1 348745043.

doc

Masti pentru tenul normal, intretinerea tenului, relaxarea tenului

Intotdeauna, inainte de a ne aplica o masca trebuie sa ne curatam bine tenul si gatul, altfel rezultatul nu va fi pe masura
asteptarilor. Pe timpul cat masca este pe piele, incercati sa stati cat mai relaxata, culcata, la lumina slaba.
Dupa 30 de minute, masca se indeparteaza cu apa calduta si se aplica comprese calde cu infuzie de musetel. Masca se va
aplica atat pe fata, cat si pe gat, ocolind zona ochilor si a gurii. Peste pleoape se vor pune felii de castravete sau pliculete de
ceai folosite (galbenele, albastrele, tei, musetel).
In continuare va prezentam cateva masti pe care le puteti prepara acasa, si care au un efect bun pentru tenul normal.

Ten normal, ten mixt, masti impotriva imbatranirii pentru tenul mixt

Pentru atenuarea ridurilor pielea se spala de mai multe ori pe zi cu infuzie de sanziene, dintr-o lingurita de planta uscata la
100 ml de apa. Tot pentru atenuarea ridurilor din jurul gurii si a ochilor se pot aplica comprese cu ulei de masline, care se
lasa sa actioneze cel putin 20 de minute. Daca doriti ca tenul dumneavoastra sa para bronzat, puteti folosi o masca cu
morcov indiferent de tipul de ten.

Iata cateva exemple de masti pentru tenul mixt:

Se ia un morcov, care se trece prin razatoarea mica, se adauga o lingura de smantana dulce, apoi se aplica pe fata,
gat si decolteu. Se lasa sa actioneze 15-20 de minute si se indeparteaza cu apa calduta.
Se taie un morcov, se pune in storcator, iar in sucul obtinut se adauga lapte praf pana se obtine o masca bine de
intins. Se aplica pe fata, gat si decolteu, iar dupa 15-20 de minute se indeparteaza cu apa calduta.

Iata cateva exemple de masti pentru tenul normal:

Se freaca bine un galbenus de ou proaspat cu o lingura de miere, o lingura de zmeura zdrobita si lingura de
amidon si se intinde pe fata, gat si decolteu. Dupa 30 de minute se spala cu apa calduta.
O lingurita de miere, o lingura cu suc proaspat de ananas si o lingurita de tarate de grau.
Se zdrobesc doua felii de pepene galben si doua de mango, se amesteca cu o lingura de smantana dulce si se aplica
pe piele. Dupa 30 de minute se indeparteaza cu apa calduta.
Se dau prin razatoarea mica cateva felii de papaya si mango si se adauga doua lingurite de miere, se omogenizeaza
si se aplica pe piele. Dupa 30 de minute se indeparteaza si se clateste cu apa calduta.
Se amesteca 2-3 linguri de argila alba cu suc proaspat de fructe, pana se obtine o pasta omogena. Se intinde masca
pe fata, gat si decolteu, se lasa sa se usuce si apoi se indeparteaza cu apa calduta.
Se amesteca bine un galbenus de ou proaspat cu doua linguri de branza de vaci, pana se obtine o pasta cremoasa.
Se aplica masca pe fata, apoi dupa 20 de minute se indeparteaza cu apa calda.
O lingurita ulei de masline, un galbenus proaspat, o lingurita de miere, 100 g argila alba (caolin) si doua picaturi
de trandafir.
Se amesteca bine un galbenus de ou proaspat cu doua lingurite de morcov ras fin, o lingurita de amidon si una de
miere si se intinde pe fata, gat si decolteu. Dupa 20-30 de minute se indeparteaza si se clateste.
Se amesteca 4 linguri de cartofi cruzi rasi fin cu o lingurita de amidon, se aplica si se lasa 20 de minute. Se
clateste cu apa calduta.
Se freaca bine doua linguri de miere cu doua linguri de ulei de masline sau de porumb si se intinde pe fata, gat si
decolteu. Dupa 30 de minute se indeparteaza cu un tampon de vata imbibat in infuzie calduta de musetel sau
galbenele.

Buze uscate, buze crapate, ingrijirea buzelor, tratamente naturiste

Buze uscate, crapate si iritate, senzatie de disconfort si usturime. Cum sa evitam aceste probleme? Cu atat mai mult
in sezonul rece. Mai intai, trebuie sa retinem ca buzele noastre au nevoie de hidratare. Atentie! Nu folositi creme la
intamplare. Pentru fiecare dintre suferintele buzelor, remediile sunt diferite.
O alta afectiune frecventa a buzelor se manifesta prin uscarea buzelor, inflamarea si fisurarea lor. Suferinta apare din
2 348745043.doc

cauza frigului, a soarelui puternic, a rujurilor sau a pastei de dinti. Si pentru suferinta provocata de "craparea" buzelor sunt
solutii care va sunt la indemana.

Tratamente naturiste pentru buzele uscate si crapate, hidratarea buzelor

Vantul, frigul sau chiar canicula pot determina craparea buzelor. Deoarece in acea zona nu exista glande sebacee, buzele
sunt mai uscate decat restul tenului. O lipsa de vitamina B poate determina aparitia unor crapaturi la coltul gurii, numite
popular "zabalute". Pasta de dinti usuca si mai mult buzele, de aceea, in perioada cat buzele sunt crapate, se va inlocui
pasta de dinti cu fluor pentru curatarea dintilor cu bicarbonat de sodiu usor umezit sau cu un gel de dinti ce contine Aloe
Vera.
Iata cateva remedii:

Se ung buzele cu unt fara sare sau cu smantana proaspata.

Se sterg buzele cu o felie de castravete crud.
Se ung buzele crapate cu ulei de masline.
Se foloseste un ruj hidratant sau un balsam pentru buze.
Se amesteca 3 picaturi de ulei de trandafir cu o lingurita de ulei de porumb si se ung buzele de mai multe ori pe zi.
Se taie o capsula de vitamina E si se ung buzele crapate cu uleiul din interior.
De asemenea, in perioada respectiva se vor consuma cat mai multe lichide.

Tratamente naturiste pentru ameliorarea si disparitia celulitei

Celulita se caracterizeaza prin 4 semne fundamentale: cresterea volumului, a consistentei, a sensibilitatii si diminuarea
mobilitatii pielii.
In 12% din cazuri celulita apare in perioada de pubertate, 25% - in consumul de anticonceptionale, 20% - in timpul si
dupa sarcina si 25% din cazuri in perioada de menopauza.
Estrogenii actioneaza asupra vaselor sanguine din tesutul adipos subcutanat. Ca rezultat al dereglarii circulatiei sangelui in
vasele mici, se deregleaza aportul de oxigen spre tesutul de grasime. Se formeaza celule moarte si celule muribunde. Se
formeaza conglomerate dure de grasime.

Celulita, tratamente aplicate in cazul aparitiei celulitei, prevenire

In cazul aparitiei celulitei:

Se va bea zilnic o cana cu infuzie de papadie. Se pun 1-2 lingurite de planta uscata la o cana de apa fierbinte, se
lasa 10 minute, se strecoara, apoi se adauga o felie de lamaie si se bea infuzia neindulcita.
Se beau multe lichide (apa plata si ceaiuri de plante, neindulcite), peste 2 l pe zi.
Se vor face zilnic exercitii fizice.
Trebuie evitate bauturile alcoolice, produsele cu cofeina, carnea grasa, branzeturile, mezelurile sau lactatele grase.
Se vor consuma multe verdeturi, legume si fructe bogate in fibre. La salate se adauga frunze proaspete de papadie
si de macris. Exemplu de salata anti-celulitica: se aleg doi pumni de frunze tinere de papadie, inainte ca planta sa
infloreasca, se spala bine sub jet de apa rece, se rup daca sunt prea mari, se aseaza in salatiera, iar in momentul
servirii, se stropesc cu un sos preparat din doua linguri de ulei de masline si o lingura de zeama de lamaie, putina
apa rece si sare. Frunzele de papadie se pot combina cu frunze de macris, ceapa verde, usturoi verde sau marar.

Masti naturiste pentru ten uscat, remedii pentru tenul uscat Intotdeauna, inainte de a ne aplica o masca trebuie sa ne
curatam bine tenul si gatul, altfel rezultatul nu va fi pe masura asteptarilor. Pe timpul cat masca este pe piele, incercati sa
stati cat mai relaxata, culcata, la lumina slaba.
Dupa 30 de minute, masca se indeparteaza cu apa calduta si se aplica comprese calde cu infuzie de musetel. Masca se va
aplica atat pe fata, cat si pe gat, ocolind zona ochilor si a gurii. Peste pleoape se vor pune felii de castravete sau pliculete de
ceai folosite (galbenele, albastrele, tei, sunatoare, musetel).
Va prezentam cateva masti pentru tenul uscat. Masti pentru ten uscat, tratamente naturiste, remedii, leacuri
3 348745043.doc

Iata cateva exemple de masti pentru ten uscat:

O lingura de lapte praf, un galbenus de ou si o lingurita cu ulei de masline.

Miezul de portocala sau feliile aplicate pe fata intarzie imbatranirea, relaxeaza si tonifica pielea.
O lingura cu pulpa de piersica, o lingurita cu miere. Se freaca bine pana se obtine o pasta si se aplica pe piele.
Dupa 20 de minute se indeparteaza cu apa calda.
O lingura de capsuni zdrobite si o lingura de smantana proaspata. Se amesteca pana se obtine o pasta si se aplica
pe fata, gat si decolteu.
O lingurita de miere, un galbenus proaspat de ou, o lingurita de lapte praf, doua picaturi de ulei de lamaie, 4-5
picaturi de ulei de jojoba si apa de tarate de grau, pentru a forma o pasta omogena.
O lingurita capsuni zdrobite, o lingurita pulpa de caise, o lingurita de amidon si una de miere. Se omogenizeaza
bine si se intinde pe fata, gat si decolteu.
Ulei de migdale dulci. Se inmoaie comprese sterile in ulei si se aplica pe piele.
O lingurita de ulei de masline, un galbenus proaspat, o lingurita de miere, doua lingurite cu suc proaspat de
portocala. Se amesteca bine toate ingredientele cu o spatula de lemn si se adauga lapte praf atat cat sa se obtina o
pasta omogena.
O lingura cu branza proaspata de vaci, o lingura cu suc proaspat de castravete, o lingurita de argila roz si o lingura
de smantana dulce. Se amesteca bine pana se obtine o pasta, apoi se intinde pe fata, gat si decolteu. Dupa 15
minute se indeparteaza cu apa calduta.
Se amesteca doua lingurite de morcov ras fin, un galbenus de ou, o lingurita de amidon si una de miere si se
intinde pe fata, gat si decolteu. Dupa 20-30 de minute se indeparteaza si se clateste piele cu apa calda.
Se taie felii subtiri din miezul unui pepene verde si se aplica pe fata, gat si decolteu. Dupa 30 de minute se
indeparteaza si se clateste pielea cu apa rece.
Zdrobiti miezul unei piersici coapte, adaugati o lingurita de miere si una de lapte praf, apoi intindeti pe piele.
Dupa 30 de minute se indeparteaza cu apa calda.
Frecati bine doua linguri de miere cu doua linguri de ulei de masline sau de porumb si intindeti pe fata, gat si
decolteu. Dupa 30 de minute indepartati cu un tampon de vata imbibat in infuzie calduta de musetel sau galbenele.
Se zdrobeste bine o lingurita cu flori de musetel, una de lavanda si una de nalba, se amesteca cu 3 lingurite de
amidon si cu apa calda. Pasta obtinuta se intinde pe piele 5-10 minute, apoi se clateste.
Amestecati 4 linguri de cartofi cruzi rasi fin cu o lingurita de amidon. Dupa 20 de minute se clateste cu apa
calduta.
Se curata un mar de coaja si se trece prin razatoarea mica. Se amesteca cu o lingurita de zeama de lamaie si se
intinde pe fata, gat si decolteu. Dupa 15 minute se indeparteaza cu apa calduta.
Se freaca bine un galbenus de ou proaspat cu o lingura de miere, o lingura de zmeura zdrobita si o lingura de
amidon, si se intinde pe fata, gat si decolteu. Dupa 30 de minute se spala cu apa calduta.
Zdrobiti miezul unei piersici coapte, adaugati o lingura de smantana dulce, omogenizati si intindeti masca. Dupa
30 de minute se indeparteaza cu apa calda.
Frecati bine un galbenus de ou cu o lingura de unt de arahide, o lingurita de miere si una de suc proaspat de fructe,
aplicati pe piele. Dupa 20-30 de minute indepartati cu un tampon de vata inmuiat in infuzie de musetel sau
galbenele.

Caderea parului, matreata, pigmentarea parului - tratamente

Iata cateva remedii pentru toate tipurile de par:

Pentru revitalizarea, stralucirea si supletea parului se foloseste infuzia din coaja de lamaie. Se taie marunt cojile de la 500
g lamai, se pun intr-un vas si se toarna peste ele 1,5 l apa clocotita. Se astupa vasul si se lasa 3 ore, dupa care se foloseste
pentru clatirea parului proaspat spalat. Se bea zilnic o cana cu infuzie de schinduf pentru cresterea parului.
Carenta vitaminei B6, tratamentele chimice, bolile de piele, excesul de seboree pot determina caderea parului. Este
importanta si recomandata o alimentatie bogata in uleiuri vegetale nerafinate, siliciu, vitamina E si B, sulf.

Tratamente naturiste impotriva caderii parului si impotriva matretii

4 348745043.doc

Remedii impotiva caderii parului:

Scalpul se maseaza cu ulei de masline sau cu ulei de ricin. Masajul se face cu 1-2 ore inainte de spalare si se
acopera cu un prosop. Se spala cu sampon si se clateste cu apa calda in care s-au adaugat doua linguri cu zeama de
lamaie sau otet. Tratamentul se repeta timp de doua saptamani.
Se beau doua cani pe zi cu infuzie din radacina de brusture. Se pune cate o lingurita de planta maruntita la o cana
de apa clocotita, se acopera si se lasa sa stea 10 minute. Se strecoara si se bea.
Se maseaza scalpul cu alifie de propolis, zilnic, timp de 4-5 luni.
Parul se clateste, cu infuzie de coada calului, masand scalpul. Se pun 3 linguri de planta maruntita la un litru de
apa clocotita, se acopera vasul, se lasa sa stea 5-10 minute, apoi se strecoara si se foloseste.
Se maseaza scalpul cu otet de mere, timp de o saptamana, de cateva ori pe zi.

Cateva remedii contra matretii:

Se prepara si se aplica o masca din iaurt si zeama de lamaie. Se freaca bine doua linguri de iaurt cu doua lingurite
de suc proaspat de lamaie, se aplica la radacina parului si se maseaza bine scalpul. Se acopera capul si dupa 30 de
minute se spala parul cu sampon.
Se clateste parul cu infuzie din frunze de nuc. Se pun 100 g frunze uscate, zdrobite, la 2 l de apa clocotita, se
acopera vasul si se lasa 10 minute, dupa care se strecoara si se foloseste infuzia. Parul va capata o tenta bruna.

Pigmentarea firelor de par:

Pentru parul blond: Se prepara un decoct concentrat din flori de musetel, 5 linguri la un litru de apa, se fierb 10
minute, se acopera vasul si se lasa sa se racoreasca. Se strecoara, se adauga o lingura de otet si se foloseste
decoctul pentru clatire. Se va obtine o nuanta de blond auriu.
Pentru parul castaniu:
1. Se adauga o lingurita cu sulfat de cupru la o cana de vin rosu si se fierbe 10 minute. Se lasa sa se
raceasca, apoi se inmoaie pieptenul in solutie si se trece prin par de mai multe ori. Pieptanatul se va
repeta zilnic, timp de 2-3 saptamani timp de 5 minute. Parul se lasa sa se usuce de la sine.
2. Dupa spalare se clateste parul cu infuzie concentrata de ceai negru. Se pun 8-10 pliculete de ceai la 1 l
apa clocotita. Se acopera si se lasa 10-15 minute, apoi se strecoara si se adauga o lingura de otet. Se va
obtine o nuanta de castaniu inchis.
Pentru parul carunt: Se prepara un macerat din flori de albastrele. Se pune o cana de flori de albastrele intr-un
vas, se toarna peste ele doua cani cu apa clocotita, se acopera si se lasa la macerat 3-4 ore. Dupa ce se strecoara, se
adauga o lingurita cu suc proaspat de lamaie sau otet de mere, apoi se inmoaie un tampon de vata in acest macerat
si se tamponeaza fiecare suvita in parte. Maceratul de albastrele va da o nuanta albastruie, stralucitoare.

Ingrijirea parului

Ingrijirea parului se poate obtine cu ajutorul a sase plante cunoscute pentru efectul lor benefic. Folosind aceste tratamente
puteti lupta impotriva caderii parului, puteti stimula cresterea acestuia, scapati de problemele cauzate de caderea parului si
il puteti tonifia.

Tratamente de cosmetica naturista pentru ingrijirea parului:

Amestec de salvie (Salvia Officinalis), sunatoare (Hipericum Perforatum) si rosmarin (Rosmarinum Officinalis),
in parti egale; se prepara un macerat in otet de vin si alcool. Se lasa timp de 4 ore, dupa care se strecoara si se
amesteca cu apa in parti egale, obtinanad un otet de toaleta indicat contra caderii parului.
Brusturele (Arctium Lappa) contra caderii parului, stimuleaza si cresterea acestuia; totodata este folosit si
contra mancarimilor de piele si a matretii: se prepara un decoct din 4 linguri radacina la 500 ml apa si se clateste
parul, sau se aplica sub forma de comprese.
5 348745043.doc

Nasturelul (Nasturtium Officinale) sucul de nasturel poate fi utilizat contra caderii parului, facandu-se frictiuni
ale pielii capului.
Ceapa (Allium Cepa) se recomanda in seboreea parului, pentru a opri caderea acestuia. Se prepara un macerat
din 3 cepe curatate care se pun la macerat pentru 24 ore in 500 ml rom: la 2 zile se fac frictiuni ale pileii capului.
Se mai foloseste si infuzia de ceapa, 5 cepe la 1 litru de apa, sub forma de cataplasme calde, contra caderii parului.
Ardeiul (Capsicum Annuum) tonic capilar energic, produce o irigare mai buna la nivelul radacinii firului de par,
respectiv o troficitate crescuta: tinctura de ardei se prepara din 200 g ardei macerat timp de 7-8 zile in 100 ml
alcool; cu produsul rezultat se fac frictiuni energice la radacina parului.
Flori de musetel (Flores Chamomillae) pe langa tonifierea parului, da totodata parului reflexe blonde, aurii: bai
sau lotiuni prelungite cu infuzie preparata din 3 linguri de flori la o cana de apa.

Putine dintre noi nu avem acasa o minigradina. Pe balcon, pe pervaz, in dormitor, pe hol sau in sufragerie, florile ne
incanta privirile si ne relaxeaza. Flori galbene, rosii, cu pete, plante fara flori, pomisori, toate acestea reprezinta
coltul viu al casei si sunt o particica din sufletul nostru. Sunt legatura noastra cu natura.

Desi traim in orase mari, cu un confort mai mare decat parintii nostri, tanjim dupa placerile simple, ne dorim sa atingem
frunzele pomisorilor infloriti, petalele delicate, sa adulmecam parfumul delicat al trandafiriilor. Incercam sa aducem cat
mai aproape de noi mirosul de planta tanara, prospetimea verdelui vegetal si inocenta fragila a florilor.

V-ati gandit vreodata sa va faceti si o altfel de gradina? O gradina un pic mai pragmatica, dar la fel de imbietoare si
placuta. O minigradina in care sa cultivati singura plante aromate, plante medicinale.

Va intrebati care este rostul acesteia cand exista piata si Plafar. Nu v-ati pus niciodata problema cat de proaspete sunt
plantele pe care le cumparati de la Plafar, cat de corect au fost culese, uscate si pastrate, cat de corect preparate sunt
tincturile, cremele pe care le puteti gasi acolo, nu-i asa? O prietena care lucreaza in domeniul calitatii mi-a spus intr-o zi ca
din plantele culese se fac mai multe produse. Se extrage uleiul plantei, iar restul se foloseste pentru ceaiuri, creme etc.
Practic, partile folosite nu mai contin nimic sanatos. Restul e reprezentat de substantele chimice.

Sa cultivi in casa plante medicinale pare oarecum ridicol. Recunosc ca si mie mi-a sunat la fel, dar depinde foarte mult ce
plante anume cultivam. Nu trebuie sa incepem sa crestem musetel in ghivece. Dar putem incepe prin a cultiva aloe vera.
Nu se poate sa nu fi auzit de binefacerile acesteia si trebuie sa recunosteti ca, in comparatie cu musetelul, aloe vera este o
planta nobila. Aloe vera este planta considerata a fi un adevarat elixir al tineretii vesnice. O putem folosi pentru a face
creme, masti, bitter suedez. Totul pentru sanatatea noastra.

O alta planta medicinala pe care o putem creste in casa este rostopasca. Este una din favoritele mele. Are flori frumoase de
un galben viu si infloreste de primavara pana toamna tarziu. Se pastreaza verde tot anul, iar cat de utila este pentru
sanatatea noastra nu trebuie sa mai spun, nu-i asa? Pentru ochii nostri este o binecuvantare, mai ales dupa ce stam 8-10 ore
cu nasul in monitorul calculatorului.

Menta este incredibil de folositoare in gospodarie si poate fi cultivata in ghivece fara probleme. Frunzele sale miros placut
si parfumeaza camera unde o tinem. Ceaiuri, ornamente pentru mancare, salate, saculeti cu planta uscata pentru parfumarea
sifonierului, iata numai cateva dintre utilizarile acesteia. Sunt sigura ca veti gasi si altele, caci menta este incredibila.
Alaturi de menta, puteti creste si galbenele. Sunt sigura ca aceste flori superbe va vor incanta privirile, iar proprietatile sale
vindecatoare sunt extrem de cunoscute.

Ganditi-va si la cateva plante aromate care v-ar fi de mare folos in bucatarie si pe care le-ati avea la indemana, fara sa
cheltuiti bani, fara stres si veti sti intotdeauna ca sunt proaspete, culese de dumneavoastra: busuioc, sofran, dafin etc.

Tineti mereu alaturi de dvs. aceste plante miraculoase, caci familia dvs. va avea de castigat o viata cu adevarat mai
sanatoasa.

Decizia de a planta ierburi aromate in gradina proprie este una excelenta, nu mai trebuie sa ne facem griji ca
trebuie sa meregem la piata sau ca nu avem sa ne facem un ceai atunci cand avem nevoie.
6 348745043.doc

Putem combina busuiocul, cimbrul, salvia, roinita, levantica, menta si rozmarinul s.a., dar trebuie cunoscute si
cateva dintre particularitatile acestora.

Astfel:
- Menta este bine sa o semanam printre legume, caci aceasta le apara de daunatori (omizi, fluturi, paduchi.
furnici). Este benefica si in preajma musetelului, pierzandu-si insa din aroma puternica. Se poate cultiva aproape
in orice zona in Romania, plantandu-se in orice moment in perioada de crestere, rezultatele cele mai bune
obtinandu-se daca se planteaza intr-o zi racoroasa si umeda de primavara sau toamna(esto o iubitoare de apa); cea
mai buna varianta de inmultire este prin divizarea radacinilor.

- Coada soricelului este prielnica pentru majoritatea ierburilor si legumelor. Se dezvolta foarte bine in zonele de
sud ale tarii, rezistenta la temperaturile scazute din iarna dar si la cele ridicate din timpul verii, putin pretentioasa
la apa, dar cu nevoie mare de lumina. Perioada de inflorire este: iunie- august.

- Rozmarinul face casa buna cu salvia, tinand deoparte insectele daunatoare. Este planta care vara prefera lumina
si caldura direct de la soare, iar iarna are nevoie de lumina multa si de apa putina in substrat. Este mai indicat deci
sa fie plantat in ghiveci, ca sa poata fi adapostit pe timp de iarna. Se inmulteste usor prin butasi facuti vara din
lastari leminficati .

- Anasonul nu trebuie plantat langa pelin, caci nu va mai avea seminte si nici langa coriandru, caci ii deranjeaza
dezvoltarea. Se inmulteste primavara (la inceput) prin seminte, fiindu-i prielnice locurile luminoase si aerate, dar
neaparat calduroase pentru a putea produce fructele.

- Socul, patrunjelul, mararul, busuiocul, menta, maghiranul, cimbrul, isopul atrag albinele, asadar aviz
apicultorilor.

- Cimbrul de gradina fiind un pic pertentios este indicat a fi plantat in ghiveci; este insa un iubitor de soare.

- Busuiocul creste cel mai bine in gradina, fiind dependent de lumina si caldura. Va deveni o tufa bogata daca ii
rupi varfurile. Poate fi plantat si pe balcon, dar nu are aceeasi aroma.

- Isopul este o planta ce are trei varietati de flori (alba, albastra si rosie) ce se deschid intre lunile iunie si
octombrie. Se planteaza prin seminte (in aprilie) sau prin butasi (primavara in locuri umbroase).

- Galbenelele alunga furnicile, plantati-le deci in preajma zarzavaturilor. Este o planta anuala ce infloreste din
luna mai pana in luna septembrie.

- Maghiranul alunga furnicile si paianjenii. Este usor de ingrijit, preferand locurile calduroase. Udati-l cu masura.

- Oregano se poate intretine usor in curtea noastra. Pe timp de iarna insa va sfatuiesc sa plantati intr-un ghiveci un
butas (se obtine din taierea unei ramuri di planta din curte) si sa il tineti langa o fereastra orientata spre partea
sudica.

Daca ne gandim la coloristica din gradina noastra, solutia este doar imaginatia nostra. Spor!

Suplimente pe baza de plante pentru albirea dintilor

Obiceiurile noastre zilnice joaca un rol extrem de important pentru dintii nostrii. Asa cum stim cu totii, ne folosim
dintii zilnic pentru a mesteca mancarea, iar acestia nu am cum sa evite contactul cu tot felul de substante, precum
cele din bauturi, care ii pateaza.

In mod natural, dintii nostrii sunt albi, dar pe zi ce trece, din cauza unor circumstante inevitabile, periuta de dinti pierduta,
consum prea mare de bauturi care pateaza, precum ceai si cafea, ca si igiena orala deficitara, dintii nostrii isi schimba
7 348745043.doc

culoarea. Cand patarea dintilor devine mult prea vizibila pentru a o mai putea acoperi, devenim foarte ingrijorati si in acel
moment ne agatam cu disperare de orice procedura de albire a dintilor care ne promite rezultate instantanee.

Plantele sunt populare

In prezent suntem captivi in frenezia albirii dintilor si nu ne putem decide ce produs sa folosim si unde putem merge pentru
un sfat profesionist. Albirea dintilor este o sarcina ce trebuie facuta de specialisti in dentitie sau medici stomatologi, dar din
cauza evolutiei in acest domeniu, au aparut si alte alternative, precum luciurile de suprafata, seturi cu uz casnic si multe
altele. Mai nou, a mai aparut o alternativa, care se pare ca are destul de mult succes si anume albirea cu ajutorul plantelor.

S-a demonstrat deja ca procedurile obisnuite de albire, efectuate la anumite intervale de timp, nu pot da rezultatele
importante dorite. Din acest motiv, unele persoane care au probleme cu patarea dintilor, majoritatea femei, recurg acum la
produse naturiste pentru a gasi solutia la problemele lor.

Produse pe baza de plante, care functioneaza

Elementele din plante nu functioneaza asa cum am crede noi. In timp ce materialele abrazive din produsele comerciale
cauzeaza leziuni dintilor, cele din plante nu le fac rau. Ajuta la curatarea celor mai incapatanate pete si a tartrului, dintii
avand o culoare mult mai deschisa. Desi exista si consecinte ale utilizarii plantelor, acestea pot fi evitate cu usurinta daca
sunt utilizate adecvat.

Unele dintre metodele deja populare de albire a dintilor includ folosirea de substante naturale acide, precum otet alb,
capsuni zdrobite, suc de lamaie si pieliti de portocale. Din nou, atentie, aceste substante pot cauza leziuni grave la nivelul
dintilor, daca nu sunt folosite asa cum trebuie.

Alternative mai blande

Pe langa metodele mentionate mai sus, mai exista multe alte alternative pe baza de plante ce pot fi folosite in goana pentru
albirea dintilor. Acestea includ:

Frunze de salvie: frecand dintii regulat cu aceste frunze veti obtine efecte foarte vizibile.
Amestec din pudra de sofran, sare si ulei de mustar: folositi-l impreuna cu periuta si finalizati cu pasta de dinti
preferata.
Pielitele nucilor verzi: folositi-le pentru a va peria dintii si efectul nu va intarzia sa apara, avand dintii albi si
frumosi.

Adaugand cateva legume la dieta voastra puteti sa cresteti sansele de a obtine albul perlat dorit. Dintre aceste legume va
recomandam broccoli, ananas, telina, castravete si alte alimente sanatoase, precum morcovi, legume cu frunze verzi, rosii,
ciuperci, migdale, dar si produse lactate.

Albirea dintilor nu trebuie sa fie doar placuta, ci si sanatoasa. De ce sa apelati la o metoda scumpa si care va ocupa mult
timp, cand puteti alege un procedeu natural? Nu numai ca va economiseste o mare suma de bani, dar va si insanatoseste. Iar
la final nu o sa aveti doar dinti de un alb perlat, ci si un corp mai sanatos.

Ingrijirea sanilor

Cu efecte mai mult decat benefice pentru infrumusetarea si ingriirea sanilor sunt cunoscute doua plante: mararul
(semintele sale) si iedera.

Ingrijirea sanilor cu ajutorul semintelor de marar

Semintele de marar: sunt un remediu exceptional pentru sani, ce ajuta la marirea si la intarirea acestora.
8 348745043.doc

Se foloseste uleiul de marar, cu care, vreme de 3 saptamani, se va face masaj zilnic (miscari circulare usoare catre exterior
si interior, dar si de la baza sanului spre mamelon, vreme de 10 minute minimum, la ambii sani simultan). Modul de
preparare al uleiului de marar este: intr-un borcan se pun 12 linguri de pulbere de marar (obtinute prin macinarea cu rasnita
electrica de cafea) si l de ulei. Borcanul este inchis ermetic si lasat la macerat timp de 12 zile, dupa care se face o filtrare
prin tifon a preparatului. Dupa filtrare, uleiul se pune in sticlute mici, inchise la culoare, si se pastreaza la loc intunecos si
rece. Pentru un miros mai placut se adauga in acest ulei cateva picaturi de ulei volatil de lavanda.

Masajul cu acest ulei are efecte benefice pentru cresterea si (re)dobandirea fermitatii sanilor. Dublat de tratamentul intern,
cu tinctura de marar, masajul are efecte extrem de puternice, putand fii considerat un foarte bun si indicat inlocuitor,
naturist, pentru nocivele si artificialele implanturi cu silicon.

Tinctura de seminte de marar folosita de data aceasta intern, are un efect hormonal extraordinar, ajutand la ingrijirea
sanilor si determinand rapid (in 3 saptamani maximum) o crestere considerabila in volum a sanilor, conferind acestora
fermitate. Tinctura se prepara din 20 de linguri de seminte de marar, care se amesteca cu l de alcool alimentar de 70 de
grade, dupa care se lasa la macerat 8 zile si se filtreaza. Se iau 3-4 lingurite de tinctura pe zi, intotdeauna dizolvata in apa.
Tratamentul dureaza o luna si se reia la nevoie.

Efectul estrogen (estrogenii sunt hormonii feminitatii) al tincturii de marar va influenta favorabil si pielea, pe care o va
face mai elastica, mai stralucitoare si cu un aspect mai catifelat.

Ingrijirea sanilor cu ajutorul iederei

Iedera (Hedera Helix) are un efect asupra pielii si ingrijirii sanilor cu adevarat miraculos. Sanii flasci, lipsiti de
tonus, cu un aspect ofilit vor beneficia din plin de tratamentul extern cu decoctul combinat de frunze de iedera: in
l de apa se pun 2-3 pumni de frunze uscate de iedera si se lasa la macerat vreme de cateva ore, dupa care se
filtreaza, punandu-se extractul deoparte. Planta ramasa se fierbe intr-un litru de apa la foc foarte mic, acoperita cu
capac timp de 3 ore, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. Se combina apoi maceratul cu decoctul, iar cu
preparatul rezultat se aplica pe sani comprese reci ce se mentin 30-60 minute. Tratamentul se repeta o data la 1-2
zile, vreme de minimum 3 saptamani. Decoctul combinat de frunze de iedera se poate pastra la frigider vreme de 3
zile.

Frumusetea parului cu ajutorul vitaminelor si mineralelor

Parul este ca orice celula din corpul uman: fara o hrana adecvata, moare si pica. Pentru a evita caderea parului si
parul tern, vitaminele pot sa va ajute. Parul suporta ca si restul organismului stresul si oboseala cotidiana. Un
regim, schimbarea de anotimp sau colorarile prea frecvente poate sa-l imbacseasca. Isi pierde stralucirea, devine
tern si pana la urma cade.

Din fericire, anumite vitamine si produse de fitoterapie pot sa combata acest proces, pentru a avea parul suplu si stralucitor,
stopand caderea si favorizand cresterea parului. Caderea parului este un proces normal pentru corp. Ca si celelalte celule,
parul traieste si moare, iar alte fire de par vin sa inlocuiasca pe cele cazute.

In medie, pierdem cam 50-100 fire de par pe zi. Nu trebuie sa ne alarmam. Si nu uitati: cu cat e mai lung, cu atat avem
senzatia ca pica mai mult. Este o iluzie. Pur si simplu firul lung se observa mai usor decat cel scurt. Problema apare atunci
cand pierderea devine importanta, cand volumul parului se schimba. O pierdere exagerata a parului este ultimul semnal
cum ca parul este tratat necorespunzator, hranit prost de catre corp.

Exista numerosi factori care pot influenta frumusetea parului:

Stresul, oboseala sau folosirea unuor produse corozive pentru par

Regimul, care diminuand aportul caloric, poate sa diminueaze nutrimentele disponibile pentru par
Alimentatie prost echilibrata, cu un aport de vitamine si minerale prea slab
Factorii genetici pot sa influenteze si ei frumusetea parului
9 348745043.doc

Schimbarile de anotimp pot influenta frumusetea parului

Parul are propriu ciclu de viata si caderea lui este legata strans de acesta. De aceea pot sa existe cateva luni de decalaj intre
evenimentele ce provoaca oboseala si caderea parului datorata oboselii.

Numeroase vitamine joaca un rol major in frumusetea parului. Vitamina B8, numita si vitamina H sau biotina, este cea mai
folositoare. Bitamina B8 este o vitamina hidrosolubila, care actioneaza in sinergie cu vitamina B5 pentru regenerarea
parului si favorizarea cresterii acestuia.

Cele doua vitamine sunt extrem de eficiente in limitarea pierderii parului si a numarului de fire albe. Trebuie sa mai stiti si
ca ele actioneaza asupra elementelor bogate in keratina, cum ar fi unghiile, pe care le intaresc. Este recomandat sa
consumam 50 micrograme pe zi din cele doua vitamine in cazul caderii parului, a unui par tern si lipsit de stralucire.

Vitamine si minerale pentru frumusetea parului

Fara sa aiba o actiune directa asupra cresterii sau caderii parului, anumite vitamine pot totusi sa particice la frumusetea
acestuia. Este cazul vitaminei A si a betacarotenului. Cele doua elemente permit parului sa devina mai suplu si mai
stralucitor. Asa ca.. este bine sa consumati suficienta vitamina A, daca aveti parul tern. Cele doua elemente se gasesc mai
ales in unt si fructe si legume colorate: morcovi, pepene, rosii etc.

Zincul si magneziul pot sa joace si ei un rol interesnt. Magneziul lupta impotriva caderii parului, iar zincul participa la
sanatatea si frumusetea acestuia. In plus, vitaminele si mineralele le puteti lua si din suplimente alimentare oferite de
fitoterapie.

Polenul albinelor. Un produs extrem de complex si bogat in vitamine si minerale. Compozitia sa il face o sursa excelenta de
nutrimente pentru frumusetea parului. Este bogat in proteine, vitamine si saruri minerale. Polenul contine, pe langa
vitamina A si grupa vitaminelor B, si rutin, un element ce intareste firul de par si rezistenta acestuia. Polenul intruneste
voturile noastre in ceea ce priveste protejarea si imbunatatirea sanatatii parului.

Drojdia de bere. Este un aliment foarte bogat in grupa vitaminelor B, ceea ce permite incetinirea caderii parului,
regenerarea acestuia si favorizarea cresterii.

Uleiul de ciubotica-cucului si Borabo officinalis. Sunt bogate in acizi grasi, foarte folositori pentru frumusetea parului.
Acestia sunt utilizati in hidratarea parului. Acesta va fi mai suplu, mai stralucitor.

Aveti grija de alimentatia voastra. Nu ocoliti vitaminele si mineralele. Sunt prea pretioase pentru sanatate si frumusete.

Hemoroizi

Tumefieri dureroase, uneori sanguinolente, ale anusului datorita procesului inflamator al venelor hemoroidale.

Se recomanda un tratament mixt cu plante medicinale, atat intern, cat si extern.

Intern:

Flori de coada soricelului (Flores MIllefolii): infuzie din 2 linguri de flori la jumatate de litru de apa, cantitate
care se bea in cursul unei zile. In caz de constipatie, se adauga si o lingurita de coaja de crusin (Cortex Frangulae)
si jumatate de lingurita de fructe de fenicul (fructus Foeniculi).
Frunze de urzica (Folium Urticae) se recomanda in hemoroizi pentru oprirea hemoragiilor, in amestec 1:1 cu
flori de musetel (Flores Chamomillae): infuzie din o lingura la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Radacina de cerentel (Radix Gei): decoct din 2 lingurite de radacini la o cana de apa, indulcit cu zaharina sau
neindulcit; se bea pe stomacul gol.
10 348745043.doc

20 g flori de coada soricelului (Flores Millefolii), 10 g flori de musetel (Flores Chamomillae), 10 g frunze de nuc
(Folium Juglandis), 10 g sunatoare (Herba Hyperici), 10 g papadie (Herba Taraxaci), 20 g coaja de crusin (Cortex
Frangulae), 20 g frunze de urzica (Folium Urticae): infuzie (5 minute) din o lingura de amestec la o cana de apa;
se beau 2-3 cani pe zi.

Extern:

Flori de musetel (Flores Chamomillae): cataplasme sau bai locale cu infuzie din 3 linguri de flori la 200 ml apa.
Flori de coada soricelului (Flores Millefolii): comprese cu infuzie preparata din 2 linguri de flori la o cana de
apa.
Frunze de nalba (Folium Malvae): clisma cu infuzie preparata din 2 lingurite de frunze la o cana de apa.
Frunze de mur (Folium Rubi fructicosi): cataplasme cu infuzie din 2 linguri de frunze la o cana de apa.
Radacina de tataneasa (Radix Symphyti) are actiune cicatrizanta si decongestiva: bai locale sau cataplame cu
decoct preparat din 4-5 linguri de radacini la o cana de apa.
Coaja de salcie (Cortex Salicis) recomandata pentru proprietatile sale hemostatice: bai locale cu decoct
preparat din 40 g de coaja la un litru de apa.
Coaja de stejar (Cortex Quercus) este un puternic astringent: bai locale cu decoct preparat din 20-30 g de
coaja la un litru de apa.
Muguri de plop (Gemmae Populi) au proprietati antiseptice, cicatrizante si calmante: bai locale cu infuzie
preparata din 15-20 g de muguri la un litru de apa.
Unguent din 20 g de muguri zdrobiti care se umecteaza cu 5 ml de alccol, lasandu-se la macerat 23 ore in vas
inchis. Se aduga 100 g de untura de porc si 5 g de ceara de albine si se tine 3 ore pe baie de apa. Se filtreaza, apoi
se freaca pana se obtine unguentul. Uleiul se obtine la fel, dar in loc de untura si ceara de albine se foloseste ulei
comestibil.
20 g coaja de stejar (Cortex Quercus), 20 g radacina de tataneasa (Radix Symphyti), 20 g flori de musetel (Flores
Chamomillae), 20 g flori de arnica, 10 g pelin (Herba Absinthii), 10 g sovarv (Herba Origani): 2 linguri de
amestec se umecteaza cu 4 linguri de alcool si se lasa intr-un vas acoperit 8-10 ore. Se infuzeaza apoi cu 100 ml
de apa, se filtreaza si se fac bandajari seara, iar peste noapte se aplica unguentul pe baza de muguri de plop,
tratamentul fiind indicat si pentru fisuri anale.

Afinul (Vaccinium myrtillus Fam. Ericaceae)

Prezentare: afinul este un arbust pitic cu frunzele ovale si alungite. Fructele sale ce se numesc bace, sunt negre albastrui,
brumate si au un gust acrisor.

Raspandire: in regiunile de munte, de la limita inferioara de existenta a molidului si pana la zonele alpine de la 2250 m.

Parti utilizate ale plantei: frunzele (Folium myrtillus) si fructele (Fructus myrtillus).

Recoltare: fructele se vor culege in lunile iulie-august (cand ajung la maturitate), iar frunzele de la sfarsitul lunii iulie pana
in septembrie.

Componentii principali ai frunzelor: tanin, arbutozid, neomirtilina.

Proprietati: astringent, antidiareic si antihelmitic.

Indicatii:

antidiabetic: principiul activ, mirtilina (insulina vegetala) are proprietatea de a reduce zaharul din sange. Pentru a
spori eficienta, se pot combina frunzele de afin cu pastai de fasole si frunze de dud. Ceaiul se va indulci cu
zaharina sau ciclamat de sosiu (un comprimat inlocuieste cu brio o lingurita de zahar) sau se poate consuma
neindulcit.
11 348745043.doc

antidiareic (gratie taninului cu actiune astringenta, ce va reduce actiunea substantelor toxice si iritante)
guta
reumatism
infectii urinare
uremie

Mod de folosire: infuzie din 2 lingurite la 500 ml de apa clocotita. Se va bea caldut in trei reprize, in decursul zilei.

Componentii principali ai fructelor: tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina C, acizi (citric, malic,
oxalic, succinic si lactic), antociani.
Fructele de afin sunt deosebit de benefice pentru vedere, ele usurand adaptarea de la lumina la intuneric (foarte eficiente
pentru mineri), dezvoltand capacitatea vizuala in general.

Mod de folosire: intern si extern.

Intern sub forma de:

consum de fructe proaspete sau marmelada cu actiune de stopare a fermentatiilor intestinale, ajutor in eliminarea
gazelor, regland scaunele, fiind un bun ameliorator al inflamatiilor hemoroidale dar si un restabilizator al poftei de
mancare.
decoct: o lingura de fructe uscate si zdrobite la o ceasca de apa va fi fiarta 5 minute si infuzata 15 minute, se va
strecura prin presare pentru 2, maxim 6 cesti pe zi.
macerat la rece: turnati 400 ml de apa fiarta si racita peste 1 1/2 lingurita de fructe uscate; lasati timp de 8 ore la
macerat si apoi beti tot lichidul in decursul zilei. Il puteti combina cu coaja de stejar, flori de musetel si frunze de
menta.

Extern: la clatitul gurii, contra faringitelor, stomatitelor, aftelor, la curatirea eczemelor, in comprese (hemoroizi) si spalaturi
(dizenterie) se pune o mana de fructe la in litru de apa si se fierb pana scad la jumatate. Pentru tratarea ulceratiilor gurii, a
aftelor mestecati fructele proaspete sau uscate si apoi aruncati-le.

Mierea: Tratamente naturiste

publicat pe 23 Noiembrie 2007

Mierea este o minune aurie pe care natura ne-a lasat-o si pe care trebuie sa invatam sa o pretuim. Sursa vie de sanatate,
mierea este un produs absolut natural, preparat de albine avand in compozitia sa vitaminele: B1,B2, B6, PP, acid folic, dar
si enzime, aminoacizi, uleiuri esentiale, substante bactericide, bacteriostatice si hormoni.

Mierea contine toate elementele si vitaminele necesare un regim alimentar sanatos. Are actiune antiseptica luptand in
cazurile de infectii cu stafilococi, bacili si salmonella.

Intotdeauna trebuie sa ne intoarcem la natura atunci cand ne dorim o piele frumoasa, care sa radieze de sanatate.

Mierea poate fi consumata pe cale digestiva, dar poate fi si folosita in tratamentele de mentinere a frumusetii si sanatatii
pielii.

Masajul cu miere

Pentru ca ar trebui sa avem in organismul nostru 70% apa, hidratarea este esentiala. Putem hidrata pielea apeland la
masajul cu miere de albine. Acest masaj stimuleaza circulatia sangelui, care este esentiala pentru frumusetea pielii si
asigura nivelul de hidratare necesar.

Se aplica putina miere pe piele si incepe masajul propriu zis, un masaj gentil, placut. Atunci cand simtim ca mierea se
lipeste si practic nu se mai poate masa la fel de usor se indeparteaza de pe piele (preferabil cu apa calduta).
12 348745043.doc

O baie dulce

O alternativa pentru hidratarea pielii este baia cu miere. Se adauga in apa din cada 1/4 cana de miere si se ofera o senzatie
placuta de confort si hidratare iar rezultatul este pe masura: o piele matasoasa.

Masti pentru par

Daca ar fi sa ne reamintim din cand in cand ca si parul nostru are nevoie de ingrijire speciala, am aplica mai des masti
pentru par. Pentru ca intotdeauna un par frumos atrage privirile, frumusetea podoabei capilare este un must. Aceasta se
poate intretine prin masca cu miere si lamaie.

Se amesteca o lingura de miere cu sucul de la o lamaie si o lingura de apa, iar pasta rezultata se aplica pe par. O alta masca
este cea cu miere si lapte/smantana. Se amesteca doua linguri de miere cu doua linguri de smantana ori de lapte, iar pasta
obtinuta se aplica pe par si se lasa sa actioneze 10 minute.

Tratament pentru celulita

Retete pentru tratarea celulitei

Frecvent intalnita la femei, celulita, reprezinta imbolnavirea celulelor subcutanate. Pentru tratarea celulitei, se pot folosii cu
succes tratamentele naturiste concomitent cu masajele pe locurile afectate, bai cu parafina sau dusuri.

Iata cateva retete naturiste pentru tratarea celulitei :

Tratament naturist cu Cretusca

a) infuzie din doua lingurite cu planta uscata si maruntita peste care se toarna o cana (250 ml) cu apa clocotita ; se lasa
acoperita 20 de minute, se strecoara si se aplica comprese pe locul unde exista celulita ;

b) decoct din 200 g planta uscata si maruntita la trei litri de apa; se fierb acoperite 20 de minute si se lasa putin la racit.
Apoi se strecoara si se adauga apei de baie din cada. Baia dureaza 15-20 de minute si se maseaza sub apa locurile unde s-a
instalat celulita ;

c) decoct din 20-60 g radacina marunfita la o cana (250 ml); se fierb 15-20 de minute ; se strecoara ; se aplica comprese pe
locurile afectate de celulita ;

d) infuzie din 5-10 g planta uscata si maruntita peste care se toarna 100 ml apa clocotita; se lasa acoperita 20 de minute ; se
beau cinci-sase linguri pe zi.

Tratament naturist cu Iedera

cataplasma, din fierberea frunzelor proaspete tocate marunt in faina de in la care se adauga apa. Fierberea dureaza 20-25 de
minute si se lasa la racit pana la caldut. Pasta obtinuta se aplica calda pe locul unde se afla celulita.

Tratament naturist cu Vita de vie:

infuzie din frunze peste care se pun doi litri de apa clocotita si se lasa acoperita 20-25 de minute. Infuzia se strecoara si se
spala locul afectat de celulita. Se aplica comprese calde timp de 20 de minute, apoi se ridica si se pun frunzele oparite, care
se tin tot 20 de minute.

Cura cu suc de lamaie: tratament naturist impotriva celulitei

Data postarii: 2008-02-18

13 348745043.doc

Celulita inseamna acumularea de grasimi si reziduri toxice sub piele. Ea poate fi tratata cu ajutorul produselor
cosmetice special create in acest sens sau in saloanele specializate in masajul anti-celulitic. Daca ati incercat
deja aceste doua variante si rezultatele nu au fost cele pe care le-ati asteptat, incercati cura cu suc de
lamaie, un tratament naturist indicat in problemele celulitei. Vitamina C si sarurile minerale din lamaie au
efecte asupra tonifierii organismului.

Sucul de lamaie si efectele lui benefice in lupta cu celulita

Pentru indepartarea celulitei exista si au existat numeroase tratamente, mai mult sau mai putin eficiente. Produsele
cosmetice, masajele anti-celulitice, tratamentele naturiste sunt principalele metode care previn sau indeparteaza pungile
de grasime de sub piele. Cura cu suc de lamaie este unul dintre tratamentele naturiste cu efecte pozitive in lupta anti-
celulita. Cura dureza intre 5- 7 zile, in functie de stadiul de celulita. Tratamentul naturist cu suc de lamaie este ascendent,
astfel ca, in prima zi de cura se bea sucul de la o singura lamaie, a doua zi se bea sucul de la doua lamai si tot asa pana se
ajunge la cea de-a 7 zi in care se bea sucul obtinut de la 7 lamai. Important este ca sucul de lamaie sa nu fie baut sec, ci in
combinatie cu ceaiuri din plante, cu apa plata sau cu apa minerala. O astfel de cura este contraindicata persoanelor care
sufera de ulcer sau gastrite hiperacide.

Vitamina C si sarurile minerale: efecte de revigorare si tonifiere a organismului

Cura cu suc de lamaie este ideala datorita continutului bogat in vitamina C si saruri minerale, cu rol asupra tonifierii
intregului organism. Vitamina C este indicata in lupta impotriva celulitei deoarece grabeste arderea grasimilor si
imbunatateste circulatia sangelui. Sarurile minerale indeparteaza durerile musculare, catifeleaza si redau elasticitatea
pielii. De aceea, este indicat, ca in timpul unei cure cu suc de lamaie sa se consume alimente bogate in calciu, potasiu, fier
si magneziu.

Sfaturi Info-ghid:

Celulita este una dintre cele mai grave probleme ale femeilor. Actionand pe parcursul a 4 stadii, aceasta are efecte asupra
deformarii corpului. Fara un tratament corespunzator, celulita are efecte ireversibile. Tratamentul naturist cu suc de
lamaie poate fi una dintre solutiile rezolvarii problemelor cauzate de celulita si de rezidurile toxice acumulate sub piele.

Tratamente naturiste contra celulitei si vergeturilor

Dupa anii adolescentei incep sa apara diverse probleme in ceea ce priveste imaginea: riduri, celulita etc. Vergeturile apar
mai ales dupa sarcina, insa multe femei le prezinta si inainte de a concepe un copil.

Majoritatea mamicilor se confrunta cu celulita si vergeturile, iar tratamentele cosmetice destinate eliminarii acestor
probleme nu dau intotdeauna rezultate. De aceea va propunem cateva metode naturiste de a scapa de celulita si vergeturi.

Metode naturiste de a elimina celulita

Termenul de celulita a fost inteles gresit de marea majoritate a populatiei, insa pentru ca a fost atat de des utilizat in sensul
modificarii estetice a pielii a fost acceptat astfel. De fapt, celulita inseamna inflamatia stratului de grasime subcutanat,
14 348745043.doc

situatie deosebit de grava. Insa in cosmetica acest termen este folosit pentru imaginea de coaja de porocala a pielii care
apare cel mai frecvent la nivelul coapselor, feselor, mijlocului si partii posterioare a bratelor.

Cum se foarmeaza celulita?

Datorita unei alimentatii inadecvate, stresului si lipsei sportului celulele grase subcutanate sufera modificari atat de
continut cat si in privinta vascularizatiei. Prin cresterea de volum a celulelor grase, circulatia locala se modifica, aportul de
oxigen si nutrienti devine insuficient si o serie de celule grase se sparg, eliminandu-si continutul in spatiul intercelular. Aici
se dezvolta un minim proces inflamator, avand ca rezultat final secretia de elemente conjunctive, fibre care organizeaza
tesutul gras in ochiuri de plasa si care se leaga de partea profunda a pielii, tractionand-o. In felul acesta pielea capata un
aspect de coaja de portocala. Este deci evident ca odata instalata, celulita este greu de inlaturat, necesitand timp, rabdare
si multa vointa.

Tratamente naturiste contra celulitei

1. Zilnic se bea o cana cu infuzie de papadie. Se pun 1-2 lingurite de planta uscata la o cana de apa fierbinte, se lasa 10
minute, se strecoara, apoi se adauga o felie de lamaie si se bea infuzia neindulcita.

2. Comprese cu decoct de iedera. Pentru a prepara decoctul sunt necesare circa 300 de grame de planta uscata, care se
marunteste bine si apoi se pune la fiert in 1,5l de apa. Apa se fierbe la foc mic timp de doua ore. Apoi se lasa la racit
acoperindu-se vasul cu un capac, iar cand decoctul a ajuns la o temperatura suportabila pentru piele, acesta se strecoara si
se inmoaie compresele deja pregatite. Acestea se aplica pe coapse, solduri, acolo unde celulita este prezenta. Compresele se
schimba la circa 30 de minute, si este indicat sa fie folosite cu cateva ore inainte de culcare. Tratamentul se poate repeta trei
sau patru zile pe saptamana timp de o luna, dupa care se face o pauza de o saptamana apoi tratamentul se reia.

3. Masaj cu uleiuri esentiale: exista 3 uleiuri esentiale recunoscute pentru efectul lor anticelulitic - cel de ienupar, lavanda
si rozmarin. Ienuparul si rozmarinul stimuleaza circulatia sangelui si limfa, avand, deci, efectul unui drenaj limfatic. In
plus, topesc grasimea de sub piele si lupta impotriva retentiei de apa. Uleiul de lavanda, pe langa mirosul placut, tonifiaza
si revitalizeaza pielea. Puteti folosi o rola pentru masaj anticelulitic.

4. Masaj anticelulitic timp de 10-15 minute cu un amestec format din cateva lingurite de miere de albine si cateva lingurite
de ulei de masline.
15 348745043.doc

Remedii naturiste pentru vergeturi

Din pacate vergeturile reprezinta probleme ale pielii care nu pot fi eliminate usor, uneori bisturiul fiind singurul remediu.
Depinde insa de stadiul in care se incep tratamentele naturiste pentru combaterea vergeturilor, cele recente putand fi
inlaturate. Datorita unor cauze precum: sarcina, fluctuatiile de greutate, pielea se intinde, nerevenind insa la forma sa
initiala. Vergeturile apar in derma (stratul mijlociu ce permite retinerea formei pielii). Din cauza intinderii constante, dema
se poate rupe, lasand in urma aceste vergeturi.Vergeturile se observa la nivelul pielii pe liniile de tensiune cutanata ca niste
fire destul de lungi (centimetri) si late intre 1-5 mm (uneori mai late) care pot lua doua aspecte: rosii-mov, transparente,
pielea in zona respectiva fiind catifelata (vergeturile recente) sau albe-sidefii, fine, cu usoare denivelari si mai subtiri decat
restul pielii (vergeturile vechi).

Remedii naturiste pentru vergeturi:

- Reteta: combinati 6 linguri de ulei de masline, 6 linguri de gel de aloe vera, 4 fiole cu vitamina A, 4 fiole cu vitamina E si
4 fiole cu elastina, cateva picaturi de tinctura de propolis si o jumatate de lingurita de crema de galbenele. Aplicati zilnic
acest amestec prin masaj. Poate fi folosit nu doar pentru zonele afectate cat si pentru intregul corp, avand un efect
extraordinar asupra calitatii pielii.
- Reteta cu avogadro: aveti nevoie de un fruct de avogadro, ulei de masline extra virgin, o lamaie, capsule de vitamine E si
vitamina A uleioasa, tinctura de rostopasca si galbenele. Fructul de avogadro il macinati bine pana cand devine ca o pasta,
peste care adaugati restul ingredientelor si sucul de lamaie si amestecati. Din tincturi veti adauga cateva picaturi (in functie
de doza prescrisa in prospect, dependenta de modul de fabricare), suc de lamaie din jumatate de fruct, 2 capsule de
vitamina E si 10 picaturi de vitamina A uleioasa precum si ulei de masline suficient cat sa obtineti o compozitie ca o crema.
Aceasta se va aplica local pe vergeturi in fiecare seara si se mentine timp de 30 de minute.
- Aloe vera: daca o aveti in casa se recomanda sa puneti la macerat cateva frunze, de nu sunt recomandate gelurile cu aloe
vera. Indiferent cum o folositi, se recomanda utilizarea de trei ori pe zi a preparatelor cu aloe vera.

1. ALIFIA DE COADA SORICELULUI

se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate
marunt, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi, cand
se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider. Cu aceasta alifie se
trateaza hemoroizii.

2. ALIFIA DE DRAGAICA (SANZIENE)

1 kg unt, margarina sau untura de porc fara sare, se topeste. Se pun florile taiate marunt, cam 2 pumni, se adauga 50 gr
ceara de albine, se amesteca cu o lingura din lemn pana se coloreaza in maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasa la macerat
pana a doua zi, cand se incalzeste usor si se strecoara prin tifon. Se pastreaza la frigider in cutii sau borcane. Se trateaza
prin masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasa de pe
laringe. n acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimica, 100 gr coada soricelului, 100 gr urzica,
la 2 l de apa, care se bea cu inghitituri mici din 20 in 20 de minute.

3. ALIFIA DE GALBENELE

se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 kg unt, margarina sau untura de porc, fara sare, 50 gr
ceara de albine, iar cu o lingura din lemn se amesteca pana devine maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se
incalzeste si se strecoara prin tifon. Se tine la frigider in borcane sau cutii. Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata:
varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degeraturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc
16 348745043.doc

cicatricile, impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

4. ALIFIA DE MUSETEL

se prepara ca mai sus si se foloseste pentru masaj in cazul hemoroizilor, vindecarea ranilor.

5. ALIFIA DE TATANEASA:

4-6 radacini de tataneasa proaspete si spalate se taie fin, se prajesc la foc iute in 250 gr grasime, se lasa la macerat peste
noapte, iar a doua zi se incalzeste si se strecoara prin tifon, dupa care se depoziteaza in borcane sau cutii, la rece. Se
foloseste cu succes in tratarea ranilor la oameni si animale.

6. ALIFIA DE TURITA MARE:

din 2 maini pline de frunze, flori si tulpini, taiate marunt, la 250 gr grasime, se prajesc la foc iute, se lasa la macerat pana a
doua zi, apoi se incalzesc si se strecoara. Se recomanda in varice si ulceratiile gambei.

7. ALIFIA DE VASC:

bobitele proaspete si albe ale vascului se amesteca la rece cu grasimea pana se formeaza o alifie. Se foloseste prin masarea
zonei afectate in caz de degeraturi.

Cataplasme cu tarate

O mana de tarate de grau cat mai proaspete se combina cu apa calduta, amestecand mereu pentru omogenizare, pana cand
se formeaza o pasta, care apoi va fi pusa intr-un tifon cu ochiuri rare si va fi aplicata pe locurile afectate, tinandu-se
minimum jumatate de ora. Prin aceasta metoda, crustele sunt inmuiate, este favorizata normalizarea metabolismului local.
Dupa aplicatia cu tarate, se lasa sa se usuce pielea, dupa care va fi aplicat un unguent de tataneasa.

Cataplasme cu hrean

Se curata 1-2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea cea mica. Produsul obtinut se asaza pe un tifon si se
aplica pe ceafa. Recomandari: da rezultate foarte bune in vindecarea migrenelor si a durerilor de cap.

1. CEAI DE BRUSTURE

1 lingurita rasa de radacina de brusture se pune peste noapte la macerat in 1 litru de apa, se incalzeste
dimineata si se strecoara. Se foloseste in caz de febra, insuficienta respiratorie, artrita, guta, epilepsie. Se
beau zilnic 2-3 cesti cu ceai.

2. CEAI DE COSUL POPII (NALBA):

se foloseste numai ca extract rece. Se pune 1 lingurita cu varf de planta la 1 litru de apa, se lasa peste
noapte la macerat, iar dimineata se incalzeste usor. Se recomanda in inflamatiile mucoaselor gastro-
intestinale, gastrite, inflamatiile mucoaselor vezicale, ale cavitatii bucale, in caz de secretie pulmonara
abundenta, bronsite, tuse, raguseala puternica, amigdalita, laringita, gura uscata, emfizem pulmonar. Se
beau 2-3 cesti de ceai pe zi.

3. CEAI DE CIMBRU

1 lingurita cu varf de planta oparita in 250 ml de apa, se lasa sa stea putin. Se foloseste in stimularea
fluxului diuretic si ciclului lunar, accelereaza avorturile si nasterea normala, grabind iesirea fatului din
17 348745043.doc

trupul mamei. Este un bun leac impotriva leprei, a paraliziei, a bolilor de nervi. Baut dimineata in loc de
cafea are un efect binefacator, o prospetime a spiritului, o senzatie placuta la stomac, lipsa tusei de
dimineata, o stare generala buna. Se foloseste si in crampele abdominale, stomacale si menstruale, ca si
in spasmele organelor pelviene (genitale). Asociat in parti egale cu patlagina ingusta, cimbrul si-a dovedit
eficacitatea in combaterea afectiunilor cailor respiratorii, a secretiilor abundente bronsice, a astmului
bronsic, in tusea convulsiva. Se beau 2-3 cesti pe zi, iar in crizele de epilepsie se beau 2 cesti pe zi, timp
de 3 saptamani, cu intrerupere de 10 zile.

4. CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI

se prepara ca mai sus. Este recomandat impotriva insomniei, in tulburarile nervoase, are efecte
linistitoare asupra inimii si a nervilor, are efect depurativ, elimina substantele toxice, calmeaza migrena,
cefaleea, elimina calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 cesti pe zi.

5. CEAI DE COADA CALULUI

1 lingurita cu varf de planta la 1 litru de apa clocotita, se opareste, se lasa sa stea putin sa se infuzeze, se
strecoara si se beau cate 2-3 cesti pe zi, caldut, cu inghitituri mici. Este recomandat in dureri
reumatismale, artrite si nevralgii, hemoragii si varsaturi cu sange, in cazul racelilor vezicale, a durerilor
spastice, ajuta in retentiile de apa in pericard, in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina si alte
boli infectioase grele cu dereglari in eliminarea apei. Se mai foloseste in eruptii de piele insotite cu
mancarimi. Coada calului amestecata cu sunatoare, oparita si consumata 1-2 cesti pe zi, in timp ce seara
se consuma hrana solida, ajuta in incontinenta urinara. Se recomanda gargara de coada calului in
amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sangerari ale gingiilor, gingivite, fistule
si polipi in cerul gurii si gat, in tumori maligne, acestea din urma putand fi stopate.

6. CEAI DE COADA SORICELULUI

se prepara ca mai sus. Se recomanda in cazul ciclului neregulat, menopauzei, cancerului la organele
pelviene, in cazul inflamarii ovarelor, in incontinenta urinara, leucoree. Se fac bai de sezut si se beau 1-2
cesti pe zi. n prolaps uterin se fac bai de sezut si se beau 4 cesti pe zi, impreuna cu cretisoara. Este
recomandat si in congestii cerebrale insotite de dureri, impotriva ametelilor, a greturilor, a bolilor de ochi
insotite de lacrimari, a durerilor acute de ochi, a hemoragiei nazale, in migrena cauzata de schimbarea
vremii.

7. CEAI DE CRETISOARA

se face o infuzie din 1 lingurita cu varf de planta la 1 l apa clocotita. Se beau 2-3 cesti pe zi si este indicat
in febra pricinuita de rani purulente, leziuni, abcese neglijate, in urma extractiilor dentare, indeparteaza
slabiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, ajuta in anemii, in leziunile postnatale, in
relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nasteri grele sau predispozitia spre avort (pentru
fixarea sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine in toate bolile de femei. n asociere cu traista ciobanului se
foloseste in histeroptoza (prolaps uterin) si hernii inghinale. n aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. n
obezitate se beau 2-3 cani de ceai.

8. CEAIUL DE DRAGAICA (SANZIENE)

se prepara ca mai sus. Se foloseste in bolile de ficat, rinichi, pancreas, splina, este indicat pentru cei care
sufera de tulburari ale sistemului limfatic, in cloroza, hidropizie, junghiuri intercostale, epilepsie, isterie,
boli ale nervilor, retentie urinara, nisip si piatra (calculi) la rinichi, vezica urinara, in bolile gusei, a
glandei tiroide, cancerul limbii, ulceratii canceroase, boli de piele de natura canceroasa. Se beau pana la 4
cesti de ceai pe zi, iar in afectiunile de piele se foloseste si alifia.

9. CEAI DE FILIMICA (GALBENELE)

se face infuzie din 1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita, timp de 2-3 minute, se strecoara, se beau
18 348745043.doc

3 cani pe zi, cu inghitituri rare. Este recomandat pentru icterul infectios, are efect de curatire, stimuleaza
circulatia sangelui, vindecarea ranilor, in boli gastro-intestinale, in crampe si ulcere stomacale, in
inflamatii ale colonului, hematurie, viroze si infectii bacteriene.

10. CEAI DE MACRISUL IEPURELUI

se opareste 1 lingura de frunze proaspete cu 1 l apa clocotita. nlatura pirozisul (arsurile la stomac),
tulburarile hepatice si digestive usoare. Se beau 2 cani pe zi, incalzite, contra icterului, nefritei, eruptiilor
cutanate, viermilor.

11. CEAI DE MATASE DE PORUMB

se opareste 1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita, se lasa putin in repaus, nu se indulceste. Se
recomanda in bolile cailor urinare cu formatie litiazica (formare de calculi), in edeme, nefrite, catar
vezical, artrite, reumatism, in incontinenta urinara, in colicile renale. Se bea la fiecare 2-3 ore cate 1
lingura plina de ceai.

12. CEAI DE MUSETEL

se face infuzie din 1 lingurita de flori la 250 ml de apa clocotita, timp de 2 minute, se strecoara si se beau
2-3 cani pe zi. Este indicat in crampe si dureri abdominale (colici), balonari, diaree, eruptii, dureri de
stomac, secretii stomacale abundente, tulburari menstruale, alte afectiuni ale organelor pelviene,
insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor, dureri de dinti. Se fierbe 1 l vin cu 1 pumn de
musetel, se bea dimineata 1 pahar si unul seara, in caz de retentie urinara, maxim 8 zile.

13. CEAI DE NUC

1 lingurita cu varf de frunze taiate marunt se oparesc cu 250 ml de apa clocotita. Se foloseste in caz de
tulburari digestive, constipatii, inapetenta, in curatirea sangelui, diabet, contra icterului.

14. CEAI DE OBLIGEANA

1 lingurita rasa de radacina se lasa peste noapte la macerat in 250 ml de apa rece. Dimineata se incalzeste
si se strecoara. Se bea cate o inghititura inainte si dupa fiecare masa. Este indicat in cazul slabirii
generale a organismului, a organelor digestive, in balonari stomacale, intestinale, colici, dereglari
glandulare, artrita, la curatirea mucozitatilor intestinelor si stomacului de secretiile abundente, in
hipometabolism, hipotonie intestinala, cloroza si hidropizie.

15. CEAI DE PAPADIE

se prepara ca mai sus. Se bea cu inghitituri mici, cu 1 ora inainte si dupa micul dejun. Este recomandat ca
depurativ, pentru stimularea digestiei, sudorific, diuretic, stimulent, face sangele mai subtire, ajuta bolile
biliare si hepatice.

16. CEAI DE PATLAGINA INGUSTA

se face infuzie din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de 3 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi.
Este recomandat impotriva maladiilor aparatului respirator, secretii abundente, tuse, astm bronsic, tuberculoza pulmonara,
curata stomacul de toxine, pentru bolnavii de ficat, rinichi, cei cu infatisare palida, care fac eruptii, eczeme, la copiii firavi,
bolnaviciosi, care nu se dezvolta normal, desi sunt hraniti in conditii bune.

17. CEAI DE PEDICUTA

1 lingurita rasa de pedicuta se opareste in 250 ml de apa clocotita timp de 2 minute. Se bea 1 ceasca pe zi, dimineata, pe
stomacul gol, cu 1 ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. n cazul cirozei hepatice sau cancerului hepatic se
beau zilnic 2 cesti. Este indicat pentru reumatici si bolnavii de artrita, chiar daca prezinta modificari ale articulatiilor, in caz
19 348745043.doc

de constipatie cronica si hemoroizi. Este recomandat in toate bolile cailor urinare, a organelor genitale, la dureri si
tumefieri ale testiculelor, in colicile renale, hepatite, tumori ale tesutului conjunctiv al ficatului, chiar daca sunt deja
maligne.

18. CEAI DE PODBAL

se foloseste 1 lingurita de flori si frunze amestecate in parti egale la 1 litru de apa clocotita, care se opareste si se lasa la
racit. Se recomanda in bronsite, laringite, faringite, astm bronsic, pleurezie, tuberculoza pulmonara, tuse, raguseala. Se
beau mai multe cani pe zi indulcite cu miere de albine.

19. CEAI PENTRU TUSE

se amesteca podbal, lumanarica, cuscrisor (mierea ursului sau plamanarica), patlagina ingusta in parti egale. Se iau 2
lingurite din amestecul de plante la 250 ml de apa clocotita si se oparesc. Se beau zilnic 3 cesti, calde, indulcite cu miere,
inghititura cu inghititura.

20. CEAI DE PUFULITA CU FLORI MICI

se opareste 1 lingurita cu varf de planta la 250 ml de apa clocotita, se lasa sa stea putin. Se beau 2 cani pe zi, prima
dimineata, pe stomacul gol, iar a doua seara, cu 1 ora inainte de cina. Se recomanda pentru prostatita cronica, in hipertrofie
a prostatei, in cancer vezical sau la prostata.

21. CEAI DE ROSTOPASCA

se prepara ca mai sus. Are leac in bolile hepatice grave, curata sangele si ficatul, are influenta benefica asupra
metabolismului, este folosit cu succes in afectiunile biliare, renale si hepatice. n combinatie cu urzica si mladite de soc,
este indicat in leucemie.

22. CEAI DE SALVIE

prepararea ca mai sus. Recomandare sub forma de gargara in gingivite, paradontoze. Baut ca ceai, are efecte asupra
paraliziilor, apoplexiei, in combaterea transpiratiei nocturne, spasmelor, in afectiunile maduvei spinarii, in dereglari
glandulare, in tremurul membrelor, asupra ficatului bolnav, a balonarilor. Are actiune depurativa, elimina mucozitatile prea
abundente din aparatul respirator, stimuleaza pofta de mancare, combate diareea si tulburarile intestinale. Se mai poate
recomanda in amigdalite, boli de gat, abcese dentare, inflamatii ale laringelui si cavitatii bucale, ajuta dintii care se misca,
gingiile care sangereaza.

23. CEAI DE SPLINUTA

de regula se prepara impreuna cu dragaica, urzica moarta, in parti egale. Se ia 1 lingurita de plante la 250 ml de apa
clocotita, se lasa sa stea putin, se beau 3-4 cesti pe zi. Se recomanda in bolile si hemoragiile intestinale, in afectiuni renale,
in racordarea la rinichiul artificial, in stari sufletesti dupa un soc de ordin depresiv, deceptii, stari sufletesti stresante.

24. CEAI DE SUNATOARE

se opareste 1 lingurita cu varf la 250 ml de apa clocotita, timp de 1-2 minute. Se consuma 2-3 cani pe zi. Se recomanda in
leziuni nervoase, boli nervoase, rani de pe urma unor lovituri si vatamari prin ridicat, in diaree, in nevralgia trigemenului,
astenie insotita de insomnii, in tulburari de vorbire, somn agitat, accese de isterie, somnambulism, incontinenta urinara,
depresii, dereglari ale ciclului menstrual.

25. CEAI DE TATANEASA

se pun peste noapte, la rece, 2 lingurite de radacina taiata marunt, in 250 ml de apa rece. Dimineata se incalzeste usor si se
strecoara. Se beau 3 cani pe zi, cu inghitituri mici. Este indicat in ulcerul gastric, combinat cu 50 gr galbenele, 50 gr
troscot. Se foloseste in bronsite, afectiuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale, pleurezii.
20 348745043.doc

26. CEAI DE TRAISTA CIOBANULUI

se opareste 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de 2-3 minute. Se beau zilnic 2-3 cesti. Se recomanda in
hemoragii nazale, stomacale, intestinale, metroragii, hipermenoree, in rani sangerande. n bolile de femei se beau cu 8-10
zile inainte de venirea ciclului cate 2 cesti. Acest ceai se foloseste si in reglarea ciclului in perioada pubertatii. Pe timpul
menopauzei se beau cate 2 cesti timp de 30 de zile, cu pauza de 21 de zile, repetandu-se periodic.

27. CEAI DE TURITA MARE

se prapara o infuzie din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa clocotita, timp de 2 minute. Se beau zilnic 2 cesti. Se
recomanda in inflamatiile gatului si ale gurii, cum ar fi laringita, stomatita ulceroasa, de asemenea in caz de anemie, rani,
reumatism, lumbago, tulburari digestive, ciroza hepatica, in bolile splenice, emfizem pulmonar, cord marit, dilatarea
stomacului si a intestinelor, in bolile renale si vezicale.

28. CEAI DE URZICA

se prepara ca mai sus. Recomandat in eczeme, dureri de cap, eliminarea nisipului de la rinichi si in bolile renale, fiind
depurativ si hematopoetic, are influenta pozitiva asupra pancreasului, scade glicemia, vindeca bolile si inflamatiile cailor
urinare, are si efect laxativ, fiind indicat in cura de primavara.

29. CEAI DE URZICA MOARTA GALBENA

se prepara ca mai sus si se beau 2 cesti pe zi. Are efecte benefice in caz de tulburari si dureri menstruale, asupra glandelor
pelviene, in retentie urinara, in boli ale cailor urinare si renale grave, in tulburari digestive, contra ulceratiilor si a varicelor.

30. CEAI DE VENTRILICA

se face o infuzie, se beau 2 cesti pe zi, neindulcite. ndeparteaza secretiile stomacale abundente, tulburarile intestinale,
combate nervozitatea care provine din suprasolicitarea intelectuala, indeparteaza senzatiile de ameteala, are efect asupra
memoriei, asupra secretiilor si eczemelor cronice. Amestecat cu telina inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice.
Are rezultate bune si in cazul reumatismului, artritelor, icterului, nisipului in urina.

31. CEAI DE VASC

se pregateste doar ca extract rece, din 1 lingurita de planta la 250 ml de apa rece, lasat la macerat peste noapte. Daca este
necesara o cantitate mai mare, se poate pastra cald in termos. Se recomanda in epilepsie, impotriva spasmelor cronice, a
acceselor de isterie, influenteaza pozitiv functionarea intregului sistem glandular, stimuland metabolismul, are actiune
asupra pancreasului, diabetului, tulburarilor hormonale. n aceste cazuri se beau 2 cesti pe zi. mpotriva arterosclerozei,
apoplexiei are efect hemostatic. Tras rece pe nas opreste hemoragiile nazale. Consumat ca ceai, opreste hemoragiile
pulmonare si intestinale din timpul tifosului si dizenteriei. Scade tensiunea arteriala la hipertensivi si creste tensiunea la
hipotensivi. Are actiune in cazul congestiei cerebrale, a senzatiilor de ameteala, vajaitului in urechi, tulburarile de vedere,
cardiace si circulatorii.

Pastrati-va sanatatea, cu ceai verde si ceai negru

Atit ceaiul verde, cit si cel negru sint folosite in scopuri terapeutice de peste 4 secole. Ele se numara printre cele mai
apreciate si fine ceaiuri din lume. Putina lume cunoaste faptul ca aceste tipuri de ceai sint, de fapt, rezultate ale folosirii
frunzelor unui singur arbore - Theea Sinesis (denumit si Camellia Sinesis), diferenta constind doar in procesul de fabricatie.
Acest arbore a fost descoperit in China, prin anul 2.500 i.e.n., atunci incepind si fabricarea ceaiului.

Prima data a aparut ceaiul negru (chinezesc sau, cum mai este denumit, ceai rosu). La inceput, acest tip de ceai era preparat
si folosit doar de catre chinezii. Mai tirziu, exportul lui catre populatiile din Vest s-a facut pe Calea Matasii. Din cauza
atacurilor banditesti desfasurate de arabi, in timpul domniei tarului Mihail, drumul a fost schimbat prin Mongolia, spre
sudul Rusiei. Datorita faptului ca aici a avut un teren propice, arborele a fost cultivat si utilizat in Rusia la fel de mult ca in
21 348745043.doc

China. "In Rusia, tehnica de cultivare a acestui arbore a fost diferita, iar procesele de macerare si fermentare a frunzelor,
existente in China, au fost evitate. Astfel a aparut ceaiul rusesc (verde), care are aceleasi calitati fitoterapeutice ca si
"fratele" sau, ceaiul negru.

Daca ceaiul negru, chinezesc, este fermentat si apoi uscat, cel verde este uscat direct la o temperatura care nu degradeaza
colorantii (clorofila). La prepararea ceaiului verde este deosebit de importanta folosirea apei la temperatura potrivita, sub
cea de fierbere si a timpului de infuzare a frunzelor, pentru a se evita aparitia gustului amar", ne-a spus dl prof. dr.
Constantin Milica, doctor in fiziologie vegetala, specialist in fitoterapie.

In prezent, ceaiul verde se mai cultiva in Brazilia, Argentina si, in principal, in zonele tropicale si subecuatoriale. In
Europa, ceaiul verde a fost prima data consumat in Anglia, in anul 1665. In 1858, se importau in Marea Britanie 34
milioane kg de frunze uscate si reconditionate.

Ceaiul verde si ceaiul negru contin multe vitamine si saruri minerale, dintre care cea mai importanta este vitamina C, care
stimuleaza si usureaza digestia. De asemenea, frunzele arborelui Theea Sinesis contin tanin, aminoacizi, glucide si uleiuri
volatile. "Atit ceaiul verde, cit si cel negru au actiune diuretica, fiind folosite, in special, de persoanele care au probleme cu
rinichii. Sint antiadipoase, laxative si stimulente respiratorii. Sint indicate persoanelor hipotensive, fiind excelente
stimulatoare cardiace.

Ambele ceaiuri pot inlocui cu succes cafeaua, fiind foarte bune stimulente intelectuale si fizice. O cana de ceai negru, bauta
zilnic, previne si vindeca ateroscleroza.", ne-a spus dl prof. Constantin Milica. Un studiu clinic efectuat in SUA arata ca un
consum 4-5 cesti de ceai verde/zi previne si combate cancerul de piele.

1. COMPRESE CU BRUSTURE:
frunzele proaspete se spala, se zdrobesc, se aplica sub forma de cataplasma, de mai multe ori pe zi pana dispare cauza. Este
recomandata in entorse, luxatii, picioare ranite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plagi usturatoare.

2. COMPRESE CU CRETISOARA:
se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei, se aplica
sub forma de compresa pentru vindecarea ranilor, intepaturilor, taieturilor.

3. COMPRESE CU MUSETEL:
se toarna 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de musetel, se lasa sa stea 2-3 minute, se strecoara si se aplica sub forma de
comprese calde. Este recomandata compresa calda in durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamatii ale ochilor, in eruptii
cutanate care provoaca mancarimi sau supuratii, iar sub forma de gargara in durerile de dinti, precum si la spalarea ranilor.

4. COMPRESE CU PATLAGINA NGUSTA:

frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pana se formeaza o pasta (terci), care se aplica pe zona interesata. Este recomandat
in rani, crapaturi la picioare, taieturi, intepaturi de insecte, muscaturi de caine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate in
maini cu sare si aplicate la gat, vindeca gusa, iar la picioare vindeca basicile sau rosaturile de la incaltaminte. Este
recomandata compresa si in cazul bolilor canceroase ale glandelor.

5. COMPRESE CU PODBAL:
se prepara ca mai sus. Este recomandat a se folosi compresa in boli de plamani, erizipel, leziuni ale tesutului cu umflaturi
vinetii, in inflamatii ale bursei sinoviale, in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal sunt utili in bronsite cronice si in
insuficienta respiratorie sau sufocanta.

6. COMPRESE CU TERCI DE TATANEASA:

se prepara din radacinile bine spalate, macinate fin, amestecate cu apa clocotita si cateva picaturi de ulei, pana se formeaza
un terci, care se intinde pe o panza, apoi se aplica local calda, legand-o strans pe zona afectata. Se recomanda in paralizia
membrelor atunci cand maladia provine din surmenaj, luxatie, entorsa sau apoplexie. Cu acest terci se retrag si tumefierile
la glezne si incheieturile mainilor. Pot aduce alinare in paraplegie, ulcer varicos, tumefieri reumatice ale muschilor, noduri
de artrita, umflaturi, dureri de ceafa (spondiloza cervicala), inflamatii ale pielii piciorului, calmeaza durerile dupa amputari.
22 348745043.doc

7. COMPRESE CU ABURI DE TRAISTA CIOBANULUI:

se pun 2 maini pline de planta proaspata intr-o sita care se tine pe aburi. Planta inmuiata la abur se pune pe o bucata de
panza care se aplica sub forma de compresa pe zona afectata. Se recomanda in cazul sanilor umflati, in hemoragiile renale,
in hernia inghinala.

8. COMPRESE CU URZICA MOARTA GALBENA:

se prepara din 3 lingurite cu varf de planta la 250 ml de apa clocotita. Se umezesc carpe (tifon) cu aceasta infuzie si se
aplica sub forma de comprese calde contra ulceratiilor si varicelor. 1. Cura de struguri

Ca si cea de mere se utilizeaza pe perioade scurte de timp (2-3 zile), iar in bolile maligne timp de 15-30 de zile. Se
consuma numai pulpa boabei de strugure, fara seminte si coaja, sau numai sucul proaspat extras. Se incepe cu 1 kg.
crescand treptat la 2-3 kg. pe zi. Fiind bogat in vitamine, glucide, saruri naturale, strugurele faciliteaza metabolismul
organismului, echilibreaza balanta de vitamine, favorizeaza eliminarea acidului uric, are un efect decongestionant, se
recomanda in majoritatea bolilor. Sucul are efect depurativ, diuretic, tonifiant fiind indicat in bolile infecto-contagioase
(scarlatina, rujeola, varicela, gripe), tumori maligne.

2. Cura cu suc de lamaie

Exercita un efect depurativ, neutralizant al aciditatii sangelui, tonifiant al peretelui capilar. Se incepe cu sucul de la o
lamaie, crescand zilnic doza cu cate o lamaie, pana se ajunge la 7 lamai pe zi. Din ziua a 8-a se scade cate una pana se
ajunge la o lamaie. Durata curei este de 14 zile, iar dupa o pauza de 2 saptamani se poate relua. Este eficienta in litiaza
renala, guta, obezitate, angina, migrena, varice, sciatica, boli hepatice, respiratorii.

In paginile urmatoare veti afla informatii interesante despre alte cure si diete:

- Sangele rosu se curata cel mai bine cu "sange verde " -

Cu fiecare zi ce trece, primavara isi intra mai mult in drepturi. Verdele sau crud cucereste pas cu pas peisajul, acoperind
campiile, dealurile, padurile, intr-un tarziu, muntii si vaile inalte. Natura traieste o adevarata betie verde, o betie a vietii
clocotitoare, care a rupt zagazurile iernii. Razele soarelui sunt sorbite cu lacomie de frunzele tinere, transformandu-se in
viata, in culoare si freamat. In aceasta magie a primaverii, a naturii reinviate, exista o substanta, una singura, care este cheia
tuturor transformarilor: clorofila. Descoperirea ei a revolutionat biologia, fiind decriptat astfel - e drept, doar partial -
procesul prin care razele soarelui dau viata pamantului: fotosinteza. Micile molecule de clorofila, uluitor de asemanatoare
globulelor rosii - elementul de baza al sangelui uman -, sunt temelia vietii pe aceasta planeta. Ele mentin in viata nu numai
plantele, ci (conform ultimelor descoperiri) si animalele. Reflexul animalelor carnivore de a paste efectiv plante verzi are
ca explicatie efectele tamaduitoare ale clorofilei, care are si asupra organismului uman efecte benefice uluitoare. Sangele
verde, cum mai este numita aceasta substanta, ne dezintoxica organismul, ne regleaza tranzitul intestinal, ne vindeca si ne
alina ranile, incetineste procesul de imbatranire, ne protejeaza impotriva radiatiilor cancerigene, precum si impotriva
substantelor chimice nocive.

Pe masura ce studiile biologice avanseaza, este pusa in evidenta o legatura uluitor de puternica, misterioasa, intre om si
aceasta substanta vitala. Se pare ca organismul uman este programat de la Dumnezeu sa interactioneze intens cu acest elixir
verde, care-i modifica in bine majoritatea proceselor vitale. Cea mai intensa actiune a clorofilei se exercita asupra sangelui
uman, compensand carentele in anumite minerale, ajutand la eliminarea toxinelor. Ideea populara ca o cura de urzica, de
leurda sau de spanac verde "innoieste sangele " si-a gasit astfel un suport experimental extrem de serios. Oamenii de stiinta
au cautat sa dezlege misterul acestei interactiuni intre "sangele plantei " si sangele uman, lucru care nu este foarte usor. In
schimb, studiile lor au pus in evidenta o actiune cu mult mai ampla a extractelor de clorofila, asa incat a prins contur ideea
unei terapii cu clorofila.

In ce consta terapia cu clorofila?

Consta pur si simplu in administrarea pe cale orala de extracte vegetale foarte bogate in clorofila. Studiile efectuate in
23 348745043.doc

Statele Unite pe aceasta tema au avut rezultate exceptionale. Clorofila declanseaza procese puternice de dezintoxicare,
favorizeaza asimilarea si fixarea mineralelor vitale, stopeaza infectiile. Aplicata extern, cicatrizeaza ranile si mareste viteza
de regenerare a tesuturilor. In prezent se estimeaza ca cine va reusi sa extraga, sa izoleze clorofila si sa o faca accesibila in
alimentele de uz comun, acela va domina industria alimentara si chiar farmaceutica a viitorului.

Cum pot fi obtinute extractele de clorofila?

Pentru a obtine extractele pentru o cura de primavara cu clorofila nu avem nevoie de o aparatura prea sofisticata. Este
foarte util sa avem un mixer electric, dar in absenta acestuia, extractele de clorofila pot fi obtinute si manual. Iata cele doua
metode de obtinere a extractului de clorofila:

Metoda 1 - cu ajutorul mixerului electric

Reteta pentru obtinerea unui pahar (200 ml) de extract de clorofila este urmatoarea: intr-un vas de plastic se pune un
manunchi de mladite verzi de plante (grosimea manunchiului este cat sa poata fi cuprins intre degetul mare si aratator) si
un pahar de apa plata sau apa de izvor. Se marunteste planta foarte bine (vreme de 3-5 minute) cu ajutorul mixerului, dupa
care se filtreaza imediat printr-un tifon. Se consuma preparatul imediat dupa filltrare, asa incat sa nu se oxideze.

Metoda 2 - prin macerare

Aceeasi cantitate de mladite verzi se toaca marunt pe o planseta de lemn. Imediat dupa tocare, planta este pusa cu tot cu suc
intr-un pahar cu apa plata sau apa de izvor si se lasa la macerat la temperatura camerei, vreme de sase ore, dupa care se
filtreaza prin tifon. Dupa filtrare, extractul obtinut se consuma imediat.

Ce fel de mladite verzi folosim?

Se folosesc numai tulpini de plante alimentare. Tulpinile plantelor pe care nu le cunoasteti sau a caror provenienta este
incerta nu vor fi niciodata folosite, deoarece pot avea efecte toxice imprevizibile (fie datorita toxicitatii plantei in sine, fie
datorita stropirii plantei cu substante chimice, ingrasaminte etc.). Cu cat verdele plantei este mai intens, cu atat efectele sale
vor fi mai puternice, deoarece si continutul de clorofila va fi mai ridicat. Iata cateva plante frecvent folosite in terapia cu
clorofila:
- fire verzi de zarzavat: patrunjel sau telina, in anumite cazuri frunze de ceapa verde sau usturoi;
- tulpini tinere de urzica sau frunze verzi de leurda ori papadie;
- mladite verzi, de circa 8 cm inaltime, de grau, orz sau ovaz;
- tulpini tinere de lucerna.

Cat dureaza si cum se face o cura cu clorofila?

De la bun inceput, trebuie spus faptul ca in ciuda aparentei simplitati a procedeului, efectele sale asupra organismului sunt
foarte puternice. Ca urmare, aceasta cura poate fi resimtita ca un soc de catre organism, daca nu este pornita gradat. O cura
standard cu clorofila dureaza 12 zile si va decurge astfel:
- In prima zi de cura nu se va bea mai mult de un sfert de pahar (50 ml) de extract de clorofila, care va fi luat in doza unica,
pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte mesei de dimineata.
- In a doua zi de cura se va dubla cantitatea de extract (100 ml), care va fi baut in doua reprize, cu 30 de minute inaintea
mesei de pranz si de seara.
- Intre ziua a treia si a unsprezecea se mareste doza cu cate un sfert de pahar pe zi (150 ml, 200 ml, 250 ml etc.),
repartizandu-se in trei parti egale, luate cu 30 de minute inaintea celor trei mese principale.
- In a douasprezecea zi se bea cate un pahar de extract de clorofila inaintea fiecarei mese. Este de preferat ca in ultima zi de
24 348745043.doc

cura sa nu se consume altceva decat orez fiert si sarat dupa gust, pentru ca efectele de dezintoxicare sa fie mai intense.
Efectele curei cu clorofila
Este un excelent mijloc de purificare in perioada de primavara, fiind usor de aplicat si extrem de eficient. Cel mai rapid se
va simti efectul de accelerare al tranzitului intestinal, ceea ce ce va determina o binevenita eliberare a colonului de toxinele
acumulate peste iarna. Daca extractele vegetale sunt prea puternice pentru dvs. si va dau diaree, atunci le veti lua in doze
mai mici si veti bea in paralel ceaiuri de menta, coada-racului sau scoarta de stejar, pentru a controla procesul.

Al doilea care va beneficia de pe urma curei cu clorofila va fi sangele. Tulburarile de coagulare, anemia, carentele de calciu
si magneziu vor fi rapid compensate de aceasta cura. Hemofilia, chiar anumite forme de leucemie raspund foarte bine la
aceasta forma de tratament.
Pielea este cea de a treia "tinta " a curei cu clorofila. Acneea rebela, diferitele forme de alergie, sensibilitatea la infectii vor
fi puse pe fuga cu ajutorul tratamentului cu extracte verzi. Tenul va deveni curat si luminos, pielea va capata o stralucire
sanatoasa.
Gastritele si ulcerele de primavara se amelioreaza si ele cu ajutorul acestei cure. Folositi mai ales extractele din plante
aromatice blande (patrunjel, telina) si urzica (care este cicatrizanta si antiacida), care vor proteja peretii stomacului si -
important - vor combate bacteriile de la acest nivel (inclusiv celebrul Helicobacter pilori). Astmul sau bronsita vor fi si ele
ameliorate de aceasta cura, deoarece clorofila inhiba si distruge bacteriile, favorizeaza procesul respirator.
Astenia de primavara va fi combatuta, mai ales daca vom folosi plante mai amare (frunzele de papadie sunt excelente), in
timp ce starile de oboseala vor fi risipite de extractele verzi de patrunjel si telina, adevarate tonice aromatice.
Ar fi pacat sa vorbim despre cura cu clorofila fara sa mentionam efectele sale exceptionale pentru oamenii care lucreaza in
mediu toxic, care sunt expusi la radiatii (cum ar fi cele ale monitoarelor calculatoarelor, razele X ale aparatelor de analiza),
care au avut sau au o hrana cu multi aditivi sintetici sau cu multa carne. Clorofila protejeaza vasele de sange impotriva
sclerozarii, tine la respect infectiile bacteriene indiferent de localizare (chiar si pericardita - inflamatia muschiului cardiac -
a fost tratata cu succes cu acesta terapie).

Cui ii este recomandata cura cu clorofila?

Fireste, ca orice cura de primavara, si terapia cu clorofila este adresata practic tuturor persoanelor, fie ele tinere sau in
varsta. Desi este eficienta si in boala canceroasa ori in cele tumorale benigne, cura cu clorofila este recomandata in special
persoanelor sanatoase. Periodic, mai ales la schimbarile de anotimp, organismul are nevoie de dezintoxicare, iar clorofila
este un mijloc sigur si eficient de purificare, care va asigura premisele unei stari de sanatate excelente si a unei forme fizice
si psihice maxime.
O a doua categorie careia i se adreseaza cura cu clorofila este aceeea a persoanelor care au afectiuni cronicizate. Astmul si
bronsitele (inclusv cele tabagice), hepatita cronica (inclusiv fazele pre-cirotice si cirotice), reumatismul cronic si cel
degenerativ, guta si multe alte boli pot fi ameliorate si vindecate cu ajutorul extractelor verzi. Batranii si convalescentii,
adolescentii cu tulburari hormonale vor beneficia, de asemenea, de efectele reglatoare exceptionale ale extractelor de
clorofila. De asemenea, obezitatea, inclusiv cea care apare pe fond de dezechilibru hormonal, raspunde foarte bine la acest
tratament, asociat cu o cura vegetarian-crudivora.

Cui ii este contraindicata cura cu clorofila?

Aceasta cura este contraindicata persoanelor cu diaree acuta, cu colita de fermentatie, precum si celor al caror colon este
foarte sensibilizat. Persoanele care au suferit operatii de by-pass coronarian, care sufera de tromboza vor face aceasta cura
numai la recomandarea si sub supravegherea medicului.

Regimul alimentar-minune al parintelui Leontie Gazea

"Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a organismului uman, datorita continutului bogat
in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine, cat si a diferitilor fermenti (enzime) necesare pentru reglarea
25 348745043.doc

proceselor intime din organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al boabelor incoltite de grau, la oamenii
de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si apoi o insanatosire completa... Folosirea acestei
metode nu este periculoasa si este foarte eficienta". Iar doctorul francez Jean Valnet in lucrarea sa, "Tratamentul bolilor
prin legume, fructe si cereale" (Editura "Ceres", Bucuresti, 1991), scrie: "(...)exceptionala bogatie a constituentilor lui (a
graului - n.r.) autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura
dezvoltarii tot mai accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare, a cazurilor de
cancer".

Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite facute de dumnealui. Dar acest mod de
folosire a graului incoltit ingreuna si limita posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau deplasarilor in alte localitati.
Pentru a inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau - ing. Nicolae Gazea - impreuna cu feciorul
sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de grau incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul
International de Inventii din Iasi, octombrie 1996, obtinand Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la Salonul
International de Inventica de la Bruxelles, a obtinut inca o Medalie de Aur. Acest produs se gaseste in comert sub numele
de "Granovit" - fulgi de grau germinat. Se poate cumpara la mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte
localitati. (Fara indoiala si in Bucuresti). "Granovitul" pastreaza insusirile si intreaga valoare nutritiva si medicinala a
graului incoltit umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos inca un sortiment: "Musli-granovit", care se gaseste deja in
comert.

Tratamentul cu grau incoltit

Ce este graul incoltit?

Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata latenta in stare activa, proces care determina o
serie de transformari biochimice si de structura. In acest moment, samanta incoltita contine maximum de substante
folositoare organismului uman. Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre organism, continute de 100 grame
germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%), calciu (71 mg%). La aceste minerale se adauga vitaminele: A,
B, E, K, D, PP, enzime si anumiti hormoni vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice
extraordinare.

Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a 3-4 saptamani. Stabilizarea efectelor
apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni grave.
Doza de grau consumata zilnic
Doza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani, doza este de 1-2 linguri pe
zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.

Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se da prin masina de tocat, pentru a fi
maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o serie de retete de combinare a graului germinat cu alte alimente-
medicament.
Actiuni terapeutice ale acestei cure
Primele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau refacerea acuitatii vizuale,
imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor, infrumusetarea pielii, reglarea activitatii nervoase (germenii de grau
au si un efect usor sedativ), marirea vitalitatii.

Indicatii
26 348745043.doc

Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli de piele (acnee, eczeme,
afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are efect
reglator asupra greutatii corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta, bazinul larg,
vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui, faciala etc; tromboflebita; arterita; tumori
ale stomacului, tumori in general; cancer; afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si
bronsita); impotenta si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); amenoree, dismenoree
(la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie.

Contraindicatii ale curei cu grau incoltit

Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre cauzate de excesul de hormoni estrogeni
in organism. In consecinta, femeile cu ciclu menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu
prudenta acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta prin uscarea si macinarea graului
incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi
sau pulbere de germeni de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din aceste
produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date prin masina de tocat.

Obtinerea graului incoltit dupa metoda Valeriu Popa

Se cumpara grau - din ultima recolta. Se cerne prin sita, ca sa cada corpurile straine. Joi dimineata la ora 6 se pune la
incoltit 1 kg de grau, intr-o oala smaltuita, cu o capacitate de 5 litri. Se spala cu apa rece pana se obtine o apa curata. Apoi,
se umple oala cu apa limpede. Se pune intr-un loc ferit. La ora 14 si ora 22 se scurge apa in care a stat graul si se spala din
nou, pana ramane iar apa curata. Se umple din nou oala si se lasa la o parte. Vineri la ora 6 se scurge apa si se transfera
graul in strecuratoare. Se pune strecuratoarea sub jet de apa. In timpul spalarii nu amestecati graul. Spalarea sa dureze
numai cateva secunde. Se va repeta din 8 in 8 ore, adica la orele 6 - 14 - 22, pana iese embrionul (coltul) de 2 mm si
radacinile de 5 mm. Aceasta se obtine sambata pe la pranz sau, cel mai tarziu, seara. Cand se obtine marimea embrionului
si a radacinii, se pune graul in sticle de lapte care se vor acoperi cu dopuri, ca sa nu intre aerul, si se lasa la frigider. Dintr-
un kg de grau se obtine 1,5 kg de grau incoltit. Aceasta cantitate ajunge pentru o saptamana.

MORCOVUL

Merita sa intre in cartea recordurilor. E mai tare ca ginsengul la capitolul sanatate

Marturisesc faptul ca titlul de mai sus este un pic fortat. Si nu in privinta morcovului. Din contra! Comparatia cu morcovul
este un frumos compliment pentru... ginseng. Nu putem asocia planta chinezeasca cu acest adevarat panaceu universal,
reprezentat de radacina viu colorata a morcovului. Apoi, in timp ce ginsengul este folosit mai mult in medicina Extremului
Orient, morcovul este o adevarata vedeta a medicinii de pe toate meridianele. Numai in ultimul deceniu, morcovului i-au
fost consacrate mai multe studii medicale decat ginsengului, in intreaga sa "cariera" ca remediu. Exista in Statele Unite
chiar un muzeu al morcovului si, credeti-ma, este o institutie mult mai serioasa si mai interesanta decat ar putea parea la o
prima vedere. Dar de unde vine morcovul? Parerile sunt impartite: unii cercetatori spun ca ar fi fost "domesticit" cu cinci-
sase milenii in urma in Orientul Mijlociu, pe teritoriul actualului Afganistan, in timp ce altii sustin ca ar fi originar din
bazinul Marii Mediterane, la fel ca si rudele sale patrunjelul, telina sau leusteanul. Adevarul s-ar putea sa fie undeva la
mijloc, morcovul pe care il cumparam astazi din piete fiind, se pare, o incrucisare dintre specia orientala, care are o culoare
rosie-purpurie, si specia mediteraneana, a carei radacina are o culoare mai degraba galbena. Cert este ca inca din vremuri
preistorice, morcovul este folosit ca aliment si ca medicament, ambele calitati fiindu-i din plin validate de catre studiile
moderne. Dar inainte de a cunoaste utilizarile medicinale cu adevarat exceptionale ale morcovului, sa aflam mai multe
despre diferitele tipuri de morcov folosite in alimentatie si in terapie.

Ce fel de morcov se foloseste in terapie

27 348745043.doc

In lume exista incredibil de multe varietati de morcov (de ordinul sutelor), neasteptat de diferite intre ele. La noi in tara
sunt folosite aproape exclusiv varietatile de morcov de culoare portocalie. In pietele noastre gasim morcovul portocaliu de
consum, de forma cilindrica, dulce la gust si foarte bogat in vitamine, dar si un morcov furajer, de dimensiuni foarte mari,
de forma conica, mai fad si mai sarac in substante nutritive. Mai rar, intalnim la noi si morcovul galben, care este foarte
bogat in xantofila si luteina, doi pigmenti care previn degenerescenta maculara, ateroscleroza si cancerul pulmonar. In
India si in China se foloseste si o varietate de morcov rosu, care contine un pigment numit licopina, care previne si
combate gastrita si ulcerul gastric si, de asemenea, cancerul de prostata si cel ovarian. Morcovul purpuriu este cultivat in
unele regiuni din Turcia si din Irak, fiind bogat in pigmenti antocianici, principii active care imbunatatesc vederea
nocturna, combat inflamatiile articulare, previn trombozele de tot felul. Morcovul alb este intalnit in estul Afganistanului,
in Pakistan si in Iran, si are aceasta culoare deoarece este lipsit de pigmenti, dar in schimb e foarte bogat in fibre
alimentare, care dezintoxica organismul, imbunatatesc tranzitul intestinal, regleaza greutatea corporala, previn cancerul de
colon. In fine, morcovul negru (de fapt are o culoare vinetie foarte inchisa) contine, la fel ca si morcovul purpuriu,
pigmenti antocianici, care intre altele scad nivelul colesterolului negativ (LDL), impiedica oxidarea acestuia pe artere,
incetinesc procesele degenerative, protejeaza impotriva diferitelor forme ale bolii canceroase.

Cum preparam si cum administram radacina de morcov

Mai intai de toate, trebuie stiut ca cele mai bune efecte terapeutice se obtin consumand radacinile de morcov proaspete si
nu cele conservate prin congelare sau preparate prin incalzire, care isi pierd multe din calitatile vindecatoare. Dupa doua
saptamani de congelare se pierd aproximativ 50% din majoritatea vitaminelor, in timp ce prin fierbere este pierdut un
procent de 50-70% din continutul de vitamina A, vitamina E, vitamina B1 si B3.

Sucul

Este forma de administrare a morcovului cea mai eficienta din punct de vedere terapeutic. Se obtine cu ajutorul
storcatorului electric centrifugal, din morcovi proaspeti, bine spalati, dar necuratati de coaja, care este partea cea mai
bogata in substante nutritive. Coaja va fi doar spalata foarte bine cu peria si vor fi indepartate cu ajutorul cutitului partile
stricate. Dupa stoarcerea morcovului, sucul se consuma de preferinta imediat sau, daca nu este posibil acest lucru, se
pastreaza la rece, in recipiente bine inchise, dar nu mai mult de sase ore. De regula, un adult va consuma zilnic 150-300 ml
de suc de morcov, o cantitate mai mare fiind contraindicata, deoarece poate produce deranjamente gastro-intestinale,
pigmentari anormale ale pielii, stari de inapetenta. Sucul de morcov obtinut prin centrifugare este cea mai eficienta forma
de administrare a acestei legume, deoarece vitaminele, enzimele, mineralele si pigmentii pe care ii contine sunt foarte usor
de asimilat. Trebuie stiut, insa, ca sucul obtinut prin simpla mixare a morcovilor, neurmata de centrifugare, nu are aceleasi
efecte terapeutice, deorece continutul mare de celuloza impiedica o buna asimilare a vitaminelor.

Salata

Se obtine dand prin razatoare morcovii, bine spalati in prealabil, si prin adaosul de ulei presat la rece, putin suc de lamaie si
sare dupa gust. La salatele de morcov se adauga de obicei si radacina de patrunjel, de telina, varza sau sfecla rasa, precum
si marar sau patrunjel verde. Din morcovul crud, consumat ca atare sau in salata, organismul va putea extrage un procent
neasteptat de mic de vitamine sau minerale, deoarece acestea raman "captive" in spatele peretilor celulari formati din
celuloza. De exemplu, doar 25% din vitamina A din morcovul crud va putea fi asimilata, in timp ce din sucul de morcov
obtinut prin centrifugare, procentul din aceasta vitamina asimilata creste pana la aproximativ 90%. In schimb, in salata cu
morcov crud exista un procent foarte mare de fibre alimentare, foarte importante pentru imbunatatirea tranzitului intestinal,
pentru tinerea sub control a greutatii, pentru prevenirea cancerului tubului digestiv, pentru scaderea glicemiei si a nivelului
colesterolului.

Morcovul fiert

Morcovul fiert este mai digerabil

28 348745043.doc

Poate fi consumat ca atare, sub forma de piure sau in diverse alte mancaruri (ciorbe, tocanite, ghiveciuri etc.). In urma
fierberii, aproximativ 70% din vitamina A continuta este distrusa, la fel ca si vitamina C si multe alte substante nutritive.
Totusi, este important de stiut ca vitaminele si mineralele ramase dupa fierbere vor fi mult mai usor de asimilat din
morcovul fiert decat din cel crud. Mai mult, morcovul fiert este foarte bine digerat si tolerat de catre tubul digestiv, fiind ca
atare recomandat in mod special persoanelor convalescente ori care datorita unor afectiuni gastro-intestinale nu suporta
cruditatile. Din aceste motive, morcovul fiert poate avea, desi poate parea incredibil, o aplicabilitate terapeutica mai mare
chiar decat cel consumat crud.

Tratamente preventive

Boala canceroasa - mai multe studii facute in Danemarca, sub conducerea dr. Kirsten Brandt, de la "Institutul Danez de
Stiinte Agricole", au demonstrat faptul ca administrarea morcovului incetineste cresterea tumorilor si chiar previne
formarea acestora. Cea mai puternica substanta antitumorala continuta de morcov este - se pare - falcarinolul, un principiu
activ care este secretat de aceasta leguma, pentru a se apara de atacul ciupercilor parazite. In studii facute pe culturi de
celule canceroase, dar si pe animale de experienta, s-a observat ca sub influenta acestei substante, dezvoltarea diverselor
tipuri de celule maligne este inhibata.
Cancer de piele - administrarea acestei legume pe de o parte are efecte antitumorale directe, iar pe de alta parte, reduce
sensibilitatea pielii la actiunea nociva a radiatiilor ultraviolete in exces (betacarotenul este in buna masura responsabil de
acest efect). Din aceste motive, curele de morcov sunt foarte eficiente pentru prevenirea cancerului de piele, inclusiv a
melanomului malign.
Cancer la san - intr-un studiu statistic facut in Suedia, intre anii 1987 si 1990, pe un esantion de peste 60.000 de femei, s-a
observat ca cele care consuma regulat alimente care contin vitamina A (vitamina la care morcovul este "campion" absolut),
au un risc de aproape trei ori mai mic de a dezvolta cancer mamar. O jumatate de pahar de suc de morcov asigura necesarul
de vitamina A pentru o zi intreaga.

In lume exista sute de varietati de morcov

Cancer pulmonar - un studiu facut in 1998 la un institut medical din Dallas, Statele Unite, a conchis ca un consum ridicat
de morcov scade riscul de cancer pulmonar, atat la fumatori, cat si la nefumatori. Aceasta deoarece morcovii contin o serie
intreaga de substante antioxidante care previn mutatiile celulare si formarea tumorilor.
Ateroscleroza - in radacina de morcov au fost descoperite mai mult de 20 de substante cu efect anti-oxidant, care previn
depunerea colesterolului si a trigliceridelor pe artere sub forma placilor de aterom. Mai mult, fibrele alimentare continute
de morcovul crud, consumat ca atare sau in salata, ajuta la mentinerea unui nivel scazut al colesterolului din sange.
Hipertensiune - glutationul, o substanta care in organismul uman joaca rolul de coenzima, este continut din belsug in coaja
morcovului. Administrarea zilnica a acestei substante, prin consumul de suc proaspat de morcov, previne puseele de
hipertensiune.
Infarct miocardic - un studiu facut in Massachusetts, Statele Unite, pe un esantion de 1300 de persoane, a aratat ca la
oamenii care consuma zilnic morcov crud ca atare sau sub forma de suc, riscul de a suferi un infarct este cu 60% mai mic.
Viroza gripala, infectii virale in general - consumul de morcov previne infectiile virale de tot felul. Cercetatorii au remarcat
ca, la organismele hranite cu alimente bogate in vitamina A, membrana celulara devine mai "dura" si mai greu de penetrat
de virusi, care astfel nu mai pot infecta celulele sanatoase. Or, morcovul este printre cele mai bogate alimente in aceasta
vitamina, doar 70 de grame din aceasta leguma, consumata cruda, asigurand necesarul de vitamina A pentru o zi intreaga.
Degenerescenta maculara - doua principii active continute de catre morcovul de culoare portocalie, adica luteina si
zeaxantina, protejeaza organismul de procesele degenerative in general si de cele care afecteaza ochii in special. In
conformitate cu studiile facute la Universitatea din Rotterdam, Olanda, administrarea acestor doua substante, dar si a altor
principii active din morcov, cum ar fi vitaminele A si C si zincul, previn aparitia acestei afectiuni. De asemenea, un studiu
finlandez facut pe 1200 de persoane arata ca un consum regulat de morcov reduce riscul de cataracta si ajuta la mentinerea
acuitatii vizuale pana la varste inaintate.

Tratamente interne

Boala canceroasa - se administreaza zilnic suc de morcov, cate 100 ml dimineta si seara, in cure de patru saptamani, urmate
29 348745043.doc

de una-doua saptamani de pauza. De asemenea, se administreaza si salata de morcov crud, dat prin razatoarea fina, cate 50-
75 de grame zilnic, consumate de macar trei ori pe saptamana. Sucul de morcov este foarte bogat in substante antitumorale,
cu efecte benefice demonstrate in cancerul de piele, in cancerul esofagului si al laringelui, in cancerul colo-rectal, in
cancerul gastric, al prostatei sau al vezicii urinare. Aceste substante incetinesc procesele de proliferare a celulelor maligne,
impiedica in buna masura aparitia metastazelor, studii de medicina experimentala aratand ca, sub actiunea lor, tumorile pot
intra in remisie. Morcovul consumat crud, sub forma de salata, mentine tranzitul intestinal normal, element de maxima
importanta in boala canceroasa, unde functia de eliminare este adesea afectata. De asemenea, acest aliment intensifica
procesele de dezintoxicare.

Morcovul negru scade nivelul colesterolului

Adenom de prostata - un principiu activ intalnit in coaja si in semintele morcovului, numit beta-sitosterol, are o eficienta
extraordinara in tratarea tumorilor benigne ale prostatei. Se face un tratament cu o durata de opt saptamani, timp in care se
administreaza cate 300 ml de suc de morcov pe zi, consumat pe stomacul gol.
Colesterol si trigliceride marite - un studiu facut de un institut al Departamentului Guvernamental pentru Agricultura al
Statelor Unite a aratat ca doar doi morcovi cruzi consumati zilnic ajuta la scaderea valorilor colesterolului negativ (LDL)
cu 10-20%. Aceasta deoarece morcovul este foarte bogat in fibre alimentare, blocand, atunci cand este consumat impreuna
cu alte alimente, asimilarea grasimilor saturate si a colesterolului. Efectul celulozei continute de morcov asupra nivelului
trigliceridelor din sange este extraordinar, studii de medicina experimentala aratand o scadere a valorii acestora cu 17,3-
33,5%, dupa doar 30 de zile de tratament cu morcov crud.
Imunitate - mai ales la schimbarile de anotimp, cand sistemul natural de aparare al organismului in fata infectiilor este cel
mai greu incercat, se recomanda cura cu suc de morcov. Vitaminele A si C, vitaminele din complexul B, pigmentii din
morcov stimuleaza organismul sa produca celule cu rol in imunitate, le activeaza pe cele existente si, in plus, stimuleaza
productia de anticorpi. Acest efect de stimulare imunitara se observa inclusiv la persoanele in varsta, la copii sau la
convalescenti. Este indicata cura cu suc de morcov din care se consuma cate 200-300 ml zilnic, pe o perioada de patru
saptamani. Aceasta cura a dat rezultate pozitive si in cazul persoanelor infectate cu virusul HIV.
Infectii fungice - o cura cu suc de morcov poate fi un adjuvant excelent in tratarea candidozelor sau a infectiilor cu
Aspergillus. Se administreaza cate 300 de ml de suc de morcov, zilnic, pe o perioada de doua saptamani. Efectul terapeutic
al morcovului se explica prin prezenta in radacina sa a unor... pesticide naturale (intre care si falcarinolul, despre care am
mai vorbit in acest articol), care au efect antifungic.
Emfizem pulmonar - "un aport sporit de vitamina A, foarte abundenta in radacina de morcov, are un efect foarte bun in
prevenirea si in tratamentul emfizemul pulmonar". Aceasta este concluzia profesorului american Richard Baybutt, de la
Universitatea de Medicina din Kansas, Statele Unite. Se recomanda consumul de morcov crud ca adjuvant in afectiunile
pulmonare, cate 70 grame zilnic, dar si al morcovului fiert, recomandat mai ales pentru pacientii care nu tolereaza
cruditatile. Cura cu morcov este eficienta si ca adjuvant in bronsita cronica (inclusiv in cea tabagica), in TBC, in
pneumoniile recidivante.
Hepatita cronica - glutationul, o substanta secretata in radacina morcovului, are un puternic efect drenor hepatic, stimuleaza
regenerarea celulei hepatice si activitatea ficatului in general. Bolnavilor de hepatita le este recomandata o cura cu o durata
de 30 de zile, timp in care se beau zilnic 150 ml suc de morcov. Tratamentul se poate relua dupa 2 saptamani de pauza.
Constipatie - se face o combinatie din 150 ml suc de morcov, 25 ml suc de spanac si 25 ml suc de lamaie. Se bea acest
amestec dimineata, pe stomacul gol, efectul de stimulare a tranzitului intestinal aparand la cateva ore dupa ingerarea
sucurilor. Tratamentul are un efect laxativ puternic si, in plus, este "prietenos" cu colonul, normalizand flora, vindecand
inflamatiile, ajutand la eliminarea toxinelor de pe peretii intestinali.
Diaree, diaree la copii - daca in stare cruda morcovii stimuleaza tranzitul intestinal, atunci cand sunt administrati preparati
termic, morcovii au efect usor astringent, calmeaza inflamatia la nivelul intestinului si stopeaza, intr-o anumita masura,
proliferarea bacteriilor in intestin. Se recomanda piureul de morcovi fierti, sarat dupa gust si la care se adauga foarte putin
ulei (ca hrana exclusiva, eventual in combinatie cu orezul) pentru o perioada de 24 de ore.
Lactatie - se consuma piure de morcovi fierti pentru stimularea secretiei lactate, pentru prevenirea avitaminozelor si a
deficientelor de minerale. Extern, se pun comprese cu suc de morcovi pe sani, pentru calmarea inflamatiilor si pentru
prevenirea craparii mameloanelor.
Vedere nocturna deficitara - administrarea de vitamina A si expunerea la soare (ceea ce ajuta la sinteza in organism a unei
substante ce favorizeaza vederea nocturna) ajuta la combaterea acestei tulburari. Se consuma cate o jumatate de pahar (100
ml) de suc de morcov, de doua ori pe zi, in cure de doua saptamani.
30 348745043.doc

Tratamente eterne

Albi, portocalii sau purpurii, toti sunt adevarate medicamente

Plagi canceroase - sucul de morcov aplicat extern, pe plagile canceroase, sub forma de comprese, are efecte antitumorale
usoare, este calmant si antiinflamator. In cazul cancerului bucal si al celui laringian se fac, de doua ori pe zi, gargare cu suc
proaspat de morcov.
Gingivita - se mesteca foarte bine (vreme de minimum trei minute) cate o jumatate de morcov, dupa fiecare masa.
Morcovul crud contine substante cu efect antiseptic bucal (antifungice, mai ales), calmante si antiinflamatoare.
Precautii si contraindicatii la folosirea morcovului
Consumul unor doze de morcov mai mari decat cele recomandate in acest articol, mai ales suc, poate produce asa numita
carotodermie (carotenemie), adica o colorare in portocaliu a pielii, datorata excesului de betacaroten in organism. De
asemenea, consumul exagerat de morcov poate produce tulburari gastro-intestinale (arsuri gastrice, diaree, balonari, colici
abdominale), stari de inapetenta. Curele foarte indelungate cu morcov, fara pauzele aferente, fac organismul sa
converteasca mult mai greu betacarotenul in vitamina A, ceea ce poate conduce la posibilitatea aparitiei avitaminozelor,
chiar si in conditiile unei alimentatii corecte.

Tratamentul cu oua de prepelita

Nu mai tin bine minte cand si unde am citit pentru intaia data despre tratamentul diferitelor boli cu ajutorul oualor de
prepelita. Sa fi fost in "Formula AS"? Imi notasem atunci, in graba, doar ceea ce ma interesa (egoist, recunosc). Luat "de-
ale vietii valuri", am neglijat staruinta de a cauta o sursa, dupa superficiale incercari. Apoi, in timpul uneia dintre tot mai
sporadicele plimbari prin oras, am zarit in vitrina unui chiosc alimentar un cofraj in care erau expuse miraculoasele oua.
Decis, am cumparat saizeci, am ajuns acasa si, incepand cu ziua urmatoare, mi-am propus sa incerc tratamentul. In primele
zile a fost mai dificil, pana m-am obisnuit cu tipicul si cu absenta paharelului de palinca inainte de masa. Dupa cateva zile,
efectul tratamentului a inceput sa se simta: eram mai linistit datorita - se vede treaba - reglarii tensiunii arteriale; somnul
imi era mai putin agitat si fara intreruperile obisnuite; parca si respiratia "curgea" mai lejer.

Am impartasit catorva vecini si prieteni bucuria descoperirii unui "panaceu". Unii dintre ei mi-au cerut amanunte (nu stiau
cum arata o prepelita, unde traieste etc.), altii m-au luat in deradere. Dar... cand am dorit sa-i ajut pe cei dintai, n-am mai
gasit oua. Patronul chioscului cu pricina renuntase la produsul respectiv pentru ca, zicea el, nu este rentabil, oamenii nu
aveau incredere sau nu aveau bani pentru "tratamente costisitoare". Atunci m-am hotarat sa-i ajut, in primul rand
"luminandu-i" si facilitandu-le obtinerea produselor la un pret convenabil. Sunt pensionar - mi-am zis - am casa, curte, un
petec de gradina, ma va ajuta si baiatul meu, care este informat si - de bine, de rau - se pricepe la afaceri...

Si iata ce-am aflat: prepelita este, asa cum indeobste se stie, o pasare salbatica de mici dimensiuni, ceva mai dezvoltata
decat porumbelul domestic. Ea poate fi intalnita in Asia, Europa, Africa, Australia si America de Nord. Este migratoare.
Chinezii (ah, iar chinezii!, veti fi exclamand) au reusit s-o domesticeasca, in urma cu peste o mie de ani. De la acestia au
importat-o japonezii, care au trecut la inmultirea si perfectionarea ei, astfel incat pana in zilele noastre s-a ajuns la o
adevarata industrie de mare importanta economica. Daca prepelita europeana mai este inca migratoare, produce si cloceste,
o data pe an, pana la 12 oua, cea japoneza produce anual peste 250 de oua, insa nu mai are aptitudini de zbor si nici nu
cloceste.

Datorita carnii lor delicioase, aceste pasari de crescatorie au devenit din ce in ce mai cautate, mai cu seama in Europa
occidentala si in America de Nord. Dar nu numai atat. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute si pentru efectele
benefice din punct de vedere medical, fapt pentru care sunt solicitate pe piata mondiala. In plus, necesita spatii reduse
pentru crestere, iar cheltuielile necesare echipamentului, procurarii materialului de matca si de hrana sunt destul de mici.
Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit, dupa zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari, printre
care si din tara noastra. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si in sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de
31 348745043.doc

gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa
vitamina B1 si de cincisprezece ori mai multa vitamina B2.

De asemenea, contine intregul complex de vitamine A, B, D3, E, plus calciu, zinc, sulf si potasiu. Oul de prepelita
revitalizeaza organismul uman de orice varsta, regleaza si imbunatateste activitatea aparatului circulator, a digestiei,
amelioreaza respiratia si functia reproductiva, actioneaza pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic si al celui
imunologic. Se folosesc benefic in perioada pre si postnatala, ca si dupa interventii chirurgicale si radioterapii. Formeaza
neuronii din sistemul nervos central la copii si intarzie procesele degenerative de imbatranire.

Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita:

1. CURA DE 120 DE OUA - pentru hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse
convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces.
2. CURA DE 240 DE OUA - pentru TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie,
impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne
arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc.

Cum se deruleaza un asemenea tratament?

Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafeluta (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel
moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar
sau substante aromate. Pentru ca e mic, eu il sparg intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre
esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera le recomand amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul
dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive
sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor.
In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50%.

Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei luni.
Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de ce nu - de recomandarile medicului
curant. Iata, mai jos, cateva pe care le-am gasit in diferite surse si le-am notat. Este foarte important sa se consume oua
proaspete:
1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani:
Se pot administra cate doua oua zilnic.
2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani:
Se adminsitreaza cate trei oua zilnic.
3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani:
Se pot administra cate trei oua zilnic.
4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani:
In primele patru zile - cate trei oua pe zi;
Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi;
In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou.
5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:
Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi.
6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti:
In primele doua zile - cate trei oua pe zi;
In a treia zi - patru oua pe zi;
Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi;
In a 49-a zi - trei oua pe zi;
In a 50-a zi - doua oua pe zi.

Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite:
Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita
de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se
32 348745043.doc

spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci
milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala,
de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.

Terapia cu oua de prepelita : calitatile oului de prepelita sunt renumite prin numarul mare de vitamine si minerale n
comparatie cu cel de gaina. El contine : de 5 ori mai mult fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1,
de 15 ori mai multa vitamina B2 si alte substante anti alergice.

Actiuni terapeutice : - normalizarea activitati inimi

- vindeca bolile de rinichi si ficat
- ajuta digestia, regleaza secretia acizilor din stomac, vindeca spectaculos ulcerul
- ntareste memoria
- sporeste rezistenta adultilor constrnsi sa urmeze un regim alimentar
- stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii

Cura cu oua de prepelita :

- ulcer 120 bucati

- tulburari digestive 120 buc
- arteroscleroza 240 buc
- astm bronsic 240 buc
- anemie 240 buc
- scleroza coronanina 240 buc
- colesterol 240 buc
- hipertensiune 120 buc
- rinichi 240 buc
- diabet 240 buc
- tbc 240 buc
- migrene 240 buc
- nevroze 240 buc
- boli de ficat 240 buc
- potenta 240 buc

Mod de administrare :

- cura cu 120 buc se va face n 25 de zile, n prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, ncepnd cu a patra zi pna n
a 25-a zi cte 5 oua. cura cu 240 buc se face n 49 de zile, n prima zi 3 oua, a doua zi 3 oua, a treia zi 4 oua, ncepnd
cu a patra zi si pna n a 49-a zi, se iau cte 5 oua pe zi.
La copiii ntre 4 si 8 ani se recomanda cura de 120 oua, fara a se depasi 4 oua pe zi.

Ouale se iau crude, ntepndu-le si sorbindu-le direct din gaoace sau sparte si amestecate cu produse naturale : miere de
albine, lamie, brnza de vaci proaspata.
Ouale se iau dimineata, pe stomacul gol, cu 1-2 ore nainte de micul dejun. Dupa 20 de zile de pauza cura se poate repeta.
Ouale se pastreaza n frigider, ct mai departe de congelator, pentru a nu ngheta. Cantitatea ce trebuie consumata se scoate
de cu seara din frigider, pentru a fi digerata la temperatura camerei.
n timpul curei sunt interzise bauturile alcolice.

Cura cu pepene rosu

Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturale, cu un gust aromat si extrem de
favorabil, codimentat cu o multitudine de substante miraculoase cum ar fi anumite enzime, acizi organici sau licopina (o
33 348745043.doc

substanta cu efect antioxidant si reglator imunitar), de aici rezulta si proprietatile sale terapeutice), iar continutul mare de
apa il recomanda pentru tratamentul rinichilor, cit si al aparatului urinar. Cu exceptia persoanelor cu insuficienta renala,
tuturor celor care sufera de rinichi le este recomandata in perioada de vara-toamna, daca este posibil si in celelalte sezoane
de iarna-primavara, o cura de pepene rosu de minimum zece zile in fiecare luna.

Enzimele si acizii organici continuti mai ales in apropierea cojii, de unde si gustul de acru, nu foarte agreat uneori, au
efecte de dezintoxicare puternica, ceea ce face ca pepenele rosu sa fie in mod special recomandat persoanelor cu un grad
mai mare de uzura a organismului, batrinilor, cit si celor care au avut sau mai au o alimentatie incarcata in toxine. In
concluzie, o cura de minimum zece zile lunar cu pepene rosu are efect de dezintoxicare, de reglare hormonala si imunitara
a organismului uman, cu totul deosebite.

Cura de pepene rosu se face foarte usor, intrucit nu este nevoie de nici un fel de preparare suplimentara. Unii medici si
terapeuti recomanda sucul de pepene, dar acesta se oxideaza rapid si isi pierde in mai putin de 15 minute potentialul
curativ, ca atare este indicat sa se manince pepenele normal, minimum doua kilograme de pepene pe zi. Se recomanda sa
fie bine copt, dulce si sa nu se evite consumarea partii de miez din apropierea cojii. Aproape o treime din greutatea unui
pepene rosu este reprezentata de coaja, de aceea un pepene rosu pentru o zi de cura pentru tratament trebuie sa aiba in jur
de 3 kilograme, mai ales ca in zilele calduroase se poate chiar dubla cantitatea de pepene consumata.

Indicatii in cura de tratament cu pepene rosu

Pentru acnee
Cura de pepene de 10-20 de zile produce o dezintoxicare globala si, in plus, are anumite efecte reglatoare hormonale
asupra corticosuprarenalelor in mod special, putind face minuni in tratamentul acneei, iar pe cit este posibil, in paralel cu
cura de pepene rosu se vor elimina din alimentatie carnea si alte alimente toxice. Extern, se va aplica zilnic tinctura de
propolis pe zonele afectate sau cataplasme cu marul lupului (Aristolochia clematitis):

Pentru nefrita, pielita si pielonefrita

Se consuma cantitati mari de pepene intr-o singura repriza, iar pe perioada curei de tratament, mai ales dupa ingerarea
pepenelui, se recomanda evitarea frigului si a curentilor de aer in zona salelor.

Pentru calculi renali (pietre la rinichi)

Se recomanda a se consuma cantitati mai mari de pepene rosu. Inainte de cura de tratament, cit si in ultimele trei zile se iau
plante care sfarima calculii renali, aportul de apa de la pepene ajutind la eliminarea lor. Dupa ce s-au luat aceste plante ce
sfarima si maruntesc calculii renali, 1-2 ore dupa ce s-a consumat pepenele rosu se va tine pe zona rinichilor o sticla cu apa
foarte calda, chiar fierbinte. Aceste plante sint: frunzele de mesteacan (Betula alba), frunzele de merisor (Vaccinium vitis
idaea), rasina de pini (Pinus sylvestris) si boabele de ienupar (Juniperus communis).

Pentru reumatism
Cura de pepene rosu este un purificator puternic, care poate fi combinat foarte bine cu proceduri externe pentru vindecare,
precum si cu gimnastica medicala recuperatorie. Se recomanda 12-20 de zile de cura-tratament cu pepene rosu.

Pentru calculi biliari (pietre la bila)

Se iau seminte de pepene rosu si se usuca, apoi se dau prin risnita de cafea si se ia in fiecare dimineata cite o lingurita din
aceasta pudra, amestecata cu o lingura de ulei de masline. Se iau zece zile consecutiv, dimineata pe stomacul gol, si se sta
culcat timp de zece minute pe partea dreapta, iar tratamentul dureaza trei luni, cite zece zile din fiecare luna, la intervale
regulate. Reteta este foarte eficienta, iar in perioada acestui tratament se exclud prajelile, grasimile alcoolul si cafeaua.
34 348745043.doc

Pentru constipatie si colita de putrefactie

Se va consuma pepenele, toata portia, in fiecare dimineata pe stomacul gol, fara a minca apoi nimic timp de patru ore, apoi
prima masa va incepe cu patru linguri de tarite de griu inmuiate in apa si eventual indulcite cu miere de albine.
Atentie! La persoanele cu digestie dificila nu este indicata asocierea la aceeasi masa a pepenelui rosu cu alimentele mai
grele cum ar fi: prajeli, fripturi, mezeluri, conserve etc., ori bogate in proteine: oua, carne etc., deoarece poate produce
indigestie. Atit pepenele rosu, cit si pepenele galben contin foarte putin sodiu si cantitati insemnate de potasiu, iar din acest
motiv sint indicate pentru reducerea cantitatii de sodiu din organism, ceea ce are efecte benefice asupra inimii, cit si a
sistemului imunitar in special, cele doua fiind elemente de baza in asa-numitele regimuri hiposodice.

Cura cu petrol rafinat

Se ia dimineata, pe stomacul gol, o lingurita de gaz dublu rafinat . Dupa o jumatate de ora se mannca. n jumatatea de ora
care dureaza pna la masa, bolnavul trebuie sa stea culcat si sa se roteasca de cteva ori [din 10 n 10 minute] alternativ pe
partea stnga si pe partea dreapta pentru ca petrolul sa poata patrunde si n curburile si pliurile gastrice, acela-s lucru se va
face si seara. Aceasta reteta se foloseste n tratarea cancerului de stomac si intestinal. Tratamentul acesta dureaza 4
saptamni .

Rezultatele se vad dupa 10 zile, cnd bolnavul si va reveni si va putea mnca. Pentru acelasi fel de cancer, o mare
vindecatoare Bulgara recomanda : se amesteca fagure din ceara de albine cu tuica curata de tara si pelin pisat, pna se
obtine un terci. Se unge partile [locul] bolnav, se acopera cu tifon si se lasa peste noapte. Se repeta pna la disparitia
tumori.
Tratamentul dureaza un an, si este valabil pentru multe feluri de cancer.

Atentie gazul trebuie distilat intre 100 150 grade, orice grad mai mult duce la distrugerea petrolului ca medicament
devenind toxic. A dat rezultate in multe feluri de cancer generalizat, bolnavul fiind foarte slabit si avnd foarte putine sanse
de supravietuire . Se gaseste la rafinaria Vega de la Ploiesti, se verifica astfel : se pune n palma si se freaca bine
palmele, daca pielea ramne alba, nseamna ca este bun.

Siropuri medicinale

Siropurile medicinale sunt solutii extrective apoase, la care se adauga zahar (640 g zahar la 360 g lichid).
In general, siropurile din plante medicinale se prepara dizolvand zaharul intr-o solutie ce contine substantele
medicamentoase sau aromatice aflate in drog. Dizolvarea zaharului se face la rece sau la cald. Siropul se prepara in vase
smaltuite. Apa care se evapora in timpul fierberii se completeaza cu apa fierbinte. Siropurile se strecoara fierbinti prin
tifon, direct in sticle uscate, de capacitete mica, complet umplute si bine astupate. Dopurile se fierb in prealabil si se
fixeaza imediat ce sticlele au fost umplute, dupa care se parafineaza si se pastreaza la rece.

Sirop de hrean

Se da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 4 linguri de miere, se amesteca bine si se lasa cateva minute la macerat.
Se strecoara, presand continutul cu un tifon. Se obtine siropul crud. Resturile care raman in tifon se pun la fiert cu putina
apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu
siropul crud.
Se iau trei linguri pe zi.
Utilizare: Recomandari: astm, bronsita cronica, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare in general.
35 348745043.doc

Sirop de papadie

Modul de preparare: Se pun de doua ori cate 2 maini pline cu flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic
pana incepe sa fiarba, se lasa sa dea cateva clocote bune, se ia oala de pe foc si se lasa sa stea peste noapte. A doua zi, se
goleste continutul intr-o sita, se scurge, iar florile se torc bine cu ambele maini. Sucul se amesteca cu 1 kilogram de zahar
nerafinat, la care se adauga o jumatate de lamaie taiata felii (coaja se arunca, daca a fost tratata cu substante chimice). Mai
multa lamaie acreste prea tare. Oala se pune fara capac pe masina de gatit. Pentru a se pastra toate vitaminele, se da la focul
cel mic. Astfel, lichidul se evapora fara fierbere. Siropul se pune la racit o data, maxim de doua ori, ca sa i se poata stabili
adevarata consistenta. N-are voie sa devina prea gros, caci s-ar zaharisi dupa o pastrare mai indelungata, dar nici prea
subtire, caci atunci ar incepe sa fermenteze dupa un timp. Trebuie sa devina un sirop adevarat, care, uns pe chifla sau
painea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.
Utilizare: In fiecare primavara imi prepar un sirop din flori de papadie, care are un gust excelent, fiind in acelasi timp si in
profitul sanatatii. La turta dulce pe care o fac de Craciun, folosesc numai sirop de papadie.

Sirop de patlagina, reteta nr. 1

Mod de preparare: De 2 ori 2 maini pline cu frunze de patlagina-ingusta sau patlagina-lata se trec prin masina de tocat
carne. Se adauga acestui terci de frunze putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de
miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu amestecare continua, pana cand se formeaza un lichid vascos, care se toarna
fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.
Utilizare: Dupa cum se poate citi in vechile carti despre plante medicinale, samanta de patlagina combate formarea
calculului, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagina. Siropul de patlagina-ingusta curata sangele de
impuritati, toxine si virusi. Ar trebui utilizat pentru o adevarata cura, luandu-se zilnic inainte fiecarei mese cate 1 lingura
(copii cate 1 lingurita).

Sirop de patlagina, reteta nr. 2

Mod de preparare: Frunzele frunze de patlagina-ingusta sau patlagina-lata, spalate se pun straturi cu zahar nerafinat intr-un
borcan si se apasa ca sa se indese. Astfel, totul se va aseza. In zilele urmatoare punerea in straturi se repeta, pana nu mai
incape nimic in borcan. Intr-un loc ferit, in gradina se sapa o gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4
straturi de celofan. Se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea. Totul se acopera cu pamant. Scandura si piatra
trebuie sa ramana vizibile. Datorita caldurii constante, zaharul si frunzele fermenteaza, formand un sirop. Dupa cca. 3 luni,
borcanul se scoate, sucul se strecoara si se stoarce printr-un storcator de fructe (nu prin panza), se pune sa dea cateva
clocote si se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie sa lase borcanul in soare
sau in apropierea sobei, pana ce siropul se aseaza la fundul borcanului. Si acest sirop se pune sa dea cateva clocote bune.

Utilizare: Dupa cum se poate citi in vechile carti despre plante medicinale, samanta de patlagina combate formarea
calculului, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagina. Siropul de patlagina-ingusta curata sangele de
impuritati, toxine si virusi. Ar trebui utilizat pentru o adevarata cura, luandu-se zilnic inainte fiecarei mese cate 1 lingura
(copii cate 1 lingurita).

Sirop de podbal

Mod de preparare: Intr-o oala de lut sau borcan de muraturi se introduc alternativ un strat de frunze de podbal si un strat de
zahar nerafinat, se lasa sa se aseze si se umple pana ce nu mai este loc in vas. Apoi se leaga cu 2-3 straturi de celofan si se
pune in gradina la loc ferit, intr-o gaura facuta in pamant. Caldura constanta starneste un proces de fermentatie. Dupa 8
saptamani se dezgroapa oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obtinut se lasa sa dea in 1-2 clocote. Dupa ce se
36 348745043.doc

raceste este turnat in sticle mici, cu gatul larg.

Utilizare: in bronsite si alte afectiuni pulmonare:

1. SIROPUL DE CIMBRU:
florile si tulpinile culese in soare se umezesc la introducerea in borcan. Se pun in straturi cu zahar
nerafinat, se lasa la macerat la soare 21 zile. La spalare, florile si tulpinile se spala usor cu apa de zaharul
ramas pe ele, iar apa se pune peste sirop. Siropul se pune la fiert la foc mic, pana se evapora apa, se
raceste, se pune in sticle bine acoperite, la rece. Se intrebuinteza contra racelilor, in paralizie, apoplexie,
scleroza in placi (multipla), atrofie musculara, reumatism, entorse.

2. SUCUL PROASPAT DE DRAGAICA (SANZIENE):

se spala planta proaspata, se stoarce cat este umeda cu ajutorul storcatorului electric de uz gospodaresc.
Se foloseste sucul amestecat cu unt in ulceratii canceroase si in bolile de piele de natura canceroasa.
Sucul proaspat de dragaica impreuna cu alifia de galbenele este indicat in bolile maligne de piele, ale
tiroidei si in cazul gusatilor.

3. SUCUL PROASPAT DE FILIMICA (GALBENELE):

se spala frunzele, tulpinile si florile si se trec in stare umeda prin storcatorul electric de uz casnic. Se
foloseste impotriva cancerului pielii. Hemangionul uns de cateva ori pe zi, timp mai indelungat, il face sa
dispara, la fel semnele din nastere (petele colorate) sau keratoza senila (petele de batranete).

4. SUCUL DE GHIOCEI:
florile se pun intr-un vas, se toarna deasupra zeama de la 2 lamai bine coapte, se agita bine astfel incat
florile sa se imbine cu sucul de lamaie. Se pun florile intr-un saculet de in, strecurand lichidul prin tifon.
Sucul obtinut se pastreaza in sticla inchisa la culoare, acoperita cu dop de ceara, la rece. nainte de
culcare se inmoaie un tampon de vata in sucul de ghiocei, se freaca zonele patate ale pielii si mainile. Se
recomanda folosirea sucului pana la disparitia completa a pistruilor sau petelor inchise la culoare de pe
fata, gat si maini.

5. SUCUL DE MACRISUL IEPURELUI:

se spala frunzele, se storc prin storcatorul electric de uz casnic. Se foloseste in tratarea cancerului
incipient la stomac, tumorile si ulceratiile canceroase interne si externe. Se iau 3-5 picaturi o data pe ora,
diluat in apa sau ceai de plante. Pe ulceratiile canceroase externe se aplica direct sucul proaspat. n boala
lui Parkinson, sucul se prescrie in doze de 3-5 picaturi pe ora, luate intr-o infuzie de coada soricelului, iar
extern se frictioneaza coloana vertebrala.

6. SUCUL PROASPAT DE OBLIGEANA:

radacinile proaspete se curata cu grija, se trec prin storcatorul electric de uz casnic. Se foloseste in cazul
ochilor slabiti, prin ungerea pleoapelor inchise, iar dupa cateva minute se spala ochii cu apa rece.

7. SIROPUL DE PAPADIE: se pun de 2 ori cate 2 maini pline de flori de papadie intr-un litru de apa
rece. Se pun la foc mic pana incepe sa fiarba, se lasa sa dea cateva clocote, apoi se ia de pe foc si se lasa
la macerat pana a doua zi. Se goleste continutul prin sita, se strecoara, florile se storc bine, iar sucul se
amesteca cu zahar nerafinat, la care se adauga 1 lamaie taiata felii, fara coaja. Oala se pune fara capac pe
masina de gatit, la foc mic, pentru a se pastra toate vitaminele, pana devine un sirop mai consistent. Apoi
se raceste si se poate consuma uns pe painea cu unt. Se foloseste ca depurativ in acnee, bolile biliare si
hepatice.

8. SIROPUL DE PATLAGINA:
de 2 ori cate 2 maini de frunze de planta, spalate, se trec prin masina de tocat carne. La acest terci se
adauga putina apa, iar pentru a se intari, se adauga 300 gr de zahar nerafinat si 250 gr miere. Se pune
totul la fiert la foc mic, amestecand continuu, pana se formeaza un lichid vascos, care se toarna fierbinte
in borcane si se pastreaza la frigider. Alta reteta se prapara astfel: frunzele spalate se pun in straturi cu
zahar nerafinat intr-un borcan, se apasa ca sa se indese, iar in zilele urmatoare se mai adauga straturi pana
se umple bine borcanul. Se acopera cu 3 straturi de celofan (sau se acopera cu un capac prin insurubare),
se aseaza deasupra o scandura si se pune o piatra pe ea, apoi borcanul se ingroapa in pamant astfel incat
37 348745043.doc

scandura si piatra sa ramana vizibile si se lasa la macerat timp de 3 luni. Apoi se scoate borcanul din
pamant, se stroarce sucul prin strecurator de fructe (nu prin tifon), se pune sa dea cateva clocote, se trage
in borcane care se acopera bine. Se utilizeaza la curatirea sangelui de impuritati, toxine si virusi. Se ia
cate o lingura (copii cate o lingurita) inaintea fiecarei mese, are efect in bronsite, astm, tuse alte boli ale
cailor respiratorii.

9. SUCUL PROASPAT DE PODBAL:

se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate prin storcatorul electric de uz casnic. Este recomandat in
bronsite, afectiuni pulmonare, gripa, astm, cate 2-3 lingurite de suc stors intr-o cana de supa limpede de
carne sau un pahar cu lapte cald.

10. SUCUL DE ROSTOPASCA:

frunzele, tulpinile, florile se spala si se extrage sucul prin storcatorul electric de uz casnic. Se foloseste
extern in cazul sangerarii retinei si a dezlipirii de retina, cataractei, in vederea slaba, in cazul ochilor
sanatosi dar suprasolicitati, in abces pe pleoape, cancer de piele, tumori maligne.

11. SUCUL PROASPAT DE VENTRILICA:

se spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz casnic. Se
toarna sucul in sticle mici si se pastreaza la rece. Se recomanda in bolile cronice de piele.

12. SUCUL PROASPAT DE VASC:

frunzele si tulpinile tinere proaspete se spala si se storc inca umede prin storcatorul electric de uz casnic.
Se iau cate 25 picaturi in putina apa in cazul diabetului, a tulburarilor hormonale, degeraturilor,
epilepsiei, hipertensiunii arteriale. Este un stimulent al metabolismului.
1. Sucurile s-ar putea clasifica astfel:

Sucurile de fructe si legume avand valoare energetic redus, pot nlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducand
astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fr a diminua volumul mesei. Dac 100 gr de paine ofer 230-250
calorii, aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii dau 30-40 calorii. Dac 100 gr smantan dau 200-300 calorii, aceeasi
cantitate de mere, pere sau prune, furnizeaz 71-80 calorii.

In continuare sunt prezentate cateva proprietati ale sucurilor din fructe si legume:

Sucurile scad colesterolul din sange si din bil, prevenind concentrarea si precipitarea lui n colecist, sub form da
calculi. In acelasi timp sucurile dezintegreaz acidul uric, prevenind pe aceast cale formarea calculilor renali, pe
baz de urati.
In bolile renale, care evolueaz cu cresterea retentiei de ap, ca si n acelea cu retentie de substante azotate n
sange (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretic mpiedic acest inconvenient.
Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si legume se influenteaz favorabil si evolutia insuficientei cardiace;
totodat vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonific muschiul inimii,
crescandu-i astfel puterea de contractie.
Sucul de struguri poate acoperi 90-95% din necesittile de vitamina C ale organsimului.
Sucul de rosii este bogat n acid ascorbic, vitamina C, apoi n caroten, fier, potasiu. Acest suc stimuleaz secretiile
digestive, motiv pentru care luat nainte de mas este aperitiv, ca si sucul de telin. Sucul de rosii reprezint o
butur reconfortant, cu indicatii speciale n anemii si convalescent.
Sucul de varz alb reprezint la randul su un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcat
activitate antimicrobian, ca si de sruri. Contine un principiu activ cu actiune antitiroidian, ca si un factor
cicatrizant n ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale, factor indentificat de cercettori americani nc din 1956
si denumit de ctre acestia vitamina U.
38 348745043.doc

Sucul de morcovi impresioneaz prin cantittile mari de caroten, motiv pentru care se bucur de mare trecere n
toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.
Sucul de ridichi negre d rezultate excelente n colecistitele si anginocolitele cronice, mai ale nsotite de
constipatie, exercitand efecte benefice asupra peristaltismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a
canaliculelor biliare, usurand n felul acesta secretarea bilei.

Sucul de cartofi

Se obtine la fel ca si celelalte sucuri, prin centrifugarea

tuberculilor foarte bine spalati in prealabil.
Este recomandat sa fie consumat atunci cand este
foarte proaspat, altfel el oxidandu-se rapid si
pierzandu-si o parte din calitatile terapeutice.
Constituie unul din cele mai blande remedii din gama
pe care o vom prezenta acum, avand efecte calmante,
antiacide si usor depurative. Ce il face atunci un
medicament puternic? Studii recente au aratat ca sucul
foarte proaspat de cartof contine anumite substante
inrudite cu cortizonul, care au efecte de inhibare a
dezvoltarii tumorilor, de oprire a proliferarii
virusurilor hepatice, efecte hipotensoare si...
anticonceptionale. Sa vedem in continuare mai multe
despre aplicatiile acestui remediu:
Obezitate - o jumatate de pahar de suc de cartofi
baut cu un sfert de ora inainte de fiecare masa
(indiferent cat de saraca din punct de vedere
cantitativ ar fi) are efecte de inhibare a apetitului
alimentar foarte puternice. Mai mult, acest remediu
stimuleaza din plin procesele de eliminare, ceea ce
determina o accelerare a procesului de slabire.
Hepatita virala A, B, C - se bea de doua ori pe
zi o combinatie formata dintr-un sfert de pahar (50
ml) de suc de patrunjel si trei sferturi de pahar (150
ml) de suc de cartofi. Cura dureaza vreme de 30 de
zile, cu o pauza de 10 zile, dupa care se poate relua.
Efectele in tratarea hepatitelor, cronice sau acute,
sunt cu adevarat extraordinare.
Constipatii usoare, reumatism - se bea jumatate
de litru de suc de cartofi pe parcursul unei zile,
timp de 2-3 saptamani. Pentru a face gustul mai
suportabil, se poate adauga si suc de morcov.
Scorbut - sucul de cartofi este in aceasta
afectiune unul din cele mai puternice si mai rapide
remedii cunoscute. Se bea un pahar pe zi, in timpul
sezonului rece. Cancerul gastric - se bea cate un
sfert de pahar (50 ml) de suc de cartofi de 3-4 ori pe
zi. Pentru un gust mai bland si un efect mai puternic,
se dilueaza cu suc de morcov. Efecte si mai puternice
se obtin cu urmatoarea combinatie, care are o
eficienta foarte mare si in cazul gastritei. Se face
urmatorul amestec de sucuri: 100 ml cartofi + 100 ml
varza + 500 ml morcov. Se bea aceasta cantitate pe
parcursul unei zile. In ciuda gustului destul de greu
de suportat, acest amestec, baut in cure de 20 de
zile, are efecte exceptionale in aceasta categorie de
39 348745043.doc

afectiuni. Daca simtiti ca va este greu sa beti foarte

mult din aceasta combinatie, puteti injumatati
cantitatea zilnica.

Sucul de sfecla rosie

Terapeutul austriac Rudolf Breuss considera acest
suc drept unul din cele mai puternice remedii in
tratarea cancerului si a leucemiei.
Tuturor pacientilor slabiti, anemici sau care nu aveau
pofta de mancare le prescria o cura cu acest suc, pe
care il recomanda sa fie baut cu lingurita, pentru a
avea efecte mai puternice.
Anemie, slabiciune generala a organismului - se
bea pe parcursul unei zile un pahar de suc, in
reprize, pe cat posibil inainte de masa cu minimum o
jumatate de ora.
Gripa - se beau 1-2 pahare de suc de sfecla rosie
pe zi. Acest remediu are efecte antifebrile, tonice si
mareste rapid capacitatea de lupta a organismului
impotriva infectiei.
Alergie - se bea pe stomacul gol cate un sfert de
pahar de suc de sfecla rosie, diluat cu suc de morcov,
de 2-3 ori pe zi. O cura dureaza 30 de zile si are o
eficienta extraordinara in cazul alergiilor la polen
si la praf.
O combinatie contra cancerului si leucemiei - se
amesteca: 50 ml patrunjel + 100 ml sfecla + 400 ml
morcov + 1 lingurita suc de lamaie. Se bea intreaga
cantitate pe parcursul unei zile, in cure de minimum o
luna.

Sucul de ceapa

Este atat de puternic, incat nu poate fi consumat

decat in doze mici (maximum 50 ml pe zi) si in
combinatie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel
de morcov. Poate fi considerat un adevarat panaceu in
bolile respiratorii, in diabet, in infectiile urinare
si renale, precum si in anumite dereglari hormonale.
Este un puternic antiinfectios, elimina parazitii
intestinali, stimuleaza in mod deosebit activitatea
rinichilor. Iata in continuare cateva dintre bolile in
care este deosebit de eficient:
Viermi intestinali (ascaris, tenie) - 2 linguri
de suc de ceapa se dizolva intr-un pahar de lapte. Se
beau doua asemenea doze, dimineata si seara, pe
stomacul gol. O cura dureaza minimum 10 zile.
Preventiv, se administreaza copiilor expusi la
infectia cu paraziti intestinali o doza la 3-4 zile.
Ascita - se bea zilnic jumatate de pahar de
lapte, in care au fost dizolvate 3-4 lingurite de suc
proaspat de ceapa.
Diabet - la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de
suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de suc de
morcov. Tratamentul se face vreme de minimum trei
saptamani, timp in care, in cazul pacientilor
40 348745043.doc

insulino-dependenti, glicemia va fi verificata

regulat, pentru a se ajusta doza zilnica de insulina.
Astm, bronsita, tuse - se amesteca doua linguri de suc
de ceapa cu patru linguri de miere. Se administreaza
acest remediu pe parcursul unei zile.
Infectii renale si urinare(cistita) recidivante -
intr-un pahar de suc de morcov se adauga 2 linguri de
suc de ceapa si 6 linguri de suc de telina. Se beau
2-3 asemenea doze pe zi, in cure de minimum doua
saptamani.
Dereglari ale glandelor cortico-suprarenale - se
bea sucul de mai sus (de la infectii renale): o doza
pe zi, in cure de doua luni.
O combinatie puternic detoxifianta: 40 ml ceapa +
100 ml telina + 50 ml ridiche (neagra sau rosie). Se
iau din acest suc cate 6 linguri, de 4-5 ori pe zi.
Este un excelent drenor si detoxifiant al
organismului, indicat pentru tratarea acneei,
psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului
eritematos, bolilor imune in general.

Sucul de ridichi negre si rosii

Sucul obtinut din ambele tipuri de ridichi are -

veti vedea - un miros destul de greu de suportat, din
cauza unor substante sulfuroase care se disperseaza in
timpul prepararii. Efectele terapeutice compenseaza
din plin acest neajuns. In primul rand, acest suc este
o adevarata matura pentru vezica biliara si pentru
rinichi, pe care le curata rapid de calculi. Apoi, are
un efect puternic diuretic, motiv pentru care este
folosit si ca detoxifiant in reumatism, in bolile
produse de intoxicarea lenta a organismului. In
medicina manastireasca este la mare pret acest suc
pentru tratarea bolilor respiratorii cronice.
Reumatism - se dizolva un sfert de pahar de suc
de ridiche in trei sferturi de pahar de suc de
morcovi. Se beau pe stomacul gol doua asemenea doze pe
zi: una dimineata si una seara. Cura dureaza minimum
doua saptamani si se face mai ales la schimbarea de
anotimp.
Bronsita cronica - intr-o jumatate de pahar de
suc de ridiche se pun 4 linguri de miere si se
amesteca bine. Se bea cu inghitituri mici acest
remediu dimineata.
Calculi biliari - se amesteca patru linguri de
suc de ridiche cu aceeasi cantitate de suc de
patrunjel. Se bea aceasta combinatie inainte de
fiecare masa cu un sfert de ora. Tratamentul dureaza
trei saptamani si este deosebit de eficient in cazul
microlitiazei.
Calculi renali - se beau zilnic 50-100 ml (un
sfert - o jumatate de pahar) de suc de ridiche. Efecte
mai puternice are urmatoarea combinatie:
O combinatie pentru eliminarea calculilor renali:
400 ml morcov + 100 ml castraveti + 100 ml ridichi
41 348745043.doc

(negre sau rosii) - rezulta 600 ml, care se beau, in

cateva reprize, dimineata, pe stomacul gol.
Tratamentul dureaza minimum 21 de zile si este
eficient indiferent de natura calculilor.

Sucul de varza

La fel ca si celelalte sucuri prezentate pana

acum, este obtinut prin stoarcerea prin centrifugare a
frunzelor de varza proaspete si bine spalate. Are prin
excelenta efecte tonice, purificatoare,
antiinflamatoare, fiind recomandat in mai mult de
cincizeci de afectiuni. Se remarca prin faptul ca
deblocheaza tranzitul intestinal, prin efectul sau de
stimulare si de normalizare a digestiei si, nu in
ultimul rand, prin actiunea sa anticancerigena. Iata
cateva din recomandarile terapeutice ale sucului de
varza:
Constipatie, prevenirea viermilor intestinali -
se bea dimineata si seara cate o jumatate de pahar -
un pahar de suc de varza. Pentru un gust mai bun, se
adauga cateva picaturi de suc proaspat de lamaie.
Cancer al tubului digestiv - se combina un pahar
de suc de varza cu doua pahare de suc de morcov. Se
bea intreaga cantitate pe parcursul unei zile.
Tratamentul dureaza trei luni, timp in care se va
mentine o alimentatie strict vegetariana si
preponderent crudivora.
Cancer la gat - se aplica tratamentul de la
cancerul cu localizare pe tubul digestiv. Suplimentar,
se face, de trei ori pe zi, cate o gargara cu suc
proaspat de varza.
Diabet - se bea jumatate de pahar de suc de varza
dimineata si la pranz. Acest remediu are un efect
foarte interesant de stabilizare a valorilor
glicemiei.
Adenom de prostata - se face o cura de trei luni,
in care se bea cate o jumatate de pahar de suc de
varza, de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si
seara. Tratamentul cu suc de varza are efecte puternic
antiinflamatoare asupra prostatei si a traiectului
urinar.
O combinatie pentru a slabi rapid: 200 ml varza +
200 ml grepfrut. Se bea din acest amestec cate un
pahar, cu 5-10 minute inaintea fiecarei mese. Este o
combinatie mai putin obisnuita intre un suc alcalin
(cel de varza) si un suc acid (cel de grepfrut), care
are un puternic efect inhibitor al apetitului
alimentar si favorizeaza ajungerea rapida la satietate
pentru o perioada lunga de timp. Un tratament dureaza
doua luni si se poate relua la nevoie dupa o pauza de
10 zile.

In paginile urmatoare puteti citi doua articole excelente despre sucurile din fructe si legume.
Aceste articole au aparut in revista Leacuri si terapii.
42 348745043.doc

Sucuri din fructe

Sucul de grepfruit

Contine multe minerale, vitamine (C, B1 si B2, PP), enzime, pectina, acid citric etc. Este aperitiv, tonic, depurativ,
antihemoragic. Este indicat in anorexii, dispepsii, oboseala, stari febrile, artrita, afectiuni pulmonare. Se administreaza 3
pahare pe zi, inainte de mesele principale. Se consuma ca atare sau indulcit cu miere.

Sucul de lamiie

Contine acid citric, acid malic, glucide, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Este racoritor,
bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant,
carminativ. Este indicat in infectii diverse, reumatism, guta, ulcere stomacale, obezitate, ateroscleroza, demineralizare,
crestere la copii, diaree, dizenterie, paraziti intestinali. Se administreaza intr-o jumatate de pahar de apa indulcita, numarul
de lamii stoarse crescind progresiv pina la 8-10 lamii pe zi. Dupa o cura de o luna, numarul de lamii stoarse incepe sa
descreasca. Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii
biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon,
zaharuri.

Sucul de mere

Contine zaharoza, celuloza, pectina, saruri minerale, vitamine: B1, PP, A, C. Este diuretic, tonic muscular, racoritor,
antiseptic intestinal, laxativ, depurativ sanguin, antireumatismal. Este indicat in astenie fizica si intelectuala, anemie si
demineralizare, reumatisme, guta, obezitate, stari febrile, gastrita, ulcer gastric, insomnii, cefalee. Sucul de mere este unul
dintre cele mai apreciate sucuri pentru toate virstele. Se administreaza cite 3-4 pahare pe zi, inainte de masa. Combinat cu
celelalte sucuri mai putin placute la gust, le da o aroma deosebita.

Sucul de pere

Contine acizi, hidrati de carbon, pectina, vitamine: A, B1, B2, PP, C, saruri minerale. Este diuretic, antiputrid, laxativ,
sedativ, racoritor. Se recomanda in reumatisme, guta, astenie, surmenaj, TBC, sarcina, diaree. Se recomanda cite 2-3 pahare
de suc pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.

In paginile urmatoare puteti citi doua articole excelente despre sucurile din fructe si legume.
Aceste articole au aparut in revista Leacuri si terapii.

Sucuri din legume

Sucul de ardei gras

Sucul de ardei gras contine o mare cantitate de siliciu necesar unghiilor, parului si glandelor sebacee. Ajuta la curatarea
pielii de petele inchise la culoare. Este bun in colici intestinale, crampe, meteorism. Sucul este mai eficient daca este
combinat cu suc de morcov si de spanac, in proportie de 1:2:2. Se bea cu inghitituri mici, cu 30 de minute inainte de mesele
principale.
43 348745043.doc

Sucul de cartofi

Sucul de cartofi contine hidrati de carbon, protide, lipide, saruri minerale, vitamine (B1, B6, C, K). Este hranitor, diuretic,
energizant, cicatrizant, antispasmodic, antiulceros. Este indicat in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, diabet, litiaza
biliara, constipatie. Se bea cite 1/2 pahar de 3-4 ori pe zi, timp de o luna in diabet sau ulcere gastroduodenale. In caz de
litiaza biliara, obezitate, constipatie sau hemoroizi, se bea cite 1/2 pahar de 1-2 ori pe zi. Daca nu poate fi suportat simplu,
se poate amesteca cu miere, suc de morcovi, cu citeva picaturi de suc de lamiie sau de catina.

Sucul de castravete

Sucul de castraveti contine vitamine (A, B, C), oxid de calciu, magneziu, sulf. Este racoritor, depurativ, diuretic. Se
recomanda in stari subfebrile, intoxicatii, in reumatism sau guta. Fiind cam fad se foloseste cu suc de telina, de mar sau de
morcov. Se foloseste cu succes in cosmetica pentru tratarea ridurilor.

Sucul de ceapa

Contine vitamine (A, B, C), saruri minerale. Este un bun stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic puternic,
antiseptic, antiinfectios, antisclerotic, antireumatismal. Se utilizeaza in astenii, surmenaj intelectual, reumatism, afectiuni
respiratorii (guturai, bronsita, astm), gripa, diabet, ateroscleroza, obezitate, impotenta, prostatite, edeme. Se poate amesteca
cu putin suc de telina sau de morcovi, sau cu citeva picaturi de lamiie; se poate bea de asemenea diluat cu apa (cite 1/2
pahar de 2 ori pe zi).

Sucul de fasole verde

Contine vitamine: A, B, C, saruri minerale, hidrati de carbon, oligoelemente. Este diuretic, depurativ, antiinfectios, tonic
hepatic. Se foloseste in reumatism, guta, diabet, litiaza renala. Se administreaza cite 1/2 pahar pe zi.

Sucul de ridiche neagra

Contine vitaminele B si C. Este colecistochinetic, aperitiv si digestiv, diuretic, antialergic, sedativ nervos. Este indicat in
litiaze biliare, colecistite, insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare, bronsite cronice, astm, reumatism, guta, rahitism,
alergii, eczeme. Pentru a obtine sucul, se foloseste ridichea cu tot cu frunze. Se beau 20-50 de grame pe zi, deoarece este
foarte puternic. In cazurile de litiaza biliara se beau zilnic cite 200-400 ml de suc. Se administreaza de obicei in combinatie
cu suc de morcovi, in acest fel ajutind la refacerea mucoaselor din organism.

Sucul de sfecla rosie

Contine zaharuri, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B, C, PP. Este racoritor, foarte nutritiv si energetic. Se
recomanda in anemii, demineralizare, TBC si chiar si in cancer. Este foarte folositor in cazul epidemiilor de gripa. Este
contraindicat diabeticilor. Nu este indicat sa se consume prea mult suc de sfecla, deoarece da stari de voma si greturi, ca
urmare a efectului de epurare rapida a substantelor toxice din ficat. Se recomanda un pahar de suc de sfecla pe zi, repartizat
44 348745043.doc

in trei reprize.
Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in
general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon, zaharuri.

Sucul de spanac

Contine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este remineralizant, antianemic, antiscorbutic, cardiac tonic. Este
recomandat in anemii, convalescenta, scorbut, rahitism, astenie fizica si nervoasa, arsuri. Este foarte bun pentru curatarea
intregului traiect digestiv. Consumat in cantitate de 500 ml pe zi a vindecat constipatii cronice.

Sucul de varza

Contine saruri minerale, oligoelemente, vitamine: A, B1, B2, C, PP. Este diuretic, remineralizant. Sucul de varza cruda se
recomanda in gastrite, ulcer gastric si duodenal, bronsite, in eruptii cutanate. Pentru a evita balonarile, este bine sa se
inceapa cu suc de morcov sau de spanac timp de 2-3 saptamini, dupa care se trece la sucul de varza. Se beau 1-2 pahare de
suc de varza pe zi

.
Sucul de telina

Contine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. Este aperitiv, tonic al sistemului nervos si general, remineralizant,
diuretic, depurativ, antireumatismal. Se foloseste in inapetenta, astenie, surmenaj, convalescenta, demineralizare,
reumatism, guta, afectiuni pulmonare, litiaza urinara, impotenta. Se administreaza cite 1-2 lingurite de 3 ori pe zi inainte de
mese, sau cite 1/2 pahar pe zi timp de 15-20 de zile in cure intensive. Favorizind eliminarea excesului de apa din tesuturi,
poate fi folosit in cure de slabire.

In paginile urmatoare puteti citi doua articole excelente despre sucurile din fructe si legume.

Sucuri din plante medicinale

1. Sucul de dragaica (SNZIENE)

- se spal planta proaspt, se stoarce cat este umed cu ajutorul storctorului electric de uz gospodresc. Se foloseste sucul
amestecat cu unt n ulceratii canceroase si n bolile de piele de natur canceroas. Sucul proaspt de drgaic mpreun cu
alifia de glbenele este indicat n bolile maligne de piele, ale tiroidei si n cazul gusatilor.

2. Sucul de filimica (GLBENELE)

- se spal frunzele, tulpinile si florile si se trec n stare umed prin storctorul electric de uz casnic. Se foloseste mpotriva
cancerului pielii. Hemangionul uns de cateva ori pe zi, timp mai ndelungat, l face s dispar, la fel semnele din nastere
(petele colorate) sau keratoza senil (petele de btranete).
45 348745043.doc

3. Sucul de ghiocei

- florile se pun ntr-un vas, se toarn deasupra zeama de la 2 lmai bine coapte, se agit bine astfel ncat florile s se mbine
cu sucul de lmaie. Se pun florile ntr-un sculet de in, strecurand lichidul prin tifon. Sucul obtinut se pstreaz n sticl
nchis la culoare, acoperit cu dop de cear, la rece. Inainte de culcare se nmoaie un tampon de vat n sucul de ghiocei,
se freac zonele ptate ale pielii si mainile. Se recomand folosirea sucului pan la disparitia complet a pistruilor sau
petelor nchise la culoare de pe fat, gat si maini.

4. Sucul de papadie

Este unul dintre cele mai pretioase tonice. Este bogat in saruri minerale si oligoelemente. Este bogat mai ales in magneziu
si fier. Este tonic, aperitiv, depurativ sanguin, diuretic, antiputrid, antiscorbutic. Este indicat in litiaze biliare, reumatism,
guta, anemie, astenie, obezitate, hemoroizi, celulita. Se beau 2-3 cesti pe zi, inaintea meselor principale. Sucul de papadie
obtinut din frunze si radacini, combinat cu suc de frunze de gulie, ajuta la vindecarea bolilor de oase, intareste coloana
vertebrala, previne formarea cariilor.

In paginile urmatoare puteti citi doua articole excelente despre sucurile din fructe si legume.
Aceste articole au aparut in revista Leacuri si terapii.

Despre sucurile din fructe si legume

Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive
ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile
lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special
acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se
poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc.
Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa
prepararea lor. Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval
dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti
poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea
stabilitatii lor.

In ce afectiuni se folosesc mai ales

Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si
enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a
fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele.
Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca
obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a
unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care
sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice
si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.

Care este compozitia lor

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate
sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales
cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati
importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra
tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.
46 348745043.doc

De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1
kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.
Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai
reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si
maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de
vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in
cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare
proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri
organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si
magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea
alcalinizanta a sucurilor.

Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume

Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume, acestea ar fi cam urmatoarele:
-Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atit mai mare cu cit suportul glucide este mai bine
reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii,
iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii;
-Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati in organism in saruri alcaline;
-Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din
abundenta in regimurile hiposodate;
-Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
-Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor,
coarnelor si gutuilor;
-Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea
legumelor;
-Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in
curele de slabire.
Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice
-Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele
concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei.
E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni
galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca 100 g smintina ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de
mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o
cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.
-Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin
cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza
aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate.
Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit
dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.
-Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.
-Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru
ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
-Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui
in colecist, sub frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe
aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.
-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree
si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
-Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace;
totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-i astfel
puterea de contractie.
-Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.
-Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, rspectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza
secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in
47 348745043.doc

plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.

-Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate
antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant
in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.
-Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile
tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.
-Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie,
exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind
in felul acesta secretarea bilei.

Acest articol a aparut in revista Leacuri si terapii

Retete de tincturi

Tincturile sunt extracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel putin 60%: alcool rafinat
alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara, votca. Principiile active din tincturi sunt in concentratie mai mare si
isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. Este strict interzis folosirea alcoolului etilic, sau a spirtului medicinal.

Preparatele se pun la soare sau n locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de 2-3 saptamni. Cnd sunt gata, se
strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza n sticle de
culoare nchisa, nfundate bine cu dop de pluta.

Doza obisnuita: 5 10 picaturi, luate ca atare sau diluate n apa fierbinte sau ceai. Extern tincturile se folosesc pentru
ungerea locurilor bolnave ori sub forma de cataplasme.

1. TINCTURA DE CIMBRU

- se prepar cu inflorescente culese n soarele amiezii. Se umple o sticl pan la gat, fr a se ndesa, se toarn rachiu de
fructe de 350-400 si se las la macerat la soare timp de 14 zile. Cu aceast tinctur se vor trata, prin frectii, copiii slab
dezvoltati dar si bolnavii de scleroz n plgi multiple.

2. TINCTURA DE COADA CALULUI

- 10 gr de plant se las la macerat cu 50 ml rachiu natural de fructe timp de 14 zile, la soare sau alt surs de cldur,
agitand zilnic. Se pot trata picioarele care transpir (hiperhidroz plantar), prin frectii. Se recomand si a se bea zilnic,
dimineata pe stomacul gol, 1 ceasc cu ceai de coada calului. Se mai pot face bi la picioare cu ceai din aceeasi plant. Pe
timpul tratamentului se tine o diet cu sucuri de fructe si zarzavaturi, timp de 2 luni, dimineata se face o clism cu 2 l
infuzie cldut de musetel, se bea zilnic 3x50 ml suc de orz verde, sau sev de mesteacn. Se face o cur cu boabe de
ienupr.

Este recomandat baia vital, timp de 25 minute, o baie de abur a picioarelor, urmat de dus rece, sau baie alternant de
picioare. Pentru persoanele care suport, se face baie rece la picioare timp de 15 minute, de 2 ori pe zi, n solutie de ap cu
otet de mere n prti egale. Tinctura suedez are efecte benefice, dac se tin tlpile picioarelor ntr-un vas cu tinctur n
cantitate necesar s asigure un contact intim cu toat suprafata piciorului, timp de 15 minute. Ciorapii si ncltmintea se
pudreaz cu oxid de zinc.

3. TINCTURA DE COADA SORICELULUI

48 348745043.doc

- florile culese n soare se introduc, fr a se ndesa, ntr-o sticl, pan la gat, se toarn deasupra tuic de fructe de 400, se
las la macerat 15 zile la soare sau n apropierea unei surse de cldur. Planta are o influent pozitiv asupra mduvei
osoase, stimuleaz hematopoeza (formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar.

4. TINCTURA DE GALBENELE

- se pune un pumn de flori n 1 l tuic de 400, se las la soare 2 sptmani la macerat, agitandu-se zilnic. Diluat cu ap
fiart, este foarte potrivit la compresele preparate pentru rni, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente
sau de natur canceroas, pentru rni deschise din cauza escarelor, pentru umflturi, abcese, pustule.

5. Tinctura de aloe

Are efecte: antimicrobiene, antituberculoase, antitumorale biostimulatoare, cicatrizante, date de principiile active extrase
din frunzele de aloe.
Intern: se folosesc cte 10-30 picaturi, de trei ori pe zi n : boli digestive, tumori.
Extern: se aplica direct pe ulceratii, plagi, arsuri si da rezultate bune n : boli de piele (tuberculoza cutanata, pielonefrite,
lupus eritematos).

Actiuni: Intern: antihelmitic (provoaca eliminarea viermilor intestinali), calmant, cicatrizant, colagog (stimuleaza contractia
veziculei biliare si evacuarea bilei n intestin), coleretic (mareste si excita secretiile biliare), depurativ, emenagog (provoaca
aparitia fluxului menstrual ntrziat sau suprimat), expectorant, laxativ, regenerant, stimulent al digestiei, stimulent al
imunitatii, tonic general. Extern: antiinfectios, antiseptic, calmant, cicatrizant, racoritor.

Indicatii: Intern: actiuni digestive si hepatice n general, afte, amenoree, arsuri, cancer gastric (adjuvant), congestie
hepatica, congestii, dureri ale stomacului, gonoree, greata, hemoroizi, indigestie, iritatii tegumentare, ntepaturi de insecte,
riduri, taieturi si alte leziuni ale pielii, umflaturi.

Tincturile

Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la leacurile taranesti care si-au dovedit de
sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel, mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a binecuvantat cu paduri si
dealuri pline de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n traista. Noroc insa ca mai exista oameni
pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt
transformate in medicamente veritabile, numai bune sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este d-na
Maria Pop, profesoara de biologie, care traieste in mirifica zona a Maramuresului. Pentru ea, natura inseamna totul. Din
seva padurii isi extrage culori naturale, pentru tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...

TINCTURILE SIMPLE (dintr-o singura planta)

- D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta, iar ceaiurile, unguentele,
siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati
realizat o gama variata de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in alcool de 40? dintr-o singura planta sau
din combinatii de plante medicinale, in functie de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in
concentratie mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat necesar ca, pe langa
ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul
bolnavilor si cu aceasta gama de tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte bogate in principii active si provin
49 348745043.doc

din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice nepoluate.

- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?

- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante, antimicrobiene, antituberculoase si
antitumorale date de principiile active extrase din frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori
pe zi. Pe cale externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate foarte bune in boli de
piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos. Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli
digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica, astm, raguseala, anorexie la anemici;
actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza
cate 20-30 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de cimbrisor se foloseste sub
forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in
dezinfectarea si cicatrizarea ranilor, scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru calmarea tenurilor inrosite si iritate,
arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos, hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in
ceai care se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in leucemie, pentru reinnoirea sangelui,
se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite, colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea
secretiei biliare) se iau cate 10-15 picaturi de 3 ori pe zi.

- Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml tinctura dizolvata in 100 ml apa
fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese
imbibate cu tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi pana la 6 lingurite pe zi pentru depresii
nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli urinare, incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual.
Tratamentul dureaza 7 zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de pauza.
- Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale infectate si gingivite, sub forma de gargara
si spalaturi bucale; pentru infectia cu trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi vaginale in dilutie cu apa; pentru
dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si degeraturi se fac spalaturi sau se pun comprese; de
asemenea, sub forma de frectii se foloseste in intinderi musculare, spasme musculare si intepaturi de insecte. Pe cale
interna se folosesc 10 pana la 60 picaturi, dizolvate in apa sau ceai, pentru tratarea bolilor gastro-intestinale, curatirea
sangelui de toxine, viroze, infectii bacteriene si intarirea vederii. In bolile neoplazice, inflamatii ale ganglionilor si pentru
diminuarea efectelor menopauzei se iau ca adjuvant cate 30 de picaturi pe parcursul unei zile. Sub forma de masaje,
comprese sau adaugata la apa de baie, combate micozele picioarelor.

- Tinctura de rostopasca are actiune antibiotica asupra unui numar mare de agenti patogeni; are actiune antitumorala
(distruge celulele canceroase in multiplicare), actiune coleretic-colagoga, fiind indicata in colecistopatii (inflamatii ale
vezicii biliare), litiaze biliare (pietre in vezica biliara), boli de ficat. Tinctura de rostopasca are actiune sedativa asupra
centrilor nervosi superiori si in special asupra coronarelor. Stimuleaza respiratia si scade tensiunea arteriala; da rezultate
bune in insuficienta cardiaca si angina pectorala. Are actiune antispastica asupra tractului gastro-intestinal. Pe cale interna
se administreaza 10-20 de picaturi pe zi, dizolvate in ceai sau apa. Extern, se foloseste sub forma de tamponari si masaje in:
boli de piele, negi, pecingine, matreata, muscaturi de insecte si serpi.
- Tinctura de propolis are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica, antifungica, analgezica, trofica si
regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si antiinflamatoare. Pe cale externa se utilizeaza in afectiuni dermatologice
(eczeme, arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli ORL si boli ale cavitatii bucale
(gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de gargara si spalaturi bucale - cate 30-40 picaturi dizolvate in apa.
Intern, se iau 20-30 picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in cazuri de alcoolism,
50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de
tinctura dizolvate intr-un pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama de boli
(pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli glandulare).

TINCTURILE COMPLEXE (din combinatii de plante)

- Ati realizat si tincturi din combinatii de plante, cu rol curativ bine determinat. Caror boli le sunt adresate?
50 348745043.doc

- Plecand de la premisa ca majoritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze tratamente naturiste, dar nu au timp sa-si faca
ceaiuri de cateva ori pe zi, am studiat cateva retete traditionale care folosesc combinatii de plante pentru anumite boli si am
determinat concentratiile substantelor active prezente in fiecare planta, reusind sa obtinem o gama de tincturi cu rol curativ.
Este important sa precizez ca este totusi mai bine, pentru acei care au posibilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se
faca in paralel cu ceaiurile de plante recomandate, pentru rezultate mai rapide.
- Tinctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se utilizeaza pe cale externa sub forma de
tamponari, de 2-3 ori zilnic. Avand in vedere multiplele cauze interne care genereaza acneea, concomitent cu tratamentul
extern se face si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, galbenele, salcie, musetel, pin, brusture, cicoare si
hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante). Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua
saptamani.

- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea globulelor rosii prin stimularea
maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi,
dizolvate in "Ceai antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de plante medicinale cu rol antiseptic
intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali
atat la copii, cat si la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si enterocolitele. Pe cale
interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori
pe zi, dizolvate in "Ceai anticolitic".

- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol depurativ, emolient, antiseptic,
calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza
cate 4-6 lingurite de doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de albine (neindulcit pentru diabetici).
Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante
("Flori de camp").
- Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ asupra sistemului nervos central. Se
utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si digestive. Tratamentul intern
consta in administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare. Extern, se fac bai generale in care se
adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei, sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau
"Ceaiul Antistres".

- Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in regenerarea parului, intarirea
radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei. Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe saptamana. Pe
langa tratamentul extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din urmatorul amestec de plante:
urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie).
- Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu actiune astringenta, antiseptica,
cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, spasme
gastro-intestinale, gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de tinctura, dizolvate in "Ceai gastric".
Tratamentul dureaza 6 saptamani.
- Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida, decongestiva, antiseptica si
antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara, colecistite subacute
si cronice, ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi, adaugate in "Ceai hepato-biliar".
Tratamentul dureaza 4-6 saptamani.
- Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei sa urmeze un tratament cu tincturi?
- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte sau in apa fiarta inainte de
folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute.
- Care este pretul unei tincturi?
- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 20.000 si 25.000 lei.

Tinctura de Talpa gastei.

Actiuni: Intern: antiasmatic (mpiedica aparitia senzatiei de sufocare), antidepresiv, astringent, calmant cardiac, calmant
gastric, calmant general, cicatrizant, diminueaza starile de excitatie cerebrara, expectorant, hipotensiv (actioneaza mai
degraba n sens reglator), relaxarea vaselor sanguine care alimenteaza cordul si ntr-o anumita masura a cordului n sine,
51 348745043.doc

tonic cardiac, tonic general, uterotonic (favorizeaza tonifierea uterului), vasoconstrictor periferic. Extern: antiinflamator,
antiseptic, astringent si cicatrizant, regenerativ epitelial.

Indicatii: Intern: amenoree (absenta sau ntrzierea patologica a menstruatiei), aritmie cardiaca de origine nervoasa, astm,
bronsita, colita de fermentatie, crize astmatice care apar pe fond de stres, depresie nsotita de anxietate, digestie dificila,
dismenoree (ciclul menstrual neregulat si/sau dureros), distonie neurovegetativa, hipertensiune arteriala, ischemie cardiaca
(att forme dureroase ct si nedureroase), prolaps si atonie uterica, gastrita hiperacida pe fond de stres, reumatism, tulburari
de menopauza,. Extern: arsuri, contuzii, dureri de spate (cataplasma sau unguent pe locul afectat), febra tifoida (se pun
cataplasme pe ceafa si talpi), prolaps uterin, rani, reumatism.
Contraindicatii: Nu se cunosc.

Tinctura de Traista ciobanului.

Mod de preparare: planta ntreaga (tulpina, frunze si flori) se toaca marunt si se pune ntr-o sticla de 1 litru (pna la gt),
acoperindu-se cu rachiu 38-40%. Se pune la soare timp de 2 saptamni, agitndu-se permanent. Se strecoara si se pune n
sticle de culoare nchisa.
Bolile care le vindeca: mbolnaviri ale muschilor, lenevirea sfincterului si a muschilor care nchid traiectul urinar si
vaginul, cadere de intestine.

Posologie: 20-40 picaturi n jumatate pahar de apa, seara nainte de culcare.

traista-ciobanului (esenta) (Capsella bursa pastoris)

n tratarea impotentei. (Vezi si brnca-ursului)

Mod de preparare: Plantele de traista-ciobanului culese proaspat, se spala bine, se maruntesc si se introduc ntr-o sticla. Se
toarna alcool rafinat de 38-40 grade si se lasa doua saptamni la loc calduros.
Extern: se frectioneaza zona abdominala de cteva ori pe zi, pna cnd ratarile dispar sau macar se raresc.

Tinctura de Trei frati patati.

Actiuni: Intern: antialergic, antiasmatic, catalizeaza eliminarea produsilor de dezasimilatie, colagog, depurativ, diuretic,
emetic (vomitiv), expectorant, fluidifica secretiile bronsice, laxativ, stimulent al activitatii rinichilor, sudorific.
Indicatii: Intern: acnee juvenila, acnee rozacee, alergie de diverse etiologii, astm, boli respiratorii cronice, bronsita
asmatiforma, bronsita si astm alergic, bronsita tabacica, ciroza, constipatie cronica, constipatie, deficiente imunitare,
dermatoze rebele la alte forme de tratament, dezintoxicarea organismului n curele naturale, edeme asociate bolilor
cardiovasculare, furunculoza, guta, hemoroizi, hepatita (adjuvant), insuficienta renala, intoxicatii diverse, predispozitie la
raceli si gripa, psoriazis, reumatism degenerativ, rinita alergica, rino-sinuzita, scleroza multipla si tumori benigne
(adjuvant), tabagism, tuberculoza cutanata (adjuvant), varice.
Contraindicatii: NU se cunosc.

Tinctura de Valeriana.

Mod de preparare: Radacina uscata se zdrobeste marunt n piua sau cu rsnita electrica de cafea, dupa care se pune ntr-un
borcan pna se umple 3-4 , iar restul se completeaza cu rachiu. Se lasa 3 saptamni la macerat, dupa care se strecoara. Se
tine n sticlute mici nchise la culoare.

Bolile care le vindeca: hipertensiunea, insomnia (da un somn profund, fara a da senzatia de somnolenta matinala pe care o
dau somniferele de sinteza), palpitatii cardiace, starile de nervozitate, tulburarile de menopauza.
Posologie: se iau 20-40 picaturi n jumatate pahar cu apa, seara nainte de culcare.

Tinctura de Vasc.
52 348745043.doc

Actiuni: Intern: antispasmodic, calmant psihic blnd si eficient, citostatic, diuretic, hipotensiv, imunostimulator si
imunomodulator bun, purgativ, tonic cardiac, vermifug.

Indicatii: Intern: accidente vasculare (profilaxie si n combaterea sechelelor), afectiuni ganglionare, albuminurie, ameteli
(vertij), arterioscleroza, astm bronsic, balonari, boala canceroasa (adjuvant), crize astmatice care apar pe fond de tensiune
psihica, degeraturi, edeme, epilepsie si crize nervoase (adjuvant), hemoragii uterine, hipertensiune arteriala (inclusiv
formele de tensiune oscilanta) si tulburari atribuite tensiunii arteriale, inflamatii ale aparatului digestiv, isterie, leucemie
(adjuvant), nevroza, predispozitie la viroze, scaderea imunitatii, sterilitate (mai ales celei asociate bolilor cardiovasculare
sau nervoase), sughit, tremuraturi ale corpului, tulburari de imunitate datorate batrnetii, tulburari de menopauza (mai ales
cardiovasculare si nervoase), tuse convulsiva sau sporadica, tuse.

Precautii: supradozarea vscului provoaca cefalee, febra, frisoane, hipotensiune.

Contraindicatii: vscul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone si celor care sufera de angina pectorala.

Tinctura de usturoi

Usturoi (Allium sativum)

Pietrele la rinichi (calculii) reprezinta conglomerate alcatuite din cristale ale sarurilor din urina. Se formeaza ca urmare a
precipitarii sarurilor din urina, a unor tulburari de metabolism, avitaminozei A, hipertiroidismului, sau a infectiilor. Cnd
sunt mici, calculii pot cobor pe ureter, determinnd dureri mari n regiunea lombara, cu iradieri spre organele genitale sau
coapsa.

Mod de preparare:
Peste 2 capatni pisate se toarna un litru de votca. Se lasa 9 zile la soare (se va alege perioada de dinaintea Lunii noi,
deoarece atunci sunt mai frecvente manifestarile dureroase). Imediat ce ncepe Luna noua se iau cte un paharel dimineata,
pe stomacul gol. Se agita nainte de ntrebuintare.

Actiuni:
Intern: activator al peristaltismului intestinal, antiaterosclerotic, antibacterian, anticataral, antidiareic, antifungic, antigutos,
antireumatic, antiseptic general cu spectru foarte larg, antiseptic pulmonar, antitrombotic, bradicardizant, carminativ,
coleretic, diuretic, expectorant, febrifug, fluidifiant al secretiilor bronhice, hipoglicemiant, hipotensiv, scade colesterolul
din snge (scade trigliceridele, lipoproteinele, si fosfolipidele serice), sedativ, tonic cardiac, tonic nervos, tonic vascular,
vasodilatator, vermifug, antispastic. Extern: antibacterian, antifungic, (inhiba dezvoltarea ciupercilor patogene), antiseptic,
antiviral, rubeliant,

Indicatii:
Intern: afectiuni renale, aritmie cardiaca (palpitatii), arterioscleroza, astenie, astm, atonie digestiva, bronsita cronica si
acuta, candidoza bucala si a cailor respiratorii, constipatie atona, dezechilibre endocrine, diaree, dizenterie (adjuvant),
edem al gambelor, enterocolita, guta, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, litiaza renala urica, paraziti
intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), parodontoza, pletora, prevenirea si combaterea bolilor infectioase: difterie (adjuvant),
epidemii gripale, febra tifoida (adjuvant),retentie urinara, reumatism, slabiciune generala, tahicardie, tuse convulsiva,
varice. Extern: afte, bataturi, candidoza vaginala, cresterea parului, infectii bucale cu candida, ncheieturi umflate sau
dureroase, ntepaturi de insecte, negi, nevralgii, plagi infectate, raguseala, guturai, reumatism, scabie, tuse.

Precautii:
administrarea interna poate produce persoanelor cu sensibilitate gastrica sau hepatica stari neplacute cum ar fi: inapetenta
temporara, indigestie, senzatie de voma.

Contraindicatii:
nu se administreaza intern persoanelor cu cataruri gastrice si intestinale, n simptome congestive pulmonare (tuse seaca,
tuse sanguinolenta, stari febrile), deoarece accentueaza starea iritarii. Nu se da mamelor care alapteaza pentru ca transmite
laptelui mirosul si gustul de usturoi.
53 348745043.doc

Tinctura de Untul Pamantului

Aceasta tinctura miraculoasa este un produs natural obtinut din radacina numita Untul Pamantului (Tamus Communis)
macerata in alcool triplu distilat sau spirt sanitar.
Mod de preparare a radacinii: radacina se spala, se da pe razatoare si se pune in alcool sau spirt, se tine cinci zile la macerat
agitandu-se zilnic cat mai des. Se pastreaza in loc intunecos (cutie, dulap etc.) la temperatura camerei .
Indicatii:
dureri reumatice acute sau cronice
lombosciatica
spondiloza cervicala
deformari osoase
artrite
sinuzite frontale sau maxilare
dureri reumatice acute sau cronice
lombosciatica
spondiloza cervicala
deformari osoase
guta
ciocuri, monturi

Mod de ntrebuintare:

Se agita sticla dupa care se decanteaza un minut tinctura, se desface usor dopul lasand sa curga filtrat. Cu solutia astfel
obtinuta se frictioneaza masand locul dureros, seara inainte de culcare ori chiar in cursul zilei numai cand doare si unde
doare. Pentru ciocuri, monturi se recomanda si alifia de radacina n combinatie cu tinctura. Pentru guta se poate intrebuinta
extern si intern, 5 picaturi la o cana de ceai diuretic (pentru rinichi) mareste diureza face sa dispara acidul uric mai rapid .

Atentie: Pentru persoanele care nu suporta intepaturile ori sunt alergice din cauza efectului revulsiv se recomanda in
prealabil ungerea locului cu o crema (alifie de galbenele) sau ulei comestibil. Astfel nu veti mai simti intepaturile si face sa
dispara alergia.
Pentru cei care o suporta direct are un efect mai rapid si benefic, facand sa dispara durerea mai rapid. Aceasta tinctura de
Untul Pamantului este binevenita pentru orice dureri reumatice putand fi utilizata de orice membru a familiei.
Tinctura este valabila cinci ani, putandu-se completa inca odata peste radacina ramasa in sticla cu alcool. A doua macerare
(plamadit) va dura 15-20 zile dupa care se poate utiliza .

Tinctura de Untul Pamantului:

Indicatii terapeutice: dureri reumatice acute sau cronice, lombosciatica, spondiloza cervicala, deformari osoase, ciocuri,
monturi, sinuzite frontale sau maxilare, carcel, apa la genunchi, dureri musculare, articulare, de menisc, degeraturi, artrita,
artroze, coxartroze, umflaturi, vanatai, varice, eczeme uscate

Tinctura de Ghintura:
Indicatii terapeutice: arsuri stomacale, gastrite, ulcer stomacal de orice tip, colite, enterocolite, colite de fermentatie,
dispepsii, inflamatii gastrice si intestinale, lipsa poftei de mancare, diaree cronica, ficat marit, timol marit, hepatita de tip A,
B, ciroze incipiente, grasimi la ficat, afectiuni biliare, litiaza biliara, fiere (colecist) lenesa, tensiune si presiune in craniu,
caldura la nivelul obrajilor, ameteala, cefalee pulsatile presiune in orbitele oculare, dureri frecvente ale ochilor urmate de
lacrimare, conjunctivita si ochi rosii.

Tinctura de Marul Lupului

54 348745043.doc

Indicatii terapeutice: vaginite, trichomoniaze, prurit vaginal, candidoze, vulvite, lues in faza incipienta, gonoree, fibrom
uterin, chisturi mamare, infectii mamare (galactoforite, fisuri mamelonare, limfangite, abcese); eczeme, dermatoze, infectii
cu ulceratii, rani, taieturi, arsuri, opariri, regenerarea pielii(stimularea colagenului si elastinei), amigdalite; hemoroizi
externi; varice, plebite, ulcer varicos.

Tinctura de sunatoare

Sunatoare (Hipericum perforatum )

Mod de preparare:
doi pumni de flori culese pe soare se pun ntr-o sticla, dupa care se acopera cu rachiu. Se lasa trei saptamni la soare, apoi
se strecoara si se pune n sticle de culoare nchisa.
Bolile care le vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze insomnii, slabiciuni provocate de nervi, hepatita,
inflamatii ale colecistului (colecistita).

Posologie:

intern se iau o data pe zi 10-15 picaturi de tinctura de sunatoare ntr-o lingura de apa;

extern tinctura se unge pe locurile dureroase.

Actiuni:
Intern: ajuta la regenerarea celulei hepatice, antianemic, antifebril, antiinflamator, antiseptic urinar, antiseptic, antispastic,
astringent, cicatrizant, coleretic, colagog, diuretic, hepatoprotector, sedativ, vermifug, vulnerar. Extern: analgezic,
antiiritativ, antiseptic, calmant al mncarimilor, cicatrizant, decongestionant.

Indicatii:

Intern: anemie, boli renale cronice (adjuvant), ciroza (adjuvant), colita, convulsii, cosmaruri, diskinezie biliara, distonie
neurovegetativa, dizenterie, dureri de cap, enterocolita, enurezis, epilepsie, febra intermitenta, flebite, hemoroizi, hepatita,
hidropizie, icter, impotenta, inapetenta, incontinenta urinara, indigestie, inflamatia vezicii biliare, isterie, junghiuri,
leucoree, litiaza biliara, migrene, nevralgii faciale, pavor nocturn, rectocolita, sciatica, spasme gastrice, stari depresive,
tonic uterin n tulburari menstruale, tulburari psihice si nervoase asociate menopauzei, ulcer, varice.

Extern: arsuri, dermatoze cu mncarimi, prurit n alergii, rani, tenuri iritate n cosmetica, zona zoster.

Contraindicatii: NU se cunosc.

Tinctura de propolis

Mod de preparare:

la 100 g alcool de 80?-86?, se adauga 20 g propolis ntarit, tinut n frigider. Alcoolul amestecat cu propolis se introduc ntr-
un vas, se ncalzeste la 30?C-40?C si se amesteca bine. Aceasta procedura se repeta ntr-o saptamna de 6-7 ori Dupa aceea
se lasa sa se aseze si se toarna lichidul curat.

Bolile care le vindeca:

1. Toate bolile interne infectioase care duc la stari febrile se trateaza cu 30 picaturi pe zi.
2. La menopauza, timp de un an, 10 picaturi zilnic.
55 348745043.doc

3. La inflamarea prostatei , zilnic 30 picaturi.

4. La hipertensiune, zilnic 30 picaturi, pna la vindecare.
5. La inflamarea rinichilor si ficatului, zilnic de doua ori cte 40 picaturi, puse ntr-un pahar cu 100 ml apa calda. Pna la
vindecare.
6. La angina, faringite, gripe sau pentru evitarea unor complicatii, zilnic de doua ori cte 40 picaturi, puse ntr-un pahar cu
200 ml apa calda si zilnic de mai multe ori, gargara.
7. n cazul ulcerului de stomac sau enterite, zilnic 40 picaturi puse n 100 ml lapte cald. Se bea pe stomacul gol.
8. Bataturi, cheratite se trateaza astfel: nainte de culcare se mbiba o bucata de vata n tinctura de propolis si se aseaza pe
locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis (Atentie, cheratitele ramn nca dureroase zile ntregi).
9. La afectiunile pielii, daca pacientul suporta spirtul, locurile bolnave sunt frecate cu tinctura de propolis. Afectiunile
dispar repede (n cazul cnd spirtul nu este suportat, propolisul trebuie amestecat ntr-o crema).
10. Dupa barbierit, ne spalam pe fata , n 100 ml apa calda adaugam 40-50 picaturi de tinctura de propolis.
11. n cazul TBC pulmonar, de trei ori pe zi cte 30 picaturi intern, si saptamnal, de doua ori se fac inhalatii cu 100
picaturi de tinctura de propolis la litru apa fierbinte.
12. Omul beat se poate trezi din betie daca ia 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml apa rece.
13. n boli micotice ntre degete, locurile bolnave sunt unse cu tinctura de propolis.
14. La dureri de stomac, se recomanda 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml apa. Durerile dispar repede. Compozitia
este recomandata si n cazul parazitozelor intestinale, zilnic de doua ori, pe stomacul gol.
15. La durerile de masele, se pune o vata mbibata cu tinctura de propolis (propolisul curat pus pe gingia dureroasa sau pe
maseaua cariata alina durerea si mpiedica infectia).
16. n cazul ranilor vechi, se spala rana cu extractie de lipan, apoi se unge de mai multe ori cu tinctura de propolis. Dupa o
perioada scurta, edemele si durerile dispar.
17. n cazul arsurilor de gradul 1. Rana trebuie unsa de mai multe ori cu tinctura de propolis. n aceste cazuri se formeaza
vezicule.
18. Cnd medicamentele facute din plante sau materiale sintetice nu dau rezultate. Nu se recomanda n cazul persoanelor
alergice. Cei sensibili la propolis nu le folosesc.

Bautura de propolis:
se recomanda mai mult din cauza influentei sale pozitive n prevenirea bolilor n perioadele reci ! Radem 15-20 g propolis
solid si l introducem ntr-un litru de palinca de buna calitate. Dupa astupare, se agita de mai multe ori. Peste cteva
saptamni se obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel nainte de culcare.

Tinctura de Propolis.
Actiuni: Intern: analgezic, antihemoragic, antifungic, antiseptic al cailor respiratorii medii si superioare, antiseptic
intestinal si urinar, antiviral, bacteriostatic si bactericid (anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug,
regenerant epitelial, stimuleaza procesele de regenerare n ansamblu, stimulent imunitar. Extern: antiinfectios puternic si cu
spectru larg, cicatrizant, analgezic, regenerativ epitelial.

Indicatii:

Intern: adenom de prostata (adjuvant), ateroscleroza, boli infectioase nsotite de febra, bronsita cronica, cistita, infectii
reno-urinare n general, colita acuta si cronica, dureri de gt (traheita, faringita), enterita, febra tifoida (adjuvant), gripa n
faza incipienta, guturai, hepatita de toate tipurile (adjuvant), hipertensiune, infectii cu protozoarul Giarda lambria, infectii
virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv n ansamblu, meningita (adjuvant), nefrita, pielonefrita, prostata, tulburari
de menopauza, tuse chintoasa, tuse convulsiva, tuse uscata.

Extern: alunite, amigdalita, cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii (adjuvant), eczeme infectioase, faringo-amigdalita,
laringita, negi.

Contraindicatii:
56 348745043.doc

alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplacute, n cazul n care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la propolis,
veti face un test aplicndu-o mai nti din abundenta pe o portiune mica din piele, urmarind efectele ce apar. n cazul n
care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite (mncarimi, nrosire, iritatie) se poate folosi cu succes.

Tinctura de obligeana

Obligeana (Acorus calamus)

Tinctura de Obligeana.
Mod de preparare: Rcp1:Un borcan cu filet se umple pe jumatate cu pulbere de radacina de obligeana (rhizoma calami). Se
acopera apoi totul cu alcool alimentar de 96 o amestecat n proportii egale cu apa. Se pune capacul la borcan si se lasa sa se
macereze 10-12 zile, dupa care se filtreaza si se trage n sticlute mici, care se pastreaza n locuri ntunecoase si reci. Rcp2:
20 grame rizomi maruntiti n 100 ml alcool de 70 o timp de 8 zile. se iau 20 picaturi de 3 ori/zi.

Bolile care le vindeca:

afectiuni metabolice n general (de trei ori pe zi, cu o jumatate ora nainte de mesele principale, o lingurita de tinctura de
obligeana diluata n jumatate pahar de apa), anemie, anorexie psihica, colita, constipatie atona, constipatie asociata
stresului psihic (se administreaza maceratul la rece, un pahar se bea dimineata pe stomacul gol, unul seara nainte de masa),
diabet, dureri de cap si migrene pe fond de nervozitate (cte o lingurita de tinctura de obligeana diluata n jumatate pahar
de apa, de trei ori pe zi), enterocolita (jumatate de lingurita de tinctura de obligeana diluata n jumatate pahar de apa de 3-4
ori pe zi, pe stomacul gol, timp de trei saptamni - pentru efecte puternice tinctura se nlocuieste cu pulbere, jumatate de
lingurita de 3-4 ori pe zi nainte de mese), hipometabolism (metabolism scazut), inapetenta (anorexie).

Posologie:
Se iau de regula 10-30 picaturi de tinctura de obligeana diluate n jumatate pahar cu apa, de 3-4 ori pe zi, nainte de mese.

Actiuni:
Intern: analgezic, antispastic, aperitiv, bactericid, calmant, carminativ (elimina gazele intestinale), diaforeic, digestiv,
diuretic si depurativ, emenagog bun, febrifug, hemostatic, nlatura senzatia de frig, reglator puternic al peristaltismului
stomacal si al secretiilor stomacale, sedativ usor, stabilizeaza reactiile auditive, stimulator foarte puternic al apetitului,
sudorific, tonic general, tonic nervos (actioneaza favorabil asupra sistemului nervos central, mbunatatind memoria),
vomitiv (mai ales n cantitati mari, ; n cantitati mici si foarte mici este antivomitiv). Extern: insecticid, revulsiv slab.

Indicatii:
Intern: afectiuni metabolice n general, anorexie psihica, anxietate (stari de teama fara motiv), astm, atonie gastrica si
intestinala, balonare, bronsita, cancer gastric si intestinal (adjuvant), colita gastrica, constipati asociata stresului, constipati
atona, convalescenta, cosmaruri, dereglari endocrine, diabet, digestie dificila, distonie neurovegetativa, dizenterie
(adjuvant), dureri de cap si migrene care apar pe fond de nervozitate si stres, enterocolita, febra intermitenta, gastrita
hiperacida, gripa, hemoroizi, hipometabolism, hiposecretie gastrica, inapetenta (anorexie), indigestie, insomnie, isterie,
melancolie, nevralgie, nevroze, psihoze: schizofrenie-sindrom discordant sau paranoia (adjuvant), raguseala, reumatism,
sinuzita, afectiuni respiratorii cu tendinta de cronicizare, stari de depresie, surditate, soc psihic, tulburari de auz, tuse, ulcer
gastric si duodenal. Extern: dureri de cap si migrene, ntarirea gingiilor (n paradontoze), reumatism, diminuarea dorintei de
a fuma.

Precautii:
Nu este recomandata utilizarea n doze mari de 4 lingurite pe zi, poate genera stari puternice de greata si voma, senzatii de
ameteala. Sunt suferinzi de gastrita hiperacida pentru care se produce o accentuare a aciditatii gastrice.
Contraindicatii: Nu se cunosc.

Tinctura de echinaceea

Echinacea (Echinacea purpurea)

57 348745043.doc

Dozele repetate de echinacea sporesc imunitatea la marea majoritate a bolilor infectioase, de la cele respiratorii la cistite,
anexite etc. De asemenea, persoanele care au frecvent ganglionii inflamati, care la primele valuri de frig se confrunta cu
umflari ale amigdalelor, raguseala, curgerea nasului si a ochilor sa apeleze la cura cu aceasta planta. Tratamentul standard
pentru amplificarea imunitatii este ca si la arnica, de 30 de zile, dar pentru cei deja atinsi de boala, rezultate bune se vad din
primele zile sau chiar la cateva ore de administrare a plantei. In ultimul timp, echinacea este mai mult recomandata sub
forma de drajeuri sau de pulbere, intrucat tinctura luata in cantitati mari si in cure de lunga durata este mai greu de suportat
de organism.

Cum se administreaza echinacea

Planta uscata, care se gaseste la Plafar, se macina cu rasnita electrica de cafea sau in piua, dupa care se cerne prin sita
pentru faina alba. Se iau trei lingurite rase de pulbere pe zi, pe stomacul gol. Planta se tine sub limba vreme de 10-15
minute, dupa care se inghite cu apa. In infectiile acute se pot lua pana la sase lingurite de planta pe zi, pe stomacul gol,
tinand eventual planta mai putin timp sub limba, intrucat este destul de iritanta si lezeaza tesuturile epiteliale.

Tinctura de chimen negru (Nigelia sativa)

Nigelia (Nigelia sativa) este un remediu extrem de vechi, adus din Etiopia acum mii de ani, dar care in Europa a fost
redescoperit de curand. La noi in tara creste in zonele sudice, fiind un condiment foarte apreciat in anumite alimente (mai
ales in lactate). In scop terapeutic, se foloseste fie uleiul esential al acestei plante (care este foarte scump si greu de gasit),
fie tinctura, cu care se obtin de asemenea rezultate foarte bune. Cu aceasta planta v-ati intalnit in paginile noastre si in iarna
ce a trecut, fiind recomandata in curele de slabire alaturi de ceaiul verde, pentru calitatile sale de intensificare a
metabolismului si de reglare a apetitului. Studiile facute in ultimii ani au demonstrat ca administrarea acestei plante in cure
de 12-21 de zile este eficienta nu numai in prevenirea guturaiului, bronsitelor sau a gripei, ci a unei game impresionante de
boli, in care sistemul imunitar joaca un rol esential, inclusiv in cele tumorale benigne sau maligne.

Iata cum folosim aceasta planta:

Administrarea tincturii de nigelia

Se iau 50 de picaturi de tinctura in jumatate de pahar de ceai verde rece sau caldut (in nici un caz fierbinte), de patru-sase
ori pe zi. Amestecul de ceai verde si nigelia are un gust si o aroma extrem de placute, inviorand si eliminand slabiciunea de
moment. Pentru persoanele care nu suporta ceaiul verde (care este el insusi un stimulent foarte bun, dar si puternic) se
recomanda dizolvarea tincturii in ceai de sunatoare sau talpa-gastei. O cura pentru intarirea imunitatii dureaza minimum 12
zile, putand fi facuta o data pe luna.

Tinctura de Branca ursului

Brnca-ursului - Heracleum sphondylium.

Extrasul prin metode perfect naturale (tinctura)din planta brnca-ursului este printre cele mai puternice revigorante,
ntineritoare si stimulente naturale ale activitatii sexuale. Este un adevarat elixir contra sterilitatii masculine si feminine,
contra menopauzei premature si a andropauzei premature, precum si contra frigiditatii si impotentei. Contine substante
active care actioneaza simultan asupra glandelor endocrine, a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular.

Mod de preparare:
58 348745043.doc

Se culeg frunze si tulpinile de brnca-ursului, se taie marunt si se introduc ntr-o sticla. Se toarna alcool rafinat de 38-40
grade si se lasa doua saptamni la loc calduros.
Intern: cte 30 picaturi, de doua ori pe zi, mpreuna cu ceai de cretisoara

Actiuni: Intern: afrodiziac, antiblenoragic, antihisteric, antispastic digestiv, antispastic uterin puternic si cu actiune rapida,
carminativ, hipotensor, reglator al activitatii nervoase, stimulent al activitatii gonadelor, stimulent al imunitatii locale
nespecifice (la nivel renal si genital), tonic digestiv, tonic general, vasodilatator genital, vasodilatator periferic, vermifug.
Extern: detersiv, rezolutiv.

Indicatii:
Intern: adjuvant n boli venerice (gonoree, sifilis, chlamidya, etc), amenoree, anexita, digestie dificila, balonari frecvente
nsotite de colici, frigiditate, impotenta hormonala si vasculara, insuficienta renala, mbatrnire prematura, menopauza
prematura, metroanexita, stari de oboseala si epuizare ca urmare a efortului fizic si intelectual exagerat, sterilitate feminina,
sterilitate masculina. Extern: antrax (adjuvant), desclcirea parului, rani purulente, scleroza multipla (adjuvant).

Precautii:
supradozarea acestui remediu din brnca ursului produce reactii de tip alergic, vasodilatatie periferica si hipotensiune.
Problemele de prostata manifestate sau latente pot fi activate de brnca ursului, caz n care tratamentul va fi ntrerupt
pentru o perioada de timp.
Contraindicatii: este contraindicata femeilor gravide. Dupa tratamentul extern cu brnca ursului este interzisa expunerea la
soare, deoarece are proprietati fotosensibilizante.

Actiuni ale extractului de brnca ursului:

Relanseaza activitatea glandelor sexuale la barbati. n urma administrarii vreme de 60 zile s-au constatat cresteri de pna la
500% (n unele cazuri si mai mult) a concentratiei de spermatozoizi, precum si o marire semnificativa a motilitatii acestora.
Stimuleaza puternic activitatea ovarelor la femei, fiind un foarte puternic rentineritor, util n tratarea amenoreei, sterilitatii,
menopauzei premature.
Mareste afluxul de snge n zona aparatului genital, att la barbati ct si la femei, fiind un puternic afrodiziac.
Favorizeaza relaxarea mucoaselor uterine la femei, mareste cantitatea de secretii vaginale cu rol de lubrefiere, induce
totodata o stare usor euforica.
Scade tensiunea arteriala, stimulnd foarte puternic circulatia sanguina periferica.

Actiuni terapeutice:

adjuvant n boli venerice (efectul de stimulare a imunitatii locale si intensificarea circulatiei sangvine n zona genitala face
ca remediul sa fie recomandat ca adjuvant n tratarea anexitei si metroanexitei, dar si a bolilor venerice ca gonoree, sifilis,
chlamidya, etc. a caror vindecare poate fi considerabil accelerata),

frigiditate (ca afrodiziac feminin brnca ursului este ideala, actionnd simultan pe mai multe fronturi, cum ar fi
:stimuleaza activitatea ovarelor, favorizeaza relaxarea musculaturii vaginale si uterine prin efectul sau antispastic),
impotenta hormonala si vasculara (are actiune terapeutica rapida datorita puternicului efect de stimulare a secretiei
gonadelor si de dilatare a vaselor din zona genitala o actiune extraordinar de importanta pentru cei la care impotenta
apare pe fondul restrngerii calibrului vaselor sanguine),
menopauza prematura, amenoree (are un intens efect emenagog, provocnd reaparitia ciclului menstrual, dupa tratament de
4-9 saptamni),

sterilitate masculina (analizele de laborator realizate la 6 saptamni dupa nceperea curei cu acest extract hidroalcoolic au
evidentiat n multe cazuri cresterea numarului spermatozoizilor, precum si mbunatatirea motilitatii acestora n cazul
barbatilor cu sterilitate),

sterilitate feminina (o cura de 3 luni cu acest extract hidroalcoolic a dus la (re)dobndirea fertilitatii unor femei cu
disfunctii ovariene care vreme de mai multi ani ncercasera fara succes felurite tratamente pentru a putea concepe un copil.
59 348745043.doc

nca se stiu foarte putine lucruri despre mecanismul prin care acest extract are acest cvasi-miraculos efect de redobndire a
fertilitatii, cert este nsa ca multe cupluri au deja copii frumosi si sanatosi dupa tratamentul cu brnca ursului).

Tinctura de arnica (Arnica montana)

Tinctura de arnica este cel mai eficient preparat cu utilizare interna obtinut din arnica.
Mod de preparare: Floarea proaspata, culeasa de maxim 4 ore, se toaca marunt si se pune ntr-un borcan, fara a ndesa, asa
nct sa-l umple pe trei sferturi. Se umple apoi borcanul cu alcool de 80? amestecnd mereu, dupa care se nchide ermetic
si se lasa vreme de 10 zile la macerat. Apoi tinctura se filtreaza prin tifon si se pastreaza n sticlute mici nchise la culoare.

Bolile care le vindeca:

Deficiente imunitare persoanele care au tendinta de a se mbolnavi foarte usor, care la primele variatii de temperatura se
confrunta cu bronsita, cistitele, infectii urinare ar trebui sa faca cure cu arnica, care este un adevarat elixir pentru sistemul
imunitar. Se administreaza arnica 30-50 picaturi de trei ori pe zi, dizolvate n jumatate pahar cu apa. O cura dureaza 20 zile,
urmata de 10 zile pauza. De regula se fac trei cure succesiv.
Semipareza, paralizie, accident vascular arnica are o actiune asupra sistemului nervos central si circulator practic
inegalabila, ajutnd la restabilirea functiilor acestora. Tinctura se foloseste n cure de lunga durata: 1 lingurita de doua ori
pe zi, dimineata si seara. Mai ales la persoanele n vrsta, tratamentul va fi mult mai eficient daca se ia n paralel o lingurita
cu vrf de doua ori pe zi dintr-un amestec din urmatoarele pulberi n parti egale: rozmarin, maghiran, cimbrisor, salvie si
lavanda.
Traumatism cranio-cerebrar, dureri de cap post-traumatice desi este greu de explicat aceasta actiune n termenii stiintei
actuale, floarea de arnica este pur si simplu un remediu antisoc. Mai ales pentru persoanele care au suferit comotii
cerebrare, care au leziuni ale trunchiului cerebrar sau care n urma unor socuri fizice sau psihice au ramas cu dureri
puternice de cap ori migrene, arnica este un remediu redutabil. lingurita de tinctura de arnica, de 4 ori pe zi, n apa, dupa 4
saptamni se va ameliora, cura dureaza 6 luni.

Gripa, guturai, viroza pulmonara se iau de 4 ori pe zi cte 50 picaturi de tinctura de arnica diluate n jumatate de cana de
ceai de menta racit ( ceaiul de menta se prepara dintr-o lingurita de planta maruntita la o cana de apa). Arnica stimuleaza
puternic imunitatea, reduce febra si calmeaza accesele de tuse, combinndu-se excelent cu menta, care stimuleaza respiratia
si reduce starile de congestie si inflamatie.
Soc psihic, nevroza, isterie - ca remediu de urgenta n socul psihic se foloseste arnica nediluata: 1 lingurita de tinctura de
arnica se tine sub limba cteva secunde si apoi se nghite. Pentru tratarea sechelelor socului psihic, precum si a isteriei si
nevrozelor se iau 30 picaturi de tinctura de arnica n apa, de trei ori pe zi. O excelenta completare a tratamentului este
combinatia n proportii egale de pulbere de sunatoare si de menta, cte o lingurita de 4 ori pe zi.
Insomnie, cosmaruri, palpitatii cardiace, stari de teama fara motiv (mai ales n timpul noptii) un remediu cu efecte
extraordinare este combinatia de tinctura de arnica si valeriana (se obtine din radacina acestei plante n acelasi mod ca si
cea de arnica) n proportii egale. Se iau 1-2 lingurite n jumatate de cana de apa, pe stomacul gol nainte de culcare.

Utilizari externe ale arnicii :

Cancer de piele cu leziuni extinse -- se aplica vreme de jumatate de ora o compresa mbibata cu o combinatie de tinctura de
arnica si marul-lupului n proportii egale, dupa care se lasa vreme de doua ore la are sa se usuce. Dupa trecerea celor doua
ore se fac pensulari cu tinctura de propolis (care sete un cicatrizant si regenerativ foarte puternic al tesuturilor sanatoase) si
se mai lasa ranile jumatate de ora la aer. Tratamentul se face minim o data pe zi.
Cancerul limbii, al cavitatii bucale, al laringelui si al faringelui -- Se fac de 3 ori pe zi clatiri atente ale gurii si gargara cu
un amestec de tinctura de arnica si de marul-lupului n proportii egale. Tincturile se amesteca cu apa n proportie 1:2
1:4. Tratamentul este de lunga durata 3 luni minim. marul-lupului se obtine din frunzele si florile plantei n acelasi mod
ca si cea de arnica.

Cicatrice, cicatrice cheloide, cancer de piele -- De doua ori pe zi cte o cataplasma foarte bine nmuiata n tinctura de
arnica n care se adauga cteva picaturi de tinctura de propolis. Cataplasma se tine jumatate de ora, dupa care, vreme de
doua ore, leziunile se tin complet neacoperite, la are.
Ischemie cardiaca, anghina pectorala, boli de inima n general Se face un masaj usor pe zona inimii cu tinctura de arnica
vreme de 5 10 minute pe zi. Este un leac stravechi din medicina populara saseasca, care nu o data a dat rezultate
60 348745043.doc

miraculoase.

Rani arnica este un leac nepretuit n tratamentul de urgenta, precum si n cel de lunga durata al ranilor de toate felurile.
Spalarea ranii cu tinctura de arnica reduce riscul de infectie, favorizeaza cicatrizarea si refacerea rapida a tesuturilor. Ranile
vechi care se vindeca greu, ulcerele varicoase, ranile care apar la persoanele imobilizate la pat sau n caruciorul cu rotile nu
raspund la nici un alt remediu naturist sau alopat att de bine ca la spalaturile si compresele cu tinctura de arnica. La
persoanele cu capacitate de regenerare extrem de redusa, arnica se asociaza foarte bine cu radacina de tataneasa, n
proportii egale.

Tumori abdominale -- Se pun 2 4 ore pe zi pe abdomen comprese de tinctura de marul-lupului si arnica n proportii
egale. Compresa se acopera cu nailon, pentru a preveni evaporarea, dupa care se fixeaza cu un leucoplast. Pentru a preveni
maceratia tegumentelor, nainte de aplicatie se unge pielea cu un strat subtire de unguent de tataneasa.

ATENTIE LA TOXICITATEA ARNICII Luata intern n doze mai mari de 7 g de planta ca atare sau de 25 ml (5 lingurite)
de tinctura, arnica este toxica. Simptoamele intoxicatiei sunt stari de ameteala, probleme de echilibru, dificultate n miscari,
tremuraturi ale membrelor, deranjamente respiratorii si digestive. Primul ajutor consta n administrarea de carbune
medicinal si provocarea de vomismente, fiind solicitat de urgenta medicul de specialitate. Arnica nu va fi administrata
copiilor pna la trei ani si nici femeilor nsarcinate.

Vinurile medicinale

Mai putin mediatizate decat tincturile si uleiurile din plante, vinurile medicinale sunt elixiruri decantate din laboratorul
naturii, cu efecte benefice asupra sanatatii si a starii noastre de spirit. Cu o conditie: sa nu fie confundate cu vinul de masa.
Ele
au o prescriptie stricta, la fel ca orice medicament.

Vin de afine

Ingrediente: 500 g afine, 1 l vin rosu.

Mod de preparare: Se varsa afinele intr-un vas, se
adauga doua pahare cu apa si se fierb incet 15 minute.
Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca
15 minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.

Varianta:
l Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o
lingurita scortisoara pudra, o lingurita de cuisoare
si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se
filtreaza si se pune in sticle.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid,
dizolvant al acidului uric.
Recomandari: ateroscleroza, constipatie, fermentatie
intestinala, insuficienta biliara, diabet, diaree.

Vin de ceapa

Ingrediente: 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.

Mod de preparare: Se rad cepele. Se adauga vinul si
mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta:
l Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul
obtinut se adauga 150 g zahar. Se amesteca bine si se
61 348745043.doc

filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, stimulent general, tonic
cardiac.
Recomandari: astenie, hidrofizie, tulburari renale.

Vin de coacaze

Ingrediente: 1,5 kg coacaze, 1 l vin rosu, 450 g

zahar.
Mod de preparare: Se preseaza coacazele. Se adauga
vinul si se lasa la macerat 24 de ore la rece. Se
filtreaza printr-o panza fina si se strecoara tot
sucul. Se pune sucul intr-un vas, se adauga zaharul,
se pune la fiert 5 minute, apoi se lasa sa se
raceasca. Se filtreaza din nou, apoi se imbuteliaza.
Alte variante:
l Se pun la macerat 200 g frunze de coacaz, 50 ml
rachiu, 100 g zahar si 1 l vin rosu, timp de 30 de
zile. Se amesteca bine, se filtreaza si se
imbuteliaza.
l Se pun la macerat, timp de o luna: 1 l vin alb, 200
g coacaze, 50 ml rachiu, 100 g zahar. Se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antireumatismal, tonic
general.
Recomandari: artrite, hipertensiune, litiaza renala,
menopauza, reumatism.

Vin de grapefruit

Ingrediente: sucul de la doua grapefruituri, 1 l vin

alb, 200 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa
doua saptamani la rece. Se filtreaza si se
imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, drenor digestiv, drenor
hepatic, racoritor, bogat in vitamina C.
Recomandari: anorexie, artrita, dispepsie,
insuficienta biliara.

Vin de ienupar

Ingrediente: 40-50 g bace (fructe) de ienupar, 1 l vin

rosu, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se sparg bacele si se pun la macerat
o saptamana in amestecul lichid. Se aduce amestecul
usor la fierbere, se lasa sa fiarba cateva minute. Se
lasa in repaus o saptamana inainte de a se filtra. Se
imbuteliaza.
Varianta:
l 60 bace de ienupar, 1 l vin alb si 100 g zahar se
62 348745043.doc

pun la macerat 15 zile. Se lasa in repaus 8 zile

inainte de filtrare. Se adauga 25 ml rachiu, pentru o
mai buna conservare.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandari: ateroscleroza, guta, reumatism, tulburari
renale.

Vin de marar

Ingrediente: 50 g seminte marar, 20 g seminte anason,

1 l vin rosu, 100 g zahar, 25 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele intr-un
vas curat. Se lasa la macerat 10 zile, la loc ferit de
lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, galactogen,
stomahic.
Recomandari: aerofagie, astm, tulburari nervoase.
Excelent pentru impotenta: cate 25 ml inainte de
culcare.

Vin de menta

Ingrediente: 500 ml infuzie de menta (25 g menta

uscata se infuzeaza timp de 15 minute), 500 ml vin
alb, 20 g miere de albine.
Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele, se
lasa la macerat minimum 40 de zile, apoi se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: afrodisiac, bactericid, calmant, colagog,
sedativ, stomahic, vermifug.
Recomandari: nervozitate, palpitatii, tulburari
digestive, paraziti intestinali, tulburari nervoase.

Vin de mure

Ingrediente: 1 kg mure, 1 l apa, 300 g zahar.

Mod de preparare: Se varsa apa peste murele usor
zdrobite. Dupa 24 de ore se pune amestecul in
centrifuga si se adauga zaharul la sucul obtinut. Se
lasa la fermentat 10-15 zile. Se filtreaza si se pune
in sticle.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: indulcitor, hipoglicemiant.
Recomandari: dureri de gat, tulburari intestinale si
gastrice.

Alte vinuri medicinale

63 348745043.doc

Vin de nuci

Ingrediente: 350 g frunze de nuc, 1 l vin rosu, 1

baton scortisoara, 100 g zahar, 25 ml rom.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele la
macerat timp de o luna, se filtreaza si se
imbuteliaza.

Alte variante:

l 25 nuci verzi taiate in patru si 1 l vin rosu se

macereaza timp de 6 saptamani, se filtreaza si se
aduce lichidul la fierbere. Se adauga apoi 50 ml
rachiu si 150 g zahar. Se da in 3-4 clocote, apoi se
lasa la racit. Se filtreaza si se imbuteliaza.
l Se pun la macerat 25 nuci verzi taiate in patru, 1
l vin rosu, 50 ml rachiu si 150 g zahar. Dupa doua
luni se filtreaza si se pune in sticle.
l 1 l vin rosu, 300 g zahar si 8 nuci verzi zdrobite
se pun la macerat, la soare, timp de 6 saptamani. Se
amesteca bine in fiecare zi. Se filtreaza.
l Intr-un borcan se pune o portocala taiata rondele.
Se adauga 15 nuci verzi taiate in patru, 1 l vin rosu,
50 ml rachiu, 200 g zahar. Se lasa la macerat doua
luni, apoi se filtreaza.

l 1 l vin rosu, 50 g frunze de nuc, 20 g grosita

rosie, 1 baton scortisoara, coaja de la o portocala,
200 g zahar. Se lasa la macerat 15 zile, se filtreaza
si se imbuteliaza.
l 30 g frunze de nuc, 100 g grosita rosie, coaja de
la doua portocale, 20 ml rachiu, 1 l vin alb. Se lasa
15 zile la macerat, la soare. Se face un sirop din 100
ml apa si 250 g zahar. Se amesteca si se filtreaza.
Mod de administrare: Cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: astringent, antidiareic, depurativ,
dezinfectant, tonic.
Recomandari: anemie, diaree, eczeme, guta, reumatism.

Vin de patrunjel

Ingrediente: o legatura de patrunjel, 1 l vin alb,

doua lingurite otet de vin, 300 g miere.
Mod de preparare: Peste patrunjel se toarna vinul si
otetul. Se aduce incet la fierbere si se fierb cam 10
minute. Se filtreaza, se adauga mierea si se amesteca.
Se imbuteliaza.
Mod de administrare: 3 lingurite, repartizate de-a
lungul zilei, sunt suficiente. Nu abuzati!
Proprietati: diuretic, expectorant, febrifug,
stimulent.
Recomandari: oboseala, hidrofizie, icter, bronsita,
febra.

Vin de pere
64 348745043.doc

Ingrediente: 500 g pere albe, 1 l vin alb.

Mod de preparare: Se taie perele in rondele fine si se
pun in vinul care fierbe. Se lasa sa fiarba pana ce
volumul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca si
se filtreaza.
Mod de administrare: cate 25 ml dimineata, la sculare.
Proprietati: antiseptic, diuretic, tonic.
Recomandari: celulita, diabet, litiaza renala,
retentie de apa, tulburari renale.

Vin de piersici
Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 l vin alb, 1,3 l
coniac, 500 g zahar, 4 migdale amare, 7 g drojdie de
bere uscata.
Mod de preparare: Peste piersicile decojite si taiate
in bucati se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se
fierbe amestecul 15 minute. Se varsa intr-un bidon
(dupa ce s-a racit) si se acopera cu vin alb si
coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 30 de
zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: constipatie, litiaza renala, tulburari
digestive.

Vin de portocale

Ingrediente: o portocala bine spalata, 1 l vin alb, 12

cuisoare, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 50 ml
rachiu.
Mod de preparare: Se pun cuisoarele si portocala
taiata intr-un borcan. Se adauga scortisoara, zaharul
si rachiul. Se acopera cu vin alb si se lasa la
macerat 30 de zile. Se filtreaza si se pune in sticle.
Se foloseste dupa 2-3 luni.
Alte variante:
l Se acopera cu vin alb coaja de la trei portocale
amare, netratate. Se adauga o lingurita cu seminte de
coriandru si 150 g zahar. Se lasa in repaus, la rece,
10 zile. Se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 4 portocale taiate bucati si zeama de
la o portocala se lasa la macerat 10 zile. Apoi se
adauga 50 ml rachiu si 120 g zahar. Se amesteca
inainte de filtrare.
l Se amesteca: 1 l vin alb, sucul unei portocale, 3
flori de musetel, un baton de scortisoara, doua
cuisoare, 120 g zahar si 50 ml rachiu. Se filtreaza
dupa 8 zile de macerare.
l Se taie in rondele o portocala si o lamaie. Se
adauga 1 l vin rosu, doua migdale amare sparte, 50 ml
rachiu si 200 g zahar. Se lasa la macerat 40 de zile.
Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
65 348745043.doc

Proprietati: antiinfectios, aperitiv, diuretic,

fluidifiant sangvin, laxativ, tonic general.
Recomandari: anorexie, astenie, dispepsie,
hipervascozitate sangvina, tulburari intestinale.

Vin de prune uscate

Ingrediente: 300 g prune uscate, 1 l vin rosu, 1

pachetel de vanilie, 50 ml rachiu, 120 g zahar.
Mod de preparare: Se pun prunele intr-un borcan. Se
adauga vinul, rachiul, vanilia si zaharul. Se amesteca
bine si se lasa in repaus 3 saptamani.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: dezintoxicant, diuretic, energizant,
stomahic.
Recomandari: anemie, constipatie, guta, nefrita,
reumatism.

Vin de tarhon

Ingrediente: 30 g frunze proaspete de tarhon, 1 l vin

alb.
Mod de preparare: Se spala frunzele si se usuca bine.
Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 8 zile. Se
filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, stimulent, tonic.
Recomandari: balonari, dureri reumatice.

Recomandari
Se utilizeaza numai vase curate, sterilizate cu abur
sau apa fiarta, timp de cel putin 30 de minute, de
cate trei ori. Nu se folosesc vase metalice, in
special cele de aluminiu.
Se folosesc doar ingrediente pentru care nu au fost
utilizate insecticide sau ierbicide.
Fructele care intra in compozitia vinurilor trebuie
sa fie bine coapte si bine spalate. Atentie la
struguri, sa nu aiba acaricide sau sa fie stropiti cu
sulfat de cupru.

Se utilizeaza plante proaspat spalate. In cazul

plantelor uscate, se folosesc doar cele care nu au
fost uscate la soare. Nu se vor folosi plante de pe
marginea drumului sau de la vanzatorii ambulanti. Este
periculos.
Vinul se pastreaza in sticle inchise, la temperatura
camerei.
Atentie! Vinurile medicinale nu se consuma in
amestec.
Rachiul folosit la prepararea vinului trebuie sa fie
de minimum 40% alcool.