1. Creasta edentata grad de evolutie, conceperea protezelor.

-modificari ale osului:resorbtie osoasa, fibroza, reducerea in inaltime, latime, modificari

structurale
-reducerea in dimensiune, conturul crestei
-reducerea suprafetei zonei de suport,
-dificultati in echilibrul protezarii/cresterea timpului de contact dento-dentarpresiuni ocluzale
-reducerea tolerantei protezei, leziuni ale mucoasei
Conceperea protezarii:
-tipuri de protezare/alternative
-etapele protezarii:pre-/ proprotetic si protetic
-protezarea ca particularitati in timpul etapelor de tratament , ca raport muco-protetic, schema
ocluzala
-protezarea purtatorului de proteza
Dificultati in conceperea protezelor:
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
-toleranta scazuta a protezelor
-alternative terapeutice si interventii chirurgicale: implante si reconstructii osoase

2. Mucoasa fixa tipuri de mucoasa, tehnici de amprentare.

-Tip 1: groasa, aderenta, bine vascularizata si inervata keratinizarea cu rezilienta normala=1-1,5 mm;
amprenta cu material de consistenta crescuta-termoplastice, ampr de compresiune; tehnica
conventionala
-Tip 2: subtire, slab vascularizata si ketatinizata, rezilienta scazuta, mucoasa fiind subtire sau
atrofica,cu aspect albicios, tolereaza greu proteza; amprentare cu materiale care sa dea suprafata
neteda-cu acrilate moi/elastomeri
-Tip 3: strat submucos bine reprezentat ,slab keratinizat cu rezilienta mare /cu pliuri sau
hiperplazica, formatiuni nodulare, deplasabila pe os-balanta; amprentare cu material fluid, amprenta
de despovarare;tehnica mucodinamica-cu 2 materiale de consistente diferite:Adheseal verde ptr
inchidere si rosu ptr amprentarea finala

3. Camp protetic maxilar : grad de dificultate.

-Tip A: creasta inalta si lata, cu delimitare evidenta distala si fara torus
-Tip B: vestibul bucal redus-creasta resorbita de cls I cu delimitare distala slaba, fara torus
-Tip C: vestibul lateral redus, resorbtie acc, suport redus, creasta frontala mobila
-Tip D:vestibul labial si bucal redusi cu torus prezent si hiperplazie prezenta

4. Stabilitatea : enumerati si aratati cum se rezolva in amprentare problemele de stabilitate.

-stabilitatea este capacitatea de a se opune desprinderii protezei in sens orizontal
-inregistrarea structurilor prezente: creste, retentivitati anatomice ( tuberculi, versant vestibular)
bolta palatina
-problemele legate de stabilitate se rezolva partial prin amprentarecorelata direct cu montarea
dintilor si cu inregistrarea corecta a RIM

5. Creasta fibroasa (balanta) : cauze ,consecinte , atitudini in amprentare.

-inlocuirea suportului osos cu tesut fibros => creasta balanta/flotanta
-localizarea cea mai frecventa la maxilar, frontal
-cauze: suprasolicitarea dintilor naturali antagonisti;instabilitatea portezei
-mucoasa de aspect normal/hiperemica
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate

1
 -atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura
despovarata (distantata in zona mucoasei balante)

6. Clasificarea torusului palatin dupa Lejoyeaux./Landa:

-Tip 1: in treimea post a palatului, are forma rotunjita, este palpabil si poate atinge uneori
dimensiunea unei alune
-Tip 2: de forma longitudinala, nu prea pronuntata, se gaseshte in cele 2 treimi post ale boltii
-Tip 3: cuprinde cele 2/3 anterioare ale LM si este destul de bine reprezentat
-Tip 4: se intinde doar in 1/3 ant a palatului
-Tip5: se intinde de la gaura palatina ant pana la limita distala a palatului dur

7. Edentatia totala in raport cu populatia globului

-cresterea numarului de persoane in varsta, inversarea piramidei varstelor
-cresterea varstei medii de viata
-cresterea numarului persoanelor in varsta edentate total
-edentatia totala este caracteristica persoanelor in varsta-protezarea prezinta particularitati in
tratamentul legat de varsta
-peste 60 de ani: in 2000- 9,3% din care peste 80 de ani 9%
-asocierea edentatiei totale cu afectiune generale: cardiorespiratorii, digestive, diabet, tumori, boli
reumatismale si neuropsihice
-afectarea mai mult a femeilor edentate total, cresterea numarului de femei edentate total in
perioada de menopauza si postmenopauza
-30% dintre edentati prezinta osteoporoza
-in mediul urban este o frecventa mai mare a populatiei edentate total

8. Torusul palatin : implicatii practice.

-se gaseste pe Lm a boltii palatine, imprimand o miscare de basculare, flexiune
-este acoperit de mucoasa subtire, sensibila
-acoperirea acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si producerea
fracturarii protezei maxilare =>se recomanda folierea modelului in aceasta zona
-el are importanta cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin linia Ah,
unde este locul celei mai importante inchideri marginale ale protezei sup
-intersectarea torusului palatin prin polul sau post cu aceasta linie creeaza mari dificultati
stomatologului in incercarea de a obtine o etanseizare a protezei la acest nivel

9. Inchiderea marginala in zona linguala centrala la mandibula si distala la maxilar.

Zona linguala centrala la mandibula:
-se intinde pe o distanta de 3 cm( 1,5 cm stanga si dreapta de linia mediana) si este dominata de
actiunea genioglosului
- pentru a asigura o buna mentinere a protezei mand/inchidere marginala la acest nivel , marginea
linguala a protezei trebuie sa aiba un contact permanent cu mucoasa planseului bucal, atat in
repaus , cat si in pozitia de protractie
- Schreinemakers :in amprentarea functionala se cere pacientului sa faca protractia maxima a
limbii
-scoala de protetica dentara din Bucuresti crede despre aceasta metoda ca asigura o buna
inchidere marginala doar in situatia in care exista o pozitie constanta anterioara a limbii in
repaus, ptr ca forma si pozitia fundului de sac lingual prezinta modificari minime intre poz de
protractie si cea de repaus ale limbii anterioare
-complicatie:limba post
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii
individuale sau cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii
marginale care asigura mentinerea atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si
stabilizarea protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr

2
realizarea cu mai multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa
fie repartizate pe o suprafata mai mare , evitandu-se leziunile de decubit
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care parctic
inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit, lingura se
aplica in CB si se recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare
(reeducarea limbii prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie
complet modelat , in continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral.
Lingura trebuie sa se desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus
a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie
(scurtand lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari
mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform

Zona distala a maxilarului:

-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala-in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc
rezilienta favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea
marginala se face nu mare greutate
-inclinatie medie
-delimitarea zonei sau liniei Ah
-pronuntarea vocalei a sau fonemului Ah intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului
palatin , permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de
modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva=ponuntarea scurta si viguroasa a fomenului Ah -linia de expir sau linia
vibratorie anterioara este vizibila atunci cand pacientul sufla pe nas, avand narile pensate
-linia de vibratie posterioara: Silverman : pronuntarea clara si prelungita a fonemului AH
Lingura individuala max:
-se traseaza in gura cu creionul chimic santurile retrotuberozitare;palparea crestei cu latul sondei
avansand ant-post si acolo unde infundarea este maxima se considera ca este santul
-pe LM se local foveele palatine;in gen, limita post va fi inapoia lor.Se traseaza o linie cu convex
post.
-cele 3 demarcatii se unesc cu linii curbe cu convex ant rezultand o acolada
-se verifica prin miscari ale valului care det limita la care se poate intinde lingura fara sa se
mobilizeze
-miscarea portiunii initiale a palatului moale
-pronuntarea fonemului AH prelungit mobilizand valul palatin si urmarind daca flectarea se face
pe linie marcata anterior
-se aplica lingura in CB; daca se depaseste limita, atunci se scurteaza cu freze de acrilat
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se
scurteaza in zona distala mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material
termoplastic ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si
minima in centru si la extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide

3
 larg gura ptr a elibera ligamentele pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de
succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii

10. Elementele campului protetic maxilar.

Elemente pozitive:
-mucoasa pasiv-mobila=realizeaza inchiderea marginala interna
--zona de reflexie: trecere neta/treptata
--limita distala
--fundul de sac
Elemente negative:
-lig pterigomaxilar cu insertie pe fata distala a tuberozitatii-uneori insertie inalta
-frenul buzei superioare (forma, insertia, numarul de pliuri, aspect)
-bridele laterale/canine
-apofizele zigomatice alveolare
-pliurile longitudinale
-zonele de ulceratie, cu depozite fibrinoase
-formatiuni hperplazice

11. Zona ah :
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc
rezilienta favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea
marginala se face nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei a sau fonemului Ah intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului
palatin , permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de
modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva

12. Teste de succiune la maxilar si mandibula.

Testele de succiune la mandibula-se facobligatoriu in ordinea descrisa:
-Testul 1: inchiderea marginala la tuberculul piriform =se trage de maner in sens oro-vestibular si
lingura trebuie sa se desprinda greu cu zgomot caracteristic clac
--cele mai bune rezultate se obtin atunci cand tuberculul piriform are rezilienta medie
--tubercul dur- succiune buna/slaba
--tubercul gelatinos- nu se face inchidere
-Testul 2: inchiderea la zona linguala centrala= se preseaza pe maner vestibulo-oral; lingura
trebuie sa se desprinda cu zgomot caracteristic ; testul se face atat in pozitia de repaus a limbii cat
si in protractie
-Testul 3: inchiderea de ansamblu la nivelul lingurii mandibulare= se trage e maner vertical in sus
si lingura trebuie sa se desprinda greu.Ptr a aplica testul in cele mai bune conditii , manerul
lingurii trebuie sa fie prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul
careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta
testul 3 indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona

13. Evolutia edentatiei totale:

-modificari functionale si morfologice ale tuturor structurilor orale cu aspecte asociate
-consecinte clinice:

4
 --reducerea limitelor protezarii/dificultati in echilibrul functional, aspect estetic, cresterea
dificultatilor in edentatia totala in vederea portezarii
-cauze: aspectele biologice cumulative si cronologia varstei
-modificari orale asociate edentatiei totale:
-reducerea suportului osos cu interesarea osului bazal
-proeminenta liniei oblice interne, a tuberculilor genieni
-reducerea cheratinizarii, a grosimii mucoasei si scaderea sensibilitii ei
- unirea insertiilor musculare vestibulare si orale
-sensibilitate la nivelul gaurii mandibulare
-latirea si cresterea mobilitatii limbii
-reducerea controlului neuro-muscular
-efecte negative asupra resorbtiei crestei, hipotoniei muschilor asupra fizionomiei fetei
-deplasarea protezei in raport cu directia crestei
I. Modificari morfo-functionale ale tuturor structurilor ADM
1. Creasta
2. Maxilare
3. Mucoasa
4. Musculatura
5. ATM
II. Factori implicati in evolutie
1. Locali
a. Edentatia
i. Etiologie
ii. Vechime
b. Protezare
i. Calitate
c. Caracteristici somatice/ anatomice (parafunctii)
d. Efecte locale ale statusului general si ale medicatiei
III. Consecinte
1. Cresterea gradului de dificultate in protezarea totala
2. Scaderea limitelor protezei

14. Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita
tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si
in sesn sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata
mandibulara sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se
remodelarea ei chirurgicala
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina
instabilitatea bazei

15. Clasificare edentatiei totale.

16. Calitati si defecte : alginat si siliconi.
17. Zone functionale : Fish si Eisenring(retro-zigomatica)

5
18. Pozitia limbii.
-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este
o pozitie favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a
modelului intre cele 2 butoane de presiune

19. Trasare limitelor lingurilor individuale la mandibula.

20. Timpul de priza a materialelor de amprenta.

21. Frenul buzei superioare : pozitie si implicatii.

-pe linia mediana maxilara
-imparte zona vestibulara frontala in 2 segmente
-insertie inalta pe mijlocul crestei
-insertie joasa pe versantul vestibular
-fren lat care pune pb in protezare
-fren ingust

22. Motivele protezarii.

-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii

23. Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin
contributia a 2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care
se interpune un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune

6
 -probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai
exact zona de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie
neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea
lingurii individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai
ingusta , favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o
inchidere pe fata externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici

24. Stomatite.
-factor mecanic: proteza e generatoare de infectie
-+ factor microbian la care se supraadauga Candida Albicans
1.inflamatie localizata sp. Hiperemica- cea mai putin severa
2.eritem difuz restrictionat la nivelul mucoasei in contact cu baza protezei
3.suprafata granulara/hiperplazie inflamatorie papilara palatina

25. Reconditionarea protezei.

26. Amprentarea preliminara : bolta adanca;lingura standard scurta.

27. Clasele scheletale.

-in concordanta cu relatia mandibulo-maxilara
-cls I: cls I,II,III,IV ca dificultate
-cls II: cls III,IV ca dificultate
-cls III: cls III,IV ca dificultate

28. Metode de determinare DVO.

29. Metode de conducere in RC.

-Homotropia linguo-mandibulara
-metoda memoriei tisulare=atingerea luetei cu oglinda
-conducerea unimanuala sau bimanuala
-reflexul molar
-deglutitia
-hiperextensia fortata
-memoria ocluzala
-oboseala muschilor pterigoidieni externi

30. Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.

31. Alegerea latimii frontalilor ; forma incisivilor centrali.
32. DVO subevaluata si supraevaluata.
DVO supraevaluata:
-aspectul neplacut din cauza vizibilitatii exagerate a dintilor ;buzele nu reusesc sa acopere dintii decat
cu efort
-facies crispat insotit de zgomot de castane, dintii fiind aproape permanent in contact
-tendinta aproape permanenta a pacientului de a srange dintii -bruxismul
-oboseala permanenta a musculaturii, dureri muschilor ridicatori si articulare
-atingerea dintilor in fonatie
-evaluarea obiectiva prin absenta spatiului fiziologic
-consecinta : pac nu se adapteaza cu proteza
-verificarea sabloanelor-remontarea dintilor
DVO subevaluata:
-aspectul estetic imbatranit cu accentuarea santurilor peri si paralabiale

7
-vizibilitatea dintilor scazuta
-interpunerea limbii intre arcade
-dureri la nivelul muschilor coboratori
-acuitate auditiva scazuta
-evaluarea obiectiva prin spatiul functional marit

33. Etapa de determinare a IM.

34. Tiparul resorbtiei osoase: factori implicati(cauze) si aspecte clinice.
Aspecte clinice:
-diferit la nivelul crestei , intre max si mand , legat de caracteristicile somatice
-la maxilar: varf->baza;vest->palatinal
-la mand: lateral: lingual->vesttibular;varf->baza; frontal : varf->baza, vest si lingual
-resorbtia redusa- insertia lligamentara
-creasta ascutita
-creasta denivelata
-resorbtii severe cu insertii musculare si ligamentare aproape de mijlocul crestei
-creste neretentive vestibulare
-aspect neuniform al resorbtiei-exostoze/creasta ascutita-zone dureroase
-directie ascendenta/descendenta a crestei, arcada in V
-cresterea gradului de dificultate in protezare
Factori implicati:
-pierderea dintilor/parodontiului
-etiologia edentatiei
-amploarea extractiei
-vechimea edentatiei
Factori asociati:
-anatomici: forma, marimea crestelor, tipul de os si de mucoasa
-metabolici: medicamente, varsta, sex, hormoni
-functionali: marimea, durata, intensitatea fortelor
-mecanici/protetici: tipul protezei
Cauze:
Rezorbtia postextractionala
Actiunea protezelor
Fiziologica de varsta, postmenopauza
In cadrul unor afectiuni generale

35. Inspectia crestelor : ce aspecte pot fi evidentiate ?

36. In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara,
se indica utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.

37. Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva,
spatiul retro-zigomati, rugi palatine? Explicati.

38. Materiale de amprenta

1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri
(Impregnum-Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .

8
39. Zonele functionale la maxilar si la mandibula.
Mandibula:
-z tuberculului piriform
-z linguala laterala
-z vestibulara laterala
-z linguala centrala
-z vestibulara centrala/labiala
Maxilar:
-z retrozigomatica
-z vestibulara laterala
-z vestibulara frontala
-z Ah

40. Modificari ale CP in urma edentatiei.

41. Marginea V a protezei grosime.

42. Trasarea limitelor campului protetic.

43. Homotropia:
-la o retragere a limbii , corespunde o anumita retragere a mandibulei, fenomen ce se poate observa si
in deglutiei
-pe baza sablonului maxilar se aplica o bila de ceara care trebuie atinsa de pacient cu varful limbii
-bila de 3-5 mm pe linia mediana la 2/3 ant cu 1/3 post
-astfel, se conduce mandibula in RC

44. Curbura vestibulara a sablonului superior pe model.

45. Axa balama terminala.

46. IM

47. Activarea ocluzorului.

48. Pacient 70 ani,robust stabilirea forma incisivilor centrali.

49. Enumerati materialele de determinare a RIM si la care sablon lucram.

50. Miscarea Bennett+ unghiul Bennett

-miscarea laterala a mand in jurul unui ax vertical pe condilul de partea de care are loc lateralitatea
-condilul lucrator=pivotant-miscare de rotatie , de pivotare dupa axul orizontal=Miscarea Bennett
-condilul nelucrator=orbitant-in jos, inainte si medial dupa axul sagital=unghiul Bennett
-miscarea Bennett=miscare corporala a mandibulei pe partea lucratoare in timpul miscarii de
lateralitate
-miscarea se produce din cauza influentei restrictive a ligamentului temporo-mand al condilului
lucrator si din cauza peretelui median al fosei glenoide de pe partea nelucratoare dintre unghiul
Bennett si miscarea Bennett
-unghiul format intre partea de deplasare anterioara si mediala a condilului nelucrator si o miscare
strict protruziva=unghiul Bennett

51. Cand se monteaza cap-la-cap dintii in zona laterala.

52. Ocluzia liniara.
53. Femeie blonda 55 ani; alegerea incisivilor centrali.

9
54. Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi
palatine)

55. Distanta dintre condili = ? ; se poate modifica pe articulator?

56. Importanta musculaturii in determinarea RC

57. DVR marit sau micsorat : motivul , implicatiile clinice.

58. Atitudini in protezare.

59. Clasificarea pacientilor dupa comportament sau reactii emotionale (clasif M House)
-filozofic=cooperant, intelege-limitele protezarii, reiativ usor de tratat
-indiferent = difcil de cooperat, difcil de tratart, nu-i intereseaza ceea ce li se face
-critic = foarte greu de cooperat, dificil de tratat se considerea victima, nimic nu e bine
-sceptic = relativ greu de cooperat si de tratat, sceptic in ceea ce ii se face

60. Modificari orale asociate ed totale si complicatii

-reducera suportului osos cu intresrea suli bazal
-Proeminre LOI, a tuberulilr gni,
-rducra chrtinzrii, agrsmi mucasei + cresterea sensiblilitatii. ei. 4.unre nsrtlor
musculare vestibulare si orale
-sensbilitte la nivelul gauri mentoniere.
- latirea s rsterea mobilitatii limbii
-reducerea controlului neuro-muscular
- efectele negative al resrbtei crestelor, hipotonie musculara asupra fetei.

61. Tuberculul piriform

62. Factori implicati in resorbtia osoasa

- pierderea dd/ parodontiu
- etiologia edentatiei
- amploarea extractiei
- vechimea edentatiei

63. Ritm resorbtie osoasa (Carlsson)

-21% dupa 3 luni
-36% dupa 8 luni
-44% dupa 12 luni
-Mandbula pierde aproximatv 4mm in inaltime in timpul uitimului an
-Ajunge dupa 2 ani la 5 mm s dupa 7 ani la 6-7 mm
-Pe perioada a 7 ani 50% din resorbtia osoasa a fost in primul an dupa extractie

64. Consecintele resorbtiei osoase

-reducerea retentivitatilor anatomice- echilibru deficitar
-asimetria crestei
-inaltimi diferite ale crestei, exostoze, contur, directie
-forma crestei
-insertii m, lig aproape de mijocul crestei - reducerea suprafetei utile de protezare
-modificari in raporturile dintre creste

65. Clasificarea osului dupa duritate

DI Os dens
D2 - Corticaia densa -> poroasa
D3 - Corticala subtire poroasa (zona lat mandibulara si max)

10
 D4 - Corticala absenta, os spongios (zona lat maxiiara)

66. Modif muc pasiv-mobile

-Reducerea in suprafata, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic
-prin resorbtia crestelor ,insertiime muscular se aporpie de mijlocul crestelor
-prin actiunea formatiunilor periferice se reduce suprafata de mucoasa pasiv mobile
-I edentatii vechi avem trecere directa intre mucoasa fixa sic ea mobile=> dificultati de protezares
-protezele pot determina leziuni ulcerative , zone congestive sau hiperplazice, in relatia marginala
cu mucoasa pasiv mobila

67. Modif muc la max/mand

Max creste, versante: grosime redusa a muc fixe, rezilienta redusa, cul modif, zone hiperplazice
La periferie sau vestibul: pliuri ce trebuie intinse in amprentare (excesul sa fie fin impins spre
periferie pentru o mai buna inchidere marginala, insertii fren si bride)
Mand creste si versante: muc fixa redusa in suprafata, rezilienta mai redusa a muc, creasta
fibroasa, tubercul piriform (muc fixa aderenta, tubercul fibros, deplasabil)
In periferie sau vestibul: insertii mm si lig aproape de mij crestei, pliu lingual lateral, zone
hiperplazice

68. Cauzele modificarilor mucoase

69. Modificarile musculare la pac ed total
Mm periprotetica: insertii mai apropiate de screasta, inserate perpendicular
Mm paraprotetica: lungimea fibrelor, tonusului, pozitiei, actiunii
Mm mobilizatoare a mand: lungimea fibrelor, tonus, insertii in rap cu campul protetic
Mm limbii:: modif de forma, pozitie, insertie, tonus, activitate funct
a. Cand limba se retrage spre istmul faringian iar distanta dintre varf si fata orala e mare
b. Limba post: pozitie deficitara pt protezare, in amprentare miscarile sunt mai putin
ample
c. Limba ant: in repaus re contact cu baza protezei -> contribuie la mentinerea protezei
d. Tonus crescut: la cei cu proteze instabile si la cei care fac masticatie cu limba, la
edentatul total netrotezat tinde sa se lateasca
e. Hipotonia mm buccinatori trebuie corelata cu curatirea, intre proteza si obraz se aduna
alimente, versant mai convex si mai gros

70. Componenta fizionomica si psihica

71. Clasificarea ACP :
- inaltimea osului mand
- Morfologia max: creasta, bolta, tuberozitate
- Insertii mm mand
- Relatii mand-max
- Limitarea spatiului dintre creste
- Anatomia limbii
- Aspecte ce necesita interventii chir
- Modif orale generale suprapuse edentatiei totale

72. Tipuri de supraprotezare :

-infra/mezo si suprastructura protetica (implante/sisteme de ancorare)
-implante separate sau unite prin bare, cu sau fara sisteme de ancorare
-sisteme speciale : capse, bare, telescoape, magneti

11
73. trat preprotetic
74. trat preprotetic ne/chirurgical
75. obiectivele ampr preliminare
76. preparare alginat
77. materiale de captusire

78. Accu Dent :

-alginat cu 2 consistente
-timpul 1 : aplicarea alginatului fluid la nivelul fundului de sac
-timpul 2 :aplicarea lingurii individuale cu alginat mai consistent
-indicat in cazul campurilor protetice retentive si bolta adanca

79. atit in amprentare cand exista modificari ale mucoasei

80. amprentarea zonelor reziliente

81. Prognosticul asupra populatiei in varsta si consecintele asupra protezarii totale :

-cresterea numarrului de pacienti in varsta
-cresterea varstei medii de viata : peste 60 de ani, in 2025-20%, din care 5% peste 80 de ani
-cresterea numarului de purtatori de proteze
-cresterea perioadei de purtare a portezelor=>cu efecte asupra structurilor orale
-cresterea gradului de dificultate al protezarii
Consecinte cu implicatii practice :
-grade diferite de dificultate/evaluare
-atitudini diferite de tratament in raport cu : varsta, sex, status general, conditii sociale,
comportament, avand in vedere :
-obiectivele protezarii : necesitati functionale, estetice, echilibrul protezelor
-raspunsul structurilor orale
-adaptarea cu protezele
-perioada de purtare a protezelor
-complexitatea tratamentului

83.Efectele imbatranirii asupra struct orale la edentatul total

Mucoasa pierderea elasticitatii, atrofia, frecventa mai mare a stomatitei protetice, asociarea cu
fumatul, consumul de alcool, cresterea riscului la infmicrobiene
Os: resorbtia severe, mai accentuata postmenopauza, senila, tulburari digestive, aport induf de Ca,
osteoporoza
Saliva: hiposialie indusa de medicatie si stres, depresie, vascozitate crescuta; hipersalivatie la prima
protezare, senzatie de corp strain, tutun, alcool
Musculatura: hipotonie, pierderea coordonarii neuro-musc
Simtul tactil sua gust: tulburari in perceptia texturii. Gustul alimentelor dupa inf resp si afect
neurologice
Tegumente: pigmentare, pliuri, pierderea elasticitatii si plenitudiniibuzelor, obrajilor
ATM
Tegumente
Functii ADM
Estetica

84.Comportamentul pac dupa varsta

Cooperanti grupul optim
Mecooperanti explicatii, intelegerea dorintelor, posibilitatilor de realizare
Cu afect grave solutii paleative

12