Consideratii privind implementarea standardelor ISO 9001:2015, ISO 14001:2015 si ISO 45001:2016 Cristinel RONCEA” Acest articol prezinta cateva idei practice pentru implementarea unora dintre cerintele noilor standarde pentru sistemele de management ISO 9001, ISO 14001 gsi ISO 45001, si anume: deter- minarea domeniului de aplicare, intelegerea organizatiei si a contextului sau, intelegerea necesitatilor si asteptarilor partilor interesate, determinarea proceselor, actiuni pentru abordarea -riscurilor si oportunitatilor. Cuvinte-cheie: domeniu de aplicare, contextul organizafiei, abordarea riscurilor, sistemul de management, procese. 1. Generalitati Nolle cerinte ale standardelor pentru sistemele de management, aparute in 2016 si 2016, bazate pe Anexa SL, pot fi indeplinite printr-o multitudine de posibi- litdti In conditile in care aceste stan- darde au devenit foarte putin prescrip- tive. In continuare. sunt prezentate c&- teva idei practice de a indeplini unele dintre aceste cerinte, care in prezent consfituie subiectul multor discufi 2. Domeniul de aplicare al sistemului de management Organizatia trebuie sa determine limi- tele si aplicabilitatea sistemului de ma- agement pentru a stabili domeniul su de aplicare. La determinarea domeniului de aplicare, organizatia trebuie sA ia in considerare elementele interne si externe men- fionate, determinate odat cu ana- liza contextului organizatiel; SALITATEA Vol, 17, No. 153/August 2046 smtees la succes O obiigatile de conformare, determi- nate In timpul analizel cerintelor Parlor interesate relevante’ 1D unitatile organizationale, functiile si limitele fizice ale sale; © activititile, produsele si serviciile organizatiel 5 relatia lor cu perfor- manta de mediu $i performanta in domeniul sanatatii si securtati ‘ocupationale; 1 autoritatea si capacitatea sa de a exercita influent si control Odaté ce domeniul de aplicare este defint, toate activitatile, produsele si ser- vicile din domeniul de aplicare al organi- zaliei este neoesar sé fle incluse in sis- temul de management Domeniul de aplicare trebuie sa fie mentinut ca informatie documentata si s& fie disponibil parfilor interesate. Organizatia are liberiatea si flexibilita- tea de a defini limitele sale si poate alege 88 puna In aplicare standardele pentru sistemul de management in intreaga or- ganizatie, pentru o zona specifica, sau pentru 0 functie specifica a organizatii. In cazul sistemului de management al calitéti, este posibil ca anumite ce- §rinfe s& nu fie aplicabile in anumite conditii precizate in ISO 9001:2015. In cazul in care o cerinta poate fi apli- cata in cadrul domeniului de aplicare al sistemului de management, organizajia nu poate decide c& nu este aplicabila. In cazul in care 0 cerinta nu poate fi aplicata (de exemplu, in cazul in care procesul relevant nu se desfasoara), organizatia poate stabili ca cerinta nu se aplica. Organizatia poate decide ca o cerinté nu este aplicabilé doar in cazul in care cerinfele stabilite ca nefiind aplicabile nu afecteazé capacitatea organizatiei sau responsabilitatea de a asigura conformitatea pro- duselor gi servicillor sale cu cerintele, precum si creste- rea satisfactiei clientilor sai. $i daca totusi cerinta luaté Tn considerare nu poate fi aplicata fizic, dar nu este permis lvarea in considere a deciararii sale ca fiind neaplicabila, singura solutie este externalizarea aces- teia in contextul Anexei SL, prin externalizare se inte- lege a face un aranjament in care o organizatie externa efectueaza o parte a functiei sau un proces al organi- Zaljei. O organizatie extema este in afara domeniulul de aplicare al sistemului de management, desi functia sau procesil externalizat este in domeniui de aplicare. Deci, daca sistemul de management se aplicd intr-o organizatie cu mai multe sedii, doar pentru un sediu, toate funcfille si procesele efectuate in sedille peniru care nu se aplicd sistemul de management sunt con derate externalizate. In momentul in care se apeleaz la externalizare, nu trebuie s se uite ce Inseamna un proces externalizat, si anume: O functia sau procesul este parte integranté din functionarea organizatiei; functia sau procesul este necesar(a) pentru sistemul de management, pentru a atinge scopul sau intentionat; raspunderea pentru functia sau procesul respec- tiv(a) fi revine organizatiei care apeleaza la ex- temalizare; corganizatia si furizorul extern au relatie inte- grata (organizatia si furnizorul sunt perceputi ca © singura entitate) in urma cAreia funcjia sau procesul in cauzé este perceput(a) de péiile in- teresate ca flind desfégurat(a) de organizatie a a © modalitate de a mentine domeniul de aplicare este prezeials in continuare: a a Re ato intenionate ale SM "Se e028 Feruitatele intentionate care trebuie Roce mcrae de referinta. > clientului $i cerintele tg Oinbinaates 2 SSO $i a performantel SSO; 6 MANAGEMENTUL CALITi ‘Dieliminares sau minimizarea riscuri “ siv deficiente ale sistemulvi): a Indepliiea poiecivelor SSO. b. Elementele/Sublectele interne si externe relevante pentru scopul si directia strategica a or- ganizatiel,. care influenteaza rezultatele intentio- nate ale SM Se precizeazé elementele care pot s4 contina $i: SSO (inclu- O caracteristicile sau conditile de mediu legate de climé, poluare, disponibiltatea resurselor, biodi- versitatea, precum si efectul acestor condi asu- pra capacitai organizatiel de a-si atinge obiec- tele: aspecte exteme culturale, sociale, politice, legale, reglementate, financiare, tehnologice, economice, naturale i contextul competitiv, indiferent dace sunt internationale, nationale, regionale sau lo- ale; caracteristicile sau conaitile de organizare, cum ar fi: + forma de organizare, fluxurile de informatil si procesele de luare a decizilor; * politicile organizationale, obiectivele $i strate- gil: * capabiltatea organizatie, infeleasa tn termeni de resurse (de exemplu, de capital, timp, oa- ‘meni, cunostinfe, procese, sisteme $i tehno- logii); * cultura organizatiel; * standardele, orientarile si modele adoptete de organizatie; * ciclul de viata al produselor $i servicilor orga- nizatiei ¢, Parti interesate relevante pentru SM Se precizeaza péifile interesate relevante determi- nate de organizatie, care pot fi $i © autonitatile legale si de reglementare (locale, re- gionale, nationale sau internationale), D organizati-mama, D client; asociatil de comert s/ profesionale: grupuri comunitare: organizatii nonguvernamentale; furnizoni vecin angajati $i alte persoane care lucreazé in nu- mele organizatie!. oooooo d. Asteptarile si-necesitatile relevante ale parti- lor interesate Se precizeazé agteptarile $i necesitajle relevante determinate de organizatie, care pot fi $i O leg O permise, licente sau alte forme de autorizere; O ordine emise de agentile de reglementare 1D hotararile instantelor administrative O tratate, conventi si protocoale; O coduri si standarde industriale relevante; CALITATEA acces la succes Vol. 17, No. 183/August 2016 4 4 frclu- sre 1 or- itio- 2 de jodi- asu- sfec- yale, nice, facé 1 10- cum ti $i rate mi nu EA © contracte care au fost incheiate; © ecorduri cu grupuri comunitare sau organizatii rnonguvernamentale; ecorduri cu autoritéti publice $i clienti cerinte organizatorice: 2 principii sau coduri de practica voluntare; D otichetarea voluntara sau angajamente referi- toare la mediu: ‘2 obligatii care decurg din acordurile contractuale cu organizatia e. Asteptari si necesitati ‘conformare pentru organizatie Se precizeaza care dintre asteptarile $i necesitatile “eevante ale parfilor interesate identifcate de organi- 3b sunt considerate de aceasta ca obligafii de con- fermare. re devin obligatil de f. Activitatile organizatiei Se precizeaza activitatile destasurate de organi- ‘care se vor include in SM. precizeaza inclusiv activitafile externalizate $i ‘ates cine sunt extemalizate. 'g. Unitatile organizatorice si delimitarile fizice Jacresele) in care se aplica SM Se precizeazé unitatile organizatorice ale organiza- {fe mpreuna cu adresele lor care se vor include in SM. ‘h Autoritatea si capacita control si influent organizatiei de a ‘Se precizeazé modul in care sunt controlate si/sau te produsele si servicille aprovizionate. "Se precizeazé modul in care sunt controlate proce- ‘peievactivitatile externalizate (daca exist) “Se precizeazé modul in care sunt controlate si/sau fate produsele $/ servicile organizatiel pe per- Ciolului de viata (inclusiv dupa livrarea/prestarea ™ ). i Cerinte neaplicabile si justificarea pentru ne- = acestora (doar pentru ISO 9001) precizeaza cerintele neaplicabile si justificarea etului cd cerintele stabilte ca nefiind aplicabile nu 4 capacitatea sau responsabiltatea organiza He de @ asigura conformitatea produselor si servicillor ale si cresterea satisfactiei clientiior. Cerinte neaplicabile si justificarea pentru ne- rea acestora (doar pentru ISO 9001) Se precizeaza cerintele neaplicabile $i justificarea Inctulu’ c& cerinfele stabilite ca nefiind aplicabile nu secteaz8 capacitatea sau responsabilitatea organiza- Jes de 9 asigura conformitatea produselor si servicilor ‘ele $1 crestorea satisfactiei clientilor. k. Domeniul de certificare Se precizeazé activitatile $i adresele la care se des- s0ar8 aceste activitati, asa cum vor aparea pe certif- satele ce se vor emite de organismul de certficare. ALITATEA yo) 17, No, 153/August 2016 3. Abordarea riscurilor Una dintre schimbérile-cheie din revizia standarde- lor care au la bazé Anexa SL (inclusiv ISO 9001 si ISO 14001 din 2015) este de a stabili 9 abordare siste- maticd in ceea ce priveste considerarea riscului, mai degraba decat tratarea ,actiunilor preventive" ca o ‘component separatd a sistemului de management al caalitati, adica 0 gandire bazata pe rise. Riscul este inerent in toate aspectele unui sistem de management. Exista riscuri in toate sistemele, proce- sele si funcille. Gandirea bazata pe risc creeaza cadrul ca aceste riscuri sa fie identificate, uate in considerare si controlate prin proiectarea si utilizarea sistemului de management. In editile anterioare ale standardelor a existat o clauzé separata, aferenta actiunii preventive. Prin utii- zarea gandiri bazate pe risc, luarea in considerare a riscului este integrata in intreg sistemul, iar actiunile preventive au devenit parte integrant8 a gandiri bazate pe risc. Actiunile de prevenire sau reducere a efectelor nedorite prin identificarea timpurie si prin actiuni adecvate, devin proactive mai degraba decét reactive. Gandirea’bazatd pe risc este ceva ce noi tofi facem in ‘mod automat in viata de zi cu zi, ‘In anexa SL, si implicit in toate standardele pentru sisteme de management care au la bazé aceasta anexé, se precizeaza urmatoarele. Atunci cand se pla- sistemul de management, organizatia trebuie sa ia in considerare olementele stabilite cu ocazia intele- geri organizatiei si a contextului sau gia intelegerii ne- cesitatilor si asteptarilor p&rtilor interesate gi sa deter- mine riscurile $i oportunitaile care trebuie sd se refere la: O asigurarea cd sistemul de management poate objine rezultatele sale intentionate; Q prevenirea sau reducerea efectelor nedorite; O realizarea unei imbunatatin continue. Alat Anexa SL, cat gi standardele solicit doar ac- fiuni pentru a aborda riscurile si, tn niciun caz, un management al riscului, evaluarea riscului sau tratarea riscului. Referirea la ,Riscuri si oportunitati", este destinata s& descrie in linii mari ,ceva" care reprezint& o amenin- fare cu efect defavorabil sau negativ, respectiv, ceva care are potentialul pentru un efect benefic sau pozitv. Interpretarea riscului conform SM nu se intentio- neaza sa fie aceeasi ca interpretarea tehnica, stalistic& sau stiintica a termenului de rise. Determinarea amenintarilor si a oportunitatilor poate fi f4cutA prin mijloace informale sau prin metodologii calitative sau cantitative formale. Dupa ce riscurile si oportunitatile sunt determinate, organizatia trebule s& planifice actiuni de abordare a acestor riscuri si oportunitati. Scopul planificari este de 2 anticipa scenarii potentiale si consecinte i, ca atare, planificarea este preventiva in abordarea efectelor ne- dorite Inainte ca acestea sa apara. In mod similar, pla- nificarea trebuie utilizata pentru evidentierea conditilor favorabile sau a circumstantelor care pot oferi un po- tential avantaj sau rezultate benefice.Planificarea include, de asemenea, determinaree modului tn care s& fie incluse actiunile considerate ne- ‘cesare sau benefice in sistemul de management, fie prin: stabilirea obiectivelor, controlul operational ‘sau alte clauze specifice ale sistemului de management, de exemplu, resurse, competenta sau controlul procese- lor, produselor i servicilor furnizate din exterior. ‘Mecanismul de evaluare a eficacitati actiunilor tn- treprinse este, de asemenea, planificat si poate include monitorizare, ‘tehnici de masurere, audit inter sau. analiza efectuaté de management. Dar ce este riscul? Riscul este efectul incertitudini asupra realizar obiectivelor. Un efect este o abatere, pozitiva giisau negativa, de la o asteptare. Obiectivele pot avea aspecte diferite (de exemplu, financiare, de sanatate, securitate si de mediu) pot aplica la niveluri dferite (cum ar fi strategice, la ni- vel de organizatie, de proiect, de produs gi de proces). Riscul este adesea exprimat ca 0 combinatie intre consecinfele unui eveniment (inclusiv modificarile de _-circumstante) si plauzibilitatea asociata de aparitie. Evaluarea riscului este procesul global care cuprin- de determinarea riscului, analiza riscului si estimarea risculul Plauzibilitatea este posibiltatea ca ceva s& se in- tample. Cuvntul ,plauzibilitate* este folosit pentru a se referi la posibilitalea ca ceva sa se intample, indiferent dacd aceasta posibiltate este definité, masurata sau determinata in mod obiectiv sau subiecti, calitativ sau cantitativ, si dacé este descrisa in termeni generali sau ‘matematici (cum ar fi o probabilitate sau o frecvent& intr-o perioada de timp data). In mod uzual, se folo- seste termenul probabiltate. Consecinta este efectul unui eveniment care afec- teazé obiectivele. Un eveniment poate duce la o serie de consecinte. O consecinté poate fi certé sau incert& si poate avea efecte pozitive sau negative asupra Obiectivelor. Consecinfele pot fi exprimate calitativ sau cantitativ. In mod uzual, se folosesc termenii impact sau gravitate Determinarea risculul este procesul de descope- rire, recunoastere si desoriere a riscului. Determinarea riscurilor implica identificarea surselor de risc, @ eve- imentelor, a cauzelor si a potentialelor consecinte ale acestora. identificarea riscului poate implica date isto- rice, analize teoretice, opinit informate si ale expertlor, precum si nevoile parfilor interesate. Cu alte cuvinte, 8 cauté raspunsul la intrebarile urmatoare: Ce ar putea sa mearga rau? Ce consecinte ar putea fi daca se intampla sa meargé rau? In continuare sunt prezentate tipuri de riscuri gene- rice pentru orice organizatie: O Risouriaferente angajatior: plecaroa unui angajat-cheie; sabotaj/comportament inadecvat intentionat; dispute intre angajati; MANAGEMENTUL CALI + suport siab pentre cient + fur. O Riscuri aferente profitului — venit + noi competitor’ care intré pe + piata se micgoreaza: + presiunea economica (reducerea banilor dis. ponibili pentru @ fi cheltuit) pentru produsul dvs.) + produse substitutive devin ais; + accesul clientului este atect + stabilirea pretulu 7. perceputd de catre client O Riscuri aferente costuriior: costurile materialelor cres cheltuieliridicate de repreiucrar cheltuieli mari pentru garant pierderea unui furnizor-cheie ‘cresterea cheltuielilor salanale cresterea costutilor cu leasingulchirile cresterea costurilor utilitatior cresterea costurilor bancare (ratele dobanzi- lor, comisioane) O Riscur aferente caltati procese de productie deficitar cheltuieliridicate de reprelucrare cheltuieli mari cu garantia: service slab pentru client materiale de calitate scaz: moralul sc&zut al angajatilo achipamente/unelte inadecvate ambalaje deficitare/neatractive, echipamente/nelte stricate Riscur aferente planiicani: + Glienfii nu platesc la timp/piatesc mari: * condifii de plata nefavorabile de | fu (de exemplu, in numerar, in aver + livrarea cu intarziere 2 materialelor * transferuri ale produsului prerdute/sirectionate gresit; + raspunsur lente ale bancil, autontapior (ob) nere de imprumutun, credite, autonzati); + intarzieri in realizarea investitiler + rdspuns lent la campanille de marketing + echipamente/unelte defecteinu functioneaza (pierdere acces la intemet. virus’, ps2 ener gie) lor ponibile; 1e cu valoarea rmene mizori Analiza riscului este procesul ce ini turiiriscului gi de determinare a nivelul liza risculul include dec’ si estimarea nsculu cesul de comparare a rezultatelor analize: » criterile de risc (termenii de referinta ‘ate ce ¢ evaluaté semnificatia. unui isc) pentru 2 determina daca riscul si/sau marimea acestuie sunt accepiabile sau tolerabile. Cu alte cuvinte, se cauta raspuns la Intrebarile ur- matoare: Q Care este natura pencolului posi O Care este probabilitates s& se m. O Care este consecinta (gravitatea, impaciul)? O Care este nivelul riscului (exprimté in termeni de combinatie a consecintelor si 2 piauzibilitati acestora}? CALITATEA acces la succes, Vol. 17, No. 153/August 2016 ePeerue gee Baase we gsMANAGEMENTUL CALITATII r dis- dusul oarea panzi- mene mizori nate (obti- rmeni lta TEA, Tratarea riscului este procesul de modificare a ris cului, Tratarea riscului poate include: 1D evitarea riscului prin luarea deciziei de a nu tn- cepe sau de anu continua activitatea care gene- reaza riscul; I asumarea sau cresterea riscului pentru a urmari © oportunitate; 2 indepartarea sursei de risc; J modificarea plauzibilitati a a modificarea consecintelor partajarea riscului cu o alta parte sau parti inclu- siv contracte si finantare a risculi A mentinerea riscului printr-o decizie argumentata. Tratarea riscului care se ocupa de consecinte ne- ve este denumita uneori ,ameliorarea riscului’, .eli- ea riscului", ,prevenirea riscului" sau ,reducerea uu" Tratarea riscului poate crea noi riscuri sau modifica riscurile existente. Efortul pentru tratarea ris- ul trebule sé fie proportional cu consecinta riscului alte cuvinte, se cauta raspuns la intrebarile urma- e 2 Riscul este la un nivel acceptabil? Ce se poate face pentru reducerea riscului sau pentru eliminarea Iui? A Care este echilibrul adecvat intre avantaje, ris- cuti si resurse? 2 Sunt noi riscuri introduse ca rezultat al trata is- utilorinitiale ? Este necesar un management formal al riscului sau un proces de management al riscului? Standardele noi cer organizatiei s& inteleaga con- sextul sau gi s& determine riscurile (si oportunitaile) ca en ounct de plecare pentru planificare. Aceasta repre- zinta aplicarea gandirii bazate pe risc la planificarea si implementarea proceselor SM si va conduce $i la sta- 2iire2 ampiori informatiilor documentate iscurile gi oportunitatile trebuie s8 fie determi 2 | abordate conform ISO 9001 si ISO 14001 edi- 1 2015, nu existé nicio cerinta de management ‘cemal al riscului sau un proces de management al ris- 4 documenta Conform documentului 1S0 N360 JTCG concept ment to support Annex SL- ISO/TMBIJTCG N 1 abordarea riscurilor aferente SM nu trebuie sa fie aceeasi ca interpretarea tehnica, statistica sau slintifca a termenului de risc; J determinarea_amenintériior si a oportunitatilor poate fi facuta prin mijloace informale sau prin metodologi calitative sau cantitative formale; A sunt solicitate actiuni pentru a aborda riscurile, dar nu un management al riscului, evaluarea riscului sau tratarea riscului onform documentului ISO 9001:2015 Revision. quently Asked Questions (FAQs) — ISO/TC 176/ 21288, modul in care organizatile gestioneaza CALITATEA es la succes VOl 17, No, 153/August 2016 riscul variaz In functie de contextul de afaceri (de exemplu, caracterul critic al produselor si servicillor care sunt furnizate, complexitatea proceselor si poten- fialele consecinte ale egecului). Uliizarea conceptului gandire bazaté pe risc doreste s& clarifice faptul c&, ‘dacd o constientizare a riscului este important’, meto- dologiile formale de management al riscului si evaluare a riscului nu sunt neaparat adecvate pentru toate tipu- tile de afaceri sau organizati Trebuie sa fie determinate riscurt gi oportunitat pentru fiecare proces al SM? Conform clauzei 4.4 a noilor standarde, organizatia trebuie s& determine procesele necesare SM si apli- carea acestora in intreaga organizatie si trebule s8 abordeze riscurile si oportunitatile aga cum sunt de- terminate in conformitate cu cerintele de la 6.1 In clauza 6.1.1 se precizeaz& c&, atunci cand se planificd SM, organizatia trebuie $2 ia tn considerare elementele determinate in timoul analizei contextului organizatiel si a cerintelor partilor interesate si si de- termine riscurile $i oportunitatle care trebuie Sa se re-, fere la O riscurile relative la operarea SM care pot afecta iegirle intentionate ale acestuia; 1 elemente si cerinte determinate in timpul analizei contextului organizatiel si a cerinfelor parlor in- teresate; D aspectele de medi; O pericolele aferente sénatatii si securitatii ocupa- tionale; 0 obligatile de conformare. Aceste riscuri i oportunitati trebuie s& fie abordate pentr 2 da asigurarea c& SM poate obfine rezulta- tul(ele) intentionat(e); 2 intensificarea/sporirea efectelor dorite; O prevenirea sau reducerea efectelor nedorite; O realizarea unei imbunatafiri continue. Réspunsul la Intrebarea noastra este deci evident. Nu trebuie sa fie determinate riscuri si oportunitati pen- tru fiecare proces al SM. Cu toate cd nu este ceruté o evaluare a riscului in standardele pentru sisteme de management, este foarte utils fie facut in practicd, fie si numai pentru se poate face 0 ierarhizare a riscurilor, iar riscurile considerate acceptabile pot fi asumate, iar masurile co- ute de standarde sé fie intreprinse doar pentru riscu- tile inacceptabile. 4. Idei practice de utilizare a gandirii bazate pe risc Ih continuare, sunt prezentate cateva idei practice de utlizare a gandirii bazate pe risc la proiectarea, im plementarea si menfinerea unui sistem de manage- iMANAGEMENTUL CALITATII ment integrat calitate — mediu-sanatate si securitate cocupationalé si a proceselor aferente acestuia 4.1. Riscuri gi oportunitati aferente proceselor Mal jos sunt prezentate céteva posibiltati de abor- dare practica. 4.1.1. Riscuri $i oportunitati aferente proceselor si riscurile aferente sistemului de management ‘in aceasta abordare s-a plecat de la ideea ca se vor determina riscurile aferente proceselor de creare de valoare (vezi tabelul 1) si apoi se vor extrapola aceste riscuri la nivelul intregului sistem de management (vezi tabelul 2A), avand in vedere iesirle intentionate ale acestuia, rezultand si celelalte procese ale sistemului de management care sunt afectate de riscurile deter- mminate. lesirile intenfionate minime ale sistemelor de mana- moment sunt cele precizate in standardele de referinta, ar pot fi completate si cu alte iesiri de catre orga- nizatia In cauzé Pentru sistemul de management al calitati, iesirile intentionate sunt: 0 furizarea de produse sau servicii care indepli- nese cerinfele clientului si cerinfele legale si re- glementate aplicabile; i sporirea satisfactiei clientului. Pentru sistemul de management de mediu, iesirile intentionate sunt: G imbunatatirea performantel de medi I Indepiinirea obligatilor de conformare; 1 indeplinirea obiectivelor in domeniul medi Pentru sistemul de management al sanatatli si se- uritaqii ocupationale iesirile intentionate sunt: imbunatdtirea SSO $i a performantei SSO; 0 eliminarea sau minimizarea riscurilor SSO (in- clusiv deficiente ale sistemului); 1 indeplinirea obiectivelor SSO. Pentru procesele de creare de valoare s-au avut in vedere elementele esentiale ale proceselor: intrarile, activititle desfagurate, personalul implicat, echipa- mentele, masurarea si monitorizarea gi iesiri. Pentru determinarea riscurilor si a oportunitatilor, se au in vedere obiectivele procesului, lesirile nedorite sunt aferente pericolelor, iar lesitile dorite oportunité- tilor lesirile nedorite avute in atenfie sunt urmatoarele: pierderea contractelor, pericol pentru utilizator (client), neindeplinirea cerinteloritermenelor contractuale, ne- respectarea cerintelor legale si reglementate, impact negativ asupra reputatieifirmei, cresterea costurilor Co rectilor. lesirile dorite avute in atentie sunt urmatoarele: eficacitate (lucrul bine fcut, conform planificarilor), 0 productivitate (posibiitatea de @ ingeplin) mai multe sarcini/a realize mei multe produsela oresta mai multe servicil in aceeasi unitate de timp), reducerea timpului eficienta (reducerea costu S-au considerat ca iegin intentionate ale sistemulu de management do: minime. mentionate explicit in standardele de refennta 4.1.2. Riscuri $i oportunitati la nivelul sistemului de management ‘in aceasta abordare se determina nscunile si oportu- nitafile la nivelul Intreguiu: sistem de management (vezi tabelu! 2B), avand in vedere iesinie intentionate ale acestuia, pentru elementele esent O Intrarrite + cerinfele clien + partle interesat vante ale acestora + contextul organizatie + obligatile de conformare: + furnizorii (produse, servici, activitatv/orocese) + functii sau procese extemalizate O Personalul implicat rele: sar struire, disponibiltate/esigurare personal n= (experienta competenta calificare): + constientizare O Echipamentele: + disponibiltate/e: sare + mentenanra. O Informatii documentate: + menfinute pentru 2 trolul proceselor, * pastrate pentru a conferi incredere in procese. 2 Activitatile desfagurate: + respectarea metodelor de operare $! contro) + respectare instructiuni prop! pentru orotectia mediului $i pentru sénatate $! securtate ocu- pationale. + respectarea planificerilor $i OU Masurarea si monitorizarea: + resurse pentru masurare $i montorzare + trasabiltate rasur + rezultate obtiau OG lesirile: + "produse s/sau + sustinere cupa lui ciclu de vara: + sesizéri si reciam: + satisfactia clianticr sstine opereres $i con- mariior intregue Consecinteleviesirila nedorite avute in atentie sunt urmatoarele: pierderea contractelor, pericoi pentru utli- zator (client), neindeplinirea cerinjelor/termenelor con- tractuale, nerespectarea cerintelor legale 5) regiemen- tate, impact negativ asupra reputatie’ firmei, cresterea costurilor corectillor. Consecintele/iesiria donte avute in atentie sunt ur- matoarele: eficacitate (lucrul bine facut, conform plani- ficdrilor), productivitate (posibilitatea ce 3 indeplini may CALITATEA Vol. 17, No. 153/August 2016 Lae i ; ak am.ke te ui, lui te us nt te e) re, oh tia cu qu: en- rea ani nai multe sarcini/a realiza mai multe produse/a presta mai multe servicii in aceeasi unitate de timp), reducerea ‘impului, eficienta (reducerea costurilor) Dupé determinarea riscurilor si a oportunitatilor se crecizeazé care sunt procesele afectate de aceste sour $i oportunitai ‘Actiunile/masurile pentru abordarea tiscurilor si a oportunitatilor pot fi stabilite acum doar la un nivel stra- gic, urmand ca ele sa fie detaliate la nivel tactic, fie in “pul determinarii proceselor, fie in timpul planificd sesfasurérii proceselor. In mod uzual, se dezvolté pla- cuniprograme distincte pentru desfasurarea si contro- u) operational al proceselor. Pentru evaluarea probabilitati si a impactului/sem- ificatiei de manifestare a pericolelor, se poate utiliza urmatoarea soara valorica: Frobebitaioa de apartie | renacot Sys | Foane cat Saas | Tener Riatcat a TEES saad sea | Bageen® Yeas | 22 HOOT es Te mere | Foane reais | Seep Se efectueaza analiza riscurilor identificate, calou- land o valoare a nivelului riscului R cu formula: R=Px|. wee ~ P = Probabilitatea de aparitie: ~ |= Impactul (gravitatea consecintelor); = Valorile nivelului riscului R se pot incadra in valorile de mai jos in functie de valorile objinute pentru riscul calculat si tabelul de mai sus se poate face in urma evalua “matoarea clasificare a nivelului riscului obtinut. Enon EES | Mediu Redus Foarte Redus Riscurile admisibile sunt considerate cele de nivel carte redus, redus. Pentru acestea nu mai sunt neapa- recesare masuri suplimentare. CALITATEA aces la succes Vol. 17, No. 153/August 2016 4.2. Riscurile si oportunitati aferente as- pectelor de mediu se pot evidentia conform celor precizate in tabelul 4. Pentru actiunile stabilite pentru abordarea acestora se poate utiliza si programul de management de mediu prezentat in tabelul 5. 4,3. Riscurile gi oportunitati aferente peri- coleior pentru sangtatea si securitatea ocu- pationala se pot evidentia metodologiei aplicate in Romania de cele mai multe organizatii, asa numita Metoda PECE. Pentru actiunile stabilite pentru abor- darea acestora se poate folosi si programul de mana- gement SOS prezentat in fabelul 6, care se va utiliza impreuna cu Planul de prevenire gi protectie, Intocr conform legislatiei in vigoare. 4.4. Riscurile si oportunitati aferente obli- Gatiilor de conformare se pot evidentia conform color precizate In tabelul 7 4.5, Riscurile si oportunitati aferente altor inte si cerinfe determinate in timpul ana- lizei contextului organizatiei si a cerintelor partilor interesate se pot evidentia asemanator cu cele’precizate in tabelul 7. 5. Determinarea proceselor sistemului de management Standardele noi solicité organizafilor s& stabileas- 8, sa implementeze, s& mentina si sa imbunatateasca continuu sistemul de management al calitéti, inclusiv procesele necesare si interactiunile lor. ‘in plus, organizatiile trebuie s stabileasca indicatori de performanta pentru a maura si a monitoriza proce- sele care sd permité functionarea si controlul eficace al proceselor, sA determine responsabiltaile si autorité- {ile pentru’ procese si s8 identifce riscurile si oportu- ritaile pentru procese si planul pentru abordarea aces- tora. De remarcat c standardul impune determinarea in- dicatorilor de performanta numai pentru procesele de masurare si monitorizare. Ins&, in acelagi timp, solicita 31 88 fie stabilte obiective pentru procesele relevante. Practic, ar fi de un real folos stabilirea indicatorilor de performanta (daca este posibil) pentru toate procesele sistemului, pentru c& va fi mult mai ugor sa fie monito- rizaté, analizata si evaluatd eficacitatea sistemului, care este 0 alté noua cerinta a standardelor. Organizatilor le este cerut atat s& mentina informati documentate necesare pentru a sprijni functionarea proceselor sale, cat si sa pastreze informati documen- fate ca dovada c& procesele se desfagoara conform planificéi Pentru prezentarea sinteticé a proceselor sistemului de management, avand in vedere cerinfele de mai sus, se poate utiliza tabolul 3 sau fige ale proceselor si 0. iagrama (hart) a proceselor. 1YW RICEA RISCURILOR LA NIVELUL PROCESL 31 a Obiectivele procesulul Etomentele ie edoritldorite | Pericovoportunitate Note: 1. Rccunlo gl oportunitato au in vedere obiecvolo procosui 2. esile nedoit sunt aferente pericoleor. iar isi dorite oportuitaior, 3. Pentru oportuntti co completoaza doar rubric: 1,2, 4,8, 8,10. 4. Decizia const in eAcumarea risculu rezidualy,caz in care se sie casumare» sau stabilrea de mésuri suplimentare,caz fn care se face trimer la programul de masuri in cauza, [Teer done ‘heactate [ura bine Ged, conform panier) st le sare n acelgi bmp) Feuoerestipulu ln (edaerea Gosia ————— | Na pen per ior ea 'N3= peindepinrea cerrflortemmendlarcooracuala— Papas dear Fore cata = prezenta doinis [Categoria rise Foarterdicat | 20,25 Reicat [is.16 es [ tegenda ‘Ss impactcatasvofe | P = Probabltate —{ t= impact Nivel Rise R= Pxt [39.70.12 | —T2= prezenta wolala “FRedis ————— z 1456 Foarie raduss T= prezenta inprobabild Foarte reds Foarte redus 123 | = > Fe 5 Q m = mi z Sf = rs) Pa & ES = Riscurile ad bile sunt cele de nivel foarte redus, redus. Pentru acestea nu mai sunt neaparat necesare masuri suplimentare. MATRICEA RISCURILOR LA NIVELUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT Tabolul 28 | Masuat 9402 snBnyiesh “ON “LE 1A Tesi nedonto rene pericoloe, kar wgie dont panna 2 Peniru oportunta nu s0 complotoaza rubric 4, 8 9 6 3. Riscutile admis Sunt ele de nivel foarte redus, redus.Penitu acestea nu Wal Sunt neaparat ecesare MASUFsupmentate RO as 2% gm e> MATHICHA RUSCURILON LA NIVELUL SIS TEMULUL DE MANAGEMENT Vabotul 203. Riscurle admisibile sunt cele de nivel foarte redus, redus. Pentru acestea nu mai sunt neaparat necesare masun suplimentare, ee: y MAFRICEA RISCUFULOR La NIVELUL SISTEMULU! DE MANAGEMENT seoce Tabelul 28 Evaluate rise | Procese ale Sm Pericoltportuntate Consecinte doris! nedorte Sectate dese | Masuri | Responsabil Terme pit |r | penta analizate ° > a ap es 3a a> | Echipamente ‘ | | idasere | = | nome, : | ease | \ aa I = Note 41 Riscurle gi oporturtatie au in vadere obiectvolo SM. 2 lesinlenedelte sunt aferonto porcolelor, ar fginle dorito portuntor. 55 Pentru eportunitay se completoaza doar rubnle: 1, 2,3, 7,8,9, 10 9402 isnBny/esy ON ‘Lh “ION [ Gonsecinjaingi doris ft eactate Quer bine ‘D2 productive (ra: mol S cores impul Nis peers conacie — TN2= perio pont ule = TNS = pendeplevea constoviermenelor convaciale — Nt = pofespectafea cerns’ legal giragementato NS = pact negli asuora repute —_——_ TNS = ceslerea costullor career (conform planiesog] rorprodusehervics 0 aceeagi untae da Tp) = > Fa BS [) m = mi 4 | e ig 9 Pal = S =| ybabilitat sparifie: = oe ——Fkegenda ssbeee os tare ia pean Toi pan cao Pepa a Fai eae BO — [singe cst —] Imes pie —— ir = procera ocazionalh impact moaera 33:10, 1 Z=peeet een — meaner 30 Beers nena ia aT 43% 4 Riscurile admisible sunt cole de nivel foarte redus, redus. Pentru acestea nu mai sunt neapairat necesare masuri In acest caz se scrie la rubrica masuri «Asumare». LISTA CU PRINCIPALELE PROCESE ALE SM Ni | Bane proces Tp Rosponeabil [Tater Teg cater Rica GT Proces | proces, ‘pertunt | {intern {R8Op) |. jee ree =a oe — = Nota: Conexunie principale dint procasela de mal sus $f suoceslunea acestora sunt prezentate In Diagrama proceselor SM aplicat Tn organiza. ehRISCUT 1 OPORTUNITATI AFERENTE ASPECTELOR j MEDIU Tabetul 4 ‘Activitato! Impeet aoupre ha aa lPuncta} ‘Acfluni pentru sbordarea riscuritor | Prosect |. | Aspect deus ecm etal da Iota Riscut i oportunt! en | A == + Seva monteraa pot | eee ‘carburantlui si se vor compara Epuzarea esuseot | + Cost reste pet lot pal eave meet Usizarea eis | nati eee % wrens revegereable Oportunial (potenti efecto | | Rion {Stiles un blac de mad iniocurea sueoi de inestere ou + Tocures surel de incaire aldogutea srs nce | foe euro susdcu energie sar + Reduceres costuriorde | | | | ‘de incalair | cy lov Js ja }2 fo a fa |s Jaco | ate tfectn araia cotbenetsi | | | Lo | ne | ie ee ae ae | * ssleprn en seme on ana |emeenee | pcs enti as 201/60, (ex. | impact supra oper | DA ils fi a Uh + Punictatenooats ona de supratata. Incaizire cA 3/3 [8 18 a2 8 Oportunitati (potentiate efecte Stabtrea unut obec de meas entra naan echpamentl SScecvat penta reducerea emisitor ‘bats gi schmost beat) Skmaterce | + Redicerea emisior:nstalares | _gazelor de ardere z | | T ‘Oportunit (potentiate tecte | = Pa Fa P o m E m z i S ee ° b3 ji > =| | | ms i | — eS oe | | cn ai aou | ano mom = eee faeeet ee ane low js ja fs fo fa fa fs fo [wm [ame perinanstla un stom do 7 —_ oe * | | Reducerea costurilor de recuperare a cakdurit | a ee ee | operare. | = tt | ie oe sok . | | | | || ete ae 5 porwunkati (potentiaie tecte | sanawo une obsoctiv de medi 2 — oa suse veaine CU 3 aera coe cea 2 ioe spina st 1 Hs ee ee | £2 1 aD eT gaa | > [costar penira eiminarea impaciului (6) | Peste 5000 Euro ive 1000 ~ 3600 Euro Sub 1000 Euro 1 (oni oie i vo puma Wo Fre) Bittenso00ns valy seoons oj saa3e WALVLITYS 910z isnBnyjes) “ON ‘LE “1A, Dilicutatea etninars pact (B) | Hentai ode torent Se gente mexifcalemia Fla wor Gi PersOMY eryenge apna fro persinal spec Cotati perv etiminarea impact) | Pese O00 Evo ) (ve 1000 000 Ears ) | Su 1000 Ewe Fara te cate vertis yume total MeN BRL AG/ EG Manes (k) Fr punctagt total at car aspect de mada erie do conor = punclay pentru crtorul (atnbut po baza tabolulu din procodura «Aepecte de medi») ‘oon (V) f= eangul enter (care esie egal ca valoare cu puncajl R) Dicultatea modificarveliminars mpactuks (D) Cost elminanvmoditears(C) (CA) Cons anormate de functionare Soriticaty (8) {CN) Condi normal do tunctionare Nesemniicatv (N) (SU) Situai de urgent iter dacize S sau N 11S tS 3 aspect de mediu nesermificatv 3 ) ) PROGRAM DE MANAGEMENT PENTRU SSO Oobiective s! angajamente provazute in Poca pentru SM. aferente SSO Tabelul 6 [eee ————— eee “gsjaeate —————————— — [PS Sipraee over ck pani cpa cnn oar a tisroa paren eae Coit ius Wiel PNET, Tabara Saat Sea ei papoS \° ane ‘iota oo uses | «+ Drworkea potter «tier ta Inbhbir prtebnal, per prop sale pent person care aceaz sib coven opanaatay is bie goer Tito tae | Tet! bietve Inaeston de ne | Riseus 580 (ecu tis deoparre wonde | esuee | romon | responeant briica $80)_| seen aaa prrformants [" } | i | Poca = maccaa | SET | crea | ears = + Slocroeutare mmontozarea | Reevauareapercoieir 9 | onforars | SEUNEAS SS. | Cong | sericea | Be « Citeredele | Inbunitifres | crn derise | evaluarearscurior S50, | Procedira Spe ag | contacts — | 30.12016 | ge provenreg instr jeonteusa” | Sonitetin”” | Snaeae Craumes, | Auatinern — | Somneaes3.5 | usar | raed =) TNewieaeace, |conajuerds | cemeatin | Scromari | Conon po | Nit a cntgaccorae | macs pon | Conese ro | nc cacoaerrascte | mrmnteen em | erocadrs suse | md Shooiwe | Sirnaree |e | 1 | Morgane do mags | rican, | fa Bese 4 inmgeae pee. | sadn s i sine intonbemt | ranean i imbrScaminte de. | Protesionsate omieen set | Programarea siefectuares | PoP! = | aoe 1 = | — caireeterentele | penirupropes | de snainiea | Ctr medial pero a ar | c " neues lame | Provera contacts tecrtr Statoinmgeate ale | Sir 9p Ceihemescace | Petes |, |emmansns | mamma | ag tama, ES maginilor gi | et Ni ota | medicina munci, cu care emis te profesionale corel setipamenteir cio mbar, | cgarzata ave un contact | vowmart | | or pleas | ° Profesor pana | 290023 | conti pe neon | owes Procadn aust | tne SSO | > | Fon = ; ES Nt: Se consulta improun cu Plant do proven protect. =3008 val ‘sooons &| S222 valvliiy gh0z snBiny/esy “ON ‘Lh “1A, uy >’ © ” 2 HISQUNL $F OPORTUNITAT! AFENINTE OBLIGATHLOR DE CONFORMARE Tabelul7 | vat ie | [ moa ae | rise | masur suptimontare (eu resurse gate | pena oponuate | lssudexiatene sau | cenanimatosede | MOMS. | waeatride | Fea: | Matt suptinantare {oy resus conforma sot Spurre scone: | Monae | Setomant nal _| emene | eli fe | | Pir [R | a a T fa ‘i hee oe ods | | i} Thespian de 2 | stabire cere loge i 4 \ertia 5 3s | resonance maa de | Eee cone moan ‘rma cvchinaie |_| regan” | Psndia Some, | cont | |* | Setcapue™=” | decarfomarerotsau | 4 | covet oe sein sang den [7 || © | Nu sunt noesae mason superar ia hd foueeet ~| | Procedura pt aim ‘utont | | scestmoment | aman | | | mdtem | | | | | | | Stabtves canard | | | erauanl conta | | - ts + <= Bauatevomam : | | Incapociatea de 3 | | Procodra | | ‘topcase comnicore | | | ‘rte su neste ee | fot eterna mat | commer | = ieee | | frit enone dea | sole rat co an cern do —_| Suen | Sabie coma | cna, croc ace = eee 5) | 1 | creamer eee | 11414 | sy sunt nacseare misur suplmentare in portunit [rotons nuttintem — | Osment fin om Cronica ne Procedira sue | caoroscna | sunivenes de | monte ansporerta pt rrontozare ‘ao eras Procedira aust | ‘ors oe rem gaa | 1 6 i i (a) t i} e as pact Nivel Rise R= Px Bis 3910.12 Ress 438 oar eis 23 Riscute admisible sunt cele de nivel foarte resis, redus, Pentru acestea nu mal sunt neapirat necesare masun supimentare Bibliografie 1SQ/TMBLITCG N 360 — N360 JTCG concept documento support Annex SL 180 9001-2015 - Gualty menagement systems ~ Requirements {80 14001-2015 ~Envronmenial management systems ~ Requirements with guidance for uso. 180 14004:2016 — Envronmenial management systems - Genoral gudelnes an implementation ISOMDIS 45001-2018 ~ Occupational heath ane safety management system. Requrements wit guidance for use. IRCAACAI, 80 90012015 ~ Understanding he itemational Standard, Cl, Repor. 2015, IRCAACOI, 80 14001 2015 - Understanding te iematonal andar, Col, Report, 2015. Ronces, C. Aust of The Management Systoms inte Context of New Approsch Imposed By Annex Si. High Level Structure, IWC Conference Total Quality Management 2015, Proceeding ofthe 8th Intomatonsl Working Conference 2nd 3th sno, 2079, Blgrodo, Soria Roncea, ©. Changing the Rules ~ SRAC Vision fer Transton fo [SO 9001:2018 and ISO 14001:2015, in Quality Assurance, Vol. XXI, no 83, September 2015, Bucharest, Romana, = Po Fa > Q m = ru 4 a = FS fe) b3 aa 5S a