Sunteți pe pagina 1din 152

Editura cartea de buzunar

Toate drepturile rezervate.


Orice reproducere, integral sau parial, prin orice mijloace,
efectuat fr consimmntul editurii este ilegal si constituie un delict sancionat
de Legea Dreptului de Autor i de Codul Penal.

Coordonator: Dan Apostol


SGR: Titel Folea
Secretar de redacie: Mirela Ctlinoiu
Redactor: Rodica Bretin
Tehnoredactor: Cristian Dinu

Coperta i: Cristian Dinu

Difuzare:
Librria NOI
Str. Comana nr. 50, Bucureti, sector 1
Tel/fax: 222.89.84 email: nmp@xnet.ro

NDC Grup 2000 SRL


P-a Presei Libere, nr. 1, Casa Presei Libere,
Director Marketing/Publicitate: Corp C, Parter, Bucureti, Sector 1 Tel:
Georgeta Moldovan Consultant 205.72.00; Fax: 205.72.20; Email:
redacional: Tudor Octavian office@ndc.ro

Descrierea CIP a Tiprit ia:


Bibliotecii Naionale a Romniei
CoPrint
APOSTOL, DAN
Tel.: 490.82.41 fax:
Pacifida - continentul disprut / Dan Apostol
490.82.43 e-mail:
Bucureti: cartea de buzunar
Bibliogr. vanzari@imp.ro
ISBN 973-8351-24-3
001.94 Editura PUNCT
Bd. Timioara, nr. 139, Bucureti, Sector 6
Telefon: 211.58.04,212.03.47' Fax:
Editura cartea de buzunar 212.03.48 Email: paideiafx.ro
Str. Tokio nr. 1, Bucureti, sector 1
C.P. 135-O.P. 13
Telefon: 230.20.53, 230.20.52
Fax: 230.20.53
Mobil: 0744.379.859
E-mail: office@cdb.ro
www.carteadebuzunar.ro
www.cdb.ro
Contact: Titel Folea (SGR)

>
INTRODUCERE

I ndieni albi si blonzi n Matto Grosso, mumii si schelete de tip


europid n Peru, polinezieni cu prul rou, fortree construite din
monolii de sute, chiar mii de tone fiecare, urcai pe platourile
andine, acolo unde se avnt doar condorii, un regiment de statui
enorme pe o insuli pierdut n Pacific, construcii ciclopice, din
blocuri de bazalt, pe recife coraliere izolate, corbii uriae, cu trei
catarge si velatur complicat, brzdnd oceanele cu peste 15 000 de
ani n urm...
Legende? Nicidecum. Toate acestea si multe altele snt urmele
rmase de la faimoasa si enigmatica populaie europid (aparinnd
gruprilor Cro-Magnon, cu trsturi tipice de Briinn, Predmost si
protonordici), care a edificat o puternic civilizaie n bazinul Pacifi-
cului de sud, ntinzndu-se din America de Sud (la est) pn aproape
de coastele Australiei (la vest) si acoperind nu numai majoritatea
arhipelagurilor polineziene, dar si pmnturi mai mari, scufundate de
cataclisme naturale acum 10-12 000 de ani. Este vorba despre poporul
pe care indienii aymaras, un vechi trib sud-american, l numeau vira-
cochas (oameni albi cu barb roie") si care i spuneau ei nii Fiii
Soarelui".
Astzi, puini oameni de tiin mai contest existena asa-numitu-
lui continent "Mu" (de fapt, un lan de insule cu suprafee de cteva mii
de kilometri ptrai fiecare). Ct despre motivele pentru care aceast
civilizaie (ca si cea atlanta) nu este menionat n manualele de istorie
sau n enciclopedii... paginile ce urmeaz griesc de la sine.
AMAZOANE SI INDIENI BLONZI
O ntlnire sngeroas

C onquistadorii lui Cortez si Pizarro au fost primii europeni care au


auzit despre misterioii fii ai Soarelui", ce precedaser toate
civilizaiile amerindiene (aztec, toltec, incas, mayas, olmec,
Kotosh, Paracas, Chimu, Moche, Nazca, Chavin) si difereau att
antropologic, ct si ca limb, obiceiuri, tradiii, organizare social,
forme de manifestare artistic, nivel tiinific i tehnologic de
indieni, populaie predominant mongolid venit din Asia ntre anii
70 000-25 000 .e.n., cnd Strmtoarea Bering era nchis de gheuri i
de regresiunile marine. Indienii nu tiau prea multe despre
viracochas si, dup ce au neles c noii sosii nu erau urmaii acestora,
au refuzat s spun si ce tiau. Spaniolii n-au putut afla dect c fiii
Soarelui" erau foarte asemntori europenilor, avnd pielea alb,
prul blond sau rocat, ochii albatri si statura de 1,80-2 m, total
deosebit de a btinailor pe care-i ntlniser pn atunci. Dovezi
ale existenei lor abundau n Peru, Bolivia, Ecuador i Brazilia, iar civi-
lizaia viracochas fusese evident superioar celor mayas sau inca.
De altfel, o parte dintre ei ajutaser la fondarea imperiului inca,
devenind conductori si caste privilegiate, pe cnd alii coborser n
selva amazonian; ns cei mai muli porniser peste ocean, pierzn-
du-se n imensitatea Pacificului.
Att n scrisorile trimise de Cortez i Pizarro lui Carol Quintul, ct
si n cronicile Conquistei se recunoate faptul c, fr confuzia provo-
cat de asemnarea dintre spanioli i legendarii viracochas, ar fi fost
mult mai dificil, dac nu chiar imposibil de cucerit imperiile aztec i
\ inca. Indienii credeau c europenii veniser din aceeai ar situat
undeva, dincolo de Ocean, de unde sosiser fiii Soarelui" condui de cel
pe care aztecii l numeau Quetzalcoatl, mayaii Kukulkan, tamanacii
Amazoane si indieni blonzi
Amalivaca, incaii Manco-Capac, caribii Bochica, iar aymaras
Viracoeha, ns toi l descriau identic: un om alb, nalt, cu ochi al-
batri, cu pletele si barba blond-rocate.
Poporul viracochas ar fi ridicat fortreele uriailor", Tiahuanaco
si Sacsayhuaman, precum si cetatea oamenilor zburtori", Cerra
Gallan, nc nainte de vremea cnd valurile oceanului si ploaia au
necat o parte din Pmnt" (referire evident la inundaiile provocate
de topirea gheurilor dup sfrsitul glaciaiei Wiirm, adic n perioada
25-10 000 .e.n.). Apoi a pus bazele statelor amerindiene, dndu-le
populaiilor primitive din zona Americii Centrale si de Sud cuno-
tine tiinifice si tehnologice inestimabile (privind arhitectura si sis-
tematizarea urban, prelucrarea metalelor neferoase, agricultura
intensiv i rotaia culturilor, introducerea canalizrii, a apeductelor
si rezervoarelor de ap n orae, a sistemului canalelor de irigaie pe
cmpurile cultivate), noiuni avansate de medicin, astronomie, geo-
grafie, matematic (incaii fceau intervenii chirurgicale pe cord des-
chis i operaii de rinichi, iar mayaii tiau c Pmntul este rotund i
se nvrte n jurul Soarelui, c Universul este compus din galaxii si
metagalaxii, estimaser durata anului astronomic terestru la 365, 242
zile i a celui venusian la 584 zile si efectuau calcule complexe cu
numere de 11 cifre), un cod de legi, o administraie perfecionat, un
sistem de statistic a populaiei, a resurselor i a rezervelor, egalat
doar de sistemele computerizate moderne, n sfrsit, viracochas au
lsat stiluri artistice i arhitecturale bine cristalizate, mpreun cu o
impresie i un prestigiu de care au profitat din plin conquistadorii.
Spaniolii au neles repede c albii cu plete roii nu erau o simpl
legend. Contemplnd cu uimire monoliii de porfir n greutate de
cte 200 tone fiecare, adui de la zeci de kilometri deprtare pentru a
fi plasai n vrful piscurilor Ollantaytambo i Ollantayparubo (Anzii
Peruvieni) sau blocurile de bazalt ale fortretelor Tiahuanaco (aflat
astzi la grania peruano-bolivian) i Sacsayhuaman, cntrind ntre
10 tone (cel mai mic) i 20 000 tone (cel mai mare), oamenii lui Pizarro
au aflat c incaii nu-si aminteau s fi vzut oraele acelea altfel dect
Pacifida - continentul disprut

l n ruine din cele mai vechi timpuri si erau tot att de netiutori ca si
europenii n privina modului de transportare si ridicare a pietrelor, n
general, indienii refuzau s vorbeasc despre cetile uriailor", cum le
numeau ei, ns civa, nelai n buna lor credin, le-au divulgat
spaniolilor ceea ce altora nu li se putuse smulge nici prin tortur:
fortreele fuseser construite de fiii Soarelui".
Conquistadorii vzuser cu ochii lor civa nobili din casta cpeteniilor
militare, care refuzaser s se predea dup uciderea lui Atahualpa si
dezagregarea imperiului, iar acum le ddeau de furc prin aciuni de
guerill deosebit de ndrznee - oamenii aceia nali, cu pielea mai alb
dect a lor, cu plete roii i ochi albatri nu erau n nici un caz indieni.
Vzuser de asemeni dou verioare ale Marelui nc, nti la curte i
apoi cnd acestea se sinuciseser, aruncndu-se de la ferestrele palatului
abia cucerit: amndou erau aidoma femeilor din Europa, neavnd nici o
trstur mongolid.
Ulte oare i ale castei orejones" (urechile-lungi"), cpeteniile rzboinice
rior, care asiguraser veacuri Ia rnd supremaia i fulgertoarele succese
aventur militare incase. (La apogeul su, n timpul domniei lui Huayna Capac,
ierii lui imperiul inca se ntindea de-a lungul coastei pacifice, de la nord de Quito-
Pizarro Ecuator, pn la Rio Maule n Chile, deci ntre 5 latitudine nordic i 35
aveau latitudine sudic i avea 24 000 km de drumuri largi, pietruite.) Toate
s mumiile brbailor, femeilor si copiilor din mormintele urechilor-lungi"
descope aparineau rasei albe, avnd prul blond si crlionat; Ia fel si o parte din
re (i s membrii dinastiei fondate de Manco-Capac. (De altfel, n 1970 au fost
jefuiasc gsite pe coasta pacific peruan, n Deertul Paracas, mai multe peteri
) mortuare coninnd sute de schelete si mumii ale unei populaii evident
mormi europide, ce-i depusese morii acolo prin anii 4 000 .e.n., iar n 1930 se
ntele descoperise n nordul Mexicului o necropol veche de cteva mii de ani,
familiei care ascundea aproape 800 de schelete de tip Homo sapiens fossilis
domnit europid, dar avnd nlimea medie de 2,44 m.)
Amazoane si indieni blonzi

Temei orejones executate pentru rebeliune, n Cuzco, de oamenii lui Pizzaro


(dup o gravur din cronica lui Barco Centenerra).
8 Pacifida - continentul disprut

Mai la nord, n
Ecuador, conquistadorii
dduser peste triburi de
indieni care purtau
peruci din fibre de lian
galben si i vopseau
trupul n alb ca s
semene cu cpeteniile
lor, brbai si femei albi,
cu plete roii si ochi
albatri, n Mexic,
rzboinici albi au condus
timp de cteva decenii
rezistena mpotriva
spaniolilor, n special pe
fostele teritorii mayase
(Peninsula Yucatn), iar
Cortez nsui a ntlnit la
curtea lui Montezuma o
femeie alb pe care
regele o luase prizonier
n ciocnirile cu nite
triburi ce-i atacau mereu
graniele nordice.
Pedro Pizarro, vrul
Conquistadorului scria,
n 1571, n cronica sa
"Descubrimiento y
conquista de los Reinos
del Peru" ("Descoperirea
si cucerirea regatelor din
Peru"): Femeile nobile
din casta orejones snt
cele mai plcute vederii;
ele se tiu frumoase i
snt ntr-adevr. Prul
lor, ca si al brbailor
este auriu ca grul, iar
pielea mai alb dect a
doamnelor din Spania
(...) Am vzut o femeie
si un copil al cror ten
avea o albea de o
puritate neobinuit;
indienii mi-au spus c
acetia ar fi urmaii
i Soarelui", de la
d Tiahuanaco i Cuzco -
o n.a.)".
li
l ara
o amazoanelor
r Soldaii lui Orellana,
( trimis de Pizarro n
a cutarea legendarului
d
Eldorado, au ntlnit un
i
fluviu mre, pe ale
c
crui maluri, printre

numeroase populaii
a
indiene, tria i un trib
i
de femei albe, att de
s
rzboinice nct spaniolii
t
a au preferat s le evite
t dup primele ciocniri
u (iunie 1542). Indienii din
il selva, care se temeau
o mai mult de aceste
r- arcae nentrecute dect
c de soldaii mbrcai n
o fier i narmai cu
l archebuze, le-au povestit
o conquistadorilor c
a misterioasele lupttoare
n veneau din orae bogate
e n aur, puternic
r fortificate si luminate de
e sori mai mici", care
p rsreau" noaptea pe
r bastioane, fcnd imposi-
e bil un atac prin
z surprindere. Spaniolii
e au botezat fluviul pe
n care l descoperiser
t Amazon n amintirea
n femeilor rzboinice
d descrise de Homer si au
u pornit n cutarea
-i oraelor aurului". Nu s-
p au ntors dect prea
e puini, fr s fi gsit
nimic. Dar, civa ani mai
fi apoi, trupe spaniole
ii descopereau i cucereau
l
a
i
z
v
o
a
r
e
l
e
l
u
i
R
i
o
P
a
r
a
g
u
a
y
(
M
a
t
o
G
r
o
s
s
o
),
Amazoane si indieni blonzi 9

o fortrea aprat de indieni condui de femei si brbai albi si


blonzi. Spaniolii au incendiat cetatea, fr s-i poat captura pe mis-
terioii rzboinici albi, care au atacat frontal cu atta furie nct au
spart cercul asediatorilor si au disprut n jungl, ntr-un turn conic
din mijlocul fortificaiilor, conquistadorii au vzut un mare glob
translucid, care lumina ntreaga cetate, alungind ntunericul pe sute
de metri n jur", dup cum scria cronicarul Barco Centenerra. n incen-
diu, globul a disprut, nemaifiind gsit niciodat.
Mai trziu, portughezii, precum si muli aventurieri si exploratori
europeni vor auzi nenumrate legende despre amazoanele albe sau
rzboinicii viracochas, cu brbi si plete roii, si despre cetile as-
cunse, pline de comori. Mult timp s-a crezut c enigmaticii albi ai
pdurilor amazoniene nu triesc dect n fantezia popular, la fel ca si
oraele secrete. De-abia n 1911 a fost descoperit, n Peru, la 2 000 m
ltitudine, Machu Picchu, fortreaa sacr a incailor (atribuit lor,
(jlesi a fost construit cu ase secole nainte de constituirea statului
inca, dup cum au demonstrat cercetri recente), locuit numai de
femei i creia spaniolii doar i-au bnuit existena.
Cu toate c putea adposti zeci de mii de oameni, impresionanta
citadel din departamentul Cuzco (compus din turnuri i bastioane
tronconice, cldiri piramidale, ziduri de aprare groase de 6-10 m,
temple si cartiere ntregi de locuine poligonale sau cubice n stil
pueblo", toate urcnd treptele unui masiv terasat artificial) nu a servit
nici ca punct de rezisten, nici ca loc de refugiu. Spturile arheolo-
gice au demonstrat c n Machu Picchu au trit doar cteva sute de
femei, poate vestale ale cultului Soarelui; rmne o enigm motivul
pentru care amerindienii au ridicat un ora ntreg (sau mai precis
dou, ntruct n 1982, la cteva decenii dup descoperirea cetii pro-
priu-zise, o echip de arheologi sud-americani condus de profesorul
Judino Zapata a gsit o alt citadel, subteran - o uria reea de ga-
lerii i sli spate n stnc, a cror destinaie n-a putut fi stabilit) doar
ca s slujeasc drept sanctuar, cnd nicieri, nici mcar n Cuzco, tem-
plele nu reprezentau mai mult de o zecime din totalul spaiului urban.
10 Pacifida - continentul disprut

Machu
Picchu -
Latura estic
(arhiva
autorului).
Amazoane si indieni blonzi 11

n orice caz, Machu Picchu n-a fost dect prima surpriz rezervat
de incai si de predecesorii lor arheologilor secolului al XX-lea.
Astfel, n 1986 s-au descoperit, n urma unor cartografieri aeriene
efectuate cu aparataj ultramodern, ruinele unui alt ora necunoscut,
situat la 115 km nord de Cuzco si la cteva zeci de kilometri de Machu
Picchu. Acoperit n prezent de jungl, aezarea are o suprafa de
dou ori mai ntins dect citadela sacr si, spre deosebire de aceasta
(care este compus din mai multe ansambluri arhitectural-urbanistice
distincte), are un aspect unitar - un adevrat ora, cu locuine, temple
si palate, strzi pietruite, canale i apeducte, toate protejate de un zid
monumental, lat de pn la 12 m. Spturile efectuate sub conducerea
arheologului peruan prof. Alfredo Valencia au relevat asemnri evi-
dente cu stilul Tiahuanaco, o vechime de cteva mii de ani i au dat la
iveal depozite de arme din bronz de o calitate superioar la tot ce se
descoperise pn atunci n Peru.
n 1979, o expediie brazilian condus de Roldao Pires Brandao a
gsit n selva, la grania braziliano-venezuelean, ruinele unei ceti
nconjurat de ziduri i bastioane, precum si, la cteva sute de metri
de aceasta, un ansamblu arhitectural compus din trei piramide n
trepte avnd fiecare cte 150 m nlime. Spturile au dus la des-
coperirea ctorva zeci de schelete ale unor femei tinere, alturi de
arme de piatr lefuit i cupru (cuite lungi, vrfuri de sgei si lnci)
si dou statuete de femei goale, cu un harnasament complicat de
curele pe corp i avnd cuite-sabie la sold. Majoritatea scheletelor
prezint caracteristici anatomice europide, iar unele purtau brri
ornate cu smaralde la glezne, plci pectorale de aur, splendid cizelate
i constituind un fel de cupe-aprtori pentru sni, precum i discuri
bombate, ce protejau pntecele de lovituri. Deocamdat nu se tie cine
a construit oraul, atribuit provizoriu incailor (dei stilul urbanistic
i de construcie pare mai curnd maya) - dac se va confirma ipoteza
cercettorilor brazilieni, hrile imperiului Marelui nc vor trebui
modificate, deoarece pn acum nu se considera c frontierele sale se
ntindeau att de departe n est.
12 Pacifida - continentul disprut

Tnr dintr-un trib cu trsturi


mixte, euroasiatice, descoperit n
1987 de
cpitanul Rul Manzanides din
Regimentul l Parasutisti (Forele
Aeriene
Braziliene) la grania venezueleano-
brazilian (arhivele Comisiei
Humboldt).
Amazoane i indieni blonzi 13

De altfel, nc de acum cteva decenii, nava de cercetri oceano-


grafice Anton Brunn a localizat si fotografiat n largul coastelor peru-
viene, la 80 km de Callao i la o adncime de 2 000 m, zeci de coloane
sculptate, din piatr alb (dintre care unele erau nc n poziie verti-
cal). De remarcat c incaii nu foloseau coloanele n arhitectur dect
ca monumente de sine stttoare (coloane-statui, obeliscuri etc.). Cui
aparineau aceti stlpi cilindrici n stil egiptean?!
Cetile "oamenilor zburtori"
n anul 1956 a fost descoperit, n urma unor explorri aeriene,
cetatea Cerra Gallan, construit n Anzii peruvieni, la 6 000 m altitu-
dine, acolo unde nici omul, nici vreun alt mamifer nu pot tri din
cauza rarefierii aerului si lipsei de oxigen. Singurele fpturi care se
ncumet uneori, n zborurile lor solitare, la asemenea nlimi snt
condorii. Totui, cu mii de ani n urm, o populaie necunoscut a
crat milioane de tone de piatr n blocuri de 1-10 tone, pe o creast
unde nici astzi nu pot ajunge dect elicopterele sau echipele de
alpinisti ncercai; pe o creast aflat la sute de kilometri de cea mai
apropiat surs de ap (un lac provenit din topirea zpezilor), stearp
i complet lipsit de via, ca i piscurile dimprejur (ceea ce ridic
probleme de nerezolvat privind hrana si combustibilul necesare con-
structorilor/locuitori). Cetatea este compus dintr-un zid exterior nalt
de 6-8 m si lat de 3-4 m, fr nici o poart de acces, nconjurnd cteva
zeci de turnuri cilindrice (realizate, ca i zidul, din blocuri de granit
lefuite la exterior si mbinate fr mortar), nalte de 12 m si care nu
dispun de ui sau ferestre, ci au o singur deschiztur dreptunghiu-
lar n platforma ce ine loc de acoperi, n interior, turnurile snt
mprite n mai multe nivele care comunic ntre ele prin scri n spi-
ral. Nu s-au gsit nici un fel de obiecte, urme de populare sau rm-
ie ale locuitorilor acestor ciudate cldiri lipsite de cldur, lumin si
oxigen. Gradul de eroziune al suprafeelor i ruinarea unor poriuni
de zid ntresc presupunerea c cetatea a fost ridicat cu mii de ani
naintea erei noastre. Dar de ctre cine? Populaiile locale, aymaras,
14 Pacifida - continentul disprut

abia intrau n epoca pietrei


cioplite la venirea incailor!
Tradiiile lor, transmise
cuceritorilor si ulterior
spaniolilor, numesc turnurile
de Ia Cerra Gallan: casele
oamenilor zburtori" si le
leag de trecerea prin acele
locuri a unor oameni albi cu
prul blond, numii
viracochas. Interesant de
remarcat, aymaras cunoteau
existena unor popoare
europide nainte de ntlnirea
cu incaii, de la care ar fi
putut s aud despre fiii
Soarelui"...
n provincia Sn Martin
(nordul Perului) exist trei
fortree strvechi (La Joya,
Atuen si Cochabamba),
construite ntr-un stil
asemntor cu Cerra Gallan:
ziduri nalte de 7-9 m,
nconjurnd bastioane
tronconice si turnuri compuse
din trei cilindri suprapusi, cu
un diametru din ce n ce mai
mic. Att bastioanele, ct si
turnurile au o singur
deschiztur n acoperisul-
platform. Tradiiile
indienilor aymaras (care
gsiser fortreele n ruine la
venirea lor) atribuie aceste
maiestuoase construcii unei
populaii albe, cu prul blond
si ochii albatri, chachapoyas,
o grupare ce se desprise de
restul vira-cochas-ilor, fiind
chiar n conflict cu acetia.
n timpul faimoasei sale
cltorii cu vasul Beagle,
Charles Darwin a vzut, n
1831, la Bahia Blanca, ora
arge burilor din pampas. (Juan
ntin Manuel de Rosas, guvernator
ian al statului Buenos Aires ntre
situ 1829 si 1832 si dictatorul
at la militar al Argentinei ntre 1835
nor si 1852, a fost iniiatorul unei
d de serii de rzboaie aproape
Rio nentrerupte si deosebit de
Neg slbatice, att interne, ct si
ro si externe; este probabil ns c
la n nici unul dintre ele
cte genocidul nu a atins
va proporiile celui ndreptat
sute mpotriva populaiilor
de indiene, exterminate n
kilo proporie de 98% n mai puin
met de dou decenii.) Printre cei
ri torturai si executai n public,
dep Darwin a observat trei
rta indieni" albi, nali de 1,80-2
re m, cu prul castaniu si
de trsturi europene -
Bue cpeteniile unor triburi rscu-
nos late. Impresionat de
Air demnitatea cu care si-au
es, nfruntat clii, savantul
o englez (preocupat la acea dat
seri mai mult de zoologie si
e de botanic dect de antropologie)
priz nu a remarcat ns dect n
onie treact tipul rasial neobinuit
ri
capt
ura
i de
arm
ata
lui
Ros
as
n
rzb
oiul
mp
otri
va
tri-
Amazoane si indieni blonzi 15

al celor trei. n schimb, trupele lui Rosas i cunoteau bine pe efii


albi", oferind pentru uciderea lor recompense triple fa de cele sta-
bilite pentru celelalte cpetenii. (Este de remarcat faptul c descen-
denii poporului viracochas s-au situat n primele rnduri ale luptei
indienilor sud-americani pentru libertate, mai nti mpotriva con-
quistadorilor spanioli si portughezi, apoi, n secolul al XlX-lea, mpo-
triva armatelor braziliene, chiliene, argentiniene, paraguayene si a
aventurierilor de tot felul care ncercau s ocupe pmnturile tribu-
rilor din selva, pampas si muni).
Misterioii indieni albi
r

ncepnd din deceniul al aselea al secolului al XX-lea, mass-media


din numeroase ri a acordat tot mai mult atenie tirilor despre mis-
terioii indieni albi, blonzi i cu ochii albatri, care triesc n Mato
Grosso, ultima jungl nc nedistrus din lume. La nceput s-a crezut
c ar fi vorba de aventurieri albi deghizai n indieni sau care s-au
refugiat printre acetia n urma unor delicte, pe urm autoritile
braziliene au afirmat c, probabil, indivizii respectivi, femei i br-
bai, snt copii de fermieri, rpii sau capturai n timpul unor raiduri
ale triburilor nepacificate si care triesc de mici n mijlocul comu-
nitilor indiene, uitndu-i originea.
Apoi a venit ocul descoperirii unor triburi ntregi de tip europid,
cum ar fi acurinis, al cror teritoriu se situeaz pe cursul mijlociu al
Rului Xingu, o regiune unde nici celebrii exploratori brazilieni, fraii
Villas-Boas nu au reuit s ptrund.
n 1968, Orlando Villas-Boas i povestea lui Lucien Bodard, autorul
unui volum de rsunet mondial, zguduitoare mrturie a genocidului
ce continu si n zilele noastre, "Le Mssacre des Indiens" ("Masacrul
indienilor"): Acurinis au trupuri bine proporionale, cu pielea alb,
prul blond sau rou si ochii albatri. Snt zveli i, dac ar fi mbr-
cai, i-ai putea lua drept nite gentlemeni din Rio de Janeiro. Dar aa,
complet goi i cu trupurile vopsite snt nfricotori. Nentrecui tr-
gtori cu arcul, nali i puternici, dau dovad de un curaj fr seamn.
16 Pacifida - continentul disprut
- lR!
OCEANUL EMERI odeJoneir
CA) o:
EDE
SUD3

Regiunea Xingu n
1968 (arhivele Villas-
Boas).
Amazoane i indieni blonzi 17

Moartea nu i nspimnt. Se spune uneori c indienii din selva snt


lai, pentru c recurg la viclenie, lovesc prin surprindere si nu se ncu-
met s atace albii narmai cu puti. Ei bine, acurinis pornesc la atac
frontal grupai n formaii de 20-30 de oameni si nu dau napoi nici n
faa mitralierelor... Nu-si cunosc originea si nimeni nu le-o cunoate.
Nici mcar colanele de pene sau desenele care le mpodobesc trupu-
rile nu snt la fel cu ale indienilor piei-rosii. Cnd misionarii si funcio-
narii postului de la Tucuri i-au vzut pe primii acurinis, au crezut c
aveau de-a face cu nite aventurieri albi, care s-au deghizat n indieni!"
Ar mai fi de adugat, poate, c acurinis au fost si rmn unul din-
tre cele mai hituite triburi din regiunea Xingu: att indienii piei-rosii,
ct si aventurierii brazilieni se tem de ei, dar i atac n permanen,
n special pentru a le rpi femeile, care se remarc printr-o frumusee
ieit din comun.
n Mato Grosso mai exist ns si un alt trib de indieni albi, mai
puin cunoscut dect acurinis. Primul contact cu aceti stranii locuitori
ai pdurii a avut loc n 1977, cnd membrii unei expediii anglo-brazi-
liene s-au trezit nconjurai, la izvoarele Rului Araguaia, de o sut de
albi blonzi, nali de doi metri, avnd arcuri lungi, sgei si lnci...
Fr a fi vopsii i fr vreo podoab pe trupurile goale, de o perfeciune
statuar, rzboinicii, brbai si femei la fel narmai, i-au privit minute
nesfrite pe cei civa cercettori, cu o neascuns curiozitate. Apoi,
brusc, la o comand rostit ntr-o limb sonor i melodioas, indienii
blonzi s-au retras tot att de fantomatic i rapid cum apruser.
Cnd tirea a ajuns la Brasilia i la Rio de Janeiro, specialitii s-au
strduit s potoleasc spiritele, afirmnd c este vorba probabil de
urmaii supravieuitorilor unor expediii portugheze disprute cu
secole n urm. ns ntre 1977 i 1979 misterioasele fantome albe" au
fost vzute i fotografiate de piloi si parautisti din EA.B. (Armata
Brazilian a Aerului), cercettori francezi, italieni, britanici sau
brazilieni, misionari americani, cuttori de aur i vntori. Oficiile
guvernamentale au primit numeroase rapoarte despre ei, toi cei care
i-au ntlnit afirmnd c membrii acestui trib necunoscut au prul
18 Pacifida - continentul disprut
ori ai expediiilor nu puteau fi

. toi blonzi, tip somatic rarissim


n Peninsula Iberic.
n 1979, specialitii de la
Femeie-rzboinic din F.U.N.A.I. (Fundaia Naional
tribul pentru Problemele Indienilor) au
Acurin avut ansa de a intra pentru
is. Se prima oar n contact direct cu
remarc aceti indieni albi, n apropierea
tipul Rului Pixuma, situat
somati
c
proton
ordic
(dup
Barroe
s-
arhivel
e
Comisi
ei
Humb
olt).

blond
si
ochii
albat
ri,
ceea
ce
anule
az
teoria
origin
ii
portu
gheze
. Este
evide
nt
faptul
c
puini
i
supra
vieuit
Amazoane si indieni 19
blonzi
Adolescent din tribul Pixuma (arhivele Villas-Boas).
la
700
km
de
Brasi
lia.
Tabr
a
expe
diiei
F.U.
N.A.I
. a
fost
timp
de
dou
zile
gazd
a
unui
grup
de
peste
o
sut
de
indie
ni
blonz
i,
feme
i,
brba
i si
copii,
toi
avnd
ochii
albat
ri si
piele
a
alb,
fr podoabe sau tatuaje.
Acest trib (numit de
cercettori pixuma) vdea
o indiscutabil ascenden
europid, aparinnd
tipologic si fiziologic
rasei Cro-Magnon
-Chancelade - Briinn
nordic, narmai (att
brbaii, ct si femeile) cu
arcuri, lnci si cuite lungi
de piatr sau de os,
splendid finisate, ciudaii
oaspei au manifestat un
interes deosebit pentru
obiectele metalice.
Membrii tribului nu au
vdit nici un fel de
ostilitate sau team, dar s-
au comportat tot timpul
cu o rezerv prudent,
refuznd orice tentativ de
a fi studiai medical.
Cercettorii au avut un
dublu soc: primul,
provocat de constituia
atletic (talia medie de doi
metri), pigmentaia pielii
si prul crlionat, blond-
roscat la brbai si blond
argintiu la femei, al
doilea fiind limba vorbit
de indienii pixuma, care
nu se asemna cu nici un
alt dialect amazonian,
amintind n
20 Pacifida - continentul disprut

schimb cele folosite i astzi de


triburile andine, urmaii
incailor. Prognatismul era tipic
europid, femeile aveau snii
rotunzi, nu conici ca la
populaiile amerindiene
mongolide si, ceea ce a uimit mai
mult, pe mnerele cuitelor de
piatr erau incizate simbolul
Soarelui cu 16 raze si cel al
Jaguarului.
Dup dou zile, tribul a
disprut din jurul taberei tot att
de fantomatic cum apruse.
Dovezile existenei sale (filme si
nregistrri) au ajuns la Brasilia
si... nimeni n-a mai auzit vreodat
de ele. n schimb, indienii blonzi
au mai fost vzui sporadic, pn
n septembrie 1982, de aproape
trei sute de persoane, n anii 1983-
1984, pixuma au dus un victorios
rzboi de guerilla mpotriva unui
puternic grup de garim-peiros
(cuttori de diamante") care
ncercaser s le invadeze terito-
riul, iar n 1988, dou triburi de
indieni piei roii nepacificate, n
rndul crora luptau tinere femei
albe si blonde (fapt remarcabil
mai ales prin aceea c nici la
pieile roii din America de Sud,
nici la cele din America de Nord
nu se cunosc de-a lungul istoriei
prea multe cazuri de femei-
rzboinici, aceasta fiind o
atribuie exclusiv masculin) au
respins atacurile unor bande de
mercenari ce cutau s ocupe
zona cascadelor de pe Rul
Xingu n numele unor concerne
braziliene i internaionale
interesate de minereurile
uranifere din regiune.
Refuzul indienilor albi i al
altor e, umiline, boli i moarte. Cci
triburi masacrarea nentrerupt a
de a se triburilor amazoniene (soldat,
lsa conform statisticilor oficiale, cu
pacific peste l 600 000 de victime doar n
ate secolul al XX-lea) continu si
(mai astzi, sub patronajul binevoitor al
precis S.I.P. (Serviciul pentru Protecia
de a fi Indienilor), fondat cu cteva
nchise decenii n urm de ctre legen-
n darul general Rondon (unul
rezerva dintre puinii comandani
ii fr militari care si-au ncheiat
nici o campaniile fr liste de pierderi
surs proprii si fr rapoarte despre
de nimicirea inamicului, transformat
existen n prieten i aliat credincios),
n tocmai n scopul de a-i apra pe
afara indieni de abuzuri i
muncii samavolnicii!
de
sclav
pentru
misiuni
sau
contoar
ele
comerc
iale)
este
explic
abil,
innd
seama
de ceea
ce le-
au
adus
contact
ele cu
lumea
civiliza
t" n
ultimel
e patru
secole:
mizeri
i indieni blonzi 21

Aa cum i spunea un brazilian influent lui Lucien Bodard:


Odinioar, indienii existau cel puin ca dumani. Acum nu mai snt
nici mcar asta. N-au rmas dect indieni-argumente, care devin foarte
curnd indieni-cadavre". Bodard constata la rndul su: Anatema a
fost aruncat asupra ucigailor - marii senores care vnd sau cumpr
terenurile si bogiile junglei - chiar de ctre guvernul brazilian. Prin-
cipalele capete de acuzare: genocid prin mitralieri si bombardamente
aviatice, epidemii provocate prin druirea de rufe infectate cu bacili,
distribuirea de alimente otrvite, n special bomboane cu arsenic pen-
tru copii. Astfel au fost lichidate triburi ntregi, supravieuitorii fiind
supui la torturi monstruoase sau vndui ca sclavi. La acestea se mai
adaug jefuirea pmnturilor, angajamente si contracte smulse prin
for sau sub influena alcoolului, prostituarea si torturarea femeilor.
Aproape toate crimele prevzute de Codul Penal brazilian au fost s-
vrsite, si asta datorit complicitii S.I.P., transformat ncetul cu nce-
tul ntr-un instrument de nimicire a indienilor".
ntr-adevr, numai n cadrul anchetei din 1966-1967 (devenit nece-
sar dup ce un incendiu misterios izbucnit n Brasilia distrusese
arhivele S.I.P.) s-a ntocmit un dosar de 5 000 de pagini (!) enumernd
toate ororile comise de funcionarii S.I.P., dintre care 200 au fost demii
pentru participarea la genocid si 134 pentru omucidere, ali aproape
l 000 fiind acuzai de violuri, torturi, complicitate la jafuri si abuzuri
n administraie. Anchetatorii au fost supui la nenumrate ncercri
de antaj si au primit 32 de ameninri cu moartea, urmate de 11 tenta-
tive de asasinat ale unor ucigai pltii. Funcionarii S.I.P. dai afar nu
au fost ns si inculpai, astfel c, la urmtoarea anchet ordonat de
guvernul brazilian, numrul delictelor mpotriva indienilor era de:
982 asasinate; 16 lichidri n mas; 27 cazuri de jefuire a pmnturilor;
1142 vnzri sau nchirieri de sclavi; 672 cazuri de tortur sau mutilare
si peste l 900 de violuri declarate de victime...
La nceputul secolului al XlX-lea existau 4 milioane de indieni ama-
zonieni; n 1970 rmseser 250 000, n 1985 doar 120 000 - care au
sczut la 70 000 n 1995.
funcionar S.I.P.: Mai bine s dispar, si problema se va rezolva de la
sine...". Mai ales c pn n anul 2030 se preconizeaz defriarea n
proporie de 90% a selvei braziliene, unul dintre plmnii verzi ai
planetei, habitatul a zeci de mii de specii de vieuitoare si plante
unice n lume si patria ultimilor indieni amazonieni...

"
F
24 Pacifida - continentul Amazoane si indieni 25
dispru blonzi
n ultimi
studiile
Universitatea
la constatare
un port (lacu
10 000 de ani
deci de dou
astzi), se nt
peste 50 000
si era mp
delimitate:
ocupat de fa
preoii zeului
de elit (in
impozante p
si sanctuare
cartier come
erau con
productoare
esturi, obi
cartierele cla
destinaie str
baze i caz
sfrit, zo
coninnd
silozuri i re
remarc

" o
P a
o r
a e
rt l
a u
S i
" a t de bine ieit de pe numr s1
( Una dintre
r mbinate, banda uriaele porile
a
r
a nct ntre ele automat a fotolii" de incintei
h m nu se poate unei uzine bazalt din centrale de
iv introdu? nici moderne. piaa la
a p mcar lama Unele central, Tiahuanaco
a (arhiva
l unui cuit. De blocuri d| aezate pe autorului).
u
a sub pavajul zidurile ce platform
t
o s strzilor nconjurau monolitice,
r a (cuburi dui cetatea snt de cte 8 m
u t cenuii) au strbtute de nlime.
l e fost scoase la canale n
u a iveal un fel form L"
i)
. t de conducte sau 1",
t dreptunghiula spate pe o
i cu muchiile fa sau chiar
g n si colurile nuntrul lor
r i rotunjite. Snt i folosind
e n executate prol bil la
u t dintr-o piatr captarea apei
ta e aii care nu se de ploaie.
te ri ntlneste n Printre
) o regiune, au ciudeniile
s r, lungimea de 2 de la
a c m, pereii Tiahuanaii
u t groi 0,5 m i alturi de
p si diametrul statui cu
ri l interior tot de fizionomii
n a 0,5 m. Se europide sau
s ri compun din negride
c o dou buci (ultimele
o r, form de avi cti
a s jgheab, rotunde si
b n aezate una amintind de
e t peste alta, si faimoasele
d a snt identice, capete
e t de parc ai olmece), se
26 Pacifida - continentul disprut

att asemnarea cu aranjamentul


arhitectural al cetii Atlantis,
rezultat din, descrierea lui
Platon, ct i o ocant identitate
de principii urbanistice cu
cetile miceniene Gla, Tirint si
Micene, cu fortreele
Zimbabwe, Cerra Gallan si
Majes, ca si cu ansamblurile
megalitice europene, toate
concepute sub forma unor incinte
concentrice n jurul unui element
ordonator principal (de obicei
palatul regal sau un templu
sacru, adesea al Soarelui).
De fapt, Tiahuanaco, situat n
mijlocul aa-numitului
altiplano" podi enorm,
mpnzit de o reea de irigaie
care l fcea de zece or mai fertil
dect astzi, era inima unui regat
ce acoperea Bolivia, Peru nordul
Argentinei si nordul statului
Chile. Armata acestui colos ers
formidabil (soldaii aveau
sbii, lnci, scuturi si... cti
rotunde toate de bronz, caz unic
n Americile precolumbiene), iar
regele posed; bogii att de mari
nct i putuse permite s
placheze zidurile palatelor si
templelor din incinta central, si
chiar porile oraului, ci
dreptunghiuri de aur masiv,
fixate n piatr cu piroane de aur
(arheo logii americani au gsit
vrfurile a sute de asemenea
piroane, adn nfipte n blocurile
de bazalt).
Una dintre cele mai
impresionante descoperiri
recente din zon este piramida n
apte terase-trepte Acapano, cu
nlimea de 75 m s; baza de
217x200 m, ascuns sub ceea ce
se Soarelui (Kalasasaya), suprafaa
credea de 150x130 m, Palatul
c este Sarcofagului, cu suprafaa de
un deal 75x60 Palatul Celor Zece Ui
d (Tuncu Punku), aparinnd
pmnt cpeteniei armat (un viracocha)
. i avnd nlimea de 20 m si baza
Pirami de 170 m2. Cuburil de bazalt si
da andezit, dalele enorme ale
Acapa terasei-fundaie i blocuril
no a paralelipipedice ale unor ziduri
fost exterioare ajung pn la
realizat dimensiun de 12x4 m, cntresc
din ntre 20 si 200 tone fiecare i
sute de provin din carie situate la 50-150
mii de km deprtare. Toi specialitii snt
dale di de acord c trans portul
piatr blocurilor de piatr necesare
roie, ridicrii oraului ar fi astzi
aduse
din
cariere
situate
la zeci
de
kilome
tri
deprt
a iar
vechi
mea ei
pare s
fie mai
mare
de 9
000 de
ani.
Printre
cele m
import
ante
constr
ucii se
numr
:
Templ
ul
-^ NUMIIj_

"Templul Soarelui" (sus) si "Incinta cu Chipuri" (jos) de la Tiahuanaco


hdd(arhivele Comisiei Humboldt).
28 Pacifida - continentul disprut
aproape imposibil. Totui, cu mii
de ani n urm, cineva le-a tiat,
fasonat, transportat si montat.
Populaia aymaras, care a trit n
zon la nceputul erei noastre nu
tia nimic despre adevraii lui
constructori. Dar se poate spune
c Tiahuanaco, cu cei peste 50 000
de locuitori ai si a fost, n anii 10
000 .e.n., cel mai mare si mai
populat ora din lume, cu
excepia capitalei Atlantidei,
faimosul Atlantis.
Sacsayhuaman (situat la
doar" 3 500 m altitudine), dei
relativ apropiat de Tiahuanaco
relev o alt concepie
constructiv si urbanistic, mai
asemntoare celei adoptate
ulterior de incai sau de aheeni.
Cetatea ocup mai multe
platforme care urc n trepte (ca
la Machu Picchu) si snt
protejate fiecare de ziduri nalte
de 18 m si lungi de 500-1 000 m,
compuse din blocuri de cte 100-
800 tone. nuntru, bastioane,
palate (sau poate citadele)
ruinate, strzi largi, piee rotunde
si ptrate, labirinturi de strdue
ntortocheate ca nite capcane n
vecintatea zidurilor exterioare,
cartiere de cldiri n stil pueblo"
din care n-au mai rmas dect
pereii.
Ca i la Tiahuanaco, exist
reele de canalizare i rezervoare
de ap subterane, dar aici nu au
fost gsite statui, n schimb, la
mai puin de un kilometru
distan de cetate se afl o dal
enorm, avnd greutatea estimat
la circa 20 000 tone! A fost
cioplit i desprins din munte,
transportat pn la locul unde
este si r este faptul c treptele snt
rmne orientate invers, adic scara
cel urc" n jos, deci nu poate fi
mai folosit. S-ar crede c blocul este
mare rsturnat dac pe laturile lui nu
monoli ar fi sculptate din loc n loc
t scobituri ce par scaune" si snt
prelucr plasate n poziia corect, cu
at de sptarul" n sus.
om, De altfel, acesta nu este
cunosc singurul detaliu n aparen
ut pn iraional: toi monoliii de la
astzi Sacsayhuaman au forme,
n mrimi si greuti att de
lume diferite, nct ar exaspera orice
(fiind statistician. Pare imposibil s se
de 10 gseasc dou pietre la fel -
ori mai unele snt prismatice, altele
greu trapezoidale, cubice, rotunjite,
dect altele au 12 sau 20 de laturi, si
faimoa pn la 40 de coluri!
sa
Piatr
a
Sudulu
i" de la
Baalbe
ck -
Liban).
Pe
supraf
eele
sale au
fost
spate
scri
mrgin
ite de
balustr
ade
decorat
e cu
motive
n
spiral
.
Uluito
Amazoane si indieni 29
blonzi

S
a
c
s
a
y
h
u
a
m
a
n
-
o
p
o
a
r
t

s
e
c
u
n
d
a
r

(
a
r
h
ivele Comisiei
Humboldt).
30 Pacifida - continentul disprut

Este greu de crezut, chiar


cu evidenta naintea
ochilor, c o asemenea
diversitate de blocuri au
putut fi potrivite si
mbinate att de perfect
nct par lipite. Numai
zidurile n terase, puse
cap la cap, ar msura
civa kilometri. Unele
blocuri de piatr au 9 m
nlime si 3 m lime,
cntrind sute de tone.
Cutremurele nu au reuit
s le clinteasc n mii de
ani - Sacsayhuaman pare
fcut s nfrunte
venicia.
Despre vrsta acestor
dou orase-fortree nu se
pot face nici mcar
presupuneri. Gradul de
eroziune al suprafeelor si
stadiul avansat de ruin al
unora dintre cldiri
(contrastnd cu perfecta
conservare a altora si a
statuilor spre exemplu) ar
indica o vechime de 15-20
milenii. Dar, pe vremea
aceea, civilizaiile
amerindiene cunoscute
astzi nu se nscuser,
populaiile locale (ca si
cele din ntreaga Americ
de Sud de altfel) fiind la
nivelul tehnologic si
cultural al Paleoliticului
timpuriu. O tulburtoare
descoperire este, fr
ndoial, reprezentarea
inconfundabil a unui
toxodon pe zidul unei
grdini regale din
Tiahuanaco. Acest animal
ierbivor lung de 2,70 m a
trit n Pliocen si
P Republica Argentina.
l Numai c toxodonul a
e disprut prin anii 100 000
i .e.n., deci cu zeci de
s milenii nainte de venirea
t primilor indieni (triburile
o mongolide siberiene) n
c America, peste
e Strmtoarea Bering...
n
Teorii dubioase
p Enigma privind modul
e de tiere, extragere si
ridicare din cariere,
t transportul si potrivirea
e pietrelor necesare
r zidurilor este total. Cele
i mai diverse explicaii au
t fost sugerate si respinse
o una dup alta: munca
r sutelor de mii de sclavi
i (care nu existau),
u folosirea unor fers-traie,
l
scripei, macarale si
cabluri de un tip
c
necunoscut (fcute n mod
a
obligatoriu din mii de
r
piese metalice, produse
e
de uzine care nu existau),
,
unelte de fier sau oel
a pierdute n cursul
s timpului (se tie c
t populaiile sud-americane
nu cunoteau dect
z prelucrarea metalelor
i neferoase) etc. Pn n
, anii '70 ai secolului trecut,
cnd antropologul peruan
c Francisco Aliaga a
o afirmat c deine secretul
n unui procedeu inca,
s bazat pe o mixtur de
t ierburi peruane cu
i ajutorul crora se pot
t dizolva cele mai dure roci.
u
i
e
Amazoane si indieni blonzi 31

El susinea c incaii sau populaiile anterioare lor au nmuiat


pietrele, transportndu-le sub form de past la locul turnrii - astfel,
toate problemele erau rezolvate. Mai mult, Aliaga afirma c, anali-
znd la microscop mostre de piatr, a observat n compoziia lor res-
turi de substane vegetale. Explicaia antropologului peruan, dat la o
reuniune tiinific de la Lima, a fost primit cu entuziasm de arheo-
logii dornici s rezolve o dat pentru totdeauna suprtoarele pro-
bleme legate de construciile megalitice (nimeni nu a observat pe
moment c reeta de ierburi peruane" nu putea clarifica enigmele de
la Stonehenge sau Baalbeck, dect n cazul n care incaii aveau firme
ce exportau procedeul la scar internaional).
n scurt vreme ns, vlva s-a redus la un diapazon greu audibil,
apoi ipoteza a fost acoperit cu o pudic uitare chiar de ctre cei mai
ferveni susintori ai ei. Aceasta din mai multe motive: 1) Aliaga nu
a dezvluit secretul soluiei"; 2) resturile de substane vegetale"
erau de fapt urme rmase de la plante putrezite n cursul timpului
peste piatr (n procent absolut normal) si nicidecum dovada folosirii
unui dizolvant n cantiti masive; 3) monoliii de la Tiahuanaco i
Sacsayhuaman nu prezentau un aspect care s sugereze modelarea lor
din past, ci o evident cioplire; 4) blocurile de gresie si bazalt au
stratificarea geologic nemodificat de o eventual topire etc.
De altfel declaraiile lui Aliaga erau curioase de la bun nceput:
n vremurile strvechi incaii dizolvau pietrele cu acel amestec, le
frmntau si le modelau n concordan cu forma dorit si necesitile
construciei". Aceasta nseamn nu o simpl nmuiere a unor supra-
fee pentru a lipi" blocurile ntre ele, ci transformarea rocii n past
i turnarea ei n cofraje, asemeni betonului. Or, se pune ntrebarea,
cum este posibil ca nici unul dintre arheologii care au admis aceast
posibilitate s nu se fi gndit c era o nebunie din partea incailor s
fi turnat pasta n zeci de mii de cofraje de forme si mrimi diferite,
pentru a realiza blocurile de la Sacsayhuaman?! Ce fel de forme erau
acelea cu zeci de laturi si coluri? Cum puteau ele s reziste presiunii
masei vscoase fr s se desfac? De unde scndurile necesare unor
Pacifida - continentul disprut

32

Aliaga consider c uriaele


blocuri ale fortreei au fost
realizate din ciment turnat n
cofraje! Realitatea l
contrazice (arhivele Comisiei
Humboldt).
Amazoane si indieni blonzi 33

asemenea cofraje? Ce cutie de lemn ar fi rezistat la 60,100 sau 800 de


tone de past dens, turnat n interior? Cum de nu se solidifica pasta
n cursul transportului fr benzi rulante si betoniere rotitoare si cte
sute de mii de oameni ar fi trebuit s o care ncontinuu, ntr-o perma-
nent goan, la 4 000 m altitudine?! De ce nu au conceput construc-
torii fortreelor mai curnd forme-tip, standardizate, mici si uor de
manevrat, pentru a face crmizi" de gresie topit? De ce construciile
incase snt realizate n general din pietre mici, cioplite de mn si nu
turnate? Chiar presupunnd c erau nmuiate numai anumite fee la
montare, cum s-au putut pstra laturile si unghiurile drepte? Cum se
aplica metoda turnrii n cofraj la un bloc de 20 000 tone?! De ce nu se
extindea aceast metod la statui, statuete, obiecte de uz casnic din
piatr etc.? n sfrit, de ce nici unul dintre arheologii care au susinut
ipoteza lui Aliaga nu a luat n considerare faptul c gradul de erozi-
une al suprafeelor si ruinarea unor cldiri certific ridicarea cetilor
ntr-o epoc anterioar cu mii de ani fondrii imperiului inca?!
Teorii recente, bazate n principal pe interpretarea unor afirmaii
fcute de cteva cpetenii incase n perioada Conquistei, atribuie for-
treaa Sacsayhuaman (Cuibul oimului") unei iniiative a primilor
regi din familia nc. Acetia ar fi ordonat construirea ei (n secolele
XIV-XV e.n., deci n doar o sut de ani) spre a servi ca loc de refugiu
pentru orenii din Cuzco n cazul unei invazii, n acea perioad de
rzboaie aproape nentrerupte. Si astfel, cetatea cu cele trei terase prin-
cipale ale sale, cu fortificaiile si colosalul turn cilindric din mijloc, cu
blocurile de piatr totaliznd zeci de milioane de tone, ar fi fost ridi-
cat n cteva decenii, cu ajutorul unor simple prghii de lemn si al
unor butuci pe care se rostogoleau sau se trau monoliii...
Greu de crezut. Este posibil ca incaii s fi adugat sau completat
unele cldiri, dar n privina structurilor principale, nu numai c ei nu
dispuneau de tehnica necesar deplasrii unor blocuri att de mari, dar,
n secolele al XlV-lea i al XV-lea, se aflau n plin expansiune teritorial
(fiind ocupai s cucereasc si s organizeze dup sistemul propriu
statele nvecinate) si eforturile lor se ndreptau spre construirea aproape
34 Pacifia - continentul disprut

Bastioane construite din


D blocuri de 20
pn la 800 de
tone fiecare
(Sacsayhuama
n - arhivele
Comisiei
Humboldt).

simultan a zeci de
fortree gen Machu
Picchu, ceea ce ocupa
p rob f nie sau la toate citadelele
a- i mai mici. n afar de
bil aceasta, faptul c stilul
ma n arhitectural de la
i s Sacsayhuaman este
toi e asemntor celui inca nu
br m implic imposibilitatea ca
ba n fortreaa s fi fost
ii a anterioar imperiului, iar
ap t constructorii Marelui nc
i r s se fi inspirat dup
de e planurile ei. De altfel,
mu n stadiul de conservare a
nc u pietrelor si zidurilor atest
r n o vechime considerabil
ma (dei, probabil, nu chiar
i a att de mare ca a oraului
dis r Tiahuanaco), majoritatea
po e mrturiilor incase men-
nib a ionnd c fiii Soarelui" au
ili l participat la proiectarea si
du a ridicarea fortificaiilor
p o efectiv si nu simbolic, cum
mo c s-ar fi ntmplat n secolul al
bi- a XV-lea, >datorit
liz m numrului mic de
are p orejones" rmai n
. a imperiu.
Ri
dic
are
a
un
ei
sin
gur
e
cet
i
ca
Sa
csa
yh
ua
ma
n
ar
Amazoane si indieni blonzi 35

Dovezi tulburtoare
Viracochas erau o populaie puin numeroas - caracteristic a
speciei Cro-Magnon, prin contrast cu mongolizii. Este explicabil deci
motivul pentru care rspndirea lor n grupuri mici pe un teritoriu
imens, din Anzii peruvieni la est, pn n California si New Mexico la
nord, si de la Rio Negro n sud, pn la Rio das Mortes - Rio Araguaia
la vest a dus la o dispariie aproape total. Nu poate dect s surprind
c si-au pstrat caracteristicile etnice si antropologice n mijlocul unor
civilizaii amerindiene puternice si nfloritoare (o dovad n plus a
faptului c acestea li se considerau datoare) pn la venirea conquis-
tadorilor. n ceea ce privete supravieuirea n selva amazonian, acolo
superioritatea tehnic si cultural n-avea nici o valoare n faa formi-
dabilei ostiliti a mediului si a numrului considerabil mai mare de
triburi indiene care li se opuneau. Adaptarea fiilor Soarelui" la con-
diiile de selva (chiar dac a necesitat concesii fcute nivelului de civi-
lizaie) rmne o remarcabil performan a acestui popor.
n secolul al XlX-lea, marele savant si explorator german Alexander
von Humboldt descoperea, n cursul expediiei sale din America de
Sud (1799-1804), la indienii din zonele Rio Negro, Orinoco si Guyana,
cilindri mici de jad verde, translucid, foarte dur si sonor. Aceste obiecte,
numite Cougnantainsecouima" (Pietrele Amazoanelor") aparinuser
unor triburi de femei lupttoare, albe si blonde, care, dotate cu arcuri
lungi si cuite-sabie de aram sau bronz, bgaser spaima n rzboi-
nicii indieni. Cilindrii erau folosii ca amulete de triburile amerindiene
ntlnite de von Humboldt; li se atribuiau proprieti curative si con-
stituiau dovada vitejiei celor care le posedau, ntruct femeile lupt-
toare nu se predau niciodat, trebuind s fie ucise ca s li se ia armele
si podoabele. Savantul german a observat c cilindrii aveau o gaur
longitudinal si erau acoperii cu o scriere pictografic gravat pe
toat lungimea lor, scriere total necunoscut, ce prea opera unei
mari civilizaii, de mult apuse" si pe care indienii secolului al XlX-lea
nu tiau s-o descifreze.
36 Pacifida - continentul disprut

n aceeai expediie, von


Humboldt descoperea n 1801, n
Munii Encaramada, n selva de
lng oraul Caicara si n selva
dintre Rio Casiquiare si Rio
Orinoco (toate aflndu-se pe
actualul teritoriu al Venezuelei),
stnci foarte nalte, numite de
triburile locale tepumerene"
(pietrele pictate"), pe vrfurile
crora, n zone aproape
inaccesibile snt reprezentate
Soarele, cteva constelaii din
Calea Lactee, jaguari, caimani,
siluete umane n costume stranii,
precum si desene indescifrabile,
care par a constitui o scriere

Glyptodon (arhiva autorului).


pictografic.
De altfel, descoperirile
savantului german nu snt
singurele n cele dou Americi. Pe
platoul arid de la Marcahuasi
(Peru), la 3 800 metri altitudine
au fost gsite stnci sculptate n
form de lei cu coam, cmile
(deci animale care nu au trit
niciodat pe continentul
american) si glyptodoni
argentinieni. Aceast din urm
fptur, mamifer n ciuda
aspectului dinosaurian, semna
cu un enorm tatu (1,5 m nlime
si 3,3 m lungime), avnd o cuiras
de pn la 10 cm grosime si o bil
epoas n vrful cozii, ca la
Ankylosaurus. Glyptodonul
argentinian a trit n Pliocen si
Pleistocen si a disprut n anii 15
000 .e.n., cnd se presupune c
nu exista nici o civilizaie demn
de acest nume n America de Sud.
Amazoane si indieni 37
blonzi
In
1928,
expe
diia
Dohe
ny
desc
opere
a n
nord
ul
Statel
or
Unite
, la
ieire
a din
faim
osul
Gran
d
Cann
ion, o
vale
latera
l,
adnc
,
stear
p,
comp
let
lipsit
de
viat
si
numi
t de
indie
nii
din
zon
Hav
a
supai
" (Pereii pictai"). grup
Impuntoarele faleze ce urile
flancheaz valea snt lite- virac
ralmente acoperite cu ocha
desene vechi de peste 10 s,
000 de ani, reprezen-tnd rsp
oameni la vntoare de ndite
mamui si bizoni, dar si spre
tyrannosauri, stegosauri, sudul
iguanodoni, fpturi si
disprute teoretic cu nord
milioane de ani nainte de ul
apariia omului. Culmea conti
este c, n aceste desene, nentu
dino-saurii in coada lui?
dreapt, n aer, n loc s-o Dac
trasc pe pmnt ca nu,
reptilele - or, asemenea ce
reprezentri au aprut n alt
atlasele de paleontologie civil
abia n ultimele decenii, izaie
dup ce teoria dinosaurilor le-ar
cu snge cald si foarte fi
activi s-a impus definitiv. putut
Surpriza cea mare o prod
constituie ns peretele de uce?
la ieirea de nord a vii, S fi
pe care snt reproduse un fost
incon-fundabil ama
Tyrannosaurus Rex ridicat zoan
pe labele din spate si ele"
sprijinit n coad, precum sud-
i harta fluviului Amazon, ameri
cu toi afluenii si, unii cane
descoperii abia dup Al ur-
Doilea Rzboi Mondial! mae
Asemenea dovezi ocante le
s-au mai gsit doar lng unor
oraul mexican Acmbaro, grup
unde au fost dezgropate uri de
numeroase statuete de lut, virac
vechi de circa 15 000 de ochas
ani; printre ele, cai, sau
rinoceri (!), cmile i de
brachiosauri ai Erei supra
Secundare... vieui
S fie toate acestea tori
vestigii rmase de la ai
Atlantidei? Trebuie
menionat faptul c, att la
viracochas i la atlani, ct
si la cre-tanii minoici,
femeia era egal
brbatului i avea un
important rol n viaa
politic, militar,
economic si artistic, aa
cum rezult din toate
mrturiile directe sau
indirecte despre aceste
popoare sau despre cele pe
care le-au influenat ele.
Prin contrast, la
majoritatea populaiilor
amerindiene de origine
mongolid, femeia era
considerat inferioar,
fiind marginalizat social.
38

UN AVANPOST SPRE NEMRGINIRE


"Ochiul care privete spre cer"

Nugrupuri
toi viracochas au rmas pe continent. De mai multe ori,
- se pare numeroase, raportndu-le la total - plecate de
pe coasta peruan s-au avntat n necuprinsurile Pacificului, n
cadrul acelei stranii diaspora, nceput prin prsirea cetilor
andine si continuat prin rspndirea n cele dou Americi pe la
nceputul erei noastre. Iar una dintre escalele importante ale fiilor
Soarelui" a fost Insula Pastelui.
Descoperirile fcute n cursul timpului, dar mai ales cele ale expe-
diiei lui Thor Heyerdahl au dezvluit tainele unei civilizaii pascu-
ane impresionante. Dup cum se tie, cele mai vechi urme ale primilor
locuitori (urechile lungi") dateaz de prin anii 400 e.n. Tradiia spune
c flota lor a ancorat lng coasta de est a insulei (la plaja Anakena)
unde, mai trziu, viracochas au sculptat o splendid sfer de piatr pe
care au numit-o Buricul de aur al insulei".
"Fiii Soarelui" aduseser cu ei cunotine avansate de astronomie,
navigaie, arhitectur, matematic, fizic si agricultur, scrierea
rongo-rongo", cultul Soarelui, precum si o serie de plante specifice
continentului sud-american, care nu puteau s treac oceanul dect
pstrate n locuri ferite de umezeal si salinitate: batata (cartoful
dulce american), trestia de zahr, trestia Scirpus totora si planta medi-
cinal Polygonum acuminatum - ambele specii de ap dulce. De altfel,
originea continental a urechilor-lungi" poate fi demonstrat si ling-
vistic, prin analiza celor trei nume ale insulei, preluate si traduse de
polinezieni n limba lor:
1. Te Pito o te Henua: Buricul pmntului", sau mai precis, Buricul
insulelor". Aceasta este cea mai veche denumire, explicat de Thor
Heyerdahl prin faptul c insula (fiind cea mai apropiat de Peru) era
Un avanpost spre Nemrginire 39

considerat nu numai veriga de legtur cu patria de origine, ci chiar


locul de la care se trag" (simbolic) toate celelalte insule din Pacific
(tradiia polinezian numind si ea natere" descoperirea unei insule).
2. Rapa-nui: Rpa cea Mare" sau Patria Mare". Este un obicei co
mun tuturor popoarelor s numeasc prima lor patrie Marea Patrie",
iar pe cea unde au emigrat Mica Patrie" sau Noua Patrie", chiar dac
ea este mai mare dect cea originar. Viracochas nu s-au abtut de la
regul, boteznd o insul aflat mai la vest, Rapa-iti", adic Mica
Patrie". Or, aceasta arat clar o deplasare de la est la vest, conform cu
mersul Soarelui.
3. Mata-Kite-Rani: Ochiul (care) privete (spre) cer" sau Vama
cerului". Luat ad literam numele nu are nici un sens, dar dac se ine
seama de faptul c n polinezian Rni" nu nseamn numai cer",
ci simbolizeaz si patria originar a urechilor lungi" (regatul muntos
al regelui-Soare" Kon-Tiki), problema ciudatei denumiri se clarific.
Insula Pastelui este avanpostul Polineziei spre America de Sud, un
adevrat ochi" care privete" pentru eternitate spre Peru. Este ns
izbitor faptul c localitatea de pe coasta peruan care se gsete situat
exact n faa Insulei Pastelui (si paralel cu Tiahuanaco) are denumirea
veche de Mata-Rani" (Ochiul cerului").
Polinezienii (urechile scurte") au ajuns pe insul ntre anii
1100-1200 e.n., iar rzboiul dintre ei si viracochas a nceput prin 1600
si s-a sfrsit ntre 1660 si 1700 prin nfrngerea si masacrarea celor din
urm. A urmat apoi perioada luptelor fratricide ntre familiile poline-
ziene si a canibalismului, care a durat pn n 1862, cnd insula a fost
depopulat de un atac al vntorilor de sclavi din Peru si de o catastro-
fal epidemie de vrsat de vnt, ce a redus numrul locuitorilor de la
2 000 n anul 1800, la 111 n anii 1880-1900.
Contactele cu lumea din afar au fost sporadice si, n cele mai
multe cazuri, dezastruoase:
-1722: descoperirea insulei de expediia olandezului Roggeveen;
-1770: trimis de viceregele Perului, Don Felipe Gonzales de Haedo
o ia n stpnire n numele regelui Spaniei" si... pleac;
40 Pacifida - continentul disprut

- 1771-1772: alte dou


expediii spaniole (venite tot din
Peru) i
cartografiaz coastele si teritoriul;
-1774: vizita expediiei
engleze a cpitanului Cook;
-1786: vizita expediiei
franceze a contelui de la
Perouse;
-1804: vizita expediiei
rusului Liseanski;
-1805: primul atac al unui vas
nord american (Nancy) al
vntorilor de foci. Snt capturai
30 de oameni (20 brbai si 10
femei) dintre care nu se va mai
ntoarce nici unul;
-1811: escala balenierei nord-
americane Pindos. Echipajul
rpete, tortureaz si ucide cteva
femei tinere;
-1817: vizita expediiei ruse a
amiralului von Kotzebue;
-1820-1860: escale sporadice
ale unor nave sud-americane;
- 1862: marele atac al
convoiului de vase aparinnd
unor vntori
de sclavi pentru minele de guano
din Peru. Snt ucii aproape 400
de
oameni si capturai ali l 000
(inclusiv regele Maurata si
familia sa),
dintre care se vor ntoarce peste
un an doar 15 supravieuitori,
bolnavi
de vrsat;
- 1863-1868: debarcarea si
activitatea misionarului catolic
Eugene
Eyraux, ce distruge, n 1864,
vestigii de nepreuit rmase de la
viraco-
chas, printre care majoritatea
tblielor rongo-rongo" si cteva
sute
de ea pe insul a mai multor
statuet misionari catolici si a cpitanului
e Dutrou-Bornier;
pgn -1870: conflicte violente ntre
e", dar susintorii cpitanului si cei ai
cretin misiunii. Se reaprinde flacra
eaz rzboiului civil. Pn la urm,
ntreag misiunea si o parte din
a credincioi emigreaz pe insula
popula polinezian Mangareva, iar ali
ie, indigeni, condui de aventurierul
oper alb Brander pleac n Tahiti;
de im numai 111 rmn pe insul, cu
portan Dutrou-Bornier, asasinat ulterior,
n somn, de un polinezian
capital invidios;
", -1871: escala navei ruseti
dup Vitiaz, care va aduce n Europa
cum o una dintre primele tblie rongo-
elogia rongo" recuperate;
Vatica
nul;
- 18
68:
escala
navei
britani
ce
Topaz,
ce va
aduce
apoi la
British
Museu
m
splendi
da
statuie
pascua
n
Brba
tul care
sparge
talazuri
le";
-
1868-
1870:
stabilir
Un avanpost spre Nemrginire 41

- 1872: escala navei franceze Flore, avndu-1 la bord pe scriitorul


Pierre Lotti, care a fost profund impresionat de vestigiile civilizaiei
pascuane si de drama de pe aceast insul; nava a mbarcat un cap
uria de piatr aflat astzi la Muzeul Omului din Paris;
-1875: escala navei chiliene O'Higgins; -1877: expediia solitar a
francezului Adolphe Pinart; -1882: escala navei germane Hyaena, care
colecteaz din ruinele de la Orongo o serie de obiecte de art pentru
muzeele din Berlin si Dresda;
- 1886: escala navei nord-americane Mohican, avndu-1 la bord pe
arheologul A. Thomson, care studiaz si apoi duce la Muzeul din
Washington o statuie monolitic si cteva dale de piatr pictate cu
motive pascuane specifice;
- 1888-1900: explorarea si anexarea insulei de ctre comandorul
Don Policarpo Toro din Marina Statului Chile, care o transform n
pune guvernamental, destinat aprovizionrii Marinei Militare cu
carne de oaie. Snt trimii trei reprezentani oficiali (guvernatorul,
doctorul i preotul) si o mic garnizoan;
-1914: vizita expediiei britanice a Katherinei Routledge;
- 1914: revolta pascuanilor condui de Anata, preoteas a cultului
soarelui, pe care nici cuceritorii polinezieni, nici preoii catolici nu-1
putuser nvinge. Chilienii neac revolta n snge;
-1934: vizita expediiei franco-belgiene condus de A. Metraux si
P. Lavachery;
-1955-1956: marea expediie a lui Thor Heyerdahl;
-1963: vizita expediiei franceze a lui Francis Maziere;
-1970-2003: vizite sporadice ale unor cercettori americani si eu-
ropeni (printre care si Cousteau).
n 1964, pe Insula Pastelui existau 47 000 oi, l 000 cai, l 000 vaci,
50 militari chilieni si... 1000 de indigeni care triau n satul Hangaroa,
nconjurat cu srm ghimpat si aveau nevoie de autorizaia special
a guvernatorului pentru a circula dup ora 18 pe teritoriul propriei lor
patrii. La sfritul anilor '80, cercettorii europeni gseau situaia prea
puin schimbat.
42 Pacifida - continentul disprut

Vestigiile unor realizri


incredibile
Istoria insulei ntre anii 400 si
1800 a fost sintetizat de
Heyerdahl astfel: Se disting trei
perioade bine delimitate n
enigmatica istorie a Insulei
Pastelul. Mai nti a existat un
popor nzestrat cu o cultur si o
tehnic de construcie tipice
incailor (de fapt, exploratorul
norvegian vorbete despre ceea ce
au nvat incaii de Ia viracochas
- n.a.), care a cldit monumente i
construcii fr egal n istoria
ulterioar a insulei. Blocuri uriae
de bazalt dur au fost tiate ca nite
felii de brnz i potrivite unele
ntr-altele fr vreo crptur sau
scobitur, adevrate fortree n
form de altar, cioplite pe alocuri
n trepte, strjuind vreme
ndelungat, cu zidurile lor
nalte, de jur mprejurul insulei.

"Urechile
scurte
",
invad
atorii
poline
zieni
care
i-au
masac
rat pe
viraco
chas
(dup
Chori
s,
1822).
Un avanpost spre Nemrginire 43

Dup aceea a urmat o epoc nou. Structura clasic (n sensul asem-


nrii cu Tiahuanaco si alte fortree sud-americane - n.a.) a acestor con-
strucii a disprut n bun parte, fie prin drmri, fie prin schimbrile
aduse. Noii meteri au ridicat platforme nclinate, pardosite si proptite
cu ziduri interioare, n vrful acestor edificii recldite, care, adesea, de-
veneau si necropole, erau aezate statui uriae cu chip omenesc.
Si deodat, n toiul acestui gigantic efort, totul s-a oprit pe neatep-
tate. Insula a fost bntuit de un val de rzboaie (nceput prin anul
1600 - n.a.), cznd prad canibalismului, viaa cultural s-a curmat
brusc si, n acelai timp, a nceput ultima perioad, cea tragic, a
Insulei Patelui. Nimeni n-a mai lefuit lespezi mari de piatr, iar sta-
tuile erau doborte la pmnt si pngrite (de obicei li se retezau cape-
tele si li se fceau guri n dreptul inimii, pentru a fi ucise n mod
simbolic - n.a.). Bolovani si steiuri de stnc au fost ngrmdite de-a
lungul zidurilor a/iw-urilor (edificiile construite de viracochas - n.a.)
n chip de monumente funerare, iar mreele statui prvlite au servit
adesea drept boite improvizate pentru noi necropole. Era un lucru
fcut de mntuial si lipsit cu desvrsire de orice pricepere tehnic"
(Thor Heyerdahl, "Aku-Aku").
Realizrile urechilor lungi" ntre anii 400-1200 e.n. snt aproape
incredibile. O populaie de 2 000 de oameni a cioplit aproape 1000 de
statui avnd ntre 2 si 60 tone greutate (dintre ele, 600 aparin celei de-a
doua perioade de creaie, fiind faimoii uriai cu plrii roii" a cror
fizionomie nu se poate ntlni n alt parte pe Terra, cu excepia Insu-
lelor Solomon). n acelai timp au fost construite 11 complexe fortifi-
cate sau ahu-uri (dintre care cele mai mari snt ruinele de la Vinapu,
Vaihu, Tepeu, Anakena, Hekii si Hotuiti); un sat sacru" ce ndeplinea
de fapt rolul de observator astronomic (Orongo); o reea de drumuri
de-a lungul coastelor i spre interiorul insulei (rmase n stare func-
ional i astzi), precum si uriaul an al lui Iko", lucrare defensiv
care separa peninsula Poike i avea 4-5 000 m lungime, adncimea de
4 m, limea de 13 m, pereii zidii (dup ce, n prealabil, pmntul
fusese ntrit prin ardere), iar malul dinspre Poike taluzat i prevzut
cu un val de aprare. De asemenea, viracochas au descoperit o reea
44 Pacifida - continentul disprut

Srl'fllls
* -g- 2S 4S. H J H l "-
Un avanpost spre Nemrginire 45

de peteri si galerii subterane (fostele pungi si canale de scurgere a


lavei) pe care le-au amenajat si le-au mrit, transformndu-le ntr-o
adevrat fortrea subpmntean, cu dimensiuni ce nu pot fi nici
mcar bnuite. (Membrii expediiei lui Heyerdahl au vizitat 45 de
peteri si aveau dovezi despre existena altor 20, dar presupuneau c
btinaii cunosc cel puin 200, toate adpostind sculpturi n piatr
ori servind ca ascunztori si necropole.)
n privina a/zM-urilor fortificate si a teraselor de zid, cpitanul
Cook scria cu uimire c ele erau alctuite din blocuri mari de bazalt,
cioplite si lefuite cu atta precizie, nct se mbinau perfect, fr mor-
tar, mai bine dect la cele mai frumoase cldiri din Anglia". Trebuie
remarcat faptul c toate construciile si statuile din prima perioad de
creaie snt realizate din bazalt negru sau tuf rou, n vreme ce bata-
lionul de uriai din a doua perioad provine din carierele de piatr
galben-cenusie de la Rano Raraku (unul dintre piscurile care au fost
n trecut vulcani activi).
Statuile monolitice caracteristice primei perioade, cum ar fi cea
roie, decapitat, de la Vinapu sau uriaul de 10 m nlime de la Rano
Raraku (ambele descoperite de expediia Heyerdahl) nu au nimic n
comun cu cele 600 de gigantice torsuri umane, fr picioare, fr
vesminte, cu minile mpreunate pe pntece i cu figuri stilizate. Pn
la venirea lui Heyerdahl se credea c primele reprezint un fenomen
singular i spontan, iar populaia iniial a Insulei Pastelui nu a avut
nici o legtur cu America de Sud, Asia sau Oceania. Dup ce au fost
gsite zeci de statui ngropate n pmnt, de factur asemntoare cu
cele de pe continentul sud-american, unele enigme au nceput s se
clarifice. Thor Heyerdahl a fost ntiul care a intuit i reconstituit tra-
seul urmat de constructorii de la Tiahuanaco si Sacsayhuaman: pornii
spre Pacific, acetia au colonizat succesiv insulele Pastelui, Pitcairn,
Rpii, Raivaevae, Tahiti, Marchize i Hawaii, unde au lsat dovezi
certe ale trecerii lor (fortree, terase, necropole, statui, oseminte,
sculpturi i obiecte foarte asemntoare), transmind de asemenea
caracterele genetice europide unei pri a populaiei polineziene.
46 Pacifida - continentul disprut

Faptul este istoric si


indiscutabil. La Vinapu, cmpia
pe care fusese gsit statuia-
coloan decapitat, s-a dovedit a
fi terasa de fundaie a unui
templu ruinat, cu suprafaa de
ISOxlSOm, dimensiuni
comparabile (avnd n vedere
ntinderea teritoriului pascuan)
cu cele ale marilor piramide
mayae. Uriaul de la Rano
Raraku (un brbat ngenuncheat,
cu ezutul pe clcie, odihnindu-
si minile pe coapse si privind
n zare), poart o pelerin scurt,
cu deschiztur ptrat la gt si
este aidoma statuilor
ngenuncheate mprejurul
capului brbos, sculptat n tuf
rou, al regelui Kon-Tiki-
Viracocha, care se afl la
Tiahuanaco. Chipul su nu
seamn cu feele alungite
excesiv ale armatei de piatr a
urechilor lungi", ci mai curnd
cu sculpturile din America de
Sud si Central, aducnd aminte
si de uriaii Budha cioplii de
hindui n defileele
Hinducuului: brbai aezai,
cu minile pe genunchi, privind
zarea ntr-o atitudine
meditativ...
Spre vest, statui de acest tip
au fost gsite n Arhipelagul
Hawaii (uriai de 4-10 m, cioplii
din bazalt negru si tuf rou), iar n
Peninsula Hivaoa (Marchize) s-au
descoperit cteva statui n Valea
Paumao, precum i complexul
arhitectonic de la Oepon,
cuprinznd terase si ziduri din
lespezi masive de andezit, pe
care au fost urcate sculpturi
monolitice din bazalt (cea mai
mare cioplite din tuf rou i aezate pe
atingn platforme de zidrie
d 2,5 asemntoare celor pascuane. Se
m remarc faptul c populaiile
nlim ulterioare, majoritar polineziene,
e). Tot rezultate n urma amestecului cu
n grupuri asiatice, nu au mai
grupul ridicat niciodat astfel de
Marchi monumente, care necesitau un
zelor, considerabil consum de energie.
pe Pe Insula Pitcairn exist
Insula ruine de terase, temple si
Nukuh sculpturi n stnc i o statuie
iva (n roie de l m nlime (trebuie
Valea amintit c rsculaii de pe
Taipi), celebra nav britanic Bounty,
Heyer ajuni aici n 1791 au gsit insula
dahl a pustie i au aruncat n mare
gsit aproape toate statuile, drmnd
11 totodat templele fotilor
statui locuitori), n Insula Ponape, din
cu grupul Carolinelor,
chipuri
grotet
i,
datnd
probab
il din
anii
1300
e.n.
Una
dintre
ele
este un
monstr
u cu
dou
capete,
singur
ul de
acest
gen
din
Pacific
. Toate
au fost
Un avanpost spre Nemrginire 47

la poalele vulcanului Talakale, se gsesc ruinele unei fortree ciclo-


pice, ale crei ziduri si terase snt construite din blocuri de bazalt cu
latura de 6 m si greutatea medie de 20 tone. Majoritatea provin din
cariere situate la civa kilometri deprtare, iar unele dintre ele au fost
ridicate la 20 m nlime, ceea ce ar fi necesitat mijloace tehnice si un
numr de oameni pe care nu-1 putea furniza populaia insulei (astzi
atingnd aproape 1200 de locuitori), n Insulele Solomon exist nume-
roase statui ce par copii de mici dimensiuni ale coloilor de pe Insula
Pastelul: aceleai torsuri cu minile ncruciate pe pntece, aceleai
fizionomii aspre, aceleai conciuri de tuf rou pe cretet...
Printre cele mai tulburtoare descoperiri fcute de expediia lui
Heyerdahl n Insula Pastelul se numr un cap mare de piatr, care zcea
cu faa n jos, pe jumtate ngropat n pmntul de la poalele vulca-
nului Rano Raraku. Cnd a fost scos la suprafa, arheologii nu i-au
putut crede ochilor: fizionomia aparinea tipului de mulatru europo-
negrid, caracteristic unora dintre sculpturile olmece. Buze groase, nas
ltre, pungi" mari sub ochi, expresie dur si impenetrabil...
A urmat apoi dezvluirea secretului peterilor funerare i Thor
Heyerdahl s-a pomenit cu sute de statuete i sculpturi n piatr,
despre care nimeni nu bnuise c ar exista pe meleagurile pascuane.
Printre ele se disting prin ciudenie i frumusee: trei capete de br-
bai cu trsturi europene, cioplite mprejurul unei pietre rotunde, n
aa fel nct prul unuia se contopete cu barba urmtorului, ca n
basoreliefurile asiriene; un cap de asiatic, cu pomei proemineni,
ochi oblici i musti lungi i subiri, dup moda manciurian; balene
reprezentate n maniera civilizaiei Nazca (dar fr mini antropomor-
fice si capete de om pe coad); caimani i crotali din America de Sud;
cini, lupi, homari, pinguini dintr-o specie antarctic; fpturi cu
cocoa, barb de ap i zmbet viclean, aducnd cu satirii din mitolo-
gia greac; feline ce puteau fi lei sau pume, dar n nici un caz jaguari.
Ulterior i-au fost aduse alte statui remarcabile: doi oameni-fregat
innd n minile lor mpreunate o pisic; o pasre cu ciocul lung, plin
de dini ascuii, amintind de Archaeopterix liihographica, singura
48 Pacifida - continentul disprm

Statuete viracochas: A
- Tangata Mnu
("oamenii fregat");
B-Moai Kava Kava
("urechile lungi").
Arhiva autorului.
Un avanpost spre 49
Nemrginire
pasr
e de
pe
Terra
ce a
avut
dini,
dar
care
a
disp
rut n
Jura
sic;
un
brba
t cu
picio
arele
depr
tate,
genu
nchii
ndoi
i si
brae
le
ridic
ate
deas
upra
capul
ui,
gata
s
lovea
sc;
peti
legai
cu
frng
hii,
n
stilul
celor reprezentai pe supra
ceramica incas sau chiar numi
preincas; capete de femei te
aparinnd speciei Cro- Mo
Magnon, ba chiar ai-
reproducnd tipul somatic kava
scandinav; un rzboinic cu -
pelerin de pene, clare pe o kava
broasc estoas, aidoma "
celor din basoreliefurile (Oa
mayase. menii
Un interes deosebit a cu
strnit o sculptur singular, urech
reprezentnd o balen cu i
flcile cscate, presrate cu lungi
dini (deci o orca sau un ").
casalot), a crei coad se P
termina cu un craniu opul
omenesc, n vreme ce aia
spinarea purta o colib de alb
trestie n form de corabie. de
Sub pntecele animalului erau pe
cioplite sase sfere, iar de-a Insul
lungul flancurilor sale se a
distingeau dungi paralele de Paste
la care urca o scar ducnd lui
spre ua ptrat a colibei de avea
pe spinare. Asemenea motive o
artistice nu se ntlnesc dect scrie
ntr-un singur loc din lume: re
printre desenele uriae de la ideo
Nazca si pe splendida grafi
ceramic antic de acolo. De c
altfel, Heyerdahl a primit si foart
cteva ulcioare nalte de e
piatr, cu toarte rotunde, com
reproduse probabil dup plica
ceramica sud-american, t,
obiecte phalice similare celor prin
gsite n Turcia, Irak, Egipt care
sau Israel, precum si zeci de cons
statuete ale unor brbai cu emna
fizionomii europide, ns se pe
avnd lobii urechilor tbli
prelungii artificial, ntr-un ele
mod similar zeilor din ron
mitologia hindus, statuete go-
rongo" (lemnele care
vorbesc", cum le-au numit
mai trziu polinezienii), isto-
ria, legendele si cunotinele
dobndite n milenii de
existen. Din nefericire,
luptele dintre cele dou
populaii, precum si cele
ulterioare, dintre urmaii
polinezienilor au dus la
distrugerea unei pri din
tblie, iar restul au fost arse
n 1864 de ctre Eugene
Eyraux, adevrat fiu spiritual
al lui Torquemada. ntr-un
acces de demen fanatic,
Eyraux a reeditat n plin
secol al XlX-lea isprvile
Inchiziiei, fcnd s dispar
n cteva zile istoria scris a
unui ntreg popor i nu s-a
mulumit cu att, ci a pus s
fie rsturnai puinii coloi
de piatr
50 Pacifia - continentul disprut

**
Similitudini ntre scrierile: A -
hindus;
B-
viracoch
as; C -
chinez
(dup
von
Geldner)
.

rmai n picioare la Rano


Raraku, probabil pentru a nu le
mai vedea expresia dispreuitoare
cu care i urmreau zelul de a
terge vestigiile lsate de
viracochas.
Astzi nu mai exist dect vreo
dou duzini de tblie rongo-
rongo
n
muzeel
e
lumii,
si
lingvit
ii
ncearc

zadarni
c s le
descifr
eze.
Unele
progre
se au
fost
obinut
e dup
ce
Thor
Heyer
dahl a
intrat
n
posesia
unui
manus
cris n
care
unul
dintre
btina
ii ce
nvas
er s
scrie n
secolul
al
XlX-
lea
conse
mnase
traduce
rea
parial
Un avanpost spre 51
Nemrginire
U
n pas
nain
te 1-
a
const
ituit
si
desc
operi
rea
sava
ntulu
i
vien
ez
Robe
rt
Hein
e von
Geld
ner,
care
a
stabil
it c
o
serie
de
semn
e
pas-
cuan
e
cores
pund
scrier
ii
antic
e
chine
ze,
prec
um si
celei
hind
use
(un numr de 10 ideograme nse
fiind comune celor trei mna
alfabete). Dar, cu toate c
eforturile cercettorilor toat
francezi, austrieci, norvegieni popu
si rui care studiaz tbliele laia
pascuane de peste cinci n
decenii, scrierea rongo-rongo puter
n-a putut fi descifrat e a
satisfctor, att datorit insul
faptului c traducerea dat de ei, l
pascuani lui Heyerdahl este 000
incomplet, ct si lipsei de
arhivei ce cuprindea, dup oame
unele estimri, peste 10 000 ni, ar
de tblie. Cele rmase fi
continu s tac si doar lucra
similitudinile cu vreo limb t
cunoscut, vie sau moart, exclu
le-ar putea dezlega taina - de siv la
aceea se acord o deosebit statui
importan continurii ,
cercetrilor pe drumul zilnic
deschis de von Geldner. , 12
Enigma statuilor ore
colosale pe zi,
timp
Printre cele mai de
incredibile vestigii rmase 800
de la urechile lungi" se de
numr cele l 000 de statui ani.
uriae de pe Insula Pastelui, Cine
care n-a putut asigura ar fi
niciodat hrana pentru mai pesc
mult de 2 000 de oameni. uit,
Dac procentul de populaie cine
masculin reprezenta 50% ar fi
din total si se presupune c, culti
dintre acetia, jumtate vat
aveau ntre 15 si 45 de ani, cmp
rezult maximum 500 de urile
oameni. Deci toi brbaii de
api de munc s-au ocupat batat
exclusiv de cioplirea, e si
transportarea si nlarea mai
statuilor. Desigur, la aceast ales,
cifr se poate aduga una cine
identic, a femeilor de ar fi
aceeai vrst, ceea ce ar ridic
at fortificaiile, terasele sau
templele?! Cine ar fi construit
casele, plutele si corbiile,
cine ar fi spat anul lui
Iko", cine ar fi produs unelte
si vesminte, cine ar i
amenajat complexul de
peteri, observatoarele sau
reeaua de drumuri a insulei?
Cei l 000 de copii, btrni si
bolnavi rmai?! Dar nu este
nevoie s se avanseze cu
presupunerile pn acolo.
Rmnnd la cifra iniial de
500 de brbai, calculul este
simplu: o statuie de mrime
medie poate fi terminat, de-
plasat si ridicat n timp de
un an de cteva sute de
oameni, care muncesc fr
ntrerupere de la rsritul la
apusul soarelui. Aa s fie
oare?
52 Pacifida - continentul disprut

Primii europeni care au vzut


coloii, expediia lui Roggeveen,
au fost att de uluii, nct au
preferat s considere c statuile
erau modelate din lut si umplute
cu pietri. Urmtorii, spaniolii lui
Gonzales s-au dovedit mai
circumspeci: au izbit cu sapele
ntr-un colos. Piatra era att de
tare, nct au srit scntei.
Neputndu-si explica misterul,
spaniolii s-au gndit c, probabil,
coloii fuseser cioplii la fata
locului, din stnci rspndite pe
insul (fr s-si dea seama c,
oricum, ste-iurile respective ar fi
trebuit ridicate, ntruct sub ele
se construise platforma de zid a
statuii). Cook si La Perouse au
fost mai realiti, nelegnd c
statuile erau cioplite si aduse
din cariere situate n munii
insulei, iar apoi ridicate pe
platforme si (n cazul celor 600
de coloi din a doua perioad de
creaie) ncoronate" cu mari
conciuri de piatr roie, cntrind
ntre l i 30 de tone fiecare.
Mijloacele necesare unei astfel de
performane rmneau un mister,
ntruct indigenii sau strmoii lor
nu putuser avea macaralele ori
sistemele de prghii si scripei de
care se foloseau europenii n
secolul al XVIII-lea. Iar Cook
era de prere c nici un sistem de
macarale contemporan lui nu ar fi
rezistat unor asemenea greuti
colosale (110 tone statuia si con-
ciul de la Rano Raraku).
Primii cercettori ai secolului
al XX-lea, Routledge si Metraux,
au considerat c statuile erau
cioplite din piatr moale, deci au
fost uor de realizat, ns
recuno te pn atunci n legtur cu uriaii
teau de piatr. Urmrindu-i cu
c ndrzneal principiul de a
enigm experimenta practic orice teorie
a pe care dorea s o susin,
transp cercettorul norvegian a fcut
ortului ceea ce nimeni nu cutezase nici s
si a viseze pn atunci. A comandat
ridicri indigenilor (mai precis urmailor
i lor n linie direct ai unicului
persist supravieuitor al urechilor lungi",
(dac Ororoina) cioplirea, transportarea
ar fi si ridicarea unei statui de mrime
ncerca medie, cerndu-le totodat s nu
t s foloseasc alte mijloace dect
repete cele avute la dispoziie de
experi strmoii lor.
ena
spaniol
ilor,
duritat
ea
lavei
pietrifi
cate le-
ar fi
zdrunc
inat
ipoteze
le, fr
ndoial
), n
anii
1955-
1956,
expedi
ia
Heyerd
ahl a
ntrepri
ns cele
mai
serioas
e
invest
igaii
efectua
Un avanpost spre 53
Nemrginire

Insul
a
Past
elul -
Statu
i cu
conc
i,
aez
ate
pe
platf
orme
(arhi
va autorului).
54 Pacifida - continentul disprut

Cele trei experimente au


decurs astfel:
1) CIOPLIREA.
Locul ales: cariera de la Rano
Raraku.
Desfurare: o echip de 6
oameni a lucrat timp de 3 zile, de
la rsritul pn la apusul
soarelui.
Mijloacele folosite: buci de
piatr n form de smbure de
cais (de fapt dlile" rmase din
vechime), burdufuri cu ap si
buci de piatr ponce.
Metod: s-a trasat un
dreptunghi de 5 m lungime, n
care s-a schiat conturul statuii,
spndu-se anuri paralele si
ndeprtndu-se apoi poriunile
dintre acestea. La intervale
regulate, stnca era udat pentru
ca praful si achiile s nu-i
stinghereasc pe cioplitori.
Poriunile terminate ale statuii
erau netezite cu piatr ponce.
Cnd dlile" de lav vulcanic
se toceau, erau sparte n dou si
ascuite prin lovire.
Rezultate: la sfritul celei de-
a treia zi, torsul, chipul, minile
si degetele uriaului fuseser
abia conturate (spate la o
adncime de civa centimetri, dar
nu degajate). Lucrul a fost
ntrerupt din cauza extenurii
echipei. Pascuanii susineau ns
c strmoii lor, obinuii cu
aceast munc, o puteau continua
sptmni ntregi.
Concluziile expediiei
Heyerdahl: dou echipe a 6
oameni fiecare ar fi reuit s
termine statuia ntr-un an dac
lucrau n schimburi, fr
ntrerupere, zi de zi.
Comentarii: este puin
probabil ca urechile lungi",
orict nate la jumtate din motive
de de- tehnice" (crpturi n stnca,
prini incluziuni de granit sau bazalt,
ar fi prea dure pentru a fi cioplite etc.)
fost cu si trebuiau ncepute altele, n
un sfrsit, erau necesari destui oameni
aseme care s propteasc statuile cu
nea grmezi de pietre pentru a nu se
mod prbui peste cioplitori n timpul
de lucrului (uriaii erau sculptai n
lucru, poziie orizontal, ncepnd de la
s suprafa si continund n
poat adncime, pn se ajungea s
susine rmn suspendai pe o creast
ritmul subire care fcea legtura ntre
timp munte i spinarea lor).
de 12
luni
fr
oprire.
Este si
mai
puin
probab
il ca
aceasta
s fi
fost
ocupai
a si
scopul
vieii
pascua
nilor
timp
de 800
de ani,
zi de
zi,
genera
ie dup
genera
ie.
Apoi,
o parte
dintre
statui
erau
abando
Un avanpost spre Nemrginire 55

Rezult c, n loc de 12 oameni, echipa trebuia s cuprind n medie


30 de lucrtori pentru o statuie de 5 m nlime. Iar dac se adaug si
sculptarea conciului aferent, echipa atingea 50 de oameni.
2). TRANSPORTAREA.
Locul ales: cmpia plat a taberei de la Anakena.
Desfurare: o echip de 180 de oameni a tras o statuie de 12 tone
pe o distan de 200 m n 20 minute.
Mijloace folosite: prghii si o parm de nav, care s-a rupt si a tre-
buit s fie pus n dou.
Concluziile expediiei Heyerdahl: cu ajutorul tlpicilor de lemn (un
fel de snii n form de Y", cu bare transversale) si al unor frnghii
groase, pascuanii ar fi putut transporta si greuti mai mari.
Comentarii: Lemnul necesar sniilor si prghiilor, precum si coaja
de copac din ale crei fibre ar fi trebuit mpletite frnghiile lipseau.
(Asupra problemei lemnului n Insula Pastelui se va reveni ulterior.)
Pentru o statuie cntrind 80 de tone ar fi nevoie, deci, de l 100 de
oameni care s-o trag si ali 100 care s ndeprteze obstacolele din
calea ei, s o sprijine cu bme si frnghii pe lateral etc. Aceeai echip,
totaliznd mai mult de jumtate din populaia insulei, trebuia s trans-
porte ulterior conciul de 30 tone al respectivei statui. Si, pentru ca
viracochas s nu se plictiseasc, acest conci era adus din partea opus
a insulei, de la cariera din craterul Pun Pau, situat la 11 kilometri
deprtare! n plus, statuile nu erau trte numai pe o cmpie plat, ci
trebuiau s urce si s coboare dealuri, rpe etc.
3) RIDICAREA STATUII SI A CONCIULUI.
Locul ales: tabra de la Anakena.
Desfurare: o echip de 11 oameni a ridicat o statuie de 30 tone n
18 zile.
Mijloace folosite: 3 brne rotunde, din lemn de stejar, cu diametrul
de 15 cm, frnghii si grmezi de pietre.
Metod: statuia a fost sltat cu ajutorul grinzilor, puin cte puin
si sub ea s-au introdus pietre. Treptat, colosul a ajuns s stea pe o mo-
vil tot mai nalt, ancorat bine cu frnghii. n cele din urm a lunecat,
asezndu-se n picioare pe platforma ce-i fusese destinat.
56 Pacifida - continentul disprut

Concluzia expediiei
Heyerahl: Quod erat
demonstrandum!
Comentarii: pentru ridicarea
unei statui n poziie vertical,
aceast metod este valabil, dei
nsui Heyerdahl recunotea c
ea comport riscuri foarte mari,
oricnd putndu-se ntmpla
accidente. Dar cum au fost suite
statuile pe terasele templelor?
Cum au fost aezate conciurile
pe capetele statuilor? Unica
soluie ar fi fost nconjurarea
complet a coloilor cu pietre si
construirea unui al doilea turn de
bolovani, pe care s fie urcat
conciul, pentru a fi mpins apoi
pe capul statuii respective, ns
stabilitatea precar a acestor
movile de piatr nu ngduia o
asemenea echilibristic, iar
macaralele lipseau, ca i grinzile
rezistente.
nsumnd rezultatele
experimentului, se pot constata
urmtoarele: pentru sculptarea,
transportarea si ridicarea unei
singure statui (i a conciului su)
erau necesare 12-24 luni (n
funcie de mrime) i 100-1200
de oameni. Or, aceasta nseamn
c perioada celor 800 de ani nu
ajunge nici mcar pentru
terminarea statuilor, cu att mai
puin pentru toate realizrile
vechilor pascuani. Chiar un
rstimp dublu ar fi fost
insuficient: este imposibil s ne
nchipuim un popor care
numra 2 000 de oameni muncind
zi de zi, generaie dup generaie,
secole de-a rndul, numai pentru a
ridica o pdure de uriai
mpietr 600 de coloi aveau pupile de
ii. piatr alb i priveau undeva n
Viraco zare, spre oceanul nemrginit, si
chas nu spre interiorul insulei:
nu au mrturie a viselor si dorinei de
fost cunoatere ale celor care i-au
nite desprins din trupul muntelui.
sclavi Expediia Heyerdahl nu a aflat
abrutiz acest lucru, descoperit 24 de ani
ai, mai trziu de cineastul francez
nite Patrice Berard, autorul unui
roboi faimos film despre Insula
execut Pastelui, prezentat pentru prima
nd o oar n 1980, la Muzeul
munc Omului" din Paris. Or, frumosul,
de arta adevrat, izvort din
serie dezlnuirea cuteztoare a
ci, n geniului uman, nu se poate ivi
primul acolo unde omul nu creeaz liber,
rnd, pentru sine i semenii si.
creator Constrni s respecte
i de
frumos
.
Sculpt
urile
din
peteri
le
funerar
e,
preocu
parea
de a-i
perfec
iona si
nnoi
stilul
arhitec
tonic si
sculpt
ural o
atest
cu
prisosi
n.
Cei
Un avanpost spre 57
Nemrginire

S
t
a
t
u
i

d
i
n

d
o
u
a

p
e
r
i
o
ad de creaie, crora
H s-au repus ochii,
gsii n 1978 ntr-o
peter sacr
(arhivele Comisiei
Humboldt).

nite cerine absurde,


viracochas ar fi devenit
meteugari si nu artiti. Ei nu
au ridicat aceste monumente
pentru gloria efemer a
vreunui rege (doar
polinezienii le-au folosit
ulterior ca necropole
rezervate cpeteniilor), si nici
pentru a servi ca lcauri de
cult (cu toate c acolo se ofi-
ciau ceremoniile legate de
cultul Soarelui). Scopul real
al mplntrii otirii de uriai
mpietrii n coastele insulei
i scap omului modern
tocmai pentru c nu tie
aproape nimic despre
urechile lungi"...
58 Pacifida - continentul disprut

Un lucru este ns cert: ori


populaia insulei era de zece ori
mai numeroas (ceea ce ar fi fost
absolut imposibil), ori viracochas
au locuit insula milenii si nu
secole (fapt neconfirmat de
descoperirile arheologice de pn
acum), ori ei dispuneau de
mijloace cu care puteau ciopli,
transporta si ridica imense mase
de piatr, mai repede si mai uor
dect ne putem nchipui astzi.
Ipoteze si explicaii
jenante
Se cuvine menionat aici o
problem care a revenit adesea
n presa de acum dou decenii.
tiri aprute la rubricile de
senzaie anunau dezlegarea
unuia dintre misterele pascuane:
lipsa copacilor. Se afirma c
Insula Pastelui a avut iniial o flor
deosebit de bogat", inclusiv
pduri de arbori Toro Miro"; dar,
n secolul al XVII-lea, au fost
aduse aici capre si oi care,
nmulindu-se peste msur, au
devorat ntreaga vegetaie". Nu se
tie exact cine a lansat prima oar
aceast inepie, ns ea a fost
reluat, fr a fi verificat n
prealabil, de multe publicaii
(Stern, II Tempo, New York Times),
precum si de cteva agenii de pres
(France Press, United Press
International etc.). Confuzia prove-
nea probabil de la comunicarea
Universitii din Goteborg, care
anuna c reuise s creasc, din
seminele aduse n 1956 de
Heyerdahl, cteva exemplare de
Sophora Toro Miro. Grdina
Botanic din acest ora n-
credinase trei butai cineastului
francez Christian Zuber
(realiz copacilor, inserat o dat cu
atorul anunul Universitii, era corect
a sau nu. n primul rnd, insula nu
numer avea nici un fel de oi sau capre
oase (necunoscute polinezienilor) n
filme 1722, cnd au descoperit-o olan-
de dezii. Roggeveen consemna c
popula singurele animale domestice erau
rizare a ginile, iar ca mamifere nu se
tiinei ntlneau dect obolanii, n
), 1786, La Perouse a debarcat oi,
pentru capre i porci pe insul, ns ele au
a fi fost mncate de indigeni nainte
dui n de a apuca s se nmuleasc.
Insula De-abia la sfrsitul
Pastelu
i, ntr-o
ncerca
re de a
reface
echilib
rul
ecologi
c al
acestui
petic
de
pmnt
aproap
e lipsit
de
vegeta
ie.
Inte
resant
de
remarc
at,
nimeni
nu s-a
ostenit
s
verific
e dac
expli-
caia
dispari
iei
Un avanpost spre Nemrginire 59

secolului al XlX-lea, o dat cu anexarea la statul Chile, teritoriul pas-


cuan a fost transformat n pune pentru oi, dar crngurile de Toro Miro
dispruser de mult. n sfrit, nu se poate ti cu precizie ce anume se
ntmpla n Insula Pastelui n secolul al XVII-lea, pentru simplul
motiv c ea a fost descoperit de europeni n secolul al XVIII-lea!
Mai uimitor este ns faptul c dup aceste tiri au aprut teorii
conform crora piatra necesar statuilor si construciilor de pe insul
a fost transportat de pe coastele munilor cu ajutorul grinzilor cio-
plite din trunchiurile copacilor. O asemenea ncercare de a elucida cu
orice pre o enigm este total lipsit de spirit tiinific si chiar de logic.
Misterele Terrei nu pot fi eludate sau trecute sub tcere, iar metoda de
a le gsi explicaii forate, vdit deficitare, nu aduce nimnui vreun
folos. O enigm ce nu poate fi dezlegat astzi va deveni, poate, o
simpl informaie n manualele colare ale deceniului urmtor, dar o
afirmaie tiinific nu se face doar pentru o zi sau un sezon, n Insula
Pastelui au existat crnguri de Hibiscus i Toro Miro: olandezii si spani-
olii le-au vzut, ns arbutii acestor specii snt mici i au trunchiuri
subiri; n sfrsit, ei cresc n pilcuri rare i nicidecum n pduri. Nu au
fost gsite nicieri n insule urmele unei jungle tropicale, n ceea ce
privete ntrebuinarea, copacii erau folosii doar pentru unelte, foc si
sculpturi n lemn. Imaginea unei statui de 60 tone transportat i ridi-
cat cu ajutorul unor brne de 10-20 cm diametru este de-a dreptul
hilar, mai ales c, orict de gros ar fi fost un astfel de trunchi, lemnul
su rmne o esen moale i nu poate rezista nici mcar la cteva sute
de kilograme greutate.
Se pare deci c va trebui s mai ateptm pn la clarificarea tuturor
enigmelor Insulei Pastelui. Thor Heyerdahl a aflat ntr-un an mai
multe dect se consemnaser n ultimele dou secole despre aceste
locuri; ns nici el nu a putut s-i fac pe uriaii de piatr s vor-
beasc. Mute rmn i tbliele rongo-rongo. Datarea statuilor si a con-
struciilor este pur deductiv, atribuindu-li-se vrsta osemintelor i a
rmielor de lemn ars gsite n apropiere i analizate prin metoda
C14. Piatra ns, fiind materie anorganic, nu poate fi datat nici mcar
60 Pacifida - continentul disprut

aproximativ. Cele mai vechi urme


organice (un foc de lng anul
lui Iko") provin din anul 400 e.n.
Dar expediia Heyerdahl nu a
putut efectua spturi n toat
insula si la o adncime prea mare.
Nu a reuit s exploreze nici o
zecime din complexul subteran,
nici s caute sub terasele a/iM-
urilor. Iar de la plecarea vasului
norvegian nu s-au mai ntreprins
dect cercetri sporadice,
neatingnd anvergura celor din
1955-1956, dei descoperirile de
atunci ar fi trebuit s strneasc
interesul lumii tiinifice.
Mata Kite Rni" i
pstreaz mai departe tainele,
strjuite de sutele de coloi, tot
att de enigmatici ca pe vremea
cnd i-a vzut Roggeveen. Cea
mai mare dintre statuile
terminate are 80 de tone greutate,
23 m nlime si un conci de 30
tone, iar din cariera de la Rano
Raraku au fost extrai peste 500
000 m3 de piatr. Si aceasta este
numai una dintre carierele de pe
insul...
La Simpozionul de
Arheometrie, inut n vara anului
1980 la Laboratorul Naional
Brookhaven (S.U.A.), cercettorul
Joseph Davidovits de la
Geopolymer Institute (Saint
Quentin-Frana) a prezentat o
comunicare despre procedeul de
realizare a unor construcii
megalitice prin nmuierea pietrei.
Dup teoria sa, statuile pascuane,
fortreele incase, sculpturile
olmece, sanctuarul de la
Stonehenge etc. fuseser
realizate prin topirea unor mase
imense de roc sau folosirea unui
amestec de argil, ap, nisip si
reactivi minerali. Materialul vscos
astfel alcalini (cum ar fi spre exemplu
obinut exalaii) pot dizolva piatra. Or,
era probe recoltate de pe suprafaa
turnat unei statui pascuane si a Porii
n Soarelui" de la Tiahuanaco
forme conineau urme de acizi oxalici.
i copt De asemenea, o analiz chimic a
la acestor probe sugerase ideea c
temper structura molecular a pietrei
aturi fusese schimbat, ca si cum
moder exteriorul rocii ar fi trecut printr-
ate o stare fluid. Se mai amintea i
(200 faptul c tribul de indieni Huanka
Celsiu din America de Sud cunoate
s), metoda de a nmuia suprafeele
cptn pietrelor cu ajutorul unui acid
d oxalic obinut din rubarb
ulterio (Rheum officinale).
r o
duritat
e i o
reziste
n
ieite
din
comun
. Ca
argum
ente,
David
ovits
prezen
ta
rezulta
tele
unor
experi
ene de
laborat
or, n
cursul
crora
se
dovedi
se c
reactiv
ii
minera
li
Un avanpost spre Nemrginire 61

ns, dup cum spunea specialistul E. V. Sayre, de la Departamen-


tul de Chimie al Laboratorului din Brookhaven: Teoria lui Davidovits
este interesant, dar i se pot aduce prea multe contraargumente"
("OMNI", septembrie 1982). Ceea ce nu amintea cercettorul din Saint
Quentin este faptul c acidul oxalic se poate obine si din alte plante
dect rubarba (care, de altfel, nici nu creste n Insula Pastelui). Or,
urme ale acestui reactiv se gsesc n multe locuri din lume, n muni,
pe platouri stncoase, n rpe, oriunde cresc asemenea plante. Prin
ciclul natural, frunzele lor se usuc si cad la pmnt, putrezind sau
dizolvndu-se n apa de ploaie; cu timpul, stnca de sub ele este im-
pregnat cu o cantitate oarecare de acid. Faptul c indienii Huanka au
remarcat acest lucru si se folosesc de el nu este de mirare, cci
popoarele netehnologice" au un ascuit spirit de observaie n ceea ce
privete fenomenele naturale. Teoretic, nimic nu i-ar fi mpiedicat pe
viracochas sau pe incai s fac aceeai descoperire. Dar a susine c
blocurile de sute de tone din Tiahuanaco i Sacsayhuaman, statuile
olmece i pascuane ori monoliii de la Stonehenge, Ollantaytambo
sau Baalbek au fost realizai prin turnarea unei mase de roc topit n
cofraje de lemn n care s se poat introduce 80 sau 800 de tone de
material vscos este absurd. Apoi, forma cofrajelor nu putea asigura
modelul detaliilor exterioare ale statuilor (ochi, gur, nas, urechi,
cti, mini etc.) i, respectiv, modelul unor blocuri de 10-24 de fee
cum snt cele de la Sacsayhuaman. Constatarea c piatra din care a
fost cioplit Poarta Soarelui" a fost cndva n stare vscoas nu repre-
zint nimic: majoritatea stncilor de pe Terra erau, cu miliarde de ani
n urm, materie fluid i fierbinte! Urme de acid oxalic se pot gsi n
multe stnci neprelucrate din Anzi si alte masive muntoase din lume;
rezult oare c munii au fost modelai de strmoii omului?!
Ar fi greu de explicat cum puteau pascuanii s pun la copt" o sta-
tuie de 60-80 tone! Este de neneles de ce tradiiile nici unui popor
strvechi din Europa, Asia, Africa, Oceania i cele dou Americi
(adic tocmai continentele unde s-au gsit uriae construcii si sculp-
turi megalitice) nu pstreaz vreo informaie despre acest procedeu.
62 Pacifida - continentul disprut

Cum se poate ca fortreaa


Machu Picchu s fie
construit din blocuri
dreptunghiulare de bazalt,
cu forme si dimensiuni
regulate si, n mod evident,
tiate de incai din
carierele apropiate, iar
Sacsayhuaman s fi fost
realizat, de ctre aceiai
incai, prin modelarea si
coacerea" unor blocuri de
sute de tone?! Ins cele
mai importante
contraargu-mente le
reprezint tocmai carierele
si aspectul blocurilor
respective, n cazul
statuilor olmece si
pascuane, al dalelor terasei
de la Baalbek, al pilonilor
sanctuarului de la
Stonehenge, al
monoliilor fortreelor
incase si preincase, peste
tot a fost identificat locul
din care s-au extras si
cioplit blocurile folosite.
Expediia Heyerdahl a
reconstituit traseul urmat
de statuile pascuane de la
Rano Raraku pn la ahu-
un, nc din 1956. Si iat c
n anii 1970-1980 apar
dou teorii tiinifice",
care nu iau n seam
dovezile i descoperirile
fcute de-a lungul ctorva
secole si nu constat
evidena: blocurile de
piatr ale construciilor
megalitice prezint urme
de tiere si nu de turnare!
Pentru c, uluitor, teoria lui
Davidovits reia, dup
a uanului Francisco Aliaga,
p demonstrat ca total
r nefondat la scurt timp
o dup apariie. Iar lumea
a tiinific acord credit
p acestui remake" pastiat
e doar pentru c el satisface
nevoia de a gsi soluii cu
u orice pre, chiar n ciuda
n logicii, la o problem care
desfide ncercri de a o
d rezolva vechi de peste un
e secol...
c
e
n
i
u
,

f
a
i
m
o
a
s
a

e
x
p
l
i
-
c
a

i
e
"

p
e
r
63

VIRACOCHAS: CUCERITORII PACIFICULUI


Maetrii navigaiei cu vele

O adevrat revelaie a constituit-o faptul c viracochas cunoteau si


construiau o multitudine de ambarcaiuni: plute, corbii,
luntre, realizate din trestie si avnd o velatur complicat. Totul a
nceput cnd, pe pieptul unuia dintre coloii de la Rano Raraku, s-a
descoperit spat o corabie de trestie cu trei catarge si numeroase
pnze, ce remorcheaz o mare broasc estoas. Se tia nc de la
sfritul secolului al XlX-lea c, dup tradiiile pascuane, urechile
lungi" foloseau dou tipuri principale de nave oceanice:
4. corbii cu carena fusiform, prova nalt, n form de gt de lebd
si pupa aproape la fel de nalt dar despicat la mijloc ca o coad de
rndunic, avnd 2 sau 3 puni, 3-4 catarge si un echipaj de aproape
400 de oameni (aceste vase se aseamn cu cele pictate pe ceramica
incas, n mormintele egiptene si chiar cu drakkarele vikingilor);
5. un fel de plute uriae, nepuntate, dar prevzute cu 1-2 catarge si
care puteau lua pn la 20 tone ncrctur. Povestitorii susineau c
ambele tipuri erau construite din mnunchiuri mari de trestie i
aveau pnze ptrate, fcute n cele mai multe cazuri din trestii uoare,
mpletite perpendicular sau cusute vertical. Dar europenii nu vzu
ser astfel de nave si, judecind dup situaia din secolele al XVIII-lea
i al XlX-lea (perioada a treia, de rzboaie canibalice), se prea c
locuitorii insulei nu erau un popor de navigatori.
Nimeni nu bnuise miestria la care ajunseser viracochas n con-
strucia de nave. Si iat c sub ochii membrilor expediiei Heyerdahl
au nceput s apar zeci de statuete reprezentnd corbii gen drakkar
cu 1-3 catarge i plute ovale, rotunde sau ptrate, prevzute cu un catarg.
Apoi, pe trupurile uriailor dezgropai i pe pereii carierelor au fost
gsite numeroase imagini de plute i corbii, sculptate n piatr, n
64 Pacifida - continentul disprut

Pluta din buteni de balsa a


expediiei Kon-Tiki" (arhiva
autorului).

sfrsit, picturi murale de o mare


frumusee, prezentnd de
asemenea dou tipuri de nave au
ieit la iveal n cursul cercetrii
ruinelor de la Orongo.
(Capacitatea de ncrcare, plutire,
rezisten la soc si talazuri,
precum si viteza de nebnuit a
corbiilor din trestie aveau s fie
dovedite, dou decenii mai trziu,
de ctre expediiile Ra" I si II,
care, sub conducerea lui
Heyerdahl, au traversat de dou
ori Atlanticul.)
Analiznd att modelele unor
plute din lemn de balsa
construite dup descrieri spaniole
privind vasele incase (copiate
dup
navele
de
Viracochas: cuceritorii 65
Pacificului

Re
consti
tuirea
unei
nave
uoar
e de
rzbo
i
folosi
t de
Virac
ochas.
Const
ruit
din
lemn
sau
trestie
,
avnd
l
catarg
si 16-
20 m
lungi
me, un asemenea vas (foarte
asemntor celor vikinge) se dovedea
extrem de manevrabil si de rapid.
Legendele si unele basoreliefuri sau
sculpturi din Pacific i America de
Sud atest c variantele mari ale
acestei nave aveau 40 m lungime, 2 -
3 catarge si erau puntate (arhivele
Comisiei Humboldt).

transport costier ale fiilor


Soarelui"), ct si modelele
corbiilor pas-cuane, specialitii
au constatat c viracochas
dispuneau de dou invenii care-i
transformaser n cei mai mari
navigatori ai vremii. Prima o
constituia sistemul de vele,
extrem de judicios dispus si
foarte complex, similar ca efect
celui folosit de britanici la
clipperele din secolul al XlX-lea
(nave reprezentnd apogeul artei
constructorilor de corbii cu
pnze) si care permitea navigaia si
manevrele pe orice fel de vreme,
66 Pacifida - continentul disprut

lng coaste, n larg, ca si n


strmtori, pe mare calm si n
timpul unui uragan. A doua era
un ingenios sistem de crmire cu
ajutorul unui ansamblu de chile
fixe si mobile, care sporea cu
40% eficiena guvernrii navei n
comparaie cu o crm clasic.
Interesant de remarcat, acest
sistem de chile seamn mai
curnd cu derivele submarinelor
dect cu crmele folosite de
vasele de suprafa pn n anii
'50... Cu nave de acest gen
traversarea Pacificului nu dura
mai mult de 3-4 luni, dup cum a
demonstrat expediia Kon Tiki" n
1947, iar cltoriile spre Asia,
Polinezia si Africa nu ar fi
ntmpinat greuti deosebite.
Odisee n Pacificul de
Sud
Diveri exploratori si
cercettori, printre care Cook, La
Perouse, von Humbold,
Heyerdahl, Bergier si von
Dniken au observat succesiv un
fapt ciudat: n Egipt, Peru, Insula
Pastelui si Polinezia, zeul
soarelui purta numele de Ra" si
avea un rol deosebit de important
n cadrul mitologiilor respective
(ba chiar, n Peru si Insula
Pastelui, reprezenta divinitatea
suprem). Ideea legturilor dintre
aceste popoare pare deci a se
impune, o dovad elocvent
fiind descoperirile din Insula
Rpii (Polinezia Central).
Ajuns n aceast insul n
1956, Heyerdahl a iniiat ample
spturi, ceea ce i-a permis
stabilirea cert a faptului c
viracochas populaser si teritoriul
ei. Numeroi exploratori, care
vzuse ah. ntr-adevr, asa-numitele
r sau castele" din insul (dintre care
chiar cel mai impuntor este Morongo
vizita- Uta) se prezint sub forma unei
ser succesiuni de trunchiuri de
Rpii piramid din ce n ce mai mici,
de-a aezate unul peste altul. Stilul
lungul acesta de fortificaie este tipic nu
timpul numai mayasilor si aztecilor, ci si
ui incailor (Machu Picchu),
(dup poporului viracochas (unele
ce bastioane si ziduri de la
fusese Tiahuanaco i Sacsayhuaman,
descop a/iw-urile pascuane etc.), apailor
erit de pueblo din sud-vestul Americii de
cpi- Nord, sumerienilor (zigguratele),
tanul atlanilor (dup Platon),
Vanco
uver n
1791),
au
conse
mnat
faptul
c pe
culmil
e sale
se
gsesc
13
fortific
aii
ciudate
,
asem
ntoar
e cu
pirami
dele
mexica
ne sau
cu
pirami
da
egiptea
n de
la
Saqqar
Viracochas: cuceritorii Pacificului 67

egiptenilor (a fost forma iniial a piramidelor, conceput de faimosul


arhitect Im-Hotep), precum si, cu unele modificri, popoarelor Asiei
(chinezi, hindui, tibetani, indonezieni etc.). Avantajul militar al ap-
rtorilor era acela c, n cazul n care etajul inferior cdea n minile
dumanului, etajele superioare (fr comunicaie interioar ntre ele)
puteau rezista n continuare. Atacatorii se vedeau silii s continue
asaltul sub o ploaie de proiectile si, pe vremea cnd nu apruser armele
de foc, cucerirea unei asemenea ntrituri se solda cu pierderi foarte
mari pentru trupele agresoare. Eficiena fortificaiilor de acest gen i-a
impresionat pe cruciai n timpul campaniilor din Orient si pe spa-
nioli n vremea cuceririi Americii de Sud si Centrale, (n plus, con-
struciile n trepte snt mai uor de realizat, datorit faptului c fiecare
etaj constituie o platform-baz pentru cel superior, facilitnd nu
numai lucrul, dar i depozitarea materialelor i instalarea dispozi-
tivelor cu care snt ridicate acestea.)
Rnd pe rnd, Vancouver, Moerenhout, Caillot i Stokes remar-
caser marile ziduri si terase acoperite de vegetaie tropical, care
fceau ca vrfurile dealurilor din Rpii s par modelate de mna
omului. Dar nimeni nu s-a gndit s le decoperteze pn la expediia
Heyerdahl. Cnd Morongo Uta a fost curat de plante i pmnt iar
zidurile de piatr brun-roscat au strlucit n soare, arheologii si-au
dat seama c aveau n fa un sat fortificat, compus din iruri de case
construite pe terase suprapuse. Iat cum descria exploratorul norve-
gian ciudata aezare: Un an uria, cu un zid nalt de aprare n
partea satului (stilul anului lui Iko din Insula Patelui - n.a.), tia
calea oricrui nvlitor venit dintre miazzi. Sute de mii de pietre de
bazalt dur fuseser aduse din fundul vii spre a susine terasele pe
care se aflau irurile de case, pentru ca acestea s nu se prbueasc n
prpastie n timpul ploilor nsoite de furtuni slbatice, care bntuie
Insula Rpii. Blocurile (necioplite) erau potrivite unele ntr-altele fr
urm de mortar. Pe alocuri, prin ziduri trecea un canal de scurgere i
pietre lunguiee ieeau n afar formnd un fel de scri de la o teras
la alta. Erau cam 80 de case n satul de l a Morongo Uta, nlimea
68 Pacifida - continentul disprut

ntregii construcii depea 150


m, iar latura de baz a terasei
inferioare, ptrate, avea aproape
450 m. Ne gseam aadar naintea
celei mai mari construcii
descoperite n Polinezia. Dup
socotelile lui Bill (arheologul dr.
William Mulley, profesor la
Universitatea din Wyoming - n.a.),
numai Morongo Uta trebuie s fi
numrat mai muli locuitori dect
ntreaga insul astzi (278 de
oameni n anul 1956 - n.a.)."
Pe insul exist 13 asemenea
sate, toate situate pe culmi si
legate ntre ele prin iruri de
case alctuind un zid continuu,
aidoma forturilor tip creast de
coco" de la Port-Arthur,
singurele care n-au putut fi
cucerite de japonezi n timpul
asediului din 1905. Terasele
destinate agriculturii (prevzute
cu sisteme de irigaie artificial),
debarcaderele si cresctoriile de
pete erau situate jos, n vi i pe
rmuri. Practic, pentru trupe
lipsite de arme de foc i n
special de artilerie, sistemul de
fortificaii din Rpii era de
necucerit. Dar cine l construise?
Thor Heyerdahl susine c primii
locuitori au fost un grup de
urechi lungi" pascuani,
supravieuitorii scpai din
masacrul final. Desigur, terasele,
modul de mbinare a pietrelor,
faptul c vetrele snt
dreptunghiulare, iar temelia
caselor rotund, ca n Insula
Pastelui, n loc s fie de tip
polinezian (case dreptunghiulare
i vetre rotunde), aduce
argumente serioase n favoarea
ipoteze Este incontestabil faptul c
i sale. urechile lungi" au populat
Mai Rpii, dar ei nu puteau veni
mult, doar din Insula Pastelui si n nici
arheo- un caz abia n secolul al XVII-
logii lea. n primul rnd pentru c
expedi Vancouver a gsit fortreele
iei au acoperite de pmnt i vegetaie n
descop 1791, or, este imposibil ca n
erit o decursul unui singur secol
ncper viracochas s fi construit un
e- complex arhitectonic de asemenea
sarcof dimensiuni. Apoi, edificiile nu se
ag, puteau degrada ntr-att i nu ar fi
sculpta fost nghiite de jungl n numai
t ntr- civa ani! n sfrsit, dac doar
o Morongo Uta adpostea 3-400 de
stnc oameni, populaia total a insulei
de trebuia s fi atins peste 3 000 de
lng locuitori. Dar supravieuitorii
Moron
go
Uta;
nuntr
u se
afl un
basorel
ief de l
m
nlim
e,
reprez
entnd
un
brbat
cu
braele
ridicat
e,
identic
unei
sculpt
uri din
peteri
le
pascua
ne.
Viracochas: cuceritorii 69
Pacificului
celor
2 000
de
virac
ochas
pascu
ani
nu
putea
u fi
prea
nume
roi
dup
ctev
a
decen
ii de
rzbo
i
(1600
-
1700)
...
Si
tuaia
se
prezi
nt
oarec
um
simil
ar n
toate
insul
ele
polin
ezien
e
unde
s-au
gsit
urme
ale
urec
hilor lungi". Este foarte probabil ca Pacif
o parte din grupul pascuan s fi icului
migrat spre vest n secolul al .
XVII-lea, n timpul rzboiului cu Cci
urechile lungi". Dar numrul de mari
oameni era prea mic pentru a lsa pira-
vestigiile descoperite n Pitcairn, mide
Rpii, Raivaevae, Marchize si n
Hawaii. Ele se datoreaz trepte
probabil unor valuri anterioare se
venite si din Insula Pastelui (n pot
sec. V-XV e.n.), dar mai ales de ntln
pe continentul sud-american, n i n
cadrul migraiilor transoceanice Samo
din primele cinci secole ale erei a si
noastre. Tahiti
Marile statui de piatr , iar
monolitice, fortreele si aezrile statui
construite din blocuri ciclopice, ale
mbinate fr mortar, snt regel
elemente comune ale unei zone ui-
eliptice care se ntinde de pe Soare
coastele de vest ale Americii de ,
Sud si Centrale, pn la Kon-
rmurile Australiei, acoperind Tiki
aproape jumtate din bazinul au
Oceanului Pacific. fost
n vestul Americii de Sud desco
exist sase incinte mai perite
importante n care apar statui de n
coloi; Tiahuanaco (Bolivia), Colu
Taraka, Wari si Huaraz (Peru), mbia
Guayaquil (Ecuador) si Sn Brita
Augustin (Columbia), ns nic,
fortreele ciclopice unde nu au provi
fost descoperite statui abund: ncie
Sacsayhuaman, Cerra Gallan, din
Chavin do Huantar, Majes, vestu
Sihuas, Machu Picchu etc. Dar, l
dac aceste realizri mai pot fi Cana
explicabile pe un continent ce dis- dei si
punea de resurse bogate si era la
locuit de zeci de milioane de Tiahu
oameni nc nainte de venirea anac
europenilor, ele devin absolut de o, dar
neneles n cazul insulielor i n
pierdute n imensitatea Fatu
Hiva, insul din grupul
Marchizelor, unde exist cteva
zeci, cntrind 1-4 tone fiecare.
Cine le-a putut ciopli i
transporta la locurile lor, cnd
populaia insulei nu a depit
niciodat o mie de oameni?!
nsi concepia arhitectural a
marilor construcii i obsesia
folosirii pietrei n mijlocul unei
naturi luxuriante, a unei lumi
prin excelen vegetale denot
70 Pacifida - continentul disprut

trecerea prin insulele Sudului


a unui popor format n spiritul
sobru si n acelai timp sensibil
la mreie, propriu muntenilor
crescui pe platouri stncoase,
n umbra piscurilor care
strpung norii,
O meniune aparte n acest
sens merit straniile vestigii
descoperite n secolul al XX-lea
pe Podiul Sn Augustin
(Columbia), la 2 000 m
altitudine si studiate nti de
cercettorul german Conrad
Preus, apoi de numeroi
arheologi francezi i
columbieni.
Pe o suprafa de cteva zeci
de kilometri ptrai snt
rspndite, n 30 de grupuri
arhitecturale si sculpturale,
sute de statui monolitice (dintre
care unele depesc 4 m
nlime, iar altele ajung pn la
20 tone greutate), mari gorgane
de pmnt ce acoper morminte
boltite amintind de cele
miceniene dar pzite de
gorgone gotice, dolmene si
statui tipice pentru creaia
oamenilor de Cro-Magnon,
sarcofage de piatr alb, lungi
de 2-4 m si o fntn
monumental, adevrat oper
de art, de fapt o stnc
semisferic n care au fost
spate zeci de bazine, havuzuri,
canale si cderi n trepte,
basoreliefuri, statui de animale
neidentificabile si fpturi
humanoide necunoscute pe
Terra, dar si peti, broate si
reptile sud-americane. Fntn
are, probabil, peste 30 tone
greutate si, alturi de o uria
broasc estoas dintr-o specie
asemntoare celor din Insulele
Gala idoli humanoizi cu ochi rotunzi
pago si guri enorme, cu coli de
s, felin. Aceste ultime fpturi
sculp snt redate de obicei n picioare,
tat cu minile pe piept; unele capete
n seamn remarcabil cu cele ale
bazal statuilor din Columbia Britanic,
t, Marchize, Tahiti, Hawaii si
rm Noua Zeeland, altele snt ns
ne att de uimitoare, nct nu pot fi
cel comparate dect cu montrii
mai groteti din gravurile lui Goya
impr sau din tablourile lui Bosch.
esion Majoritatea statuilor au fost
ant cioplite dintr-o piatr galben si
dintr dur (doar cteva snt din roc
e vulcanic neagr), apoi
toate transportate 1---30 km si
mon dispuse n cadrul unor ansam-
ume bluri al cror sens scap
ntele cercettorilor moderni.
. Pn la nceputul secolului
C trecut, Podiul Sn Augustin
elelal (astzi Parc Arheologic
te Naional) era acoperit de o
statui jungl deas; or, deplasarea
repre
zint
anim
ale
ciuda
te,
oame
ni cu
cap
de
buf-
ni
sau
de
soim
(ase
mn
tori
unor
zei
egipt
eni)
si
Vimcochas: cuceritorii 71
Pacificului

Sn
Aug
ustin
-
Stat
uie a
unei
fpt
uri
felin
o-
hum
anoi
de
(arhi
va
auto
rului
).

unui
mono
lit de
20 tone prin selva ar necesita
chiar si acum eforturi
considerabile. Dar ceea ce
frapeaz este n primul rnd
varietatea temelor, incredibil,
unic n lumea Americilor
precolumbiene: practic, nici o
statuie nu este la fel cu alta, nici
ca dimensiuni sau form, nici ca
stil, subiect sau grad de
prelucrare. Nu se tie absolut
nimic despre civilizaia creia i
aparin aceste opere de art;
perioada si motivul pentru care
au fost realizate rmn o enigm
total, ntruct pe Podiul Sn
Augustin nu s-au gsit urme de
populare. Mormintele-gorgane si
72 Pacifida - continentul disprut

sarcofagele de piatr snt goale,


nu exist ruine ale vreunei
aezri. Arheologii presupun c
vestigiile dateaz din anii 500
.e.n. -100 e.n., dar asta numai
pentru c, n general, cele mai
vechi civilizaii pre-columbiene
din zon s-au cristalizat n acea
perioad. Ipoteza este ns
hazardat: nceputurile civilizaiei
olmece snt n mod sigur ante-
rioare anilor 2 500 .e.n. iar
urmele lsate de atlani si de
viracochas ajung la peste 10 000
de ani vechime. De altfel, singura
civilizaie la care s-ar putea,
eventual, raporta sculpturile de la
Sn Augustin rmne cea a
poporului viracochas -
deosebirile locale de stil nu pot
ascunde apartenena la o form de
creaie tipic, unitar din cele
dou Americi pn n Noua
Zeeland. (Spre exemplu, statui
reprezentnd berze cu erpi n
cioc se pot ntlni i la Sn
Augustin, i n Yucatn, dar i n
Polinezia, unde... nu exist erpi!)
C navele fiilor Soarelui"
brzdau Pacificul n toate
direciile, se poate dovedi cu
argumente inatacabile. Cartoful
peruvian, Ipomaea batatas, se
ntlneste n Insula Pastelui,
Polinezia, Hawaii i Noua
Zeeland; similar, tigva,
Lagenaria vulgaris. ns aceste
plante, vitale n alimentaia unor
insulari care nu aveau la
dispoziie dect petele ca surs
principal de proteine, nu
suport apa srat, deci nu au
putut ajunge n insule dect
aduse de corbii. Mai mult,
numele lor polinezian i maor
coincid turi coboar pn n mileniul al
e cu X-lea .e.n. O serie de obiecte de
cel dat art i de cult (statuete, mti
de mortuare, vase etc.) gsite n
indieni Peru, Mexic, Guyana, Guatemala
i i Columbia sau n zonele
andini: fluviilor Orinoco si Rio Negro
kumar snt realizate dintr-un jad verde,
a si, care nu se ntlneste n America,
respect ns are o compoziie
iv, asemntoare celui chinezesc. Iar
kimi. unele statuete de la Mochica (Peru)
Cerami reproduc tipuri somatice asiatice,
ca arabe, europene i africane.
descop Polinezienii i maorii aveau o
erit la atitudine de respect aproape
Valdivi superstiios fa de fiii Soarelui",
a ca i indienii americani de altfel.
(Ecuad Faptul c
or) este
tul-
burtor
de
asem
ntoare
, att ca
mod
de
realiza
re, ct
si prin
motive
le
decorat
ive,
culori
sau
form,
cu
vasele
culturii
japone
ze
Jomon,
ale
crei
ncepu
Viracochas: cuceritorii 73
Pacificului

att n
Peru,
ct si
n
Insul
a
Paste
lui, n
Polin
ezia
sau
Noua
Zeela
nd,
unele
grup
ri
asiati
ce au
ncer
cat
adese
a s-i
masa
creze
pe
uria
ii
albi
si
blonz
i" nu
este
parad
oxal
dect
la
prima
veder
e:
dorin
a de
a
smul
ge tainele acestei populaii de
uluitoare (dar redus numeric) si polin
nu n ultimul rnd frumuseea ezien
ieit din comun a femeilor i, mai
viracochas erau tentaii trziu,
puternice. La aceasta se adugau Pet
probabil sentimentul de era
inferioritate, si, mai grav, Fecio
diferena fundamental n modul arelor
de a concepe viaa si menirea Albe"
omului pe Pmnt. Polinezienii, ), ele
copii rsfai ai naturii, care i tre-
dobndeau hrana zilnic printr- buiau
un efort minim, nu puteau s
nelege nevoia aproape obsesiv rm
a poporului viracochas de a crea, n
de a lsa o dovad a trecerii sale izolat
prin istorie, chiar dac asta im- e luni
plica eforturi gigantice. de
Conflictele erau, deci, zile,
inevitabile, ns variau n poate
intensitate si finalitate. Dac chiar
unele grupuri de viracochas au ani,
fost distruse, altele, mai pn
puternice sau mai rzboinice par cnd
s fi luat conducerea celor ce piele
nzuiser s le nrobeasc, a li se
devenind un model pe care muli albea
s-au strduit s-1 imite. Aa cum destu
indienii piei-rosii din selva sud- l
american i puneau peruci pentr
blonde si i vopseau trupurile n u a
culori deschise, polinezienii i sem
maorii cutau procedee ct mai na cu
eficiente de albire a pielii pentru fiice
a semna cu admiraii fii ai le
Soarelui". Astfel, n Insula Soare
Pastelui a existat pn la lui".
nceputul secolului al XlX-lea o N-
ciudat ceremonie legat de aveau
cultul Soarelui, n cadrul creia voie
cteva fete erau alese s devin s
vestalele acestui cult. nchise ias
ntr-o peter situat n din
adncurile Peninsulei Poike mru
(Ana o Keke sau Petera ntaiel
nclinaiei Soarelui", denumit e
muntelui, iar hrana si apa li se
aduceau exclusiv de femei;
petera era pzit si oricine se
apropia de ea risca s fie ucis.
Cnd fecioarele sacre neru erau
scoase la suprafa, multe dintre
ele nnebuniser din cauza
claustrofobiei sau orbiser
parial, cci n peter nu
ptrundea lumina zilei, iar
opaie nu se puteau aprinde
datorit aerului i aa destul de
viciat. Totui, nefericitele
rmneau
74 Pacifida - continentul disprut

Albi capturai de un trib canibal


(dup o gravur a lui
Theodore de Bry,
secolul al XVI-lea -
arhivele Comisiei
Humboldt).

vestalele Soarelui; erau ascultate


(sau cel puin venerate) pn si n
perioada rzboaielor canibalice,
cnd nici o fptur omeneasc nu
se simea n siguran pe Insula
Pastelui. O dovad n plus a
influenei exercitate de
viracochas (chiar si dup
nfrngerea lor) asupra
nvingtorilor.
Dar cine erau aceti fii ai
Soarelui" si cum apruser n
America? Dup unele legende
incase, viracochas veniser dinspre
Oceanul Pacific n corbii sau
plute uriae. Nu cunoteau
animalele de clrie si povar
folosite n Europa si Asia,
metalu
rgia
fierului
,
cultura
grului
si,
aparent
, nici
roata -
deci
nu
erau o
popula
ie
europe
an.
Nici
atlanii
, dup
descri
erea
lsat
de
Platon
si
dup
vestigi
ile
influe
nei
lor
asupra
Viracochas: cuceritorii 75
Pacificului

civili
zaiil
or
ameri
cane
si
medit
erane
ene,
nu
pot fi
consi
derai
legai
direct
de
fiii
Soare
lui".
Ceea
ce
duce
la
concl
uzia
c
aceti
a
trise
r
proba
bil pe
un
pm
nt de
mari
dime
nsiun
i
situat
n
mijlo
cul
Oce
a-
nului Pacific si care dispruse Pm
ntr-un cataclism, obligndu-i s ntul
se refugieze pe continentul sud- i a
american (aducnd cu ei plante ca durat
bumbacul, porumbul, arborele de acel
cacao si cel de chinin, precum trem
si o serie de cunotine tiinifice ur
i tehnologice care uimesc si fr
astzi). conte
nire
Continentul scufundat pn
Legende tahitiene, fijiene, la 13
maore, canace sau hawaiene Chue
amintesc de un pmnt uria, n.
avnd dimensiunile unui Atun
continent, situat n Pacific, ci,
asemeni unei puni de legtur ara
ntre Africa, Polinezia i America dealu
de Sud. Potrivit tradiiilor rilor
polineziene, acest continent era de
locuit n principal de dou argil
populaii, una mongolid i , Mu,
cealalt negrid, aflate ntr-un si
permanent rzboi, dei ambele ara
reuiser s ating stadiul unei Mou
civilizaii nfloritoare. De nd au
asemeni, exista acolo si un popor pierit
alb (ai crui indivizi erau foarte ,
nali si aveau prul blond sau zgud
rou), dar acesta era puin uite
numeros i nu se implicase n de
conflict. Cu 10-12 000 de ani n dou
urm, continentul a fost teatrul ori i
unor catastrofe naturale teribile scufu
(cutremure, erupii vulcanice etc.) ndate
care au culminat cu ridicarea n
oceanului i necarea aproape mare
complet a pmntului n pe
perioada transgresiunilor marine timp
succesive glaciaiunii Wiirm. de
Numeroase documente noapt
strvechi confirm aceste e.
legende. Astfel, faimosul Faa
manuscris maya supranumit stnco
Codex Troanus" (avnd o ve- as a
chime de 3 000 de ani) noteaz c: Pm
n anul 6 Can, n luna Zar, la 11 ntului
Muluc a nceput s tremure s-a
ridicat i a cobort pn ce s-a
rupt si multe ri au fost
desprite de prpstii uriae.
Destule insule, ca si rile Mu si
Mound au disprut sub ape dup
alte zguduiri, cu muli oameni.
Asta a fost acum 8 000 de ani".
Tbliele cu texte hinduse i
sanscrite, descoperite n temple
din India i n mnstirile
76 Pacifida - continentul disprut

tibetane nc din secolul trecut


confirm prezena unui continent
sau a mai multor insule legate
ntre ele prin istmuri, situate n
zona actualei Polinezii. n acest
inut, numit tot Mu, se aflau
cetile unor puternice civilizaii
disprute n urma cutremurelor
repetate, care au provocat
fragmentarea continentului si
inundarea sa de valurile seismice.
Folosirea aceleiai denumiri de
ctre popoare aflate la mari dis-
tane (hindui, mayasi, tahitieni,
maori) reprezint un argument
n plus n favoarea existenei
unei civilizaii care a influenat
vdit cultura popoarelor din
Pacific, America de Sud si Asia,
ceea ce ar constitui o explicaie
rezonabil n legtur cu enigma
similitudinilor de necontestat
ntre scrierea, arta, tehnica si
tradiiile unor populaii din India,
Polinezia, America de Sud si
Central.
Deci, o Pacifida, similar, dar
mult mai mare dect Atlantida pe
care o descria Platon. Datele
geologice si oceanografice
obinute n ultimele decenii tind
s confirme aceast supoziie.
Sondajele efectuate n preajma
Insulei Tahiti, Arhipelagului
Hawaii si Atolului Bikini au
relevat prezena unor calcare
coraligene la adncimi de 400-600
m. Dar, dup cum se tie, coralii
nu pot tri sub 80 m, din cauza
iluminrii si oxigenrii
insuficiente a apei, or, recifele
cresc doar cu 30-35 m ntr-un
mileniu, deci fundul mrii din acea
zon s-a scufundat acum 10-12
000 de ani. n jurul Insulei
Pastelu ndu-se la mai puin de o treime.
i, pe o Restul s-a prbuit n adncuri ca
raz de urmare a unor seisme submarine
6-7 de o intensitate formidabil.
km, Arhipelagul Hawaii si insulele
adnci ce fac legtura cu Midway nu
mea reprezint dect vrfurile unui ir
oceanu de muni vulcanici scufundai
lui nu treptat, dar care se nlau
depe odinioar deasupra apei, mpreun
te 150 cu platforma continental
m. nconjurtoare", dup cum scria
Supraf revista "National Geographic" n
eele ianuarie 1973. nsumnd toate
platfor aceste date rezult c n regiunea
melor din centrul Oceanului Pacific au
sialice existat una sau mai multe mase
ale continentale,
Insulel
or Fiji,
Noile
Hebrid
e,
Noua
Caledo
nie,
Solom
on si
ale
celor
din
lanul
ce se
contin
u spre
Austral
ia au
fost
fragme
ntate
acum
aproxi
mativ
12
milenii
,
reduc
Viracochas: cuceritorii 77
Pacificului
ntinz
ndu-
se
spre
vestp
n
apro
ape
de
rm
urile
Asiei,
la
estp
n
din-
colo
de
Insul
a
Paste
lui, si
cupri
nznd
la
sud
Noua
Guin
ee,
iar la
nord
Arhip
elagu
l
Haw
aii.
Ipote
za
este
susin
ut si
de
nume
roase
argumente arheologice. Astfel, pe Micr
un atol situat n zona Insulelor onezi
Societii (ntre Tahiti si ei si
Raiatea), se afl un templu Polin
construit din blocuri mari de eziei.
bazalt, ntr-un stil asemntor At
celui mayas. Dar bazaltul este o olul
piatr care nu se gsete pe centr
recifele coraligene din Polinezia, al
deci a fost adus de la mare este
distan cu plute ori corbii (ceea ncon
ce pare absurd) sau... pe uscat, jurat
atunci cnd insulele erau unite de 92
ntr-un continent. O descoperire insul
similar a fost fcut n Insulele e
Tonga (Atolul Tonga Tu), unde artifi
exist un pod arcuit (sau poate ciale
un portal) de bazalt, n greutate (avn
total de 170 tone si un cromleh d
ruinat, ai crui piloni mai susin, supr
nc, destule pietre-buiandrug de afee
cte 25 tone fiecare. Vrsta acestor de
construcii n-a putut fi pn
determinat nici mcar la 70
aproximativ; n orice caz ele n-au m2),
aparinut populaiei autohtone, const
care se cifreaz, din cele mai ruite
vechi timpuri, la cteva sute de din
oameni... sprt
Probabil c nici o dovad uri de
despre existena civilizaiei albe coral
din Pacific nu este ns mai comp
peremptorie si mai ocant dect actate
fortreaa Nan Madol, situat pe o ,
insul coraligen de 18 km2. Nan peste
Madol" s-ar traduce prin n care
Spaiu" si, ntr-adevr, insula s-au
este izolat n imensitatea aeza
oceanului aidoma unei nave t
pierdute n spaiul cosmic. Dar fund
poziia sa geografic (punct de amen
intersecie al celor mai favorabile te
rute de navigaie cu vele ntre masi
Polinezia, Australia, Japonia si ve de
Indonezia) i ddea, nc de acum bazal
10 000 de ani, posibilitatea de a t,
controla comerul dintre insulele ntre
acestea, ca si n interiorul insulei
propriu-zise, exist zeci de
canale navigabile, tuneluri
submarine, piee centrale
acvatice, precum si un canal
principal (denumit drumul
crocodililor" pentru c pe
marginile lui au fost gsite
bazine coninnd rmiele unor
crocodili de ap srat, specifici
Australiei i care ating lungimi
de pn la 10 m). Toate insulele
78 Pacifida - continentul disprut

Nan Madol -fortificaii si strzi


n trepte (arhiva LeDuc -
Fabrier).

artificiale si canalele snt


protejate de borduri sau diguri
din bazalt, iar complexul este
nconjurat de un impresionant
dig, cu ecluze n dreptul lagunei
care adpostete un port dotat cu
cheiuri si depozite, turnuri si
cazemate de paz. De altfel,
fiecare canal are 2 - 3 ecluze ce
reglau nivelul apei n perioadele
de flux-reflux, fcnd din Nan
Madol o adevrat Veneie a
Pacificului.
Atolul central este de fapt un
mare ora, aproape ntreaga-i
suprafa fiind ocupat de cldiri
dreptunghiulare, cu unul sau
dou
etaje,
Viracochas: cuceritorii 79
Pacificului
palat
e, un
fel de
caze
mate-
cazr
mi, o
incint

cere
moni
al
(Te
mplul
Broa
stelor
esto
ase",
n ale
crui
terari
i
triau
ctev
a
speci
i de
es-
toase
din
Pacifi
c),
precu
m si
enor
ma
citade
l
Mn
Dova
s, al
crei
zid
de
aprare are 3 m grosime, 9 m dar
nlime si nchide un spaiu pilon
perfect ptrat. Toate cldirile i de
dispun de reea de canalizare si bazal
snt construite, aidoma digurilor t s-au
si zidurilor de aprare, din gsit
brne" prismatice de bazalt si la
cristalin (provenite dintr-o surs 20 m
necunoscut), lungi de 5 - 6 m, adnc
late de 0,50 m, aezate orizontal ime.
si vertical ntr-un incredibil de O
complex si precis puzzle, astfel probl
nct s permit scurgerea apei de em
ploaie spre exterior si s extre
opreasc apa de mare s m de
ptrund n interior. Nan Madol intere
este extrem de rezistent la sant
cutremure, taifune si chiar la... este
bombardamente de artilerie, cci cea a
structura ei se aseamn mai tunel
curnd scheletelor metalice urilor
elastice ale zgrie-norilor" si
americani dect masivelor ceti ncp
andine, cu ziduri ciclopice dar erilor
rigide. subm
Brnele" au fost desprinse arine
din pachetele cristaline" care
caracteristice acestor formaiuni ciuru
bazaltice si, cu excepia tierii la iesc
capete pentru uniformizarea aido
lungimii, prezint puine semne ma
de prelucrare. Cantitatea de unui
bazalt folosit este incomparabil fagur
mai mare dect n cazul construc- e
iilor din Insulele Societii si solul
Tonga, atingnd ordinul miilor de insul
tone. Iar aceast mas enorm de ei,
piatr a fost adus pe mare de la unele
distane de sute, poate chiar mii fiind
de kilometri! In plus, pe platoul spat
submarin de la baza atolului se e n
ntind suprafee considerabile ce coral
par a fi fundaii construite din chiar
dale dreptunghiulare, perfect sub
mbinate fr liani, cn-trind 3- canal
15 tone fiecare. Fundaiile" snt e ori
situate la 2 m sub nivelul mrii, n
fundul lagunei. Arheologii
americani si japonezi care au
cercetat insula n ultimele
decenii (Nan Madol a fost
descoperit de europeni n secolul
al XVIII-lea, cnd era pustie),
presupun c tunelurile si
fundaiile submarine dateaz
din perioada cnd insula se nla
mai mult deasupra nivelului
mrii (anii 12-11 000 .e.n.).
Estimrile cu Carbon 14 ale
vechimii urmelor
80 Pacifida - continentul disprut

Nan Madol -
cheiul portului
mic (arhiva
LeDuc - Fabrier).

organice descoperite arat


locuirea atolului central n anii
1180,1260 si 1430 e.n. Dar
vechimea construciilor este de
cel puin zece ori mai mare, dup
cum snt de acord majoritatea
arheologilor.
Arhitectural, Nan Madol nu
seamn cu nici o alt construcie
din Pacific sau din cele dou
Americi, dei prezint clar
influena stilului construciilor
n trepte". Principala problem
este ns cea a realizrii propriu-
zise, cci calculele demonstreaz
un necesar de 10 000 de oameni
care s lucreze decenii la rnd,
dac nu chiar secole; n plus era
nevoie de macarale, scripei si
frnghii deosebit de rezistente
pentru deplasarea dalelor de
bazalt si de o flot uria care s
le aduc.
ici, aceti ciudai albi stpneau
oceanul, iar insule situate la sute
de kilometri distan

Des
pre
popula
ia care
a
ridicat
fortre
aa nu
se tiu
prea
multe.
Legen
dele de
pe
insulel
e cele
mai
apropi
ate
afirm
c Nan
Madol
era
locuit
de albi
blonzi
si cu
ochii
albatr
i, un
popor
la care
luptau
att
brbai
i ct si
femeile
.
Excele
ni
navigat
ori si
rzboin
Viracochas: cuceritorii Pacificului 81

plteau tribut pentru protecia teritoriului lor si a comerului maritim


de ctre marile nave cu catarge si pnze, care i aveau baza n Nan
Madol. Este interesant descrierea armelor acestor rzboinici: coifuri,
platoe, sbii, scuturi si lnci cu aripioare, toate metalice, toate necu-
noscute n Pacific pn la venirea europenilor.
Viracochas aveau de nfruntat un mixaj de invidie, ur rasial, sen-
timente de inferioritate fa de nivelul lor cultural si tehnologic si, nu
n ultimul rnd, sincera dar tragica incapacitate a altora de a accepta
ceea ce reprezentau ei. Populaiile cu care veneau n contact (mon-
golizi, australizi, melanezieni, cel mai adesea grupri de descenden
parial neanderthalian) aveau o cu totul alt concepie despre lume
si via. Supunerea n faa forelor naturii, a imensitii universului, a
adversitilor pe care viaa le rezerv continuu omului, a dus Orientul
la forme de fanatism religios necunoscute n lumea protocivilizaiilor
occidentale originare (bazinele Atlanticului si Mediteranei).
Religia se nate din team si din neputina oamenilor de a-si asuma
responsabilitatea propriilor erori si succese. Este mai comod s se
inventeze diviniti, fore bune sau rele, omniprezente si atotputer-
nice, care controleaz clip de clip destinul omenirii si al fiecrui
individ. Astfel, orice reuit se datoreaz Lui sau Lor; orice nenorocire
este o pedeaps divin. Dac la asta se adaug teama de moarte si
incapacitatea uman cvasiuniversal de a accepta c nu se poate tri
etern (dect, poate, n memoria colectiv a speciei), condiiile pentru
apariia religiei snt ndeplinite.
Abia ulterior intervin instituiile religioase, care dau coeren dis-
cursului credinei si-1 radicalizeaz, iar n cazul n care nu i pot men-
ine rolul dominant n stat, transform ntr-o raiune de a fi aliana,
chiar ntreptrunderea pn la confuzie cu puterea temporal, de
esen laic.
Mesajul transmis peste milenii de protocivilizaiile originare este,
indiscutabil, unul umanist, opus fanatismului. Nivelul atins de aceste
popoare inea de cultur si logic - or, ele nu se puteau dezvolta ntr-un
mediu infestat de morbul spaimei si al supunerii. Superioritatea oricrei
82 Pacifida - continentul disprut

Statuie de rzboinic aparinnd unei


populaii europide, cioplit
de btinaii din Insulele
Fidji, probabil n secolul I
e.n. (arhiva autorului).

civilizaii se msoar n istorie


(chiar si dup dispariia
populaiei care i-a dat natere)
dup gradul de nelepciune si
toleran la care ajunsese. Cci
lipsa strilor conflictuale
interne duce nu numai la
evoluia economic si cultural,
dar si la o capacitate sporit de
a rezista ameninrilor venite
din exterior. Din acest punct de
vedere, viracochas nu aveau
dect impedimentul numrului,
care, uneori, primeaz asupra
valorii: fiind prea puini pentru
ntinderile imense pe care
ncercau s le colonizeze,
pierd
erea
lor n
masa
autoh
ton
era

**2T

C
Viracochas: cuceritorii Pacificului 83

inevitabil. Iar cnd catastrofele naturale de amploarea celor din anii


13 000 - 8 000 .e.n. o grbeau, atunci dispariia unui asemenea popor
putea fi cvasitotal.
Si totui, viracochas au supravieuit pn n timpurile istorice, nu
numai n America Latin si de Sud, unde au fost vzui de spanioli si
portughezi, dar si n Pacific.
Faimosul navigator olandez Abel Janszoon Tasman (1603 -1659),
cel care, n cursul expediiei sale din 1642 -1643 a descoperit ara Van
Diemen (numit, n 1853, Tasmania), Insula de Sud din Arhipelagul
Noii Zeelande, precum si Insulele Tonga si Fidji, a avut o ntlnire
care 1-a ocat. Dup cum consemna pilotul si cartograful expediiei,
Franz Wisker, ajuni ntr-una din insulele Arhipelagului Fidji, olan-
dezii au avut parte de o primire ostil. Cpetenia local le-a cerut
rzboinicilor Soarelui" s plece - numai darurile bogate si tactul lui
Tasman au evitat o ciocnire. Atitudinea gazdelor s-a schimbat, dar
rezerva glacial a persistat dou zile. Dup care olandezii au fost invi-
tai la o ceremonie dat n onoarea lor. Temndu-se de o capcan, Tasman
a pregtit dou grupuri de marinari bine narmai, care urmau la dis-
tan, pe flancuri, grupul su si al lui Wisker. Suspiciunile erau nte-
meiate cci, ajuni n faa unei rampe de 10 m nlime, construit din
buci de corali, au vzut c n vrful acesteia se aflau numeroi stlpi
de lemn, iar n centrul lor un cadru vertical pe care era rstignit un
trup gol. n clipa aceea btinaii i-au atacat, dar, prini ntre cele trei
detaamente olandeze si primind n plin focul muschetelor si al pis-
toalelor, au fost nfrni si masacrai. Dup ncetarea luptei, Tasman si
Wisker au urcat rampa, constatnd uluii c victima sacrificiului era o
femeie alb, cu prul rocat si ochii verzi, din nefericire moart.
Iniial, olandezii au crezut c era vorba de supravieuitoarea nau-
fragiului vreunei corbii olandeze sau spaniole. Dar mai trziu, n
Insulele Tonga, localnicii le-au povestit c brbai i femei albe, foarte
rzboinici, locuiau pe nite insule-fortree care percepeau tribut de la
polinezieni i melanezieni. Aceast populaie dispunea de corbii
mari, cu l - 3 catarge i ar fi cunoscut metalul, dup descrierea armelor
84 Pacifida - continentul disprut

Femeie alb dintr-o populaie


necunoscut, ucis n 1643 de
btinaii din Fidji (tablou anonim
belgian din 1862, dup o gravur
a lui Franz Wisker).

pe care le folosea si al aspectului


lor. Att brbaii ct si femeile
purtau platoe care le aprau
torsul si spinarea, de la gt pn
sub pntece, lsnd minile si
picioarele goale. Nu aveau nici
un fel de alte vesminte sau
podoabe.
La lupt i puneau coifuri
rotunde, cu aprtori pentru
ceaf si obraji si cu creste nalte,
altfel ns nu-si acopereau
pletele bogate, aurii sau roii.
Foloseau sbii lungi, cu care
obinuiau s-si strpung
inamicii. (Trebuie remarcat c n
ntreaga istorie a evoluiei sbiei,
cele mai periculoase tipuri au
fost
consid
erate
rapiere
le,
pentru
c
Viracochas: cuceritorii 85
Pacificului
efect
ul
unei
lovit
uri
poate
fi
atenu
at de
plato
ori
chiar
de
oasel
e
adver
sarul
ui, pe
cnd
mpu
nstu
ra
care
ptru
nde
n
trup
fie si
numa
i 5 -
6 cm
ating
e cu
sigur
an
organ
ele
vitale
.
Singu
rele
excep
ii de
la
aceas
t
regul
snt sbiile de samurai, la care
lungimea, calitatea lamei si
modul de folosire permite,
practic, despicarea unui trup
dintr-o lovitur.) Aveau de
asemeni scuturi rotunde,
pumnale, arcuri si lnci cu
vrfuri foarte lungi, folosite la
lupta de apropiere, ns nu
posedau arme de foc, ceea ce 1-a
pus pe gnduri pe Wisker, care a
remarcat si asemnarea coifului,
scutului si a platoei cu cele ale
hopliilor greci.
Olandezii nu au putut gsi
insulele despre care li se
povestise si au continuat s
considere c localnicii
ntlniser supravieuitorii unor
nave europene naufragiate n
zon. Doar Wisker si Tasman,
oameni cu o vast cultur si cu o
vie curiozitate, au exprimat n
nsemnrile lor dubii cu privire
la originea european de dat
recent a misterioilor
rzboinici ai Soarelui".
Originari din Pacific sau de pe
continentul american, din
Atlantida sau Europa, viracochas
rmn o enigm. Civilizaia lor,
tipul somatic neobinuit pentru
zona de rspndire, nivelul
cultural, tehnic si tiinific la
care ajunseser, chiar dispariia
total ntre secolele XIV-XVII
e.n. se constituie n tot attea pete
albe pe harta copilriei omenirii.
Dar un lucru este sigur: ca i
civilizaia atlanta, cea a fiilor
Soarelui" precede cu mii de ani
asa-numitele civilizaii istorice,
care par a le datora foarte multe
(dac nu chiar totul) acestor dou
matrice originare, ambele
denotnd concepii de via i
uzana unor valori de un
umanism profund, rar ntlnite
n Istorie.
86

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
LUCRRI DE SPECIALITATE, ENCICLOPEDII, ATLASE:

BENNET, W.C.: Ancient Arts of the Andes, New York, B.M.C., 1954
BLOM, E, and LA FARGE, O.: Tribes and Temples, New York, 1926
BODARD, L.: Le Massacre des Indiens, Paris, Gallimard, 1969
BRIARD, J., TETRY, A., VIEL, R.: La Prehistoire, Paris, Librairie
Larousse, 1977
BURLAND, C.A.: The People of the Ancient Americas, London,
Feltham, 1970
BURLAND, C.A.: Peoples of the Sun, London, Weidenfeld and
Nicolson, 1976
BUSHNELL, G.H.S.: Peru, London, 1963
CASTILLO, B.D. del: The Discovery and Conquest ofMexico, 1517-
1521, New York, Farrar, Strauss and Cudahy Inc., 1956
CLARK, G.: World Prehistory, Cambridge, Cambridge University
Press, 1977
DARWIN, CH.: Journal ofResearches into the Natural History and
Geology of the Countries Visited during the Voyage of H.M.S. Beagle
round the World, London, John Murray, 1951
DIXON, D., COX, B., SAVAGE, R., GARDINER, B.: The Macmillan
llustrated Encyclopaedia ofDinosaurs and Prehistoric Animals, New
York, Marshall Editions Ltd, 1988
GIRARD, R.: Popol Vuh, Paris, Payot, 1954 HAGEN, V.W. von: The
Aztec: Mn and Tribe, New York, 1958 HAGEN, V.W. von: The
Desert Kingdoms of Peru, New York, 1959 HAGEN, V.W. von: World
of the May a, New York, 1960 HAGEN, V.W. von: Realm of the
Inca, New York, 1961 HEMMING, J.: The Conquest of the Inca,
London, 1970
Bibliografie selectiv 87

HEYERDAHL, TH.: T\ie Kon-Tiki Expedition, London, Allen and


Unwin, 1954
HEYERDAHL, TH.: Aku-Aku, London, Ullstein, 1957
HEYERDAHL, TH.: The Ra Expedition, London, Forum, 1971
LANNING, E.: Peru Before the Inca, London, Engelwood Cliff s, 1967
WAECHER, J.: Mn Before History, Oxford, Elsevier-Phaidon, 1976
WALKER, J.B.: Abel Janszoon Tasman, his Eife and Voyages,
London, ed. IV, 1927
WHITEHOUSE, D. and R.: Atlas Archeologique Universel, Paris,
Tallandier, 1978
WUTHENAU, A. von.: Unexpected faces in ancient America 1500 BC
-AD1500. The historical testimony of Precolumbian artists, New York,
Crown Publishers, 1975
*** Grand Atlas Bordas, Paris, Editions Bordas, 1994
*** Captain Cook's Voyages of Discovery, London, Everyman's
Library, 1960
*** Chronique de l'humanite, Paris, Editions Jaques Legrand, 1986
*** Das Tiereich nach Brehm, Leipzig, Urania, 1961
*** E'Encyclopaedia Universalis, Paris, France Publications,
Editeur a Paris, 1968-1975, S.A. -1980
*** Le Grandes Enigmes, Paris, Larousse, 1992
*** The New Encyclopaedia Britannica, voi. 1-30, London, Benton
Publisher, 1943-1974

COLECII DE REVISTE:

NATIONAL GEOGRAPHIC (National Geographic Society, 17th


and M. Sts. N.W. Washington DC 20036 - U.S.A.).
NATURE (Macmillan Journals Ltd., Brunei Road, Basingstoke
Hants, RC 21-2XS-UK.).
SCIENCE ET VIE (Excelsior Publications, S.A.5, Rue de la Baume
-75 008 Paris - France).
88

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................
3
AMAZOANE SI INDIENI BLONZI ......................................
4
O ntlnire sngeroas...............................................................
4
ara amazoanelor .....................................................................
8
Cetile "oamenilor zburtori"................................................
13
Misterioii indieni albi...........................................................
15
"Fortreele uriailor"......................................................-----
22
Teorii dubioase ......................................................................
30
Dovezi tulburtoare ...............................................................
35
UN AVANPOST SPRE NEMRGINIRE ..............................
38
"Ochiul care privete spre cer"...............................................
38
ssss Vestigiile unor realizri incredibile.........................................
ssss 42
ssss
ssss Enigma statuilor colosale........................................................
ssssr 51
". Ipoteze i explicaii jenante ...................................................
58
VIRACOCHAS: CUCERITORII PACIFICULUI ...................
63
Maet
rii
navig
aiei
cu
vele ........................................................................................
63
Odise
e n
Pacifi
cul de
Sud ........................................................................................
66
Conti
nentul
scufu
ndat........................................................................................
75
BIBLI
OGR
AFIE
SELE
CTIV
.............................................................................................
85