E sa og ina eeRADIC REVSIA LUNARA A ASOCIATIE| VOLUNTAR (A.V.S.A.P.) $I A MINISTERULU! POS AAA RER Nr. Anu RE PENTRU SPRUINIREA APARARII PATRIE! ISTELOR $1 TELECOMUNICATIOR IT IS IS SP " FEBRUARIE 195 Spre noi succese in munca radiocluburilor afinjarea_prinielor radioclubusl AVSAP. J tose iaceputat net not etape tn dervoita- Pea ridjonmatorismuloRagiocubarile aus reedtires camenilor monelt in pa: astra in specalintea, radio tn rispinlren_ ea. hantinfeloe de sions’ gt radtoamacorsmatl. tn itd massn Problemele,puse aefol in fala anal radioclub sine ruins si variate Ta inehleren primal ane Miivlate ‘a radioclaparior, putem consata.o”seste Kadioclubucle au etait ad gropeze in cadet lor elemente dovnice de sai inaust cunostinfe de rao Se prsciee tadioemaderismul,creindwcse ante tn fleur po enre se. poste spejit,derwaltaren ot Uitcnre, Asturt Ge radionmatort vec SI ‘experimenta(y tn vadloclaburt activeasi eu mull vad tinerd-munetory, levi, student funetfeaart Devacemenea un mare humdi de apeciallgt radi, eh ideals inginert de ia alerce insta a fos Masi spre radioamatorim. entew popllarizaren.radioamatorsi imtneh te propaganda ‘fieacs,folondaese metode aviste 9) atredier euny ar fi: conferifes demons: Trait practices algo itene, expos tole a rest, “ill radiogifuae, iatie ele. “0 acllone Ge acest gen, Incununati, de-sicees, a fost seara fematles. orginisatd ma. de. mull in Bucuresti ta Complex Clete: Grivila Hose, im faa a peste 400 Secular. ‘Dupin eters ea subicetal Fadia i radfoamatoramnl” sa, demonstent claro al Srodal cum ae-destagonra ‘un 080" (0 leeiluei) estate YORRCC, YOsKAA, YOORD, TERE, aot ‘Saesmatoral ose, # facut fmprimist ta mash: TGronat de constracio propre. ‘Un fapt_posiiy Inseminat esle constitulcea. cadeu- lui organlaterie previ in'regolamentil.radiochi biog, Sau ntinfaesstel conse claburilor Commis de reviig din caro fae parte coment bine iat de munch, De acomenes wast creat Scefilleeiuburilor propaganda,” invita. unde Souris ultra scarie, conairuetii i finanelar-adml- nistrauva “care aw incopat sii infleagh Toul i sa dus @ RADIOAMATORUL sareinile ce Je revin, si conduct activitatea mem- birllor cu mal mulla‘prieepe Progrese att fost realizate si pe tinie de invifa~ Forma de baci a invatamintului in eluburi ‘constiiuit-o cursurite (clectrotehmicd si radiotel i, recepfie. si transmitere Morse, trafteul de rac Hioamator), completate eu tucrart de laborator 91 Construct practice. Pe Hing’ eursuel s-am mat org hizat ‘consultatitehaive si conferinje pe feme spe- clale pentru radiosmatorti avansa{l, In aceast mun- cide pregatire a nollor cadre tntere de_radioam for aw fost atrasi ca Tectori si instructor! voluntari profesor, ingineri, tchnicient ‘si radioamatort trun- fash In cadrul radioeluburitor funcfloneazt stafil colec- tive de receptie. si de emisie-receptie. Sint (ot mal des quite in ctor si mal apreciate stafifle colective Voce si VORKAA din Bucuresth, YO2RAB din Ti- wigoara, YOIKCA din Constanta, Ye5KAD din Baia Mare si altele, Pe ling stafiile de recepjie se pre- llese mulfi radioamatori in vederea autorizirit ca fmifatord la sta si individuale. Activita- fea intensi a sta(illor colective este pe deplin ilus- trata de numirul mare de QSt-uri primite din toate colfurile Si pe nia constvuefitor, radoctuburile, au avut oarecare activitate care peniru ineeput poate fi ‘con Siderata salisiaeatoare. “Hadloeluburile sian cons truit aparate de misurd, radioreceptoare mat bune Aecit ‘cele existente, etaje finale pentru emifatea- rele de 20 Wete, De asemenea tneril radioamatort au primit din partea radiocluburilor indrumatile St sprijinut mecesae. Participarea gi rezultaele objinute Ia coneursu- rile interne male din anul treeut de che jor sfnt demme de remarcat. for de unde scurte si a ra Giotelegrafistilor de vitezs a ftieut progrese. La con- cursurile de ‘nde seurte am ocupat de rogull Yocut fa trellea, reugind ea la coneurst International din Sugust si ne clasim pe Tocul doi, avit Ia emitatort Git gi ta reveptori.In anul treeut, aetivigti truntast ai radioeluburi- lor AWSA.P. an visllat organtza(iile ‘similare din {utile prietene, “Acest fapt a contribuit Ta. stringe- fea, legaturilor de psletense cu radioamaterit din {arite Tagarului democratic si ta realizarea unui pre- fos sehimb de ‘experienta. Baza _materiald a radiocluburilor s-a_tmbunatatit. evenind -satistaeatoare pentru necesita4i de prima Urgenf2. Radiociuburite au primit materiale ‘docu- fentare (cirtt si reviste), generatoare de ton, apa- rate de recepiie, statit de. emisie-receptle, aparate ‘de iasurat, seule si materiale de constructil. Aceasta otare a Tost completata prin resurse locale. ‘Toate aceste reallzari aul ereat premize favorabile entra desfasurarea nei muncl rodaice. Totusi ac- itatea radiocluburilor noastre mat are ined © serie de Tipsuri care trebulese inlaturave cit mai curing. Asticl eresterea numérulul membrilor mu este ‘oestul de satistaedtoare si se desféogart Intr-un ritty prea Jent, desi exist mul(i membrl A.VS.AP. care ar dori si practice radioamatorisinul, ‘De. exemply, digetuburile Timisoara si Tasi, care au mari post litafi, nu-au ticut destute eforturi in aceasta dl reclie. De. asemenea printre ‘membrit radioeluburi- cea puting femel, dia care eauzd la dowd mernationale nu am. putut intruni mu- femet eerut de regulamentele respective. Parte din membril radiocluburilor nu destasoara el 0 activitate ‘i nici micar individual, 1 traiese viata clubulul. Desigur ca acesti asa-zigh udigamatori nus] au locul in radioctuburile noastre. “ali de _nedoriti este prezenta celor eare vin in wari adus; numai de interese personale egoiste sau eare nu inleleg si se supund diseiplinii necesare intr-o organteati areinile care stau in fala unui radioclub sint umevoase si ea armare mu pet fi aduse Ia indepli- hnire nuimai de sefal elubutui, Gresit procedeazit acei sefi de club care caula sa duea munca de unal Singur, {iri a. antrena in rezolvarea problemelor intzegut colectiv. Rolul adunari generale, consitiulul elubului si co tisiel de revizie, ca organe de conduecre eolectiv’ Aclabului, ma. fost destul de bine infeles sf aplieat, Sa apreciat cao. simpli formaliiate. Acest fapt a. fieut ca in absenfa gelulai elubulul, tunes si seada Siu chiar si stagnere complet, a. 31 cum acesta ar Hi'singurul clement. motor in activitatea elubutul. Nu procedeazi bine unset de club care-si limi feazA Activitatca numai la probleme tehniee, de de- faliu, si _nogiijeaza. rolul’ de. organizator al! muneil in eluby aga cum au facut tovarasit ing. Tanclu Mi- Ik, sell adioeiubutat Central, i Stefan Romulus, ‘In radioclubal din Timisoara a domnit 9 lipsi dle 'eocriune si unitate intre radioamatori, din care ‘nuunea’ lor a fost sub” nivelul posibilitafilor. Wwalimintulut au fost Upsuri. Asttel Mare aceste preocupari au fost indu-sesistemul. lecare invafa cum ‘se dect uimul din. prinelpatele as poate?” st a peeto ale muneit in club. “Rad wlubul Central mu a reusit si fle ta inalfime, ‘demn de urmat de cele in fara, Chiae probleme esenfiale, ar fi emisiunile regulate ale’ stafiel centrale si traficul QSt-urilor, nau fost rezolvate decit in parte si diseontinuu, 2 Desigue in fala radjocluburiler aw stat si grewtajt objective, cum ar fi lipsa’ de materiale, imposibilita- tea de a se. asigura. localuri corespunzitoare (in Special radigeluburile Timisoara, Tash, Bala Mare), precum ‘si Mpsa de experienta "a pervonalulul elu burilor, “Anal 1957 trebuie si aduei un mou avint si not suecese in muniea radioeluburilor, Entuziasmul gi ela hhul radioamatorlor trebuie si ajute la lichidarea Moticienfelor si invingereatuturor greutafilor, pen- tru a ridiea munca in cluburt Ia un nivel maf inalt, Primul obieciiy il constitule ‘consolidarea organi- vatoricd a. radioclaburilor. In jurul radioclubulul (rebuie sd se polarizeze energia creatoare a tuturor radioamatorller din regiunea “respectiva, Nu este de conceput radioamator, care se (ine departe de club isi aduce contribufia sa cit de modest In in- ‘91 dezvoltarea muneil in club. Adunarea ge- eral & membrilor clubulut trebuie si devind in ‘deve organul superior de conducere, deoarece ex este acces eare diseuta st aprobi cele mai impor~ fante ‘doctimente de linie? darea de seam’ si planul de muned trimestrial, gi tot ea alege consilial elu- Duna st comisia de revizie, Tn consiliul clubului trebule ales! radioamatori bine eogatifi, ex © bund capacitate organizatoricd si dor- hilel de a duce in mod voluntar aceasta muned. Con- Sillul trebuie si ting sedinfe regulate (lunar), axate Se probleme masi, prineipiale, pe linia planutul de fniuned aprobat do ‘adunarea"generali, Conducerea colectivar a consitintul nu poate fi Inlocuita pela ho- Grille individuale ale setuluiclubulul, dar pentru ssectsta este necesar ca membeit consiliuiul si tris Sea via{a. clubulul, si in{eleaga sareinile ce-i stau in Tati sis Tupte pentru realizarea. lor. Colectivele seetiilor teebuiese inchegate si angre- nate in maned, Fiecare sectie are atributille sale Ssnocifice si un domeniu proprin de ac{iune, acesta ‘Sete cadeul in. care seetia igi desfagoara activitaten. Radiocluburile teebuse si duca © muncd de pro- nagandd mai intensi, pentru lirgirea rindurilor si Abagerea ‘membrilor “A.V.S.AP. spre aceasta activi- fate. Este necesar ea ect mai uni absolventi cercurilor de radioteleyratisti si fle atrash spre ra- Gloamatorism si si deving membri al. radiocluburilor. Ov atentie specials se va da-marieli numarulal de Semel in. eluburi, Pentru extinderea activitafli radioeluburilor, se vor ercea filiale in ofasele si chiar in intreprinde- ile unde. existi conditiile necesare de dezvellare a Fidioamalorismului, Nu este indicat a inflinja fliale in acoeast localitate, fapt care ar duce la o impris- flere a membrilor si a materialelor, ‘AL doilea obiectiy. insemnat este ridicarea inviti- ‘mintulut ne “o treabti superioard. Noul_regulament SI radioamatorilor, claborat de. Ministerul Postelor Si Telecomunieafilior, conferd drepturt mult mai mar Fadioamatorilor, insi in acclast timp si_cerinfele Sint marile, ‘Trebuie si urmam exomplul forller sovietict gi si ne ridicim nivelul pregatiri asigurindu-ne un prestigiu mai mare sub acest rapert jin intreaga lume. Examencle de calificare, ee vor avea Toe im cursul acestui an, au rolul de a apreeia pe ficeare Ia justa Valoare si ai acorda certifieatul Imeritat, Pe aceasti Tinie se va axa intreg. invifa- ‘mintul in eluburi, pentru a putea trece in anul viilor la not etapa: acordarea. de categorit sportive. Aceentul se v8 pune in clubust pe radiosmatorismal de RADIOAMATORULunde seurle, jar in? misura posibitiitilor se va dez- olla $1 activitatea radioamatorilor constructori. Apre- Giem, ‘ci a sosit- Gmpul st abordim domeniul un- Aelot ultrascurte si in aceasta privin{a radioclubu- Hie sint chemate ‘si faci primil pasl, De asemenca radiocluburile trebule si formeze 'speclalisti de per- Forman(a, cum ‘sint radiotelegrafistit de vitexi. Stir- situl anulot 1957 trebule ‘si marcheze neaparat wa progres in. aceste dou direct ‘Aclivitatea statillor coleetive ale radioeluburitor (robule si mal mult intensifieata, lar ealitatea. Iie crulut lor si se a Wi din tara. Al treilea obiectiv consté in imbunatiirea active {afi} competitionsle. Coneursurile interne. st interna Vonale vor fi pregitite eu toata atentia si se vor estagura in cele “mai bune conditii. Este absolut inadmisibil, ea statia unui radioelub si mu particive intr-un concurs de unde scurte sat si fle codasa in clasament. Pentru stafille colective clasate in frunie, se Vor acorda premii speciale radiocluburilor st ope! Natorilor respectivi. Radioamatoril nu trebute si Ul , sint oprifi la eapetele re sistenjei chimice , si_so aplicé prin intermediut lui Cy flat primulus circuit de acord la grila de comands a pentodei, eare joucd acum rolu! de amplificatoare de audiofrecventa Rezistentele RS si RT decuplate de condensatoarete C8 41 C7 elimina posibilitaren cuplarii parazite a eta~ jelor montajutut prin sursacomund de altmsntare ‘anodiea, precum si o serie de oscilatii parazive nedo- rhe. Rezistenfa Ri asigura legarea gritel de comanda 1 parfit pentode la masa, dar opune 0 rezistenta mare Curentilor de audiofrecventa ce sint aplieati le cap tele ei si, implicit, prin L1, CT2 pe grita de comanda. Dat fiinded RE se opune sé curentitor de radiofrec venga ceca ce ar duce la 0 inrdutayire considerabild a lamplificdrii etajulus i radiofreeventa, legatura aces tora Ia masa oparatulu) este asigurata prin Cl, care fare 0 capacitete mica pentru a prezenta o reactant ‘capecitios suficionta eurentilor de audiofrecventé. De asemenca in cireuitul de placa al pirfil_pen- ode, unde apar atit eurenti de radiofrecventa. cit st curenfi de cudiofrecventa, bodina L2 opreste cuvensti Ge radiofreeventa, po care i aptied pe grita triodet fdetectoare, iar curen(ti de audiofrecvensa tree nestin= fheriti la eésti, unde sint transformati in vibratit so ‘Avem de-a face deci cu un monta) ,rejlex* simpla giefieace, cere da rezultate bune in comparatie ew mu- drut mic de piewe folosite, rezultate asemandtoare Ce cele ale unui 1-V-1 elasie, eehipat eu trei tuburt telectronice separate, Voi arate mai deparie cum se regleazé eparatut de Jota. Respectindu-se intomai datele de reatizare @ Rabinelor, realizatorii aeestui montaj vor avea apara~ ful in linié mari reglat in benzile de amatori de 14, 7 3,5 9h 165 Mite Se va adue etajut detector le punctul de sensibiti fate mazimé ev ajutorul reacties posttine fi se ta rot CV1 pind se va reeepfiona 0 statie de radioamator, preferabit in fonie. Reglarea civcultului de acord L: CVI pentru a cuprinde freeventele bensii respective, se face cu ejutorul lui C73. Se va receptiona apoio static, de preferinta in mijlocul benati respective, si Se va regla CT2 pind se va odtine cuditia maxima in casti, C12, dupa cum am mai ardtat, se reglezeazd 0 ‘deta’ pentru totdeauna, in aga fel ca primul circuit de cord 4 fie acordat in mijlocul benzit respective, a- tind acord fix. Se procedeazd in acelayi fel pentru fie~ care banda in parte, dupa care montajul poate ft f losit fara nick un alt regtes suplimentar. Trebute insé RADIOAMATORULreamintit ed reglavea lui CTI, in functie de tipul de fantend folosit, este necesar sd se eed inainte de re- ‘Glarea celor doud elveult> de acord, dat fiinded orice @justare a sa ulterioaré va provoca un dezacord at primulei eireuit L1, C12, Radioamatorii care nu poseda condensator variabit cu aer de 20..80 pF, pot folosi un condensator variabit feu aer pe caiit, de 100 pF, in serie eu un trimer pe ‘alit de 25 pF, sou un condensator variabil cu aer de 450..500 pF, ih serie cu un trimer pe calit de 20..25 DP. Trecerea de lao banda fa alta se face printr-un cumutator, edrvia i se va acorda a atentie deosebité in privinta calitayl, pentru a se evita pierderi de cu renfi de radiofrecventa. sau cuplaje nedorite. De ase- ‘menea coneriunile etajului de radiofrecventi este bi- he sd fie departate de cele cle etajului detector. In tocul tubului GFT pot fi folosite tuburile ECPI sou BCFI2, in care caz rezistenja catodicd R3 va avee 125 Q. Tor astfel se pot folost tuburile ECHa sou LICH2I, respectiv triode hesode ce nu au legaturd in terioard inire grila triode: sé grila a treia @ hexodei. In eazul Jolositil unui asemenea tub, grila a tela ¢ hexodei se va Lega’ ia eatodul tubului iar rezistenta Cotodied R3 va avea 150 12 Rezultaie mai slabe se pot obtine folosind un sud Ge tipul 67, in care caz rolul de emplificatoare de vadiofrecventa $i audiofrecventé este indeplinit deo triodd, care ere un factor de amplificare mai mic. In acest caz grurul R2, C2 poate fi eliminat, tar RS va ‘évea 1000 Csau nu se mai ulilizeazd de loc Alimentaren aparatulut se face dintrun_redresor oarecare, care” foloseste un autotransformator ce sigur cel 6,3 voll ea pentru. fiamentul tububul $i fin acelast timp cizea 200 'V ce, indiferent ef avem ¢ rejen de 220 V sau 110 V ca, Redresarea monofazich este efecutata cu ajutorul unui seleniu pentru 280 V. Intregui aparat se monteazd pe un sasiu cu dimen- siunile 1822.0 cm, Ca ultima recomandare, este ‘bine a bobinele primilui irewit de acord Li sé fie toate Imontate sub sasiu si inconjurate de un blindai ta dis- tanta de 2 cm de carcasete bobinclor, Intre bobine, de asemenea se va lisa o distantd de 2 cm. Dupd cum rreiese si din tabelul ce cuprinde datele reseritoare la hobinaje, carcasele pentru Li vor avea cm lungime, iar frimerié se vor monta in capdtul earcaseior, atit ta primul eireuit acordat cit si la al dolled. Panoul fron- fol are dimensiunile 18 16 erm. ‘Montajul de Jaya permite studierea in mod practic fs fenomenelor de amplificare in radiofreeventa $i ax- diofreeventa, ca si detectia de orld RADIOAMATORULDau in continuare datele bobinelor folosite de mine la acest montaj, pe care I-am executat eu sirma emai- ass. Benda (tt i 4 pe aceenst carcass cu ty | a I, ‘mm de Cs peniry 14 i a hee fen 7 : Isham gate A (Cu acest montaj, in condifit optime de propagare, ‘om recepfionat matte DX-uri in telegrafie, far in fo thie numat pe cele puternice, selectivitatea sa flind su ficienté. Relese deci of rezultatele oferite aw fost foar- te bune fod de mumarul pieselor si tuburilor fofosize LISTA DE MATERIALE err condencetor trimer pe calit 30 pF cre Ss eondenvstor trimer pe calif 20 BF crs condensator trimer pe calit 50 pF cur condensator werindil cu cer 20-25 pt v2 ~conensator vaviabil ex mica 500 pF c1.¢s— =condensator fix 500 pF €2,€3,C7 —=condonsator fix ot » P3000 ct condensator fiz cw mi- cB sau coramic 50 pF . =condensator fir 0.5 u/3000 ce condensator fiz 100 pP oo condonsator fix 5000 pF RI rezistenfa chimict 300 KQ025 W 2, RO rezistenfe chimicé 100 K.0/0,25 W Ro rezistonfa chimied 2000 /0,25 W Re = rezistenta chimted, ima RS P= rezistonfa: chimicd 5KQ/0,25W RT ezistenta: chimed 20K2025 Ww " un tub electronic 6F7 (sau alte tubust, vezi textul) L = casti rezistenta intorioard 2000..8000 $1 e ‘un comutator eu 3 posifii a4 contacte. In incheiere, mult succes celor ce vor realiza acest montay. Ing. GH. STANCIULESCU 12 ii “vom chstratie Materata “lost a itn te "de fBtere Yam “igen some’ de 7h smiedenariad a0 i tea sta ot tee de Neontut”'9 ester dod eomicerurt, “henkan_etate Da gi Net : suprafate fctelor de contact i 7 f y ie UE al aint ie cf alt teppei Hes hellng oy ee) Me ra FR) cnt shoe asoras dem“ unre daMepate se fy Ge aber aubja"t SOP %6 Steere. Intreticrn Veo" 6 stent ip montane. canal, ca stringeten sors stand hehe. ‘supr {pate a pucetula "do" 33 sum. pewirs sl, Be otergese, & Sm Boniru eal ‘univeradl se reshma ea" she Can Baap face Ghlar Wied tntclecal din Spate) spt eet san Stones HOTNEANU GRUIA RADIOAMATORULCALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSFORMATOARELOR DE IESIRE Ing. X. VILCOV Formulele de caleul at tcansformatorula difer8 ta on. reeare “masura dupa modal in care este realizal elajul final: taj simplu, eta} in contretimn clas A sau ela] Jy contratimp elisa B. In. toate relafille. sa introdue Tezistenfete in chimi, inductanjele In henry, freeve> fete in her) A) Ela} simplu. Se cuae-Ray Ris Res (0) 9 Re 6.28 fi vy" i fhe Mi Mi an i oan yy Tt a (13) t= a 0 (15) re (Rie ay on er Ee (aed se iteodee Le tn heey gh RE ty Sent aw onne es anton taj in contratnp clas A. Se eunese aecleash ant cain lau shnpla, een sda Rea a west ere techie entolat fea et ajonal eli umn 2) Ro 48 Re Li gaye ote Ry ARR 62h vii sar Re bape TV D7 ase Re =2 (+ DRED 6281 anata (ah ny = a RADIOAMATORUL (URMARE DIN NUMARUL 1RECUT) Ls A— yo (aceleagi unitaji ca ta relatia 17) Be Oe eceteag unt tin 17). Marinile oblinnte din aceste relat (a, Ly. Le.) se referd la Intreg primaruj transformatoruiui (au la 0 matate de tntagurare).. ) Eta} in contrat mp clas B, Se folozese tot relafile (18) .. 25) inteodueinduse Insi in locul veloritor Rp $i Rie valorile R"p si Rs date de'relajile (3) Co = wr, ARR 29) Rpm eRe (27) RY = 4 (B+ Red Pe haza parametrilor letrici obtinuji din relafila (19). (27) Se. poate trece. Ia calcul constructiv al transformatoratai de iegire Ca'cululecnstruetiy "21 teanaslormatorului_de_iesire consti tn delerminarea fulurar datelor necesare realtzan Sale practice, Acest aleul prince uimatonrete tape ‘iogerea matesalvlui magnetic yi deterningrea Aitiensintor revere. transformatoruha 1h Delermingees nina de spire al infiguraritr. © Detethinares dumtrelor‘conducloarelos 4. Verficareaagezariyintiquratilor pe mica, fo. fe resstra acest, fe Verifiearea’ inductantei de setpéi Ca pumet de istorii ve transfor nati pe lecate in cael constrnetiy serch paramotrii electich de fara seatafilfor (1M) 2 (27). Vora elferentia gi aiet dou’ metode de cafe dupAi cum etajal final In care luereazdi tearsfarmetorst va un eta} simpli sou eontratimp, raminind ep clajal in controtimp, ad cm regi (pee eee ere » Ll £ ao De T a 6 Fig. 6 13