laboratoarelor umversitare, st anume: Custozu sau sefit de sequint
se asimileaza cu sefil de lucran tar asistentu cu asistentit universitari. Pentru

www.digibuc.ro
185 ORGANIZAREk MUZEELOR IN ROMANIA 41

mente deosebite castigate in acest Muzeu si publicatiurn stnntifice impor-


tante custozu, pot fi inantati dupa cel pupil I am de serviciu la rangul
si salami de profesori agregatt. Dreptunle la gradatii pentru vechime, casti-
gate prin serviciul in alte laboratoare sau in inva'tamant, conteaza.
Art. 3o. Custozii si asistentii trebuie sa poseda titlul academic cores-
punzator pentru specialltatea pentru care sunt numiti Se poate face excep tie
dela aceasta numal pentru umi specialist' recunoscuti, care au dat dovada
de activitate indelungata inteo specialitate sau care fac dela parte din per-
sonalul stiirrtific al Muzeului de cel putin 10 am.
Custozii sunt numiti prin decret regal, dupa recomandarea directorului,
iar asistentu prin deciziune munstenala.
Art. 31. In afar% de personalul stuntific bugetar, Muzeul mai poate
avea si custom sau asistenti onorifici sau voluntari, pentru anume sectium
speciale.
Art 32. Indaroririle custozilor sunt:
a) De a secunda pe director in conducerea, organizarea si administrarea
Muzeului si de a execute once fel de insarcinan ce li se da in aceasta privinta.
b) De a ingriji fiecare de buna stare si de imbegatirea colectiunelor ce
le sunt date in pastrarea for si de a le determine, prepare, conserve si clam-
fica conform p rescnptnlor stimtei. Ei vor face inventarele acestor colectium
s' le vor tine la curent, precum si vor face dupa directivele directorului
cataloagcle rezonate ale colectiunelor.
c) De a studia s" determine materialul stuntific recoltat de ei sau de
alte persoane in escursiuni, expeditium si exploratiuni, sau provenit din
cumparatun, donatium, schimburi etc. si de a-I prepare, encheta si conserva,
incorporandu-I in colectiumle Muzeului.
d) De a aranja, conform planului general hotarit de director, obiectele
si preparatele care compun colectmmle publice si de a le complete valoarea
for instructive prin etichete, note, schite, modele etc., cat mai explicate.
e) De a supraveghea si indruma prepararea obiectelor apartmand colectiu-
nelor din sectule ce le administreaza fiecare din el.
f) De a tine la curent inventarule intregel avert a Muzeului biblio-
tea, laboratoare, mobiher, vitnne, aparate, instrumentee, etc. sa registrele
de materiale consumabile din depozite.
g) De a supraveghea sable publice, controland : deschiderea si inchiderea
regulata a Muzeului, ordinea, cut-4mm localului, personalul de paza, etc.;
de a da explicatium la cerere scoalelor sau steamier care yin sa viziteze
Muzeul, precum si de a sta la dispozitiunea persoanelor care vor sa face studu
speciale in colectiunile stuntificc c" in laboratoarele Muzeului.
h) In lipsa unlit secretar special, de a face lucranle de cancelarie, cores-
pondenta si contabilitatea Muzeului precum si a tine arhiva.
z) Fiecare custode prezinta directorului la finea anului bugetar un raport
de desvoltarea colectiunelor date in pastrarea sa si de studnle stuntifice facute
in sectiunile ce le administreaza, spre a servl la alcatuirea raportului general
anual.

www.digibuc.ro
42 DR GR ANTIPA 186

Art. 33. Asutentu au indatonrea de a asista pe director si pe custozi in


lucranle lor stuntifice, tehmce si administrative. Ei vor lua parte la deter-
minarea, prepararea, conservarea si inventariarea colectiunelor, precum si la
lucrAnle necesare pentru expunerea si etichetarea lor. In lipsa de custozi
suficienti, directorul poate incredinta asistentilor si conducerea unor anume
sectium pentru care s'au specializat.

c) Despre preparatori .71 desenatori


Art. 34. Preparatorii si desenatorii au acelas salar ca si asistentii, cu dreptul
la gradatie pentru vechime. Totus, lor nu 11 se cere s alba un titlu academic,
a numai sa dea dovada a pose& cunostinte suficiente stuntifice in speciali-
tate pentru care lucreaza si a sunt maestri bum in arta si mesena pentru
care sunt angajati, precum si a pose& metodele de a colecta material qtfin-
Vic. Preparatorii pot fi angajati si cu contract din stramatate.
Art 35. Indatoririle preparatortior sunt:
a) De a face excursiuni pentru a aduna material de colectiuni precum
si de a intovarall si ajuta pe director si custozi in excursiunile lor de exploran
stuntifice.
b) De a prepara materialul adunat dupa indicatiumle ce li se dau de
catre personalul stiintific si de a face preparate instructive, modele etc., pentru
colectule publice.
c) De a revizul in permanents toate colectiunile din sahle publice si
din depozitele stuntifice spre a be intretme in buns stare, a despulbera dula-
purile, a le desinfecta si a repara once inceput de stricaciune a preparatelor
si obiectelor din colectiuni.
d) De a tine inventanile tuturor uneltelor si mobilierului din ateherele
lor si registre de materialul consumabil ce 11 se da in paza lor.
e) De a invata arta de a prepara, conserva si face colectiuni pe absolventii
scoalelor normale care vin s face practice in ateherele Muzeului
Art 36. Maestrii preparatori pot fi aptati in lucranle lor de ajutort de
preparatori, taxtdermt7ti etc.
Art. 37. Indatorirele desenatorilor sunt :
a) De a scree caligrafic etichetele si textele explicative pentru colectm-
rule publice.
b) De a face schite, desenuri, reconstructiuni etc pentru explicarea colec-
Inulor publice, precum si picture murale pentru diorame sau vederi din
nature, can completeaza valoarea instructive a colectiunilor expuse.
c) De a face desenurile necesare pentru studiile si publicatimule per-
sonalului stuntific.

d) Personalul tehnzc, admznzstratzv ft personalul de servzctu


Art. 38. Muzeul are un personal special: pentru admmistratiunea sa
Intermark pentru paza localului si a instalatiumlor salt de ape, lumina, caldurk
aquani, mobilier, vitrine, depozite de combustibil si de materiale etc.; pentru

www.digibuc.ro
187 ORGANIZAREA MUZEELOR IN ROMANIA 43

paza ordinei in slide publice cand Muzeul este deschis; pentru intretinerea
curatemei; pentru serviciul laboratoarelor s. a. m d.
Acestia punt: intendent, mecamc, lemnar, portar, paznici, laboranti si
servitori.
Art. 39. Numarul acestor functionari se va prevedea in bugetul anual
al Muzeului potrivit necesitatilor si desvoltarii pe care o va lua acest institut
si in raport cu fondurile bugetare de care se va dispune. Salarille for se vor
fixa dupa normele institutiunilor similare si a laboratornlor universitare.

V. DISPOZITIUNI FINALE
Art. 40. Directorul Muzeului este autorizat ca in limitele prescriptiumlor
acestui regulament general sa is disporttiuni si s faca regulamente speciale
privitoare:
a) La serviciul interior si indatoririle personalului.
b) La modul de vizitare al Muzeului de catre public, student', scoale,
strain', etc.
c) La modul de functionare si de administratie al diferitelor sectiuni.
d) La folosirea colectiunelor stimtifice, laboratoare, biblioteca, etc. si la
coditiunile de admisibilitate a persoanelor straine in ele.
e) La publicatiumle Muzeului, si
f) la stabilirea tututor modalitatilor pentru punerea in aplicare a pnn-
cipulor prevazute in prezentul regulament.
Art. 41. Toate autontatile si servicule Statului si in special organele
administrative, agncole, silvice, servicule pescariilor, etc , sunt indatorate a
da tot concursul for si a inlesni personalului Muzeului studule si explorarile
stuntifice in tot cuprinsul tarn precum si a semnala directiumi Muzeului
de ca to on s'ar descoperl in vreo localitate obiecte stuntifice interesante.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
*TIINTA FORTIFICATIEI
IN ROMANIA
DELA 18 6 6 PANA IN ZILELE NOASTRE
DE
GENERALUL SCARLAT PANAITESCU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

5 edznia dela 26 I anuarze 2-923

Domnule Presedinte,
Domnilor Colegi,
Credeam ca, data cu apusul carierei militare, voiu rope firul
obligatiumlor intelectuale si ma voiu reduce la modestele mele
ocupatmni stiintifice ; d-voastra ati decis altfel si m'am supus
hotarini d-voastre.
Comunicarea de fata este primul meu angajament, iar primul
meu cuvant, in aceasta sedinta plenara, vi-1 inchin tot d-voastre
drept recunostinta pentru indemnul intelectual ce gasesc in
mijlocul d-voastre si care imi este atat de scump.

Domnilor Colegi,
Inca dela inceputul anului 1920, am scris aceasta paging de
stiinta militara din vieata generatiunii noastre, si care este
subiectul comumcarii de azi. Intre altele, m'am servit de amin-
tirile scrise de catre doi scumpi colegi, dispgruti prea curand
din mijlocul nostru, indoit de scumpi mie, in calitate de colegi
militari si colegi de Academie : Const. Barozzi si Stefan C.
Hepites. As fi avut prin ei fericita ocaziune de a verifica si
complecta prin viu graiu timpurile ce evoc.
Fixand aceasta paging din vieata generatiunii noastre, imi
implinesc o datorie si dau prilej altor studiosi de a complecta

www.digibuc.ro
2 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 190

si redacts in expresiunea cea mai obiectiva adevarul asupra


momentului ce traim si care se indeparteaza de not cu pasi
grabiti, pentru a putea fi pus in cea mai prielnica perspective
istorica.

Domnilor Colegi,

In emiciclul Academiei orice lucrare intelectuala isi &este


locul. Reprezentantii stiintei militare, potrivit temperamentului
si aptitudinilor lor, au incunostiintat la vreme pe auditorii
acestui areopag asupra progresului savarsit si etapelor strabatute
de catre stiinta militara sub imboldul intelectualitatii romanesti.
Iata de ce nu ma sfiesc a aduce sub lumina d-voastre o parte
restransa din stiinta militara, si anume aceea care in acest
rasboiu a dat o putere de opunere serioasa luptatorilor nostri,
tintuind pe adversar Limp indelungat si tocindu-i puterea de
vointa precum si rezervele sale materiale.
Vorbind despre fortificatie, voiu arata evolutia ei in timpu-
rile recente, in ambianta armatei si a poporului nostru.
Fortificatia, dupa cum se stie, isi propune ca prim scop,
sa ne procure un punt de sprijm in toate operatule de rasboiu,
fie ele de atac sau de aparare, dar cu prefermta in cele de apa-
rare ; la care isi mai adauga si un al doilea scop : aceea de a
masca punctele slabe, de once nature ar fi ele.
Ca mijloc de lupta, fortificatia este tot atat de veche ca
si omul, caci luptele au existat intotdeauna. Istoricul fortifi-
catiei este interesant, caci urmele si ruinele fortificavilor ne
documenteaza ca si monedele si alte lucruri vechi asupra vietii
de atunci, 0 sistematizare a trecutului, oricat de depa'rtat ar
fi el, ne inlesneste mijloacele de cercetare si ne intareste lu-
mina sub care putem imprastia intunericul ce acopera epocile
studiate.
D-1 General Gr. Crainiceanu, in discursul sau de receptiune
la Academie, a prezentat o schitare a istoriei militare ; eu ma
voiu opri in special la istoricul fortificatiei, o oglindire unila-
terala, totus folositoare si ea pentru a proiecta lumina asupra
epocilor ce cercetarn.

www.digibuc.ro
191 STIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA 3

0 prima impartire a acestei istorii ar fi: studiul cetatilor


armelor albe; a doua : acea a cetatilor armelor de foc.
Primul studiu cupnnde perioada istorica pana la renastere, al
doilea acela dela renastere pana astazi.
In prima epoca se impune in mod special cunoasterea no-
tiun.ei cetate care intnipeaza toate principiile rasboiului epoch,
oglindind in ea totdeodata si intreaga putere industrials, socials
si militara. Aceasta epoca o vom subdiviza in: cetatea naturals,
cetatea de lemn, cetatea de piatra, de caramida si de pamant,
dupa materialele intrebuintate si care formeaza perioadele ca-
racteristice ale fortificatiei.
Epoca armelor de foc o impartim xn perioada armelor ne-
ghintuite, a armelor ghintuite, a substantelor explosive si tu-
nurilor de calibrthmare, precum si cea a tunurilor cu tragere repede
In aceasta a 2-a perioada s'au nascut : cetatea bastionata, po-
ligonala, cetatea cu forturi detasate, fronturile intarite, pana
la realizarea contemporana de frontiere intarite.
Istoria fortificatiei si impartirea ei merg paralel cu pro-
gresele technice si stiintifice, precum si cu indemnul social si
curentul politic ce an domnit in acele timpuri. Privind evo-
lutia rasboiului din punctul de vedere al miscani (un alt cri-
teria de nuantare al epocilor), am putea imparti epoca a doua
in perioada rasboiului de asediu, perioada rasboiului de miscare
si perioada de azi a rasboiului de pozitie. In acest mod stabilim
o legatura mult mai stransa cu curentul social si politic al tim-
pului si fixam sub aceasta prisms sprijinul pe care fortificatia
it da rasboiului.
Notiunea de fortificatie nu trebuie privita insa numai din
punctul de vedere restrans de cetate, sau al sinonimei sale
din rasboiul de miscare #campul de bataie*, ci si din acel al
organizani de aparare a Statului. Din aceasta dubla infati-
care numai capatam in.telesul complet asupra acestui mijloc
ajutator de lupta si prin el putem deduce numeroase cuno-
stinti asupra naturii rasboiului si indirect asupra vietu
societatii.
Nepierzand din vedere caracterul moral al stnn.tei
gasim si in fortificatie principii neschimbatoare, pe care pro-
gresul si timpul nu fac decat sa le intareasca.

www.digibuc.ro
4 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 192

Principiile fortificatiei nu sunt toate de aceeas varsta. Ca si


simturile, ele se diferentiaza si s'au ivit potrivit stArii de inain-
tare culturala, industrials si socials.
Prima notiune de fortificatie a fost aceea a vederii de de-
parte, pentru a da timp aparatorilor sA se ascundA. Aceasta
notiune, botezata principiu de comandament, a dat nastere
primei forme fortificative, 4rnovila)), azi inlocuitA in rasboiul
modern prin aviatie si aerostatie. Cu aceastA notiune s'a ajuns
la reliefe de fortificatie din ce in ce mai inalte, ca apoi s se
scoboare pans la profilul ingropat de astazi, care chiar in con-
ditiile actuale nu pierde nimic din calitatea de a vedea si de a
vedea. bine pe toatA lungimea campului de bAtaie, ce voim sa
interzicem adversarului.
Dupa notiunea de comandament, trecem la notiunea ob-
stacol, adica la tintuirea adversarului sub loviturile noastre.
Aceasta notiune se mentine si astazi intocmai cu aceeas inte-
legere dar cu ce variatiuni man in forme. Cu cats usurinta
savarsim obstacolul de astazi si cu 60. munca si timp se ridica
odinioara. Ce ar fi fAcut Vauban, primul dintre ingineri, cum
it numia. Voltaire, data ar fi dispus, in loc de Lopata si cAramida,
de sarma si tarusi.
SA trecem la alts notiune, la aceea a protectiei aparatorului.
Si cu aceasta notiune, evolutia a adus imbunatAtiri, modificand
apArarea totals de odinioarA pentru a o aduce in zilele noastre
la notiunea de masa..
Aceste trei notmni: comandament, obstacol, protectie, dau
si astazi toata frumusetea organizAni fortificatiei in profil, in
lupta frontala.
Aceste date au hotArit in mod radical asupra organizArii
cetAtii in epoca armelor albe. Ele domnesc si astazi in orga-
nizarea fortificatiei resfrangand prin formele primite legile
rAsboiului. CetAtile din epoca armelor albe ne-au mai lasat si
alte principii, cari reies din organizarea generala a ceatii, cum
de exemplu : lupta de sicane in fata punctelor slabe: vortile*,
lupta transformatA mai tarziu in lupta de pe glacisul cetatii,
apoi in zilele noastre lupta de investire; principii respectate si
astazi in intregime.
Un alt principiu, lupta de putere, adicA organizarea forti-

www.digibuc.ro
193 STIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA 5

ficatiei in adancime, ne conduce la notiunea de redus (reduit)


si de organizare a mai multor hnii de lupta precum si la intro-
ducerea feluritelor mijloace de armament, cu intentia de a
largi campul de lupta. Iata principii ce s'au pus si au ramas in
organizarea cetatilor. Ca sa complectam aceasta infatisare, mai
adaugim si inraurirea ei in organizarea de aparare a Statului,
in care, intocmai ca si in cetate, prima trebuinta ce se arata
este aceea de a vedea la temp cele ce se petrec la granitele Sta-
tului. Aceasta nevoie a fost mult mai simtita in timpurile vechi
din cauza llpsei mijloacelor repezi de comurticatie. Aceasta ne-
voie s'a tradus prin crearea de fruntarii artificiale, acolo unde
lipseau obstacolele naturale, indrumand astfel navalirea numai
in regiunile supraveghiate. In vechime s'a resimpt mai pronuntat
decat astazi, inertia de miscare a masselor prin disproportia
simtitoare de iuteala intre mersul multimii fata de acea a
individului. Astfel s'au inlaturat surpriza si in navalirile state-
lor ca si in atacul cetatilor.
Dela notiunea de supraveghere, trecem -apoi la notiunea de
intarziere si chiar de incatusare a vomtei adversarului, pre-
sarandu-i in cale obstacole pe can sa nu le poata incunjura,
ci sa fie nevoit sa le sfarame. Tata cum se traduce nevoia forti-
ficarii si in cadrul mai vast al organizani defensive a Statelor,
urmand aceleasi principii, ca si pentru cetate.
Daca aceste principii s'au impus cu atata lumina si putere
in epoca armelor albe, introducerea si perfectionarea arma-
mentului de foc a introdus o noun notiune, aceea a flancamentu-
lui, a luptei indirecte, notiune care s'a rasfrant cu o putere ui-
mitoare pans in epoca noastra, dand toata maretia si splendoarea
luptei actuale.
Aceasta notiune, simbol al solidaritatii militare si al diferen-
tierii luptatorilor, modifica organizarea cetatii armelor albe in
traseu, perfectionand-o necontenit cu progresul armamen-
tului.
Flancamentul da acum luptei, mai cu seama in ultima sa
faza #asaltul, intreaga cerbicie si intrebuintare de rezistenta a
mijloacelor de lupta. Deaceea astazi luptatorii sunt siliti inainte
de a se decide la asaltarea pozitiunii vrajmase s sdrobeasca
mai intaiu toate mijloacele de lupta indirecte, ascunse, flancale.
13 A. R. - Menornle Smiles Stunpfice. Sena III. Tom I.

www.digibuc.ro
6 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 194

Intreaga perfectionare a armamentului de foc consta in a


inlesni dela distanta distrugerea acestor cuiburi de rezistenta,
deoarece lupta de asediu e lunga, obositoare, decimatoare de
vieti si rezultat indoelnic.
Flancamentul a dat nastere cetatii bastionate, prin care
Vauban a scos la iveala tot ceeace putea ajuta lupta flancala ;
apoi e de mentionat #cetatea poligonalb, dupa care urmeaza
(ccetatea cu forturi detasate si intervale neorganizate, cetate
cu care isi incepe domnia Regele Carol, si pe care El o -

vede necontenit adaptandu-se la perfectionarile armamentului,


pans intra Intr'o noun faza catre ispravitul vietii Ilustrului
Cap de Stat, Int aiul nostru Rege.

FORTIFICATIA SUB REGELE CAROL


Aprecierea starii culturale a stimtei militare, de pe timpul
domniei Regelui Carol nu este lucru usor, cand aceasta che-
stiune se pune pentru prima oara, iar judecata trebuie sa o
facem asupra faptelor trarte chiar de noi insine si cari sunt asa
de strans impletite cu puterea de gandire si caracterul gene-
ratiunii Inca in vieata. Voiu pune toata obiectivitatea Intr'o
stiinta, ce nu e lesne de studiat in mod obiectiv, ca s inter-
pretez evolutia si folosul ce noi am tras din aceasta ramura de
pinta, potrivit imprejurarilor prin cari am trecut , si sa deduc
daca folosul capatat da un coeficient destul de Insemnat fata
de munca depusa, sau daca acest coeficient este neinsemnat,
asa cum se intampla in masmarii, in care nu numai mecanismul
adoptat, dar chiar felul energiei intrebuintate nu ne permite
sa depasim un fobs mai mare decat un anumit raport, propriu
atat felului ambiantei cat si modului cum se desfa'soara munca.
Masinile cu aburi nu trec peste un anumit coeficient de
folos, o fractiune indepartata de unitate fats de energia chel-
tuita, pe cand masinile sonice au un coeficient care se apropie
uimitor de unitate; si aceasta nu atat din cauza mecanismului
cat mai cu seama din cauza felului de energie intrebuintata.
Tot astfel si pe taramul intelectual, stiinta si mediul in care
traim potrivit imprejurarilor pot influents deopotriva valoarea
acestui foks.

www.digibuc.ro
195 $TIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA ... 7

Ne propunem a arata necesitatea fortificatiei sub domnia Rege-


lui Carol.
Unul din factorii cei mai potriviti de a pretui necesitatea
unei stiinte, este 4scoala. Printr'o fericitA irnprejurare putem
inchega stiinta fortificatiei din aceasta epoca in trei momente
caracterizate prin natura invatamantului predat.
Primul moment cuprinde inceputul domniei Printului Carol
si este reprezentat prin profesorul de fortificatie, mult regre-
tatul nostru de curand dispamt General Adjutant in retragere
Barozzi Constantin, al doilea moment din epoca de stralucire
a domniei Regelui Carol e reprezentat prin profesorul de forti-
ficatie d-1 General Crainiceanu Grigore, si al treilea moment cu-
prinde ispravitul domniei Regelui Carol si preludiul rasbo-
iului mondial, iar profesorul de fortificatie este autorul
acestor note.
Pentru caracterizarea cursului Barozzi ma servesc de spu-
sele ilustrului sail elev, mult regretatului tefan Hepites, rostite
in raspunsul sau la discursul de receptiune al d-lui General
Crainiceanu Grigore (1912).
6A-mi fie permis a-mi aduce aminte cu placere de scum
patruzeci de ani, cand invatam si eu cursul de fortificatie pe ban-
ale scoalei militare din Iasi si sa-mi fie permis sa pronunt
cu respect numele profesorului meu iubit, tanarul Maior,
astazi batranul dar plin de vieata General Adjutant Barozzi,
membrul nostru de onoare.
<i dinsul ca si d-ta, General Crainiceanu, mai tarziu, a
indrumat o serie de promotiuni in arta fortificatiumi. Imi
aduc asa de bine aminte, ca si and ar fi fost ieri, de timpul
and pe cohnele dela Frumoasa langa Iasi bateam tarusi si
intindearn sforile destinate a reprezinta banchetele, parapetele
sau santurile unei lucrari de fortificatie inchipuite, spre a ne
invata cu ajutorul profilelor de scanduri cum ea trebuieste
defilata adica aparata contra gloantelor sau ghmlelelor
inamice.
#Pe vremea aceea nu exists in toata Cara nici o lucrare de
fortificatie, unde am fi putut pricepe de visu despre ce era vorba.
<Cursul era elementar, totus notiumle ce capatasem ast-
fel mi-au servit, negresit, spune *tefan C. Hepites, atunci
Z3

www.digibuc.ro
8 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU i96

cand in, gloriosul nostru rasboiu construiam o mare reduta la


Rahova, dupa luarea er de catre trupele noastro.
Al doilea moment, care hotaraste starea noastre cultural/
in fortificatie, este caracterizat prin urmatoarele randuri, ce
am scrjs in lucrarea Generalul Grigore Crainiceanu. Activi-
tatea sa literary in stiinta fortificatiei> (1909).
D-1 General Gr. Crainiceanu, cu practica rasboiului din
1877-78 si cu studiile superioare ce a facut in stramatate si
dupa ce a profesat invatamantul fortificatiei timp de r7 ani
la toate scoalele noastre mihtare, isi incheie cariera profesorala
Impodobindu-se cu stralucirea gloriei de a fi recunoscut in
toate armatele europene ca maestru in materie de fortifica-
tiune si de a se fi distins ca unul dintre cei mai renumiti fruntasi
.
at gandirii militare>.
In fine, al treilea moment it caracterizez, prin urmatoarele
randuri, ce scot din notele male intocmite 'pentru alte scopuri:
dupa stralucita pleiada de profesori de fortificatie, cari au
prezidat la organizarea defensive a Tarii noastre, acest inva-
/Amara intra inteo perioada de umbra din cauza mijloacelor
puternice nascocite si intrebumtate in tehnica military. In
aceasta perioada de prefacere, statornicirea cursului de for-
tificatie pe principiile sale neschimbatoare precum si pe curen-
tele in curs a format intreg meritul acestei profesori in materie
de foritificatie>>.
Sa luminam aceste momente si printr'o alto, resfrangere :
<prin efectivul trupelor si numarul comandamentelor si ser-
viciilor din armata inchinate cu predilectie acestei stiinto.
In momentul Generalului Barozzi nu exists decat un singur
batalion de sapatori intrebuintat mai cu seam/ in constructia
de sosele si poduri, iar in ceeacepriveste comandamentul teh-
nic, ofrterri de Stat Major, topografi si tehnici, formau un sm-
gur grup. Desi cultura occidental/ patrunsese in Coman.da men-
tul nostru pe destule cai, totus nevoile intelectuale ale acestei
specialitap erau mai mult ghicite, deck s constitue un crez
puternic al nevoilor noastre militare.
In momentul d-lui General Crainiceanu si al stralucitilor sal
emuh, avem doua regimente de geniu cu diverse specialiati,
cu comandamente si servicii anume inchinate specialitatii de

www.digibuc.ro
197 STIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA 9

fortificatie. Acest moment a fost pornit imediat dupa rasboiul


nostru de independents si se sfarseste data cu ridicarea siste-
mului nostru defensiv: Cetatea Bucuresti si Regiunea F. N. G.
In fine, in cel de al treilea moment, gasim Statul-Major
pregatit pentru rasboiul de miscare, nesocotind si neluand in
seams de fel rasboiul de asediu si de pozitie.
In aceasta inlantuire a gandirii ajungem catre studiul miscarii
si al manevrei. Rasboiul mondial ne gaseste cu aceasta ju-
decata.
Dar in ajunul rasboiului mondial o schimbare se produce:
unitatile tehnice se inmultesc, se forrneaza chiar specialitati
noun, in rezumat o buns revenire tehnica, totus rasboiul nu
ne-a mai dat ragazul de a ne pune la punct in aceasta speciali-
zare si de a o trece in constiinta armatei.
Dar sa trecem, in fine, la un alt fel de maaura, da vieata in
ea insap, si s vedem cum s'a desvoltat aceasta stiinta.
Regele Carol, prin Inalta Sa participare la vieata, stiinta
si educatia armatei, ne ofera pilda cea mai reusita asupra mo-
dului cum se influenteaza mediul stiintific militar.
La inceputul augustei Sale dommi, cand a dat de o ostire
in formatie si cu tradstii militare amortite de veacuri, ne apare
ca un mare, metodic si rabdator educator si conducator mi-
litar. In capul ofiterilor din garnizoana resedintei sale obis-
mnte conduces in persoana sedintele de calarie si de calatorii
tactice, ass cum ni-1 descrie un bray ostas si distins scriitor
generalul Herkt. Noi nu am adancit Inca In deajuns aceste
calitati ale Marelui nostru Rege, deli ele se repeta sub o alts
forma in tot timpul domniei sale prin criticile dela manevrele
mari anuale, momentele noastre solemne de culminare anuala a
invatamantului militar. Cine adanceste criticele Sale, dob andeste
clar notiunea a pe masura ce Regele nostru iubit constata
ca conducerea superioara militara devenia mai apta, si critica
sa devema mai severs si mai profunda.
Apoi, in splendoarea unui apogeu din glorioasa Sa domnie,
in momentul cand ne-a cucerit Independenta si Regalitatea, it
vedem pe Rege, in persoana, oficiind ca Presedinte al Consi-
liului Superior al Apararii Tarii, in care is partea cea mai activa,
la constituirea sistemului defensiv al Romaniei, sistem care din

www.digibuc.ro
JO GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 198

punct de vedere moral a adus Tani toate serviciile ce i s'au


cerut de generatiunea care a conceput aceasta organizare.
Inteleptul nostru Rege isi Incheie rodnica sa domnie cu satis-
factia, ca a realizat in Tara o mentalitate superioara si ca a adus-o
la o maturitate sanatoasa din toate punctele de vedere, pentru
marele act ce am savarsit dntrunirea Intregului neam sub
acelas scut)) si astfel ne-a deschis larg si in cadrul cel mai de-
savarsit portile fencim poporului nostru.
Dar sa revenim la stiinta fortificatiei.
Regele Carol isi inaugureaza princiara Sa Domnie in epoca de
transrtie a fortificatiei. Cu inventnmea armelor ghintuite (1859)
se aduce in organizarea fortificatiunii o predominare Inca mai
pronuntata a flancarnentului. Acum se cere sa adapostim si in-
teriorul cetatii contra bombardamentului. Pentru a corespunde
acestor desiderate, centura cetatii isi rupe continuitatea si isi
gramadeste apararea fail nici un pericol, numai in centre izo-
late, cautand sa se indeparteze sr de oras si Intre ele, potrivit
perfectionarii armamentului. Aceasta este cetatea cu forturi
detasate care corespunde cu Inceputul domniei Regelui Carol.
Cu aceasta mentalitate facem rasboiul din 77-78 si Intreprin-
dem planul de organizare defensiv al Tani.
Rasboiul din 77-78, in ceeace ne prweste, este caracterizat
prin doua fapte principale: asediul Plevnei si investirea Vidi-
nului. In ambele operatmni am sustinut un rasboiu de asediu ;
desi pregatirea noastra de rasboiu nu tines aceasta forma,
totus am avut parte de succes, Jar gandirea ce am desfasurat
in aceste operatiuni ne-a distms si fats de aliatu nostri nisi si fats
de adversariinostn, turci. Acesta pentruca formele de fortificatie
ce am intrebuintat se caracterizeaza prin asezarea for pe teren si
ferirea for de focuri precum si prin economia de munca si
valoarea de obstacol ridicat, ceeace probeaza ca Comanda-
mentul nostru de atunci era la curent cu Intreg progresul epocei,
putand sa calauzeasca si s propage ostirii instructiunile noui.
Mai tarziu, cu ocazia executarii sistemului nostru defensiv,
infrigurati Inca de lectia trecutului apropiat (77-78) si dori-
tori de a ne usura de orice apasare in viitor, am hotarit orga-
nizarea defensive a Tara noastre, si cu aceasta ocazie am verifi-
cat cu multa satisfactiune, a solutiuniea propusa de gemeratiu-

www.digibuc.ro
199 STIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA Ix

nea dinaintea rasboiului de independents a fost asemanatoare


cu acea a specialistdor straini, consultati; iar mai tarziu stiinta
tehnica a impus organizarea sistemelor defensive ale tarilor
gasite in situatiuni asemanatoare cu noi, dupa principide hota-
rite pentru organizarea defensive a tarii noastre.
Dace in problema de ordin general gasim ca judecarea
noastra era destul de mature pentru a impune masuri sana-
toase, facem aceeas constatare si in partile mai marunte, in
care ne-a adus criza industrials, pornita din inventiunea sub-
stantelor explozive si prin perfectionarea armamentului. Aces-
te perfectiuni au schimbat problema minarii, adica a minarii
de aproape: mina, prin ruinarea dela distanta cu ajutorul pro-
iectilelor de calibru mare umplute cu substance explo-
zibile.
Aceste noutati, spre fericirea noastra, ne surprind in mo-
mentul executarii sistemului nostru defensiv de fortificatie. Ju-
decata noastra militara era bine pregatita si in lucranle tehnice
de amanunt, ca sa &eased la timp masunle bune. Expenentele
facute in 1885 la Cotroceni, pentru determinarea formei si
mecanismului de adoptat la cupole, au determinat intrebuinta-
rea materialului metalic pe langa cele din trecut : ca pamant, zi-
darie, lemn pentru organizarea cetatilor si au indreptat in-
treaga industrie militara, aducand astfel o importanta contri-
butie romaneasca si in aceasta chestiune.
Citand numai pe unul din infaptuitorii principali, pe d-1
general Gr. Crainiceanu, nu pot pierde prilejul de a aduce
pnnosul men de admiratie in aceasta ocazie intregei pleiade
de ofiteri, cari cu atata stimta, capacitate si indemn au facut
sa progreseze constituirea cetatu. Dar dace in infaptuirea ce-
tatilor colaborarea romaneasca are o parte atat de insemnata,
in organizarea ei generals aceasta colaborare depaseste cu mult
ideile dominatoare prin propunerea de a se scoate organele de
flancare din forturi si a le aseza in intervale, imprastiind orga-
nele defensive ale apararil, faramitand tmtele si mascandu-le
astfel in loc de a le pune sub o adapostire integrals in fort.
In aceasta solutionare a chestiunii de organizare, d-1 general
Crainiceanu a intervenit ca un premergator al gandini militare
si influenta sa depaseste granitele tarn.

www.digibuc.ro
12 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 240

Emu lii sai romani au ridicat sff intarit aceasta judecata prin
ideile profesate in calitate de comandanti sff profesori, intarind
opiniunea publics si instructia military si formand o serioasa
mentalitate sff maturitate de gandire la noi. Aceasta epoca se
caracterizeaza prin individualitati. Ea a lasat traditii si a impus
metode noui de lucru.
Daca trecem catre partea finals a dornniei Regelui Carol,
constatam ca aceastd epoca de strdlucire in toate, se intuneca
in ceeace priveste fortificatia. Ministrul de rasboiu care a des-
fiintat comandamentele sff regimentele de geniu slabeste pro-
fund puterea valoarei armei si inraurirea sa in armata. Incetul
cu incetul se pierde credinta in puterea tehnicei si a organiza-
rilor defensive, iarinstructia tehnica devine o fictiune. Marea
majoritate, aproape totalitatea ofiterilor, primesc o instructie
foarte sumara asupra rasboiului de asediu si de pozitie ; chiar
instructia trupelor tehnice se indrepteaza catre alte tinte. In
preajma rasboiului cel mare si in perioada de asteptare pentru
noi, nevoile rasboiului ne impun in.sa alte hotariri.
Intreaga ostire este chemata de a organiza linii de oprire
pe marginile tariff, dar pentru interiorul ei nimeni nu s'a gandit
la nevoia, compartimentarn teritoriului, ash cum se aratase in
toate studiile noastre ; nu se avea in vedere decat numai miscarea
inainte.
SA nu pierdem din vedere, cat este de greu, sA iesim dintr'un
laps, in momente grele. Deaceea timpul de pace trebuie sA
ne fie scoala cea mai burg in care ridicarea sufleteasca si adan-
cimea de cunostinti sa ne dea o bung indeletnicire, caci in
momentele grele sociale reflexele educative ne pot fi mult mai
de folos decat chiar judecata ascutita.
Tendintele de intunecare a gandirii si constiintei sunt tot
atat de periculoase in ostire ca si in stiinta. Ca sA ne indreptam
privirea numai la fortificatie, constatAm ca aceasta specialitate
chemata la o conlucrare importanta, pe care ne-a impus-o
rasboiul, nu ne-a adus tot folosul asteptat cu drept.
Acestea sunt rezervele sub care am avut curajul sA analizez
aceasta epoca, si tot cu aceleasi rezerve voiu incerch a desprinde
si cele petrecute in scurta epoca din timpul rasboiului mondial,
care ne-a deschis cu atata strasnicie portile nevoiei, ale preve-

www.digibuc.ro
201 STUMM FORTIFICATIEI IN ROMANIA 13

derii si ale muncii, sub domnia Maiestatii Sale Regelui


Ferdinand.

FORTIFICATIA SUB M. S. REGELE FERDINAND


Sub domnia M. S. Regelui organizarea fortificativa la not
s'a gasit la o raspantie foarte importanta si curioasa : impor-
tan* prin actul insasi al rasboiului, care nu cruta ci se impune
cu toate nevoile lui absolute pentru obtin.erea succesului; cu-
rioasa, fundca s'a savarsit la cartierul armatei noastre o triply
colaborare : romans, franceza si rusa. In nici un moment al
vietii noastre mill:tare nu ne-am resimtit de o conlucrare de
egalitate si de gandire mai rodnica ca in acest rasboiu. Pe langa
nenorocirile ce aduce rasbouil, ca intarzierea si impiedicarea
vietii economice, gasim si o parte buns de castig : moralitatea
si intrecerea ce s'au produs in am'andoua campurile adverse
prin fenomene de ordm social si intelectual de pret.
Starea noastra sufleteasca si monk din 1917 este pecetluita
de influenta acestei colaborari. Judecata oftterilor, ca si a con-
ducatorilor nostri, s'a resimtit de aceasta forma de gandire.
Simt o placuta datorie s arat rezultatele acestei conlucrari in
campul activitatii in care m'am concentrat in acest rasboiu,
prin rolul ce am indeplinit, la, Marele Nostru Cartier Ge-
neral.
Prima caracteristica a acestei noui directive e gandirea
colectiva care inlocueste judecata individuals din epoca trecuta.
Aceasta procedare a avut o influenta hotaritoare in ceeace pri-
veste propagarea cunostintelor de fortificatie ; si, scoala de for-
tificatie de la Husi a raspandit si popularizat stiinta in sensul
exemplului visat de Stefan Hepites, pe cand asista ca elev pe
colinele dela Iasi de langa manastirea Frumoasa la exercitiile de
fortificatie. coala dela Husi a ridicat o portiune de front de
mai bine de 600 metri pc o adancime de un kilometru. Toti
acei ce au urmarit in.vataman.tul fortificatiei in acest poligon
au capatat notiuni precise si convingen personale despre or-
ganizarea unui front stabilizat, puta.nd intelege si cerceta rostul
diferitelor organe de aparare fara nici o teams de vrajmas. De-
aceea invatamantul acestei scoli va ocupa in istoria fortificatiei

www.digibuc.ro
14 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 202

la not o important) asemanatoare cu, acea intronata in epoca


precedenta, a Generalului Crainiceanu.
Scoala dela Husi este pentru fortificatie momentul de ca.-
petenie din epoca domniei M. S. Regelui.
Pentru a caracteriza penumbra in care intrase stiinta fortifi-
catiei la inceputul marelui rasboiu, ma voiu servl de urma-
toarele date:
Un crampeiu din o corespondents (1914) Intre un ofiter
tehnic si un viitor Comandant de Armata :
Fiindca ai fast si d-ta de parerea Generalului X (alt viitor
Comandant de Armata), spun e-mi cum intelegi notiunea centrelor
de rezistenta ? (Eram dupa batalia dela Marna). Dupa mine,
spune viitorul Comandant de Armata, daca s'ar putea, as urma
cu un plug formele terenului in o lithe continua. Asa inteleg
eu intarirea actuala a campului de bataio.
Raspunsul ofiterului tehnic a fost : Centrele de rezistenta
au capatat in rasboiul mondial o mai mare importanta Inca
pnn caracterul de asediu ce a luat forma luptelor, and campul
strategic si tactic este Indestulat de trupei).
Apoi cu ocazia intarini Turtucaiei (1915), comisiunea in-
sarcinata cu conceptarea lucrarilor, in care Marele Stat-Major
era reprezentat prin una din cele mai autorizate voci, avea ve-
derile impartite si fa'ra unitate de doctrina : unn cereau intarirea
liniara in contrapanta ; altii, centre de rezistenta si intervale
organizate; altii cereau o vie apg.rare activa ; altii acopereau
marispatiuri prinfortificatie, chiar in afara de marginile admise,
pentru ca apararea de fapt sa devina absolut pasiva.
Apoi, in preajma rasboiului nostru in 1916, in Nordul Mol-
dovei intelegeam sa ridicam fortificatii usoare continue pe
toata linia dm dreptul fruntariei in interiorul tarii, pe simpla
banuiala ca ea ar putea constitui o linie principals de lupta.
In fine, in 1917, in tom' rasboiului pe frontul roman stabili-
zat se preconiza ridicarea de centre de rezistenta pasive, aco-
eprind spatiuri destul de Intinse si, lipsite de orice aparare
vitals.
Si, tot in 1917 catre ispravitul anului, cu prilejul clarificarii
notiumi de plan director in rasboiul de pozitie si care totus
n'a putut fi lamunta, caci luptele din vara anului 1917 au trecut

www.digibuc.ro
205 $TIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA '5

asupra noastra ea o furtuna de vara, fad. a ne da timpul tre-


buitor pentru a exprima solutiunea defmitiva.
In acest curent de felurite pareri, intreita conlucrare de
gandire tehnica dela Mare le Cartier ne-a condus care o unitate
de actiune si de conceptiune si ne-a pus pe cale de a gasi so-
lutiunile cele mai priincioase.
Tin Inca cu acest prilej sa fixez o atitudine din timpul ras-
boiului cand, datonta nu stm caror consideratiuni, urma s
se puns sub directiunea si ordinul sefilor stratni thfentele or-
gane din Comandamentul roman al Marelui Cartier. ySeful
roman al unui mare serviciu din Cartier, invitat s. face si el
acest act de condescendenta si de subordonare, a protestat ;
si a fost destul de fericit ca i s'a luat protestul in seams. Sefu
romani nu puteau fi despoiati de sentimentul raspundeni si al
initiativei, sentimente ce urmau a fi trecute capacitatilor strame,
dela care insa ei au primit bucuros conlucrarea fecunda de
gandire.
Dael trecem din domeniul moral si intelectual in acel al
faptelor, vom trage si de aci pretioase observatiuni pentru ca-
racterizarea stiintei de fortificatie sub domnia M. S. Regelui.
La declararea rasboiului mondial politica noastra de Stat
a impus intarirea si supravegherea fruntariei muntoase, mai
tar= si a fruntariei Dunarene. Intreaga ostire a fost chemata
sa iaparte la aceste lucrari de aparare ale Orli. Din scoala prac-
tice ce am facut cu aceasta ocazie, putem deduce doua marl
invataminte: Intaiul e ca nevoia si invatatura impun doua
chipuri deosebite de a lucre. Starea sufleteasca din timpul
invatatuni nu se potnveste cu aceea de care esti stapanit
and trebuie sa intreprinzi o lucrare impusa de nevoie. Tot
ceace am executat pe fruntarii s'a resimtit de descarcarea n er-
voasa de Stat, de nelinistea si nesiguranta in care se gasia
neamul, de Hum de aparare, ce ne dadeam prin aceasta organi-
zare defensive.
Al doilea invatamant este ca tehnica in armata se gasia in
acel moment sub inraunrea unui manual de lucran tehnice
invechite, aproape uitate. Pregatirea in rasboiu prin studiu este
o chestiune foarte grea, mai cu seams cand suntem lipsiti
de linistea necesara si de posibilitatea indreptani greselelor,

www.digibuc.ro
i6 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 204

N'am ramas deloc surprins, cand am auzit ca pe frontul


occidental in armata franceza se dadea o importanta egala ur-
marini inamicului si instructiei armatei. Trupele de paza
aveau grija inamicului, trupele in odihnA isi refaceau prin
instnictie o adevarata transformare corporala, sufleteasca si
intelectuala.
SA urmarim in fine, fortificatia in timpul rasboiului si sa ana-
lizam contributia ei.
In rasboiul de miscare din toamna anului 1916 lipsia in
Comandamentul nostru organul de conducere insarcinat cu or-
ganizarea defensive a teritoriului, in care timp Rusii delegasera
pe vestitul for fortificator Velicico cu organizarea defensive a
teritoriului, punandu-1 in capul unei adevarate armate cadre,
in spatele armatei de operatii pentru executarea lucrarilor
defensive dupe nevoile operatiunilor. Noi in acelas timp
improvizam numai echipe tehnice.
In armata ruseasca lucrarde tehnice se executau dupe pre-
vederile noului for regulament tehnic, dand insa lucrarilor o
inchipuire de lupta deplina. Din nenorocire toate aceste lu-
crari inutile au fost executate de poporul roman ridicat in
masse.
In anul 1917, cu asezarea frontului de lupta la Sud de Trotus,
incepe adevarata noastra activitate tehnica. Trupele tehnice sunt
reorganizate si inzestrate cu numeroase materiale si unelte pre-
cum si cu numeroase depozite la dispozitia celorlalte arme. Nu
pot trece cu vederea partea de conlucrare adusa cu aceasta
ocaziune de colegul nostru francez Generalul din geniu Louis
Ungerer, care cu mult interes si bunavointa a contribuit la des-
legarea rationale si folositoare a chestiunii, privitoare la in-
zestrarea unitatilor de lupta cu materiale tehnice.
La inceputul anului 1917, ne resimteam de stan.gacie si ne-
indemanare in intrebuintarea acestui material; in curand insa
am ajuns sa-1 cunoastem si sa-1 utilizam cu profit in organizarile
noastre defensive.
Citez cu un sentiment de evlavie numele colegilor nostri
din geniu din misiunea franceza, cari alaturi de bravul si n.e-
obositul for sef Generalul Louis Ungerer, ne-au dat cel mai
patriotic si mai luminat ajutor : savantul Colonel Dumon Geor-

www.digibuc.ro
205 STIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA 17

ges, fost profesor al scoalei din Fontainebleau, Locotenentul-


Colonel Delage si Colonel Levecque, unul dintre cei mai stra-
lucrti ofiteri tehnici actuali din geniul francez.
Din prima epoca a anului 1917 semnalez gestul nobil si
generos al Generalului rus Subotin, Inspectorul geniului de pe
frontul roman, un om intreg la minte, hotarit si. cinstit, aliat
leal si bray, decorat cu Sfantul Gheorghe si distins cu sabia de
onoare in calitate de Comandant de Infanterie pentru faptele
sale stralucite. Acest general, impreuna cu colegul sau roman
din Mare le Cartier, au cerut in primayara anului 1917 inapoierea
locuitorilor romans rechizitionati pentru lucrari de fortificatie
la vetrele lor, fiindca ei considerau pentru victoria rasboiului
munca campului mai de folos ca lucrArile de fortificatie, can
se gaseau inteun stadiu de desvoltare destula pentru a asigura
ocupantilor o superioritate de rezistenta manifests in contra
adversanlor.
Semnalez acest act de curaj civic si de inaltime sufleteasca,
ca numele lui Subotin sa fie pronuntat cu dragoste in neamul
nostru.
Organizarile de aparare intreprinse de noi, fie in colaborare
ruseasca, fie mai tarziu, toate, sub conducere exclusw ro-
maneasca, au fost numai inceputuri de lucrari ingradite cu o
mica portiune de obstacol pentru ca in lupta aparatorul s gA-
seasca in el un avans de stadiu si de organizare fall de adversar.
Aceste masuri ne-au inlesnit ca in tot timpul anului 1917 s
executam in timpul cel mai scurt si fara rechtzitiuni de locui-
tori lucrarile impuse de nevoile operatiunilor in spatele ar-
matei.
In ceeace priveste scoala de fortificatie dela Husi, ea
a functionat din Februarie si pans in Iuhe 1917 si si-a pro-
pus treptat, cu desvoltarea ei, urmatoarele scopuri:
SA redacteze manualul tehnic de fortificatie in doctrina ras-
boiului de pozitie ;
SA instrueasca oftterii, sa le mareascA indemanarea de con-
ducatori de lucrari tehmce si sa-i deprinda sa intrebuinteze
diversele materiale, puse la indemana.
SA instrueasca si sa obisnueasca pe ofiterii dela parcurile de
geniu cu pregatirea si fasonarea materialului tehnic;

www.digibuc.ro
i8 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU 206

SA instrueasca pe comandantii din geniu cu intocmirea pro-


iectelor de organizari tehnice ;
SA deprinda pe instructori cu pregatirea si 'intrebuintarea
materialelor de asalt si cu organizarea pozitiilor cucerite ;
SA vulgarizeze instructiuntle tehnice date ostirii ;
SA incunostiinteze pe comandantii superiori dela batalion la
divizie despre principiile de fortificatie profesate la scoala dela
Husi;
Sa obinueasca pe ofiterii din geniu cu trasarea lucrarilor si
altele.
In acest scop scoala a organizat un front de lupta stabilizat
pe o largime de 600 metri si un kilometru adancime, prevazut
cu organele tehnice din spatele frontului, insarcinate cu pre-
gatirea materialului.
Acest poligon demonstrativ, de care vorbia Stefan Hepites
si a carui existents i se pared atat de necesara pentru invatamant,
scoala dela Husi I-a infaptuit pentru prima oars, as putea
spune, in conditmni atat de apropiate de realitate. Munca scoalei
nu a fost zadarnica ; roadele sale cele mai stralucite le repre-
zinta sangeroasele lupte dela Marasesti.
Durata scoalei dela Husi a variat intre 3 si 7 ztle, durata pro-
portionala cu nevoile frontului.
Spre a incheia aceasta comunicare, voiu mai vorbi si despre
activitatea intelectuala desfasurata de acest centru de instruc-
tie militara, si anume cu aceasta ocaziune s'a publicat : un
manual asupra lucranlor de fortificatie ; apoi o carte interpre-
tative a acestui manual; o instructiune privitoare la partici-
parea ofiterilor si trupelor tehnice in asaltul pozrtiilor intarite ;
un memoriu asupra pozitiunilor intarite dela Marasti, de catre
germane si de catre noi, examinate imediat dupe cucerirea
for de catre armata a doua.
Desavarsirea si constituirea acestei piese demonstrative a
scoalei : poligonul, se datoreste Maiorului de geniu frarrcez
Levecque, azi Colonel, care s'a distins prm munca, initiative,
constiintiozitate si capacitate. Ii vom pastra o buns amintire
pentru frumoasele sale sentimente neprecupetite de datorie
Dace Maiorul Levecque a fost intelectualul cel mai in vaza
al centrului de instructie, Maiorul George Grigorie, azi Loco-

www.digibuc.ro
207 STIINTA FORTIFICATIEI IN ROMANIA 19

tenent colonel, a fost vulgarizatorul cel mai reusit al acestui


centru. Ofiter cult, cu educatie frumoasa militara, dotat cu o
memorie prodigioasa si cu darul de a vorbi, a reusit s intereseze
si s captiveze pe bravii nostri luptatori chemati la Husi pen-
tru a fi pusi la curent cu stiinta fortificatiei.
Capitanul Arbore Ion, azi Major, al doilea conferenpar ro-
man al scoalei dela Husi pe lan.ga solidele sale cunostinti teh-
nice si de rasboiu s'a distins cu deosebire prin trasarea lucra-
rilor pe teren.
l'unand in vaza pe colaboratorii cei mai apropiati ai scoalei
dela Husi, cari au comunicat invatamantul fortificatiei la
peste o mie de ofiteri si au determinat star] sufletesti incuraja-
toare si credinte puternice, nu trebuie sa uitam in schimb pe
ofiterul roman luptator care, reflectand admirabilele calitati ale
neamului a dat probe de superioritate sufleteasca, putere de
creatie si de statornicie, inscriind in istoria neamului <Victoria
dela Marasesti#.
In aceste sentimente incheiu comunicarea de fats con-
chizand ca grape stiintei de fortificatie si in acest mare rasboiu
s'au gasit mijloacele cele mai sigure si mai economice pentru
pastrarea vietii romanesti, pentru infr'ingerea vointei adversare
si impunerea vointei noastre.
Istoria a repetat si cu acest prilej legile echilibrului dintre
mijloacele de atac si de aparare. Si daca ispravitul rasboiului a
pus in lumina not progrese industriale, cum de ex.: gaze as-
fixiante, tancurile si lupta aeriana, fortificatia a ramas ingradita
in principiile ei, pastrand la indemana destui sorti de succes
si de energie pentru acel care stie sa o intrebuinteze bine.
Tata intelesul ce trebuie sa dam acestei stiinte si motivele
pentru care intelectualitatea militara trebuie sa vegheze ne-
contenit asupra perfectionarii si adaptarii ei la nevoile mili-
tare, pentru a infaptul o buns pavaza tarii si armatei, iar in
ceeace priveste mediul moral in care s'a desvoltat stiinta si
educatia militara din aceasta epoca, it caracterizam spunand
ca : Maiestatea Sa Regele Ferdinand, patruns de sentimentele
cele mai desavarsite de raspundere si de jertfa, a aratat Neamu-
lui nostru prin exemplul sau statornicia si indarjirea, cu care
trebuie sa ne aparam destinele neamului.

www.digibuc.ro
20 GENERALUL SCARLAT PANAITESCU zo8

In rAsboiul mondial, dupa declararea rasboiului tArii noastre,


cu inima voioasa si insufletit de cel mai frumos ideal al Nea-
mului, M. Sa Regele a pornit marele calvar de suferinte, iar
in 1918, in momentele cele mai critice din acest rasboiu, El
s'a pregatit pentru jertfa cea din urma, sacrificandu-se pentru
poporul si armata Sa, ramanand in mijlocul nostru hotarit
sa imparta intreaga noastra soarta.
Vieata 1-a rAsplatit insa cu succesul final si cu Coroana
Regatului RomAniei Mari.

Apri lie-Maiu, 19zo


Bucuresti-Chismau.

www.digibuc.ro
STUDIUL PETROGRAFIC BSI TEHNIC AL ROCEI
DE TRASS DELA BOC*A-ROMANA (SILVANIA)
CU 0 METODA PENTRU DETERMINAREA
CHIMICA A VALORII HIDRAULICE A TRASS ULU'
DE
DR D. IONESCU BUJOR
.Fedinta dela 4 Mazu 1923

INTRODUCERE
Pe valea Zalaului in fata garii Bocsa-romans de pe linia
Sarmasag-Zalau in Silvania, spre Nord-estul acestei gari si
pe un front de aproape doi kilometri lungime, se ridica dealul
Gloduri cu panta abrupta, acoperita de sfaramatunle aproape
albe ale tufului ce formeaza acest deal.
Diferenta de nivel dela baza dealului (cota 200 m.) pans
in varful rapei (cota( 248 m.) este aproximativ cincizeci metri,
pentru ca de aici in sus panta sa se ridice mai putin repede
pe o orizontala de aproximativ doi kilometri, catre varful Glo-
duri (cota 339 m.) cu Inca nouazeci metri.
Dealul Gloduri este strabatut clealungul de soseaua Bocsa-
romana-Mocirla, care este taiat in tuf. Pe alocuri tuful apare
si pe culmea dealului de sub stratul subtire de sol, sarac in
vegetatie, ce it acopere.
Jos la baza dealului in spre Nord-vest de sosea, catre varful
Piclau, rapa este verticals si aici apare tuful proaspat, ca un
zid de coloare cenusm-verzue, care se desface in blocuri corn-
pacte cu muchii ascutite.
Nu se poate cunoaste adancimea pans la care merge in jos
tuful ce constitue acest deal, si nici rocele pe care el se rea-
14 A .R Mentorttle Seepet Stuntifice Sena III, Toni I

www.digibuc.ro
2 DR D IONESCU BUJOR 210

zerna, deoarece de jur-imprejur totul este acoperit de sol


arabil. Numai la un kilometru distanta de capatul dealului
in spre Sud-est, pe drumul spre Balla dela Nord-estul caii
ferate, intalnim sub cota de 200 metri straturi de marne cu
cristale mari de gips, in cantitate destul de mare ca O. poata fi
exploatate si intrebuintate ca pietre de constructie in satele din jur.
Tuful este si el intrebuintat ca piatra de constructie, hind
destul de rezistent si dur pentru aceasta, dar se intrebuinteaza
mai ales sfaramat pentru pietruirea soselelor.
Prezenta straturilor de marne cu gips, sub cota 200 m.,
in preajma dealului format din tuf ne-ar arata, Ca varsta acestui
tuf ar apartine miocenului mediu, conform determinarii ce
d-1 Prof Dr. Iulius v. Szadeczky 1) a facut pentru tufurile
din regiunea Cluj-Cojocna-Visa, din Transilvania, si la baza
carora a aflat straturi de marne cu gips si sare.
Totus intre tuful care formeaza dealul Gloduri si intre tu-
furile din regiunea Cluj-Cojocna-Visa exists dela prima ve-
dere o deosebire fundamentals, deoarece dealul Gloduri se
prezinta ca un masiv de tuf, cu dimensiuni enorme fats de
tufurile din regiunea Cluj-Cojocna-Visa, in care regiune tu-
furile se prezinta ca straturi subtiri de cel mult cativa metri
si de obiceiu de cativa decimetri, alternand cu marne si calcare.
Pentru studiul tufului ce constitue dealul Gloduri am luat
probe medii din patru puncte diferite, can s ne arate cat
mai precis compozitia si proprietatile tehnice ale acestui ma-
terial.
Proba No. I a fost luata din rapa dela Nord-vestul soselei
Bocsa-romans-Mocirla, la cota zoo m., din tuful proaspat ce-
nusiu-verzui.
Proba No. II a fost luata din peretele rapei deasupra OH
ferate, la capatul Sud-est al dealului, dela cota 230-240 m.,
din tuful dela suprafata, care dupa aparenta suferise un in-
ceput de alterare, avand coloarea cenusiu-bruna in stare umeda.
Distanta intre punctele I si II de unde s'au luat cele doua
probe, pe orizontala este de aproximativ 1 si 1/2 kilometre.
1) Dr juhus v. Szadetzky Tuffstudien in Siebenburgen Mitteilungen aus der Mine -
ralogisch-Geologischen Sammlung des Siebenburgischen Nationalmuseums I. Tell,
II Bd , 1914, II. Tell, III. Bd , 5956 Nr 2 , III. Tell, IV. Bd , 1917, Nr i Kolozsvar

www.digibuc.ro
21i STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 3

Proba No. III a fost luata din varful dealului la suprafata,


din ruptura de pe marginea soselei, la cota 280-300 m., ara-
tand vizibil urmele de alterare prin coloarea cenusiu-deschtsa
aproape alba ce avea. Grosimea acestui strat este de circa
0,50 mf metru.
Proba No. IV a fost luata 'din fata Orli, la cota zoo m.,
in partea de Sud-est a soselei, din tuful ce para. proaspat,
ava'nd coloarea cenusiu-verzue.
Aceste probe au fost studiate din punct de vedere minera-
logic, chimic si tehnic, iar rezultatele obtinute, comparate cu
cele ale celorlalte tufuri cu proprietati analoage, formeaza lu-
crarea de fata.
Tuful dela Bocsa-romans fiind pulverizat si amestecat cu
var stins se intareste sub apa, deaceea pulberea acestui tuf
poarta numele de trass 1), numire ce va fi intrebuintata in lu-
crarea de fata pentru pulberea de tuf dela Bocsa-romans.

A. STUDIUL MINERALOGIC AL TUFULUI DELA


BOC,FA-ROMANA

a) Macroscopic. Tuful dela Bocsa-romans se prezinta ma-


croscopic astfel: este compact, cu un graunte foarte fin, de
coloare cenusiu-verzue, iar in partile dela suprafata este aproape
alb, cu foarte mici puncte negre.
In tuful cenusiu-verzui, proaspat, se pot deosebi lamele
foarte mici de mica alba.
Tuful cenusiu-verzui se desface in blocuri cu muchii ascu-
tite, cu spartura concoidala, se sparge greu si are o duritate
mijlocie (egala cu a calcarului compact).
Tuful alterat cenusiu-alb
, se sfarama usor in bucati Cu con-
ture neregulate si are duritatea slabs sgarundu-se cu unghia.
Pe sparturile tufului dela suprafata, sunt infiltratmni feru-
ginoase care il coloreaza in rosu-brun pe fetele de clivaj ale
rocei.
b) Microscopic. Tuful a fost studiat microscopic in sectiuni
subtiri, facute in fiecare proba de tuf.
1) Vorschnften zur Prufung von Trass Torundustne-Zettung, Nr to, 1922, p 90.

14.

www.digibuc.ro
4 DR D IONESCU BUJOR 212

Proba No. I a arAtat urmatoarea compozitie mineralogica.


Partea cea mai insemnata din rocA, 7/8-9/10 o formeaza o
massa cineritica,1 alcatuita din doua parti. 0 parte este formats
din cinerite prismatice sau putin curbe, sfaramaturi ale pe-
retilor alveolari. Aceste cinerite sunt incolore, libere de in-
cluziuni si foarte putin devitrificate, pastrandu-si isotropia.
A doua parte din massa cmentica inconjoara pe cea dint Aiu
si este formats din o cenusa mult mai fins, in mare parte
devitrificata si transformata prin acest proces inteun tesut de
ace scurte (filzartig),2 printre care a patruns substanta clontoasa
ce uneori o coloreaza in verde-deschis. Alte on aceasta masse
cineritica este incolora, de obiceiu insa este incarcata cu la-
mele de mica albs-sericit, si de o pulbere fins neagra care
poate fi argils sau limonit.
Cele doua parti ale massei cineritice par se fie in cantitAti egale.
Indicele de refractie al cineritei este mult mai mic cleat
al balsamului de Canada.
Mineralele cristalizate formeaza in sectiune 1,/ 10--1/8 din rocs
Mineralele de origins primary in rocs sunt: biotita galben-
bruna, hornblende, cuart, magnetite, zircon, rutil si apatite.
Mineralele de originA secundara sunt; sericita, clorita, ac-
tinot, clinozoisit, epidot si argill.
Biotita este in lamele galben-brune, polichroice, lungi de
cel mult o.oz mm. Lamelele de biotita uneori sunt alterate,
fiind transformate in biotita verde, sau in mica alba. Biotita
include cristale de magnetite.
Hornblenda este de coloare verde, de obiceiu este proas-
pAta, alteori este transformata in actinot, dar mai ales in do-
rita, clinozoisit si epidot. Uneori aceste minerale secundare
pastreaza conturele cristalelor de hornblende, alteori sunt
raspandite in masa cineritica
Hornblenda si biotita sunt in parti aproape egale si for-
meaza impreuna cu mica-alba sericita, partea principals
din elementul cristalizat in rocA.
1) Dr Ernst Wemschenk Grundzuge der Gesteinskunde. Freiburg im Breisgau
1906, II Tel p. 192.
2) H Rosenbusch: Mikroskopische Physiographie, II Bd , II Halfte Stuttgart
1908 p. 85o,

www.digibuc.ro
213 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 5

Se mai observe si cateva cristale de hornblende bruna-gal-


bena, cu dispersiune puternica.
Cuartul este in cristale limpezi, incolore, cu conture nere-
gulate, alteori are conture idiomorfe fate de massa cineritica Cri-
stalele de cuart sunt mari de cel mult 0,01 mm. si sunt lipsite
de incluziuni licide.
Magnetita este in cristale mici, de obiceiu cu conture ne-
regulate, alte on cu conture rectangulare si se afla inclusa
in masa cineritica in biotita, in hornblende si in clorita. Crista-
lele de magnetita au cel mult 0,01 mm. in diametru, dar de
obiceiu sunt sub 0,00I mm. Uneori magnetita este alterata
si transformata in hematite galben-bruna.
Zirconul, rutilul si apatita sunt foarte rani si sunt incluse
de obiceiu in massa cineritica.
Mica albs-sericita se gaseste in lamele numeroase, lungi
uneori de 0,04 mm., dar de obiceiu foarte mici. Birefringenta
acestei mice este de cel mutt 0,020 si are un indice de refractie
mai mic decat actinotul.
Clorita este colorata in verde-deschis, formand uneori agre-
gate lamelare, alteori este rasp andita in massa cineritica impreunA
cu cristalele de clinozoisit si epidot cu care este asociata.
Clinozoisitul este aproape incolor, insa este turbure; crista-
lele sale au birefringenta foarte scazuta si sunt foarte mici,
de obiceiu sub 0,01 mm.
Epidotul este in cristale mici printre cristalele de clino-
zoisit si se deosebeste de acesta prin coloarea sa verde si prin
birefringenta ridicata.
Proba No II a aratat urmatoarea compozitie mineralogica.
Massa cineritica este identica aceleia din proba No. I,
numai ca aici se observe o sistozitate pronuntata, cineritele
prismatice formand siruri paralele. Massa cineritica formeaza
7/8-9/10 din rocA.
Mineralele cristalizate, in ordinea frecventei in roca, sunt:
clorita, cuart, biotita, mica albs-sericit, si cantitati foarte mici
de hornblende, clinozoisit, magnetita si zircon. Mineralele cri-
stalizate formeaza 1/8--1/10 din sectiunea rocei.
Toate mineralele cristalizate au directia de alungire in sensul
sistozitatei rocei.

www.digibuc.ro
6 DR. D. IONESCU BUJOR 214

Biotita este decolorata, sau colorata in verde-brun, iar din


hornblende abia se mai gasesc cateva cristale nealterate si ne-
transformate in clorita.
Proba No. III a arAtat urmatoarea compozitie minera-
logica :
Massa cineritica formeaza 6/7 9/10 din roca si este alcatuita
din cele doul parti ca si proba No. I. Intre cineritele prisma-
tice sunt si numeroase cinerite curbe (care) care arata ori-
gina alveolars a acestei masse.
Mineralele cristalizate formeaza 1/8Vio din roca si in or-
dinea frecventei sunt urmatoarele: clorita, cuart, feldspat pla-
gioclas, biotita, hornblende verde, sericita, magnetite, epidot,
rutil si zircon.
Feldspatul este un oligoclas avand in sectiunea oro un-
ghiul de extinctie np:ocii = + 90. Indicele de refractie Ng
feldspat \ N balsam de Canada ; iar Np feldspat -. N bal-
sam de Canada. Feldspatul este in cristale limpezi proa-
spete, ca si cele de cuart, si are maclare polisintetica putin
frecventa.
Cristalele de feldspat sunt mari de cal mult a,oi mm.
Proba No. IV este identica probei No. I in ce priveste coin-
pozitia mineralogica, numai ca in aceasta proba aflam cateva
cristale de oligoclas proaspat, identic oligoclasului din proba
No. III.
c) Concluziuni. i. Studiul sectiunilor microscopice ne arata,
ca tuful dela Bocsa-romans are o compozitie nuneralogicA
aproape uniforms.
2. Deosebirea de structure a celor doua parti cari formeazA
massa cineritica a adzes dupe sine o schimbare in compozitia
for chimica. Astfel cineritele mai marl., care si-au pastrat for-
mele for de sfaramaturi alveolare, nu s'au devitrificat, asa ca
in ele se afla Inca silice hidratata coloidala ; pe cand in massa
cineritica cu graunte fin, devitrificarea s'a facut mai intens
si in felul acesta s'a pierdut o buns parte din silicea hidra-
tata coloidala ce cuprindea, recristalizand cuartul si substanta
micacee cu tesut fibros, (filzartig). Cu cat roca a fost mai al-
terata, cu atat devitrificarea s'a urmat mai intens, ash cum ne
arata probele No. II si III de trass.

www.digibuc.ro
215 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 7

B. STUDIUL CHIMIC AL TRASSULUI DELA BOCVA-


ROMANA
I. MERSUL LUCRARILOR
Pentru analiza chimica a trassului am utilizat 'metodele obis-
nuite in analiza silicatilor, dezagregand trassul cu carbonat
de sodiu. Pentru analiza alcaliilor am utilizat dezagregarea cu
acid fluorhidric i separarea alcaliilor cu clorura de platin.
Apa de constitutie din trass am determinat-o prin calcmarea
pulberii, care in prealabil a fost uscata pans la greutate con-
stants la 105 in etuva. Tot din aceasta pulbere uscata au fost
executate toate analizele trassului.
Determinarea pe cale chirnica a valorii hidraulice a trassu-
rilor nefiind Inca rezolvata, se rezuma astazi in determinarea
apei de hidratare din trass, desi Prof. Tannhauser 1) a aratat,
a nu este vreo legatura intre apa de hidratare i intre hidrau-
licitatea trassului.
Pentru aceasta determinare am facut in prealabil analizele
chimice ale rezidiilor obtinute, prin tratarea pulberii de trass
cu diferite solutiuni acide sau basice, pentru ca in urma sa
ma opresc asupra acelor aici aratate.
In special dezagregarea trassului cu acid clorhidric si de-
terminarea partii solubile in acest acid este iluzorie si nu ne
da vreun indiciu asupra hidraulicitatii trassului. Lucrul acesta
era de asteptat deoarece trassul arata proprietatea sa hidrau-
ha numai in amestec cu solutii basice, in speta cu hidratul
de calciu.
Avand in vedere, pe deoparte a hidraulicitatea cimentului
este legata de transformarea prin calcinare a silicei insolubile
in silice coloidala solubila, pentru ca sub actiunea solutiei de
hidrat de calciu sa faca priza , iar pe de alts parte Ca solutia
de hidrat de calciu este aceea care provoaca hidraulicitatea
trassului necalcinat, urmeaza ca in trass in timpul prize]. este
utilizata numai acea cantitate de silice care este solubila si
in acela limp libera, ca sa se poata uni cu hidratul de calciu.
Pentru acest motiv am cautat sa determin cantitatea de silice
1) Prof Tannhauser Bautechnische Gesteinsuntersuchungen I Heft II. Jahrg
1911

www.digibuc.ro
DR D IONESCU BUJOR 216

solubila libera din trass, separand-o cat mai bine posibil de


celelalte componente ale trassului.
In ce priveste Gxidul de aluminiu, acesta are un rol insemnat
in priza cimentului, deoarece el se formeaza pe loc din des-
compunerea silicatului aluminos de calciu, sau a aluminatilor
de calciu in contact cu apa.
In trass insa oxidul de aluminiu nu are nici un rol in timpul
prizei. deoarece el se afla on in stare de compusi stabili in
contact cu apa, si care nu fac priza cu hidratul de calciu, ca
feldspati, argila, clorite, etc. ; on daca s'ar fi format oxid de
aluminiu liber la origina rocei, acest oxid de aluminiu a avut
destul timp sa formeze bauxit, corp care nu face priza in ame-
stec cu hidratul de calciu.
Chiar daca la origina rocei s'ar fi format silico-aluminati
sau aluminati de felul celor aflati in ciment, acestia au avut
timp suficient s se descompuna si sa libereze oxidul de alu-
miniu pentru ca sa formeze bauxit sau alti compusi nehidraulici.
Metodele utilizate pans acurn pentru determinarea silicei
solubile, atat metoda cu 5% carbonat de sodiu a lui Lunge
si Millberg 1), cat si solutia cu io% carbonat de sodiu plus
% hidrat de sodiu 2) nu au corespuns scopialui aratat mai sus.
Din sirul de cercetari ce am executat in aceasta directie
am ajuns s constat, in ce priveste trassul de fats, ca solutia
cu 1% hidrat de sodiu, in condithle expuse in aceasta lucrare
la separarea silicei coloidale, disolva toata silicea coloidala hbera,
cu o mica parte din celelalte componente ale trassului si ne in-
lesneste determinarea valorii hidraulice a trassului.
Solutiile mai concentrate decat i % hidrat de sodiu disolva
in afara de silicea coloidala si o cantitate mai mare din cele-
lalte componente, ajutand s determinam compozitia chimica
a unora din aceste componente.
Dorinta mea este ca aceste metode de lucru sa fie incercate
asupra tuturor trassurilor existente, spre a se vedea daca pot
fi generalizate, mie lipsindu-mi probele necesare din mate-
riale asa de diverse si de greu de adunat.
1) Tredawell Kurzes Lehrbuch der analytischen Chemie II Bd S 389
2) Lunge - Bed : Chemisch, techmsche Untersuchungsmethoden II. Bd 1910.
I. Heft p. 41.

www.digibuc.ro
217 STUDIUL PETROGRAFIC Si TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 9

In executarea analizelor probelor de trass si a rezidiilor ob-


tinute dela tratarea cu solutii de hidrat de sodiu a trassului,
am avut colaborarea pretioasa a d-rei Maria Andree.yeseu, asi-
stenta in sectiunea materialelor de constructie, din laboratorul
central de cercetari si studii al Universitatii Bucuresti, care a bine-
voit sa controleze fiecare din analisele mele, intotdeauna de mai
multe ori, asigurand astfel preciziunea rezultatelor aici aratate.
II COMPOZITIA CHIMICA A TRASSULUI DELA BOC?A- ROMANA
Analizele chimice ale celor patru probe de trass au dat ur-
matoarele rezultate.
Pierderile prin calcinare ale probelor de trass neuscat, asa
cum au fost luate din stanca, au avut valorile urmatoare:
Probe le de trass I I II III I IV

Pierdere prin calc. 13.35% 17.39% r4.92% 12.89%


(H20 hygr.+H20
de const.)

Pulberile din cele patru probe de trass, dupa ce au fost


uscate la 105 la greutate constants, hind analizate au aratat
urmatoarele compozitii chimice:
Prob de trass I I I II I III I IV

H2O de const. 8.32 7 93 7.6o 9 16


SIO2 69 88 69.89 70 18 68 or
A1203 12.48 13 85 15 89 13 20
Fe2O3 2.17 2 57 I 13 1 87
CaO 3 25 3 22 2 65 2 37
MgO o 87 o 35 o 29 1 19
K20 2.11 1 73 1 75 3 35
Na20 1 22 0 89 1.14 o 89
SO3 hpsa lipsa hpsa lips'a
Cl hpsa lipsa lipsa lipsa
Total I zoo 3o I 100.43 I zoo 63 I 100 04.

www.digibuc.ro
10 DR. D IONESCU BUJOR 218

Bioxid de carbon i orice substante organice, care s'ar pierde


prin calcinare lipsesc cu totul. ...

Calculand rezultatele analizelor de mai sus exact la zoo,


avem urmatoarele compozitiani chimice :
ProLele de trass I II I III I IV

H2O de const. 8 3o 7 90 7 55 9 16
Si02 69 67 69 59 69 74 67 98
A1203 12 44 13 79 15 79 13.19
Fe203 2 i6 2 56 I 12 187
CaO 3 24 3 20 I 2 64 2 37
MgO o 87 o 35 o 29 1 19
K20 2 I0 172 1 74 3 35
Na20 z 22 0 89 I 13 0 89
Total ioo.00 lop oo Ioo oo
I m 0 I I

Calculate molecular cele patru probe de trass ne arata ur-


matoarele compozitii chimice :
No probe] I II I III IV

Mol. H2O con 24 64 23 85 22 96 26 83


Si02 61 65 6z 61 63 22 59 34
A1203 6 51 7 33 8 46 6 8o
Fe203 o 72 o 87 o 38 o 62
CaO 3 09 3 IO 2 58 2 23
MgO I 15 0 47 0 39 1 55
K2O 1 19 0 99 1 oI 1 87
Na2O I 05 0 78 I oo 0 76
Mol. Total ioo 00 100 oo
I
Ioo 00 100.00

Rezultatele analizelor chimice au fost calculate apoi fara


apa, pentru aflarea formulei din clasificatia lui Osann 1), atat
1) A Osann Versuch emer chemischen Classification der Eruptiviesteme Tscher-
macks Mineralogische and Petrographische Mitteilungen Bd XIX, 1900

www.digibuc.ro
219 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS II

in greutate, cat si molecular i au aratat urmatoarele compo-


zitii chimice, in care Fe203 a fost apoi calculat ca FeO:
No prob I II III ,-- IV

farfi spa In greut I molecul in greut I molecul In greut molecul in greutlmolecul

5102 75 97 81 03 75 56 81 28 75.44 81.67 74 83 8o 42


A1202 13 57 8 55 14 97 9 52 17 08 10 92 '14 52 9 22
Fe203 2 36 2.78 1.2I 2.06
FeO
3 53
1 90 2 26 0.99 - 1.67
CaO 4 06 3 47 4.03 2 86 3 34 2 61 3 03
MgO o 59 1 52 o 38 o 61 o 31 o 5o 1 31 2 10
K20 2 29 I 56 1.87 I 29 x.88 I 30 3 69 2 54
Na20 1 33 1 38 o 97 1 oI z 22 0 98 102
I 28
-
Total ioo 00 I Ioo 00 I Ioo 00 I I00.00 I 100.00 I00.00 I I00.00 1 ioo 00

Formulele chimice pentru reprezentarea grafica dupa A.


Osann, pentru fiecare din probele de trass sunt urmatoarele:
Factoriz Is AICIF I a l c I f In
I 81.03 2 94 5 61 1 go 5.6 1o.8 36 4 69

II 81 z8 230 7 22 2 26 39 12 3 38 4 39

III 81 67 2 58 8 34 o 99 43 14 o 17 4 96

IV 8o 4.2 3.56 5 66 1 67 65 xo 4 31 2 87

Trebuie observat ca factorul C cuprinde in el in afara de


samburele A1203.CaO si c ate o cantitate de A1203 liber Si
anume: in proba II 2,58 A1203 liber; in proba III 4,5o A1203
liber si in proba IV 0,53 A1203 liber.
Oxidul de aluminiu liber este in cantitate cu atat mai mare,
cu cat roca a suferit o alterare mai intens5, pierzand alcalii

www.digibuc.ro
12 DR D IONESCU BUJOR 220

si oxid de fier, prin disolvarea acestora in apa incarcata cu


bioxid de carbon ce a ca.zut pe suprafata rocei.
Factorii formulelor Osann, corespunzatoare celor patru
probe de trass arata si in proiectia triunghiulara (pag. 36) puncte
foarte apropiate intre ele, in afara de proba No. III, care este
putin mai departata de celelalte, data fund starea ei de alterare.
Rezultatele analizelor chimice ale trassului confirms unifor-
mitatea compozipei tufului ce formeaza dealul Gloduri, ceeace
si studiul mineralogic a aratat.
Comparand factorii formulelor Osann ale acestor probe de
trass, cu factorii formulelor tipurilor de roce efusive date de
Osann 1) constatam, ca factorul s randueste acest trass intre
Quarz-porphyre si Liparite, pe cand factorii a, c si f nu se
potrivesc nici uneia din rocele de mai sus.
Lipsa clorului si a acidului sulfuric din trassul dela Bocsa-
romana arata, ca acest trass nu cuprinde in el minerale din
grupa Sodalith.
Mineralelor din grupa Sodalith le atribue Prof. Tannhauser 2)
provocarea hidraulicitatii trassului, prin inlocuirea alcalillor din
ele cu calciu.
Hidraulicitatea trassului dela Bocsa-romans arata, a pa-
terea Prof. Tannhauser, in acest caz, nu se adevereste.
III SEPARAREA SILICEI COLOIDALE DIN TRASS SI DETERMINAREA
CHIMICA A VALORII HIDRAULICE A TRASSULUI
Probe le de trass din care am separat silicea coloidala sunt
No. I, II, III si IV si au fost supuse actiunii solutiei cu i %
hidrat de sodiu in felul urmator :
Cate un gram din pulberile de trass, uscate prealabil la
105, a fost tratat cu cate zoo c. cm. de solutie 1% hidrat de
sodiu la fierbere timp de treizeci minute si filtrat. Rezidiile
au fost readuse in capsule si tratate din nou cu cate roo c. cm.
de solutie i % hidrat de sodiu la fierbere timp de cincispre-
zece minute. In urma dupa filtrare rezidiile au fost spalate
cu apa fierbinte si calcinate.
1) A Osann Die Ergussgesteine Tschermacks Mineralogische and Petrographische
Mitteilungen, XX Bd , 1901
') W Gutacker. Der rheinische Trass. Berlin 1914, pag 34

www.digibuc.ro
221 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 13

Rezichile insolubile obtinute astfel au constituit: pentru


proba No. I 51,27%; pentru proba No. II 46,91%; pentru
proba No. III 60,42%, iar pentru proba No. IV 47,67%.
Analizele chimice ale acestor rezidii au dat urmatoarele re-
zultate, socotite procentual, in greutate si molecular, la 1 grain
pulbere de trass:
I
R I I R 11
in greutate I in greutate I in greutate I in greutate
obtinute calculate obtinute calculate

S102 33 03 33 o6 31.12 3o 86
A1203 8 91 8 92 8 39 8 32
Fe2O3 197 1.97 2.16 2 14
CaO 3 21 3.22 3.11 3 08
MgO o 8o o 8o o 28 o 28
K20 2.24 2 24 1 54 1 53
Na2O I o6 I I o6 0 71 0 7o
Total I 51.22 I 51.27 I 47 31 I 46 91

R. III I R IV
in greutate 1 in greutate I in greutate I in greutate
obtinute calculate oblinute calculate

Si02 41 61 41.51 r ort I 3(3 II


A1203 12 32 12 29 8.70 8 72
Fe203 1 to 1.10 1.65 I 65
CaO 2 46 2.45 2 36 2 37
MgO o 25 o 25 1 ot 1 ot
K20 1.76 1 75 3 04 3.05
Na20 1 07 I 1 07 0 76 0 76

Total 1 60.57 I 6o 42 1
47.56 , 47 67

PArtile dizolvate din trass se socotesc prin diferenta, intre


compozitiile chimice ale fiecarei probe (pag. o) calculate

www.digibuc.ro
14 DR D IONESCU BUJOR 222

la zoo, si intre compozitiile chimice ale rezidiilor respective,


RI, RII, RBI si RIV, calculate la un gram de trass.
Aceste dizolva to au compozitiile chimice urmatoare, soco-
tite la i gram de trass :
DI D II I D. III D IV I

in greutate I in greutate I in greutate in greutate


la 1 gram trass la 1 gram trass la I gram trass I la 1 gram trass
1

H2O 8.3o 7 90 7 55 9 16
Si02 36 61 38 73 28 23 37 87
A1203 3 52 5 47 3.5o 4.47
Fe203 0 19 0 42 0 02 0 22
CaO o 02 0 12 0.19 o oo
MgO 0.07 o 07 0 04 0 18
K20 0.19 0.00 o 3o
1 0.02
Na20 c 19 0.06 0.13
Total I 48 73 I 53 09 39 59 I 52.33
Calculand la zoo compozitiile chimice ale celor doug di-
zolvate obtinem, a in dizolvata I se afla (S102+H20) 96,76%,
iar in dizolvata II se afla 94,33% (Si02+H20), in proportie
moleculara. Aceste proportii moleculare de silice solubilg ne-ar
arata, ca solutia i % hidrat de sodiu a dizolvat din trass aproape
numai sihce coloidala Trebuie s tinem seama insg, cg aceasta
socoteala ar fi justa, dacg toata apa din trass ar fi units cu bio-
xidul de siliciu. Dm studiul mineralogic am vgzut, ca in trass
se afla minerale care au in compozitia for apa de constitutie,
cum sunt clorita si epidotul, dar care cu toate acestea nu dau
amestecuri hidraulice cu hidratul de calciu.
Din acest motiv pang acum determinarea silicei solubile nu
a dat intotdeauna masura justa a hidraulicitatu trassului, mai
ales ca solutille de hidrati si carbonati alcalini dizolvau o parte
din silicati si se ingloba toata silicea dizolvata din silicati la un
loc cu silicea coloidalg, fara sa se Ong seama ca numai silicea
coloidalg este activg hidraulic.
Tot din acest motiv determinarea apei de constitutie din
trass nu constitue o proba suficienta in aprecierea proprie-

www.digibuc.ro
223 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 15

tatii hidraulice a unui trass, ci numai ca o limits minima (7%


apa si uneori chiar sub 7%) necesara unui bun trass 1).
Pentru ca s aflarn procentul molecular exact al silicei co-
loidale trebuie sa calculam procentual ford apd, at at analizele
chimice ale trassului cat si analizele chimice ale rezidulor si
dizolvatelor dela tratarea trassului cu solutia i % hidrat de
sodiu, atat in greutate cat si molecular. Repetarea calculelor
analizelor de trass am facut-o, pentru ca sa se vada origina
factorilor intrebuintati la calcularea rezidiilor respective.
Analiza chimica a probei No. I, de trass, fora apa, o calculam din
compozitia chimica a probei No.I de trass (pag. i o) calculate la I oo
I cu apd I fard apa
in greutate in greut I
prop. moleculare molecular
ec
la % la %
Si02 69 67 x 1,9995 = 75 97 x 25778 x 0,650381 = 81 8o
A1203 12 44 13 57 o 13278 If 8 64
Fe203 2.16 2 36 0 01475 10 0.96
CaO 3 24 ,, 3 53 o 06304 77 4 I
MgO o 87 o 95 o 02351 ,, 1 53
1(20 210 2.29 0.02428 77 I 58
Na20 1 22 I 33 0 02142 77 I 39
Total 91 76 x 1,0905 = Ioo oo 1 1 53756 x 0,650381 = Ioo oo
Analiza chimica a rezidiului probei No. I, dela tratarea tras-
sului cu solutia de I % hidrat de sodiu o calculam fora apa,
socotita la I gram trass fora apa; intrebuintand aceiasi fac-
tori ca in calcularea analizei trassului No. I.
R. I cu apd R I fora apd
in greutate molecular
in greutate la x gr trass la i gram prop moleculare la t gram
trass trass

SIO2 33 06 x 1,0905 = 36.05 0.59685 x 0,650381 = 38 8z


A1203 8 92 ,, 9 73 0 09521 7/ 6 19
Fe203 197 2 15 00,346 17 o 88
CaO 3 22 7, 3 51 .0.06268 ,, 4 08
MgO o 8o f) 0 87 0 02153 )7 I 40
K20 2 24 ,I 244 o 02587 ,, 168 .
Na20 1 o6 ,, 1 16 0.01868 71 x 2Z
Total I 51 27 x 1,0905 = I
55 91 o 83428 x o,650381 = 54 27

1) Vorschriften zur Prufung von Trass Tonindustrie-Zettung, Nr to, 1922, pag go

www.digibuc.ro
16 DR D IONESCU BUJOR 224

Compozitia chimica fara apa a partei dizolvate din proba


de trass No. I, prin tratarea acesteia cu solutia de hidrat de
sodiu i %, o aflam prin diferenta intre compozitia chimica a
trassului No. I, fara apa, la %, si intre aceea a rezidiului R. I.
faro apa. Socotita procentual la i gram de trass fara apa, corn-
pozitia chimica in greutate si molecular a acestei dizolvate,
este urmatoarea, alaturi de compozitia sa procentuala mole-
culara :
I
D I fara apa
Iin greutate molecular molecular
la z gr. trass I la i gr trass I la %

Si02 39 92 42 98 93 99
A1203 3 84 2 45 5 36
Fe203 o 21 o o8 o 18
CaO o 02 0.02 0.04
MgO o o8 0 13 A
K20
0 02 / 0 07 0.15
Na20 1

Total I 44.09 I 45 73 I 100.00

Repetam aceleasi calcule pentru proba No. II de trass, pentru


rezidiul R. II. i pentru dizolvata D. II. socotindu-le fara apa :
Pr de trass II cu apa II fari apa
in greutate in greut prop. moleculare I molecul
la % la %

Si02 I 69 59 x 1,08578 = 75 56 1.25099 x 0,657181 = 82 21


A1203 13.79 )7 14 97 0.14647 /) 9 63
Fe203 2 56 If 2.78 0 01738 ), 1.14
CaO 3 20 75 3 47 0 06196 SI 4 07
MgO 0 35 3) 0 38 0 0094o f) o.62
K20 172 PI I 87 0 01983 1.30
Na20 0 89 99
o 97 0 01562 /5 1 03
Total 92.10 X 1,08578 = too oo I 1 52165 x 0,657181 = I loo 00
I

www.digibuc.ro
225 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 17

I R II cu apa I R II fAr a apA


in greutate la I in greutate rrop. moleculare
..., I molecular
x gr trass la x gr. trass la x gr trass

5102 30 86 x 1 08578 = 33 51 0,55480x0,657181 = 36 46

A1203 8 32 9 03 0 08836 5 81

Fe203 2 14 n 2 32 0 01450 ff o 95

Ca0 3 o8 3.34 0 05964 1/ 3 92

Mg0 o z8 0 30 0 00742 ff 0 49
K20 1 53 ,, 1 66 0 01760 f) I 16
Na20 o 70 o 76 o 01224 ,, o 8o

Total 46 91 x x 08578= 50 92 o 75456x0,657181 49 59

I D II fara apA
lin greutate la molecular la molecular
I gr trass I I gr trass I la 010

5102 42 05 45 75 90 75

A1203 5 94 3 82 7 58

Fe203 o 46 0.19 o 37

Ca0 0.13 0 15 0 30

Mg0 o o8 0.13 o 26
K20 o 21 0 14 0 28

Na20 o 21 0.23 0 46

Total 1 49 o8 50 41 zoo 00 1

15 A R Memontle Sectlet ,Ftuntifice Sena III Tom I,

www.digibuc.ro
18 DR D IONESCU BUJOR 226

Calculand in acelas fel pentru proba de trass No. III ob-


tinem urmatoarele rezultate, pentru rezidiul R. III si pentru
dizolvata D. III socotindu-le flea apa :
III fara apa R III fail apa D III fara apa
in greutate I molecular on greutate molecular in greutate molecular molecular
la 0/, la la a m la tri agsrsam la ttrgassram la tiragsrsam
trans trans tress

S102 75 44 82 o6 44 90 48 84 30 54 33 22 91 18
A1203 17 o8 10 98 13 29 8 54 3 79 2 44 6 76
Fe2O3 121 0 50 I 19 0 49 0 02 0 01 0 03
CaO 2 86 3 36 2 65 3 II o 2I 0 25 0 69
MgO o31 050 027 04.4 004 o o6 017
K2O 188 I 31 I 89 I 3! o oo o oo o oo
Na2O 1.22 I I 29 116 123 0 o6 0.06 0 17
Total I too oo IOC) oo 65 35 1 63 96 34 66 1 36 04 1 too oo
I I I

Repetarn aceleasi calcule pentru proba de trass No. IV, pentru


rezidiul R. IV si pentru dizolvata D.IV, socotindu-le fara apa :
IV fara apa
1 R IV. fara apa D IV fara apa
in greutate molecular inlagreutate
a gram
molecular
la a gram
in greutate
la i gram
molecular
la a gram moialec07,1ar
la 0/0 la ,t. trans trass trass trass

SI0, 74 83 81 to 33 15 35 92 41 68 45 18 92 00
A1203 14 52 9 30 9 6o 6 is 4 92 3 i5 6 42
Fe2O3 2 06 0 84 I 82 0 75 0 24 0 09 0 18
CaO 2 61 3 05 2 61 3 05 0 00 0 00 0 00
MgO I 31 2 12 III 1 8o 0 20 0 32 0 65
K2O 369 256 336 233 033 O23 047
Na2O 0 98 I o3 0 84 0 89 0 14 0 14 0 28

Total 1 too oo 1 too 00 52 49 50 89 47 51 I 49 II I too oo

Compozitule chimice ale dizolvatelor arata, ca solutia i %


hidrat de sodiu a dizolvat in proportie moleculara cantitati

www.digibuc.ro
227 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 19

ce cuprind silice solubild in urmatoarele proportii: in D.I


93,99%, in, D.II 90,75%, in D.III 92,18%, in D.IV 92.%
Impreuna cu bioxidul de siliciu se afla in dizolvate si oxid
de aluminiu, care trebuie s se fi aflat in roca in combinatie
cu bioxidul de siliciu. Avand in vedere al alterarea trassului
incepe dela suprafata in jos, deci este datonta agentilor at-
mosferici, iar de alts parte ca intotdeauna din alterarea tras-
sului rezulta straturi de argile nisipoase can acopera trassul
nealterat, putem socoti ca acest compus al bioxidului de si-
liciu cu oxidul de aluminiu sa fie de felul argilei (2.Si02.A1203.
21120), mai ales ca ()data cu alterarea mineralelor din roca
observam si o scadere a procentului de alcalii.
Cella lti oxizi metalici aflatori in dizolvate ii putem socoti,
ea fiind datoriti dizolvarii mineralelor de felul cloritei, epido-
tului, clinozoisitului si a celorlalti silicati alummosi aflati in
roca, deci ii putem socoti Indus' in molecula bisilicatului de
aluminiu.
Socotind numarul moleculelor de bioxid de siliciu necesare
formarii bisilicatului de aluminiu, ne mai ramane : in disol-
vata D.I. 83,27%, in disolvata D.H. 75,59%, in disolvata
D III. 78,66%, iar in dizolvata D.IV 79,16% Si02 solubil
liber.
Daca aplicam acelas calcul compozitiilor moleculare ale di-
zolvatelor socotite la 1 gram de trass, fara apa, aflam, ca in
proba de trass No I se afla molecular 38,08% (42,98-2X 2,45)
Si02 solubil liber, in proba de trass No. II se afla 38,11
(45,75-2 X 3,82) Si02 solubil liber, in proba de trass No. III
se afla 28,34% (33,22 -2X 2,44) S102 solubil liber, iar in
proba de trass No. IV se afla 3o,88% (45,18 -2X 3,15) Si02
solubil liber,
Alterarea rocei de trass a adus cu sine : indepartarea unei
parti din alcalii si in in acelas timp procentul de Si02 Tiber
in disolvata a scazut molecular dela 83,27% la 75,59%; precum
si transformarea unei parti din silicea solubila libera in silice
insolubila, dupa cum arata proba de trass No. III.
Prin micsorarea procentului molecular al silicei solubile in
dizolvate, a urmat neaparat o scadere a valorii hidraulice a
trassului alterat, ceeace se explica in felul urmator. Pe cand
15.

www.digibuc.ro
20 DR D IONESCU BUJOR 228

tntr'un volum de solutie basica de trass din proba No. I se


afla 38,08 molecule Si02 liber, impreuna Cu 7.65 molecule
de substanta strains inactiva; inteun egal volum de solutie
basica de trass din proba No. II se afla 38,11 molecule Si02
liber impreuna cu 12,3o molecule straine inactive. Impuritatea
solutiei de since aduce, dupa sine, scaderea valorii hidraulice
a trassului.
Valoarea' hidraulica atarna deci, de o parte de procentul
molecular de silice solubila libera aflata in trass, iar de alta
de procentul molecular de since solubila libera aflata in di-
solvata acestui trass in solutia basica.
Produsul acestor doua valori procentuale moleculare, ne
arata mai lamurit valoarea hidraulica a unui trass; ash de
exemplu un trass in care se afla 100% Si02 solubil liber, adica
silice coloidala pura, ar avea in disolvata sa t00% Si02 solubil
liber, iar produsul acestor valori procentuale ne-ar da valoarea
maxima a factorului hidraulic F= ro.000. Un asemenea trass,
ar avea si cea mai mare valoare hidraulica.
Pentru trassul dela Boca-romans factorul hidraulic are va-
lorile urmatoare:
Proba No. I de trass, fara apa, are molecular 38,08% Si02
solubil liber ; iar disolvata sa, fara apa, are molecular 83,27%
Si02 solubil hber. Produsul acestor valori procentuale ne da
valoarea factorului hidraulic F= 3.171.
Proba No. II de trass, fara apa, are molecular 38,11% Si02
solubil liber; iar disolvata sa, fara apa, are molecular 75,59%
Si02 solubil liber. Produsul acestor valori procentuale ne da
valoarea factorului hidraulic: F=2.881.
Proba No. III de tras, fara apa, are molecular 28,34%
Si02 solubil Tiber, iar dizolvata sa, fara apa are molecular
78,66% Si02 solubil liber. Produsul acestor valori procentuale
ne da valoarea factorului hidraulic F=2.229.
Proba No. IV de trass, fara apa, are molecular 38,88%
Si02 solubil Tiber, iar dizolvata sa, fara apa are molecular
79,16% Si02 solubil liber. Produsul acestor valori procentuale
ne da valoarea factorului hidraulic F= 3.077.
Clasificate dupa factorul hidraulic cele patru probe de trass
se claseaza in ordinea urmatoare : I, IV, II, III, ceeace cores-

www.digibuc.ro
229 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 21

punde cu starea de alterare a rocei aratata la studiul mine-


ralogic, precum si la calcularea factorilor Osann (p. I 1) unde
procentul de A1203 Tiber este cu atat mai mare cu cat roca este
mai alterata.
Aceasta clasificare a valorilor hidraulice a trassurilor nece-
sita, in afara de analiza chimica a trassurilor si determinarea
disolvatelor acestora in solutia de i % hidrat de sodiu in con -
ditiunile aci aratate.
Pentru verificarea clasificAni trebuie insa alaturata, acestui
factor, determinarea valorilor rezistentelor la tractiune si pre-
siune a fiecarui trass.

IV. SEPARAREA CELORLALTE COMPONENTE ALE TRASSULUI:


STICLA CINERITICA, CUART, SILICATI

Separarea componentelor trassului nu am lacut-o in mod


absolut cantitativ, dar rezultatele obtinute ne arata destul de
clar limitele in care una din componente a fost in intregime
disolvata, sau cand o aka components a inceput s se
disolve. Pentru acest scop au fost intrebuintate solutiile de
hidrat de sodiu mai concentrate decat i%, tratand cu aceste
solutii probele de trass No. I si II paralel, sau numai
proba No. I.
Pulberile de trass au fost aceleasi din care am facut
analizele chimice ale probelor de trass, adica uscate
la 105.
Au fost executate urmatoarele separari :
a) Cate un gram din probele de trass No. I si II
a fost tratat, cu zoo c.cm. de solutie 5% hidrat de sodiu,
la fierbere timp de cincisprezece minute si filtrat. Rezidiile
obtinute au fost readuse in capsule si tratate cu cate icy) c.
cm. de solutie cu s % hidrat de sodiu la fierbere timp de
cincisprezece minute, apoi au fost filtrate, spalate cu apa fier-
binte si calcinate.
Rezidiile insolubile au constituit: la proba de trass No. I
29,31%, iar la proba de trass No. II 27,11% din cantitatile
initiale.

www.digibuc.ro
22 DR D IONESCU BUJOR - 230

Aceste rezidii fund analizate au dat urmatoarele rezultate:


aRI a. R II
in greutate in greutate
la i gr. trass la i gr trass
SiO2 16 35 15 6o
A103 6 zo 6 or
Fe2O3 1 46 r So
CaO 3 21 3 25
MgO o 86 o 34
Ale p. dif 1 23 o II
Total 29.31 27 II

Diferentele dintre compozitiile chimice ale' acestor rezidii


si dintre acele ale rezidiilor R.I si. R.IL (pag. 13), respectiv
fiecaruia, ne arata partile can s'au disolvat din trass sub ac-
tiunea solutiei de 5% hidrat de sodiu, in afara de partea di-
solvata in solutia de i % hidrat de sodiu.
Aceste disolvate specifics actiunii solutiei de 5% hidrat de
sodiu au urmatoarele compozitu chimice socotite procentual
la i gram de trass :
aDI a. D II
in greutate prop mo- form mo- in greutate prop. mo- form mo-
I gram leculare ltculara la atragsrsam leculare leculara
le trass

5102 16.71 0 27665 10.74 15 26 0 25265 9 68


A1203 2 72 0 02661 2 31 o 02260
1. 14 o 95
Fe2O3 o 51 o 00319 o 34 o 00212
K2O I 38 0 01463 1 46 0 01548 1
r r
Na2O 0 69 0 On 11 1 0 66 o oro62 5
Total 22 01 20 03

In compozitille chimice ale acestor doua disolvate am so-


cotit alcahile, cari erau date numai in total, impartind 2/3
pentru K20, iar 1/3 pentru Na20; presupunand a s'a pastrat
intre oxizii alcalini proportia din rod..

www.digibuc.ro
231 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 23

Formulele chimice ale acestor doul disolvate, dupa cum


vedem sunt destul de apropiate intre ele si corespund for-
mulei chimice a microfelsitului din Quarz-pcirphyre i Quarz-
trachyte aratata de Rosenbusch: Io.S102. 1R203. 1R201).
Din cele doua disolvate se poate vedea, c in proba I de
trass se afla in greutate 22,01 % sticla cineritica, iar in proba
II se afla 20,03% sticlA cinerrtica, cu compozitia chimica apro-
piata microfelsitului.
b) Un gram din proba de trass No. I a fost tratat cu
100 c. cm. de solutie cu 3% hidrat de sodiu, timp de treizeci
de minute la fierbere si filtrat.
Rezidiul a fost readus in capura si a fost tratat cu Ioc, c. cm.
de solutie 1 % hidrat de sodiu la fierbere timp de cincisprezece
minute, apoi filtrat, spalat cu apa fierbinte si calcinat.
Rezidiul insolubil a constituit 29,03% din cantitatea ini-
tials si a avut urmatoarea compozitie chimica, socotita la I
gram de trass :
b. R.1
in greutate
la 1 gr. trass
Si02 i6.22

A1203 6.1z
Fe203 1.42
CaO 3 18
MgO o 88
Alc.p dif 121

Total I 29 03

Diferenta dintre compozitia chimica a acestui rezidiu si


dintre aceea a rezidiului R.I. (pag. 13), ne arata disolvata
specifics a solutiei de 30/0 hidrat de sodiu, obtinuta in con-
ditiunile de mai sus.
1) H. Rosenbusch: Mikroskopische Phystographie. II Bd , II. Halfte, pag. 775.

www.digibuc.ro
24 DR D IONESCU BUJOR 232

Compozitia chimica a acestei disolvate specifice, socotita la


1 gram de trass este urmatoarea :
I
b D I.
I in greutate Formula
la 1 gr. trass Prop.moleculare molecular a

Si02 16 84 o 27881 to 71
A1203 2 8o 0 02739
/ 18
Fe203 0 55 0 00344
K20 1.39 0 01474
1
Na20 I o 70 o 01127
Total I 22 28
Formula moleculara a acestei disolvate este aproape iden-
flea celei precedente si ne arata, ca solutia cu 3% hidrat de
sodiu la fierbere in timp de treizeci minute are aceeas ac-
tiune asupra trassului ca si solutia cu 5% hidrat de sodiu
in timp de cincisprezece minute ; adica disolva sticla cineritica
din trass ()data cu silicea solubila.
c) Cate un gram din probele de trass No. I si II a fost
tratat cu zoo c. cm. de solutie cu 50/0 hidrat de sodiu la
fierbere timp de treizeci minute si filtrat. Rezidiile obtinute au
fost readuse in capsule si tratate din nou cu gate Ioo c. cm.
de solutie cu I % hidrat de sodiu la fierbere timp de cincisprezece
minute, apoi au fost filtrate, spalate cu apa fierbinte si calcinate.
Rezidiile insolubile au constituit la proba de trass No. I
26,9o%; iar la proba No. II 25,07% din cantitatile irutiale.
Aceste rezidii au avut urmatoarele compozitii chimice soco-
tite la 1 gram de trass.
Ic. R. I I c. R. II
in greutate in greutate in greutate
la 1 gram trass ebtmute la 1 gram trass

S102 14 34 14 69 14 6o
A1203 5 93 5 37 5 33
Fe2O3 1.45 1.72 1.71
CaO 3 22 3.19 3.17
MgO o 84 o.26 o 26
Alc. p. dif 1 12
Total I 26 90 I 25.23 1 25.07

www.digibuc.ro
233 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 25

Diferentele dintre compozitiile chimice ale acestor rezidii


si dintre acele ale rezichilor R.I ci R.II (pag. 13) ne arata di-
solvatele specifice ale solutiei de 5% hidrat de sodiu, obti-
nute in conditiunile de mai sus.
Compozrtille chimice ale acestor disolvate specifice, soco-
tite la i gram de trass, sunt urmatoarele:
I eDI c D II I

in greutate prop mo- form mo- in greutate


la a gram prop mo- form
la a gram
-tress leculare leculanira tress plecpulare leculamrir

S102 18 72 0 30993 11 43 16.26 o 26921 9 8o


A1203 2 99 o 02925 2 99 o 02925
1 19 I 15
Fe203 0 52 0 00325 0 41 0 00256 1

1(20 I 45 0 01537 ) I 53 0 01622


I 1
Na20 o 73 0.01175 o 70 001127

Total 24 41 21 89
I I

Din formula moleculara a disolvatei c.D.I. rezulta, ca odata


cu sticla cineritica s'a disolvat cuart si un silicat aluminos
cu oxid de fier si alcalii, pe and disolvata c.D.II ne arata
compozitia clumica a microfelsitului.
Prezenta alcalulor in rezichul c.R.I Si absenta alcaliilor in
c.R.II ne arata, ca in proba de trass No. I se afla minerale
cu alcalii insolubile sau greu solubile in solutiile de hidrat
de sodiu ; pe and in proba II aceste minerale au fost sau
descompuse iar alcaliile for spalate din roca, sau aceste mine-
rale insolubile s'au transformat prin alterare in minerale solu-
bile in solutiile cu hidrat de sodiu. In cazul de fate s'au
intamplat ambele procese de alterare, deoarece din proba
No. II de trass se disolva 0,37% molecule R20 in solutia
de i % hidrat de sodiu (D.H. pag. 17); iar de alta parte canti-
tatea de alcalii in proba de trass No. II este mai mica cleat
in proba No. I de trass (pag. 9).
d) Pentru controlul actiunii solutiei cu 5% hidrat de sodiu
asupra trassului, am tratat un gram din proba No. I de trass
cu 300 c. cm. solutie de 5% hidrat de sodiu la fierbere timp de

www.digibuc.ro
26 DR D IONESCU BUJOR 234

treizeci minute si l'am filtrat. Rezidiul obtinut a fost spalat


cu apa fierbinte, apoi calcinat. Acest rezidiu a constituit 25,07%
din cantitatea initiala si a avut urmatoarea compozitie chi-
mica socotita la i gram de trass.
dRI
in greutate
la I gram trass

Si02 12 84
A1203 5 77
Fe203 1.40
CaO . 3 15
MgO o 78
Alc. p, dif I 13
Total I
25.07

Diferenta dintre compozitia chimica a acestui rezidiu si compo-


zitia chimicA a rezidiului R.I. (pag. 13), ne arata disolvata speci-
fica a solutiei de 5% hidrat de sodiu in conditiunile de mai sus.
Compozitia chimica a acestei disolvate specifice, socotita la
1 gram de trass, este urmatoarea :
dDI
in greutate prop, form
la 1 gr, trass moleculare moleculara

SIO2 20 22 0 33477 12 41
A1203 3 15 0.o3o82
1 27
t Fe203 o 57 o 00356 f

K20 1 45 o 01537 I
1
Na20 o 72 o 01159 Jr

Total 26 I I I

Din cele de mai sus se observa, ca. la o crestere de trei on


mai mare a cantitatii de disolvant se obtine 1,83 % mai mult
din trass in solutie.

www.digibuc.ro
235 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 27

Din compozitia chimica a disolvatei d.D.I., comparata cu dtsol-


vata a.D.I. (pag. 22) se observa ca a trecut din trass in solutie o
noun cantitate de silicati aluminosi cu alcalii si oxid de fief.
e) Cate un gram din probele de trass No. I si II a fost
tratat cu zoo c. cm. de solutie 1o% hidrat de sodiu la fier-
bere tulip de treizeci minute si filtrat. Rezidiile obtinute au
fost readuse in capsule si tratate cu cate zoo c. cm. solutie
cu i % hidrat de sodiu la fierbere timp de cincisprezece mi-
nute, filtrate, spalate cu apa fierbinte si calcinate.
Rezidiile insolubile au constituit din proba de trass No. I
23,12 % ;jar din proba No. II 22,82% din cantitatile initiale si au
avut urmatoarele compozitii chimice socotite la 1 gram de trass :
eRI e R II
in greutate in greutate in greutate
la r gr trass obtmute la r gr trass
Si02 11 76 13 ca 12 94
A1203 504 496 494
Fe203 I 41 I 71 1.70
CaO 2,94 2 98 2 97
MgO o 94 o 27 o 27
Alc p dif I.o3
Total I 23 12 1
22 93 22 8z
Diferentele, dintre compozitille chimice ale acestor rezidii
si dintre rezicliile probelor respective R.I. si R.II. (pag. 13),
ne arata disolvatele specifice ale solirtiei de 1o% hidrat de
sodiu in conditiunile de mai sus.
Compozitiile chimice ale acestor disolvate specifice, soco-
tite la x gram de trass sunt urmatoatele :
eDI e D. II I

in gI utate prop mo- form mo- iiii greutate prop mo- form mo-
la
tress leculare leculare a tress leculare I leculare

S102 21 30 0 35265 12 48 17 92 0 29669 10 79


A1203 3 88 0 03796 3 38 0 03307
1 46 1,30
Fe203 o 53 o 00331 04.4 o 00275
K20 , I 51 o ox6oi I 53 o 01622
1 z
Na20 o 76 0.01224 o 7o o 01127
Total I 27 98 I I I 23 97 I

www.digibuc.ro
28 DR D IONESCU BUJOR 236

Din compozitiile chimice ale celor doul disolvatel compa-


rate si cu disolvata a.D.I. (pag. 22) se observa, ca data cu
intrebuintarea unei solutii mai concentrate de hidrat de sodiu
a crescut Si cantrtatea disolvata de silicati aluminosi cu al-
calii si oxid de fier din trass.
f) Cate un gram din probele de trass No. I si II a fost tratat
cu ioo c. cm. de solutie 1o% hidrat de sodiu la fierbere timp
de o ora si filtrat. Rezidiile obtinute an fost readuse in cap-
sule si tratate cu cate I00 c. cm. solutie de 1% hidrat de sodiu
la fierbere timp de cincisprezece minute, filtrate, spalate cu
apa fierbinte si calcinate. Rezidiile insolubile au constituit din
proba de trass No. I 20,43 %, iar din proba de trass No. II
21,30% din cantitatile initiale si an avut urmatoarele corn-
pozitu chimice socotite la T gram de trass :
fRI f R II I

in greutate I in greutate
la I gr trass la I gr trass
Si02 8 62 12.28
A1203 5.11 4 47
Fe203 1.31 1.70
CaO 3 25 2 52
MgO o 86 o 28
Alc p. dif 1 28
Total 20 43 I 21 25
Diferentele, dintre compozitule chimice ale acestor rezidii
si dintre acele ale rezidiilor probelor respective de trass, R.I.
si R.H. (pag. 13), ne arata dizolvatele specifice ale solutiei
de '0% hidrat de sodiu in conditiile de mai sus.
Aceste dizolvate au urmatoarele compozitii chimice soco-
tite la I gram trass :
I f. D. I I
f. D. II
1ln greut la I Prop. I Form. I In greut la Prop. I Form.
a gram trass mol. mol. a gram trass mol. mol.
5102 24.44 o 40463 15 36 18.58 0.30762 11.19
A1203.81 00328 1
1 56
3 85 00367 1
147
Fe2O3 0 63 0 003794 0 44 0 002775
CaO o 56 o ot000 o 36
K20 I 42 0 01506 } I 53 0 01622 1
1 x
Na20 070 001127 07o
..-
0 o01127
01127
i
Total I
31 oo I I 25 66 I
I

www.digibuc.ro
237 STUDIUL PETROGRAFIC *I TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 29

Din compozitiile chimice ale celor doua disolvate, compa-


rate si cu disolvatele precedente e.D.I i e.D.II, se observe,
ca odata cu cresterea timpului de tratare a trassului cu so-
lutia de io% hidrat de sodiu se mareste cantitatea disolvata
de cuart, iar din proba II de trass se disolva si o cantitate
de silicat aluminos de calciu.
g) Pentru verificarea solubilitatu trassului in solutia' cu To%
hidrat de sodiu, am tratat un gram de trass din proba No. I
cu Too c. cm. de solutie To% hidrat de sodiu la fierbere timp
de doua ore si am filtrat.
Rezidiul obtinut a fost readus in capsula, tratat cu Too c. cm.
solutie cu T % hidrat de sodiu la fierbere timp de cincispre-
zece minute, filtrat, spalat cu apa fierbinte si calcinat.
Rezidiul insolubil a constituit 20,23% din cantitatea
initiala.
Aceasta ne arata, ca prelungind peste o ora timpul de tra-
tare, la fierbere, a trassului cu solutia de To% hidrat de sodiu,
nu obtinem disolvarea unei cantitati apreciabil mai mare dech.'t
in timp de o ora.
h) Pentru a constata felul silicatilor ramasi insolubili in so-
lutia de To% hidrat de sodiu, am facut doua analize paralele
din proba de trass No. I.
Cate un gram de trass a fost tratat cu cate Too c. cm. so-
lutie de To% hidrat de sodiu la fierbere timp de o ora si fil-
trat. Rezidule obtinute au fost readuse in capsule si tratate
cu cate Too c. cm. de solutie T % hidrat de sodiu la fierbere
timp de cincisprezece minute, filtrate si spalate cu apa fier-
binte.
Dupa spalare unul din rezidii a fost calcinat si a constituit
20,11% din cantitatea initiala.
Al doilea rezidiu dupe spalare a fost readus in capsula' si
tratat cu 200 C. cm. de solutie concentrate de acid clorhidric
si incalzit la fierbere timp de treizeci minute. Dupa fierbere
solutia a fost diluata si filtrate de alts parte, printr'un alt filtru,
iar rezidiul a fost spalat cu apa fierbinte.
Rezidiul insolubil a fost calcinat, impreuna cu filtrul ramas
dela tratarea acestuia cu hidrat de sodiu, apoi a fost desagregat
si analizat. Acest rezidiu insolubil in acid clorhidric a con-

www.digibuc.ro
30 DR D. IONESCU BUJOR 238

stituit 11,35 % din cantitatea initiala si a avut urmatoarea corn-


pozitie chimica socotita la 1 gram trass
h. R. I. (in H. Cl)
In greutate
la 1 gr. trass

Si02 I 6 56
A1203
3 20
Fe203
CaO 0 52
MgO 041
Alc. p. dd. 0 66

Total I 1 135

Partea disolvata in acid plorhidric a fost analizata si a avut


urmatoarea compozitie chimica
h D I tin H CI )
in greutate
la i gram trass

SIO2 2 01
A1203
3 10
Fe203 1
CaO 2 64
MgO o 58
Ale p dif o 43
Total 8 76

Din analiza de mai sus rezulta, ca in rezidiul insolubil in


solutia cu io% hidrat de sodiu se afla silicati solubili in acid
clorhidric. Aceasta ne arata ca determinarea silicei solubile in,
acid clorhidric nu are vreo importanta pentru aflarea hidrau-
licitatii trassului ; deoarece aceste minerale solubile in acid
clorhidric nu s'au putut disolva in solutia de 10 % hidrat de

www.digibuc.ro
239 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 31

sodiu nici dupa fierbere de o ors, ass ca nu se vor disolva


nici in solutia de hidrat de calciu, care are o actiune basica
mai slabs decat solutia de hidrat de sodiu.
i) Concluziuni. Din analizele de mai sus rezulta urmatoarele :
i. Solutia de 5% hidrat de sodiu, dupa o tratare de cinci-
sprezece minute la fierbere cu aceasta solutie, disolva din
trass atat silicea solubila libera cat si toata sticla cinentica
aflata in trass. IP
2. Sticla cineritica are compozitia moleculara a microfelsi-
tului: Io.S102. 1.R203. 1.R20; iar compozitia chimica a lui
o aflam prin diferenta, dintre rezidiul dela tratarea trassului
cu solutia de i % hidrat de sodiu si dintre rezidiul dela tra-
tarea trassului cu solutia de 5% hidrat de sodiu (analiza a,
pag. 22).
3. Soluthle mai concentrate decat 5% hidrat de sodiu, sau
prelungirea timpului de tratare a trassului peste cincispre-
zece minute cu aceasta solutie, face sa treaca in solutie can-
titati din ce in ce mai man de cuart si silicati aluminoi cu
alcaln, cu oxid de fier i cu calciu.
4. In trassul alterat mineralele cu alcahi, cari erau insolu-
bile in solutiile de hidrat de sodiu, au fost descompuse; iar
alcaliile for parte au fost pierdute din rocs, parte au format
silicate cu alcalii, cari sunt solubili in soluthle de hidrat de
sodiu.
5. Cuartul se disolva in cantitate mai insemnata in solutia
Do% hidrat de sodiu abia dupa o ors de fierbere a trassului cu
aceasta solutie.
6. 0 parte din silicatii insolubili in solutia de io% hidrat
de sodiu sunt insa solubili in acid clorhidric concentrat, ceeace
arata inutilitatea metodei cu acid clorhidric pentru determi-
narea silicei solubile din trass.
V COMPARAREA TRASSULUI DELA BOC$A-ROMANA CU DIFERITE
TUFURI, TRASSURI 5'I PUZZOLANE
I. Tufurzle din regzunea Club-Cojocna-Vi,sa (Transilvania).
In lucrarea d-lui Prof. I. v. Szadetzky asupra tufunlor din
Transilvania se dau, pe Fang. studiul geologic si analizele chi-
mice ale unor tufuri din regiunea Cluj-Cojocna-Visa, cari vor

www.digibuc.ro
32 DR D IONESCU BUJOR 240

fi redate aici si calculate pentru reprezentarea grafica a lui


Osann. Aceste tufuri sunt urrnatoarele :
a) Tuf dela Farkascstip, in stratul inferior. Cojocna (ana-
liza Dr. Ernst Kiss) 1).
Q) Tuf dacitic din stratul inferior dela Hoja, Cluj (an. Dr.
R. Lunzer) 2).
y) Tuf dacitic din stratul superior dela Hoja, Cluj (an. Dr.
Ernst Kiss) 3).
6) Tuf andesitic cu amfibol dela Soldatenfriedhof, Cluj (an.
Dr. St. Ferenczi) 4).
e) Tuf sticlos dela Wadaswiese, Cluj (an. Dr. St. Ferenczi) 5).
Aceste tufuri au urmaoarele compozitil chmuce :
I a I ig y I
6 8

cu I fail I cu fall cu I fart I cu I fail cu I fail


apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa

herd CO2=
p cale 3 14 3 24 9 07 4 15 5 41
H20
hygr. 1 64 4 02 4 66 o 34 I 63
S102 61 88 65 29 67 88 74 51 63.46 74 31 49 84 52 30 70 71 76 29
A1203 18 39 19 40 12 24 13 44 12.73 14 91 21 12 22 14 12 73 13 74
Fe203 193 204 044 048 034 040 431 452 1o8 I17
FeO o 77 o 81 o 64 o 7o o 52 o 61 4 08 4 28 1 37 1 48
CaO 4 57 4 82 2.45 2.69 4.67 5 47 9 09 9 52 I 66 1.79
MgO I 98 2 09 0 55 0 6o I 16 1 36 3 38 3 54 0 37 0.40
K20 1 6o 1 69 2.31 2 54 I 37 1.6o 0 81 o 85 1.45 1 56
Na20 3 66 3 86 4 59 5 04 I 14 1.34 2 72 2 85 3 31 3 57
CO2 mine o 38

Total 1 99 561 Zoo 001 98 361 100 oo 99 5o Zoo ool 99 391 Zoo oo1 99 72 Zoo 00

3) Julius v Szadetzky Tuffstudien in S iebenburgen Op cit I. Ted, pag 28


9) Ibid II. Ted, pag 18
3) Ibid II Teil, pag 18
4) Ibid II Ted, pag. 35.
5) Ibid II. Ted, pag 44

www.digibuc.ro
241 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 33

Compozitiile chimice, fara apa, ale acestor tufuri au fost


calculate pentru formulele Osann, ai caror factori sunt ur-
mAtorn:

Factorn s A C F a c f n

a 70 96 5 23 718 4.22 I 63 86 51 6 95

# 79 49 697 15o 357 116 25 59 75o

7 78.89 2.47 6 89 2 39 42 11 7 41 56

a 57.42 3 62 10 68 13 98 25 75 Jo 8.3

8 81 65 4 77 3 87 1 07 io 8 2 77

Din analizele de mai sus se poa.te vedea diversitatea corn-


pozitnlor chimice ale tufurilor din regiunea Cluj-Cojocna-Visa,
ash de mare incat tufuri din straturi apropiate la cativa metri
unul de altul au totus compozitii chimice foarte diferite, dupa
cum arata tufurile fl si y.
Deosebirea dintre aceste tufuri reiese si mai clar din exa-
minarea reprezentarii grafice dupa A. Osann (pag. 36).
Dintre tufurile din aceastA regiune cel mai apropiat de tuful
dela Bocsa-romans pare sa fie tuful y dela Hoja, deli pier-
derea prin calcinare a tufului dela Hoja este constituita din
CO2, iar apa cuprinsa in el este numai hygroscopica.
Din punct de vedere mineralogic tuful dela Hoja, dupa de-
scrierea d-lui Prof. Szadetzky, pare sA fie asemanator tufului
dela Bocsa-romans. Continutul in silice hidratata solubila a
fost determinat in acest tuf 1), dupa cum arata d-1 Prof. Sza-
detzky, cu ajutorul unei solutii cu io% carbonat de sodiu,
prm fierbere, si a fost &it abia 3,74% Si02 solubil. Daca
insa se trateaza acest tuf, in prealabil, cu acid clorhidric con-
centrat, atunci se dizolva in solutia cu io% carbonat de
1) J v Szadetzky II. Tuffstudien. Op cit. pag. to.
r6 A R Memorule Sectsez $telnitfice Serza III. Tom I

www.digibuc.ro
34 DR D IONESCU BUJOR 242

sodiu 28,18% Si02. Acest procent de Si02 solubil ne arata


ca acidul clorhidric a descompus o parte din silicatii aflati in
tuf, mai ales ca in solutia de acid clorhidric se afla 21,59%
oxizi metalici dizolvati din tuf.
Cantitatea mica de bioxid de siliciu solubil liber cuprinsa
in tuful y, il desparte cu totul de trassul dela Bocsa-romans,
cu toate celelalte asemanari dintre compozitule for chimice.
2. Trassurile Si puzzolanele.
Trassurile si puzzolanele sunt pulberi de tilfuri, care ame-
stecate cu hidrat de calciu au proprietatea hidraulica. Dintre
trassurile si puzzolanele cunoscute acele ale caror analize chi-
mice complete le-am avut la indemana, data cu indicarea
locului de origins sunt urmatoarele:
/9) Trassul din Plaidt in valea Nette la Rhin (an. A. Ham-
bloch)1).
p) Trassul din valea Brohl la Rhin (an. Elsner) 2).
99) Trassul din Riessgau, Bavaria (an. Feichtinger) 3).
'p) Puzzolana din mina San-Paolo, Roma (an. Berthiet) 4).
or) Pamant de Santorin (an Elsner) 5)
I

cu
'a
I fara I
I

Cu
o
fara
19
cu fara
I

cu
1/3

I flea
I

cu
76.

fara
apa api apa apa apa apa apa apk apA apa
1 I

H2O
hygr. 3 83
H2O
comb 7 41 7 65 5 66 92 1.05
S102 54 96 6z 05 48 94 53 20 64 94 69 05 44 5 49 17 68 50 69 73
TiO2 0 46 0 52
A1203 15 90 17 95 18 95 20 6o 13 41 14 z6 15 0 16 58 13 31 13 55
Fe203 3.19 3 6o 12 34 13 42 5 76 6.13 12 0 13 26 5 5o 5 6o
FeO o 95 1 07
CaO 217 245 541 588 469 499 88 972 236 240
Transportl88 87187 64193.29193 10194 46194 43 189 5188.73190 72 91 28

1) A, Hambloch Die rheinische Puzzolane *Der Trass*. Aachen 1908, pag 2t.
2) Musspratt II Bd , 7 Lieferung, pag 399 an Elsner.
3) Ibid. an Feichtinger
4) Ibid an Berthier a
5) Ibid. an Elsner pentru pamfintul de Santorin.

www.digibuc.ro
243 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 35

19, 9 97 11, a
cu I fat% cu fare cu I fare cu fall cu fare
apa apa apa apa apa apa ap5, apa apa apa
Report 88.87 87 64193 29 93 10 194 46194 43 189 5 18873 90 72 91 28
Mg0 I 47 166 2 42 2 63 2 o8 2 21 1 47 5 19 0 73 0.74
K20 46o 520 037 040 291 309 41 453 313 319
Na20 4 87 5 50 3 56 3 87 0 25 0 27 I4 I 55 4.71 4 79
PO4F13 0 09
SO4H2 o to
NaC1 o.3!
Total Iwo 00 100 00 99,64 roo ool 99 701roo 001 99 7o too oo 99 6o too oo

Calculand analizele chimice de mai sus pentru reprezen-


tarea grafica, dupe A. Osann, avem urmatorii factori:
Factoru s A CF a c f n
15k 69 02 9 59 2 14 9 66 9 2 9 38

9 59z6 445 911 13 62


33 67 10 935
97 74 22 241 665 29
766 79 92 116
y 53 66 4 82 5 87 24 96 2 7 33 14 o 34
71 75 56 726 142 708 92 18 90 696

Din compozitiile chimice de mai sus observam ca nici unul


din aceste trassuri si puzzolane nu se aseamana cu trassul
dela Bocsa-romana, ceeace scoate si mai mult in relief repre-
zentarea grafica a lui A. Osann (pag. 36).
Intre trassurile si puzzolanele de mai sus observam o mare
asemanare intre trassul din valea Nette (19) si intre pamantul
de Santorin (a), asa ca in reprezentarea grafica aceste trassuri
cad in acelas punct. Intre acestea insa este o mare deosebire
intre cantitatile de apa de constitutie, dela 7,41% la trassul
din valea Nette, la 1,05 la pamantul de Santorin. Aceasta
mare diferenta in apa de constitutie ar urrna s indice o di-
ferenta in cuprinsul for de Si02 solubil Tiber.
In reprezentarea grafica observam iaras o mare asemanare
intre trassul din valea Brohl (0) si trassul de Reissgau (99),
dar le diferentiaza continutul in bioxid de siliciu.
thi

www.digibuc.ro
36 DR D IONESCU BUJOR 244

Din cele precedente se poate vedea, c in clasificarea tras-


surilor nu este suficienta rnetoda de clasificare a rocelor erup-
tive, ci alaturat acesteia trebuie s aflam clasificarea dupa fac-
torul hidraulic, ash, cum am aratat in partea respective a acestei
hicrAri (pag. 12-18).
3. Reprezentarea graficd dupa A. Osann a compozitiilor chzmice
ale tufurilor si trassurilor
2,0 f
A
A11
AVM
r
1/ A
AYA A
IF
AMYL%
A V.V.ViV
A A A
iV TWAT
AV .. Ttr A "VA
TVVV ..IAVAVA
'- 4 II A
A
A , O A

'
AV VAI I \VV Al 7A A
A 1 AvA1 I
._ w._ A
A VAvAVAV A AV 'AVOATA
AVA V . 7._
A X VAT A AV _ A
20,C Ar VVAV 1/ Al TWA 'A 2,0 a.

I II III IV. = Trass dela Boca- romans Silva= (an Dr I Bujor) (pag I).
a = Tuf dela Farkascsup Cojocna Transilvania (an Dr. E Kiss) (pag. 33)
# = Tuf dacitic din stratul infenor. Hoja-Cluj. Transilvania (an Dr R. Lunzer)
(pag 33)
y= Tuf dacitic din stratul superior Hoja-Club Transilvania (an Dr E Kiss) (pag 33)
6 = Tuf andesitic dela Soldatenfriedhof-Cluj Transilvania (an Dr St Ferenczi)
(pag 33)
e = Tuf sticlos dela Wadaswiese-Cluj Transilvania (an Dr St Ferenczi) (pag 33)
154 = Trassul din Plaidt, valea Nette la Rhin (an A Hambloch) (pag 35)
0 = Trassul din valea Brohl la Rhin (an Elsner) ( pag 35).
ct)=-- Trassul din Riessgau Bavaria (an Feichtinger) (pag 35).
tp = Puzzolana din San-Paolo Roma (an Berthier) (pag 35).
n = Parnant de Santorm (an Elsner) (pag. 35).

www.digibuc.ro
245 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 37

C. STUDIUL TEHNIC AL TRASSULUI DELA BOC,5'A-


ROMANA
I. AMESTECURI DE TRASS, VAR SI NISIP
a) Mersul lucrdrilor
Trassul intrebuintat la efectuarea probelor tehnice a fost
pulverizat, ass a pe sita de 900 ochiuri pe centimetrul patrat
nu a lasat nici un rezidiu.
Greutatea specifics a pulberii de trass a fost de 2,16; iar
greutatea unui litru de pulbere de trass, turnata incet fAra
ciocanire, a fost de 500 grame.
Varul intrebuintat a fost preparat din calcar cu 99% car-
bonat de calciu, i a fost hidratat numai cu apa necesara formarii
hidratului de calciu, ass a acesta a ramas in stare de pulbere.
Nisipul amestecat a fost normal, dugs prescriptiile cimen-
tului portland.
Probe le pentru rezistentele la tractiune i presiune au fost
efectuate dui:A normele cimentului portland, proportiile fiind
efectuate in greutate si fiecare corp de proba fund supus la
150 lovituri cu aparatul Bohme.
Apa necesara amestecurilor a fost de 13,75% din greutatea
materialelor intrebuintate (trass +var +nisip), sau de 12,09%
din greutatea mortarului obtinut.
Pentru fiecare corp de probA de rezistentA la tractiune a
fost necesar circa 165 grame mortar, iar pentru fiecare corp
de proba de rezistenta la presiune a fost necesar circa 790
grame de mortar gata.
Corpurile de proba pentru reziszenta la tractiune au fost
executate pentru aparatul Michaelis, iar cele pentru rezistenta
la presiune au fost cuburi de 7 centimetri lungimea muchiei.
Corpurile de proba au fost tinute primele 7 zile in aer umed,
iar ultimele 21 zile sub apa.
0 parte din corpurile de proba au fost incercate dupa pri-
mele 28 zile si acestea au constituit : proba umedd.
Alta parte au fost luate din apa dupa primele 28 zile i
au fost apoi uscate timp de 3 zile in aer Tiber la 18--2o,
iar 4 zile urmatoare au fost uscate in etuva la 98--I00 , apoi
au fost supuse incercarilor i au constituit : proba uscatd.

www.digibuc.ro
38 DR D IONESCU BUJOR 246

0 aka parte din corpurile de proba au fost luate din apa


dupa primele z8 zile si au fost tinute timp de 3o zile urrna-
toare, alternativ cate 12 ore pe zi la temperatura de to
in stare umeda, apoi la temperatura +180 in apa. In urmA
dupa aceste 6o schimburi corpurile au fost supuse incercA-
rilor si au constituit: proba de gelivitate.
Amestecurile au fost executate in proportiile aratate la in-
cercarile de rezistente, iar fiecare valoare de rezistente este
media a ate sase probe identice.
b) Valorile rezistentelor la tractiune
Rezistentele la tractiune sunt socotite in kilograme pe cen-
timetrul patrat si au fost determinate respectw pentru pro-
bele de trass No. I, II, III si IV, in amestecurile aratate la
fiecare incercare.
.T. Amestecul normal cu 2 parti trass, pentru 1 parte var:
1 (0,67 trass +0,33 var): 3 nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune (in kgr. pe cm2):
Proba de tress I II III I IV

Proba umeda 17 450 14 Ioo 13 800 15.18o


Proba uscata 13 300 7 350 4 15o to 000
Pr de gelivitate g 300 4 750 2 Ioo 6 250

2. Amestecul normal cu 3 parti trass, pentru I parte var:


I (0,75 trass-1-0,25 var): 3 nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune (kgr. pe cm2):
Proba de trass I II I III I IV

Proba umeda I x8 75o 16 85o I 14 600 20 too


Proba uscata 13 200 8 75o 6.zoo 8.100

Pr de gelivitate 8 42o II goo 6 700 8 200

www.digibuc.ro
247 STUDIUL PETROGRAFIC $I TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 39

3. Amestecul normal cu 4 parti trass, pentru i parte var:


i (o,8o trass+o,zo var): 3 nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune (kgr. pe cm2):

Pr. de trass I I II I III I IV

Proba umeda 16 roo 14.100 13 95o


114 000
Proba uscata 13 250 7 550 6 970 7 200
Pr de gelivitate 9 700 8 100 7 150 7 25o

4. Amestecul normal cu 5 parti trass, pentru I parte var:


I (0,83 trass+o,I7 var): 3 nisip,
ca si toate amestecurile urmatoare, au fost executate numai
cu pulbere din proba de trass No. I si a aratat urmatoarele
rezistente la tractiune (kgr. pe cm2):

Pr. de trass I

Proba umeda 14 650


Proba uscata 5 050
Pr. de gelivitate 6 95o

5. Amestecul normal cu 6 pArti trass, pentru 1 parte var:


i (o,86 trass+o,I4 var): 3 nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune (kgr. pe cm2):

Pr. de trass 1 I

Proba umeda I 14.170


Proba uscata 5 020
Pr. de gelivitate 7 050

www.digibuc.ro
40 DR D IONESCU BUJOR 248

6. Amestecul gras format din 2 parti trass, pentru I parte var :


I (0,67 trass+0,33 var) : 2 nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune (kgr. pe cm2) :
Pr. de trass I I

Proba umeda 14 570


Proba uscata 7.320
Pr. de gelivitate 7.600

7. Amestecul gras format din 2 parti trass, pentru i parte var :


I (0,67 trass+ 0,33 var) : i nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune (kgr. pe cm2) .
Pr. de trass I I

Proba. umeda 14 150


Proba uscata 6 430
Pr. de gelivitate 7.100

La toate incercanle facute cu corpurile ce trecusera prin


proba de gelivitate nu s'a observat vreun inceput de dezagregare,
ci toate erau intacte inainte de ale incerch rezistenta la tractiune.
c) Valorile rezistentelor la presiune
Pentru determinarea rez;stentelor la presiune au fost exe-
cutate cuburi de 7 centimetri lungimea muchiei din mortarul
de amestec normal 2:
1 (0,75 trass +0,25 var): 3 nisip,
0 au aratat urmatoarele rezistente la presiune in kilograme
pe centimetrul patrat, pentru fiecare proba de trass :
Pr. de trass I I II HI IV

Proba umed4 158 146 127 161


MinimMaxim 147-167 140-155 122-131 151-166
Proba uscata 155 132 122 154
MinimMaxim 150-165 131-140 118-129 150-158

www.digibuc.ro
249 STUDIUL PETROGItAFIC $I TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 4X

d) Concluziuni
1. Probe le de trass cari arata cele mai mari valori ale rezi-
stentelor la tractiune si presiune sunt probele No. I si IV
de trass proaspat, iar in ordine descrescanda probele II si
III, adica probele de trass alterat; proba No. IV aratand va-
lori and mai mari, and mai mici deck proba No. I.
2. Pentru trassul dela Bocsa-romana amestecul normal care
arata cea mai mare rezistente este amestecul facut din 3 parti
trass pentru o parte var: 1 (0,75 trass+0,25 var): 3 nisip.
Acest amestec arata pentru probele de trass rezistente la trac-
tiune de 20,100 (IV) si 18,750 (I) kgr. pe cm2; iar la presiune
are rezistente de 161 (IV) si 158 (I) kgr. pe cm2.
3. Amestecurile normale in care raportul dintre trass si var
este mai mare, on mai mic deck in amestecul 2, arata re-
zistente mai mici decat amestecul 2, ash el valoarea mininia
a rezistentei la tractiune o aflam la amestecul 5, cu trass din
proba No. I, anume 14.170 kgr. pe cm2.
4. Amestecurile grase, in care nisipul este in cantitate mai
mica, fata de trass si var, decat in amestecurile normale, au
rezistente mai mici decat amestecul normal 2.
5. Proba uscata ne arata ca amestecurile de trass, var si
nisip prin uscare nu-si micsoreaza rezistentele la presiune,
dar isi micsoreaza rezistentele la tractiune.
6. Proba de gelivitate ne arata ca amestecurile de trass,
var si nisip isi scad rezistentele la tractiune, atunci cand sunt
supuse la inghet si desghet, deli nu arata vreo dezagregare
vizibila.
7. Probele uscate si probele de gelivitate ne arata superio-
ritatea probei de trass No. I fate de proba No. IV, ceeace
este in concordanta cu factorii hidraulici (p. zo).
H AMESTECURI DE TRAS CEMENT SI NISIP
a) Mersul lucrdrilor
Au fost executate probe paralele, de o parte din mortar
normal de ciment cu nisip ; iar de alts parte din mortar normal
in care cimentul a fost inlocuit cu un amestec facut in greu-
tate din o parte ciment si o parte trass.

www.digibuc.ro
42 DR D IONESCU BUJOR 250

Mortarul de trass, ciment si nisip a avut deci compozitia:


i (o,so ciment+o,5o trass): 3 nisip.
Corpurile de proba au fost executate dupa normele ger-
mane prevazute pentru cimentul portland cu singura deose-
bire, a probele din mortar de ciment au fost tinute dup5
executare o zi in aer umed si 27 zile urmatoare sub apa ; iar
probele din mortar de trass si ciment au fost tinute dupa
executare primele 4 zile in aer umed si 24 zile urmatoare
sub apa.
0 parte din corpurile de proba au fost incercate dupa tre-
cerea primelor z8 zile, altele dupa case luni, iar altele dupa
noun luni de stat in apa, si au constituit: proba umedd.
Alta parte din corpurile de proba, dupa trecerea primelor
28 zile au fost uscate astfel: primele trei zile in aer Tiber la
18--2o si ultimele 4 zile in etuva la 98ioo si au con-
stituit proba uscatd.
0 alts parte din corpurile de proba au fost tinute case luni
sub apa, apoi in stare umeda au fost supuse, Limp de 3o zile
consecutive la schimbari de temperature, alternativ cate 12
ore pe zi la temperaturaIo , si la temperatura +18 sub apa.
Aceste corpuri de proba au fost incercate dupa trecerea ce1or
treizeci zile si au constituit: proba de gelivitate.
Valorile aratate la rezistente sunt mediile a cate trei corpuri
de proba identice.

b) Materialele intrebuintate
1. Trassul intrebuintat la amestec a fost din proba No. I
de trass dela Bocsa-romana si a fost pulverizat in pulbere
tine, care nu a lasat vreun rezidiu pe sita de goo ochiuri pe
centimetrul patrat.
2. Cimentul intrebuintat la amestec era de coloare cenusiu-
inchis, bine pulverizat, asa ca nu a lasat vreun rezidiu pe sita
cu goo ochiuri pe centimetrul patrat. Cantitatea de apa ne-
cesara prizei a fost de 3o% din greutatea cimentului, la ci-
mentul singur. Inceputul prizei cimentului a avut loc dup5
19 minute dela amestecarea cimentului cu apa, iar sfarsitul
prizei a avut loc dupa o ore.

www.digibuc.ro
251 STUDIUL PETROGRAFIC $1 TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 43

Probele de ciment au aratat, ca acesta are un volum con-


stant si au rezistat la proba in apa la +100 si la proba in
aer uscat la + zoo .
Analiza chimica a cimentului am facut-o in modul curent
prin desagregarea cu acid clorhidric diluat a pulberei de ci-
ment, care a fost uscata in prealabil la 105.
Silicea solubila din ciment am determinat-o in rezidiul limas
dela dezagregarea cu acid clorhidric a unui gram de ciment.
Acest rezidiu spalat cu apa fierbinte l'am tratat cu ioo c. cm.
de solutie cu 1% hidrat de sodiu la fierbere timp de treizeci
minute, apoi l'am filtrat. Rezidiul a fost readus in capsula
sitratat din nou cu zoo c. cm. solutie de i % hidrat de sodiu
la fierbere timp de cincisprezece minute, apoi a fost spalat
cu apa fierbinte si calcinat. Rezidiul insolubil obtinut a con-
stituit : silicea si silicatii insolubili; iar prin diferenta din can-
titatea totala de silice am obtinut cantitatea de silice solubill.
Cimentul a avut urmatoarea compozitie chimica ; din care
am separat apoi oxizii ce compun cimentul curat, care is parte
la priza :
I in greutate in greutate in greutate Prop molecu- Formula mol
(are Cunent
obtmute la 0 /0 Ciment pur pur tAment pur

H2O 1 6z z 62
CO2 z.23 123
SO3 o 59 o 59
S102 insol 4 77 4 76
S102 sol 22 83 22 79 22 79 o 37732
A1203 5 85 5.84 5 84 0 0574 1 5102 +R20,
Fe203 ,, 4 57 4 56 4 56 o 02850
CaO 57 22 57 II 56 7o 1.1312513
2 27 RO
MgO 15o 15o z 5o 13.03713

Total 1 zoo 18 I zoo oo 91.39


I

La socotirea compozitiei chimice a cimentului pur a fost


scazuta cantitatea de 0,41 CaO, care apartine sulfatului de
calciu introdus in ciment dupa calcinarea acestuia.

www.digibuc.ro
44 DR D. IONESCU BUJOR 252

Compozitia moleculara a cimentului pur, din acest ciment este :


1 (Si02 +A1203 + Fe203). 2,27 (CaO +Mg0).
Aceasta formula moleculara a cimentului pur confirma re-
zultatele ce am avut anterior la determinarea cimentului pur
din cimenturile din comert si a carei formula moleculara am
aratat ca este :
3 (Si02 +A1203 + Fe203). 7 (Cq 0 + Mg0) 1)
Cimentul de fail in momentul intrebuintarii sale a avut
urmatoarea compozitie :
in greutate
la I,

H2O 1 62
CO3Ca 2 79
SO4Ca 1.00
SIO2 insol 4 76
Cement pur 89.83
Total I Ioo.00
3. Nisipul intrebuintat a fost normal, dupa normele cimen-
tului portland.
c) Valorile rezistentelor la tractiune
1. Mortarul normal de ciment cu nisip :
I ciment : 3 nisip,
a aratat urmatoarele rezistente la tractmne, socotite in kilo-
grame pe centimetrul patrat :
Durata I 7 zile I 28 zile I 6 lum I 9 lung

Proba umeda 21 360 33 205 38 210 39 050


Proba uscata 36 250

Pr de gehvitate 40.050 i

1) Dr D Ionescu Bujor Contnbutmm la stuchul compozium chimice a cunentulut.


Bucurqt , 192o.

www.digibuc.ro
253 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 45

2. Mortarul normal facut din i parte trass, pentru i parte


ciment:
I (0,50 trass+o,50 ciment): 3 nisip
a aratat urmatoarele rezistente la tractiune socotite in kilo-
grame pe centimetrul patrat :
Durata 28 zile I 6 luni I 9 hall

Proba umeda 27 250 I 39 050 39 600


Proba uscata 34 oIo
Pr de gehvitate 40 600

d) Valorile rezistentelor la presiune


Rezistentele de presiune au fost incercate asupra cuburilor
de 7 cm. lungimea muchiei si la z8 zile dupe ce corpurile
de proba au fost executate. Pentru aceste incercari s'a facut
atat proba umedd, cat si proba uscata (pag. 42...).
Amestecurile 'intrebuintate au fost, de o parte mortarul de
ciment: i ciment : 3 nisi') ; de alta parte mortarul normal din
01..0 egale de trass si ciment : i (0,50 trass+o,5o ciment):
3 nisip.
Valorile rezistentelor la presiune, au fost urmatoarele so-
cotite in kilograme pe centimetrul patrat :
Amestecul. I x ciment . 3 maxi, x (o,5 trass+o,5 ex-
ment). 3 nisip

Proba umeda 304 245


Proba uscata 368 345

e) Concluziuni
Valorile de rezistenta la tractiune ne arata, ca mortarul de
ciment, amestecat in parti egale cu trassul, are in primele
luni o rezistenta mai mica decat mortarul normal de ciment
singur ; dar dupe case luni mortarul de trass cu ciment ega-
leaza in valoare rezistentele mortarului de ciment.

www.digibuc.ro
46 DR D IONESCU BUJOR 254

Proba uscata ne arata ca mortarul de ciment, amestecat cu


trass in parti egale, isi mareste rezistenta pm" uscare, at at
la tractiune cat si la presiune, avand aceeas valoare ca mor-
tarul de ciment singur.
Proba de gelivitate ne arata, a mortarul de ciment, amestecat
cu trass in parti egale, isi pastreaza neschimbata rezistenta
sa la schimbarile dela inghet la desghet, avand aceeas valoare
ca si mortarul de ciment.
III. COMPARAREA TRASSULUI DELA BOCSA-ROMANA CU NORMELE
GERMANE SI OLANDEZE SI CLASIFICAREA LUI

Comparand trassul dela Bocsa-romana cu normele preva-


zute pentru trass in Germania si Olanda, observam urmatoarele :
Dupa normele germane 1) corpurile de proba sunt execu-
tate dintr'un amestec de : i volum trass -I- 1 volum var stins
ca namol+ 1 volum nisip normal.
Corpurile de proba sunt incercate umede si trebuie sa arate
dupa 28 zile dela executare : minimum 14 kilograme pe centi-
metrul patrat rezistenta la tractiune si minimum 7o kilograme
pe centimetrul patrat rezistenta la presiune.
Normele olandeze 2) pentru cercetarea trassului prevad ca
amestecul din care se executa corpurile de proba sa fie in
greutate : I parte var stins +2 parts trass +3 parts nisip normal ;
adica amestecul 7 (pag. 40) din aceasta lucrare.
Amestecului in volum din normele germane ii corespunde
in greutate, cu aproximatie, amestecul : 1 (0,57 trass +0,43 var) :
o,86 nisip ; socotind varul stins, ca namol, avand 43 %---46%
apa. Acest amestec dupa normele germane ar cuprinde in
greutate 2 01..0 nisip, pentru 1 parte var stins in pulbere.
In practica proportia de nisip fats de var este cu mult mai
mare decat aceea data de normele germane, deoarece nisipul
se intrebuinteaza intre altele si ca mijloc de ieftenire a ma-
terialului de constructie.
Pentru acest motiv am facut acele sapte amestecuri dife-
rite, ca sa se poata vedea valoarea rezistentelor dela un ame-
1) Prof M Gary Die Prufung von Trass. Mitteilungen aus dem Kg1 Material -
prufungsamt Berlin, 19io, pag. 158
1) W. Gutacker Der rhemische Trass. Berlin, 1914, pag 39

www.digibuc.ro
255 STUDIUL PETROGRAFIC $I TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 47

stec care cuprinde 3 part" nisip pentru i parte var (amestecul


7 pag. 40), la amestecul care cuprinde 21,4 parti nisip pentru
i parte var (amestecul 5 p. 39).
Dupa cum se arata in partea respective, rezistentele la trac-
tiune ale amestecurilor de trass dela Bocsa-romans, au un
maximum de 20,10o kilograme pe centimetrul patrat pentru
amestecul 2 (pag. 38) si un minimum de 14,15o kgr. pe cm2
pentru amestecul 7 (pag. 40), pentru probele de trass ne-
alterat.
In ce priveste rezistenta la presiune trassul dela Bocsa-
romana in amestecul normal 2 (p. 40) arata rezistente la pre-
siune cu un maximum de 161 kilograme pe centimetrul pa-
trat pentru probele de trass nealterat, si cu un minimum de
127 kilograme pentru probele de trass alterat ; adica intrece
cu mult valoarea prevazuta -in normele germane.
In comparatie cu trassurile s' puzzolanele cunoscute, trassul
se clasifica dupe rezistentele la tractiune si presiune aratate
la 28 zile dela executarea corpurilor de probe, in stare umeda.
Trassurile si puzzolanele cunoscute au urmatoarele valor'
ale rezistentelor la tractiune si presiune dupe 28 zile in stare
umeda, si in kgr. pe cm2:
Renstenta la tracpune I Rezistenta la presiune
kgr pe cm 2 kgr pe cm 2
I. Puzzolana de Bacohl) . . . 2 I 10
2. Puzzolana de Roma') 4 20
3 Trass de Bavaria2) . 17 I 110
4. Trass Etringer2) . . . . 19 5 151
5. Trass de Rhin. valea Nette 19 2 163

Din aceste valori de rezistente se poate vedea, a trassul


dela Bocsa-romans este asemanator trassului de Rhin, valea
Nette ; iar partea dela suprafata, care s'a alterat, este asema-
natoare trassului de Bavaria.
1) L Luiggi Puzzolane fur Meeresbauten Tonindustrie- Zeitung, Nr. 6, 192z,
Pag 54
2) M Penseler Trass eine Begriffserklarung Tonindustrie- Zeitung, Nr. 48, 2922
pag 478

www.digibuc.ro
48 DR D IONESCU BUJOR 256

INCHEIERE
Roca de trass dela Bocsa-romans este un tuf volcanic, care
se prezinta ca un strat puternic, cu o grosime de circa /00
metri si pe o intindere probabila de 4 kilometri patrati.
In tot acest cuprins roca este compacts, cu o duritate mij-
locie, si are o compozitie mineralogica aproape uniforms. Roca
este formats de 6/7--9/10 din o masse merited' in care se deo-
sebesc cinerite nevitrificate, cu forme prismatice sau curbe,
prinse intr'o pulbere cineritica cu graunte foarte fin si in mare
parte devitrificata.
Restul rocei este format din minerale cristalizate, in cristale
foarte mici de cel mult 0,04 mm. diametru. Mineralele cri-
stalizate sunt: biotita, hornblende, cuart, feldspat oligoclas,
magnetite, zircon, rutil, apatite, clorita, mica alba sericit pro-
babil amestecata cu argils, actinot, chnozoisit si epidot.
La suprafata pe o grosime de aproape un metru tuful este
alterat, mai ales acolo unde s'a asezat peste tuf un strat sub-
tire de sol arabll. Tuful alterat nu si-a schimbat rose prea
mult compozitia si proprietatile sale.
Pulberea tufului dela Bocsa-romans constitue un trass, care
are proprietate hidraulica atunci and este amestecat cu var
stins.
Compozitiile chimice ale diferitelor probe de trass arata uni-
forrmtatea compozitiei acestui strat de tuf.
Cu ajutorul solutiei de I% hidrat de sodiu s'a putut se-
para silicea solubila din trass, ceeace a inlesnit determinarea
valorii factorului hidraulic al trassului (pag. 21-12) ; iar cu
ajutorul solutiei de 5% hidrat de sodiu s'a putut separa sticla
cineritica cu compozitia chimica apropiata microfelsitului:
IoSi02. 1R203. IR.0 (pag. 21-31).
Compozitia chimica a acestui trass este rezumata in formula
cla,sificarii lui A. Osann si in factorul sau hidraulic.
Trassul nealterat dela Bocsa-romans are formula Osann:
s=81,o3; a=5,6; c= Io,8; f=3,6; n=4,69 (pag. II); iar fac-
torul sau hidraulic este: F=3.171 (pag. 20).
Trassul alterat are compozitia chimica apropiata de a celui
nealterat, insa are un procent mai scazut de alcalii, ceeace

www.digibuc.ro
257 STUDIUL PETROGRAFIC SI TEHNIC AL ROCEI DE TRASS 49

arata ca mineralele cu alcalii din trass au fost descompuse,


iar o parte din alcalii s'au disolvat in apele ce s'au infiltrat la
suprafata rocei. 0 aka parte din alcalii au format silicati de alu-
miniu solubili in solutiile basice. Prin alterare s'a mant canti-
tatea de minerale solubile in solutiile basice, impurificand astfel
solutia basica a silicei solubile si micsorand valoarea hidrau-
hca a trassului. Factorul hidraulic al trassului alterat descreste
dela F =-- 3.o77 ;la F=2.881, pana ajunge la F=2.229, aratand
astfel din ce in ce o hidraulicitate mai scazuta decat a trassului
nealterat, ceeace se confirms prin studiul tehnic al trassului.
Comparat cu celelalte trassuri si puzzolane, trassul dela
Bocsa-romans are compozitia clumica diferna de ale acestora,
dupa cum arata mai clay reprezentarea grafica dupa A. Osman
(pag 36).
Studiul tehnic al trassului ne arata, ca diferitele amestecuri
din trass, var si nisip arata rezistente la tractiune dela 14,15o
kgr. pe cm2 la 20,100 kgr pe cm2, atunci cand trassul este
nealterat. Trassul alterat arata rezistente la tractiune dela
13,800 kilograme, la 16,85o kilograme pe centimetrul patrat.
Rezistentele la presiune ale mortarului facut din trass, var
si nisip sunt de 158-161 kilograme pe centimetrul patrat
pentru trassul nealterat ; si de 127-146 kilograme pe centi-
metrul patrat pentru trassul alterat.
Mortarul de trass, amestecat cu var si nisip, care arata cele
mai man rezistente are compozitia in greutate: I (o,75 trass+
0,25 var): 3 nisip ; iar cele mai mici rezistente le arata
amestecul: I (0,67 trass 6,33 var): 1 nisip.
Comparat cu normele germane si olandeze trassul dela
Bocsa-romans corespunde acestor norme, iar comparat cu di-
fentele puzzolane si trassuri cunoscute corespunde trassului
din valea Nette pe Rhin. Trassul alterat corespunde trassului
de Bavaria.
In stare uscata amestecurile de trass, var si nisip isi pa-
streaza rezistentele la presiune, dar isi micsoreaza rezistentele
la tractiune fats de amestecurile in stare umeda. De asemenea
fiind expuse la inghet si desghet, aceste amestecuri isi mic-
soreaza rezistentele la tractiune desl nu sunt urme vizibile
di sfaramare a corpurilor de proba.
17 A R Meminsk....Secfses Star:Alice Sena III Tom I

www.digibuc.ro
5o DR D IONESCU BUJOR 258

Amestecul normal de trass, in Oro. egale cu cimentul,


pentru 3 parti nisip, a afatat &A are aceleasi rezistente ca si
amestecul de ciment s. nisip. Deasemenea mortarul de trass
cu ciment in parti egale a aratat cA 41 creste rezistentele prin
uscare, si nu este influentat cu nimic de schimbanle la in-
ghet si desghet in stare umeda
Avand in vedere cele mai de sus socotesc; ca amestecurile
de trass, cu var si nisip constituesc un material de constructie
cu rezistente suficiente pentru once constructiuni in pamant
si in apa, iar deasupra pamantului si a apei numai pentru
clAdiri usoare si pentru zidun interioare.
In partile expuse inghetului si desghetului, la suprafata pa-
mantului si apei trebuiesc utilizate amestecurile in parti egale
de trass cu ciment, avand in vedere ca aceste amestecun au
valoarea cimentului intrebuintat in corppunerea Ion
Din cauza usurintei de productie a trassului, acesta a luat
o mare intrebuintare, Inca de multa vreme, in Olanda si Ger-
mania, atat la constructiuni Inalte la suprafata pamantului,
cat si in pamant si sub apa; fie in amestec 'cu var si nisip,
fie in amestec cu cimentul 1).
In ultimul timp s'au observat insa descompuneri ale ame-
stecunlor de trass, var si nisip la lucrarile de regulare a rail-
rilor din Germania. Aceste descompuneri au fost socotite ca
datorindu-se unei gresite proportii de var fata de trass..
Din lucrarea de fats reiese insa, ca inghetul si desghetul
au lucrat asupra acestor constructiuni umede si le-au alterat
rezistentele for Intr'o masura mai mare deck eventualele erori
de compozitie, aducand Incetul cu incetul in descompunere
chiar lucrari executate cu amestecurile care aratasera cele mai
man rezistente in laborator ; ash cum s'a intamplat cu descom-
punerea lucrarilor dela Remscheid, care erau executate cu
amestecurile lui Intze 2).
Pentru lucran de felul acestora trebuia utilizat, in partile
dela suprafata apei in sus, amestecul de trass cu ciment si
nisip, in locul amestecului de trass cu var si nisip.
1) W Gutacker Der rheinische Tram, op at pag 28-31
2) Ibid pag 27

www.digibuc.ro
ANIMALELE NOASTRE VENINOASE
DE
NICOLAI LEON
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI
,Fedznia Bela II Mazu 1923

INTRODUCERE
Deosebim doua categorii de animale veninoase: active si
pasive. Active sunt acelea cari ca serpele, scorpionul, viespea,
paianjenul, etc. au un aparat special veninos pe care it pot
utilize ca arms ofeusiva sau defensive dupe vointa lor ; pe
and animalele ve4oase pasive nu pot utilize veninul decat
ca army defensvairexemplu broasca ordinara, ale carei glande
dermale secretGaza substante veninoase, dar nu le poate uti-
lize ca mijloc de aparare decat numai in momentul and este
atacata de alte a imale. Stim cu totii ce patesc cainii cand apuca
cu gura o broa. ca.
Din puvul acesta de vedere animalele veninoase pasive
se aseamketu plantele veninoase. Fructele sau frunzele unei
plante vninoase indata ce au fost luate in gura de cate un
animal, ixercita o actiune atat de inflamatorie asupra mucoasei
lui bucale scIlitre.buie sa renunte imediat la ele.
Veninul reictidneaza in mod deosebit la diferitele specii.
Sunt verunuii mortare pentru om si indiferente pentru alte am-
male. Fructele de beladona cari sunt toxice pentru copii le sa-
vureazA unete pasari ca pe cirese. Aproape nu exista plante veni-
noasa ale drei frunze s nu serveasca drept hrana unei specu
oarecare de insecte, Ariciul nu rezista numai acidului prusic
ci si cantaridinei si veninului de sarpe. Lenz, avea intr'o lads
o femela de arici cu pui mici pe cari-i alapta si a vrut s se con-
vinga de, faptul dace reziEta la actiunea veninului de sarpe,
dand drumul in lady unui sarpe veninos, ariciul se apropie
r8 A .R Minoru le Sectzet Stanisfice Sena III, Tom, I.

www.digibuc.ro
2 PROF N LEON 260

de el, sarpele it musca de bat ash ca dadu sangele, ariciul se


retrage, se linge de sange si se repede din nou asupra sarpelui
care-1 musca incaodata, de doua on pans in fine ajunge ari-
ciul sa-1 birueasca mancandu-i deodata capul si apoi restul
corpului, de unde s'a retras s alapteze pull; aceeas experienta
s'a mai repetat de Lenz si cu alti serpi fara ca mama sau vreun
puiu & fi fost catus de putin bolnavi.
Cele mai puternice veninuri can paralizeaza nervii irumn
la om raman fara nici un efect asupra insectelor ; un melc
suporta o doza de stryhnina, care e suficienta sa omoare un
om la moment.
Veninurile animale, veninurile vegetale, impreuna cu otra-
vurile anorganice fac toate la un loc obiectul de studiu al
Toxicologzei.
Nu exists stiinta medicala in cari s fie mai mare amestec
de adevaruri cu superstitii ca in toxicologie. Farmecele si vra-
jile in cari oamenii primitivi aveau mare incredere, pe cari
salbaticii si popoarele inculte le practica si astazi, mai toate
sunt acute cu plante sau cu animale ve 'rime.
Poporul nostru si astazi face farmece C, sa(ameisdii (sala-
mandra maculata). (Dusrnanul ce ar vol s tc,\ nenoroceasca
cu salamasda, cauta o asemenea hghioae, o rde in foc si ce-
nusa o pune in rachiu. Prefacandu-se ca. se "i'mpaca cu tine,
to cinsteste din rachiul dres cu cenusa de salamasda. Cum
ai baut acea cenusa, peste cateva zile salamasadele se nasc
si omul incepe a se umfla la pantece, a se ingalbeni, a se simti
slab, a avea o mancarime la anima si incetul cu incetul se trece,
se prapadeste si moare. De salamasda cu greu poll scapa.
Cele mai de multe on boala aceasta se sfarseste cu.- moartea.
Numai daca iei ceva sa be versi, 'Doti scapa de moarte. De
descantece ele nu voiesc sa. stie 1).
Tigancile noastre in ziva de Sfantul Gheorgh3 prind un
paianjen cu cruce (Epeira) , it arunca in foc si spuli din gura :
Yak, ca tu pisanes, Focule, inghite paianjenul;
Ca tu save misces; Inghite tu tot 11111;
Ca tu tute Inglute-te pe tine singer!

1) N Leon, Istona naturals medicala a poporului roman. Analele Aca4emiei Ro-


mane, 1903.

www.digibuc.ro
261 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 3

Ca andre m're ker, Numai in casa mea


Na ac to laco by aveskro! FIi pentru mine un bun oaspe I
Andr-o navo In numele marelui
bare devleskero! Dumnezeu!

Importanta practica a veninurilor animale pentru om ur-


meaza pe deoparte din otravurile provocate de aceste sub-
stante, iar pe de alts parte din intrebuintarea for terapeutica.
Moartea prin veninuri animale desi este mai rara totus are
loc din cand in cand.
Unele popoare din America de Sud isi omoara dusmanii,
napadind asupra for in timpul cand dorm si be stipung
limba cu un dinte de carpe veninos. Ca exemplu de sinuci-
dere cu venin animal este moartea Cleopatrei, care s'a lasat
sa fie muscata de un carpe veninos. Un alt caz curios de si-
nucidere, este moartea ce si-a provocat un paralitic cu can-
tarida, inghttind 8 grame din aceasta substanta ; dupa 25 de
ore a murit. Cati oameni n'au fost victima difentelor pre-
parate cu cantarida. In antichitate femeile tesaliene erau re-
putate ca maestre in arta de a prepara bauturi menite s ex-
cite dragostea anumite persoane.
Se cunosc diferitele preparate cu cantarida din timpul Mar-
chizului de Sade, pastilles aromatiques, pastilles galantes, pa-
stilles a la Richelieu, beaumes de Gilead, etc.
In Franta numai in anul 1847 au avut loc 20 de morti cu
cantarida. Sunt o sums de alte cazuri provenite din cauza abu-
zului de cantarida pentru avort sau cazul celor sase studenti
can s'au servit sase lum la masa cu cantarida pisata drept
piper.
S'au facut incercari a se trata diferite boli cu veninuri ani-
male. In unele localitati din America se trateaza lepra si dif-
teria cu venin de serpi; doctorul Humboldt, fiul ilustrului
Humboldt, a publicat mai multe fapte prin care pretinde ca
febra galbena ar putea fi combatuta cu veninul de scorpion.
El a inoculat in timpul epidemiei, 2.478 de oameni albi dela
garnizoana din Cuba, dintre care numai 676 au fost atinsi
si sase au sucombat.
Cele mai dese cazuri de moarte insa prin intoxicarea cu
veninuri animale provin din cauza muscaturilor si a intepa-
18

www.digibuc.ro
4 PROF N LEON 262

turilor de catre animale veninoase mai cu seams in tarile dela


tropice.
Iata statistica administratiei engleze din India ostica, a mor-
tilor, numai de muscatura de sarpe:
In anul 1869 : 11.416 oameni
* 1877 : 16.777
* 1882: 19.519
1886 : 22.434
1888 : 22.480
* 1889 : 21.412 *
1892 : 19.025
1893: 21.213
Mai sunt o gramada de victime in triburile salbatice din
Africa din cauza stigetilor veninoase. Se tie ca sagetile arcu-
rilor se ung cu diferite veninuri preparate din plante si ani-
male veninoase.

SERPII
erpii sunt reptile lipsite de picioare, ei isi miscA corpul
for cilindric si solzos prin reptatiune. Aceasta reptatiune consta
intr'o impulsiune a corpului, in miscari ondulatorii inlesnite
de o extrema mobilitate a coloanei vertebrale, compusa din
un numar considerabil de vertebre prevazute cu muschi pu-
ternici.
Nu exists animal, care sa fi jucat un rol atat de variat in
conceptia religioasa si medicala a popoarelor ca sarpele.
Forma for fizica curioasa, veninul si raceala cadaverica a
corpului ,for a facut ca mai toate popoarele sa aiba spaima
de ei, inspirandu-le cele mai fantastice superstitiuni.
Iata cum explica Pliniu intr'un loc origins serpilor: <cei s'au
format din coloana vertebrala a cadavrelor omenesti, sunt hp-
siti de caldura si de sange; iar in alts parte spune: <ainii din
ei au si in varful cozii un cap, din care cauza pot O. se taraie
inainte si in.apoi. Asemenea legende fantastice despre serpi
se gasesc la majorttatea scriitorilor din evul mediu.
In medicina populara joaca si astazi un rol din cele mai
importante.
Serpi veninosi desi se deosebesc de cei neveninosi prin

www.digibuc.ro
263 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 5

conformatia si dispozitia dintilor, totus nu exists un caracter


exterior care la prima vedere deosebeasca unii de altii.
Dumeril, care timp de 40 de ani s'a ocupat cu studiul lor,
a fost inselat la varsta de 70 de ani. Plimbandu-se intr'o pa-
dure pe langa Paris, i-a esit in cale un sarpe pe care l'a prins
cu degetele de mijlocul corpului, luandu-1 drept un sarpe ne-
veninos, dar dupa ce l'a muscat a vazut ca s'a inselat, din
care cauza a si murit.
Dumeril impartia serpii in doua mari clase, dupa dispozitia
sistemului for dentar, in serpi neveninosi (aglyphi), care nu au
decat un singur fel de dinti, toti netezi, fara silon, si serpi
venmosi (odontoglyphi), care au doua feluri de dinti, unii ne-
tezi iar altii numiti crosete strabatuti in lungul for de un silon
sau de un canal in comunicatie cu glanda veninoasa.
$erpii veninosi ii subimpartia in trei grupe dupa forma si-
lonului sau a canalului cu venin si dupa situatia crosetelor.
Iata in rezumat tabloul lui de clasificatie:
AGLIPHI serpi cu dmliinetezi (serpi nevemnosi)
Crosete situate
Crosete canalate pe falca superioarl, I OPISTOGLYPHI
sau cu siloanele inclarAt
deschise
ODONTOGLYPHI Crosetele situate
(serpi venmosi) pe falca supenoara {PROTERO GLYPH I
inamte
serpi cu crosete
Crosetele camculate sau cu silonul
transformat intr'un canal SOLENOGLYPHI

Serpli neveninosi au doua randuri de dint' pe falca supe-


rioara, unul exterior, maxilar compus din 35 pans la 40 re-
curbati de dinainte inapoi, altul interior pe palatin compus
din 20 la 22.
La serpii veninosi rangul exterior este reprezentat printr'un
singur dinte lung numit croset, strabatut in lungul lui de un
canal central, el este dur, fin, casant si se sfarma usor. Mai
exists alte crosete situate indaratul lui, gata a-1 inlocui in mo-
mentul cand cade, substitutia se face repede in trei zile.
Nu cunosc in Romania decat o singura specie de sarpe
veninos din ordinul Solenoglyphzlor, VIPERA MICA, Vipera
berus Linne, sinonim cu Pelias berus. Dumeril i Bibron, este

www.digibuc.ro
6 PROF N LEON z64

specia care a muscat pe Constantin Dumeril in padunle din


imprejurimile Parisuiui in ' i Septemvrie 1851. Ea are o mare
placa pentagonala pe varful si in centrul capului, sc.,obita
in partea ei anterioara, din dosul careia se va'd doua alte
piaci oblonge si foarte neregulat pentagonale. Capul este
putin convex. Coloarea viperei mici este brunata, alte on
rosietica.
Aparatul venznos.Dintii silonati dela proteroglyphi precum
si dintii caniculati dela solenoglyphi, sunt dispusi, nu pentru
a prinde hrana (pentru a o apuch), ci pentru a inocula veninul
ill prada lor.
Ei sunt culcati aproape orizontal, in stare de repaus pe pa-
latin, si sunt protejati de o indoitura a mucoasei gingivale.
In pozitie de atac, acest croset is o directiune verticals dato-
nta unei miscari foarte brusce, care-i permite de a comprima
in acelas timp, cu ajutorul muschilor constrictori speciali,
glandele sale cu venin.
Glandele cu venin ocupa un spatiu intermuscular indaratul
ochilor, de fiecare parte a maxilarului superior. Ele sunt foarte
mari, inconjurate de o capsula fibroasa , structura for este
aceeas cu a glandelor salivare dela animalele superioare, adica
din cateva loburi tubulare divizate, fiecare in acini. Conductul
for excretor vine de se deschide la baza crosetului veninos.
0 sectiune transversals arata ca fiecare acinus este tapisat de
un strat de celule mari epiteliale granuloase. Veninul, care
rezulta din desagregatiunea acestor celule, ramane in cavitate
si nu este expulzat decat cand glanda este comprimata prin
contractiunea muschiului temporal.
Adeseori muscatura de sarpe se poate recunoaste dupa urma
pe care o lass dintii pe rand, daca a fost de serpi veninosi
sau de serpi neveninosi.
Coloratia. Coloritul solzilor de sarpe este supus legilor
mimetismului, pielea este acoperita de o epiderma groasa pe
care o schimba de trei, patru on pe an (naparleste). Inainte
de a naparll, sarpele std intr'o stare de repaus mai multe sap-
Omani, ca si cum ar dormi fara ca s 'Parlance ceva.
Dam aici cateva din obiceiurile serpilor veninosi dupa. Cal-
mette. Toti serpii veninosi sunt carnasieri. Ei se hranesc cu
mici mamifere (soareci, sobolani), pasari, batracieni si alte

www.digibuc.ro
265 ANTMALELE NOASTRE VENINOASE 7

reptile sau pesti pe cari ii invenineaza cu ajutorul dintilor


veninosi. EI asteapta mai intotdeauna ca prada s piara inainte
de a o inghite.
- Unn dintre ei sunt foaite lacomi de oua pe cari stiu sa le
gaseasca in cuiburile de pasari si pe cari le inghit in intregime.
Cand vor sa inhate o prada sau sa loveasca un inamic, ei
ridica capul, lasa in jos falca inferioarO si ridica falca supe-
noara intr'atata ca crosetele sa fie indreptate imediat inainte.
Cu promptitudinea unui resort care se destinde sarpele se
arunca in mod brusc si loveste victima sa. Odata rana facuta,
el se retrage inelarat, isi apleaca capul si sta gata s dea o noua
lovitura.
Animalul rAnit cade imediat la pamant, atat este de iute
actiunea veninului; el este imediat lovit de paralizie si piere
in cateva secunde. Adeseori sarpele it tine in gura sa pana
ce-si da suflarea, si apoi incepe a-1 inghiti, operatiune care
intotdeauna este lenta si penibila.
In captivitate, serpii veninosi refuza aproape in mod con-
stant de a se hrani. In caz ca voim a-i pastry timp mai inde-
lungat trebuiesc hraniti in mod artificial. Pentru aceasta se
apuca de cap cu ajutorul unei pensete lungi, se tin apoi cu
myna stanga de gat fara a-i strange prea tare, evitand a-i
lass s se sprijine cu corpul pe ceva. Li se introduce apoi,
in gura o bucatica sau mai multe de came de vita sau de cal,
care se impinge incetisor in fundul esofagului cu ajutorul unei
baghete de sticla pilita, care O. nu raneasca mucoasa. Se ma-
soara apoi incetisor esofagul de sus in jos, pentru a impinge
bolul alimentar pana in stomac.
Se repeta aceasta operatiune la doua saptamani.
Calmette a putut s pastreze astfel, in stare perfecta, specia
Najas din India si Bothrops din Martinica mai bine de doi
ani in laboratorul sau, avand grija de a-i tine intr'o sala calda,
la temperatura de 28 la 3o grade.
Este foarte important de a pune in cusca for un rezervoriu
plin cu apa, funded aproape toti serpii beau a desea si le place
sa se scalde zile intregi.
Mai trebuiesc puse craci si pietre pe care ei se freaca pentru
a se curati in mod periodic de epiderma for in vremea nap ar-
litului.,

www.digibuc.ro
8 PROF N LEON 266

Extractiunea veninului. Se extrage dupa procedeul lui Cal-


mette veninul din glandele veninoase, fie dela serpii de curand
ucisi, fie dela serpii vii.
Dela serpii morti se izoleaza glanda dela locul ei, se aseaza
pe o farfunoara si se comprimeaza incetisor glanda dindarat
inainte, lasand veninul sa se scurga intr'o sticla de cias.
Extractiunea veninului dela serpii vii se face dacs se prinde
sarpele de gat cu o penseta prevazuta cu cauciuc, si se tine
bine cu myna capul si se introduce apoi in gura lui o sticla
de ceas.
In momentul cand sarpele mused cu putere, sticla se pre-
seaza asupra glandelor veninoase si veninul se scurge in mare
cantrtate. Ammalul se pune apoi in cusca lui si se lass pentru
ca peste cateva zile s serveasca la o noua operatiune.
Printul Lucian Bonaparte, analizand veninul viperei, a gasit
o materie colorants galbena, o substanta' solubila in alcool,
albumins, o materie grass, diferite saruri constante, mai cu
seamy cloruri si sulfuri, si ceeace constitue partea esentiala
toxica, un principal special apartinand categoriei alcaloidelor,
pe care el a numit-o echidnzna sau viperzna.
ProprietOtzle fizice si chimice. Veninul serpilor este un
lichid vascos, inodor, limpede, perfect incolor sau adesea galbui-
verzui ; insipid acel dela Vipera si Daboia (solenoglyphi) si
amar si arzator acel dela Cobra (proteroglyphe). La microscop in
epiteliale can se desfac uneon din conductele excretoare a glande-
lor nu se gaseste nici un element figurat, afara de cateva celule.
Cand este proaspat, are o reactiune usor acids care dispare prin
desicatiune ; el este solubil in apa si in glicenna , in vreme ce alcoo-
lul, eterul, taninul, amoniacul, iodul formeaza precipitate solubile
intr'un exces de apa. Introdus cu precautiune in tuburi capilare
inchise apoi la lampa, veninul se conserva intact fara a suferi nici
o alteratiune apreciabila. Daca insa in momentul cand se pune,
tubul contine microbi, ei se pot inmulti producand fermentatmni
putrede, iar proprietatile sale vemnoase se altereaza cu timpul.
Evaporat si desicat in vid, veninul se transforms intr'un
fel de rasina galbena, solzoasa, care nu se altereaza si con-
serve proprietatile sale toxice.
Veninul de vipers incalzrt la 75 % pierde toxicitatea, acel de
Cobra este mai rezistent.

www.digibuc.ro
267 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 9

Actiunea veninului. Persoanele muscate de serpi simt mai


intaiu o durere la locul unde au fost muscate, care se intinde
apoi in tot membrul si chiar pans la organele interne. Locul
muscat incepe a se umfla, a se inrosi si incetul cu Incetul
se invineteste de jur- Imprejur, iar pulsul devine frecuent si
neregulat; urmeaza apoi syncope, dureri de stomac, varsatun,
dificultate de a respire, naduseli reci si abundente, turburari
ale viziunii si ale facultatilor intelectuale. Uneori dureri vii in
regiunea ombilicala. Sangele care se scurge din tuna devine
negru, si nu tarziu apare cangrena.
Secretiunile glandelor omului muscat de sarpe devin toxice.
Copilul unei femei mahomedane, care fusese muscats de un
Cobra, muri prezentand toate fenomenele de intoxicatiune, la
o ors dupe ce supsese dela sanul mamei.
Imunitate natural& Este de mult cunoscut ca unele ani-
male cu singe cald, ca: porcul, ariciul, si uncle specii
de pelican chiar dace mananca serpi veninosi sau sunt mus-
cate de ei raman refractari la actiunea veninului. Starea for
refractara se explica prin prezenta in sangele for a unor anti-
toxine care neutralizeaza toxicitatea veninului. *erpii veninosi
sunt imunisaci fata de propriul for venin. Pe cand animalele
a caror singe nu este toxic ca: omul, soparla, cameleonul, etc.
sunt din contra foarte sensibile la actiunea veninului.
&wail a aratat Inca
Imunitate artificial& Ser antiveninos.
in anul 1887 ca dace se injecteaza porumbu cu doe mici de
venin de Cobra, care se maresc din ce in c ajung un trio.
ment cand li se poate injects o doza de zece on mai ware decat
doza mortals, firs ca ei s se intoxicheze. Dace b-. incalzeste la
o temperature oarecare serul de s ange de animal rtimos se distrug
toxinele si nu raman decat antitoxinele. D'aca acest ser se
injecteaza la un animal sensibil, ii da proprietati de a rezista
la actiunea veninului, producandu-i astfel a 'imunitate artificialei.
TRATAMENTUL MUSCATURILOR DE *ARPE. In
vechime se recomanda cauterizarea ranii cu fierul rosu sau
se practice sugerea ranii. Procedeul acesta din urma este pe-
riculos, din cauza ca la cea mai mica leziune care ar exists
in cavitatea bucala, veninul se introduce in organism pe cale
circulatorie. Veninul de sarpe nu exercita nici o actiune toxica
asupra organismului cand se introduce pe caile digestive.

www.digibuc.ro
io PROF N LEON 268

Tratamentul modern se face in modul urmator :


i. se face o legatura strarisa intre locul unde se atla rana
si radacina membrului;
2. se spala rana cu o solutiune proaspata de hypoclorit de
calciu 1/6o;
3. se injecteaza o doza de ser antiveninos dela io la zo
centimetre cubi;
4. se injecteaza cu aceeas seringa, in trajectul muscatuni
si imprejurul ei, 8 pans la io centimetre cubi solutie de hy-
poclorit de calciu.

AMFIBIILE
Amfibiile veninoase care traesc in tars la not sunt: broasca
rehoaso, salamandra si tritonul.
BROASCA RAIOASA (Bufo vulgaris) se deosebeste de
broasca de balta fiindca are corpul mai greoiu si mai indesat,
pielea este foarte groasa si sgrunturoasa, acoperita pe spinare
de negi mare rotunzi, roscati in varf. Ea se nutreste cu vier-
misori, omizi si mici insecte, ash ca este foarte utila agriculturii.
Din cauza formei wicioase, colorii teroase si negilor afla-
tori pe suprafata corpului, ea a fost din timpurile cele mai
vechi obiectul diferitejor prejudicii. Poporul nostru crede ca
clad broasca te urineaza and te atingi, pe loc capeti negi
sau raie, de, aicj- si numele popular de obroasca rehoasei.
Epiderma lot .se compune din mai multe straturi de celule,
in-tart s& afla numeroase glande can se deschid la suprafata
ei; unelt4infmocelulare in forma de butelii; altele pluricelulare
in forma deaci, elf secreteaza veninul. Veninul este acid
si caustic, el este toxic and e absorbit pe cale bucala.
Phisalix si Bertrand au izolat din produsele de secretiune
ale glandelor parg!ide, Cloud substante: una bufotahna, de na-
tura resinoida, estes.lub4 in alcool si putin solubila in apa ;
alta bufotenina, solubilg in imandoua hchidele. Injectiunea ye-
ninului produce la attimale oprirea inimii in sistola si pa-
ralizie. Proschez, a mai extras un al treilea principiu, phry-
nolyszna, care are o actiune heinolitica energica asupra globu-
lelor rosii ale mamiferelor.
SALAMANDRA, SALAMAZDA, SALOMANDRITA,

www.digibuc.ro
269 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE II

SOLOMAZDRA (Salamandra maculata). Ca forma se asea-


mana cu sop arla, fiindca are corpul lungaret, suportat pe
patru membre, si terminat cu o coada, flancurile si coastele
cozii prezinta o serie de cripte glandulare cu venin. Corpul ei
este greoiu, de coloareabrun-verzui-inchis, cu pete man galbene,
Traeste in padun la intuneric si umezeala sub pietre, frunze
in muschi sau in gauri in pamant. Face pui vii.
Acest animal din timpurile cele mai vechi a fost obiectul
diferitelor superstitii si farmece. In Roma antics si in Franta
in evul mediu, se credea Ca focul cel mai violent putea fi stins
numai prin contactul lui. Tata ce scrie Plinius despre sala-
mandra : #Dintre toate ammalele, cel mai inspaimantator este
salamandra. Celelalte musca numai in mod izolat si nu ucid
multe deodata. . . , Salamandra insa poate sa multe popoare
intregi, fare ca sa observe, dincotrO vine dezastrul. Se suie
ea inteun porn, toate poamele se otravesc, si cine mananca
din ele, moare cuprins de fiori reci, par'c'ar fi mancat cu-
cuta. Atinge salamandra numai cu piciorul Lava in care se
coace painea, painea devine otrava ; cade ea intr'o fantana,
apa se preface in otrava. Atinge balele ei o parte oarecare
a corpului, fie chiar numai varful dintilor, cade tot parul de
pe corp.
Veninul salamandrei a fost studiat de d-1 si d-na Phisalix,
dupa ei exists doua feluri de glande cutanate, unele cari produc
un venin mucos, altele un venin granulos. Aceste doua lichide
&lei% prin proprietatile for fizice, chimice si fiziologice. Primul
are reactiune alcalina, este mai putin periculos si are dupa
unii autori semmficatia fiziologice pe care o are ca sudoarea.
Proprietatile sale toxice sunt datorite prezentei unui alcaloid.
Injectata in cantitate mai mare la un animal produce o ac-
tiune stupefiantd i paralizantel si opreste inima in diastole
(actiune comparabila cu aceea a pilocarpinei). Veninul gra-
nulos este acid si mai activ ca cel precedent; depus pe piele
sau pe conjunctiva, produce o iritatie vie. El isi datoreste pro-
prietatile sale unui alcaloid special salamandrina, broasca Eta
de care si pasarile sunt foarte sensibile; un mihgram in in-
jectie ucide un caine foarte repede. Se produce, la inceput
o ridicare de temperature, convulsiuni, tetanos, apoi oprirea
respiratiei. Inima nu este in general influentata. Prin proprie-

www.digibuc.ro
12 PROF N LEON 27o

tatile sale, veninul salamandrei se apropie de acel al viperilor.


Incalzit la 5o , poate servi ca vaccin contra veninului de vi-
pera si tipar.
TRITONUL (Triton cristatus). Ca forma se aseamana
si el cu o soparla, are o lungime numai de 12-16 centimetri;
pielea este neteda, coada comprimata pe laturi, degetele lo-
bate. Corpul pe deasupra de coloare ros-portocalie presarat
de pete negre; in timpul imperecheni poarta o creasta bine
dezvoltata.
Pe laturile gatului, pe spinare si pe partile laterale ale comi,
se afla mici folicule glandulare cari secreteaza veninul. Ve-
ninul este alb, putin galbui, el exala un miros patrunzator
si desagreabil. Expus la aer se ingroasa, se coaguleaza si de-
vine galben. Cand este proaspat are proprietati acide. Cap-
pare& a reusit s obtie dela 30o de tritoni 4o gr. de venin.
Cu cantitati slabe de venin Vulpian a ucis caini, cobai si
broaste. Broasca piere dupa a sasea si chiar a douasprezecea
ors ; veninul exercita o actiune puternica asupra inimii, pro-
prietatile lui par mai mult stupefiante decat excitante. Tri-
tonii raman indiferenti fall de propriul for venin.

PESTII
Pesti veninosi se impart in pesti lipsiti de aparat veninos,
#Poissons vdneneun ai autorilor francezi, cari dupa ce au fost
consumati produc fenomene de toxicitate, si pestii can an un
aparat veninos pentru producerea si inocularea veninului
Woissons venimeux ai autorilor francezi.
1. Pesti lipsiti de aparat veninos (Poissons veneneux). La
acesti pesti veninul este raspandit in tot organismul ca la
tipar.

TIPARUL, Cobitis fosilis, in antichitate era considerat ca


primejdios pentru sanatate chiar fiert. Cercetarile mai noui I)
an aratat, ca in sangele tiparului exists in adevar o substanta.'
care injectata subcutan, intravenos sau intraperitoneal, produce
la animale moartea.
1) Virchoros Jahresbencht 1893, I pagina 431

www.digibuc.ro
271 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 13

Sangele de tipar este toxic si pentru om daca ingereaza


o cantitate destul de mare. Serul contine un principm activ
zchthytoxzna, substanta albuminoida dotata cu o mare putere
digestiva, ea are proprietatea de a opri coagulabilitatea s an-
gelui. Un came de 15,2 kg. greutate, dupa o injectiune cu
ser de tipar proaspat in \Tana jugulars, produce imediat nelt-
niste si animalul nu poate sa se mai tie pe picioare. Dupa
doua minute se produc convulsiuni, respiratia se face incet
de tot, iar dupa 5 minute reflexul corneei se stinge.
2. Pesti cu aparat veninos (Poissons venimeux).
Aparatul vemnos al acestor pesti poate fi considerat ca
organ defensiv, el se compune din doug. parti : dintr'o glanda,
care secreteaza substanta activa, veninul si dintr'un organ de
inoculatiune, cu care it introduce in tesutul animalului fata
de care is ofensiva.
In categoria aceasta intra trei feluri de pesti:
A. Pesti la cari aparatul veninos se afla situat in gura,
asa ca ei se apara mufctind ca erpii, astfel este Murena helena.
Aparatul veninos al acestui peste este constituit dintr'un sac situat
deasupra valului palatului, care poate contine 1/2 centimetru cub
de venin, si trei sau patru dinti conici, arcuati cu convexitatea
anterioara ca crosetele serpilor. Dintii nu sunt strabatuti de un
canal central ash ca veninul se scurge printre ei si mucoasa
palatina care formeaza un fel de toc. In momentul and
musca, dintele patrunde in mucoasa si veninul se scurge in rang.
Veninul, afara de actiunea lui toxica, are si proprietati di-
gestive. Pestele singur, peste cateva zile dupa moarte, nu mai
are glanda cu verun, caci dispare prin autodigestiune.
B. Pesti la can aparatul veninos este provazut cu niste
tepi, incat ei se apara prin intepaturi, astfel este Synancea
brachio. Acest peste traeste in Pacificul tropical, aparatul lui
veninos este . format din spinii aripioarei dorsale, care pre-
zinta in lungul for fiecare Cate un silon, care comunica cu
un fel de dublu rezervoriu numit utricul. In stare de repaus,
ei stau culcati indarat si ascunsi in membrana interradiara.
Expulsiunea veninului nu este voluntara, pentru ca sa se
efectueze, trebuie ca rezervoriul sa fie comprimat si aceasta
se intampla cand pescarul calca din intamplare cu piciorul
aripioara dorsals.

www.digibuc.ro
14 PROF N LEON 272

Veninul extras din glande este limpede, albastrui, putin


acid. Introdus in tesaturi, produce o durere locals foarte vie
care se imprastie in tot membrul atins. Aceasta durere este
atroce, si s'a vazut ramp, spune Calmette, cuprinsi de un
adevarat delir; lovesc, musca persoanele dimprejurul lor, se
arunca dintr'o parte in alta, cer cu insistenta sa le tae membrul
atins ; unii si-au amputat singuri partea lezata.
C. Pesti la cari veninul se produce in niste glande epi-
dermale ca la Petromyzon fluviatilis.
PETROMYZON FLUVIATILIS. Aceasta specie se ga-
seste adeseori prin raurile noastre si char in Dunare.
Antipa a colectat exemplare din Olt, Slatina, Bistrita. Ei
se gasesc mai cu seams prin garle. La not poporul it numeste
tot Tipari, la Tarcau i se zice Noua ochi (Antipa).
Glandele veninoase la acest peste sunt situate in piele, secretul
lor a fost studiat de catre Cavazzani1). El produce fenomene
gastro-enteritice, uneori diaree cu scaun sanguinolent. Se pare ca
veninul nu pierde din proprietatile sate toxice nici prin fierbere
deoarece o doamna care a mancat impreuna cu copiii ei o sups
de acest peste, au prezentat cu totii fenomen de intoxicatie.
*
* *
Mai exists o categorie de pesti toxici dar care nu intra in
cadrul studiului de fats. Sunt tots. acei Resti care traesc in
apele murdare in can se afla corpuri in putrefactiune si can
devin penculosi din cauza substantelor toxice pe cari le inge-
reaza ; apoi pestii care intra repede in putrefactie din cauza
ptomaznelor fabricate in ei de microbic putrefactiunli.

INSECTELE
Insectele intotdeauna au atras atentiunea iubitonlor de na-
ture prin formele variate si colorile vii si stralucitoare ale cor-
pului lor. Studiul lor insa este de mare folbs pentru ome-
nirea intreaga.
Medicina are nevoie sa cunoasca speciile para2izte precum si
speciile cari servesc ca agenti de transmisiune ai boalelor infec-
1) Aceste toxme trec dm mtestm in singe, unde provoaca anemia, prin hemoli-
zarea globulelor rosu Majontatea persoanelor can au lunbnci, au faIa plumbuna
oche cernm, pielea 1 mucoasele decolorate, lar numarul globulelor rosu foarte redus

www.digibuc.ro
273 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 1$

tioase : anofelii transmit malaria : culexii febra galbena sifilariosa ;


paduchii tifosul exantematic si recurenta ; puricii pesta, etc., etc.,
Farmacistul se foloseste de mai multe medicamente pe cari
le prepare si le extrage din insecte : vezicatonle se prepare
din cantanda, meloe, milabris, etc.; carminul din coccus cacti,
ceara si mierea dela albine, etc., etc.
Econorrua casnica trage si ea foloase din cultura gandacilor
de maltase si a albinelor, iar agronomul trebuie ss cunoasca
insectele fztof age 1) si muloacele de combatere.
Din punct de vedere toxicologic studiul lor nu este atat
de important ca al serpilor, totus sunt cazuri mortale din
cand in cand a caror victime sunt datorite insectelor.
In statistica criminals de Brunet se mentioneaza numai
pentru Franta si numai in anul 1847, 20 de morti din cauza
cantaridei.
Se deosebesc mai multe categoni de insecte veninoase :
Insecte provdzute cu un aparat veninos bucal. Insectele din
aceasta grupa au un aparat bucal conformat pentru intepat
si supt, in legatura cu el se afla glandele salivare cari secre-
teaza veninul ce se scurge in locul unde inteapa. Veninul
acesta are proprietati anticoagulante, impiedeca sangele de a
se inchega repede. De acest aparat bucal se servesc insectele
numai la nutritiune iar nu si ca aparat defensiv; ele sunt \TA-
tamatoare omului numai din cauza nevoiei ce simt de a-si
satisface trebuintele lor.
HEMIPTERELE. Acanthia lectularia (plosnita sau padu-
chele de\ lemn). Prim intepatunle lor, aceste insecte pro-
voaca o mancarime dureroaEa datorita salivei lor iritante Si
determine o ridicatura rosie, inflamatorie, centrata cu un punct
hemoragic. Dup't Kulwetz2) cu saliva lor se pot omori
insecte dace se tin inteun vas inchis cu plosniti vii Alte
hemiptere dela noi cari produc durere prin ineepare si din cauza
salivei lor veninoase sunt Nepa, Naucoris, Ranatra Notonecta.
DIPTERELE. Dintre dipterele dela noi sunt genurile
Culex si Anopheles care au in legatura cu aparatul lor bucal
9 N. Leon, Insectele vatam'atoare din Romania, Analele Academie' Romane, 1912.
K Kulwetz Ueber die Hantdusen der Orthoptera u Hermiptera- Heteroptera.
Arb aus dem Zoolog Laboratorium der Unwersitat Warschau, 1897 in bornba
ruse citat dupe Zoo] Zentralblatt, agg, p. go

www.digibuc.ro
x6 PROF N LEON 274

o pereche de glande salivare secretatoare de saliva veninoasa


can provoaca mancarimi dureroase st umflaturi.
Deasemenea Simulium columbaczense (musca columbaca 1),
o musculita care in umi ani face in tarn la not ravagii, printre
animalele domestice, in judetele: Mehedinti, Gorj, o parte
din Do lj si Ramnicul-Valcei mai cu seams in comunele cele
mai apropiate de Dunare.
Insecte provdzute cu un apart veninos abdominal. Aici intra
viespele, albinele st furnicile. Aparatul veninos al acestor in-
secte nu este gura, ci o arms defensavd, pe care n'o intrebum-
teaza decat atunci and sunt iritate. Aparatul acesta este con-
stituit din trei feluri de glande: glanda acidcf, glanda alcalind
si glanda venznoasd accesorie.
Glanda acida cuprinde: o portiune glandulara care are forma
unui tub lung flexuos, bifid la extremitatea sa st dintr'o ve-
zicula care ea singura se terming cu acul.
Glanda alcalina, numita st glanda lui Dufour exists la toate
himenopterile st prezinta forma unui tub neregulat care se
deschide si ea la baza acului. Acul este constituit dintr'un
corp conoid, care contme o pereche de stilete subpri foarte
ascutite. Stiletile sunt ace goale in interiorul for cari luneca
in interiorul corpului conoid.
La vespide, stiletele sunt simple perforatoae st vezicula cu
venin, se contracteaza pentru a inocula continutul in plaga.
Din contra, la apide, vezicula este necontractata; dar exists,
pe fiecare stilet, un adevarat piston care impinge lichidul pe
masura ce stletul se scoboara in interiorul corpului conoid ;
aparatul vulnerant este, dupa cum a aratat Carlet in acelas
timp, un trocar care sparge si o seringa care mjecteaza. In-
tepatura viespilor si a bondarilor nu este numai dureroasa,
ci st mai periculoasa cleat aceea a albinelor.
Veninul albinelor este limpede ca apa, de reactiune acida,

1) In timpul cand acest studiu se a fla la Academie pentru tipar, musca columbaca
faceu ravage in Cara, in special in Banat, Olrema $i apos in Ardeal pe la Bihor
omorind 55 000 vlte, producand pagube can se evaltuaza aproximativ so 000 000
lei Cetind articolele fantastice can au aparut prin ziare cu aceasta ocazause, relativ
la Musca columbaca, m'am hotarit a publica in curand in Analele Academies un
studiu care sa cuprinda tot cea ce se 9tie p Ana astan asupra acestes insecte in caz
a aces insarcinati de Ministerul agnculturei nu vor da es la lumina un studsu mss
complet

www.digibuc.ro
275 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 17

contine acid formic concentrat, la gust e acru si se usuca re-


pede expus la aer, depus pe sticla, formeaza o pelicula usor
de desfacut.
Intepatura unei albine produce aproape imediat o durere
acuta ; locul intepat se umfla .51 un fior usor trece prin tot
corpul. Intepatura simultana a mai multor albine produce
accidente mai grave si in caz ca sunt prea multe poate sur-
veni chiar moartea. S'au vazut cai can au pierit din cauza
ca au fost intepati deodata de mai multe albine.
Veninul extras dela doua albine prin pisarea extremitatii
postenoare a corpului Intr'un centimetru cub de apa este su-
ficient ca sa omoare un soarice sau o vrabie. Moartea sur-
vine dupa cateva minute prin asfixie respiratorie.
Phisalix a studiat actiunea fiziologica a veninului dela al-
bina asupra viabillor inoculate, fie prin Intepatura insectelor,
fie prin ajutorul unei solutiuni apoase obtinute prin pisarea
glandelor. In amandoua cazurile s'a produs mai intaiu o ac-
-Pune locals : paralizia regiunii inoculate; urn-Taza apoi feno-
mene convulsive can pot persists mai multe ore; in fine, sur-
vine somnolenta si turburari respiratorii can aduc moartea.
Cel mai sigur mijloc de a troth intepaturile de viespi si al-
bine, dupa P. Fabre, sunt spalaturi cu apa sarata sau cu
amoniac amestecat cu untdelemn.
Insecte provazute cu un aparat veninos cutanat. In cate-
goria aceasta intra unele omizi a caror pen, and vin in con-
tact cu pielea produc o eruptiune veziculoasa si o vezicare
foarte dureroasa. Uneori aceste eruptiuni se resimt nu nurnai
in locurile atinse ci si in alte regiuni ale corpului. Pe spinarea
acestor omizi, se afla doua placi formate fiecare din reuniunea
mai multor glande, can secreteaza un venin ce se raspan-
deste la suprafata corpului omizii si care se usuca. Cand se
atinge omida, praful format din veninul uscat se rasp andeste
asupra pielei si produce urticaria.
Daca se intampla ca vanturile sa aduca in ochi, asemenea
praf, se produce o inflamatie a conjonctivei si chiar of-
talmie. Cand omizi sau pen de ai for arnestecati in hrana
sunt mancate de animale, se produce o inflamatie a cavitatii
bucale datorita pe deoparte intatiei mecanice, iar pe de aka
parte veninului.
19 A. R Memomile Sectzet ,titnttfice, Sena III Tom, I

www.digibuc.ro
18 PROF N LEON 276

La not in taro asemenea omizi veninoase sunt acele ale flu-


turilor : Cnethocampa processionnea si liparis dispar.
Omizile de Cnethocampa Processionnea sunt paroase si pre-.
zinta o coloare neagra pe partea superioara a corpului lor, cu
laturile cenusii si cu partea centrals galbue ; fiecare inel pre-
zinta negi rosii cu peri pe ei ; acesti peri stau in comunicatie
cu glandele veninoase. Ele stau ascunse in cuiburi volumi-
noase, albe, din fire matasoase, toarse de ele, situate in varful
crengilor ; spre sears ele ies din cuiburi si pleaca dupa hrana
inteo anumita ordine si tot dupa aceeas ordine se inapoiaza
la cuibul lor ; din cauza aceasta se numesc procesionare. #Cina
for ()data terminate, spune Latreille, ele se inapoiaza la cuibul
for in aceeas ordine ca si la venire: una din ele se pune in mis-
care, toate celelalte se tin strans de ea, ca nu mai raman in-
tervale intre diferitele randuri nici intre omizile aceluias rand ;
adeseori corpul de armata face o infinitate de evolutiuni sin-
gulare si descrie o multime de figuri variate, dar toate sub
conducerea unei singure omizi ; capul corporatiei este totdea-
una angular, restul uneori mai desvoltat, alte on mai putin :
el are uneori randuri dela 15 p aria la 20 de omizi>>.
Contactul perilor acestor omizi cu pielea produce o urzi-
care penibila care se calmeaza cu lotiuni alcoolice.
Cand naturalistul Reaumur s'a ocupat cu studiul rnoravu-
rilor acestor omizi, a resimtit pe main, intre degete si pe fats,
mai ales imprejurul narilor si a ochilor, o mancarime arza-
toare. Stranuta necontenit si nu pute'a sa-si deschicla pleoa-
pele deck pe jumatate; pielea sa se obrintia ca si cum s'ar
fi fript ; se acoperia cu pete rosii si pustule. Aceasta stare dura
patru sau cinci zile. Perii cari produc inflamatia nu sunt cei mari,
ci din contra sunt cei mai mici, aproape invizibili cu ochii liberi.
Omizile in timpul cresterii isi leapada tegumentul (pielea)
de mai multe ori. Fabre a luat asemenea tegumente si dupa
ce le-a lasat sa stea 24 de ore in eter, frecandu-se cu ele pe
piele nu mai produceau inflamatii si-au pierdut proprietatea
for vesicanta. Evaporand apoi eterul si frecandu-se pe pielea
bratului cu acel extract, a doua zi la locul respectiv s'a urn-
flat si s'a acoperit cu vesicule.
Aceasta substanta toxica a gasit-o si in sangele omizilor
procesionare, in materiile ion fecale si se gasete si in firele

www.digibuc.ro
277 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 19

de rnatasa a omizilor de Bombix mori din care isi tese gogofile.


Boa la cunoscuta sub numele de Mal de vers sau Mal de
bassin (Kesselkrankheit) ce se observe in fabricile de matase
la lucratoarele cari desfac gogosile, se datoreste acestei sub-
stante o eruptie vesicularo-purulenta care apare pe degete,
pe maini sr pe spate.
Insecte la cazi substantele veninoase sunt rdspdndite in sdnge,
faro a fl .provdzute cu aparat venznos special.
In grupa aceasta intro insectele vesicante sau Meloidele, a
caror verun cunoscut sub numele de cantaridind are proprie-
tap. vesicante. Cantandina reside in sangele insectei si in te-
sutul organelor genitale.
Speckle cele mai cautate de insecte vesicante sunt Canta-
rzda (Litta vesicatoria L) numita la not popular gdndaci de
turbd, gdndaci de frasin, ganddcei sau ganddcei verzi. Este o
insects de 20 mm. lungune, de coloare verde metalica, cu
antenele si unghiile picioarelor negre, apar la Inceputul verii
pe frasin, si exala un miros particular, dupe ce se culeg sunt
ucise cu vapori de otet si apoi sunt uscate. Lie trebuiesc con-
servate Intr'un loc unde sa nu fie umezeala.
Cantaridina a fost descoperita de Robiquet. Este o sub-
stanta neazotata avand ca formula C1 H6 04. Ea este solubila
in alcool. Praful obtmut din elitrele si partile taxi ale insectei
pisate au o proprietate vesicante foarte puternica. Se intre-
buinteaza la preparatia vesicatorilor si a cataplasmelor, etc.
Cantandina aplicata pe piele sau pe mucoase (buze, limbs)
determina o repede sr violenta vesicatiune care se traduce
prin formatiunea de basici. Luata in interior sub orice forma,
este o otrava din cele mai puternice. Produce ulceratiuni a
mucoaselor si o stare inflamatorie a apalatului genito-urinar.
Din cauza acestor proprietati tinctura de cantarida a fost in-
trebumtata ca afrodisiac. In majoritatea cazurilor ea deter-
mina acczdente mortale.
Observatiunea urmatoare stabileste actiunea afrodisiaca a
cantaridinei la femeie 1).
<(Numita L..., bolnava epileptics, actualmente Inca in ser-
vrciu, ne mai fund virigina, lua la 26 Noemvne, orele 9 di-
1) Galtppe, Etude Sociologique sur l'empoisonnement par la cantharide Paris,
Masson, 1876

Ig

www.digibuc.ro
20 PROF N LEON 278

mineata, I miligram de cantaridina cu untdelemn. La 9 ore


si 15 minute, s'a observat la aceasta femeie greata si indispo-
zrve. La II ore si jumatate, ea lua dejunul ca de obiceiu. La
orele trei, simti necesitate de a unna foarte frecuent ; in acelas
timp, bolnava avea sentimentul de bataie de inima si de cal-
dura in partile genitale. Aceste senzatiuni, de natura foarte
agreabile, au durat pans la orele 8 seara. La orele 8 si ju-
matate, bolnava a luat masa ca de ordinar, somnul i-a fost
calm, si nu s'a trezit deck de doua on din cauza necesitAtii
de a urina. N'a avut in aceasta zi ameteli epileptiforme. La
29 Noemvrie orele 12, se plane din nou de senzatia de bataie
de imma si caldura apreciabilA in partile genitale. Fizionomia
bolnavei trada plAcerea care-i provoaca aceste senzatiuni. Ea
nu prezintA rumic deosebit in celelalte parti ale corpulub>.
Se citeaza numeroase cazuri, cAnd indivizi can adormiserA
la umbra arborilor incarcati cu cantanda, din cauza inspira-
tiunn prin pulmoni a uleiului volatil exalat de insecte au pre-
zentat fenomene de intoxicatie cu cantanda.
Alte specii de insecte vesicante cari trAesc si la not sent
Meloe si Mylabrzs.

ARAHNIDELE
Naturalistii reunesc sub denumirea de arahnide, trei ca-
tegorn de artropodari cu patru perechi de picioare: Aranei-
dele, Acarienii si Scorpionii.
Araneidele cunoscute popular sub numele de pdianjeni, pre-
zinta la extremitatea corpului for un aparat de tors. Materia
secretatA de acest aparat irnediat ce vine in contact cu aerul
se intareste si is forma unui fir de mAtase. Cu ajutorul ma-
tasei pe care o secreteaza, paianjenul isi tese panza care-i ser-
veste a-si prinde prada, isi intinde un fel de scarf, de punti
suspendate, si un fel de scarf aeriene pe care se scoboara pe
pamant din locuri inalte. Tot cu aceasta matase isi tapiseazA
locuinta si face un fel de gogosi in cari isi pastreaza dale.
Ata alba de paianjen pe care vantul o plimbA toamna in
aer provine din imensa cantitate de pane vechi si noui cari
se oplosesc prin paduri si livezi. Aceste pane, scaldate in
mod continuu de atmosfera umedA, se aglomereazA in scule

www.digibuc.ro
279 ANIMALELE NOASTRE VENINOASh 2I

lungi, care uscate de soare si aer capata o albeata extraor-


dinara. Romanul le numeste comafei de paianjeni si, cand le
vede sburand in aer, zice ca toamna va fi lungs si frumoasa.
Acarzenii sunt arahnide, unele microscopice ca acarianul
care produce race (sarcoptes scabiei), paduchele de gains (Der-
manisus gallinae), sau mai man: cdpusa (Ixodes). Corpul
for este in general discoidal sau globulos, cand se nasc n'au
decat trei perechi de picioare.
Scorpionii au abdomenul terminat in forma de coada care
poarta in varf aparatul veninos.
Arahnidele au aproape toate glaride cu venin, can la unele
sunt in raport cu aparatul bucal, iar la altele sunt situate la ex-
tremitatea posterioara a abdomenului.
Arahnide provdzute cu aparat veninos bucal. In grupa
aceasta intra araneidele si acarienzi. Aparatul bucal la araneide
este format din doua buze rudimentare, una superioara, alta
inferioara ; o pereche de mandibule (chelicere) terminate fie-
care prin ate o unghie ascutita, si o pereche de falci purtand
fiecare un palp (palpul maxilar).
Mandibulele sunt compuse din trei parti, una inferioara,
una mijlocie si una terminals. Prima parte este scurta ; partea
mijlocie este groasa, masiva si garnita cu peri ; a treia este ascutita
in forma de unghie mobila si articulata pe cea mijlocie. Glandele
in interiorul carora se prepara veninul sunt situate la baza for ;
ele se prelungesc mai mult sau mai putin in regiunea cefalica.
Glandele sunt tuburi vasculiforme, flexuoase, mai mult sau
mai putin recurbate, terminate la capatul posterior in forma
de deget de manusa, inconjurate de un strat de fascii mus-
culare, striate sau netede dispuse in spirale.
Partea antenoara, a acestor tuburi glandulare se subtie in
forma unui canal excretor subtire, care traverseaza mandibula
in lungul ei pans la extremitatea ei.
Veninul produs de aceste glande omoara instantaneu toate
animalele mici cu cari araneidul se hraneste.
Sunt unele araneide precum este Latrodectus ale carui mus-
caturi provoaca moartea vacilor iar la om accidente tetanice
can dureazc mai multe zile.
Kobert a studiat in mod experimental actiunea veninului la
acest araneid precum si dela Epeira care traeste si in Cara la noi.

www.digibuc.ro
22 PROF N LEON 280

Daca se prepara un extract sec dela acesti araneizi si se in-


jecteaza in vinele dela caine sau dela pisica, este suficient
cateva miltgrame pentru a produce moartea, cu fenomene de
dyspnee, convulsium si o parahzie progresiva a respiratunii
si a inimii. Iepurasii, soarecii, pasarile, broastele si lipitorile
sunt deasemenea sensibile la acest vemn. Ariciul este aproape
refractar. Paianjenii tineri si oaule for chiar, sunt mai toxice
deck patanjenii adulti.
Acarienii. Speciile can apartin acestui ordin, au o pereche
de glande salivare can se deschid in aparatul for bucal, ele
secreteaza o saliva veninoasa, care produce usturime si care
poate fi chiar mortala. Intepatunle acarianului Argas margi-
natus produc ulceratiuni can pot dura cativa ani; acele ale
lui Argas persicus sunt mortale.
Sarcoptes scabiei. Acarianul care produce, ilia are o glanda
salivara care prezinta un canal a carei saliva intanta trece
dealungul pliscului.
Vesiculele perlate can apar pe maini si picioare la raiosi
sunt datorite veninului secretat de acesti acarieni. Daca se
inoculeaza sub piele lichid rezultat din strivirea a opt sarcopti,
dupa 15 la 20 de minute se provoaca o sensatie dureroasa
uruta cu mancarime, care nu dureaza deck 5-6 minute, dar
care a doua zi apare din nou.
Arahnide provdzute cu aparatul veninos in partea posterioard
a postabdomenului.
Scorpionidele. Scorpionii traesc in partile calde ale am-
belor continente, ascunsi sub pietre, in trunchiurile arbonlor
si chiar in interiorul locuintelor.
La not in tarn nu traeste decat Euscorpius Carpaticus in
judetul Gorj, si in imprejurimile bailor Herculane. Scorpion
brun-roscat a can't corp are o lungime de 3-3 cm.
Scorpionii au aparatul veninos in ultimul segment al cozii.
Acest aparat se compune din doua glande provazute fiecare
cu ate un canal excretor care vine de se deschide la extre-
mitatea crosetului. Glandele sunt provazute cu fibre muscu-
lare longitudinale, destinate a expulza veninul datorita unei
serif de contractiuni voluntare.
Animalul utilizeaza aparatul sau fie pentru a se apara, fie
pentru a-si ucide prada cu care are sa se hraneasca. In primul

www.digibuc.ro
281 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 23

caz, coada se ridica pe spinare, indoindu-se ; apoi animalul


o readuce in mod brusc in pozitia sa initials, par'ca ar fi un
resort care se extinde. In cazul al doilea, scorpionul prinde
prada intre pensele sale, o ridica in sus pe deasupra ochilor,
incarligandu-si postabdomenul pans introduce crosetul in locul
voit ; veninul se scurge si animalul piere asfixiat.
Glandele cu venin dela scorpionul care traeste in sudul
Frantei ( Scorpio occttanus ) contin i panI la ro centigrame
de venin. Acest lichid este acid, inroseste llama de turnesol
si este misicibil cu apa.
Introdus, in cantitate suficienta, in organismul unui animal,
produce o actiune locals, analoaga cu aceea a veninului de
carpe si o actiune generals cu totul specials, datorita unei
neurotoxine, care se manifests printr'o parahzie a terminatm-
nilor nervoase a placilor motrice. Nici sangele, nici muschii
nu sunt alterati. Moartea survine prin asfixie.
Efectele fiziologice sunt mai cu seams intense la articulate,
animalele cari servesc de hrana. scorpionilor. Batracienii insa,
pestii, pasarile si mamiferele prezinta si ele o sensibilitate
foarte mare fats de acest venin. 0 jumatate de miligram de
extract sec este suficient pentru a omori un cobai prin injectie
subcutanata si i miligram ucide un iepuras.
Veninul speciei Heterometrus maurus este destul de toxic
ca sa omoare o vrabie. Cand se inoculeaza in muschii pecto-
rali ai unei vrabii continutul aparatului veninos dela un singur
scorpion de Tunisia, animalul prezintO simptomele urmatoare :
imobilizatia imediata, in raport cu durerea ; apoi, dupa cateva
secunde, opresiune si relaxarea musculara. Ea sta ridicata in
picioare, dar corpul sail se lass in mod progresiv pang ajunge
in contact cu solul ; daca este sprijinita, nu intarzie de a os-
dia pe corpul care se sprijina si a cadea pe picioarele sale.
Once sfortare augmenteaza dyspnea. Moartea survine in mod
brusc : animalul cade pe o parte, se incordeaza, prezinta uneori
cateva convulsiuni, apoi se imobilizeaza in mod definitiv. Aceste
fenomene se desfasoara inteun timp intotdeauna scurt, dar
variabil, intre doua minute si o jumatate de oral.
Veninul scorpionului este foarte iritant pentru mucoasa.
Cateva picaturi turnate in ochi la iepure, ii produce o vio-
lentA oftalmie (Dr. Calmette).

www.digibuc.ro
24 PROF N LEON 282

MYRIAPODELE
Myriapodele, cuprind diferite specie de scolopendre friar-
mate cu crosete veninoase. Crosetele sunt traversate de un
canal care comunica cu o glands ventnoasa. Specia cea mai
veninoasa este Scolopendra morsztans, specie tropicala care
poate ajunge pans la 10 si chiar 15 centimetri de lungu-ne.
Corpul este compus din 21 de segmente, provazut fiecare cu
o pereche de picioare. Ea traeste in locurile umbrae, in pa-
duri, ascunsa sub pietre, frunze cazute, sau sub scoarta ar-
borilor batrani. Ea se hraneste cu insecte rnici, paianjeni si
larve pe can le ucide cu veninul ei.
Intepaturile scolopendrei sunt tot ass de dureroase ca acele
ale scorpionului; ele sunt insotite de febra, sr se formeaza
o placa cangrenoasa in jurul ranii.
Muscatura de scolopendra pentru soareci, este mortals.
(Jourdain).
Mougeot raporteaza ca un ofrter band in timpul noptii apa,
a inghitit o scolopendra care s'a oprit de fannge ; bolnavul
a murit de asfixie, in urma fenomenelor inflamatorii can
au luat nastere.
VIERMII
Multi dintre viermi duc o vieata parazitara si majoritatea
for produc diferite toxine can au o actiune distrugatoare a
globulelor rosii din sange, producand la om si la alte am-
male anemii uneori mortale.
Dintre viemii veninosi can traesc in tars la no' sunt -ur-
m atorl :
BOTHRIOCEPHALUL este un vierme lung de 6 p aria la
10 metri, format din tree pang la patru mii de inele, avand
aspectul unei panglici de unde si numele popular de panghai
sau cordea.
Acest vierme traeste in intestinul subtire la om, larva lui
(plerocereoid) traeste in muschii si in icrele de stitica si de
mihalt; el produce la om o boala cunoscut sub numele de
anemie bothriocefalicd. Schauman si Tallquist au aratat in
mod experimental, ca. Eceasta anemic este provocata de catre

www.digibuc.ro
283 ANIMALELE NOASTRE VENINOA SE 25

o substanta toxica produsa de bothriocefal, care patrunde


in circulatiunea organismului si provoaca distrugerea globulelor
rosii. Injectand la came extract de bothrioceal viu a produs
o anemie, facand ca numarul globulelor rosii sa scads dela
7.200.000 de milimetru cubic, la 3 400.000.
TAENIA MEDIOCANELLATA este o panglica al carui
corp are o lungime de 4 Sill la 8 metri. Capul ei nu pre-
zinta crosete ci numai patru ventuse. Traeste in intestinul sub-
tire la om iar larvele ei (cisticercus bovis) traesc in muschii
dela vite.
TAENIA SOLIUM traeste tot in intestinul subtire la om,
are capul inarmat cu crosete si larva ei (cisticercus cellulosae)
traeste in muschii dela porc.
Messineo si Calamida au aratat ca si corpul acestor doua
temi secreteaza toxine can au o actiune distrugatoare a glo-
bulelor rosii din care cauza produc si ele Enema.
TAENIA ECHINOCOCCUS este o tune mica de tot de
doi, trei milimetri lungime, traeste in intestin la caine. Larva
ei se desvolta in corpul omului de preferinca in ficat, cunos-
cuta sub numele de Chist hidatic. Lichidul care umple acest
chist este foarte toxic; el contine alcaloide (leucomaine). Punc-
tiunea sau ruptura chistului hidatic provoaca la om fenornyie
de intoxicatie (Intoxicatie hidatica) ca urticaria.
Facandu-se la iepurasi si cobai injectii intraperitoniale, intra-
venoase si subcutane cu lichid hidatic, animalele au pierit.
Cu injectii subcutane din acest lichid filtrat s'a produs la
doi indivizi urtzcaria.
ASCARIS LUMBRICOIDES, limbricul este un vierme care
traeste in intestin la om, de preferinta la copii. La copni ro-
bust, and sunt in numar mic, prezenta for poate trece ne-
observata, and numarul for insa este mare determine, mai
ales la persoanele debile, turburan grave ca: convulszunz, con-
gestiuni cerebrate, scoborire de temperature, incetarea respira-
ciunii, care conduce la moarte dace nu se ajuta imediat actul
respiratiunii pacientului. S'au mai semnalat oedeme, acci-
dente isteriforme, paralizie, pseudomeningita, turburari in-
telectuale grave si chiar moarte subita. Turburarile nervoase
sunt produse de resorbtiunile toxinelor secretate de limbrici.
Dace se deschide cavitatea corpului unui limbric, se scurge

www.digibuc.ro
26 PROF N LEON 284

din ea un lichid limpede, uneori galbm, alteori rosu, care


rasp andeste un miros particular si care are o actiune iritanta
asupra mucoaselor.
La persoanele cari fac disectia unui limbric se observa di-
ferite accidente', ca: stranut, lacramare si umflare a caroncu-
lelor lacrimale. Daca o picatura din acest lichid ne stropeste
obrazul, produce o durere vie, umflatura pielei si o roseata
persistenta.
Vaullegeord a izolat doua toxine: una solubila in apa, dar
insolubila in alcool, care lucreaza asupra sistemului nervos ;
alta, solubila in apa si in alcool, dar insolubila in eter, care
lucreaza la fel cu cusara.
TRICHINELLA SPIRALIS. Trichina. Acest vierme mi-
croscopic are doua forme, una adulta care tea-este in tubul
digestiv al unor mamifere, in special la om, porc, sobolan,
soarece, cobai si iepure, si a doua larvara care traeste la ace-
leasi animale in tesutul muscular, unde se incapsuleaza.
Primele simptome ale tnchinozei: intatta gastrointestinala,
turburanle epiteliului, diareea, care uneori devine atat de pu-
ternica, ca la holera, turburari can apar in urma consumarn de
came infectata cu trichina, sunt datorite toxinelor secretate
de catre trichine. Capsula desfacandu-se sub actiunea sucurilor
digestive, lasa sa se scurga din interiorul for toxinele, cari prin
absorbtiune, ajung in sange.
LUMBRICUS TERRESTRIS. Reim. S'a observat de
catre ovicultori ca acest vierme, in timpul imperecherit, se-
creteaza un lichid toxic, mortal pentru pasari.
Pauly a hranit cateva rate cu asemenea rame ; pasarile au
fost cuprinse mat intaiu de sete, apoi de crampe. Gastele si
gainile, can au fost hramte cu asemenea rame, au pierit dupa
cateva ceasuri. Lichidul toxic este secretat de catre inelele in
can se afla organele de reproductiune. Cateva picaturi extrase
din acest lichid sunt suficience sa omoare o vrabie si un
iepuras.
HIRUDO OFFICINALIS lipitoarea, se intrebuinteaza in
medicina la luarea sangelui ; ea inlocueste deodata trei instru-
mente medicinale : ventuza, scarificatorul si seringa.
Era o vreme cand lipitorile noastre se exportau in Rusia
si in Turcia si se vindeau pe preturi minunate.

www.digibuc.ro
285 ANIMALELE NOASTRE VENINOASE 27

Acurn 5o de ani, Principe le *-tn-bei a pus o taxa foarte mare


asupra exportului lipitorilor. Un francez din Bucuresti a voit
sa treaca, fara sa plateasca, prin vama dela Caineni, o can-
titate enorma de niste saci sau lazi. Lipitorile au fast luate
de contrabanda si aduse in Bucuresti, la Ministerul de Fi-
narge, la Visterie, unde francezul via sa faca contrabanda
musama. In timpul cand el parlamenta sus, s'au deschis jos
sacii. Lipitorile au inceput sa iasa si s se tarasca prin toate
partile. Persoane care au vazut lucrul ne spun ca curtea mi-
nisterului era neagra de hpitori. (Ionescu-Gion).
Gura for este inarmata de trei falci egale, semicirculare,
una superioara si celelalte doua inferolaterale. Fiecare falca
este inarmata cu cate 90 de dintisori. Tot in gura se scurge
saliva produsa de catre glandele salivare ; acest hchid are pro-
prietati anticoagulante, el opreste sangele chiar dupa ce iese
din vasele sanguine de a se inchega. Toxicitatea lui este destul
de slabs, un iepuras mic suporta o injectie de extract dela 12
lipitori. Ledoux a observat, ca sangele neinchegat, sub influenta
salivei lipitorii, poate sa reziste tamp foarte indelungat pu-
trezirii.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ASUPRA CRETACEULUI SUPERIOR
DIN NORDUL BASARABIEI
DE
j. VASCAUTANU
PREPARATOR LA LABORATORUL DE GEOLOGIE, IA$I

.FeclInta dela 7 Iunze 1923

I
Dealungul Basarabiei, dela vechea granita cu Galitia, in jos
pe malul Nistrului pans la Rascov, jud. Soroca, pe harta geo-
logicA a Romania e trasa o panglica ingusta verde-deschisa,
care dealtmintrelea mai figureaza si pe malul Prutului dela
Lipcani p aria la Badragi-Noui si care reprezenta Cretaceul
superior din aceasta parte a tarsi.
In vara anului 1922 am fost insarcinat cu cercetarea acestui
orizont. Materialul adunat din malul basarabean al Nistrului
1-am studiat in iarna aceluias an in laboratorul de Geologie
si Palaeontologie a Universitatii noastre din Iasi.
Rezultatul acestei excursiuni tin s-1 expun in schita de fata
care n'are alts pretentiune decat aceea a unei dari de seams
sumare. Pentru concursul moral si material, acordat din partea
profesorului meu de Geologie si Palaeontologie, d-1 I. Si-
mionescu, ii aduc sincerile mele multumiri si ii voiu pastry
o adanca recunostinta.

II

Dela gara Barnova spre satul Naslavcea, situat la N. jude-


tului Soroca chiar pe malul Nistrului, se deschide o vale ce
se mareste treptat in largime si adancime cu cat se apropie
20 A R Memorule Secpet Stitrittfwe Sena III Tom. I

www.digibuc.ro
2 J vAscAuTANu z88

de Nistru. Cam pe la mijlocul vaii, malul stang devine mai


inalt si mai abrupt deck cel drept, desgolind o serie de pa-
turi variate ce to atrag prin infatisarea for pitoreasca.
La o inaltime cam de 70 m. dela fundul vaii si mai sus de
panta ingusta pe unde serpueste calea ferata, se tin agatate
de mal bolovani si stanci de piatra.
Dupa fosilele cuprinse in ele, se prinde varsta for sarma-
tica. De sigur odata in paturi regulate, au fost ad ulterior
erodate si rostogolite, dand imprejurimei o infatisare haotica
si o frumusete salbatica.
Gresia sarmatica se sprijina pe o patura de huiria albastra-
verzue, ici si colo cu cuiburi roseate de nisip ferugmos ; e
lipsita de fosile.
Imediat sub aceasta patura vine un strat, de 3-4 m. gro-
sime, de nisip fin, alb, calcaros. Acest nisip e fosilifer si
contine fragmente de gasteropode si Lamelibranchiate, ceva
mai bine pastrate in cuiburile de nisip concretionat. Frag-
mentele de Pecten dovedesc varsta mediteraniana a acestei
paturi.
Mai dedesupt vine un strat gros de 4-5 m. de cremene
neagra, cimentata cu o mama cridoasa. Bucatile de cremene ce
compunaceasta patura au o spartura solzoasa, un contur neregu-
lat, colturos sau alveolar, se desprind usor din massa cridoasa,for-
mand Id poalele vaii un noian de grohotis. In aceasta patura
fosile n'am gasit.
Desi nici un document palaeontologic local nu ma autori-
zeaza sa-ini dau parerea asupra varstei acestei paturi totus,
facand o analogie cu pkurile asemanatoare de pe Prut, socot
ca ele constituesc baza mediteranianului, material luat din stra-
turile cretacee.
Dela patura descrisa si pana la panta pe care e trasa lima
ferata apare un strat de mama grezoasa, alba, cu o grosime
cam de 3-4 m. Gratie fenomenului de alterare, aceasta patura
se desprinde in bucati cojoase, pe suprafata carora, pe partea
nealterata, cateodata se zaresc fosile. Fosilele de aci sunt corn-
plet decalcifiate si nu prezinta deck mulajul interior al scoicei,
acoperit de o patura subtire, de natura fosforoasa, ce-i it-riprima
o coloare cafenie-deschisa si cateodata un aspect lucios.

www.digibuc.ro
289 CRETACEUL SUPERIOR DIN NORDUL BASARABIEI 3

Din patura descrisa am colectat si studiat urmatoarele forme:


Corals . Placosmilza sp.
Lamelhbranchiate- Trzgonza aff. spinosa Park
Arca Passyana d'Orb.
Luctna sp
Cytherea sp
Cyprina sp.
Ostrea canahculata d'Orb.
Gosteropode: Acteon ovum Duj
Cephalopode: Nautilus sp
Schloenbachia varzans. Sow

Materralul, des' putin, conditionat de saracia si pastrarea


proasta a fosilelor, totus e destul de hotaritor pentru a putea
arata prezenta zonei mrflocii a cenomanului.
Sub aceasta patura gasirn un zid cam de 4-5 m. de mama
moale cridoasa, alba-galbue si care se desprinde in bucati
concoidale. lei si colo se vad presarate concretiuni de cre-
mene si cuiburi roscate cu concretiuni cristaline de marcazita
ce se intaineste in diferite stadii de descompunere.
Fosile in aceasta patura se gasesc rar de tot si acelea numai
urme, din unele speed descrise in stratul de mai sus.
Un contrast deosebit ne prezinta patura imediat inferioara,
un strat de 6-7 m. negru cum e carbunele. E formats din
o argila compacts, sistoasa, alterata, din care cauza se desface
in foi subtiri cu suprafetele perfect netede ca placa de ardezie.
Pe unele locuri, mai des ceva spre fundul vaii, in aceasta pa-
tura se intalnesc fosforite ce ajung cateodata cat un mar mare
domnesc.
Fosilele sunt foarte rani in aceasta patura ; n'am izbutit s
gasesc cleat cateva tiparuri de fucoide si urme de glante
carbonizate.
In urma studiilor facute de prof. Veniucov, Malevski si
Siemiradzki, prin un material palaeontologic bogat, s'a dovedit
ca asemenea paturi, ce apar in diferite localitati de pe malul
Nistrului, apartin sistemului siluric.
Merits a fi remarcat c ac', la Naslavcea, intre argila silu-
riana si cretacee se intalnesc lespezi izolate de gresie roscata
lipsita de fosile.
iv*

www.digibuc.ro
4 J VAS CAUTANU 290

Dela Nayslavcea in jos pe valea Nistrului paturile cretacice se


continua aproape cu aceeas succesiune de straturi, cu deosebire
ca stratul de mama grezoasa devine unelocuri cridoasa, iar
seria intreaga de paturi dela Soroca in jos tinde a se scufundb.
sub Nistru.
Cativa kilometri mai sus de Soroca, la Cosa'uti, apa dea-
lungul Nistrului cunoscutele praguri granitice formate din
un granit frumos cu vine rosi-visinii ce vine ca o temelie
subterana dinspre scutul Fino- Scandinay.

4 iratSGor.U.f., 41,awtt.

r 1:1c1:a e'e
I 40'...`:. et
i 4. 4-+F
4. 4- 4- 4,
4-
,t 4- 4 4- t 4 4.
*t 4. 4. I- 4
. 4 * 4.
4444*
4.

44.4444'
7444 4
411444 +6-,
++44 14444 ..A44 Geweeos. Sat
4 LS4+41+4%0

w E.
Fig. i. Protil geologic in coasta \Tali dela Naslavcea.
= formatrum quaternare, 2 = calcar volhunan,
3 = argila albastra-verzue alterata,
4 = nasrp mechteraman, 5 = crernkru,
6 = mama grezoasa bu Schloenb. vanans,
7 = mania cndoasa cu concretiuni de cremene 41 narcazrta,
8 = grezie galben-roscata,
9 = argils cistoasa &hinca cu fosfonte.

Soroca cu imprejurimile ei, e unul din cele mai pitoresti


colturi ale Basarabiei.
Un deal inalt, scobit in semiluna, incinge orasul dinspre

www.digibuc.ro
291 CRETACEUL SUPERIOR DIN NORDUL BASARABIEI 5

rasarit si miaza-noapte. Verde le auriu al viilor impletit cu un


verde ceva mai Inchis al livezilor si stejarului, formeaza fondul
principal al covorului, stropit peste tot cu un alb orbitor al
stancilor cridoase si locuintelor omenesti. La apus, de multe
veacuri sty neclintita cetatea veche genoveza, iar dinspre miaza-
zi un cot al Nistrului vine si scalds cu apele lui icoana malului.
La marginea rasariteana a orasului se gaseste o rapa pe fundul
careia serpueste un paraias modest de tot, aproape neobservat,
dar care intr'una roade, adancind rapa.
Mara de acest factor mai lucreaza aci agentii atmosferic
si omul, netezind peretii, cioplind turnuri si sapand galerii
adanci in piatra moale din care e format malul acestei rape.
Bolovanii si aschiile aruncate de acesti sculptori s'au scurs
in vale si au format conuri maxi de grohotis.
Aproape de locul unde aceasta rapa cla in Nistru, malul
ei devine pe o portiune abrupt de tot, iar in mijlocul zidului
alb intuneca o pats mare lungareata, gura unei pesteri.
Sorocenii povestesc ca de mult de tot, pe cand Inca nu exists
Soroca, in aceasta pesters isi ispasia pacatele ce-1 Impovarau,
un pustnic batran. E de presupus c acest pustnic legendar
n'a fost primul in aceste localitati. Mu lt mai inainte, pe and
Inca nu exists pacatul, nu numai odata de pe pragul acestei
pesteri, in noptile calde de vary, ratacia privirea omului pri-
mitiv pe apele line ale Nistrului, palid aurite in lumina lunii.
Si cum ca acest minunat colt al Basarabiei a fost locuit din
timpurile omului primitiv, Imi dovedeste un varf de cutit de
cremene cioplrt, ce am gasit in formatiile quaternare de pe malul
rapei.
Urmarind structura geologica a acestei rapi, sub paturile
de formatiune quaternary gasim o patura subtire, cam de i m.
de argils alburie, relativ usoara, cupnnzand Inca o fauna sar-
matica cam de 2 m. grosime de calcar sarmatic, oolitic, sfa-
ramicios.
Urmeaza apoi un calcar deasemenea oolitic, dar cu struc-
tura conglomeratica, format din boturi de diferite marimi,
sferice sau latite, cimentate in o massy aproape de aceeas con-
stitutie, cu deosebire ca boturile sunt ceva mai compacte si
nu se dezagrega ash de usor ca masa in care se gasesc cimen-

www.digibuc.ro
6 j vAscliuTANu 292

tate. Pe langa fragmente de Ostrea se intalneste mai ales


Mactra, Cardium fi Ceritium.
Orizontul ce vine dedesubt e un calcar sarmatic, grezos,
compact si asezat pe un strat de 2-3 m. nisip alb marunt,
quartos cu o bogata fauna sarmatica.
Stratului de nisip ii urmeaza un strat cam de 3-4 m. de
cremanus, identic cu cel dela Naslavcea.
De sub cremanus iese o patura subtire de mama grezoasa.
Urmeaza apoi un strat puternic de 10-12 m. grosime de
mama cridoasa, care acolo unde e supusa actiumi agentilor
atmosferici se desprinde in bucati poliedrice si formeaza pe-
reti abrupti, in care vantul sfredeleste bolt' si saps praguri.
Stancile izolate sub actiunea corosiva a vantului, se rotunjesc
si iau un aspect de coloane si turnuri fantastice.
Atat din punct de vedere petrografic cat si paleontologic,
ad se pot deosebi 2 orizonturi, Rea a putea prinde insa vreo
limits precisa de separare.
Orizontul superior e format din o mama cridoasa, alba, ceva
mai grosolana la partea sa superioara si mai fins spre baza ;
ici si colo se gasesc concretiuni de cremene insirate la partea
superioara a orizontului pe o lithe aproape dreapta. Mai rar
se intalnesc cuiburi de marcazita.
Analizand la microscop o sectiune facuta prin asemenea
concretiune, gasim ca e compusa din graunte mici, rotunde,
de siliciu, scoici de foraminifere, goluri de spini de echino-
dermi, fragmente de alge si de scoici umplute cu silex. Prin
urmare acs avem de a face cu un fenomen de metamorfozare
a marnei in cremene.
Spice baza, acest orizont trece pe nesimtite din alb in cenusiu,
devenind totodata si mai fin ca constitutie.
Din acest orizont am colectat urmatoarele forme :
Protozoare: Globzgerzna sp.
Placopszhna rostrata Quenst
Echinide Dzscozdea subuculus Klein.
Lamelibr . Pecten asper Lam.
P Orbzcularzs Sow
Ianzra quznquecostata d'Orb.
I quadrzcostata d'Orb

www.digibuc.ro
293 CRETACEUL SUPERIOR DIN NORDUL BASARABIEI 7

Lima ornata d'Orb


Ostrea canaliculata d'Orb
Ostrea sp
Exogzra cornea Sow.
Plzcatula znflata Sow
Inoceramus cf strzatus Mant.
I cf czoncentrzeus Sow
Cephalopode: Schloenbachza varzans Sow

Prin urmare reiese ca avem de a face cu zona mijlocie a ce-


nomanului.
Orizontul inferior format din o mama ceva mai compacts,
cenusie-intunecata si cu constrartie destul de find.
Din acest orizont am colectat :
Protozoare Spzroloculzna sp
Spongier' Crzbrospongza sp.
Brachiopode. Rhznchonela ct Graszana d'Orb
R. cf. Lamarkzana d'Orb.
Terebratuhna ckrzsahs Gem
T. Martzmana d'Orb
Lamelhbr. Pecten orbzezzlazzs Sow
P Nilson Goldf
P Roblnaldmus d'Orb
Ostrea carrznata, Lam
0. Canahculata Sow.
Exogzra sp.
Phcatula znflata Sow.
P. Gurgztzs Petit et Roux
Inoceramus sp
Cephalopode Pachzdzscus sp
Acantoceras sp.
Belemnztes mznzmus Gem

In afara de formele descrise am mai gasit urme de pesti, cum


si frunze de graminee.
Judecand dupa fauna ce o cuprinde acest orizont, s'ar putea
banui aci cel inferior cenomanului.
Tot la Soroca, in gradina Zemstvei, gasim un petec izolat
de mama si care prin fauna ce o confine se deosebeste de ori-
zonturile descrise pans ad. AO de exemplu ad. into.lnim:
Vermi: Serpula ampulacea Sow

www.digibuc.ro
8 j vASCAUTAND 294

Brachiopode Rznchonela sp
Rznchonela sp
Lamelhbr.: Pecten orbicularis Goldf, (forme man).
P. Cretosus Defr.
Ostrea aff bzaurzculata Lam.
Iamra quznquecostata d'Orb.
Inoceramus sp. (un fragment care pare a fi deI Bronguiarti.

Aceasta fauna pare a ne vorbl ca varsta acestui petec de


marna ar fi ceva mai tanara ca orizonturile descrise pans aci,
totus lipsindu-ne fosilele mai calauzitoare, nu ne autorizeaza
sa precizam varsta lor.
In capatul E. al orasului, in o rapa, apare la iveala deasupra
unui strat de argils verde- suriu, un strat subtire de nisip ma-
runt glauconitic.

4 +.1. +a 4.
4. ++ $ 4+
9 a 4"/
5114-a 40444.
t4.111414
4. 4. 4. -
4 .4 = .4* f .
+ .4 .4.4.4.
Is a. 4+ 444.4.
4.4- -4 4..4
.4 .4.4 +.
4 .4- t. a-
.4 a

S. Jr
Fig. 2. Profil geologic prin rapa dela abator din Soroca.

x --= formapum quaternare, 2 =-- argils album cu Mactra gr Cardium,


3 --= calcar sarmatic sfArumcros, 4 = calcar sarmatic cu structure conglomeratic.%
5 = calcar sarmatic grezos, 6 = nAsrp sarmatic,
7 _-= cremanus, 8 = mama grezoasA,
9 --= mama cndoasa cu Schloenb. vanans, Pecten asper.
ro = mama sune cu Pacluchscus, Acantoceras si Belemnites mirumus

www.digibuc.ro
295 CRETACEUL SUPERIOR DIN NORDUL BASARABIEI 9

Nisipulu; asemgngtor din Podolia i se atribuie de unii geo-


logi varsta cenomaniang.
Fauna cretacica R6 la Soroca nu e tocmai din cele bogate,
totus se intalnesc pe distance cuiburi mai mult sau mai putin
fosilifere, de unde, gratie faptului ca rocs e moale, se pot usor
explora. Fosilele sunt mai bine pastrate si mai bogate in pg-
turile de jos pe cand in cele superioare sunt mai degradate
sau chiar cateodatg complet decalcifiate si mai rare.
Dela Soroca, in jos pe Nistru, paturile inferioare dispar,
iar mama alba continua s mai apara pang la Cot, unde dispare
si ea. Dupa afirmarea d-lui Porucic 1), prof. Sintov ar fi intalnit
cretacic si mai departe de Cot, la Rezina unde el apare
abia de 1/2 m. deasupra nivelului Nistrului.
Pe teritoriul Basarabiei mai gasim descris cretacic supe-
rior pe malul Prutului 2). Aci, aproape de Lipcani, apare
crida alba cretacica ce se continua in jos pe o distanta cam
de 3o km. pang la Badragii-Noui, unde dispare sub paturile
mai tinere.
In afarg de malurile Nistrului si ale Prutului s'a stabilit
prezenta cretacicului si in interiorul Basarabiei in punctele
Rap, Ezereni si Mireni, dud. Chisinau, unde facandu-se son-
daje s'a trecut prin pgtun groase de cremene si crida.
In literatura geologica gasim foarte putine studii asupra
cretacicului din Basarabia. In majoritatea cazurilor aceasta
chestiune e atinsa in treacat in legaturg cu studiul altor for-
matiuni din Basarabia sau regiunile vecine.
Profesorul Lascarev i Sintov 3) ar fi de parere ea in Basa-
rabia sunt reprezentate numai etajele cenomanului pe cand
Karahasch banueste pe langa cenornan atat turon cat si senon.
Pentru o orientare insa mai mult sau mai putin clara asupra
cretacicului din aceasta parte a teritoriului nostru, e necesar
a urmari desvoltarea si rasp andirea formatiunilor analoage din
regiumle vecine studiate mai detaliat.
In Podolia, regiunea imediat vecing cu Basarabia, Inca pe
1) Porucic, Geologia Basarabiei (in rus ) Chismau, 1916
3) I Simionescu, Crida supenoara si Calcarul cu Lithothaminum pe malul Pru-
tuliu, Iasi, 1897
3) (I) Glifill,Ork, feonoreeetecton 04EJ1K11 fifer1P4611 IVLITEpldrh Afid reonor Pore r rx-1883

www.digibuc.ro
10 ) VASCAUTANU 296

la 1884 E. Dunikowskz atribue nisipurilor glaucomtice de


acolo varsta cenomana, iar mama alba cu cremene o considers
ca turon si senon. Ulterior insa G. Radkevici 2) reluand stu-
diul sedimentelor cretacice din Podolia si Volhinia, documentat
dovedeste ca parerea lui Dunikowski nu se confirms. Mate-
rialul palaeontologic colectat de Radkevici, si mai ales cel de
pe malul Usitei din apropierea Nistrului, dovedeste numai
prezenta cenomanului. Radkevicz mai observa ca la Sud de
linia ce desparteste afluentii Nistrului de ale Bugului se in-
talneste numai cenoman reprezentat prin marne, nisip si cre-
mene, pe and la N de aceasta linie, adica in S si 0 Volhiniei
predomina turonul si numai in parte se intalneste senon. Mai
la Sud insa senorml is si el o raspandire predominanta aparand
pana la orizontul Eau superior cu Belemnitela mucronata.
Profesorul V. Lascarew ne cla un material foarte pretios
asupra varstei si raspandini cretacicului din Podolia si Vol-
hinia. D-sa, ca si Radkevici, pun la indoiala prezenta in Po-
dolia a altor paturi cretacice decat cenomanul, afirmand ca :
in regiunea Podoliei nu gasim formatiuni turoniene bine di-
ferentiate prin faptul ca limita estica de raspandire a acestei
formatiuni se opreste in Galitim
Cea mai caracteristica succesiune de orizonturi cenomamene,
aserr: anatoare intrucatva cu cele de pe malul basarabean al
Nistrului, se intalneste in Valea-Usitei, unde sus, Lascarew
descrie o succesiune de paturi analoaga celei dela Soroca.
In partea vestica a Volhiniei gasim prezenta atat a ceno-
manului cat si a turonului si senonului. Limita marginala
a raspandirii sedimentelor turono-senoniene in partea Sud-
vestica a Volhiniei, Lascarew o trage prin unnatoarele puncte :
Lazucin, Lopu,sna (pe malul raului Gorani) si Moghtleand
pans la Tucino. Infatisarea insa petrografica a sedimentelor
citate, dupa cum remarca autorul, arata ca limita actuala de
raspandire nu tocmai ar corespunde cu marginea adevarata
1) E Dunikowski, Geolog Untersuch In Russich-Podol Zettschr Deutsch Geo-
log Ges 1884 Bd 36
2) r PAAKfRH416 0 /W6AOR OTC ROA r San KIM ORM, OCT r IX ROT 2 1891
0 thAOR OTR BOEHM 1' San KKR ORIH, ecr r XII ROT 2 1892
HOE AdHHK4 0 A oapiii MiZHOR OTK ROA r 542 Kiln 06111, ecT 1896 I' XV ROT 2
0 21141016 /WhAOR HICKOrk H HEC44H HOA r Ban KHR ORM, eCT 1898 r XVI.

www.digibuc.ro
297 CRETACEUL SUPERIOR DIN NORDUL BASARABIEI II

a basinului turono-senonian. D-sa conchide ca partea mar-


ginala a acestor sedimente ar ft sufent o eroziune completa
pe o distanta oarecare. Afirmatiunea lui Radkevzci cum ca in
regiunea Sud-vestica a Volhiniei e desvoltat mai mult tu-
ronul si numai in parte senon, care si el e in mai mare desvol-
tare in partea SO, se confirma si de Lascarew.
Sub straturile turoniene in Volhinia se intalneste ceno-
manul cu acelas facies petrografic si faunistic ca si eel din
Podolia a carui continuitate este.
Dupa Lascarew, sedimentele cenomaniene in regiunile stu-
diate de d-sa sunt complet independente prin formatiunea
si raspandirea for de cele turono-senoniene. Pe baza obser-
vatiunn ca paturile cenomaniene iau parte la toate dislocarile
straturilor palaeozoice pe cari se spnjina, pe cand cele turono-
senoniene nu iau parte la ele, ci umplu toate scufundaturile
provenite dela aceste dislocatiuni, d-sa conchide ea nu exista
trecere treptata dela formavunile cenomaniene la cele tu-
roniene, ci in cursul depunerii for a existat o intrerupere.
Acest lucru pare a se mai confinna si prin faptul ca in regiunea
studiata de d-sa n'a intalnit orizonturi bine diferentiate de ale
cenornanului superior si turonului inferior.
Limita de raspandire a cenomanului din o parte a Podoliei
si Volhiniei e trash' de Lascarew prin urmatoarele puncte dela
S spre N Caracievita, valea Kalinsului, Valea Uptei pana la
,S'arovca, Proscurov, Staroconstantinov, Griteva, Corpilovca, Va-
lea Homoruluz, Tafki, Slovuta, Valea Gordni, Minicovtd, Cra-
strostov, Valea Korcikului, k,Srubova, Tucino p Ina la Rovno.
In contrazicere cu aftrmatiunile lui Lascarew asupra varstei
cretacicului din Podolia vine parerea prof Siemiradzki, cum
ca la Cosnita (5 km. mai jos de Soroca) s'ar intalni crida alba
turoniana 1), cat despre senon, dupa d-sa, dela Uscie Zzelone
pana la Rascov aceasta formatiune nu se mai intalneste.
In regiunea Galitiet in_talnim aproape toate formatiumle cre-
tacicului superior.
Rogala 2) studiind cretacicul din Galitia in apropiere de Po-

1) I Siemiradzki, Die obere Kreide in Polen Wien, 1906


2) Die obercret Bildungen in Galizien-Podolien Krakau, 1911

www.digibuc.ro
12 J VASCALTANU 298

dolia si Volhinia, vine si d-sa la concluzia c zonele cretacice


devin din ce in ce mai tinere spre N si in parte spre NO.
In partea sudica a Gahtiei se gAseste limita marginala la
care ajunge turonul galitian care scoborandu-se spre Nod-
vodna is directia Obertzn, Lucu, Coropzek si apoi spre NO
Podzamacrek, Osovce, Tarnopoli, Zbraj, pentru a se uni cu
lima trasa de Lascarew in Volhinia.
In partea NO a Galitiei valea Strzpei papa la Buczacz
si valea Seretului pans aproape de Tarnopol nu se intalneste
deck cenoman.

r"/"...;,/

Vf,Stw 11.wc.cci..st

?vest
::::417====
'4E-M.1===i12. " ""'1"
7AVIN.

SERott

'4,;;;;:it:$,44$4, Tu.voti

CEliome-ti

Fig 3 Raspandirea cretaceului superior in S-W Europe:


(Dupi Laskarew etc)

www.digibuc.ro
299 CRETACEUL SUPERIOR DIN NORDUL BASARABIEI 23

Senonul in Galitia se scoboara dinspre marea Bahia si se


intinde aproape paralel cu zona flisului Carpatic 1).
In Polonia se constata toate formatiunile cretacicului supe-
rior dela cenoman pans la orizonturile cele mai superioare
ale senonului poate chiar pana si la formatiunile de trecere
intre senon si eocen 2). Modul de raspandire a acestor for-
matiuni indica o serie de transgresiuni ce s'au succedat in
repetate randuri pe teritorul Poloniei.
Urmarind succesiunea orizonturilor cretaceului superior si
raspandirea for in regiunile din jurul Basarabiei, am puteh
extrage chteva constatari generale ce ne-ar usura intrucatva
orientarea asupra cretacicului din aceasta parte a tarii.
Aceste constatari facute de majoritatea autorilor studiati sunt
urmatoarele :
1. Cretaceul superior in Podolia, Galitia, Volhinia fi Polonia
are o desvoltare cu atilt mai completei cu cdt ne suim mai sus
pe linia N-NO.
2. Formatiunile cenomaniene in aceste regiuni sunt complet in-
dependente in rospandirea for de cele turono-senoniene.
3. In apropiere de Basarabia nu gdsim decdt cenoman Isi ceva
mai departe turon, senonul fiind retras la o depdrtare .,si mai
mare.
Bazandu-rie pe aceste consideratiuni am puteh, cu oarecare
sane de adevar, deduce a in Nordul Basarabiei nu s'ar in-
thini din formatiunile neocretacice deck cenoman; turonul
si senonul lipsesc, fie cal transgresiunile turo-senoniene n'au
atins Basarabia, fie ca depozitele for in aceasta regiune au
suferit o spalare completa, pentru care ar plea prezerrta
acestor formatiuni in unele localitati apropiate din Carpati si
Dobrogea, unde s'au pastrat mai bine, datorita structurii mor-
fologice a terenului.
1) J Nowak, Gliederung der Oberen Kreide in der Umgeb. v. Halicz, 2909.
2) KpHWT44SOEUVI'6 AHTOH X4p48T , Ram, vpacwaap H HOW WEI OTAOHt 4 N TlpHT0f1
11106A 11 P4AGM Nis Mello A.. rm. IlOIC 1899 XIX

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro