Transplantul de organe este una din cele mai interesante parti ale medicinei.

El reprezinta de fapt
inlocuirea unui organ care nu isi mai poate indeplini corect functiile sau care devine chiar
periculos pentru organism, cu altul sanatos, care poate prelua rolul celui bolnav. In vederea
realizarii transplantului este necesara existenta a doua persoane cheie: primitorul si donatorul.
Donatorul poate fi o persoana in viata sau o persoana recent decedata. Trebuie precizat insa ca nu
toate organele organismului uman pot fi transplantate.

Cele pentru care deja exista o experienta in domeniu sunt:

- Rinichii: daca sunt afectati de lupus, boala polichistica renala, sau sufera de nefropatie
diabetica in stadiu avansat. Rinichii sunt cei mai des transplantati. Transplantul poate fi realizat
de la un donator mort sau viu, rinichii fiind organe pereche, unul putand prelua si functia
celuilalt;
- Inima: in cazurile avansate si grave de insuficienta renala, boala coronariana ischemica,
cardiomiopatii. Se poate transplanta doar de la un donator decedat;
- Plamanii: in cazul pacientilor cu fibroza chistica, boala pulmonara cronica obstructiva sau alte
probleme de acest tip. Transplantul se poate realiza de la un decedat sau de la un donator viu;
- Pancreasul: poate fi transplantat in cazul pacientilor cu diabet, insa doar de la un donator
decedat;
- Ficatul: este unul din cele mai transplantate organe, una din cauzele frecvente care au indicatie
fiind ciroza hepatica. Fragmente hepatice pot fi transplantate atat de la donatori decedati, cat si
de la cei in viata;
- Pielea: este considerat a fi cel mai mare organ al omului si trebuie transplantat de cel mai multe
ori post-traumatic sau dupa indepartarea unor tumori impresionante care lasa o lipsa tegumentara
semnificativa;
- Intestin: mai ales cand exista tumori sau traumatisme ce devitalizeaza zone extinse din intestin;
- Celulele stem: se pot transplanta si ele, insa aceasta este mai degraba apanajul medicinii
regenerative, care isi propune ca prin implantarea lor sa stimuleze dezvoltarea de novo a
organului sau segmentului care lipseste.

In prezent se poate realiza si transplant de tesut, nu doar de organ intreg. Cele mai frecvent
transplantate sunt: corneea, oase, tendoane, valve cardiace, vene. Se pot realiza si mai multe
transplanturi in acelasi timp, in functie de necesitatile pacientului, disponibilul de organe si
stadiul bolii care impune o astfel de masura terapeutica. De exemplu, specialistii pot efectua
simultan un transplant de cord si de plamani.

In ciuda faptului ca transplantul poate salva atat de multe vieti si poate corecta malformatii,
anomalii, redand pacientului frumusetea vietii insasi, transplantul de organe nu poate fi
facut oricui sau in orice conditii. Medicina de transplant, ramura speciala a medicinei moderne
care se ocupa cu astfel de probleme, nu trebuie sa gasesasca doar o metoda prin care se va
rezolva transplantul in sine, dar trebuie sa previna si rejectele, sa demonstreze compatibilitati, sa
realizeze prognosticuri pentru fiecare pacient in parte.