Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Puterea jocului este de netagaduit in astfel de situatii, iar noi, cadrele didactice
trebuie sa stim sa ne folosim de aceasta putere magnifica.
JOCURI DE PREZENTARE.
Aceste jocuri sunt potrivite pentru initierea unui prim contact intre copii. Cu
ajutorul lor putem creea o atmosfera calma, neincordata, asfel se inlatura
teama si inhibitia inceputului. Totodata punem baza increderii si acceptarii
reciproce, instauram atmosfera care va predomina activitatea de mai tarziu a
copiilor.
1. SA NE PREZENTAM!
Fiecare copil rosteste deci cate doua prenume, prenumele propriu si cel al
vecinului din stanga lui. Dupa mai multe exercitii numarul prenumelor poate sa
creasca: pot fi repetate doua prenume ale copiiilor precedenti si adaugat numele
propriu.
Variante:
Prenumele pot fi rostite cu glas tare, soptit, repede, rar, cu exprimarea unui
anumit sentiment (fericit, trist, cu teama, rugator etc.)
Copilul poate sa-si cante propriul nume pe o linie melodica aleasa de el,
ceilalti repeta cantand.
2. RASPUNDE CANTAND!
Copiii stau in cerc. Educatoarea este cea care incepe jocul, stand in mijlocul
cercului se prezinta cantand:
"eu sunt Ana," apoi atinge un copil si tot cantand intreaba "tu cine esti"? - cel
atins trece in mijlocul cercului, se prezinta, atinge un alt coleg - jocul continua
pana se prezinta toti copiii din grupa.
3. N-AM VECIN.
Copiii stau sezand pe scaunele, un loc ramane neocupat. Copilul din stanga
locului neocupat rosteste urmatoarele versuri:
Copilul solicitat ocupa scaunelul liber, jocul este continuat de copilul langa care
Variante:
5. SALUTAM CU OCHISORII!
1. FULGUL.
In final copiii despaturesc servetelul si observa ca foile lor arata diferit, chiar daca
ei toti, au urmat indicatiile educatoarei, facand aceleasi operatii. Se compara
lucrarile realizate, se constata diferentele, asemanarile, apoi se concluzioneaza
ca fiecare "fulg,"are un model unic, asa cum si ei copiii grupei sunt unici.
2. SIRAGUL PERLELOR.
Copiii stau in cerc unul langa altul fara contact corporal. Educatoarea aseaza
mana dreapta pe umarul copilului din dreapta ei, apoi spune: "am descoperit o
perla, ea (el) se numeste Anca."Anca la randul ei continua jocul pana ce se
formeaza un sirag de perle.
Varianta:
Pentu ca valoarea perlelor sa creasca, copiii dupa atingerea si rostirea
prenumelui celui din dreapta, spun si o insusire a celui atins.
1. SCULPTORUL.
Varianta:
2 DE-A MAIMUTA.
Doi copii stau fata-n fata. Unul din ei face o grimasa, mimeaza ceva, celalalt il
imita.
Variante:
Copilul isi poate schimba si pozitia corpului, imprtant este ca celalalt sa-l
imite intocmai.
3. INCEARCA SA MA IMITI!
Doi copii, stand unul langa celalalt, sau unul in spatele celuilalt se deplaseaza
prin sala de grupa, executand exact aceleasi miscari.Unul dintre ei comanda
tempoul si felul pasilor, celalalt le preia, apoi rolurile se schimba.
Variante:
Toti copiii isi aleg in mod independent felul mersului (ca piticii, uriasii,
schiopatat etc.)Dupa un timp oarecare fiecare copil poate sa decida daca se
alatura unui coleg, preluand, imitand pasii acestuia. Rolul dintre conducator si cei
condusi se poate schimba oricand. In felul acesta se constituie grupe in mod
spontan, care insa se pot dizolva din nou, alcatuindu-se altele, noi.
La fel ca in jocul prezentat mai sus, dar la un semnal dat toti participantii,
preiau miscarile educatoarei.(este important ca miscarile sa fie pe cat se poate
de bine sincronizate )
4. OGLINDA.
Copiii formeaza perechi: unul dintre ei este cel "adevarat", celalalt este
imaginea "din oglinda".Copilul "imagine" cauta sa se miste identic, in sincron, si
concomitent cu primul. Se pot imita gesturi, mimica fetei, articulari de cuvinte
simple din buze (fara glas) implicand citirea labiala.
Dar nu oricum, ci folosind doar limbajul trupului pentru a arata ceea ce simti fata
de ceva, cineva. Prin mima sau gesturi copiii trebuie sa-si exprime simpatia,
atasamentul, antipatia, respingerea fata de unele persoane, colegi de grupa,
animale, personaje din povesti.(jocul necesita material didactic ) In functie de
ceea ce simt, de atitudinea luata, copiii indica cu degetul sau intind bratele in
fata in semn de oprire, ( opreste-te), dau din cap afirmativ, iau o pozitie ce
sugereaza teama, sau o pozitie ferma de autoaparare,etc.
6. DIRIJORUL.
Dupa ce copiii s-au deprins cu acest gen de joc, rolul dirijorului poate fi preluat de
unul dintre ei.
7. SIAMEZII
7. SPIRIDUS, LIPESTE-TE
Copiii sunt aliniati unul dupa altul. La comanda educatoarei "spiridus lipeste-te"
primul copil ia o anumita pozitie hazlie intr-un loc anume din clasa, la un semnal
acustic vine urmatorul copil, se lipese de primul intr-o pozitie oarecare (contactul
trbuie pastrat pe toata durata jocului, pana ce se lipeste de grup si ultimul copil),
se continua pana cand toti copiii "spiridusi" se lipesc formand un lant. Jocul poate
continua prin desprinderea primului copil, care acum ocupa ultimul loc din sir.
1. SA CONSTRUIM.
2. PUZZLE.
Copiii sunt organizati in grupe mici, ei vor reconstitui intregul, contribuid fiecare
la realizarea imaginii, fara utilizarea exprimarii verbale, exersand astfel
cooperarea.
Varianta:
Un grup de doi sau patru copii trebuie sa realizeze un desen cu o anumita
tema, ei sunt pusi in situatia de a colabora fara sa comunice. Fiecare membru
contribuie la realizarea temei cu cate un element.