Sunteți pe pagina 1din 31

Punctele 2 si 3 de pe primul slide de la boli carentiale

Tipuri de anemie carentiala


- anemia feripriv prin deficit de fier
- anemia megaloblastic prin deficit de acid folic sau vit B12
- anemia prin deficit de vitamin C
- anemia prin deficit de vitamin E
- anemia prin deficit de vitamin B6
- anemia prin deficit de Cu, Zn, Co
Factori de risc ai anemiei feriprive la sugari
1.Rata rapida de crestere la sugar
2. Prematuritatea
3. Greutatea mica la nastere
4.Gemelaritatea
5. Alimentatia exclusiv lactata artificiala 0-6 luni
6. Alimementatia artificiala cu formule neimbogatite cu fier
Ddx anemie feripriva, talasemie si megaloblastica

Consecintele carentei de fier si ale anemiei feriprive


Sugarii care au fost anemici la varsta de 1 an au intarzieri in dezvoltarea psiho-
motorie, iar la varsta de scolar au performante scazute la abilitatile lingvistice, motorii si de
coordonare, precum si un coeficient de inteligenta mai redus cu 5-10pct.
AF influenteaza negativ statusul emotional, afectand interactiunea sociala, gradul de
circumspectie, favorizand comportamentul ezitant.
Carena de fier - consecine
Diminuarea performantelor cognitive, afectarea comportamentului si dezvoltarea
fizica, posibile influente in ADHD
Alterarea statusului imunitar si influenta morbiditatii
Afectarea consumului de energie la nivel muscular si implicit a capacitatii fizice, a
performantei de munca a adolescentilor.
Tulburri gastrointestinale (malabs, enteropatie exudativ intestinal

Tratamentul profilactic al anemiei feriprive a sugarului


Monitorizarea hemogramei mamei
Profilaxia anemiei feriprive a mamei
Prevenirea nasterii premature
Cordon ombilcal
Alimentatia naturala
Diversificarea corecta
Cauze ale rahitismului carential Stadializarea rahitismului

Aplicarea incorecta sau incompleta a profilaxiei cu vitamina D;


Renuntarea la profilaxia cu vitamina D dupa varsta de 1 an;
Insorire insuficienta;
Grad crescut de poluare;
Regimuri alimentare dezechilibrate, cu exces de fainoase (fitati);
Folosirea stoss-profilaxiei (eficacitate redusa fata de profilaxia fractionata);
Variatiile individuale ale nevoilor de vitamina D, fara adaptarea dozei profilactice;
Mentinerea dozelor profilactice in conditiile aparitiei primelor semne de rahitism.

Din punct de vedere clinic:


1. Rahitisme vitamino - D sensibile (Rahitism carenial comun)
tabloul biochimic i modificrile osoase rspund favorabil la doze mici sau
moderate de vitamin D;
vindecarea clinic, radiologic i biochimic se produce n cteva sptmni;
nu apar recderi dac se asigur (dup vindecare) necasarul zilnic de vitamin D
( 400-1000 u.i./zi)
2. Rahitisme vitamino - D rezistente ( forme realizate prin perturbarea metabolismului
vit. D i/sau prin lips de rspuns a organelor int )
se amelioreaz / vindec (clinic, radiologic, biochimic) cu doze mari de vitamin
D (zeci de mii de u.i./zi) administrate timp ndelungat ;
necesarul zilnic, obinuit de vit. D ( 400 - 1000 u.i./zi ) este insuficient pentru a
mpiedica reapariia recidivelor.
Alte forme de rahitism
Idiopatice
rahitismul cu hipocalcemie sau pseudorahitismul comun Prader,
rahitismul hipofosfatemic familial
Dobandite
formele de rahitism vitaminorezistent
din insuficienta renala cronica,
din atrezia cailor biliare extrahepatice,
din acidozele tubulare renale distale,
din cadrul corticoterapiei si a tratamentului anticonvulsivant cu fenobarbital,
fenitoina

Rolul vitaminei D
creste absorbtia intestinala a calciului,
creste reabsorbtia renala tubulara a fosforului si a aminoacizilor,
stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid, depunerea de calciu si fosfor.

Vitamina D este de fapt un grup de substane liposolubile i anume :


Vitamina D3 - colecalciferolul,
- de origine exogen (animal)
- de origine endogen, provenit din provitamina D, de la nivelul pielii, datorit
razelor ultraviolete.
Vitamina D2 - ergocalciferolul, de origine exogen (prin aport alimentar);
- rezult dintr-un precursor vegetal (ergosterolul)
AT10 - Dehidrotahisterolul ( produs de sintez ).
- Are aciune vitaminic slab i o mare putere hipercalcemiant.

Rolul PTH
Deficitul de vitamin D hipoCa PTH (hiperparathiroidism reacional )
Intestine Crete absorbia Ca
Os -Crete extracia Ca prin depolimerizarea substanei fundamentale, crete activitatea
osteoclastelor i Osteoblastelor cu creterea fosfatazei alcaline
Rinichi - Crete absorbia Ca, reduce Ca-uria, scade reabsorbia de fosfor cu creterea
fosfaturiei

Tratamentul profilactic al rahitismului


1. PRENATAL ultimul trimestru de sarcin:
Expunere raional a gravidei la aer i soare,
Alimentaie echilibrat cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
Aport suplimentar de vitamin D :
500 UI / zi per os,
administrarea unei doze stoss de 200.000 ui la nceputul lunii a VII-a de sarcin)

transportul transplacentar al calciului si vitamina D are loc in conditii optime;


suplimentarea cu calciu si vitamina D in ultimul trimestru de sarcina:
Ca 1200 mg zilnic,
Vit. D 500 u.i/zi in anotimpul insorit si 1000 u.i./zi in anotimpul rece,
Contraindicata administrarea parenterala de vit.D (dozele mari sunt nocive
pentru fat).
evitarea nasterilor premature.

2. POSTNATAL :
Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu nlesnirea micrilor active
nc din primele 2 saptamani de via.
Alimentaie exclusiv la sn n primele 6 luni;
n caz de alimentaie artificial se vor alege preparate de lapte umanizate, laptele de vac
fiind evitat pn la vrsta de 1 an;
Cura heliomarin
Expunere la soare cu capul acoperit
buna expunere la soare (radiatii ultraviolete):
La sugar: progresiv, 15 (30) min. 3 (4) ore (anotimpul rece) si 6 (8) ore vara,
La copilul peste 1 an: cura heliomarina, cu precautie (capul acoperit, expunere
2-3 ore/zi, cure de 10-12 zile
promovarea alimentatiei naturale: exclusiv in primele 6 luni;
diversificarea corecta, dupa 6 luni;
administrarea obligatorie medicamentoasa de vitamina D 400 800 UI/zi, de
la varsta de 7 zile pana la 18 luni.
Suplimentarea alimentaiei cu vitamin D este OBLIGATORIE
Din prima sptmn de via (cel mai trziu din ziua a 14-a), inclusiv la prematurii
a) administrarea zilnic de doze orale, fracionate (egale cu necesarul zilnic)
Necesar = 400 - 800 UI/ zi din ziua 7 pn la vrsta de 18 luni (2 ani)
Preparate: Sterogyl, Vigantol Oil, Vigantoletten 500 1000
Dozaj: 500 u.i. / pic / tb .
Doza zilnic = 1-2 pic / zi
Pentru eficiena metodei este necesar colaborarea familiei
Dup vrsta de 18 luni vitamina D se va administra numai n lunile nensorite ale anului
(septembrie aprilie)
b) administrarea periodic de doze depozit (stoss) vitamina D3 - 200.000 UI:
- ziua 7 (10), luna II, IV, VI, IX, la 1 an, 11/2 ani, 2 ani

Definitia obezitatii
folosind deviaii standard (SD) de referin al OMS din 2007
-pentru 0-5 ani
copilul subponderal < 2DS;
copilul supraponderal > 2 DS;
copilul obez > 3 DS;
-pentru 5-19 ani
Copilul subponderal < 2DS;
Copilul supraponderal > 1 DS;
Copilul obez > 2 SD;
Copilul cu obezitatea sever > 3 SD;
International Obesity Task Force criterii revizuite (IOTF, Cole 2012)
IMC cut-off-uri de la 18 ani, au fost:
Copii subponderali: <17 kg/m2 (include clasele 2 si 3 );
Copii supraponderali: 25 kg/m2,
Copii obezi: 30 kg/m2;
Copii cu obezitatea sever: 35 kg/m2

Factori implicati in aparitia obezitatii


Factori externi
-Diet
-Stress
-Status nutriional
-Expunere la toxice i medicamente
Factori preconceptuali
Starea de sntate a mamei -prezena DZ, Obezitii, Dislipidemiei, HTA
Greutatea tatlui
Antecedentele heredocolaterale
Diabet zaharat tip 2
Obezitate
BCV <55 ani B <65 ani F

Complicatiile obezitatii la copil


CV
Hipertensiune arterial
Cardiopatie ischemic
Hipertrofia ventriculului stng
Insuficien cardiac
Cord pulmonar
Cardiomiopatie
Ateroscleroz
Varice ale membrelor inferioare
Resp
Infecii respiratorii recurente
Sindrom de apnee n somn
Hipoventilaie
Hipertensiune pulmonar
Cord pulmonar cronic
Hipereactivitate bronic
Astm bronic
Dig
Ficatul gras non alcoolic
Boala de reflux GE
Colelitiaza
Colecistita
Pancreatita
Ren Glomerulonefrita
Endocrino
Hiperinsulinism
Rezisten la insulin
Alterarea toleranei la GLU
Diabet zaharat tip 2
Hiperandrogenism
Ginecomastie
Maturizare osoas
Tulburri de fertilitate
Dislipidemie
Hiperuricemie
Psihi
Lipsa ncrederii n sine
Lipsa respectului de sine
Imagine negativ asupra propriei persoane
sentimente de inferioritate fa de ceilali copii
respingere din partea copiilor de aceeai vrst
Izolare
abandon colar
Anxietate
Depresie
Automutilare
Idei de suicide

Evaluarea copilului obez


Anamnez:
-vrsta de debut
-factori declanatori (copil neglijat, abuzat, divorul prinilor, apariia frailor, boli, deces )
-urmrirea creterii
-ctigul ponderal n primele zile
-medicamente (glucocorticoizi, antidepresive)
-intervenii chirurgicale
-performana colar, relaiile sociale,
-tulb de comportament
Examen clinic
- msurarea G, , calculul IMC
- raportarea la curbele de cretere
- msurarea CA
peste 90th corespunztoare sexului i vrstei, au risc crescut de boli cardio-vasculare,
insulinorezisten.
-adipoginecomastia - la biei complexe psihologice
- vergeturi
- acnee juvenil
- hirsutismul nsoete prezena hipercorticismului reactiv sau a sindromului de ovar
polichistic
- prezena leziunilor de acanthozis nigrans
- intertrigo
-Hemoleucogram
-glicemie/TTGO/HbA1c
-CT/LDL/HDL/TG
-uree, creatinin
-TGO, TGP, BT
-TSH, FT4,
- spirometrie/pulxoximetrie

Caracteristici si functii medicina de familie


1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sntate, ce asigur acces nelimitat
solicitanilor, rezolvnd problemele de sntate ale tuturor persoanelor, indiferent de vrst,
sex sau alte caracteristici.
2.Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a
ngrijirilor, promoveaz munca n echip ifaciliteaz contactul cu ali specialisti din unitile
de ngrijiri primare i se situeaz la interferena cu alte specialiti, unde i asum
responsabilitatea de reprezentant al pacientului.
3. Efectueaz ngrijiri fiecrui individ n parte, dar i familiei i comunitii n care acesta
triete.
4. Are un process unic de desfurare a consultaiei care stabilete n timp o comunicare
efectiv i fireasc medic pacient.
5. Este responsabil pentru asigurarea continuitii longitudinale a ngrijirilor determinate de
nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalena i incidena bolilor n
colectivitate.
7. Se ocup simultan i individual de problemele de sntate acute i cronice ale pacienilor.
8. Depisteaz i trateaz ntr-un mod nedifereniat i ntr-un stadiu precoce, proces care poate
solicita deseori un caracter de urgen.
9.Promoveaz sntatea printr-o intervenie intit i efectiv.
10.Are o responsabilitate specific pentru sntatea comunitii.
11.Se adreseaz problemelor de sntate n funcie de dimensiunea lor fizic, psihologic,
social, cultural i existenial.
Funciile MF
1. Asigurarea accesabilitii la asistena medical a populaiei
Asigirarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei. Pentru a putea asigura
accesabilitatea la asistenta medicala a pacientilor, cabinetele medicilor de familie se
gasesc in teritoriu cat mai aproape de domiciliul pacientilor si numarul medicilor de
familie este mai mare decat numarul celorlalti medici specialisti.

2. Supravegherea strii de sntate a populaiei


Inainte de a asigura asistenta medicala curenta sau intrarea pacientului in sistemul
sanitar, medicul de familie are grija de omul sanatos si de starea de sanatate a familiei
si a comunitatii. Pentru ca medicul de familie are pe lista sa mai multi pacienti
sanatosi decat bolnavi, se poate spune ca pentru medicul de familie supravegherea
sanatatii este daca nu mai importanta atunci cel putin la fel de importanta ca si functia
de ingrijire a pacientilor. Prin diverse actiuni, indivizilor si familiilor acestora li se da
posibilitatea sa contribuie la promovarea propriei sanatati, caci conform principiului
din medicina de familie daca acestia nu actioneaza din proprie initiative pentru
promovarea sanatatii, atunci nici un fel de ingrijire medicala nu-i va insanatosi; deci
un numar cat mai mare de pacienti este implicat in dezvoltarea si educarea acestuia
simt al initiativei de a-si promova propria sanatate.

3. Asigur prevenia primar, secundar, teriar.

4. Asigur prevenia specific pentru anumite grupe de boli acute i cronice


Aceasta se realizeaza prin:
Vaccinarea sugarului inca din primele luni de viata pentru o serie de boli
acute (tuberculoza, difterie, tuse convulsive, rujeola, rubeola, poliomelita,
hepatita B, etc.);
Administrarea de fier la gravide pentru prevenirea anemiei feriprive;
Administrarea de iod pentru prevenirea gusei endemice;
Administrarea vitaminei D si calciu inca din primle saptamani de viata
pentru prevenirea rahitismului carential;
Luarea anumitor masuri specifice pentru bolile care predomina intr-o
anumita colectivitate.
Din acest punct de vedere este necesar ca medicul de familie sa gandeasca nu numai
din punct de vedere curativ, ci si din punct de vedere profilactic, pentru ca chiar daca
preventia este dificila si mai putin spectaculoasa ea este absolut necesara.
Astfel ca evaluarea eficientei asistentei medicale primare, este necesara nu numai
evaluarea asistentei medicale, ci si analiza aspectelor de profilaxie, aspectelor sociale,
politice si culturale. Ca medici de familie trebuie sa ne punem intrebari ca de ex.:-
Faciliteaza societatea alegerea de catre indivizi a unui mod de viata sanatos?
- Cum promoveaza societatea educatia sanitara?
- Asigura asistenta primara tratamentul de baza al starii de boala si al
medicamentelor necesare?
5. Acordarea ngrijirilor medicale curente
Aceasta se realizeaza printr-o activitate zilnica de consultatii la cabinet si vizite la
domiciliul pacientilor.
Numarul de consultatii si timpul alocat fiecaruia depind de o multitudine de factori
printre care: marimea listei de pacienti, varsta pacientilor, existenta pacientilor noi,
perioada din an (concedii, epidemii), deprivarea sociala si nu in ultimul rand de varsta
si sexul medicului de familie.
Durata consultatiei influenteaza gradul de satisfactie al pacientului si numarul de
consultatii ulterioare. Este bine ca medicul de familie a-si puna urmatoarea intrebare
legata de asigurarea unor ingrijirii medicale curente satisfacatoare.Sunt solicitarile
mari cauza consultatiilor scurte, sau consultatiile scurte genereaza solicitari mari
pentru ca nu satisface nevoile pacientilor?

6. Facilitarea intrrii i medierea pacientului n sistemul medical


Deoarece medicul de familie nu poate rezolva singur toate problemele pacientilor sai,
el este obligat sa trimita pacientul la specialist, sau in caz de necesitate sa-l interneze
pe acesta in spital; in acest fel facilitand accesul pacientului in timp util la intreg
sistemul sanitar.
Ulterior el poate urmari traseul pacientului prin sistemul medical, ingrijirile acordate
in asistenta secundara, tratamentul prescris si rezultatele lui. Cu aceasta ocazie
medicul de familie isi poate verifica si corectitudinea diagnosticului de trimitere.

7. Sinteza diagnostic i terapeutic


Tratand pacientul, medicul de familie trebuie sa ia in considerare toata patologia
pacientului. Din policlinica unde pacientul poate fi consultat de unul sau doi
specialisti, sau din spitalul de unde pacientii pot fi transferati dintr-o sectie in alta, el
se intoarce la medicul de familie cu unul sau mai multe diagnostice sau tratamente; de
asemenea bolnavii cronici, pot cumula cu timpul, mai multe boli care se pot influenta
reciproc, si de asemenea medicamentele prescrise pot interactiona intre ele, astfel incat
efectul poate fi altul decat cel asteptat. De aceea in toate aceste cazuri medicul de
familie este obligat sa realizeze o sinteza mai ales a tratamentelor aplicate, dar si a
tuturor factorilor biologici, psihologici si sociali ai pacientului. De asemenea medicul
de familie printr-o conceptie sistemica, trebuie sa aiba capacitatea de a realiza in
fiecare moment un inventar al tuturor bolilor de care sufera pacientul, de a sesiza
legaturile dintre aceste boli si de a face o ierarhizare a bolilor si a medicamentelor
necesare pacientului.

8. Coordonarea serviciilor medicale n funcie de nevoile pacientului


9. Supravegherea medical continua
10. Asistena medical a familiei
11. Asistena medical a comunitii
12. Asigurarea reabilitii i recuperrii pacientului
13. Acordarea ngrijirilor medicale terminale i palliative
14. Cercetarea tiinific
Definitie si continut asistenta medicala primara

Asistena medical primar n concepia OMS


Asistena medical primar (AMP) a aprut ca o necesitate de asigurare a strii de sntate ca
urmare a mutaiilor ce au avut loc la nceputul anilor 80 legate de costurile ridicate ale
asistenei medicale ca rezultat al accenturii procesului de specializare i supraspecializare,
precum i a creterii gradului de tehnologizare n sectorul medical.
Devenise tot mai clar c nu toi bolnavii aveau nevoie de o asisten medical
laborioas i foarte scump, ci dimpotriv, majoritatea puteau fi ngrijii la fel de bine cu
mijloace mai simple i mai ieftine.
Astfel a luat natere conceptul de AMP care avea scopul de a eficientiza i a ieftini
asistena medical.
Rolul AMP este acela de a rspunde n mod concret nevoilor medicale ale populaiei:
- asigurarea asistenei medicale de prim contact;
- asigurarea medical a urgenelor;
- acordarea primului ajutor medical pn la internarea n spital;
- selecionarea cazurilor pe care le poate ngriji singur;
- selecionarea cazurilor care trebuie trimise la specialitii de profil;
- asigurarea continuitii asistenei medicale;
- supravegherea strii de sntate a populaiei;
- efectuarea preveniei bolilor
AMP reprezint locul de contact al populaiei cu sistemul de sntate, reprezint prima
linie a sistemului sanitar.
n aceast prim linie, activeaz att cabinetele de MF, ct i serviciile de ambulan,
serviciile de gard ale spitalelor, poliia sanitar, medicina colar, medicina muncii,
farmaciile i altele.
Deasupra sau mai bine zis n spatele AMP se afl AMS reprezentat de spitale, policlinici,
laboratoare i centre de recuperare, iar n spatele AMS se afl AMT format din spitale
de specialitate, institute de cercetare i altele :
AMT

Sectii specializate
Institute de cercetare

Sectii de specialitate
AMS
Centre de sanatate
Laboratoare
Servicii de recuperare

Cabinetele de MF, medicina scolara, medicina muncii


AMP
Servicii de ambulanta, Servicii de garda
Politia sanitara
Farmaciile de comunitate

Fig. 1. Structura sistemului de sanatate

Asistena medical primar din sistemul public de asigurri sociale de sntate :


servicii medicale ambulatorii de sntate public: medicin de familie, medicina
muncii, medicin colar, servicii de ambulan i urgene medicale;
servicii de epidemiologie sanitar (poliie sanitar i medicin preventiv);
unele servicii medicale de spital: asistena medical de urgen pentru pacienii care se
prezint sau sunt adui la camerele de gard, asistena medical obstetrical.
Deosebirile dintre AMP i AMSecundara

AMP AMS
orientat spre sntate orientat spre bolnav
orientat spre prevenie orientat spre curative
orientat spre bolnav orientat spre boal
Acord asisten de prim contact acord asisten secundar
asigur continuitatea asistenei medicale asigur asisten medical-episodic
nu solicit dotri speciale solicit dotri speciale
este mai ieftin este mai scump

Exist deosebiri ntre AMP i AMS i n ceea ce privete patologia. Astfel, n timp ce AMP
ngrijete boli mai uoare, dar mai frecvente, exemplu IACRS, AMS, se ngrijete mai ales
infeciile respiratorii inferioare, bolile maligne i alte afeciuni ce necesit investigaii i
tratamente mai complexe

Situatii in care se indica masurarea TA la domiciliu


HTA de halat alb
Determinare index glezna-brat
IGB = 0,9 1,3 normal
IGB = 0,7 -0,9 afectare uoar
IGB = 0,41-0,69 afectare medie
IGB < 0,4 afectare sever
IGB > 1,3artere incompresibile

Managementul pacientului hipertensiv


I.Anamneza
II.Examen obiectiv
III.Examene paraclinice
IV.Stratificarea riscului cardiovascular
V.Tratamentul complex al HTA
VI.Monitorizarea pacientului hipertensiv(la 3 luni-risc additional inalt si foarte inalt, la 6 luni-
risc additional mic si mediu)

Enumerare cauze de HTA secundara


Boala renala parenchimatoas: rinichi polichistici, hidronefroza, GNA, GNC, PNC, nefropatia
diabetica

aa.renale

primar,acromegalie

contraceptive,corticosteroizi,eritropoietina,ciclosporina,sol.oftalm,nazale,antitusive,cocaina,al
cool

Stratificarea riscului cardiovascular


Reprezint riscul de mortaliateprin eveniment CV n urmtorii 10 ani
a zis la LP sa stim
tabelul

Enum fact risc CV


a)Neinfluentabili
-sex(masculin)
-varsta(>55B,>65F)
-rasa(neagra)
-AHC(bolicardiovasculare<55B,<65F)
-AP de BCV
b)Influentabili
-fumat
-dieta(grasimi,alcool,sare,putine legume)
-activitatefizica (sedentarism)
-stress
-persoane cu prebleme sociale
-obezitate(IMC>30kg/mp;CA>102cmB,>88cmF)
-dislipidemie(col>190mg/dl; LDL>115mg/dl ;HDL<40/46mg/dl la B/F; TG>150mg/dl)
-diabet(>102mg/dl, TTGO)
-boli renale

Enumerarea modificarilor subclinice de organ


Cardiovasc
a. EKGLHV-Sokolow-Lyon>3,5mV,RaVL>1,1mV
b. test de efort (ischemia cardiaca)
c. echoLHV (LVM index B>115g/mp; F>95g/mp)
d. ingrosarea peretelui arterial(IMT > 0,9 mm)sau placi aterosclerotice
e. RMN (apreciere dimensiuni si masa VS)
f. viteza undei pulsului >10 m/s
g. index glezna-brat<0,9
renal
Microalbuminurie(30 300mg/24h)
60ml/min/1,73mp

(prognostic biomarker pt risc de BCR)


Cerebrovasc
RMN (infarcte lacunare, microsangerari, hiper reflectivitatea substantei albe, leucoaraioza)

Factori predictivi pentru evolutia nafavorabila in HTA


TAs >180 mmHg, si/sau TAd >110mmHg

nocturn)
-TAd media pe24 ore)
-apnee
ari subclinice de organ sau boala CV sau renala cunoscuta

diabet

,AIS,eritropoetina,ciclosporina)
-agenezia renala,subponderabilitate la nastere

Tratamentul HTA principii


valoritinta: TAs< 140mm Hg
TAd< 90mmHg
factoride risc)

-vrsta,rasa,sarcina
-profil clinic(Dz,obez,SM)
-atingere subclinical de organ
-evenimente cardio vasculare

Tratamentul HTA rezistente la tratament


HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament antihipertensiv cu 3 medicamente
hipotensoare,dintre care unul este diuretic,utilizate in doze si asocieri corespunzatoare

et,masurare incorecta
-30%din pop(real 10%)
Asociere de peste 3 antihipertensive (se adauga diuretice antialdosteronice, amilorid, blocante
alfa1de tip doxazosin)

bilaterala a nervilor localizati de-a lungul arterei renale cu


ajutorul cateterelor de ablatie prin radiofrecventa introduse percutanat la nivelul arterei
femurale)(IIB)
-cazuri de HTA rezistenta adevarata,TA 160/100mmHg

HTA cu sdr metabolic si DZ


Frecvent -hipotensiune ortostatica

Stilde viata(ex.fizic,scadere i meninerea G)

BB,D. tiazidice(efecte metabolice)

neuter metabolic), indapamida

HTA la pacientul cu BRC


Frecvent HTA rezistent sau dificil de tratat
Valori int stabilite n funcie de eRFG
MATA
renoprotecie

l/min (furosemid)
Nu spironolatona(monitorizare K)

HTA la pacientul cu manifestari cerebrovasculare


AVC-faza acut-scdere TA progresiv (inte<220/120 mmHg AVC ischemic, inte<185/110
mmHg AVC hemoragic

-int140/90 mmHg

demena vascular !

Urgente HTA principii si tratament


Evaluare clinica si paraclinica (cardiov,renal,neuro,oftalmo)
-reducerea TA cu 25% (ore),apoi in 24 ore Tad <100 Hg(excp.coarcta-tie de aorta, ischemie
coronariana)
MEDICAMENTE
-nitroprusiat de sodium0,5-10 g/kg/min,se creste la 5-10 min (intox)
-nitroglicerina 5-100 g/kg/min, se creste la 3-5 min( ! hTA)
-labetalol 0,5-2 mg/min
-betablocante (esmolol)
-nicardipina5-15 mg/ora
-IEC ( enalapril1,25-5 mg la 6 ore ;captopril perling)
-hidralazina10-20 mg ( I:gravida,CI:AVC)
-diazoxid15-30mg/min (rar)
-furosemid40-120 mg ; bumetanida1-5 mg
-fentolamina2-5 mg la 5-10 min ( feo,rebound clonidina,cocaina)
Criterii de diagnostic sd metabolic =min 3 din:
Obezitate abdominala (IMC>30kg/m i CA>94cm la B sau CA >80cm la F)
dislipidemie)
-colesterol(<40mg/dl la B ; <46mg/dl F sau tratam pt dislipidemie)

Dg clinic stop cardiac

STOPUL CARDIAC: Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a


activitatii eficace a inimii .

Diagnosticul stopului cardiac


Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
- paloarea sau cianoza instalate brusc
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- pierderea starii de constienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier)
incetarea spontana a miscarilor respiratorii (in caz de stop circulator primar, dupa 15-40
secunde)
- aparitia midriazei fixe, pupile dilatate, areactive la lumina (dupa 30-90 secunde ).

Clasif pe aparate a urgentelor medico-chirurgicale

Cardiovasculare:
angina pectorala instabila,
infarctul miocardic,
aritmiile maligne,
criza HTA,
sincopa,
lipotimia,
stopul cardiac
Respiratorii:
criza de astm bronsic,
edemul pulmonar acut,
TEP,
pneumotoraxul,
hemoptizia,
insuficienta respiratorie acuta
Digestive:
apendicita acuta,
colica biliara,
pancreatita acuta,
melena,
infarctul mezenteric,
peritonita acuta
Renale:
colica renala,
pielonefrita acuta,
glomerulonefrita acuta,
retentie acuta de urina,
insuficienta renala acuta
Neurologice:
criza de lombosciatica,
sdr vertiginos,
convulsiile,
meningita,
coma,
accidente vasculare cerebrale
Ginecologice:
sarcina extrauterina ,
avortul,
eclampsia,
hemoragiile genitale
Metabolice:
tetania,
hipoglicemia,
criza tireotoxica
Dermatologice:
erizipelul,
edemul Quincke,
eruptiile specifice bolilor infectocontagioase
Oftalmologice:
ochiul rosu,
criza de glaucom
ORL:
epistaxisul,
otita acuta,
edem glotic
Intoxicatiile:
monoxid de carbon,
compusi organofosforici,
alcool etilic,
benzodiazepine ,
opiacee
Altele:
diateze hemoragice,
septicemia,
arsuri,
degeraturile,
traumatismele

Ddx colica biliara

Pancreatita acuta
Apendicita
Pielonefrita
Ulcerul duodenal
Hepatita si abcesul hepatic

Complicatii colica biliara

empiem
hidrops vezicular
gangrena
perforatie
fistulizare
ileus

Complicatii apendicita

1. Perforaia apendicular
- plastron apendicular (localizat)
- abces apendicular
- peritonit generalizat
2. Septicemie
3. Pancreatit acut
4. Tromboflebit
5. Abces hepatic
6. Angiocolit

Conduita terapeutica in epistaxis

In epistaxisul benign:

- bolnavul va fi asezat pe un scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata,


guler,centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa
- se vor aplica msuri de hemostaz local
compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute
- aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea fronto-nazal
- tamponament nazal anterior cu tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice (apa
oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina), adrenalina 1 , gelaspon
- administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului depaseste 24 de ore

administrarea de hemostatice pe cale generala :

* Adrenostazin
Vitamina K ( fitomenadion )
Venostat
Calciu

In epistaxisul grav:
- pn la internarea n spital se aplic aceleai msuri ca in epistaxisul benign
- hemostaza local: compresiunea narinei, tampoane narinare, tamponament nazal anterior
- hemostatice generate

Transportul pacientului cu epistaxis se va face n poziie semieznd sau culcat cu capul


puin ridicat.

Managementul pacientului coronarian eu am scris tratamentul in SCA, nu am gasit altceva

Masuri generale:
Tratamentul STEMI necesita reperfuzia imediata a vasului ocluzionat.
Tratamentul AI/NSTEMI implica stabilizarea placii instabile si a trombocitelor activate.
Strategia invaziva precoce, in comparatie cu strategia conservatoare, inseamna beneficiu, atat
in privinta mortalitatii cat si a morbiditatii.
Medicatie:
Aspirina (AAS) se administreaza cat mai precoce si continua pe perioada nedeterminata. Doza
initiala va fi intre 162-325 mg (Clasa I)
Clopidogrel se va administra intr-o doza de 75 mg/zi, in caz de intoleranta la AAS, sau cand
nu se planifica terapie interventionala:
se va intrerupe cu cel putin 5-7 zile inainte CABG elective pentru a reduce riscul de sangerare
(Clasa I).
Se va continua o luna in cazul implantarii MBS si 12 luni in cazul DES-stent farmacoactiv.
Terapia antianginoasa cu nitrati si beta-blocante se va initia in momentul in care starea
hemodinamica a pacientului o va permite

Nitratii se vor evita in caz de


hipotensiune (Tas<90 mm Hg),
in cazul suspiciunii de VD (VD), sau
in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum sildenafilul.
Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al
miocardului.
Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus
Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15 minute.
Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie
la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele si nitratii nu
amelioreaza simptomele de ischemie.
Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina.
Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor si simptomelor de
insuficienta cardiaca congestiva.

Oxigenoterapie, 4-6 l/min.


Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH) cu
administrare subcutanata
se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).
Enoxaparina este de preferat inaintea HNF,
in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale (CABG), in 24 ore de la
debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia).
Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,
reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul trombocitemiei induse de
heparina:
antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare
e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina, daca in conduita terapeutica este
inclus si cateterismul precoce si angioplastia (clasa I)
eptifibatide sau tirofiban
se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina crescuta sau alte modificari cu risc
mare in ciuda atitudinii terapeutice conservative (Clasa IIa).
Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara.

IECA sunt indicati in


disfunctie de VS (FE<40%),
in IM anterior,
in congestie pulmonara,
acestia imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.
Blocantii receptorilor de angiotensina ARB,
reprezinta o alternativa la pacientii cu intoleranta la IECXA.
Terapia normolipemianta cu inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine)
se initiaza inainte de determinarea nivelelor lipidice (tinta: LDL,100 mg/dl, LDL,70 mg/dl la
pac cu risc crescut).
Antagonistii aldosteronici, spironolactona, eplerenona,
se vor administra la pacientii postinfarct cu ICC in absenta disfunctiei renale sau a
hiperpotasemiei.

Aritmiile ventriculare semnificative se vor trata cu amiodarona.


administrarea profilactica a agentilor antiaritmici, precum flecainida (clasa IC) pentru EXV
se asociaza cu mortalitate crescuta.
Fibrinoliticele, precum alteplaza (tPA), reteplaza (rtPA), tenecteplaza (TNK),
administrate in STEMI
scad mortalitatea si imbunatatesc functia VS.
se administreaza in primele 12 ore dupa debutul simptomelor
in prezenta supradenivelarii ST mai mari de 1 mm in 2 derivatii invecinate sau HBAS nou in
absenta contraindicatiilor.
In primele 3 ore se prefera PCI,
in special daca pacientii cu STEMI au risc mare de soc cardiogen, hemoragie.
Nu exista beneficii ale tratamentului fibrinolitic in AI/NSTEMI.
Diureticele, precum furosemidul,
in cazul prezentei semnelor si simptomelor de ICC.

Dobutamina
2-20 micrograme/kg/min iv,
la TAs intre 70-100 mm Hg,
in prezenta semnelor de edem pulmonar acut sau soc cardiogen cu debit cardiac scazut
Dopamina
5-15 micrograme/kg/min iv
in prezenta semnelor si simptomelor de soc.
In IM de VD se administreaza solutii iv.
Pentru normalizarea glicemiei: insulina

Prima linie
In STEMI sau IM-HBAS nou obiectivul primar este terapia prin reperfuzie
Beneficiile aduse de reperfuzie au fost mai mari la cei tratati mai devreme.
Strategia precoce prin interventie coronariana percutana (PCI) a redus semnificativ riscul
mortalitatii, IM nonfaatal si ischemia recurenta
in prezenta facilitatilor terapeutice se prefera angioplastia coronariana imediata si PCI cu timp
usa-balon 90 minute.
Strategia invaziva precoce este benefica si in AI/NSTEMI,
mai ales la cei cu risc mare cum ar fi
angina/ischemia recurenta la efort fizic redus cu sau fara simptome de ICC,
in ciuda terapiei antiischemice,
la nivele ridicate ale TnT sau TnI,
subdenivelare ST noua,
instabilitate hemodinamica,
tahicardie ventriculara sustinuta,
PCI in ultimele 6 luni sau inainte de CABG.

Pacientii vor fi reevaluati dupa 2-4 saptamani de la externare, din punct de vedere al statusului
functional, prezenta simptomelor cardio-pulmonare.
Se va evalua - cu scop orientativ
toleranta la efort post IM, pentu stabilirea intensitatii programelor de exercitii fizice dupa
externare.

Regim alimentar
Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II. Hiposodat in
caz de hipewrtensiune si ICC.
Exercitii fizice
Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana
Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.
Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.
Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta simptomelor.
Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.
Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie are
prognostic bun pe termen lung.
Preventie
Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
Se recomanda reabilitare cardiaca.
Controlul greutatii corporale.
Abandonarea fumatului.
Modificarea factorilor de risc.

Managementul pacientului diabetic

- modificarea stilului de viata


o dieta adecvata
o scadere in greutate
o exercitiu fizic
o renuntarea la fumat
o controlul glicemiei si al HbA1c
- tratament medicamentos: sulfoniluree, meglitinide, tiazolidindione, biguanide
(metformin), insulina
- prevenirea complicatiilor

Calendarul vaccinarilor

(Obligatorii) :
BCG: Se administreaz o prim doz la externarea din maternitate. Ulterior se poate
administra nc o doz, n funcie de rezultatul testrii IDR la PPD, n clasa a VIII-a.
DTP: Se administreaz, ca primo-vaccinare, la 2, 4, 6 luni, cu rapelul I la 12 luni i
rapelul II la 2,5-3 ani.
DT: Se administreaz la 6-7 ani (clasa I) i la 13-14 ani (clasa a VIII-a), urmnd ca, la
adult, s fie administrat periodic (la intervale de 10 ani) doze de rapel cu vaccin
diftero-tetanic (dT).
VPOT (Vaccin polio oral trivalent): Se administreaz ca primo-vaccinare la 2, 4, 6
luni, urmat de doze de rapel la 1 an i la 9 ani (clasa a III-a).
HB: Se administreaz la natere, la 2 luni i la 6 luni, urmat de un rapel la 9 ani (n
clasa a III-a).
ROR: Se administreaz n locul vaccinului antirujeolic, la vrstele la care se face
acest vaccin.
(Optionale) :
Anti H influenzae tip b (Hib): Se administreaza ca primo-vaccinare la 2, 4, 6 luni cu
un rapel la 12-18 luni. La copiii de peste 12 luni nevaccinai, e suficient o singur
doz. Se recomand i la adulii care prezint factori de risc (splenectomizai, fumtori
etc.).
Vaccin antivaricelos: Se recomand vaccinarea ncepnd de la vrsta de 1 an, astfel:
o doz unic la cei ntre 1-12 ani i 2 doze la cei peste 12 ani.
Antihepatitic A: ncepnd cu vrsta de 1 an i 9 luni, o doz iniial urmat de un
rapel peste 6 luni.
Antigripal: Dup vrsta de 6 luni, anual, naintea sezonului gripal (luna octombrie).
Vaccin antipneumococic: La persoanele de peste 60 de ani sau la categoriile cu risc
(bolnavi cronici, splenectomizai, fumtori etc.), o doz la intervale de 5 ani. Vrsta
minim de vaccinare este 2,5 ani.

Dg IMA clinic, ECG, laborator

Diagnosticul (semne si simptome)


durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau de apasare, cu iradiere
spre gat si membrele superioare, insotite de simptome asociate: transpiratii profuze, dispnee,
fatigabilitate, vertij, greata sau varsaturi.
examenul obiectiv nespecific,
auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),
se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta jugularelor),
edem pulmonar,
suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu de DSV (cazurile cu
prezentare tarzieruptura de SIV).

Paraclinic:
Modificari ECG subdenivelare de segment ST si negativarea undei T in AI/NSTEMI.
Modificari ECG cu supradenivelare de segment ST de mai mult de 1 mm, in 2 derivatii
invecinate, sau HBAS in STEMI
inferior: D2, D3, aVF
anterior: V1V6
anteroseptal: V1V3
lateral: D1, aVL, V4V6
Modificari ECG cu subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in V1V3 pledeaza
pentru STEMI posterior

Biomarkeri cardiaci:
CK, izoenzima sa CKMB, troponina I (TnI) sau T (TnT) si mioglobina:
TnI sau TnT sunt specifice afectarii cardiace si cresc la 46 ore, scad treptat pana la ziua 10.
Au specificitate buna cu implicatii prognostice
CKMB crestere rapida in 46 ore cu scadere rapida in 3648 ore.
Se recomanda evaluarea lor la fiecare 68 ore in primele 24 ore.

Ecocardiografia
poate vizualiza tulburari de cinetica globala si segmentara/regionala,
se poate determina functia sistolica a VS, iar daca aceasta este scazuta, prognosticul este
mai prost.

Daca diagnosticul este nesigur, se va apela la ecocardiografie, RMN cord pentru


diagnosticul diferential cu disectia acuta de aorta sau embolia pulmonara.
Proteina C Reactiva este de mare sensibilitate si poate ajuta la identificarea pacientilor
cu risc inalt si leziuni complexe asociate.
Factorul natriuretic cerebral (BNP) este predictor independent al mortalitatii in
NSTEMI.
Imagistica
60 Imagistica perfuziei miocardice efectuata cu ajutorul scintigrafiei cu thaliu, teste de efort,
teste farmacologice sau ecocardiografice cu dobutamina.

Definitia DZ

- Grup de boli de metabolism


- Caracterizate in principal prin:
o Hiperglicemie indusa de secretia deficitara de insulina
o Rezistenta la insulina
o Ambele entitati in proportii variabile

Complicatii acute si cronice ale DZ

acute: coma cetoacidozica, coma hipersomolara, hipoglicemia


cronice: microvasculare ( retinopatia diabetica, nefropatia diabetica, neuropatia diabetica,
piciorul diabetic) si macrovasculare ( cardiopatia diabetica, macroangiopatia cerebrala,
arteriopatia diabetica)

TTOG

TTGO (sau proba hiperglicemiei provocate) este mijlocul cel mai utilizat i mai sensibil n
depistarea precoce a diabetului1.

Dac eliberarea insulinei este deficitar sau exist o rezisten periferic la insulin, glicemia
crete semnificativ.

O singur valoare ridicat de glicemie bazal ( jeun) nu pune diagnosticul de diabet zaharat,
dar la depistarea mai multor valori crescute ale glicemiei bazale, se indic efectuarea TTGO.

Acest test de ncrcare se poate combina de asemenea cu determinarea glucozuriei i a


hemoglobinei glicozilate.

Efectuarea TTGO este indicat n urmtoarele situaii:

Pacient cu diabet zaharat n familie


Pacient cu obezitate
Pacient cu infecii recurente
Pacient cu leziuni care nu se vindec (mai ales pe membrele inferioare)
Femei cu nateri premature, cu natere de ft mort sau macrosom n antecedente
Pacient cu glicozurie sau hiperglicemie n sarcin, dup infarct miocardic, intervenie
chirurgical, stres
Efectuarea testului:

naintea nceperii testului, pacientul este ndrumat s consume >150 g de glucide/zi, timp de 3
zile, i abstinen de la alcool; testul se efectueaz dimineaa, dup 10-16 ore de post; n
timpul testului nu se administreaz medicamente, nu se fumeaz, i nu se depune efort fizic

se recolteaz proba pentru determinarea glicemiei bazale ( jeun)


la adult, se administreaz oral o doz de 75 g glucoz diluat n 100 ml ap; la copil, se
administreaz 1.75 g/kgc de glucoz (maxim 75 g)
se recolteaz proba pentru determinarea glicemiei (si a insulinei, in cazul TTGO/insulina) la 2
ore de la ncrcarea cu glucoz
n anumite situaii, la cererea medicului, se pot recolta probe suplimentare la 30, 60, 90, 180
minute

Contraindicaii
infecie sever
boli endocrine
varsaturi

Reacii adverse
ameeal
tremor
stare de nervozitate
transpiraii
lein

Diferenta dintre DZ I si II

Diabetul zaharat tip 1


Distrugerea celulelor beta printrun mecanism autoimun
Apare n special la tineri
Prezeni anticorpi antiinsulari
Instalare brusc
Cetonemie, cetonurie sau ambele
Necesit insulin pe via

Diabetul zaharat tip 2


8090% din persoanele cu diabet
Rezistena la insulin
Activitate ineficient a celulelor beta
Istoric familial/genetic
90% din persoanele nou diagnosticate sunt obeze
Vrste inaintate dar acum intlnim i la copii
Risc major de IMA si AVC

Principalele cauze de spitalizare la adolescenti


afectiuni neuro-psihice la cei cu varste intre 10-21 ani(21%)
graviditate si nasteri(49%)
afectiuni ale sistemului digestiv(11%
traumatisme(9%)
afectiuni ale tractului respirator(5.5%)

Abordarea pacientului adolescent de catre medicul de familie

fiecare consultatie trebuie sa reprezinte o oportunitate pentru educatie si evaluare a riscurilor;


se folosesc intrebari deschise, evitand presupunerile;
se poate folosi formula BiHEADSS
rezumarea informatiilor si prezentarea unui plan;
sublinierea confidentialitatii

Exemple de intrebari tip BIHEADSS

Bi: Ce parere ai despre corpul tau si cum s-a schimbat in ultimul timp?
H: Unde locuiesti? Cu cine mai locuiesti?
E: Povesteste-mi de scoala ta. Ce materii iti plac? Unde te confrunti cu probleme? Ai loc de
munca in prezent?
A: Cum iti folosesti timpul liber? Ce activitati ai cu prietenii tai? Ai fost vreodata implicat
intr-un accident? Ce planuri de viitor ai?
D: Este varsta la care se experimenteaza drogurile si alcoolul. Ai incercat tu sau prietenii tai
drogurile de orice fel? Sau cand ai baut prima data alcool? Te simti vreodata trist si deprimat?
S: Te-ai gandit vreodata sa-ti faci rau?
S: Ai inceput viata sexuala? Te protejezi in vreun fel impotriva bolilor cu transmitere sexuala?

Examenul clinic, de laborator si mentinerea sanatatii

masurarea TA pentru excluderea HTA;


efectuarea testului Papanicolau si testul pentru chlamydia anual in cazul fetelor active sexual;
vaccinarea anuala impotriva influenzei;
sa ne asiguram ca toate vaccinarile sunt la zi;
propunerea vaccinarii anti HPV pentru fetele adolescente, daca nu au beneficiat inca de acest
vaccin;
Controlarea colesterolului la fiecare 3 ani.

Def. termeni : atopie, alergie, hipesensibilitate;-

Alergie = reactie neasteptata, diferita de cea obisnuita- allon argon (Clemens von
Pirquet,1906). Reactie anormala, exagerata cantitativ sau diferita calitativ, fata de unele
substante cu care venim in contact (alimente, medicamente, particule inhalate sau de contact,
intepaturile unor insecte). Manifestare devianta a sist.imun al unor indivizi fata de factori
straini organismului (alergene)

Atopia = boala bizara (a topos=in afara locului) Coca & Cooke (1923) = predispozitia
genetica a unor indivizi de a dezvolta reactii de hipersensibilitate de tipI, IgE-mediate, fata de
alergene din mediul inconjurator
Caracteristici atopie : titrul crescut de IgE totale, IgE specifice, teste cutanate pozitive,
manifestari alegice personale sau heredo-colaraterale
Bolile atopice : rinita alergica persistenta, rinoconjunctivita sezoniera (boala fanului), astmul
bronsic, dermatita atopica, anafilaxia,unele alergii alimentare

Hipersensibilitatea (HS) = raspuns imun exagerat fata de expunerea la o substanta straina


organismului numita antigen (termen mai larg decat alergia, poate precede aparitia semnelor
de boala/fara manif.clinice)
HS poate fi IgE/non-IgE mediata

Etiopat. alergii respiratorii,-

Factorii genetici predispozitie genetica, prevalenta de 5-6


ori mai mare la rudele de gradul I
Factorii de mediu:
La nceputul vieii:
- expunerea alergenic (>80% copii cu astm sunt sensibilizati la factori de mediu)
- durata sarcinii i unele complicaii, fumatul matern
- greutatea la natere, prematuritatea
- alimentaia artificial
In copilarie:
- unele infectii virale(rinovirusuri)
- mediul de viata excesiv protejat de infectii usoare
- obezitatea, sedentarismul
- tipul de alimentaie occidental

FACTORII TRIGGER EXACERBARI


Expunerea alergenic
Infeciile respiratorii
Efortul fizic i hiperventilaia
Condiiile meteorologice (ceaa, frigul, vntul, umezeala)
bioxidul de sulf
Aspirina sau alte AINS
Alimentele i aditivii alimentari (sulfiti)
Emoiile puternice
Fumatul
Boli asociate (ex. afectiunile cilor respiratorii sup,BRGE)

clasificarea astmului, -

Etiologica
alergic (extrinsec)
nonalergic (intrinsec) Nu astm infecto alergic !
(factori trigger diferiti,proces inflamator asemanator)

Dupa gradul de severitate ghidul GINA 2002


intermitent
persistent : uor, moderat sau sever

Forma clinica
acut (status astmaticus)
Cronic, cu obstructie fixa

Forme clinice particulare: instabil, dificil de controlat, corticodependent/rezistent

Dupa debut - precoce (early onset asthma)


- tardiv (late onset asthma)

Dupa gradul de control (Gina 2006)


- necontrolat
- partial controlat
- controlat

Forme particulare de astm bronsic


Corticorezistent
Dificil de controlat
Fragil (instabil) = brittle asthma
Varianta tusigena (cough variant)
Astm ocupaional
Astm cu intoleranta la AINS (boala Vidal)
Vasculita Churg Strauss
Aspergiloza bronhopulmonara alergica
fenotipuri astm-

clinice
- Dupa varsta, sex, rasa
- Cu debut precoce/tardiv
- Astm la fumatori
- Astm premenstrual
- Astm indus de efort
- Astm ocupational
- Comorbiditati asociate atopie, rinita, rinitosinuzita, BRGE, obezitate,
intoleranta AINS, alergii alimentare
Patologice
- Predominanta inflamatiei
o Eozinofilica
o Neutrofilica
o Mixta
o Paucigranulocitara
- Remodelare extensiva
o Hiperplazia celulelor granulare cu hipersecretie de mucus
o Hiperplazie a musculaturii
o Ingrosare cai aeriene mici
o Scaderea elastinei si a atasamentelor alveolare
Functionale
- Cu VEMS scazut
- Cu obstructie fixa
- Cu colaps al cailor aeriene
- Cu declin functional rapid
Terapeutice
- Cu sensibilitate la ICS
- Cu sensibilitate la OCS
- Cu sensibilitate la antagonisti leucotriene
- Predispus la toxicitate betaagonisti cu durata scurta/lunga de actiune
- Responsiv la anti IgE
Prognostice
- Risc vital
o Astm iritabil (brittle)
o Near fatal asthma
o Astm benign
- Pe termen lung
o Cu exacerbari frecvente
o Predispus la BPOC
o Cu remisiuni
o Cu recidive

complicatii si comorbiditati in astm-

Complicatii : - astm acut,instabil ( brittle asthma),near fatal asthma , insuficienta respiratorie


acuta ireversibila
- astm cu obstructie fixa, dificil de controlat, corticodependent,BPOC, hipercorticism
- disabilitate fizica si psihica, SAS,infectii
- complicatii ale medicatiei antiastmatice

Comorbiditati :atopie, rinita,rinosinuzita, obezitate, BRGE,intoleranta AINS,polipoza


nazala,alergii alimentare ,boli cardio-vasculare
Comorbiditati cardiovasculare:
Asociere mai frecventa la femei : estrogenii cresc imunitatea umorala
Boala coronariana,HTA, insuficienta cardiaca,TEP, aritmii
Riscul crescut prin :- scaderea functiei pulmonare,infectii respiratorii
- inflamatia cronica sistemica(Il-6,TNF-alfa)
- hipoxia si excesul de betaagonisti
- IgE au efect proaterogen (pe mastocite si plachete)

complicatii si coomorbiditati in BPOC

- Declinul accelerat al functiei pulmonare( unele fenotipuri)


- Exacerbari infectioase frecvente ,bronsiectazii
- Insuficienta respiratorie cronica, neoplasm bronho-pulmonar,sindrom de apnee
in somn, obezitate
Inflamaia sistemic persistent de intensitate redus din BPOC se asociaz cu invaliditate
general i diverse complicaii sistemice:
- Caexie, atrofie si slbiciune muscular
- Status nutriional deficitar i IMC redus
- Boli cardiovasculare , diabet zaharat, osteoporoza
- Anemie,depresie,disabilitate generala