Sunteți pe pagina 1din 32
Comisia Europeană Sistemele de pensii private Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și
Comisia Europeană Sistemele de pensii private Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și
Comisia Europeană Sistemele de pensii private Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și

Comisia Europeană

Sistemele de pensii private

Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Comisia Europeană Sistemele de pensii private Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile
Comisia Europeană Sistemele de pensii private Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Sistemele de pensii private

Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Comisia Europeană

Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse

Unitatea E.4

Manuscris finalizat în decembrie 2009

Comisia Europeană și orice persoană care acţionează în numele Comisiei nu sunt răspunzătoare pentru utilizarea care poate fi dată informaţiilor conţinute în prezenta publicaţie.

© Fotografii: 123RF

Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor asupra cărora Uniunea Europeană nu deţine drepturi de autor, trebuie solicitată permisiunea direct de la deţinătorul (deţinătorii) drepturilor de autor.

Europe Direct este un serviciu care vă ajută să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care
Europe Direct este un serviciu care vă ajută
să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care le aveţi
despre Uniunea Europeană.
Un număr unic gratuit (*):
00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Anumiţi operatori de telefonie mobilă nu permit accesul
la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fișă catalografică, precum și un rezumat apar la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2010

ISBN 978-92-79-15197-2

doi:10.2767/10790

© Uniunea Europeană, 2010

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Belgium

TIPĂRIT PE HÂRTIE ÎNĂLBITĂ FĂRĂ CLOR ELEMENTAR (ECF)

CUPRINS

Introducere

 

4

Sistemele de pensii private

 

6

Rolul sistemelor de pensii private este în creștere

6

însă variază

7

Garantarea adecvării sistemelor finanţate, administrate privat

 

10

Nivelul de acoperire și nivelul de

 

10

Nivelul pensiilor: o afacere riscantă

 

11

Abordarea întreruperilor de carieră

 

12

Riscul de longevitate: faza de

 

14

Numai anuităţile protejează împotriva riscului de longevitate

15

Echilibrarea riscului

 

16

Echilibrarea riscurilor, securitate și

17

Protejarea nivelului prestaţiilor

17

Impactul taxelor și al costurilor

 

18

Plafonarea taxelor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

18

Este necesară o mai bună educaţie financiară

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

19

Promovarea educaţiei financiare

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

19

Informaţii aprofundate

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

20

Impactul politicii

 

20

Beneficiile stimulentelor fiscale sunt nesigure

21

Necesitatea unei mai bune monitorizări

 

22

Impactul crizei

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

24

Concluzii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

26

Introducere

Pentru a aborda provocarea reprezen- tată de îmbătrânirea populaţiei, Comisia Europeană și Comitetul pentru protecţie

socială (CPS) colaborează cu statele mem- bre pentru susţinerea, monitorizarea și evaluarea impactului reformelor sisteme- lor de pensii asupra dublului obiectiv de

a acumula pensii adecvate și de a asigura

durabilitatea pe termen lung a sisteme- lor de pensii. În cursul activităţii sale pri- vind îndeplinirea obiectivelor convenite în comun în vederea asigurării pensiilor, CPS a analizat cele mai multe aspecte ale provocărilor politice pentru sistemele de pensii garantate prin lege, administrate public, care sunt finanţate pe o bază de tip redistributiv. Acest lucru corespunde în mod evident cu faptul că cea mai mare parte din venitul asigurat pentru pensio- narii de astăzi este furnizată de sistemele de acest tip. Într-adevăr, fenomenul se întâmplă chiar și în acele puţine ţări (de exemplu, Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos și Regatul Unit) în care, de la început, prestaţiilor private li s-a oferit un rol sem- nificativ, oficial, în raport cu prestaţiile totale.

Totuși, de-a lungul ultimului deceniu, un număr mare de state membre, ca parte

a reformelor în vederea consolidării dura-

bilităţii sistemelor de pensii, a încercat să implice mai direct partenerii sociali și cetăţenii individuali în asigurarea pensi- ilor prin extinderea rolului viitor al siste- melor prefinanţate, administrate privat.

Având în vedere importanţa lor eco- nomică în creștere, aspectele legate de prefinanţare și de cheltuiala fiscală ale acestor sisteme au atras tot mai mult atenţia autorităţilor responsabile de pie- ţele și serviciile financiare sau de buge- tele publice. În schimb, pentru CPS este relevant, în primul rând, să analizeze mai atent contribuţia sistemelor de pensii finanţate, administrate privat, la adecva- rea și durabilitatea pensiilor și, în special, să clarifice unele aspecte cheie ale siste- melor de pensii finanţate, administrate privat, care trebuie să fie bine cunoscute, în vederea unei bune funcţionări în cali- tate de instrumente de protecţie socială.

În aprilie 2008, CPS a adoptat un raport conţinând rezultatele studiului său intitu- lat „Asigurarea pensiilor finanţate, admi- nistrate privat și contribuţia acestora la pensiile adecvate și durabile”. Adresat sta- telor membre, acest raport a urmărit să evi- denţieze unele din experienţele acumulate în legătură cu pensiile private finanţate.

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

În timp ce raportul a urmărit să pună accentul pe potenţialele riscuri ale pre- finanţării faţă de adecvarea deplină, preocupările prezente legate de pensiile private au o sferă mult mai largă și tind să se axeze pe o durabilitate fundamen-

tală. Reducerea bruscă a valorii contabile

a activelor fondului de pensii cu 15-35 % cauzată de criza financiară în ultimul semestru al anului 2008 a scos în evi-

denţă unele deficienţe esenţiale ale pre- finanţării ca instrument de finanţare și

a diminuat serios încrederea publicului în

sistemele de pensii administrate privat.

Readucerea sistemelor la starea de sol- vabilitate, evitând, în același timp, posi- bilitatea ca unii finanţatori (angajatori, sindicate, membri) să se retragă sau ca subvenţiile să fie reduse (cheltuială fis- cală) au devenit priorităţi cheie, întrucât chiar supravieţuirea sistemelor de pen- sii poate fi uneori ameninţată. În mod

evident, redresarea economică, inclusiv pe pieţele financiare, va genera cea mai mare parte din capacitatea de a restabili starea de solvabilitate. Însă consolidarea mecanismelor care permit sistemelor să absoarbă mai bine șocurile economice prin distribuirea costurilor în rândul păr- ţilor interesate va fi, de asemenea, abor- dată. Astfel de schimbări aduse structurii sistemului și strategiilor de investiţii vor fi adesea necesare pentru a reduce expu- nerea la risc a plătitorilor de contribuţii pentru pensii.

Această mică broșură urmărește să evi- denţieze unele din problemele impor- tante care trebuie cunoscute, în cazul în care se dorește ca sistemele prefinanţate, administrate privat să îndeplinească cu succes rolul de actori importanţi care contribuie la pensiile adecvate și dura- bile, rol care le este atribuit în multe state membre.

Pensii adecvate și durabile

Adecvarea pensiilor se referă la capacitatea acestora de a preveni sărăcia și exclu- ziunea socială la bătrâneţe și de a asigura un standard de viaţă decent pentru pen- sionari, care să le permită să beneficieze de bunăstarea economică din ţara lor și să participe la viaţa publică, socială și culturală. Pentru ca pensiile să fie durabile din punct de vedere social și politic, acestea trebuie să fie adecvate, iar pentru ca pensiile să se menţină adecvate, acestea trebuie să fie durabile din punct de vedere financiar, și anume să poată fi finanţate fără a submina finanţarea altor aspecte cheie ale societăţilor durabile. Viitoarele pensii adecvate cer ca sistemele de pen- sii să fie finanţate în mod sustenabil în raport cu societăţile supuse procesului de îmbătrânire rapidă. Aspectele adecvării și durabilităţii pensiilor sunt, astfel, inextri- cabil legate.

Sistemele de pensii private

Sistemele de pensii variază considerabil de la un stat membru la altul și diferen- ţele sunt semnificative nu numai în struc- tura lor, ci și în terminologia utilizată. În termeni generali, totuși, persoanele fizice pot obţine pensia din:

(1)

sisteme de securitate socială garan- tate prin lege;

(2)

sisteme de pensii ocupaţionale care sunt legate de contractul de muncă și care, în cea mai mare parte, sunt bazate pe contractul colectiv de muncă;

(3) contracte individuale de economii pentru pensie cu furnizori de servicii financiare, legate de deciziile volun- tare, individuale.

În această broșură, termenul „sisteme de pensii private” include toate sistemele prefinanţate care sunt administrate pri- vat. Acesta înglobează:

> toate sistemele garantate prin lege (obligatorii) finanţate în întregime – cum ar fi al doilea nivel al sistemelor garantate prin lege, atunci când con- tribuţiile la asigurările sociale sunt deturnate în conturi individuale, care sunt administrate privat;

> sistemele de pensii suplimentare (voluntare) finanţate – toate pensi- ile ocupaţionale, inclusiv sistemele cu provizioane la bilanţ în vederea asigurării plăţii pensiilor, inclusiv sis- temele de economii individuale pen- tru pensii, și anume economii pentru pensii legate de anuităţi, însă exclu-

zând alte produse de economisire pe termen lung. Cu alte cuvinte, acesta nu acoperă fondurile de rezervă acu- mulate în cadrul sistemelor publice de pensii de tip redistributiv sau de economii individuale pe termen lung care nu sunt destinate în mod specific pensiilor.

Rolul sistemelor de pensii private este în creștere

În majoritatea statelor membre, o pro- porţie dominantă din asigurarea totalului pensiilor este organizată în cadrul secto- rului public general, cu un impact puter- nic asupra finanţelor publice. Până la înce- putul anilor‚ 90, sistemele private jucau un rol semnificativ numai în cadrul sistemelor de pensii din Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, Suedia și Regatul Unit, unde limita- rea iniţială a asigurării publice a pensiilor de tip redistributiv la pensii de bază, for- fetare pentru toată lumea a stimulat creș- terea sistemului de pensii private, fie sub formă de pensii colective ocupaţionale, fie sub formă de contracte individuale de asigurări de pensie. Totuși, în ultimul deceniu de reforme ale sistemului de pen- sii ca răspuns la îmbătrânirea populaţiei, tot mai multe ţări au extins rolul sisteme- lor existente de pensii private și au intro- dus noi elemente ale sistemelor de pensii prefinanţate, administrate privat, în siste- mele lor de pensii. Acest lucru s-a petrecut în mod specific fie pentru a îmbunătăţi adecvarea generală a asigurării pensiilor prin adăugarea unor componente pri- vate la sfera sistemului public, fie pentru a compensa pentru reducerile ratelor vii- toare de înlocuire ale sistemelor publice, rezultate din reforme. Alte motive citate

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

de statele membre, care au un procent semnificativ de – sau care se vor baza din

ce în ce mai mult pe – finanţare privată în sistemele lor, includ dorinţa de a diver- sifica asigurarea, de a spori alegerea, de

a mări transparenţa și de a încuraja o mai

mare responsabilitate individuală. În mod

mele garantate prin introducerea unei componente obligatorii a sistemelor

de pensii finanţate, administrate privat, pentru a completa componenta tradiţio- nală garantată nefinanţată, acestea au creat un amestec cu totul nou de regle- mentare publică și administrare privată

tradiţional, asigurarea pensiilor private

în

cadrul pensiilor europene, cu toate că,

a

fost discreţionară și voluntară sau opţio-

în

majoritatea acestor cazuri, tranziţia nu

nală, în concordanţă cu caracterul său

este încă deplină și rămân să fie adoptate

de remuneraţie (sisteme ocupaţionale)

anumite decizii politice importante.

sau achiziţie ori economisire individuală. Totuși, pe măsură ce prestaţiilor private

însă variază

li s-au conferit roluri oficiale mai mari în asigurarea pensiilor, reglementările din

partea autorităţilor publice au mărit și au redus gradual aceste caracteristici iniţi- ale, fapte care le-au conferit un caracter deosebit de discutabil ca instrumente de protecţie socială, deoarece acestea au dus adesea la acoperire fragmentată și inegală

și la prestaţii nesigure.

Într-adevăr, atunci când un număr de state membre (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Ungaria) și-au reorganizat recent siste-

Rolul actual al sistemelor de pensii pri- vate diferă puternic în statele membre, nu numai în ceea ce privește contribuţia

acestora la venitul total al pensionarilor,

ci și în termeni de niveluri de acoperire

a membrilor activi, maturitate a sisteme- lor și dimensiune a fondurilor acumulate.

Astfel cum se arată în tabelul de la pagina 8, statele membre se împart, în sens larg, în patru categorii atunci când este vorba de modalitatea și de măsura în care acestea utilizează sistemele de pensii private.

Ratele de acoperire voluntară la decile de venit

(%) 100 Regatul Unit 80 Irlanda Germania 60 40 20 0 1 2 3 4
(%)
100
Regatul Unit
80
Irlanda
Germania
60
40
20
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Sursa: OCDE „Acoperirea planurilor de pensii finanţate” [DAF/AS/WD/PEN(2007)].

Utilizarea sistemelor de pensii private în UE

Statele membre se împart în patru categorii, și anume statele care

Exemple

utilizează într-o măsură mică finanţarea privată și nu intenţionează să schimbe acest lucru, deși s-a înregistrat o anumită creștere marginală a acoperirii prin sisteme private.

Spania, Franţa,

Luxemburg, Malta

și-au bazat întotdeauna o parte din așteptările lor în materie de pensie pe

Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, Suedia (*), Regatul Unit

sisteme private, finanţate, dar în care rolul unor astfel de sisteme a crescut și se dezvoltă în continuare. Chiar dacă sistemele de pensii de tip redistributiv oferă

o

protecţie eficientă împotriva sărăciei în rândul pensionarilor, acestea nu vor

garanta neapărat adecvarea deplină a pensiei în sensul de venit de înlocuire și, prin urmare, sunt combinate cu sisteme private, finanţate.

 

și-au reorganizat recent sistemele garantate pentru a include o parte din sistemele de pensii private obligatorii, finanţate și le-au finanţat pe acestea prin luarea unor părţi ale contribuţiei generale pentru pensie din sistemul de pensii de tip redistributiv. În majoritatea acestor ţări, se prevede ca părţi semnificative din adecvarea pe viitor a pensiilor să fie bazate pe aceste sisteme care se așteaptă să contribuie la evitarea sărăciei, precum și la venitul de înlocuire adecvat.

Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Suedia (*), Ungaria

au sisteme de pensii de asigurări sociale de tip redistributiv corespunzătoare

Belgia, Germania,

veniturilor, însă acum transferă o parte din așteptările lor în materie de adecvare

Italia, Austria

în

scopul măririi sistemelor de pensii private existente sau nou înfiinţate

prefinanţate.

(*) Suedia intră în două categorii.

Contribuţia curentă totală a sistemelor de pensii private la venitul pensionari-

lor variază foarte mult în UE. Într-adevăr,

o lipsă de măsuri convenite, combinată

cu sisteme contrastante și posibilitatea de dublă contabilizare (atunci când se adaugă acoperirea din mai multe surse)

înseamnă că, în prezent, nu există seturi de date internaţionale ușor de comparat

în acest domeniu. Prin urmare, este dificil

să se stabilească cu acurateţe nivelul de acoperire și nivelul de contribuţie.

În marea majoritate a statelor membre, sistemele de pensii de tip redistributiv, garantate, administrate public, asigură cea mai mare parte a venitului pensiona- rilor. Întrucât sistemele de pensii private oferă venituri de completare pensionari- lor, importanţa lor într-o anumită măsură

reflectă dimensiunea prestaţiilor de tip redistributiv. Însă atunci când nu sunt doar factori autorizaţi, precum dimensi- unea cheltuielii fiscale și alte subvenţii și caracterul sistemului de relaţii industriale (crucial pentru răspândirea sistemelor de pensii ocupaţionale) influenţează, de asemenea prevalenţa acestora în moduri semnificative.

Întrucât multe sisteme de pensii prefi- nanţate au fost introduse abia în ultimul deceniu și au nevoie de 30 până la 40 de ani (și anume durata unei cariere profe- sionale) să ajungă la maturitate, nu este surprinzător faptul că în majoritatea sta- telor membre, contribuţia sistemelor de pensii private la veniturile actualilor pen- sionari rămân destul de limitate. Chiar și în acele ţări în care astfel de sisteme au

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

cel mai mare grad de dezvoltare, acestea reprezintă în prezent cel mult o treime din venitul total al pensionarilor. Cauza acestui fapt este că numai o parte limi- tată din pensionarii actuali sunt asigu- raţi în cadrul acestora și că majoritatea

sistemelor sunt deocamdată în proces de maturizare. Harta de mai jos demon- strează că rolul acestora este redus sau aproape neglijabil, însă va crește într-un anumit număr de ţări ca rezultat al refor- melor recente.

Contribuţia sistemelor de pensii private variază în UE Sistemele private lipsesc sau sunt moderat dezvoltate.
Contribuţia sistemelor de pensii private variază în UE
Sistemele private lipsesc sau
sunt moderat dezvoltate.
Sistemele private au fost
introduse abia recent
Cota din venienit a sistemelor
Sistemestemele private asigură
pensionarilor (20-30%).

Garantarea adecvării sistemelor finanţate, administrate privat

Atunci când guvernele atribuie un rol considerabil în asigurarea pensiilor sis- temelor prefinanţate, administrate pri- vat, acestea trebuie să ţină seama de deficienţele cheie legate de protecţia socială din structura sistemului. Printre acestea se numără aspecte precum nive- lul de acoperire și nivelul de contribuţie, gestionarea riscurilor multiple asociate

fazelor de acumulare și achitare, impac- tul fiscalităţii și nevoia de informaţii, edu- caţie financiară și monitorizare a perfor- manţelor sistemului. Toate acestea sunt aspecte care trebuie abordate pentru a transforma sistemele private în actori cu totul demni de încredere care contri- buie la adecvarea sistemului general de pensii.

Nivelul de acoperire și nivelul de contribuţie

Contribuţia globală a sistemelor de pen- sii private la venitul pensionarilor reflectă nivelul contribuţiilor, acoperirea asigu- rată de astfel de sisteme, maturitatea acestora (și anume, procentul de pensio- nari cu vechime completă asiguraţi de sis- tem) și ponderea lor în sistemul de pensii.

pensionării pentru întreaga populaţie, nivelul de acoperire și nivelul de contri- buţie trebuie să fie ridicat. Dacă acestea reprezintă o completare a altor furnizori universali de pensii pentru a asigura rate similare de înlocuire pentru toţi, atunci poate fi necesar ca acoperirea să vizeze numai anumite segmente ale populaţiei. Dacă acoperirea este opţională pentru sponsori și voluntară pentru membri, este cel mai puţin probabil ca lucrătorii tineri și cu salarii mici să fie acoperiţi și cel mai probabil ca aceștia să aibă pauze în contribuţii.

Nivelul de acoperire și nivelul de con- tribuţie al sistemelor private ar trebui să reflecte rolul planificat al acestora în cadrul sistemului general de pensii. Dacă sunt prevăzute să fie sau să devină o com- ponentă esenţială a venitului la vârsta

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Contribuţiile estimate ale sistemelor de pensii ocupaţionale și voluntare, garantate, finanţate, la venitul pensionarilor în 2006 și 2046 (% din ratele teoretice de înlocuire)

60 2006 50 2046 40 30 20 10 0 NL DK LV PL SK IE
60
2006
50
2046
40
30
20
10
0
NL
DK
LV
PL
SK
IE
LT
SE
UK
DE
HU
BE
IT
CY

Sursa: Studiul CPS din 2008 „Asigurarea pensiilor finanţate, administrate privat și contribuţia acestora la pensiile adecvate și durabile”, tabelul 7

Nivelul pensiilor: o afacere riscantă

Adecvarea prestaţiilor de pensii în cadrul sistemelor prefinanţate contributive este supusă unui număr de incertitudini și de riscuri. Persoanele asigurate pot face o pauză în contribuţia lor la pensie ca urmare a unor întreruperi în cariera profesională din cauza unor evenimente sociale, precum șomaj, boală, materni-

tate sau îngrijirea copilului (risc social). Aceștia pot „trăi mai mult” decât capita- lul lor (risc de longevitate), inflaţia poate afecta pensiile viitoare (risc de inflaţie), iar sumele obţinute în final pot deveni în mod neașteptat mici sau negative (risc financiar) . Mai mult, efectul combinat al acestor riscuri este mai mare decât suma.

Abordarea întreruperilor de carieră

Majoritatea sistemelor de pensii au fost

muncă a femeilor și a aspiraţiilor pentru

concepute în mod tradiţional după

o

mai mare egalitate de șanse între femei

modelul patriarhal de întreţinere a fami-

și

bărbaţi.

liei pentru lucrătorii bărbaţi cu normă întreagă și cariere lungi. Nevoile femei- lor privind pensia au fost îndeplinite prin contribuţiile soţilor lor sau, după moar-

În sisteme în care prestaţiile sunt strâns legate de contribuţii, pauzele în carieră cu întreruperi sau cu o scădere substan-

tea acestora, prin pensii de soţie supra- vieţuitoare, suplimentate de alocaţiile

ţială a contribuţiilor pentru pensie ridică probleme cu privire la caracterul adecvat

pentru copii. Această abordare continuă

al

pensiilor viitoare. Grupurile care tind să

să fie reflectată în principiile de bază ale multor sisteme de pensii, cu toate că statele membre își adaptează progresiv sistemele în conformitate cu legislaţia comunitară în vigoare și în lumina unei participări mai mari pe piaţa forţei de

aibă mai multe întreruperi de carieră din cauza obligaţiilor familiale, a șomajului sau a bolii vor fi în mod special afectate. Femeile, persoanele cu un nivel scăzut de competenţe și cu locuri de muncă plătite deficitar ar putea fi, în mod special, expuse.

Sisteme de prestaţii fixe versus sisteme de contribuţii fixe

Riscurile beneficiarilor unui sistem de pensii finanţate, administrat privat, diferă sem- nificativ în funcţie de aspectul dacă acesta este conceput ca un sistem de „presta- ţii fixe” (PF) sau ca un sistem de „contribuţii fixe” (CF). Într-un sistem de pensii PF, riscurile financiare și de longevitate sunt suportate de finanţatorul sistemului. Pre- staţiile pentru membri sunt bazate, în mod caracteristic, pe o formulă legată de salariile membrilor și de perioadele în care aceștia au fost încadraţi în muncă. În schimb, prestaţiile pentru membrii sistemelor CF reprezintă numai o funcţie pen- tru calculul sumei contribuţiei membrului și finanţatorului și orice randament al respectivei investiţii. Prin urmare, în sistemele CF, membrii sunt cei care trebuie să suporte riscurile financiare și de longevitate. Modelele PF au fost folosite, în mod special, în sistemele mai vechi de pensii ocupa- ţionale pentru a imita formula de calcul a prestaţiilor în sistemele de pensii pentru funcţionarii publici. Însă numărul de astfel de sisteme este în scădere de ani de zile. Aproximativ toate sistemele înfiinţate în ultimii 20 de ani sunt după modelul CF. Acest lucru este valabil atât pentru sisteme de pensii ocupaţionale, cât și pentru sis- teme de pensii garantate. Astfel, atunci când statele membre au transferat o parte din furnizarea pensiilor de asigurări sociale către fondurile administrate privat cu participare obligatorie, toate au utilizat modelul CF.

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Întreruperile de carieră au în general efecte mai puternice asupra prestaţiilor de pensii în sistemele CF, decât în siste- mele PF. Aceasta se datorează faptului că nu există o legătură atât de strânsă între calculul prestaţiilor și istoricul contribuţi-

Altele au procedat astfel în sistemele de pensii ocupaţionale, de exemplu prin compensarea pentru anumite perioade în afara pieţei forţei de muncă active (de exemplu, cu contribuţii plătite de stat în cursul perioadelor de îngrijire a copilu- lui și de șomaj). Costurile unor astfel de

ilor beneficiarului în sistemul PF, precum există în sistemul CF.

Astfel, sistemele CF oferă prestaţii mai mari celor care au cariere profesionale mai lungi și venituri neîntrerupte de-a

lungul vieţii lor profesionale. Cei care sunt șomeri pentru perioade lungi din vieţile lor profesionale sau au întreruperi pe car- tea de muncă din alte motive o vor duce mai puţin bine la pensie. În statele mem- bre, unde se presupune că pensiile finan- ţate vor juca un rol semnificativ în viitor, acest lucru poate duce la o incidenţă mai mare a sărăciei în rândul pensio- narilor în cazul grupurilor vulnerabile cu

norme pot fi totuși considerabile și afec- tează, de asemenea, stimularea partici- pării pe piaţa muncii.

În statele membre care se bazează mai puternic pe prestaţiile private, legătura cu pensia generală minimă sau pensia generală în funcţie de venituri trebuie să fie proiectată cu atenţie. Asigurarea unei pensii în funcţie de venituri poate descu- raja economisirea pentru unii, întrucât venitul suplimentar din economii poate duce la o reducere a drepturilor lor la prestaţii în funcţie de venituri. Regatul Unit, de exemplu, a încercat să rezolve

o

experienţă de muncă mai puţin solidă

această problemă utilizând „creditul de

și

cu un istoric mai redus al veniturilor.

economii”, un sistem de prestaţii supli- mentare descrescătoare care răsplătește

În

funcţie de rolul exact al pensiilor supli-

economiile persoanelor eligibile pentru

mentare în sistemele de pensii din statele membre, ar putea fi importantă plata unor contribuţii la un anumit nivel sau în cazul întreruperilor de carieră (în spe-

prestaţii în funcţie de venituri. Totuși, diminuarea asistenţei în acest mod este mai costisitoare din cauza unei acoperiri mai mari. În timp ce încurajează afilierea,

cial, șomaj, boală/handicap, maternitate sau îngrijirea copilului) pentru a asigura adecvarea pensiei finale. Unele ţări au introdus „elemente de solidaritate” în sistemele de pensii finanţate, garantate.

Regatul Unit își reformează, de aseme- nea, creditul de pensie, ca parte a unei reforme mai extinse a sistemului de pen- sii, pentru a asigura că își menţine obiec- tivele și costurile reduse.

Riscul de longevitate:

faza de achitare

Organizarea fazei de achitare în siste- mele private are impact asupra carac- terului adecvat al prestaţiilor. Structura sistemului ar trebui să ofere o protecţie suficientă împotriva riscurilor de inflaţie și de supravieţuire și de longevitate.

Există trei grupuri largi de produse pen- tru achitare.

> Anuităţile sunt cel mai adesea folo- site ca produse pentru achitare în sistemele de pensii obligatorii sau semi-obligatorii cu CF. Acestea oferă plăţi periodice beneficiarilor cu asi- gurare împotriva riscurilor biome- trice, cum ar fi longevitatea, și există posibilitatea protejării soţului/soţiei supravieţuitor/supravieţuitoare în caz de deces, în baza utilizării tabelelor privind speranţa de viaţă.

> Sumele forfetare oferă o plată unică beneficiarilor, lăsându-le lor sarcina de a asigura că acestea reprezintă un venit suficient la vârsta pensionării.

Într-un procent semnificativ din ţări, cetăţenii pot opta pentru retrage- rea în întregime sau într-o proporţie substanţială a economiilor pentru pensie ca sume forfetare.

> Retragerile treptate oferă plăţi periodice, fără însă nicio asigurare pentru riscul de longevitate, dimi- nuând progresiv capitalul disponi- bil.

În statele membre există diferenţe majore cu privire la posibilitatea mem- brilor sistemului de a alege între anui- tăţi, retrageri treptate și plăţi forfetare. În majoritatea ţărilor în care sistemele private finanţate sunt obligatorii, anuită- ţile sunt obligatorii (de exemplu, Estonia și România). Există, de asemenea, cerinţe de a subscrie la o anuitate în unele sis- teme de pensii ocupaţionale (de exem- plu, Ţările de Jos), însă în alte părţi, eco- nomiile pentru pensie pot fi considerate sume forfetare în anumite condiţii (de exemplu, Regatul Unit).

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Numai anuităţile protejează împotriva riscului de longevitate

Anuităţile garantează un venit pe viaţă, indiferent de eventuala durată a acesteia și, ca atare, sunt cele mai sigure modali- tăţi de obţinere a unui venit la vârsta pen- sionării. Acestea sunt comune în multe ţări (și pentru unii, constituie singura opţi- une disponibilă), însă în cazul în care sunt voluntare, nu sunt atât de răspândite pe cât ar fi de așteptat. Acest fapt este cau- zat de viziunea oarecum limitată pe care oamenii o pot avea cu privire la viitorul lor financiar; în special, aceștia au tendinţa de a-și subestima speranţa de viaţă și optează adesea pentru retrageri treptate, întrucât aceasta le permit să lase moș- tenire banii rămași. În cazul anuităţilor, fluxul de plăţi rămase poate fi moștenit

numai în cursul unei perioade garantate (dacă opţiunea respectivă este aleasă), deci pot părea mai puţin atractive. Întru- cât prestaţiile din sisteme private vin adesea în completarea prestaţiilor pentru întreaga viaţă din sisteme publice, oame- nii pot fi tentaţi să își retragă pensiile pri- vate ca sume forfetare pentru a-și mări consumul pe termen scurt. Cu toate că, uneori, acest lucru poate părea rezonabil, contribuţia prevăzută pentru adecvarea pensiei din sisteme private va lipsi de acum înainte din sistemul lor de pensii. Deși retragerile treptate sau sumele for- fetare pot fi uneori schimbate în anuităţi, acest lucru are loc foarte rar în lipsa unei constrângeri. Întrucât riscul ca beneficia- rul să trăiască mai mult decât suma dispo- nibilă este tot mai mare în condiţiile creș- terii longevităţii, numai anuităţile sunt pe deplin potrivite să asigure adecvarea.

Echilibrarea riscului financiar

Rata rentabilităţii – și anume, raportul dintre banii câștigaţi sau pierduţi într-o investiţie și suma de bani investită – tinde să înregistreze fluctuaţii semnificative în timp, creând riscuri notabile pentru adecvarea pensiei. Dacă rata rentabilită- ţii este scăzută, plătitorii de contribuţii pentru pensie trebuie să rămână pe piaţa muncii timp de mai mulţi ani pentru a contribui mai mult și pentru a asigura același nivel de prestaţii. Prin urmare, fur- nizarea de informaţii adecvate oamenilor cu privire la nivelul estimat al pensiei la vârsta pensionării, luarea unor decizii cu privire la continuarea participării pe piaţa forţei de muncă, ipoteze referitoare la rata estimată a rentabilităţii pe termen lung trebuie făcute cu o acurateţe rezo- nabilă. În acest context, sunt esenţiale organismele financiare de control cu

o bună funcţionare și cadrele financiare

de reglementare eficiente. Prestaţiile vii-

toare depind atât de restituirile nete în

cursul „fazei de acumulare”, cât și de cal- culele acturiale care determină prestaţiile

în „faza de achitare”. Ambele faze sunt la

fel de importante și, prin urmare, nece- sită o proiectare și o monitorizare atente.

În timp ce legiuitorii din majoritatea sta-

telor membre au introdus măsuri pen- tru a atenua riscurile legate de investiţii, puţini au instituit un mecanism direct de garanţii împotriva riscurilor privind investiţiile în faza de acumulare. În ceea ce privește garanţiile în faza de achitare, există o cerere tot mai mare de furnizori de servicii financiare pentru a avea o rea- sigurare care să acopere pasivele în caz de eșec.

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Echilibrarea riscurilor, securitate și accesibilitate

Măsurile de protecţie împotriva riscuri- lor financiare au costuri. Reglementări stricte care vizează stabilitatea financiară pe termen scurt pot deveni contrapro- ductive dacă sunt necesare creșteri mari și rapide ale nivelurilor contribuţiilor pentru a restabili rezervele financiare după o recesiune economică. În special, întrucât acest lucru poate mări costul forţei de muncă și reduce cheltuielile în cursul unei crize financiare, cum a fost cazul Ţărilor de Jos la începutul ultimului deceniu.

Dobândirea unui echilibru corespun-

zător între securitatea pe termen scurt

a sistemelor de pensii și robusteţea pe

termen lung a sistemului general de pen-

sii rămâne o sarcină dificilă pentru factorii

politici de decizie și pentru autorităţile de reglementare. În ultimele decenii, regle- mentările au devenit mai puţin stricte în multe state membre pentru a permite fondurilor de pensii să vizeze un randa- ment sporit prin investirea unei cote mai mari din fonduri în active mai riscante. Pierderile din cursul prezentei crize nece- sită reglementări mai stricte ale investiţii- lor fondurilor de pensii.

Randamentul minim poate fi folosit pentru a proteja economiile împotriva riscurilor legate de investiţii, însă ast- fel de garanţii necesită costuri. Acestea

pot fi atât directe – plata unei prime de asigurare în caz de capital garantat – și indirecte prin randament general scă- zut, deoarece furnizorul optează pentru

o strategie conservatoare de investiţii

care vizează doar atingerea ţintei stabi- lite de randamentul minim.

Protejarea nivelului prestaţiilor

Nivelurile prestaţiilor pot beneficia de

o protecţie importantă împotriva riscu-

rilor legate de investiţii prin modificarea structurilor portofoliului individual atunci când oamenii se apropie de vârsta pensi- onării. Se recomandă astfel dezvoltarea unei apropieri a ciclului de viaţă de inves- tiţie: prin intermediul unei astfel de stra- tegii, membrii mai tineri aleg produse mai riscante și cu o șansă mai mare de câștig pe parcursul vieţii; din contră, membrii care se află mai aproape de pensionare

aleg produse cu dobândă fixă pentru

a evita riscul de scăderi puternice ale

valorii activelor înainte de a transforma economiile pentru pensie în anuităţi.

Deoarece preţurile anuităţilor vor varia,

luna exactă în care activele sunt „trans- formate în anuităţi” poate influenţa în mod semnificativ suma prestaţiilor pri- mite. Prin urmare, este important ca autorităţile de reglementare să permită

o anumită flexibilitate în intervalul de

timp în care activele trebuie transfor- mate în anuităţi.

Impactul taxelor și al costurilor

Taxele administrative percepute de fon- durile de pensii pot reprezenta costuri semnificative și, prin urmare, pot reduce considerabil nivelul pensiilor. Acest lucru poate fi extrem de grav pentru persoa- nele cu venituri mici, cărora le este dificil

să acumuleze niveluri adecvate de presta-

ţii. În cazul sistemelor de pensii private, finanţate, costurile administrative sunt

o variabilă cheie care trebuie luată în

considerare. Diferenţele de costuri duc la diferenţe uriașe între prestaţiile de pen- sii pe termen lung: de exemplu, o taxă anuală de 1 % din active, va consuma nici mai mult nici mai puţin decât 20 % din totalul contribuţiilor ( 1 ). Prin urmare, guvernele au un rol clar în menţinerea costurilor scăzute și în facilitarea acumu- lării unor niveluri adecvate ale prestaţii- lor de pensii viitoare. Provocarea constă în modul de reglementare a structurii comisioanelor astfel încât să se menţină un model adecvat de stimulente pentru membrii fondului, precum și pentru ges- tionarii fondului. Politicile utilizate de sta- tele membre variază de la reglementarea mai puţin strictă la reglementarea strictă a taxelor.

( 1 ) Dacă o persoană economisește 100 de unităţi monetare pe an timp de 40 de ani, la finalul carierei sale acumulează 4 000 de unităţi monetare (pentru a simplifica, inflaţia și rata reală a rentabilităţii sunt egale cu zero) . Dacă taxele administrative se ridică la 1 % din active pe an, taxele acumulate după 40 de ani se ridică la aproximativ 720 de unităţi mone- tare pe an. Aceasta înseamnă că nivelul taxelor ca procent din totalul contribuţiilor făcute s-ar ridica la aproximativ 18 %.

Plafonarea taxelor

În contextul unei transparenţe reduse, este puţin probabil ca alegerea clientului și divulgarea informaţiilor să genereze costuri scăzute în sine. Prin urmare, este posibil să fie necesare reglementări spe- cifice, în special prin plafonarea taxelor. Așadar, unele state membre au impus plafoane ale comisioanelor de gestionare sau în termeni de indicatori sintetici de cost, de exemplu în Regatul Unit. În alte ţări, plafoanele sunt impuse la structura de cost. În Italia, de exemplu, dublarea comisioanelor de gestionare nu este per- misă: aceasta îi descurajează pe gestiona- rii activelor sistemelor de pensii să inves- tească în fonduri mutuale administrate de alte companii de gestiune de fonduri.

Există, totuși, și părţi negative ale limită- rilor costurilor. De exemplu, pot avea un conţinut de informaţii ambiguu: în timp ce acestea pot preveni oferta pe piaţă a pro- duselor cu costuri excesive, pot limita, de asemenea, concurenţa, prin semnalarea ca „acceptabil” a unui anumit nivel de cos- turi care nu este neapărat optim.

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Este necesară o mai bună educaţie financiară

Odată cu introducerea unor sisteme finanţate, administrate privat, sistemele de pensii au devenit mult mai complexe.

Oamenilor li se poate cere să aleagă între diverși furnizori de scheme de pensii și

li se prezintă opţiuni de investire a con-

tribuţiilor lor. Pentru ca stimulentele din structura sistemelor să dea rezultate și pentru ca pieţele pensiilor să funcţio- neze, oamenii trebuie, din ce în ce mai mult, să ia decizii informate cu privire la produsele de pensii, economiile lor și la durata vieţii lor profesionale, precum și la momentul ieșirii lor la pensie. Întru- cât membrilor sistemului li se cere să fie mai responsabili cu privire la pensia lor, aceștia trebuie să înţeleagă mai bine chestiunile financiare pentru a face ale- geri documentate. Într-adevăr, este mai puţin probabil ca cei care sunt mai puţin „educaţi din punct de vedere financiar” să beneficieze de sisteme de finanţare complexe și, prin urmare, să economi- sească pentru pensionare. Fără o edu- caţie financiară, cei ce se confruntă cu

o posibilitate de alegere sau complexi-

tate mare vor tinde către lipsă de acţiune. Aceasta evidenţiază necesitatea de a uti- liza înscrierea automată sau opţiuni stan- dard pentru lucrătorii care ar putea să nu

fie motivaţi să facă alegeri documentate.

Ambele s-au dovedit de succes: de exem- plu, o campanie de conștientizare a fost desfășurată în Irlanda pentru a promova înţelegerea modului în care sistemul de pensii funcţiona. Acţiunea a determinat o creștere simultană în deschiderea de conturi individuale de pensii, în special pe segmentul de vârstă de 25-35 de ani. Prin urmare, conștientizarea în combina- ţie cu educaţia financiară poate nu numai să îmbunătăţească situaţia unui anumit client, ci, de asemenea, să stimuleze piaţa serviciilor financiare, făcând-o mai com- petitivă.

Două studii cu privire la iniţiativele statelor membre de a furniza educaţie financiară au demonstrat că informaţia este furnizată printr-o serie de surse, de la autorităţile financiare de supraveghere la organisme pentru alfabetizarea adulţilor, organisme de informare asupra contractării de împru- muturi, asistenţi sociali, federaţii din secto- rul financiar, societăţi de microcreditare, reprezentanţi ai consumatorilor, autorităţi din domeniul educaţiei, întreprinderi pri- vate din sectorul financiar, precum și ser- vicii din domeniul imobiliar ( 2 ). Totuși, îna- inte de toate, autorităţile naţionale au fost identificate ca fiind cele care promovează astfel de iniţiative.

Promovarea educaţiei financiare

Educaţia diferă de informaţie prin faptul că prima o combină pe cea de a doua cu dobândirea de competenţe și cu moti- vaţia de a schimba comportamentul.

Comunicarea recentă a Comisiei Euro- pene care schiţează principiile de bază

(

2 )

al.,

FES (2007), „Better access to financial services and finan- cial education”, Raport al anchetei asupra educaţiei financiare, aprilie 2007 și Evers și Jung (2007), „Survey on financial literacy schemes in the EU-27”, noiembrie 2007.

Observatoire

du

Crédit

et

de

l’Endettement

et

pentru asigurarea unor sisteme de edu- caţie financiară de înaltă calitate își mani- festă sprijinul pentru astfel de acţiuni ( 3 ).

A fost creat, de asemenea, site-ul internet

„Dolceta”, care propune o formare pri- vind consumul pe fiecare piaţă naţională în limbile Uniunii Europene.

Informaţii aprofundate

Chiar dacă asistenţa și reglementările

diferă puternic de la o ţară la alta, există anumite curente care pot fi observate – nu în ultimul rând, către o simplitate mai mare. În special, a fost evidenţiată nevoia de a utiliza un limbaj mai simplu pentru

a evita derutarea cetăţenilor (în Irlanda și Spania, de exemplu).

Informaţiile ar trebui adaptate nevoilor oamenilor și condiţiilor acestora. Consilie- rea generală nu este adecvată în cazul tuturor și, în încercarea de a oferi infor- maţii clare și simple, există un pericol care poate fi atât de general, încât devine nesemnificativ. Aceasta a dus la o cerere de consiliere personalizată, deși aceasta poate fi scumpă și dificil de pus în aplicare.

Orice fel de informaţii, în special perso- nalizate, ridică, de asemenea, problema răspunderii. Oricine furnizează informaţii poate fi, de asemenea, considerat respon- sabil pentru calitatea și utilizarea acestora. Prin urmare, furnizorii pot fi reticenţi să fur- nizeze orice fel de informaţie care poate fi privită ca sfat, dincolo de cea generică, din teama de a nu fi tras la răspundere pentru orice rezultate neprevăzute.

Impactul politicii fiscale

Scopul 3 ultim al scutirii de taxe pentru sis- temele de pensii finanţate, administrate privat, este de a răsplăti economisirea pri- vată în vederea asigurării unui standard ridicat de viaţă la pensionare atât prin încurajarea unei mai mari economisiri pri- vate, cât și prin contribuirea la suma finală. Eficienţa și costul acestor instrumente depind în mod evident de aspectul dacă sunt făcute economii suplimentare. Sunt mulţi factori diferiţi care pot influenţa pen- sia, precum consilierea din partea consili- erilor financiari și încurajarea din partea angajatorilor. În acest cadru, un număr

( 3 )

de state membre consideră că scutirea de taxe joacă un rol important de stimu- lent al înscrierii și participării la sisteme de pensii. Având în vedere că o astfel de scutire de taxe poate fi costisitoare, pre- viziunile Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sugerează că, în timp ce schimbările demografice vor genera o creștere a veniturilor din impozi- tarea veniturilor pentru pensie din sisteme finanţate, costurile scutirii de taxe vor con- tinua să depășească veniturile colectate ( 4 ).

( 4 ) Pablo Antolin, Alain de Serres și Christine de la Mais- onneuve (2004), „Long-term budgetary implications of tax-favoured retirement plans”, Documentele de lucru ale departamentului economic nr. 393, OCDE.

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Beneficiile stimulentelor fiscale sunt nesigure

Mai mult, există o lipsă de dovezi clare ale eficienţei utilizării unor stimulente fis- cale pentru a încuraja cetăţenii să inves- tească mai mult în pensii. De exemplu, nu este clar dacă subvenţionarea taxelor generează, în realitate, economii supli- mentare și nu doar redirecţionează eco- nomiile existente. Dacă economiile sunt doar redirecţionate, scutirea de taxe va fi atât costisitoare, cât și ineficientă, întru- cât răsplătește economiile care ar fi fost făcute și în lipsa acesteia.

Un alt aspect legat de scutirea de taxe este cine beneficiază atât în termeni de stimulente mai mari, cât și de economii mai mari. Dovezi din planul de pensii american 401 (k) arată că este mai proba- bil ca persoanele cu venituri medii și mai mici să răspundă la stimulentele pentru economisire prin „realizarea de econo- mii”, iar persoanele cu venituri mai mari prin „deturnarea economiilor” ( 5 ). Totuși, deși acest lucru poate sugera că scutirea de taxe îi vizează mai mult pe cei cu veni- turi mici și medii, dovezi din SUA, Rega- tul Unit și Canada arată, de asemenea, că subscrierea este mai mare în rândul persoanelor cu venituri mai ridicate (în

( 5 ) Sheena S. Iyengar, Wei Jiang și Gur Huberman, „How much choice is too much?: Contributions to 401(k) retirement plans”.

termeni de nivel de participare și de nivel al contribuţiilor) ( 6 ). Prin urmare, structura anumitor sisteme de scutiri de taxe pare să fie în beneficiul persoanelor cu venituri mai mari, deși natura complicată a scuti- rii fiscale poate genera confuzii. Mai mult, adesea numai persoanele cu venituri mai mari sunt cele care au acces la consiliere financiară independentă pentru a bene- ficia pe deplin de scutirea de taxe.

În unele state membre, există avantaje suplimentare pentru economisirea indi- viduală pentru pensie prin sprijin direct de la stat (de exemplu, Germania și Austria). Contribuţiile corespunzătoare sau subvenţiile semnificative pentru con- tribuţiile la pensie permit vizarea persoa- nelor cu venituri mai mici, care trebuie să economisească mai mult și le-ar oferi plă- titorilor de contribuţii mai mici un raport preţ-calitate mai bun. Sunt, de aseme- nea, mai ușor de înţeles și îi vizează mai mult pe cei fără consiliere financiară.

Având în vedere lipsa unor dovezi clare privind stimulentele fiscale ale scutirii de taxe și costurile substanţiale pentru bugetele de stat, statele membre au posibilitatea să caute opţiuni de scutiri de taxe, în special cu privire la efectele asupra adecvării și durabilităţii.

( 6 ) Pablo Antolin, Alain de Serres și Christine de la Maisonneuve (2004), „Long-term budgetary impli- cations of tax-favoured retirement plans”, Docu- mentele de lucru ale departamentului economic nr. 393, OCDE, iunie.

Necesitatea unei mai bune monitorizări

Este o tendinţă tot mai mare de a deplasa riscul de la stat spre instituţiile private și persoanele fizice. O astfel de strategie poate părea bună, însă, dacă apar pro- bleme de adecvare, responsabilitatea pentru garantare poate reveni din nou statului. Prin urmare, dezvoltarea pen- siilor private și potenţialele efecte ale acestora asupra adecvării trebuie să fie monitorizate și sunt necesare date com- parabile din partea statelor membre.

Într-adevăr, având în vedere importanţa crescândă a pensiilor private, sunt nece- sare îmbunătăţiri majore ale instrumen- telor pentru monitorizarea acestora. În unele state membre, datele sunt defal- cate în funcţie de diferite criterii, însă în altele, colectarea datelor și defalcarea acestora sunt mult mai limitate – în spe- cial în cele în care sistemele private au fost introduse recent. Este necesar un număr mare de informaţii pentru a înţe- lege impactul deplin al unei dependenţe mai mari de sistemele de pensii private – în special pentru a evalua veniturile vii- toare la vârsta pensionării și a identifica acele grupuri cu venituri mai mici la

pensionare. În prezent, efectele relative ale diferitelor politici în statele membre nu pot fi comparate cu acurateţe. Prin urmare, meritele relative ale acestora rămân într-o oarecare măsură obscure. Ţările ar beneficia de informaţii mai ample și comparabile pentru o mai bună înţelegere a efectelor politicilor lor și pentru o mai bună evaluare a acestora, ulterior punerii lor în aplicare.

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a mări sfera pensiilor finanţate (în special a celor garantate). Există o nevoie evidentă de a spori monitorizarea dezvol- tării pensiilor finanţate și a potenţialelor lor efecte asupra adecvării. Este necesară dezvoltarea unor instrumente de moni- torizare a progreselor viitoare, precum și evaluarea situaţiei actuale; în special, tre- buie să se asigure comparabilitatea între ţări și exactitatea datelor naţionale (de exemplu, soluţionarea problemei asigu- rării și a dublei contabilizări a membrilor sistemelor de pensii private). Totuși, se dezvoltă surse independente de date, în special de la Eurostat și OCDE (a se vedea caseta).

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Surse de date armonizate sunt în curs de dezvoltare

Sursa:

Date disponibile

Eurostat – Sistemul european de statistici integrate ale protecţiei sociale (SESPROS)

Cheltuielile cu pensiile sunt defalcate în funcţie de tipurile de prestaţii plătite, contribuţiile depinzând de tipul de contribuţie (angajator, sistem public, angajaţi). http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/ living_conditions_and_social_protection/introduction/social_ protection

Eurostat – Statistici structurale de întreprindere (SBS)

Sistemele ocupaţionale (cu excepţia Spaniei și a Portugaliei, unde datele statistice includ atât sisteme ocupaţionale, cât și sisteme individuale) defalcate după variabile referitoare la numărul de membri, demografia fondurilor de pensii și variabile referitoare la contabilitate, internaţionalizare și ocupare a forţei de muncă. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/european_ business/data/database

Eurostat – Statistici UE referitoare la venit și la condiţiile de viaţă (EU-SILC)

Defalcări ale venitului disponibil (inclusiv toate tipurile de pensie și indemnizaţiile de urmaș) și variabile referitoare la pensiile personale private. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/living_ conditions_and_social_protection/introduction/income_social_ inclusion_living_conditions

OCDE – Statistici globale referitoare la pensie (GPS)

În cazul sistemelor de pensii finanţate, inclusiv sisteme de pensii finanţate și cu provizioane la bilanţ în vederea asigurării plăţii pensiilor pentru salariaţii proprii, precum și contracte de asigurări sociale care sunt făcute la locul de muncă și sunt accesate direct pe pieţele cu amănuntul (sisteme personale de pensii). Sunt incluse regimurile obligatorii și voluntare. Datele includ sisteme în care prestaţiile sunt plătite de o entitate din sectorul privat (clasificate ca sisteme de pensii private de către OCDE), precum și cele plătite de o entitate din sectorul public. www.oecd.org/daf/pensions/gps

OCDE – Ancheta UE 2007

Oferă elemente privind atribuirea calităţii de membru în funcţie de statut (membri activi, membri care s-au retras, dar care deţin drepturile dobândite, și membri pensionaţi) și de intervalul veniturilor (de exemplu, mai puţin decât salariul mediu, între salariul mediu până la două salarii medii, mai mult de două salarii medii), de intervalul de vârstă și de sex în unele state membre.

Impactul crizei

La data adoptării raportului (aprilie 2008) pe care se bazează această broșură, importanţa crescută a sistemelor prefi- nanţate în cadrul sistemului general de pensii prevăzut de statele membre poate

fi ilustrată în graficul de mai jos. Acesta prezintă traiectoriile acoperirii și cota din veniturile pensionarilor care se estima că va reveni sistemelor prefinanţate în diverse state membre până în 2050.

Rentabilitatea reală a investiţiei fondului de pensii în ţările OCDE selectate 10 5 0 -5
Rentabilitatea reală a investiţiei fondului de pensii în ţările OCDE selectate
10
5
0
-5
-10
-15
-20
-25
-30
-35
rata rentabilităţii reale, ianuarie-iunie 2009
rata rentabilităţii reale, ianuarie-decembrie 2008
-40
Irlanda (
1
2 )
Statele Unite ( )
Australia ( )
3
Ungaria ( )
4
Media
ponderată
Belgia
5 )
Regatul
Unit (
Finlanda
de Jos
Ţările
Canada ( )
6
Polonia
Portugalia
Austria
Media aritmetică
simplă (
7 )
Elveţia
Norvegia ( )
8
Spania (
9 )
Republica Slovacă
Italia ( 10
Republica Cehă ( )
11 )
Mexic
Grecia
Turcia (
6 )
Coreea
Germania

( 1 ) Rata rentabilităţii investiţiei pentru ianuarie-iunie 2009 este o estimare a OCDE. ( 2 ) Estimare care include sistemele individuale de pensii (IRA). ( 3 ) Datele se referă la entităţi reglementate de APRA cu mai mult de patru membri și cu toate activele în valoare de cel puţin 50 de milioane de AU$. Rentabilitatea activelor este reprezentată de venitul net după plata taxelor împărţit la activele medii pentru peri- oada respectivă. ( 4 ) Datele se referă la fonduri de pensii obligatorii . Datele privind rentabilitatea nominală pentru fondurile de pensii voluntare sunt de 4,63 % (-10,67 % pentru 2008). ( 5 ) Rata rentabilităţii investiţiei pentru ianuarie-decembrie 2008 este o estimare a OCDE. ( 6 ) Datele se referă la perioada ianuarie-martie 2009. ( 7 ) Datele se referă la perioada ianuarie-august 2009. ( 8 ) Datele se referă la o selecţie constând în cele mai mari fonduri de pensii private și publice, reprezentând aproxi- mativ 80 % din totalul activelor. ( 9 ) Datele se referă la al doilea pilon al fondurilor de pensii. Datele privind rentabilitatea nominală pentru fondurile de pensii din al treilea pilon sunt de -0,16 % (-1,93 % pentru 2008). ( 10 ) Datele se referă la fonduri de pensii contractuale. Datele privind rentabilitatea nominală pentru fondurile des- chise de pensii sunt de 3,0 % (-14,0 % pentru 2008). ( 11 ) Date estimate. Rentabilitatea netă pentru investitori este egală cu 0,34 % pentru 2008, în urma unei finanţări suplimentare de către gestionarii fondului.

Sursa: Statisticile globale referitoare la pensii ale OCDE și estimările OCDE.

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Însă, odată cu apariţia bruscă la începutul toamnei anului 2008 a unei crize finan- ciare fără precedent și având în vedere puternica recesiune economică ulteri- oară, sistemele de pensii finanţate au suferit o scădere majoră a valorii conta- bile a activelor lor, din care nu și-au reve- nit încă. Astfel cum se arată în graficul OCDE de la pagina 24, fondurile de pensii din Europa înregistraseră deja până în noiembrie 2008 un randament real nega- tiv al investiţiilor lor care se ridica de la 15 până la 35 %.

Abrupta recesiune economică ulterioară și creșterea rapidă a șomajului au făcut dificilă menţinerea anticipărilor pozitive potrivit cărora o creștere rapidă va per- mite persoanelor active cu venituri să creeze fonduri de pensii suplimentare în interes propriu, finanţând în același timp pensii pentru părinţii și bunicii lor. Într-a- devăr, un număr de ţări mai ambiţioase au fost obligate să își revizuiască planu- rile și să transfere temporar o parte din contribuţiile pentru sistemele finanţate înapoi la sistemul de tip redistributiv și, prin urmare, să extindă intervalul de timp pentru constituirea de fonduri de pensii.

Traiectorii viitoare ale acoperirii și cotei veniturilor pensionarilor din sistemele finanţate, ilustraţie stilizată

75 Situaţia actuală LV Situaţia estimată DK 50 EE LT NL PL UK 25 DK
75
Situaţia actuală
LV
Situaţia estimată
DK
50
EE
LT
NL
PL
UK
25
DK
IE
IT
DE
BE
SE
PT
FI
AT
SI
FR
0
EE
CZ
0
25
50
75
100
Contribuţie la venit (%)

Nivel de acoperire (% din populaţia activă)

Concluzii

Extinderea pensiilor prefinanţate pri- vate ca supliment la sistemele de pensii de tip redistributiv garantate a inovat și posibil a consolidat abilitatea multor state membre de a furniza pensii adec- vate și durabile. Întrucât structurile sis- temului din numeroase state membre nu sunt adesea nici terminate, nici com- plet optime, există o sferă largă pentru îmbunătăţirea performanţei generale a fondurilor de pensii ca instrumente de protecţie socială. Mai mult, criza a arătat vulnerabilitatea sistemelor finanţate în faţa volatilităţii de pe pieţele financiare și a evidenţiat nevoia unei promovări mai prudente de către factorii de decizie politică, autorităţile de reglementare și autorităţile de supraveghere a gestionă- rii economiilor pentru pensii ale oameni- lor. Cu un număr mare de pierderi sufe- rite și cu o capacitate chiar mai mare de absorbi șocul, diferenţele dintre struc- turile fondurilor de pensii și strategiile de investiţii au o importanţă evidentă. Din diferenţele de impact din Uniunea Europeană se pot învăţa lecţii impor-

tante despre cum pot fi ameliorate sis- temele de pensii finanţate și despre cum poate fi obţinut un echilibru mai bun

între risc, siguranţă și accesibilitate. Prin urmare, în numeroase state membre se impune o nouă agendă pentru schim- bările necesare ale modelelor finanţate și pentru finalizarea rapidă a părţilor nefinalizate din noile sisteme obliga- torii – de exemplu, în ceea ce privește opţiunile standard mai sigure, schim- bările din structura portofoliului odată cu apropierea vârstei de pensionare („life-styling”), plafonarea taxelor, regle- mentările de conversie în rentă viageră, faza de plăţi și capacitatea de absorbţie

a șocurilor. Atingerea acestor obiective

va contribui în mare parte la recâștiga-

rea și menţinerea încrederii publicului în pensiile finanţate prin capitalizare,

administrate privat. Mai mult, criza a evi- denţiat modul în care fondurile de pensii trebuie incluse în măsurile de stabilizare

a pieţelor financiare. Necesitatea unei

mai bune reglementări va avea, de ase- menea, o dimensiune europeană.

Aflaţi mai multe

 

Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitatea de Șanse

Raportul complet al Comitetului pentru protecţie socială

Comitetul pentru protecţie socială

OCDE

Eurostat

Dolceta

Comisia Europeană

Sistemele de pensii private – Rolul acestora în ceea ce privește pensiile adecvate și durabile

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene

2010 — 26 p. — 14,8 x 21 cm

ISBN 978-92-79-15197-2

doi:10.2767/10790

Reformele sistemelor de pensii sunt în desfășurare. Statele membre se lovesc de provocarea reprezentată de îmbătrânirea populaţiei, care pune o presiune puternică asupra sistemelor de pensii actuale. Această broșură analizează importanţa tot mai mare a sistemelor de pensii finanţate, administrate privat. Această publicaţie este disponibilă în format tipărit în limbile engleză, franceză și germană și în format electronic în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?

Publicații gratuite:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile Uniunii Europene.

Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații contra cost:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente contra cost (de exemplu, la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la repertoriile jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene):

• contactând direct unul dintre agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).