Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Mecanica si Tehnologie

Master Ingineria si Managementul Fabricatiei Produsului

PROIECT
ANALIZA VALORII
BATERIE DE BAIE

Studenti : Prodan Andrei-Madalin si Ristea Florin-Adrian

Grupa : 1.1.2

Indrumator : s.l. dr. ing. Ancuta Balteanu

1
Cuprins

3
L1. Alegerea temei, desen
L2. Enuntarea nevoii- analiza mediu inconjurator 4
L3. Functiile produsului si ponderile corespunzatoare 4
L4. Determinare costuri si repartizarea cheltuieli pe categorii 8
L5.Analiza sistemic a funciilor produsului (Hiostograma costuri) 13
L6. Intocmirea caietului de sarcini pentru produsulBaterie de baie 15
Bibliografie 21

2
L1. Alegerea temei, desen
Pentru realizarea acestui studiu s-a ales ca si tema studirea caracteristicilor unei
baterii de baie.

Fig.1 Baterie de baie

3
L2. Enuntarea nevoii - analiza mediu inconjurator

Exprimarea functiei generale

Dup cum se stie, atunci cand o firm urmreste lansarea pe piat a unui produs
nou, mai intai se documenteaz privind produsele similare existente pe piat
(determinandu-le caracteristicile constructive si functionale).
Functia generala este expresia transformarii marimilor de intrare in marimi de
iesire preluate direct de utilizator pentru satisfacerea unor nevoi.In cazul de fata
functia generala este de a permite inchiderea sau deschiderea apei.

Verificarea necesitatii din punct de vedere:

- etic:
- nu este distructiv;
- sa nu polueze mediul;
- economic:
o sa nu ocupe mult spatiu;
o cerere mare pe piata;
o pret de cost mai scazut;
o exploatare economica;
- financiar:
o sa existe posibilitatea de finantare pentru dezvoltarea produsului

L.3. Functiile produsului si ponderile corespunzatoare


La definirea funciilor sistemului se urmresc relaiile sistemului cu
elementele de mediu. Acest lucru se realizeaz pe fiecare faz de via, folosind ca
instrument caracatia.
Se pleac de la elementele de mediu i interfeele corespunztoare cu
sistemul. La stabilirea funciilor trebuie sa se nceap cu faza principal, faz care
corespunde n acest caz celei de oprire/pornire a curentului electric. Raiunea de a fi
a sistemului este legat de necesitatea de control a tensiunii electrice.

4
FC1

FC5

Suruburi de prindere

Funciile produsului:
Centrala termica
Funcia reprezint nsuirile elementare ale unui produs, care luate n
ansamblu constituie valori de ntrebuinare complet, iar luate separat, functiile au
valori de ntrebuinare pariale.
FP1 funcie principal, s permit actiunea de control a apei si
spalarea utilizatorului;
apa
FC1 funcie constrngere, rezistena la aciunile factorilor mediului
ambiant (umiditate, praf, temperatur);
FC2 funcie constrngere, asigur prinderea bateriei de baie pe
suprafata pe care este montata;
Chiuveta (suprafata de montaj) robinet

Baterie
5 de baie
FC3 funcie constrngere, asigur depozitarea produsului ntr-un
anumit ambalaj, inainte de a fi pus in functiune;
FC4 funcie constrngere, se poate monta pe chiuveta, care poate
permite din punct de vedere al ergonomiei si rezistentei ;
FC5 funcie constrngere, este circuitul din care face parte bateria
ca element de control al apei pentru o anumite zona care deserveste
unor sau mai multor utilizatori;
FC6 - funcie constrngere, este componenta care realizeaza efectiv
oprirea si pornirea apei;

FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6 Total %


FP1 1 2 3 2 2 2 2 14 27
FC1 0 1 2 1 2 1 2 9 18
FC2 0 0 1 0 0 1 1 3 6
FC3 0 1 2 1 2 1 2 9 18
FC4 0 0 2 0 1 1 2 7 14
FC5 0 1 1 1 1 1 2 7 14
FC6 0 0 1 0 0 0 1 2 3
Total 51 100
Tabelul 1. Determinarea ponderii funciilor:

Metoda FAST pentru structurarea funciilor Utilizator

Metoda care se poate utiliza pentru a structura funciile sistemului pentru


cutarea soluiei care rspunde cel mai bine la funciile de realizat este cea a
arborelui funcional. Pentru aplicarea acesteia se pleac de la nevoia de ndeplinit i
funciile care permit realizarea acesteia.. Se urmresc n primul rnd principiile i
numai n final soluiile, fapt ce permite s se ajung la cea mai bun soluie.
Cutarea soluiei se bazeaz pe structurarea funciilor. Structurarea funciilor
const n a descompune funciile n subfuncii i a le organiza.
Instrumentul utilizat la structurarea funciilor este FAST (functional analysis
system technic). Metoda permite clasarea funciilor pe dou axe:
o ax a cauzelor (pentru ce i cum)
o ax a trupului (cnd)
Acest instrument permite, de asemenea, s se verifice c nici-o funcie nu a fost
omis.

Factori de mediu, mediu ambiant


Structurarea funciilor bateriei de baie

n structurarea funciilor se pleac de la nevoie. n cazul nostru nevoia este


formulat astfel : sistemul permite utilizatorului s porneasca/opreasca apa .
Funciile stabilite pentru sistem au fost :
FP1 funcie principal, s permita spalarea utilizatorului si controlul
asupra apei;
FC1 funcie constrngere, rezistena la aciunile factorilor mediului
FC2
ambiant (umiditate, praf, temperatur);
FC2 funcie constrngere, asigur prinderea bateriei de baie pe
suprafata pe care este montata;
FC3 funcie constrngere, asigur depozitarea produsului ntr-un
anumit ambalaj, inainte de a fi pus in functiune;
FC3

FC4 funcie constrngere, se poate monta pe chiuveta, care poate


permite din punct de vedere al ergonomiei si rezistentei ;
FC5 funcie constrngere, este circuitul din care face parte bateria
4
FC
ca element de control al apei pentru o anumite zona care deserveste
unor sau mai multor utilizatori;
FC6 - funcie constrngere, este componenta care realizeaza efectiv
oprirea si pornirea apei;

Pe nivelul unu se situeaz nevoia. Pe nivelul doi se situeaz funcia F1,


controlul apei. Pentru ce, cum ? Rspunsul la prima parte a ntrebrii este foarte
simplu : pentru a putea oprii sau pornii alimentarea apei ce deserveste utilizatorului.
Controlul apei se poate face prin rotirea robinetului ce acioneaz asupra bateriei de
baie . Sistemul trebuie s realizeze aceast rotire. Realizarea acestei rotiri
presupune consum de energie din partea utilizatorului. Energia utilizatorului este
transmisa la robinet, i prin intermediul acestuia, acesta este transformat n fora ce
acioneaza asupra bateriei, ducnd la realizarea funciei principale a produsului.

Ambal

7
Tabelul 2. Dimensionarea tehnic a funciilor
Funcii Dimensiunea tehnic

FP1- permite spalarea utilizatorului si -fora ce acioneaz asupra robinetului


controlul asupra apei trebuie s fie suficient de mare pentru a
putea inversa apasarea pe sistemul de
actionare al puntii, aproximativ 5N.
FC1- rezistena la aciunile factorilor -durat de via (protecie anticoroziv),
mediului ambiant (umiditate, praf, 1000 de actionari;
temperatur) -umiditate scazuta 10%
-temperatur: -5-55
FC2- asigur prinderea bateriei de baie pe -dimensiuni standard
suprafata dorita -precizie maxim
FC3-asigur depozitarea produsului ntr- - dimensiuni de gabarit (maxime),
un anumit ambalaj L*l=300*150

FC4- se poate aeza pe chiuveta -dimensiuni variabile: 2-5 m


-greutate variabila: 300-700 g

FC5- instalatie de baie -complexitate variabila

FC6- folosirea robinetului - dimensiune variabila


-material plastic .

L4. Determinare costuri si repartizarea cheltuieli pe


categorii
Dimensionarea economic a funciilor produsului

Dimensionarea economic reprezint, conform principiului dublei


dimensiuni, un ansamblu de activiti prin care se atribuie fiecrei funcii o
component sau o parte din costul global al produsului, cost ce conine toate
cheltuielile necesare pentru realizarea funciei respective. n concluzie,
dimensionarea economic nseamn a msura prin intermediul costurilor, cheltuielile
necesare pentru materializarea funciilor unui produs.

8
Repartiia costurilor pe funcii se face evideniindu-se urmtoarele elemente
de cost:
costuri pentru material,
costuri pentru manoper i regie,
Pentru realizarea dimensionarii economice, deci a repartizrii costurilor pe
funcii, pentru nceput trebuie realizat o identificare a subansamblelor i reperelor
care compun produsul analizat. De asemenea, se extrag din datele de contabilitate
ale firmei productoare, cheltuielile pe reper, clasificate n cheltuieli materiale i
cheltuieli cu manopera i regia de fabricaie. n cazul produsului analizat n lucrare,
baterie de baie, acestea date sunt prezentate n tabelul 3.

Tabelul 3
Nr. Reperul Cheltuieli Cheltuieli cu manopera i regia Total
Crt. materiale de fabricaie
1 Furtun 0.3 0.1 0.4
2 Robinet 0.8 0,3 1,1
3 Carcasa exterioara 1 0,8 1.8
4 Dush 0,4 0,3 0,7
5 Dispozitiv de fixare 0,1 0,1 0,2
6 Suport dush 1.5 0.6 2.1
7 Dibluri cu holsurub 0,2 0,1 0,3
Total produs 4.3 2.4 6.6

Pentru simplificarea analizei, din nomenclatorul de funcii determinat anterior,


au fost alese cele mai importante opt funcii. Acestea, precum i nivelurile lor de
importan sunt prezentate n tabelul 4.

Tabelul 4
Simbol Denumirea funciei Nivel de importan
FP1 permite utilizatorului sa se spele 5
FC1 rezistena la aciunile factorilor mediului 1
FC2 asigur prinderea bateriei de baie pe suprafata dorita 3
FC3 asigur depozitarea produsului ntr-un anumit ambalaj 2
FC4 se poate aeza pe orice suprafata. Ex chiuveta 2
FC5
instalatie de baie 3

FC6
folosirea robinetului 3

Total 20

9
Repartizarea costurilor materiale pe funcii
Repartizarea cheltuielilor materiale asupra funciilor pe care le asigur se face
proporional cu nivelul de importan al acestora. Prin costul materialelor pentru o
anumit pies component a produsului analizat, se nelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul materialelor corespunztor fiecrei funcii n parte
se parcurg urmtoarele etape:
1. Se determin prin raionament funciile n materializarea crora intervine
fiecare pies.
2. Pentru aceste funcii se determin suma nivelurilor de importan ni.
3. Avnd n vedere costul material al reperului i, Cm i, se determin cheltuielile
materiale pe nivel de importan, cu ajutorul formulei Cmi /ni
4. n funcie de nivelul de importan al fiecrei funcii, se pot repartiza
proporional, cheltuielile materiale pe fiecare funcie n parte.
Pentru exemplificare considerm reperul 1 punte de contact
Reperul particip la realizarea funciilor FP1, FC1. FC2, FC3, FC4, FC5, FC6.
Conform datelor din tabelul 2 pentru acest reper se consider un cost al materialelor
de 0.3 leu. Analiznd nivelurile de importan ale funciilor se constat c suma
nivelurilor de importan a celor 6 funcii la care particip reperul punte de contact
este 18. mprind cheltuielile materiale ale reperului ( 1 ) la suma nivelurilor de
importan (18) se obin cheltuielile materiale pe nivel, respectiv 0,00166 lei. n
continuare innd cont de nivelul de importan al fiecrei funcii se pot determina
costurile materiale corespunztoare fiecrei funcii, astfel:

- pentru funcia FC1 0,00166 x 1 = 0,00166lei


- pentru funcia FC2 0,00166 x 3 = 0,0048 lei
- pentru funcia FC3 0,00166 x 2= 0,0332 lei
- pentru funcia FC4 0,00166 x 2= 0,00332 lei
- pentru funcia FC5 0,00166 x 3= 0,0048 lei
- pentru funcia FC6 0,00166x 3= 0.0048 lei
_____________________________________
Total = 0.0252 lei

n mod asemntor se procedeaz i cu celelalte repere care formeaz


produsul analizat, iar costurile materiale repartizate pe funcii sunt date n tabelul de
mai jos:

10
Tabelul 5

Nr. Crt. Reperul Cheltuieli FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6
material
1 Furtun 0.3 - 0,0769 0,0048 0,1538 0,1538 0,0048 0,0048

2 Robinet 0.8 0.2 0.04 0.12 0.08 0.08 0.12 0.12

3 Carcasa 1 0.225 - 0.135 0,09 0.09 0.135 0.135


exterioara

4 Dush 0,4 0.1 0.02 - 0,04 0,04 0.06 0.06

5 Dispozitiv de 0,1 0.023 0.0047 0.0141 0.0094 - 0,0141 0.0141


fixare
6 Suport dush 1.5 0.375 0.075 0.225 0.150 0.150 - 0.225

7 Dibluri cu 0,2 0.05 0.01 0.03 0,02 0,02 0,03 -


holsurub
Total produs

2.4 0.97 0,22 0.52 0.54 0.53 0.36 0.55

Cheltuieli cu manopera i regia de fabricaie

Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulat cu cota parte din regia de


fabricaie se realizeaz parcurgnd urmtoarele etape:
1. Se repartizeaz aceste cheltuieli pe operaiile care contribuie la execuia
reperului respectiv (conform procesului tehnologic de execuie al reperului);

2. Se stabilesc funciile n materializarea crora intervin operaiile respective,


printr-un raionament logic legat de execuia tehnologic a reperului
3. Se stabilete pentru fiecare operaie, nivelul de importan al funciilor,
determinate de operaia respectiv, dup metodologia cunoscut;
4. Se repartizeaz costurile operaiei respective, pe funcii n raport cu nivelul
de importan al acestora.
5. Dup parcurgerea acestor etape, se fac totalurile costurilor pe funcii.
Aceste totaluri reprezint dimensiunile economice ale funciilor i vor fi utilizate n
continuare pentru analiza sistemic a funciilor produsului.

Tabelul 6

11
Nr. Reperul Cheltuieli FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6
Crt. manoper
1 Furtun 0.1 - 0.055 0,165 0,110 0,110 0,165 0,165
2 Robinet 0,3 0,07 0.015 0,045 0,030 0.030 0.045 0.045
5
3 Carcasa exterioara 0,8 0,18 - 0,108 0,072 0.072 0.108 0.108
0
4 Dush 0,3 0,07 0.015 0,045 - 0.30 0.045 0.045
5
5 Dispozitiv de fixare 0,1 0.02 0,004 0.014 0,094 - 0,014 0.014
3

6 Suport dush 0.6 0.14 0.028 0,084 0,056 0,056 - 0.084


0
7 Dibluri cu holsurub 0,1 0.02 0.005 0.015 0,01 0,01 0,015 -
5
Total produs
4,7 0.51 0.55 0.47 0.37 0.43 0.83 0.46

n urma centralizrii rezultatelor privind cheltuielile materiale ct i cele cu


manopera i regia de fabricaie, va rezulta situaia prezentat n tabelul 7.

Tabelul 7
Reper Felul Total Functii
cheltuielii FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6
Furtun Material 0.3 - 0,0769 0,0048 0,1538 0,1538 0,0048 0,0048

Manoper 0.1 - 0.055 0.165 0.110 0.110 0.165 0.165


Robinet Material 0.8 0.2 0.04 0.12 0.08 0.08 0.12 0.12

Manoper 0.3 0.075 0.015 0.045 0.030 0.030 0.045 0.045


Carcasa Material 1 0.225 - 0.135 0,09 0.09 0.135 0.135
exterioara
Manoper 0.8 0.180 - 0.108 0.072 0.072 0.108 0.108
Dush Material 0,4 0.1 0.02 - 0,04 0,04 0.06 0.06

Manoper 0.3 0.075 0.015 0.045 - 0.30 0.045 0.045


Dispozitiv de Material 0,1 0.023 0.0047 0.0141 0.0094 - 0,0141 0.0141
fixare
Manoper 0.1 0.023 0.004 0.014 0.094 - 0.014 0.014
Suport dush Material 1.5 0.375 0.075 0.225 0.150 0.150 - 0.225

Manoper 0.6 0.140 0.028 0.084 0.056 0.056 - 0.084


Dibluri cu Material 0,2 0.05 0.01 0.03 0,02 0,02 0,03 -
holsurub
Manoper 0.1 0.025 0.005 0.015 0.01 0.01 0.015 -
Total produs Material
2.4 0.97 0,22 0.52 0.54 0.53 0.36 0.55
Manoper 4,7 0.51 0.55 0.47 0.37 0.43 0.83 0.46
Total 7.1 1.48 0.77 0.99 0.91 0.96 1.19 1.01
Ponderea n costul total [%] 100 21 10.84 14 12.81 13.5 16.7 14

L5.Analiza sistemic a funciilor produsului


(Hiostograma costuri)

12
Evaluarea critic a funciilor

Pe baza informaiilor culese pn la aceast faz, se poate realiza o analiz


critic a strii reale a produsului analizat.
Evaluarea funciilor implic cunoaterea criteriilor necesare realizrii corecte a
acesteia, criterii care se vor prezenta n continuare.
Criteriul dimensiunii economice
Principalul criteriu de evaluare i apreciere a funciilor este cel al dimensiunii
economice, criteriu ce permite identificarea acelor funcii ale cror soluii de realizare
sunt prea costisitoare i au o pondere prea mare n costul total al produsului. Acest
lucru se realizeaz pe baza principalelor tipuri de reprezentri grafice utilizate n
I&AV, care vor fi prezentate n continuare.
Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot ntlni urmtoarele situaii
pentru funciile deficitare:
a) funcii cu un cost prea mare n raport cu contribuia lor;
b) funcii cu costuri prea mari n raport cu alte funcii ale produsului;
c) funcii cu costuri prea mari n raport cu posibilitile tehnologice de realizare.
Analiza rezultatelor dimensionrii economice consider rezultatele obinute
sub form de tabele sau relaii greu de citit i interpretat i de aceea consider c
pentru aprecierea pe considerente funcionale, tehnice, inginereti sunt foarte utile
reprezentrile grafice ale acestor rezultate, care permit evidenierea unor aspecte de
repartiie, intervenie sau preocupare n aciunile viitoare.
n cadrul metodei I&AV se utilizeaz o serie de reprezentri grafice ce se vor
prezenta n continuare:

1. Histograma costurilor pe funcii este o reprezentare grafic a costurilor


funciilor, cu evidenierea distribuiei pe componente (material, manoper, regie), n
ordinea descresctoare a valorilor absolute reieite pentru costurile pe funcii.

13
8

5
Material
4
Manopera
Total
3

0
Total FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6

2. Diagrama Pareto evideniaz n mod grafic legi de distribuie care respect


legea lui Pareto i anume: n cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia
influeneaz n ansamblu procesul n procent de 70-80%.
Reprezentarea grafic a raportului cost-funcii se realizeaz astfel:
- pe abscis se reprezint funciile n ordinea descresctoare a nivelurilor respective;
- pe ordonat se reprezint costurile cumulate n procente din costul total.

25

20

15

10

0
FP1 FC5 FC2 FC6 FC4 FC3 FC1

14
L6. Intocmirea caietului de sarcini pentru produsul
Baterie de baie

Obiect
Bateria de baie este destinata sa indeplineasca cerintele utilizatorului.
Acesta poate sa fie amplasat in diferite locatii si se actioneaza manual.

Fig. 2 indeplinirea cerintelor utilzatorului

Ciclul de viata si elementele de mediu ale produsului


Bateriile de baie au un rol foarte important atat din punct de vedere al
functiei indeplinite cat si al amplasarii si al finisajelor. Rolul lor este de a aduce
armonie si confort in viata de zi cu zi a fiecarui utilizator, raspunzand cu
precizie exigentelor actuale.

Definirea functionala

15
Tabelul 8. Functiile trebuiesc asigurate

Pondere Flexibilitate
Simbol Denumirea funciei Categoria
parametrii
permite spalarea utilizatorului si 27 Invar
FP1 Principala
controlul asupra apei
FC1 rezistena la aciunile factorilor 3 Var
Constrangere
mediului
FC2 - asigur prinderea bateriei de baie 6 Var
Constrangere
pe suprafata dorita
FC3 asigur depozitarea produsului ntr-un 18 Var
Constrangere
anumit ambalaj
FC4 se poate aeza pe chiuveta Constrangere 14 Invar
FC5 14 Invar
instalatie de baie Constrangere
FC6 18 Var
folosirea robinetului Constrangere

Parametrii

1.Capacitatea de rupere este mai mare.


pentru Un = 110 220 bar I = 31,5 50 bar
pentru Un = 400 750 bar I = 50 60 bar
2.Durata de ntrerupere ct mai scurt posibil.
3.Posibilitatea reanclanrii rapide mono i trifazate.
4.Verificarea i revizia usoar a contactelor.
5.Siguran mpotriva inundatiilor.
6.Condiii privind economicitatea bateriei de baie

Tabelul 9. Criterii de apreciere a fiecarei functii


Functia Denumire tehnica
Denumie UM Valoare
FP1 fora ce acioneaz asupra N 5
robinetului

16
FC1 durat de via Nr. 1000
actionari
FC2 dimensiuni standard mm -conform producator
precizie maxim -0.2
FC3 dimensiuni de gabarit mm 300*150
FC4 aeza pe orice suprafata Mm dimensiuni variabile:
g 2-5 m
-greutate variabila:
300-700 g
FC5 instalatie de baie 110-220

FC6 folosirea robinetului Material plastic

Cerinte generale in functie de produs si termene de livrare

Cazuri de utilizare
Suruburi de prindere Apa

Baterie de baie
robinet

chiuveta

Instalatie de baie

Cazuri de transport si depozitare

Mediu ambiant Ambalaj

17
Baterie de baie
Caracteristicile de mediu
Este absolut necesar sa nu fie expus la o umiditate foarte ridicata si sa nu fie
amplasat la o temperatura mai mare de 55 grade.
Identificarea elementelor mediului exterior.

Cazuri de Elemente mediu exterior


utilizare Obiect Interior Personal Mediu Ambala
exterior ambian j
t
Depozitare X X
Transport X X
Utilizare X X X X

Constrangeri, norme si reglementari

Siguranta in functionare

-fiabilitate: este un produs fiabil avand un numar mic de elemente


componente.
-disponibilitate: produsul trebuie sa fie apt sa lucreze pe toata perioada de
viata
-securitate: trebuie realizat din materiale care nu conduc curentul electric.
-obiectivele de calitate: trebuie sa ramana aspectuos si sa functioneze
pentru a indeplini nivelul de calitate garantat de constructor.

Caracteristici

Presiunea nominal presiunea maxim de serviciu a re elei n care este


destinat s lucreze bateria de baie
Nivelul de izolaie nominal sau nivelul de inere nominal, este caracterizat prin
valorile tensiunilor de inere nominale la impuls i la frecven industrial.
Frecvena nominala a presiunii nominale a bateriei este identic cu frecven a
nominal a reelei n care va aciona bateria.
Presiunea nominala este valoarea standardizat a presiunii sub care bateria
poate funciona n regim permanent fr ca limitele admisibiles fie dep ite.

18
Avand in vedere normele fiecarui constructor, in general pentru o baterie de baie
trebuie sa se tin cont de norma care prevede evitarea aplicarii unei forte prea mari
asupra bateriei sau robinetului.

Piata vizata de produs si pretul de cost

Pentru produsul baterie de baie avem o piata destul de mare, deoarece


produsul se adreseaza nevoilor persoanelor. Acest produs poate sa fie folosit de la
case pana la inteprinderii.
Fiind atat de mare piata vizata sunt si foarte multe produse pentru a satisface
nevoile clientilor.
Piata pe care se va axa produsul vizat este cea de uz casnic, adica trebuie sa
aib un aspect potrivit pentru o casa si sa fie rezonabil din punct de vedere al
costului.

Cateva exemple se pot vedea in imaginile de mai jos:

Fig. 3

19
Fig. 4

Fig.5

Colaborarea pe parcursul conceptiei

Se vor realiza diferite variante de baterii de baie, in functie de piata pe care o


vizam si vor exista mai multe variante astfel incat sa se satisfaca nevoia si celor care
privesc din punctul de vedere al costului dar si nevoia celor care privesc din punctul
de vedere al mecanismului si aspectului.

20
Bibliografie

1. Curs Analiza Valorii conf. dr. ing. Alin RIZEA;


2. ,,Proiectarea Produselor, conf. dr. ing. Alin
RIZEA, Daniel-Constantin ANGHEL, Editura
Universitatii din Pitesti, 2008.

21