Liliacul

Liliacul (Syringa vulgaris) este un mamifer care face parte din ordinul Chiroptera
(kheir=mana si pteron=aripa). Liliecii traiesc in toata lumea, exceptand marea si
regiunile polare. Liliecii care traiesc in climate reci hiberneaza iarna in locuri uscate si
racoroase.
Liliacul mexican cu coada libera migreaza. In Romania traiesc cam 30 de specii din cele
1.100 cate se cunosc in prezent. Cel mai mare liliac de la noi (Nyctalus noctula) incepe
sa zboare chiar inainte de apusul soarelui, luandu-se la intrecere cu pasarile.
Daca tinem cont de faptul ca sunt mamifere insectivore (pot manca chiar 10 kilograme
de tantari pe parcursul unei vieti), atunci intelegem ca liliecii sunt animale folositoare.
Putini stiu insa ca sunt animale ocrotite de lege nu numai la noi in tara, ci si in intreaga
Europa.
In Romania exista chiar si un ONG specializat in protejarea liliecilor.

Hrana Liliac
Majoritatea traiesc in paduri tropicale si mananca frunze si fructe. Liliecii mai mici,
numiti microlilieci, sunt mult mai mici si mananca in principal insecte, pe care le
vaneaza in zbor.
Speciile de la noi din tara se hranesc cu insecte, dar exista specii ce mananca fructe,
polen, nectar sau chiar specii carnivore (ce se hranesc cu amfibieni, soparle, pasari,
soareci si chiar alti lilieci mai mici).
Cel putin trei specii de lilieci mananca si pesti mici, pe care ii prind zburand deasupra
apei, cu membrele posterioare in apa. Asocierea cu vampirii este datorata unor specii
din America de Sud, care se hranesc cu sange (de exemplu, Desmodus rotundus).
Acesta ataca, mai ales noaptea, animale si, mai rar, oameni, carora le provoaca rani si
le sug sangele.

Aspect Liliac
Au corpul acoperit cu blana deasa, de culoare inchisa. Capul, relativ mic in raport cu
corpul, prezinta ochi mici, o gura larga si urechi cu pavalioane mari, cu pliuri interne. In
jurul narilor au pliuri tegumentare curioase.
Scheletul liliacului este usor, alcatuit din oase subtiri, iar osul pieptului are o carena
mica (os intalnit doar la pasari) de care se prind muschii pieptului, bine dezvoltati.
Membrele se termina cu cate 5 degete fiecare. Primul deget al membrelor anterioare
este liber.
Intre urmatoarele 4 degete ale membrelor anterioare, membrele posterioare si coada se
intinde o membrana numita patagiu, cu ajutorul careia se poate zbura. Ghearele
membrelor posterioare, bine dezvoltate, sunt curbate si servesc la agatat in mod pasiv.
De altfel, asa se si odihneste, infasurandu-se in colonii mari, inghesuiti unii in altii,
pentru a se incalzi.
Mirosul, auzul si pipaitul sunt foarte bine dezvoltate. Laringele emite ultrasunete
proiectate pe nas sau pe gura, care sunt reflectate de obiectele din jur si apoi captate
de pavilionul urechii. In felul acesta se poate orienta foarte bine noaptea, chiar daca
simtul vazului este slab dezvoltat. Fenomenul se numeste ecolatie.
Liliecii formeaza doua grupuri principale, in functie de marime. Liliecii frugivori sunt mari,
numiti vulpi zburatoare, deoarece au o figura ce se aseamana cu o vulpe. Micro liliecii
arata ca niste soareci cu aripi. Unii se hranesc intrun mod mai special.
Liliecii-pescari, din America de Sud, prind pestii cu ghearele. Liliecii-vampiri din America
Centrala si de Sud se hranesc cu sangele vitelor si al cailor, foarte rar cu sange uman.
Specii de lilieci:
Marele liliac brun din America de Nord naste gemeni, spre deosebire
de alti lilieci, care nasc doar cate un pui.
Liliacul cu rat, Kitti, este cel mai mic mamifer din lume. El a fost
vfazut prima data in anul 1974.
Liliecii cu coada libera au o coada ce se intinde dupa membrana
aripii. Acesti lilieci pot zbura sus si repede.
Liliecii-potcoava au pliuri de piele in jurul nasului, pentru a directiona
sunetul in timpul vanatorii.
Liliacul frugivor, Rodriguez, traieste pe o insula din Oceanul Indian.
Adapostul lui din paduri a disparut acum complet.
Comportament Liliac
Majoritatea liliecilor pot vedea in intuneric, dar microliliecii folosesc deasemenea
ecolocatia pentru a-si gasi drumul. Ei emit sunete foarte ascutite (ultrasunete) cu
frecventa de 500 de Hz pe secunda. Undele acestor sunete lovesc obiecte sau
animale, producand ecouri. Liliacul poate sa isi dea seama exact, dupa aceste ecouri,
unde se afla prada. Majoritatea liliecilor sunt nocturni (activi noaptea).
Prin sensibilitatea la poluare si prin nutritia diversificata, liliecii sunt considerati indicatori
ecologici. Intr-un articol publicat in decembrie 2011, se arata ca, in galeriile de la Rosia
Montana si in sat, fata de cele 9 specii de lilieci cunoscute anterior la Rosia Montana s-
au identificat alte 3 specii noi (Rhinolophus hipposideros, M. Brandtii si Pipistrellus.
Numarul mare de specii de lilieci confirmate la Rosia Montana: 12, fata de 34 in toata
Romania sau 45 in Europa este un indicator pentru biodiversitate.
In afara de o teama nejustificata, omului nu ii fac nici un rau. Singurul lucru pe care il
stiu cei mai multi oameni este ca, daca ti se prind in par, nu ii mai poti da jos decat cu
foarfecele. Se pare ca este ceva adevar aici.
Atunci cand parul este lasat liber, ultrasunetele nu se mai lovesc de el ca de un corp
compact, trec prin el si nu se mai intorc la urechea liliacului pentru ca acesta sa-si dea
seama ca acolo este ceva si atunci intra ca intr-o plasa.
In Italia au inceput sa se vanda lilieci, pe post de animale de casa, dar si de
exterminatori de tantari. In marile supermarketuri din Italia, s-au vandut 12.000 de lilieci
la pretul de 27 de euro bucata, in custi speciale amenajate pentru acestia, in vara anului
2010.
De fapt vanzarea lor a fost conceputa in cadrul unui proiect de salvare a lor. Si in plus
aduc si beneficii, cum s-ar spune isi merita banii. Un singur exemplar mananca pe
putin 10.000 de insecte pe noapte, dintre care 2.000 sunt tantari, explica zoologul
Paolo Agnelli. Si in plus el este inofensiv pentru oameni, nu ataca si este si foarte timid.
-Urat? Glumiti!! Cu urechile si ochii aia mari sunt chiar draguti, a mai spus zoologul.

Reproducere Liliac
Imperecherea are loc toamna, iar primavara femela naste 1-2 pui golasi, cu pleoapele
lipite, cu membrele putin dezvoltate.
Puii raman agatati de corpul mamei un timp, apoi, cand aripile se mai dezvolta, incep sa
zboare, revenind la pieptul mamei doar cand simt vreo primejdie.
Speranta de viata a liliacului este de 10 30 de ani, in functie de specie.