Studiu de caz

Zach este un client foarte special.Persoana cu o istorie de 10 ani de spalare obsesiva a minilor, ,
obsesii si ndoieli constante.nchidea ua nainte de culcare de 5 ori (deci i-a format un
ritual)Stingea lumina de 6 ori.Mama sa in copilarie zicea ca se va sinucide daca Zach nu va face
totul perfect.

Simptomele de tulburarea obsesiv-compulsiva pot interfera negativ cu relatiile interpersonale si

cei apropiati pot deveni implicati in mentinerea simptomatologie - de exemplu un pacient cu
indoieli / obsesii severe poate cere constant reasigurari ca urmare a unor frici irationale;
raspunzand constant prin oferirea asigurarii il poate impiedica sa lucreze la comportamentele
deranjante.

O persoan obsesiv compulsiv rmne blocat mintal ntr-un model de gnduri i

comportamente repetitive care sunt lipsite de sens i suprtoare, dar i dificil de depit. Dac
boala obsesiv compulsiv devine suficient de sever, aceasta poate distruge capacitatea unei
persoane de a funciona normal acas, la oal sau la serviciu.

Deoarece o mare parte a literaturii sugereaza ca clientii ca Zach sunt virtual incurabili,
includem lucrul sau pentru a demonstra ca vindecarea este posibila
Tratamentul tulburarii obsesiv-compulsive se axeaza in principal pe terapia cognitiv-
comportamentala si pe tehnici orientate psihodinamic, doua metode terapeutice care s-au dovedit
eficiente in cazul celor mai multi pacienti.

n tratarea tulburarilor obsesiv-compulsive, avem cteva reguli:

(1) Primul contract este acela ca clientul sa nceteze sa execute actele compulsive, indiferent ct
de greu poate parea acest lucru. Fara acest contract terapeutul si clientul sustin magia ca clientul
nu-si poate controla comportamentul si astfel nu se poate face bine. Aceasta este similar cu a
trata un cleptoman care continua sa fure.
Tratament de grup, deoarece clientii obsesiv-compulsivi sunt izolati si sunt ajutati foarte mult de
sustinere si ncurajari. De asemenea, deoarece sunt izolati, au nevoie de prieteni
-Psihoterapie adleriana

La inceputul psihoterapiei, utilizand umorul sau discutiile triviale, terapeutul stabileste o relatie
pozitiva, de colaborare cu pacientul. Spre deosebire de psihanalistii freudieni, terapeutii adlerieni
au un rol activ si discuta cu pacientul; deseori sunt considerati educatori, deoarece isi incurajeaza
pacietii sa-si utilizeze talentul pentru a-i ajuta pe ceilalti.
Chiar daca sunt grijulii si prietenosi, terapeutii nu evita sa-i confrunte pe pacienti cu greselile pe
care le fac in viata. Ca educatori si colaboratori, terapeutii ii ajuta sa gaseasca alternative pentru
corectarea gandirii si a comportamentului. Rolul pacientului este sa devina mai increzator si sa
creada ca problemele vietii pot avea solutii - solutii pe care le vor gasi in mod activ.

Explorarea dinamicii pacientului; evaluare si diagnostic

Evaluarea functionarii aparatului psihic cuprinde doua parti: evaluarea stilului de viata si
evaluarea si interpretarea primelor amintiri. Acesta cuprinde intrebari despre ceea ce-l
nemultumeste pe subiect, simptome, relatia cu parintii, educatia primita in copilarie, afectiuni in
copilarie, temeri, atitudini fata de sexul opus, interese profesionale, temperament, vise.
(Zach la varsta de 11 ani ,cand maic-sa a nceput s-l amenine c se va sinucide dac nu va fi
asculttor i nu va face totul s fie perfect ,a nceput s se spele pe mini de zeci de ori ,s
sting lumina anume de 5 ori nainte de culcare ,s ncuie ua dupa sine de 6 ori )
Urmatorul pas este examinarea greselilor fundamentale ale pacientului. Acestea sunt dezvoltate
inca din copilarie, cand ne construim motivele si principiile pe baza carora actionam. Potrivit lui
Adler, atunci cand pacientul este rugat sa povesteasca primele amintiri din copilarie si
sentimentele asociate acestora, alege acele evenimente care coincid cu viziunea despre sine si
despre lume - aceste amintiri pot fi reale sau doar fantezii.(Zach credea c e homosexual pentru
c se masturba ,nimeni nu-i vorbise despre sex i despre faptul c el a nceput a se masturba este
cresterea si devenirea ta lui ca brbat este o chestier normal i chiar binevenit

III Autocunoastere si insight

Insight-ul (iluminarea) reprezinta intelegerea naturii cauzelor propriului comportament si a
greselilor. La iluminare se poate ajunge prin analiza discutiilor, viselor, fanteziilor,
comportamentului, simptomelor sau a interactiunilor terapeut - pacient. In timpul interpretarilor
se pune accentul mai degraba pe descopirirea scopurilor decat a cauzelor unei actiuni sau
comportament.
Cauzele sunt mai degraba din exterior ,un comportament i strategie ne calitativ din partea
mamei au adus pacintul la aceast tulburare , , asa cum am observat n experienta noastra,
gndurile obsesive si comportamentul compulsiv sunt folosite, deseori, de Copilul adaptat ca o
aparare mpotriva gndurilor si sentimentelor sexuale interzise (Bunica l-a prins la acest act de
masturbare i i-a zis s nu mai fac aa ca e ruinos i nu e correct)

Reorientare si reeducare
n aceasta etapa subiectul trebuie sa castige curajul de a infrunta provocarile vietii si sa utilizeze
informatiile despre sine constientizate anterior pentru a-si schimba comportamentul si
obiectivele. Cu ajutorul terapeutului va decide ce atitudini va pastra si ce va elimina. Se
utilizeaza cu preponderenta tehnica incurajarii.
 Tehnica apasarii butonului
Terapeutul ii cere pacientului sa-si imagineze ca apasa pe un buton, apoi sa construiasca in minte
o experienta placuta, cat mai detaliat posibil. Apoi pacientul trebuie sa rememoreze
sentimentele din timpul experientei, in timp ce "apasa pe buton". A doua parte a tehnicii consta in
repetarea exercitiului de imaginatie, dar inlocuind experienta placuta cu una neplacuta. Dupa
repetarea de mai multe ori a ciclului de experiente pozitive - negative, terapeutul ii spune
pacientului ca poate controla starea de spirit in orice moment, gandindu-se la una dintre cele
doua experiente.

-Psihoterapia cognitiv-comportamentala

Psihoterapia cognitiv-comportamentala porneste de la ideea ca modul in care gandim determina

modul in care ne simtim si comportamentul pe care il adoptam Distorsionarile gandirii produc
tulburari comportamentale si emotionale. Pacientul trebuie sa se axeze pe identificarea
elementelor eronate din cadrul sistemului de valori si atitudini, inlocuirea acestora cu credinte si
actiuni utile, adaptive. n cadrul terapiei cognitiv-comportamentale terapeutul are rol de
educator ce il invata pe pacient elementele de baza ale unui model de gandire sanatos.

Primul pas in psihoterapia cognitiv-comportamentala il

reprezinta constientizarea convingerilor, credintelor, gandurilor, motivelor, dorintelor,
perceptiilor, reprezentarilor si evaluarilor distorsionate care produc un comportament dezadaptiv.
Odata identificate, terapeutul dezvaluie modul in care gandirea distorsionata produce probleme
emotionale si comportamentale; gandurile negative trebuie sa fie evaluate si restructurate, pentru
a fi mai rationale.

A doua componenta a psihoterapiei cognitiv-comportamentale consta in modificarea

comportamentelor nedorite. Pentru a realiza acest lucru se actioneaza la nivelul situatiilor
declansatoare sau prin manipularea consecintelor ce intaresc comportamentul.
Zach a fost de acord sa-si schimbe comportamentul si, fiind de acord, trebuie sa recunoasca ca el
este responsabil pentru simptomele sale.Reeind din experiena i copilria sa ,i-am propus
sa aiba o fantezie sexuala deoarece, asa cum am observat n experienta noastra, gndurile
obsesive si comportamentul compulsiv sunt folosite, deseori, de Copilul adaptat ca o aparare
mpotriva gndurilor si sentimentelor sexuale interzise
Daca si permite fantezii sexuale, aceasta poate duce catre o noua decizie de a fi senzual si de a
renunta la obsesiile si compulsiile sale.
Psihoterapia de grup
Terapia de grup este o forma de psihoterapie n care 7 8 persoane se intlnesc saptamnal, sub
ndrumarea unui lider de grup, de obicei un psiholog cu pregatire n terapia de grup, pentru a
discuta despre anumite probleme, comune tuturor participantilor

Inducerea sperantei

( "Daca altii au reusit, poate voi reusi si eu" rasuna n mintea celor care nvata sa spere. )
Aducerea cazurilor de success unde clienii ,foti pacieni ai Terapiei de grup ,care au lichidat
aceast tulburare este un puternic start ,stimul.

Universalitate.

Multi dintre cei care intra n terapie sunt covinsi ca sunt unici din punct de vedere al inadecvarii
lor, ca numai ei au anumite probleme, gnduri si sentimente care i tortureaza si le fac viata
mizerabila. Dar, vorba unei reclame inteligente, "nu uita ca esti unic, la fel ca toti ceilalti.
Suntem unici si totusi att de asemanatori. Nu exista sentiment, fie el ct de greu de definit si de
pus n cuvinte, pe care numai un singur om sa-l fi avut.ntr-un oare care sens pacienii i pot gsi
o alinare ,pentru c nu sunt ei singuri pe acest pmnt cu astfel de problem(e) . Ceea ce ne
aseamana este mult mai consistent dect ceea ce ne separa si ne diferentiaza. La urma urmei,
suntem toti oameni. Si nicaieri nu se vede mai bine acest adevar dect ntr-un grup terapeutic.

Altruismul.

Daca vrei sa ajuti un om, lasa-l sa te ajute" a spus cndva un celebru prizonier american. Prin
partile noastre, se spune ca "daruind, vei dobndi". Cei care intra n terapia de grup se simt
adesea demoralizati si simt ca nu au nimic valoros de daruit celorlalti.

mbunatatirea aptitudinilor de socializare.

Un grup terapeutic este, nainte de toate, un grup social, n care mai multi indivizi
interactioneaza respectnd niste norme. Spre deosebire nsa de alte grupuri sociale de care poate
apartine cineva (de exemplu, grupul colegilor de munca), grupul terapeutic are niste reguli clare
stabilite de la nceput, menite a facilita interactiunea onesta. Cea mai importanta dintre aceste
reguli este oferirea de feedback, adica oferirea unei pareri oneste despre afirmatiile sau
comportamentul celuilalt, ceea ce n alte grupuri se ntmpla arareori.
Clientii obsesiv-compulsivi sunt izolati si sunt ajutati foarte mult de sustinere si ncurajari. De
asemenea, deoarece sunt izolati, au nevoie de prieteni.

Comportamentul imitativ.

Se spune adesea despre copii ca i imita pe adulti. Ceea ce se spune mai rar este ca si adultii
nvata prin imitatie. Observndu-i pe altii cum vorbesc, cum se comporta, cum si rezolva
anumite probleme, noi toti putem nvata de la ceilalti.(Aici se poate de adus un pacient cu TOC
deja care a scpat totalmente de aceast problem pentru a se mpri cu experiena sa din trecut
Va avea effect de nelegere (Pacientul se va simi mai bine pentru c nu este singurul cu aa tip
de problem,iar cnd are n fa i un model de persoan care a rezolvat-o ,crete motivaia i
dorina de a lupta)