BIOCHIMIA SANGELUI

Sangele uman este alctuit dintr-o parte lichida, plasma

sanguina, in care plutesc o serie de celule specifice sangelui, si o
parte solida in care se gasesc elementele celulare (globule albe,
globule rosii si trombocite). Rolul sangelui este acela de a transporta
nutrientii si oxigenul la nivelul tesuturilor corpului, de unde preia
bioxidul de carbon si produsii de catabolism tisular, transportandu-i la
nivelul organelor de eliminare.

1
 Sangele are proprietatea de a se coagula la cateva minute
dupa ce a fost recoltat din vena pacientului, separandu-se in ser si
cheag. Serul impreuna cu plasma constituie baza analizelor de
biochimie si serologie.

Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a

nivelurilor glicemiei, a balantei hidro-electrolitice si a functiei renale.
Se recomanda a fi efectuata in analize de rutina sau pentru
monitorizarea unor tratamente, pentru diagnosticul unor afectiuni.
Presupune recoltarea de sange din vena unui brat al pacientului,
dimineata, pe nemancate.

Principalii parametrii urmariti sunt:

Analiza zaharului in sange

Glucoza este cea mai importanta componenta din sangele

uman, dintre zaharuri (alaturi de lactoza si fructoza). Glucoza este
prezenta in dulciuri si amidonoase (cartofi, paste, orez, cereale de
orice fel). Glucoza poate fi produsa de organism din orice aliment, fie
el chiar si grasime sau proteina. Prin arderea glucozei se obtin 4 cal.

2
 Valoarea normala a glicemiei (analiza glucozei din sange) este
cuprinsa in intervalul 65-110 mg/ 100 ml sange. Valori peste normale
(hiperglicemie) se intalnesc in principal in diabetele zaharat si pancreatic,
dar si in boli endocrine, stres intens sau secretie de hormoni in
exces. Hipoglicemia (glicemia sub valori normale) da transpiratie,
slabiciune, tremur si apare cand organismul este supus unui efort fizic
considerabil, in bolile de ficat, la alimentatie deficitara, in boli asociate
glandelor endocrine si chiar diabet.

Analiza proteinelor sanguine

Cantitatea de proteine sanguine depinde de stilul de

alimentatie, majoritatea fiind de sursa animala (carne, oua, lapte,
branza) sau de origine vegetala (mazare, fasole, linte, soia). Prin
ardere, un gram de proteine furnizeaza o energie de 4 calorii. Analiza
masoara cantitatea de proteine totale (valori normale 6.6-
8.6g/100ml), proteinograma, raportul albumina/ globulina, probe
hepatice, fibrinogenul (substanta proteica fabricata de ficat cu rol in
coagularea sangelui), precum si deseurile proteice (acid uric,
creatinina si uree)

3
 Deseurile proteice reprezinta ceea ce ramane in urma consumului de
proteine si nu mai poate fi utilizat de catre organism, fiind eliminat din
sange prin urina sau transpiratie. Cand valorile acestora depasesc
intervalul admis, devin periculoase pentru organism. De aceea, trebuie
evitat consumul exagerat de alimente proteice, carne sau organe, precum
si cafeaua, alcoolul, ceaiul si medicamentele care cresc valorile acidului
uric in sange.

Valorile normale sunt:

Acidul uric: in sange 2-5 mg/100ml, in urina 0,30-0,80 g/24h

Ureea: in sange 20-50 mg/100ml, in urina 15-35 g/24h

Creatinina: in sange 0,6-1,2 mg/100ml, in urina 0,8-1,9 g/24h

Analiza grasimilor din sange (lipide)

Lipidele constituie cea mai importanta sursa de energie a

organismului, prin arderea unui gram de grasime obtinandu-se 9
calorii. Constituie 15% din greutatea corpului, fiind folosite de catre
organism in caz de subalimentare sau la efort fizic intens. Cresterea
depozitelor de lipide duce in timp la obezitate, surplusul depunandu-
se pe peretii arterelor (arteroscleroza). Analiza masoara cantitatea
totala de lipide, trigliceride, colesterolul si lipoproteinele.

Analiza bilirubinei

Bilirubina, substanta verde-galbui care provoaca icterul la

bebelusi, este secretata de ficat. In cazuri normale, valoarea
bilirubinei din sange este foarte mica, insa creste in cazul bolilor de
ficat sau al calculilor biliari.

4
 Analiza enzimelor din sange

Enzimele sintetizeaza substantele alimentare (lipide, proteine,

glucide) in unele mai simple. Enzimele (sau fermentii) sanguine sunt
prezente in toate celulele si lichidele din organism (sange, bila, urina,
sucuri digestive), fiind importante de urmarit in cazul bolilor de ficat,
inima, oase, rinichi, prostata, pancreas.

Cel mai des se analizeaza fosfataza alcalina (creste in boli de

oase sau calculi renali), fosfataza acida (creste in bolile oaselor si ale
prostatei), aldolaza (arata prezenta hepatitei virale), transaminazele
(importante in prevenirea bolilor de inima, ficat, muschi sheletici),
colinestaraza, amilaza, lactat dehidrogeneza si creatinin kinaza.

Analiza hormonilor

Hormonii sunt produsi de glandele endocrine si eliberati in

sange cu scopul de a regla buna functionare a tuturor organelor din
corp. In cadrul acestei analize sunt urmariti parametrii hormonului de
sarcina (hCG gonadotropina corionica umana, hormon prezent in
urina femeii insarcinate la 12-14 zile de la conceptie, responsabil de
pozitivarea testului de sarcina, sau in sange la 11 zile de la
conceptie), hormonii grandei tiroide (cantitatea de iod din sange) sau
ai glandei suprarenale.

Analiza mineralelor (ionograma)

Se analizeaza concentratia principalelor elemente prezente in

sangele organismului sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier,
magneziu, plumb, iod. Valorile ionogramei depind de stilul de
alimentatie, de sezonul in care se face analiza, de varsta pacientului.

Sodiul retine apa in organism. Creste daca mancam foarte

sarat sau avem afectiuni renale (sarea nu se mai elimina prin urina,
ramanad stocata in organism). Scade in sezonul cald datorita

5
transpiratiei si cantitatilor mari de apa baute, daca adoptam o
alimentatie cu continut mic de sare, in caz de efort fizic intens.

Clorul trebuie interpretat prin asociere cu sodiul (clorura de

natriu este sarea de bucatarie), intrucat scade sau creste odata cu
acesta.

Calciul este cel mai intalnit mineral din organism, de o

importanta cruciala, intrucat contribuie la formarea oaselor si a
dintilor. Lipsa lui da osteoporoza (demineralizarea oaselor),
osteomalacie (inmuierea oaselor), rahitism si contractii involuntare
ale muschilor (nesuferitii carcei).

Calciul patrunde in organism prin intermediul apei baute si ale

alimentelor bogate in calciu (lapte, branza, paine), surplusul fiind
eliminat prin urina si fecale. Valorile crescute de calciu provoaca
calculii renali (pietre la rinichi); sa nu uitam ca profilaxia rahitismului la
copii presupune administrarea vitaminei D si expunerea solara
zilnica, ceea ce face sa creasca nivelul calciului din sange. Exista
cateva categorii de indivizi care trebuie sa ia suplimente de calciu
regulat: copiii, femeile insarcinate si batranii.

Fosforul contribuie la buna functionare a sistemului nervos, a

inimii si a enzimelor sanguine, el fiind strans legat de calciu cu care
formeaza fosfatul de calciu necesar cresterii si mentinerii integritatii
oaselor si dintilor. Excesul de fosfor se elimina prin urina, formand
calculi urinari. Niveluri scazute de fosfor in sange intalnim in rahitism,
in boli cu diaree cronica. Alimentele cu continut mare de fosfor sunt
carnea si ouale, icrele, lactatele.

Potasiul ajuta la buna functionare a inimii si a muschilor

scheletici. Este prezent in toate alimentele, indeosebi in fructe (pere,
mere, cirese) si legume. Nivelul potasiului din sange scade la consum
regulat de paine alba, dulciuri rafinate, in cazul administrarii de
medicamente pe baza de cortizon, laxative si purgative.

Fierul este principalul mineral din compozitia globulelor rosii, de

aici si culoarea rosie a acestora. Fierul ajunge in organism prin
intermediul apei si al alimentelor bogate in fier. Scaderea fierului din
sange duce la anemie feripiva.

6
 Biblografie

-www.referate.ro-medicina

-www.referate.ro-sangele

- Biochimie medicala - S. Capalna ? D. Tanasescu ? E. Trutia

-Fiziopatologie - R. Barbu

-Biochimie dinamica - S. Capalna

-Biochimie generala - F. Dumitru ? S. Mager ? A. Turcu