Cntecul destinului

Friedrich Holderlin
n lumin nalt umblai

Pe un dulce trm, fericite voi, Genii!

Strlucite, zeieti adieri

Uor v ating,

Ca degetele femeii la harp

Sfintele strune.

Fr ursit, precum adormitul

Copil, respir Ceretii;

Cast ocrotit

ntr-un mugur de rnd

nflorete de-a pururea

Spiritul lor,

Iar ochii, preafericiii,

Privesc n tcut

Pe veci claritate.

Ci nou nu ni-e lsat

n niciun loc alinarea,

Se petrec i se surp