Sunteți pe pagina 1din 9

Tr. cerebral. Nucleii intersegmentari bulbari, pontini si mezencefalici.

Organizarea
functionala a substantei albe. Tracturile descendente si ascendente.. Fibrele de asociatie .
Fibrele cerebeloase

Nucleii intersegmentari sunt nuclei proprii ai tr. cerebral cenu au corespondentmedular. Unii
din acestia sunt conectati cu nucleii nervilor cranieni si coordoneaza si moduleaza activitatea
reflexa a tr. cerebral altii sunt situati pe traiectul cailor ascendente si descendente, avand valori
functionale diferite.

Nucleii intersegmentari bulbari sunt:

1. Nucleul gracilis (Goll) se gaseste la extremitatea anterioara a fasciculului gracilis si


proemina la nivelul tuberculului gracilis. La polul sau anterior se individualizeaza nucleul Z
descris de Brodal si Pompeiano. In nucleul gracilis fac sinapsa axonii neuronilor din ggl. spinali
care transporta sensibilitatea tactila epicritica de la nivelul membrului inferior. Ei patrund direct
direct in cordonul posterior medular, formand fasciculul spinobulbar gracilis. Fibrele sensibilitatii
proprioceptive constiente de la nivelul jumatatii inferioare a trunchiului si membrelor inferioare,
iau calea tractului spinocerebelos dorsal , de care se separa in bulb si fac sinapsa in nucleu Z.
2. Nucleul cuneat (Burdach) este situat la extremitatea ant a fasciculului cuneat, lateral
fata de nucleul gracilis pe care il depaseste anterior . Aici fac sinapsa axonii neuronilor din ggl.
spinali ai segmentelor toracale superioare si cervicale care intra direct in cordonul dorsal medular si
formeaza fasciculul cuneat. Fibrele sale transporta sensibilitatea tactila epicritica si proprioceptiva
constienta din jumatatea sup. a trunchiului si membrelor superioare, si fac sinapsa cu al doilea
neuron in nucleul cuneat.

Axonii deutoneuronilor caii spino-bulbo-talamo-corticale din nucleii gracilis, Z si cuneat


formeaza fibrele arciforme interne. Ele se indreapta in plan orizontal spre fata anterioara a bulbului,
incruciseaza linia mediana , se inflecteaza anterior si formeaza lemniscul medial. Acesta impreuna
cu cel de partea opusa formeaza lemniscul median, care este situat posterior de caile piramidale si
reprezinta limita anterioara a tegumentumului tr. cerebral si se termina in talamus. Se pastreaza la
nivelul nucleilor somatotopia cordoanelor medulare dorsale, unde fibrele corespunzatoare
segmentelor distale ale corpului sunt situate anterior , iar cele corespunzatoare segmentelor
cervicale sunt situate posterior. Alte fibre a acestor nuclei se incruciseaza pe linia mediana si fac
sinapsa in nucleul olivar accesor dorsal si conduc stimuli proprioceptivi exclusiv de la muschii
flexori spre vermisul cerebelos.

3. Nucleul cuneat accesor (von Monokow) este situat lateral si anterior fata de nucleul
cuneat. La nivelul sau fac sinapsa fibrele sensibilitatii proprioceptive de la fusurile neuromusculare
si organele tendinoase Golgi din membrele superioare si jumatatea superioara a trunchiului. Axonii
neuronilor din nucleul cuneat accesor constituie fibrele arciforme externe, care iau calea
pedunculului cerebelos inferior si formeaza fasciculul cuneocerebelos. Acesta se termina incortexul
cerebelos homolateral in zona de proiectie a membrului inferior.
4. Complexul olivar inferior este format din:
nucleul olivar inferior principal, este o lama de substanta cenusie cu deschiderea
dorsomediala. In interior se gaseste substanta alba , centrul medular, care la
nivelul hilului se continua cu substanta alba a tr. cerebral
nucleul olivar accesor medial este situat intre lemniscul medial si nucleul principal
nucleul olivar accesor dorsal situat dorsal fata de nucleul principal

Aferentele complexului olivar sunt:

fibre cortico-olivare, homo- si heterolaterale cu originea in cortexul senzitivo-motor


fibre rubro-olivare
fibre provenite de la substanta cenusie periapeductala, care se termina in partea
anterioara a nucleului principal si nucleul accesor medial
fibre directe cu origine mezencefalica
fibre spino-olivare reprezinta cele mai importante aferente. Unele au originea in
lamele cornului dorsal medular si formeaza tractul spino-olivar anterior. Ele se
incruciseaza partial la nivel medular , ajung in cordonul ventral si se termina in
nucleii olivari inferiori accesori. Alte fibre, iau calea cordonului dorsal, fac sinapsa in
nucleii gracilis ,Z si cuneat si se termina in nucleii olivari inferiori accesori
controlaterali, formand calea spino-olivara dorsala. Functional fibrele spino-olivare cu
destinatie cerebeloasa, realizeaza un sistem paralel cu calea spino-cerebeloasa directa
fibre de la nucleul vestibular inferior
fibre de la nucleul spinal al trigemenului
fibre de la nucleii cerebelosi

Eferentele sunt reprezentate de axonii neuronilor din nucleii principal si accesor care
incruciseaza linia mediana si prin pedunculii cerebelosi inferiori ajung la cerebel. Portiunea
mediala a nucleului principal si nucleii accesori se proiecteaza pe scoarta vermisului, iar restul
nucleului principal pe scoarta emisferei cerebeloase controlaterale. Functional nucleii accesori sunt
mai vechi filogenetic, sunt conectati cu vestibulocerebelul si sunt implicati in mentinerea
echilibrului, in ajustarea posturii si in locomotie prin miscari stereotipe. Nucleul principal este mai
nou filogenetic, se asociaza cu pontocerebelul si asigura efectuarea miscarilor de precizie.

5. Nucleii arcuati sunt reprezentati de grupe neuronale situate pe fata piramidelor


bulbare, ei primesc colaterale din caile cortico-apinale si trimit axonii spre cerebel prin pedunculul
cerebelos inferior, sau pe calea fibrelor arcuate externe , sau pe calea striilor medulare ale
ventriculului IV.

Nucleii intersegmentari pontini sunt:

1. Nucleii pontini sunt situati in portiunea bazala a puntii, diseminati intre fibrele
cortico-spinale si pontocerebeloase. Primesc aferente de la scoarta lobilor frontal, parietal, temporal
si occipital. Axonii neuronilor din acesti nuclei se incruciseaza pe linia mediana ,si prin pedunculii
cerebelosi mijlocii homolaterali, se proiecteaza pe scoarta pontocerebelului
2. Complexul olivar superior apartine sistemului cohlear si este reprezentat de olivele
pontine, nucleii corpului trapezoid si nucleii lemniscului lateral
Nucleii intersegmentari mezencefalici sunt:

1. Substanta neagra este cel mai voluminos nucleu mezencefalic, a carui extremitate
anterioara ajunge pana in regiunea subtalamica, iar transersal se intinde intre cele doua fete ale
pedunculului cerebral. Acest nucleu prezinta doua portiuni distincte morfologic si functional:
pars compacta cu neuroni de talie mijlocie, bogati in pigment melanic, dopaminergici,
care sunt principala sursa dopaminergica a corpului striat. Ea reprezinta portiunea
preponderent eferenta a substantei negre
pars reticulata are neuroni de dimensiuni mari, fara pigment melanic , dispusi in
retea.Aferentele provin din pars compacta. Aceasta zona reprezinta portiunea
predominent aferenta

Aferentele substantei negre sunt:

fibrele neostrigonigrice
fibrele palidonigrice
fibrele subtalamonigrice
fibrele tegmentonigrice

Eferentele sunte reprezentate de fibre nigrostriate majoritatea cu originea in pars compacta,


restul in pars reticulata:

fibrele nigroneostriate, provin din 2/3 ant ale substantei negre si se proiecteaza in
capul nucleului caudat, iar cele din 1/3 distala in putamen
fibrele nigrotalamice provin din pars reticulata si fac sinapsa cu nucleii ventral
anterior, ventral lateral si dorsomedial ai talamusului
fibrele nigrotectale se indreapta spre zone din coliculul superior homolateral care nu
fac parte din sistemul vizual
fibrele nigrotegmentale conecteaza pars reticulata cu nucleul pedunculopontin si pars
compacta cu nucleii rafeului ai formatiunii reticulate

Leziunile in pars compacta determina scaderea numarului de sinapse dopaminergice,


declansand un sindrom hiperton si akinetic cu tremur parkinsonian.

2. Aria tegmentala ventrala este situata intre substanta neagra si nucleul rosu si contine
neuroni dopaminergici. Axonii acestora se termina in hipotalamus, hipocamp, amigdala, tuberculul
olfactiv, aria septala si nucleul acumbens si cortexul prefrontal.
3. Nucleul rosu este unul din cei mai importanti nuclei ai tegmentumului mezencefalic.
Are forma ovoidala si se intinde de la marginea caudala a coliculului superior pana la regiunea
subtalamica. Culoarea rosie se datoreaza vascularizatiei mai abundente, evidenta doar pe piesele
proaspete. La limita cu subtalamusul fata sa mediala prezinta o strangulare determinata de
fasciculul retroreflex. Pe osectiune transversala din mezencefal, nucleul rosu ocupa o zona centrala
a tegmentumului, are forma rotunda, bine delimitata de o capsula de substanta alba, si este traversat
pe partea mediala de fibrele n. oculomotor. Citologic, nucleul are o parte caudala, magnocelulara,
mai veche; si o parte rostrala , parvocelulara, mai noua filogenetic.
Aferentele nucleului rosu provin din scoarta cerebrala si nucleii cerebelosi:

fibre corticorubice isi au originea in cortexul precentral si premotor si se proiecteaza


difuz in nucleul rosu. Partea parvocelulara primeste aferente de la cortexul precentral si premotor al
ambelor emisfere cerebrale. Partea magnocelulara primeste aferente heterocolaterale din partea
mediala a ariei motorii 6 si aria motorie suplimentara si aferente homolaterale de la cortexul
precentral
fibrele cerebelorubice au originea in nucleii crebelosi , iau calea pedunculului
cerebelos superior , se incruciseaza in tegmentumul mezencefalic si se termina astfel: fibrele din
nucleul dintat in 1/3 ant; fibrele din nucleul emboliform in 2/3 caudale; fibrele din nucleul globulos
in parte mediala a portiunii magnocelulare

Eferentele nucleului rosu sunt incrucisate si directe. Fibrele incrucisate formeaza decusatia
tegmentala ventrala Forel si se indreapta spre:

maduva spinarii si formeaza fasciculul rubrospinal


nucleii cerebelosi emboliform si globulos, pe calea pedunculului cerebelos superior
nucleului motor al nervului facial
nucleii spinal si principal ai n. trigemen
nucleii gracilis, cuneat si cuneat accesor
nucleul reticulat lateral
nucleul vestibular inferior

Fibrele directe se indreapta spre complexul olivar inferior, formand contingentul rubro-olivar
al fasciculului tegmental central. Aceste conexiuni fac parte din circuitul cortico-rubro-olivo-
cerebelos al sistemului de control al motilitatii.

4. Nucleii oculomotori accesori sunt reprezentati de grupe neuronale asociate


complexului oculomotor care se individualizeaza in:
Nucleul interstitial Cajal este situat la polul superior al complexului oculomotor, printre si
lateral de fibrele fasciculului longitudinal median.A ferentele provin de la coliculul superior si aria
pretectala si prin intermediul lor de la retina. Eferentele sunt homo- si heterolaterale. Fibrele
heterolaterale se incruciseaza in partea ventrala a comisurii posterioare si se indreapta spre nucleul
nervului trohlear si cei ai complexului oculomotor, cu exceptia nucleului ventral. Fibrele homolaterale
sunt destinate nucleului nervului trohlear, nucleului vestibular medial, nucleului pontin paramedian al
formatiunii reticulate, nucleii perihipoglosiali si maduvei spinarii. Functional acest nucleu este implicat in
miscarile conjugate ale globilor oculari in sens vertical , corelate cu miscarile reflexe ale capului.
Distrugerea nucleului sau a comisurii posterioare este urmata de nistagmus vertical.
Nucleul interstitial cranial este situat in grosimea fasciculului longitudinal median, cranial
fata de complexul oculomotor si nucleul interstitial, si anterior fata de nucleul Darkschewitsch. Primeste
aferente de la nucleul pontin paramedian al formatiei reticulate si de la nucleii vestibulari, iar eferentele se
indreapta spre nucleul oculomotor. Este implicat in coordonarea miscarilor verticale ale globilor oculari.
Lezarea sa este urmata de imposibilitatea orientarii in jos a globilor oculari
Nucleii comisurii posterioare sunt reprezentati de grupe neuronale dispuse pe traiectul
comisurii posterioare, dorsolateral fata de substanta cenusie periapeductala. Sunt conectati cu aria
pretectale si cu nucleii posteriori ai talamusului.Functional sunt asociati nucleului interstitial Cajal in
realizarea miscarilor verticale conjugate ale globilor oculari
Nucleul Darkschewitsch este format din grupe neuronale mici, situate ventrolateral
substantei cenusii periapeductale si dorsolateral fata de complexul oculomotor.
5. Aria pretectala este situata la nivelul comisurii posterioare , imediat cranial fata de coliculul
superior. La nivelul sau se individualizeaza 5 grupe nucleare:
nucleul tractului optic
nucleul sublentiform
nucleul olivar pretectal
nucleul ariei pretectale
nucleul pretectal principal

Aferentele provin de la retina, tractul optic, corpul geniculat lateral, cortexul vizual si formatiunea
reticulata pontina. Eferentele ariei pretectale se indreapta spre aceleasi structuri. Aria pretectala este
implicata functional in realizarea reflexelor fotomotorii, in special prin nucleul olivar pretectal. Acesta
primeste aferente directe si incrucisate din tractul optic , pe care le proiecteaza bilateral in nucleul
parasimpatic al nervului oculomotor. Deoarece acesta primeste aferente homo si heterolaterale de la
ceilalati nuclei oculomotori accesori asociati comisurii posterioare, reflexul pupilar la lumina dispare
numai dupa leziuni intinse ale pretecumului

6. Nucleul interpeduncular proiemina in fosa interpedunculara. Aferentele provin de le nucleul


habenular si de la hipotalamus. Eferentele iau calea fasciculului longitudinal dorsal. Functional el este
consderat un releu intre sistemul limbic, hipotalamus si nucleii vegetativi ai tr. cerebral.

Nucleii suprasegmentari sunt reprezentati de coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori

Coliculul inferior este format din 3 nuclei:

nucleul central este impartit intr-un segmet mai mic , dorsomedial si un segment mai
voluminos ventrolateral
nucleul pericentral este reprezentat de o patura subtire si densa , care acopera suprafetele
dorsala si posterioara ale nucleului central
nucleul lateral reprezinta prelungirea externa a nucleului pericentral si este traversat de
fibrele aferente si eferente ale coliculului inferior
Aferentele coliculului inferior. Coliculul inferior reprezinta un releu pe calea auditiva, ce
receptioneaza impulsuri venite pe calea lemniscului lateral si le transmite corpului geniculat medial , care
la randul sau le proiecteaza pe scoarta auditiva. Studiile electrofiziologice au aratat ca neuronii nucleului
central raspund la stinularea binaurala si au capacitatea de codificare temporospatiala asunetelor. Neuronii
nucleului pericentral raspund la stimularea monoaurala, ceea ce sugereaza implicarea lor in atentia
auditiva.
Eferentele coliculului inferior iau calea bratului conjuctival inferior si sunt destinati corpului
geniculat medial. Axonii neuronilor din partea ventrolaterala a nucleului central se termina in portiunea
ventrala laminata , a corpului geniculat medial, si de aici fibrele se duc catre cortexul auditiv primar.
Eferentele portiunii dorsomediale a nucleului central si cele ale nucleului pericentral ajung in portiunea
dorsala a corpului geniculat medial ai caror neuroni se proiecteaza in cortexul auditiv secundar.
Coliculul superior are o organizare stratificata , asemanatoare cu cea a scoartei cerebrale. De la
suprafat la profunzime aceste lamine sunt:
stratum zonale
stratum cinereum
stratum opticum
stratum griseum mediale
stratum album mediale
stratulm griseum profundum
stratum album profundum

Aferentele coliculului superior provin de la retina, cortexul cerebral, coliculul inferior,nucleii


auditivi de releu si maduva spinarii prin urmatoarele tracturi:

fibrele retinotectale se desprind din tractul optic cranial de corpul geniculat lateral si ajung la
coliculul superior . Aici este reprezentat dominant ochiul controlateral , in contrast cu reprezentarea egala
a celor doi ochi in corpul geniculat lateral si in cortexul striat
fibrele corticotectale provin de la toti lobii emisferului cerebral, cele mai importante fiind
aferentele de la cortexul occipital vizual.
fibre de la coliculii inferiori si nucleii auditivi de releu
fibre spinotectale

Eferentele coliculului superior sunt reprezentate de:

fibre ascendente ce sunt destinate pulvinarului de unde sunt proiectate in ariile 18 si 19 ale
cortexului extrastriat , se realizeaza astfel o cale vizuala extrageniculata paralela cu cea colico-geniculo-
corticala
fibrele descendente sunt reprezentate de fibre directe ale tractului tectopontin si tectobulbar
si de tracturile incrucisate tectobulbar si tectospinal.

Fiecare colicul superior primeste impulsuri predominant de la campul vizual controlateral prin
fibrele retinotectale. Coliculii superiori sunt implicati in codificarea pozitiei unui obiect fata de foveea
centralis, precum si in coordonarea miscarilor conjugate ale globilor oculari in plan orizontal, in scopul
aducerii si mentinerii obiectului respectiv in axul globului ocular.

Substanat alba a tr. cerebral

Este formata din:

fibre descendente
fibre ascendente
fibre de asociatie
fibre cerebeloase
1. Fibrele descendente sunt fibre ce alcatuiesc tracturi ce apartin cailor motorii si pot fi
piramidale sau extrapiramidale.
Fasciculele piramidale sunt reprezentate de fibre care trec prin tr. cerebral spre maduva si
sunt reprezentate de tractul cortico-spinal ; si altele care se termina in nucleii motori ai nervilor cranieni
din tr. cerebral si sunt cortico-nuclear si cortico-oculocefalogire
a) Tractul cortico-spinal . Fibrele cortico-spinale traverseaza centrul medular al emisferei
cerebrale, bratul posterior al capsulei interne si patrund in tr. cerebral. La nivelul pedunculilor cerebrali
ocupa 3/5 mijlocii ale portiunii bazale. In punte , tractul este disociat de fibrele pontocerebeloase si
nucleii pontini in fascicule care redevin compacte la nivelul piramidei bulbare. La acest nivel fiecare tract
contine aproximativ 1 milion de fibre de grosimi variabile. La jonctiunea bulbo-pontina , majoritatea
acestor fibre se incruciseaza si formeaza decusatia piramidala si se situeaza in cordonul medular lateral.
Restul fibrelor intra in cordonul medular ventral homolateral (fasciculul corticospinal anterior) sau
cordonul medular lateral (fasciculul corticospinal homolateral)
b) Tractul cortico-nuclear patrunde in mezencefal, se aseaza in 1/5 interna a piciorului
peduncului cerebral,apoi coboara prin calota puntii si mai jos in regiunea inferioara a bulbului unde
fibrele se termina in nucleul bulbar al nervului spinal controlateral. Pe masura ce strabat calota bulbo-
pontina, fibrele tractului corticonuclear se desprind progresiv pt a se termina in nucleii motori ai nervilor
V, VII,IX, X, XI si XII unde fac sinapsa. Inainte de a face sinapsa , fibrele se incruciseaza pe linia
mediana , deci fiecare necleu motor , va primi comanda de la emisferul cerebral controlateral, cu exceptia
nucleului facialului care primeste comanda de la ambele emisfere cerebrale.
c) Tractul cortico-oculo-cefalogir, intrat in mezencefal se aseaza in calota pedunculilor
cerebrali, isi continua traiectul si fiecare tract se termina in nucleul motor al medular al nervului
spinal(XI). Pe traiectul sau lasa fibre ce se incruciseza pe linia medina si se termina in nucleii motori ai
nervilor III, IV si VI
Tracturile cailor extrapiramidale sunt reprezentate de :
fibre cu originea in etajul cortical al sistemului extrapiramidal si sunt reprezentate de
fasciculul fronto-pontin si fasciculul temporo-parieto-occipital. Faciculul fronto-pontin isi are originea in
lobul frontal, intra in piciorul pedunculului cerebral, se aseaza in 1/5 interna a acestuia, medial de tractul
cortico-nuclear. Fasciculul temporo-parieto-occipital are originea in scoarta lobilor respectivi ai
EC.Ambele fascicule patrund in piciorul puntii , unde fac sinapsa cu nucleii pontini. Iar axonii iau un
traiect orizontal, incruciseaza linia mediana si se termina in scoarta emisferelor cerebeloase.
fibre cu originea in nucleii extrapiramidali sunt reprezentate de :
o tractul tecto-spinal are originea in tuberculii cvadrigemeni se incruciseaza cu simetricul sau
sub apeductul lui Sylvius (incrucisarea lui Meynert)
o tractul rubro-spinal are originea in nucleul rosu,se incruciseaza cu simetricul (incrucisarea
Forel), ant de incrucisarea tracturilor tecto-spinale
o tractul nigro-spinal are originea in substanta neagra
o tractul vestibulo-spinal are originea in nucleii vestibulari, pe masura ce coboara se desparte
in 2 tracturi ventral si lateral, ce se apropie de fata ventro-laterala a bulbului
o tractul olivo-spinal coboara printre cele tracturi vestibulospinale
o tracturile reticulo-spinale, nu sunt usor de precizat topografic pentru ca originea lor este
dispersata in tr. crebral
2. Tracturile cailor ascendente(senzitivo-senzoriale) sunt:
Tracturi cu origine medulara ce apartin cailor sensibilitatii trunchiului si membrelor:
Tracturile cailor sensibilitatii exteroceptive:
Tractul caii sensibilitatii tactile protopatice este reprezentata de tractul
spino-talamic ventral, care intra in bulb , urca etajele tr. cerebral si se aseaza in centrul calotei,
posterior lemniscului medial
Tractul sensibilitatii termo-algezice reprezentatde tractul spino-talamic
lateral, ramane in partea laterala a calotei bulbo-pontine
Tractul sensibilitatii tactile epicritice are acelasi traiect cu cel al
sensibilitatii proprioceptive constiente
Tracturile cailor sensibilitatii proprioceptive:
Tracturile cailor sensibilitatii proprioceptive constiente sunt
reprezentate de tracturile Goll si Burdach ce ajung in nucleii corespunzatori din bulb (al 2 lea
neuron), iar axonii se incruciseaza formand incrucisarea senzitiva piniforma a lui Spitzka si ajunsi
in spatele caii piramidale se inflecteaza sub forma unei benzi ascendente numite lemniscul medial
Tracturile caii sensibilitatii proprioceptive incostiente sunt tractul
spino-cerebelos al lui Flechsig care ajuns in bulb, urca doar pana la jumatatea inferioara a acestuia
si se termina in cortexul vermian si paravermian; tractul spino-cerebelos al lui Gowers are un
traiect mai lung, urca pana in portiunea superioara a calotei pontine a trunchiului cerebral si se
termina la fel ca tractul Fleichsig
Tractul caii sensibilitatii interoceptive se confunda prin componenta
algica cu tractul spino-talamic lateral

Fibrele de asociatie se organizeaza in 3 fascicule:

Fasciculul tegmental central este format din fibre descendente cu originea in nucleul
rosu si substanta cenusie periapeductala,care se termina in complexul olivar inferior.
Fasciculul longitudinal medial este primul tract de asociatie al tr. cerebral este
principalul tract de asociatie al tr.crebral si ocupa partea centro-dorsala a tegmentumului. Se
termina in segmentele cervicale ale maduvei spinarii , fiind situat in profunzimea cordonului
ventral
Fasciculul longitudinal dorsal Schutz este format din fibre descendente care
conecteaza nucleii hipotalamici mediali si periventriculari cu substanta cenusie periapeductala si
coliculul superior

Fibrele cerebeloase conecteaza trunchiul cerebral cu cerebelul si intra in alcatuirea


pedunculilor cerebelosi.

Bulbul rahidian este conectat cu cerebelul prin pedunculul cerebelos inferior care contine
fibre aferente si eferente.

Fibrele aferente sunt reprezentate de:

tractul spinocerebelos dorsal


tractul cuneocerebelos
tractul olivocerebelos
tractul paraolivocerebelos
tractul trigeminocerebelos
tractul vestibulocerebelos
tractul reticulocerebelos
tractul arcuatocerebelos

Fibrele eferente sunt :

cerebelo-vestibulare
cerebelo-reticulare
cerebelo-olivare

Puntea este conectata cu cerebelul prin pedunculul cerebelos mijlociu ce contine fibrele
pontocerebeloase

Mezencefalul este cerebelul prin pedunculul cerebelos superior ce contine fibre eferente din
nucleii cerebelosi , iar fibrele aferente sunt reprezentate de tractul spinocerebelos ventral,
tectocerebelos, rubrocerebelos