Despre procesul de fotosintez

Fotosinteza este procesul prin care organismele care contin clorofila , cum ar fi
plante verzi, alge si anumite bacterii, capteaza energie sub forma de lumina,
transformand-o in energie chimica. Virtual, toata energia disponibila pentru viata in
biosfera este creata prin fotosinteza.

O ecuatie chimia generalizata pentru procesul de fotosinteza este urmatoarea:

CO2 + 2H2A + energie usoara == (CH2) + H2O + A2

Formula H2A reprezinta un compus care poate fi oxidat si de la care se pot desprinde
electroni ; CH2 este formula generala a hidrocarbonatilor asimilati de catre organismul
in crestere. In marea majoritate a organismelor fotosintetice, mai precis plante si alge,
formula H2A reprezinta apa si O2 ; in unele bacterii fotosintetice , formula H2A
reprezinta acid sulfhidric (H2S).
Procesul fotosintetic care implica apa este cel mai important si cel mai bine cunoscut,
fapt pentru care va fi discutat in detaliu.

Fotosinteza care implica apa:

Procesul de fotosinteza este alcatuit din doua etape: o serie de reactii

dependente de lumina, dar care nu sunt dependente si de temperatura, dar si o serie de
procese dependente de tamperatura, care la rindul lor nu sunt dependente de lumina.
Rata primului tip de procese poate fi crescuta pana la o anumita limita, marind
intensitatea luminii, dar nu si marind temperatura. Aceasta poarta numele generic de
reactie luminoasa. Cea de-a doua serie de procese se mai numeste si reactie
intunecoasa. Aici rata poate fi crescuta ,majorand temperatura ( tot in anumite limite )
dar nu si intensitatea luminii.

Reactia luminoasa:

Primul pas in fotosinteza este absorbtia luminii de catre pigmenti. Clorofila

este cel mai important dintre ei avand in vedere ca erte esential procesului. Ea
captureaza energia luminoasa din portiunea rosie si violet a spectrului si o transforma
in energie chimica pe baza unui sir de reactii. Diferite forme ale clorosilei, dar si alti
pigmenti cum ar fi carotenoizii si ficobilinii absorv lungimi de unda oarecum diferite
ale luminii si transmi energia unui tip de clorofila numit Clorofila A pentru

Celulepalisade
Epiderma
supeioara
Nervuri
completarea procesului de transformare.

Fotosinteza are loc in celule, in organitele numite cloroplaste ( aflate in frunzele

plantelor ), care contin clorofila si alte substante chimice- in special enzime, necesare
pentru diferitele reactii. Substantele chimice implicate sunt organizate in unitati ale

Epiderma Celule
inferioara spongioase

Stomate
cloroplastelor, numite ticaloide , iar pigmentii sunt inclusi in subunitati ale
ticaloidelor, numite fotosisteme. Lumina este absorbita de pigmenti, care isi ridica
electronii la nivele energetice mai inalte. Apoi energia acumulata este transferata la o
forma speciala a clorofilei A, numit si centrul de reactii.
Doua fotosisteme, numerotate I si II, sunt recunoscute. Energia luminoasa este
mai intai capturata de fotosistemul II, iar electronii energizati sunt transmisi unui
receptor de electroni. Ei sunt inlocuiti in fotosistemul II de catre electronii din
moleculele de apa, iar oxigenul este apoi eliberat. Electronii energizati sun ulterior
transportati de un asa-zis lant de transport catre fotosistemul I, si o substanta foarte
bogata in energie, Trifosfat de adenozina, este generata in acest proces.
 Energia luminoasa, absorbita de catre fotosistemul I ,este apoi trecuta in
propriul sau centru de reactii, iar electronii energizati trec la acceptorul sau de
electroni.
Ulterior, prin intermediu unui alt lant de transport, coenzima nicotinamida
adenina dinucleotida sau NADP este energizata la stadiul de NADPH2 . Electronii
pierduti de fotosistemul I sunt inlocuiti de cei transportati de-a lungul lantului de
transport de la fotosistemul II. Reactia luminoasa se sfarseste cu o cantitate de energie
inmagazinata in trifosfatul de adenozina si in NAPDH2.

Reactia intunecoasa :

Reactia intunecoasa are loc in stroma ( sau matrixul ) cloroplastului, unde

energia inmagazinata in ATP si NADPH2 este folosita pentru a reduce dioxidul de
carbon la carbon organic. Acest lucru se efectueaza in asa-zisul ciclu Calvin, condus
de energia din cele doua substante mentionate mai sus. La fiecare tura a ciclului o
molecula de dioxid de carbon patrunde si este initial combinata cu o molecula formata
din carbon si zahar, pentru a forma o alta molecula care contine carbon (3-
fosfoglicerata). Trei tura ale ciclului fiecare consumand : o molecula de dioxid de
carbon, doua de NAPDH2 si 3 de ATP duc la producerea a unei molecule cu 3
atomi de carbon (glicer-aldehida trifosfata), din care doua molecule se combina pentru
a forma glucoza. Substanta cu care se combina la inceput dioxidul de carbon se
regenereaza la inceputul fiecarui ciclu.
Deci, efectul clar al fotosintezei este capturarea temporara a energiei
luminoase prin inmagazinarea in ATP si NAPDH 2 (aceasta in reactia luminoasa) si
captura permanenta a energiei in glucoza (in reactia intunecoasa). Apa este imprastiata
in timpul reactiei luminoase pentru a furniza electroni care sa transfere energia
luminoasa de la ATP la NADPH2 . Oxigenul degajat ca un produs secundar este
principala sursa a oxigenului atmosferic. Dioxidul de carbon este redus in reactia
intunecoasa pentru a forma baza moleculei de zahar. Ecuatia echilibrata a fotosintezei,
in care apa joaca rolul donorului de electroni este:

6CO2 + 12H2O == C6H12O6 + 602 + 6H2O

 Exista alte doua sisteme de fotosinteza cunoscute la plantele care utilizeaza
dioxid de carbon si apa. Marea majoritate a ierburilor, cat si unele dicotiledonate, cum
ar fi cartofii si fasolea, folosesc fotosinteza carbon-4. Ele utilizeaza o molecula
formata din 4 atomi de carbon in timpul reactiei intunecoase. Sistemul eficientizeaza
utilizarea apei. Multe plante suculente utilizeaza MAC (metabolism bazat pe acid
crasulacean), un proces in care dioxidul de carbon este luat in timpul noptii di asimilat
in timpul zilei. Acest lucru permite la astfel de plante sa traiasca si in zone foarte
uscate, caci reduc pierderile de apa, tinandu-si stomatele inchise in timpul zilei.

Fotosinteza artificiala :

Unii chimisti au reusit sa multiplice procesul de fotosinteza prin mijloace

artificiale. Sistemele rezultate ar avea un enorm potential de a tapa energia solara pe
scara larga. Cercetari importante se duc acum in aceasta directie. Totusi, o molecula
artificiala care ramane polarizata suficient de mult pentru a reactiona util cu alte
molecule, nu a fost inca perfectionata, dar perspectivele sunt promitatoare.