Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Florian Garz - CIA Contra KGB
Florian Garz - CIA Contra KGB
Editura
oo r
' "' ^!, orruru dmBl*lffi-qffiE'#F''
ffir " ;:
TeUFax: 0511413.842
ISBN: 973-97782-7-5
Cuv Antu I speci al istu I u i
A LUME URATA gI FASCINANTA
Pavel CORUTt
CUVANTUL EDITORULUI
RAZBOAIELE MONDIALE
9r SPToNAJUL MODERN
Serviciile de informafii militare (spionaj) cu misiuni
strategice la scari internafionali, ca organe permanente la
dispozilia guvernelor, cu un rol esenlialin elaborarea politicilor
externe ale Marilor Puteri, s-au niscut la sfirgitul secoluluiXlX
siinceputul secolului XX, cu deosebire in contextul creat de primul
rdzboimondial.
Serviciile de informatii militare de nivelstrategic nalional
nu se confundi cu structurile de cercetare de la trupe, care au existat
si funcfionat de cind au apdrut afinatele..
""Gercetarea militard strategicd este legati de aparifia
armatelor de masi, a ciilor ferate, a telegrafului 9i radioului de
nasterea statelor majore generale gi de aparifia practiciielaboririi
inci din timp de pace a unor planuride operafii pentru viitoarele
rdzboaie.
iDeschizitori de orizonturi in acest domeniu au fost
germanii, sub conducerea generalului von Moltke, fondatorul
primului stat major general din lume, deriumit ,,creierul
armatei", a primeiacademii militare de comandi sistat major
din istoria armatelor si autor al primelor planuri de operafii
militare elaborate din timp de pace. Acestea aveau sd duci, in
rizboiul franco-prusac din 1870-1871, la spulberarea armatei
franceze in marea bitilie de la Sedan si la capitularea Frantei.
Atunci,ls'-a demonstrat pentru prima daii, la scari mondiatd,'ce
inseam ni cerceta rea strate g ci in rizboi u I modern.
i
"r
in contextulprimului rizboi mondial, seliciile de informafii
militare de nivel strategic 9i-au stabilit, pentru prima datd ca obiectiv
fundamental, accesul, cu ajutoru I u nor spioni recruta{i, la plan urile
de operalii ale adversarilor potenliali.
. Un succes rdsundtor, pe acestfront extrem de sensibil al
rizboiului secret a fost oblinut de spionajul militaral Rusiei impotriva
lmperiului Austro-{Jngar. Astfel, inaintea primului rizboi mondial,
atasatul militar al Rusiei la Viena a reugit si-l recruteze pe colo-
nelul austriac Alfred Redl, care a lucrat in Statul Major General
- secfia Operafii, iar apoi a ajuns $ef al Serviciului de informafii
(spionaj) al armatei austro-ungare.
Timp de zece ani, colonelulAlfred Redl a furnizat rugilor
informalii de o valoare excepfionali, inclusiv confinutul planurilor
de operaliiale armatei, ceea ce si explicdinfrAngerile zdrobitoare
suferite de trupele austro-ungare pe timpul campaniilor din Galif ia
siSerbia.
Rdzboiul spion^ilor
JI
unor ofiferi 9i generali rugi, prin intermediul unor agenli dubli si de
influenti bine plasafi.
Pe toati durata celui de-aldoilea rdzboi mondial, servi-
ciile de informafii militare din coalilia antihitleristi s-au spionat
reciproc.
12
pe urma micelutui dintre germani si rugi' lstoricul britanic
Gerhard L.Weinberg, in cartea-sa ,O lume sui arme - Istorta globartd
,
l3
pregedintelui S.U.A., Harry Truman.
Aceasta a costat viafa a peste 200.000 de femei, copii si
bdtrdni, oragul nefiind gamizoani militard. Urmeazd cea de-a dou'a
lovituri nucleard, delal2august 1945, asupra oragului Nagasaki.
lndiferent de motivatiile politice, militare, de calculele
econom ice, interesele stiinf ifi ce, psihologice sau rasiale, folosirea
puterii atomului impotriva omului printr-un act deliberat constituie
cea mai mare crimi din istoria lumii, depigind chiar si ororile
siviryite de nazism, cunoscute sub genericuide ,,holoeaust'0.
ln august 1945, S.U.A. dispuneau de 16 bombe atomice,
gata de afiaruncate siasupra altorobiective.
. Spionajul militar rusesc a fost tot timpul la curent cu
programul nuclear american, in contextul unei actiuni rimasi in
istorie ca una din cele mai marigi mai reusite operatiide sustragere
a unorsecneteintr.un domeniu ce avea sd ichimbe iitoria umanitdtii.
Trei savanti strdini cu un rol cheiein cadrul programulLi
cu noscut su b codul,, M an h atte n ", de realizare a bombei atomice,
rdspectiv savantu I britan ic Allan Nunn May, savantul italian Bruno
Pontecorvo si savantul german Klaus Fuchs, au fost agenfi
recrutafi ai serviciului de spionaj militar al U.R.S.S., cunoscut siin
trecut ca si dupi dezmembrarea U.R.S.S., sub denumirea de G.R.U.
(Direcf ia Generali de lnformalii).
Acestora li s-au addugat savanlii atomisti americani - sotii
Ethel gi Julius Rosenberg-, recrutati OL aeeladi serviciu sovietic
pe baze ideologice, care au pus la dispozifia rusiloro mare cantitate
de informaf ii din domeniul cercetirilor nucleare.
Arestati in urma unui denunt, cei doi savanti au fost condam-
nati la moarte si executafi pe scaunulelectric, in anul 1953, intr-
o atmosferi de isterie anticomunisti generali din S.U.A. a acelor
vremuri.
Ceea ce este de maxim interes pentru contemporaneitate,
inclusiv pentru istoricii militari romdni, sunt noile informafiicu privire
la programul atomic american din timpul celui de-al Uoilea rdzboi
mondial, cuprlnse in tratatul ,,O lume sub arme" a lui G.Weinberg,
din care ,rezulta cd primele bombe atomice tyebuiau si fie
realizate pdnd la sfdr;itul anului 1944. Potrivit unordocumente
de arhivi din S.U.AI si Marea Britanie, rezultd cd ceidoi mari aliati
occidentali, care au realizat prin eforturi comune arma atomicd,
acegtia intentionau s-o foloseasci impotriva Gerrnaniei, adici
in Europa. Pe l6ngd noutatea absolutd a acestor iyrformatii, nu pofi
14
si nu incerci un sentiment de groazi la gdndulci Europa putea
deveni poligon de incercare pentru aceste teribile mijloace de
nimicire in masi, cu u rmdri incalculabile pentru intreqga populalie
a continentului. Primele bombe atomice au fost gata de intre-
buinfare in vara anului 1945.
ln acest posibil scenariu apocaliptic de bombardament
atomic asupra Europei, agindrdzni si inserez rolul Romdniei, despre
care, timp de peste 50 de ani, nu s-a amintit nimic, niciin istoriografia
europeani si nici in cea nafionali.,
Gu privire la impodanta iegirii RomAniei din ,,Pactul tripaftit"
si aldturarea ei la coalilia anti-hitleristi, tofi istoricii si analigtii politici
au fost de acord ci acest act infiptuit la 23 august 194/. a influenlat
de o manieri decisivd desfdsurarea celuide-aldoilea rizboimondial
in Europa, conducind la scurtarea acestuia cu cel pufin gase
lunide zile.Aceasta, maiales prin privarea Germanieide petrolul
romdnesc, fapt ce a paralizat in mare mdsuri masina de rdzboi
germand, in specialavialia gitrupele de taincuri.
Gu alte cuvinte, dacd Rom6nia ar fi continuat sd lupte
aldturi de Germania, rdzboiul s-ar fi putut prelungi pind in vara
anului 1945, ceea ce ar fi oferit S.U.A. 9i Marii Britanii posibi-
litatea intrebuintdrii
,
celor 16 bombe atomice, de care dispuneau,
impotriva Germaniei, lucru dorit din tot sufletul de citre
Winston Ghurchillca rizbunare pentru dezastrele produse Londrei
de bombardamentele germane cu rachetele V-1 9iV-2.
lati cum, in mod indirect, RomAnia, prin aparenta tridare
a alianfei sale cu Germania, a salvat nafiunea germani de la
,,holocaustul nuclear"la care, in mod sigur, arfi fost supusi si
Europa de la infectarea radioactivi a unor zone din Vest.
De aceste infqrmaf ii si ralionamente in premieri absolutd
artrebui si se lini cont, atdtin evoluarea globald a roluluisi locului
Rominiei in cel de-al doilea rdzboi mondial in Europa, cit gi fafi de
aprecierile iresponsabile ale unorelemente politice reziduale din
compunerea clasei politice din Rominia de dupi anul 1989, care
afirmi, in gura mare giin plini zi, cd ,,Romdnia a fdcut rdu cAnd
s-a desprin s de Germania in vara anului 1944, motiv pentru care
aceastd {ard n*ar sancliona in prezent prin neinvestirea de capital
in economia romineascd". Mai firesc arfi ca nafiunea germani
sd fie recunoscitoare rom6nilor, care i-au scipat de la un
dezastru atomic...
15
Frontul invizibil
16
,,opera{iunea Enigma", adici reproducerea maginii de cifrat
germane, cu care celde-altreilea Reich a lucratin tottimpul rizbo-
iului. Adeviruleste cd magina ,,Enigma", o adevirati capodoperd
in materie de tehnicd a cifririi unor mesaje, a fost obfinuti de servi-
ciul de informafii militare al Poloniei si oferitd S.U.A. gi Marii
Britanii dupi ocuparea acesteitdride citre trupele germane.
Spionajul militar sovietic este recunoscut, inclusiv in
,,Enciclopedia spionajului" scrisi de un agent britanic, Ronald Seth,
apirutd la Londra in 1975,iba unul din cele mai penetrante 9i
maieficiente din tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial.
in afara,,relelei atomice"rusesti, care era,,la curent"cu tot
ce se derulain laboratoarele nucleare din S.U.A., spionajul militar
rusesc a mai dispus de ,,refea ua Richard Sorge" din Japonia,
care atransmis Moscovei informalii de importantivitiali, schirnbind
soarta rizboiului pe frontul de risirit. Datoriti informafiilortr:ansmise
de R.Sorge, potrivit cirora Japonia nu va ataca U.R.S.S., deschiz:nd
un front in extremul orient - siberian cum dorea Germania, ci rra
declansa ample operaliiin Pacificul de Sud impotriva Marii Britanii,
Olandei 9i apoiimpotriva S.U.A., asa cum s-a giintimplat la data
de 7 decembrie 1941 prin ataculde la Pearl Harbour, a fost posibild
marea victorie a rusilor din fata Moscovei.
Pe baza acestor informatii, rusii au putut relrage din Orientul
Extrem trei armate de siberieni, care au jucat un r:ol decisivin zdrobirea
orfensivei germane din frp Moscoveiin noiembrirsrlecembrie 19{1 .
Richard Sorge a fost arestat de japonezi in urma unui
act de trddare si executat la 9 octombrie 1944.Via!a acestuia ar
fi putut fi salvati daci l.V.Stalin ar fi acceptat schimbarea lui
cu un numir de generalijaponezi aflafi prizonieri la sovieticiin
urma luptelor dintre trupele rusegti gijaponeze de la Halhd in Goll,
din 1939.
Dupi moartea lui l.V.Stalin, Richard Sorge, considerat unul
din cei mai mari spioni ai secolului XX, a fost declarat Erou al
u.R.s.s.
O alti refea sovietici despre care se cunosc putine date,
dar care a funclionat pe toati dur:ata celui de-al doilea rizboi mondial,
producAnd adevirate ravagiiin secretele militare ale celui de-al
treilea Reich, a fost cea condusi de germanul Rudolf Rossler,
niscutin Bavaria, la Angsburg, de profesie jumalist. Acesta a lucrat
pentru rusi, ac,tiondnd de peteritoriul Elvefiei, datoritd puternicelor
sale conving"eri anti-naziste. Rudolf Rossler a avut o relea proprie
l7
infiltrati in insusi organul de operafii al Statului Major General
german, de unde a sustras conlinutul planurilorde operafiide pe
frontUl de risirit ale armateigernane.
R.Rossler si-a triit tot restulvieliiin Elvefia, decedind in
1962, fdrd a face cunoscute vreodati numele celor cLr care a lucrat.
in ultimii 50 de ani, in legituri cu agenfii lui Rosslers.au f6cut cele
mai fantastice speculafii, mergindu-se pini acoloincitsi se afirme
ci insusi amiralul Ganaris, seful serviciului de spionaj militar al
armatei germane, ar fi constitu it princi palu I fu rnizor de informatii.
Misterul ,,relaliei Rudolf Rossler (pseudonim-Lucy)" nu a fost
dezlegat nici pini in zilele noastre.
O altd retea de legendd ruseasci alost,,releaua Oxford',
recrutati si pregdtitd intre an ii 1 930-1 940, compusd din Alexander
Foote, Guy Burges, Harold Maclean, Allan Nunn May si, mai
ales, Harold ,,Kim" Philby, cu ajutorul cirora au fost penetrate
atdt structurile militare, tehnico-gtiinf ifi ce, cit si serviciile secrete
britanice de spionaj si contraspionaj.
Harold ,,Kim'l Philby - ajuns dupd cel de-al doilea rizboi
mondial, printre altele, giin funcfia de 9ef alserviciuluide contra-
spionaj al Marii Britanii-, a lucrat pentru rusitimp de peste 30 de
ani. in 1963, cind era pe punctul de a fi dema-scat si arestat, Harold
,,Kim"Philby, distins cu cele maiinalte ordine ale coroanei britanice,
s-a retras la Moscova, unde avea gradulde general de divizie si o
vild in apropierea capitalei rusegti. Acesta a fost agent al K.G.B.,
serviciu la a cdrui modernizare a lucrat intens dupi retragerea sain
U.R.S.S., pindin 1990, cdnd a decedat. Pentru,,meritele"salefatd
de U.R.S.S., Harold,,Kim"Philby afost distins cu inalte ordine
sovietice..
Specialigtiiin materie de spionaj, atit din est, cit 9i din
vest, il consideri pe Harold Philby ca fiind cel mai mare spion al
tuturor timpurilor. Nervozitatea manifestati de Marea Britanie in
raporturile politico-diplomatice cu fosta U.R.S.S. din 1963 incoace
si represaliile periodice aplicate de englezi diplomatilor sovietici, iar
dupi 1991 celor rugi, denoti ci englezii nu le pot ierta acestora
,,cazul Philby".
Dupi utilizarea pe scari largi a relelelor de spioni si
diversionisti, dupi cercetarea radio, radio-gonio si radar, care au
cunoscut o mare dezvoltare gi -care se incadreazi in ceea ce
serviciile americane de specialitate numesc ,,Signal Intelligence"
(SlGlNT), spargerea cifrurilbr si a codurilor de stat gi militare a
18
constituit celde-altreilea domeniu de obfinere de informafii la
toate nivelurile.
in acest domen iu in care americanii 9i britanicii pretind ci
au facut,,ravagii'oin secretele germane si japoneze, cea mai
apropiati de adevir mi se pare aprecierea ci statele beligerante
mari, in tot cursul rizboiului, in perioade diferite, si-au ,,spart"
reciproc cifrurile si codurile firi ca cineva anume sd delind
supremafia absoluti.
ii ,,lstoria completd a celui de-at doilea rdzboi mondial" a
lui Gerhard L.Weinberli, se aratd, pe bazi de documente din arhivele
de rizboi, cd germanii au ,,spart" sistematic codurile marinei
militare britanice 9i americane din Atlantic, cu efecte
dezastruoase pentru convoaiele maritime organizate de aliafi.
Zdrobirea armatei franceze in numai 35 de zile s-a datorat,
printre altele, nu numai efectelor surprinderii, a concepfiei dzboiului
mobil, ci 9i faptului,,spargerii"cifrurilor gi codurilorfranceze.
ln prezent, se gtie gise recunodgte cd germaniiau reusit
si ,,spargi" cu succes si cifrul de stat diplomatic al S.U.A. De
asemenea, cripto-analistiigermaniau spart cifrurile de state ale
alialilor sdi, respectiv ale ltaliei, Romdniei, Ungariei si Bulgariei,
precum si pe cele ale Turciei si lugoslayiei.
Nemf ii si italienii au fost multi vreme la curent cu intregul
confinut al mesajelor cifrate dintre Departamentul de rdzboi al S.U.A.
gi atagafii militariamericani de la Cairo, care erau apoi comunicate
generalului Rommel, comandantul trupelor germane -,"Aftican Korp".
Dupi pitrunderea armatelor aliate pe teritoriul Germaniei,
seruiciile de spionaj rusegti, americane si britanice au fost cuprinse
de o adeviratd febrd a ciutirilorsi capturilor. in tot cursulanului
1944 9i pAni la 9 mai 1945, obiectivulspionajului militaralalialilor
nu l-au mai constituit forlele armate germane, ci realizirile tehnico-
gtiinf ifi ce militare ale celui de-al treilea Reich.
ln fruntea armatelor aliate invadatoare au operat detaga-
mentele speciale de capturi ale serviciilor de spionaj militar care
vizau uzinele, laboratoarele de cercetdrisi proiectiridin domeniul
tehnicii rachetelor, a aviafiei cu reacfie, a tehnicii radar, a produselor
chimice de lupti si, nu in ultimul rAnd, a realizirilor germane in
domeniul nuclear.ln acelagi cadru de preocupdri, erau ciutafisi
capturaf i savanf ii, cercetdtorii, inginerii gi proiectanlii germani. ln
aceasti perioadi, alialii au jefuit Germania de tot'ce se putea in
condifii de 6zboi, sub forma capturilor.
19
Fabrica de rachete V-1 9i V-2 de la Pennenmiinde a
constituit una din cele mai rAvnite capturi. Aceasta a fost ocupati
de citre trupele rusegti dar savantul Wernervon Braun, realizatorul
celor doud rachete, impreuni cu un grup de inginerisi proiectanti,
au ajuns la trupele americane, cdrora li s-au predat. Acest,,grup
de aur"afost imediattransportatin S.U.A,9i, impreuni cu altezeci
de mii de specialisti germani, indiferelnt dacd au fost nazigti sau nu
au contribuitde o manierd imensi la construirea uriagei industriide
nachete,si aviaf ie reactivd a S. U.A.
ln colectivul de proiectare condus de von Braun a fost
racolat, ulterior, gisavantuI Herman Oberth, originardin Flominia,
niscut si educat la Medias, cu studii politehnice in Germania, fost
profesoral lui von Braun, considerat descoperitorul propulsiei
motorului racheti gia sistemului de rachete cu mai multe trepte.
Mutdnd in U.R.S.S. intreaga fabricd de la Pennenmiinde,
gisiti intacti, impreuni cu mii de ingineri gitehnicieni germani,
cu zeci de rachete, gisite in perimetrul fabriciiin anii '50, rugii i-
au ddvansat temporar pe americani in tehnica rachetelor spafiale.
in colaborare cu specialigtii germani luafi prizonieri la
Pennenmiinde, inginerul rus S.P.Korolev a construit prima racheti
cu bdtaie intercontinentali din lume.
Spionajul militar britanic a capturat realizdrile germane din
dorneniul,,tehnologiei invizibile "(Stealth) fali de mijloacele radar,
pe care le-a vindut americanilor, care au stat la baza realizirii de
citre acegtia, in ultimii aniai rizboiului rece, a,,avioanelor invizibile"
,,F -1 17' si,,B-2 ", utilizate in rizboiu I d n Golfu I Pers ic.
n
i
2l
SUA - asul din mineca evreilor
22
de soarta U.R.S.S. si a rasei slave. Din date sigure, rezulti ci
numai in Ucraina au fost impuscati 1,1 milioane de evrei.
Anticomunismul american era foarte activin anii 1937-1941.
Cete care l-au obligat pe presedintele S.UA., F.D.Roosevelt,
sd pund pe primul plan alstrategiei S.U.A., in celde-al doilea rizboi
mondial, distrugereain primul rdnd a Germaniei, impotriva cireia
au gi fost pregdtite teribilele bombe atomice, si dupd aceea a
Japoniei, au fost cercurile evreiegti, mai ales dupi ce s-a constatat
cd evreii din U.R.S.S; or?u impuscafi pe loc de cdtre trupele
geffnane, pe mdsura inaintirii acestora spre est, firi si-i mai treaci
prin lagirele de exterminare, de unde uniiau maisupraviefuit.
lnfl uenfa cercu rilor evreesti asu pra politicii S. U.A., atdt in
. trecut, cit si in zilele noastr:e, a fost gi este imensi. Aceasta se
23
,,rdzboi rece"concomitent cu incercarea de a restabili adevirul
istoric, cel putin in citeva din dimensiunile distorcionate ale acestuia.
26
Frontiera de est a Germanieia fost stabilite pe aliniamentul
Oder-Neisse, iar Prusia Orientali a fostimpi(iti intre U.R.S.S. 9i
Polonia.
Stalin a propus suma de 20 miliarde dolari ca reparafii
de rdzboi ale Germaniei, din care 10 miliarde dolari si revini
U.R.S.S. Liderii S.U.A- si Marii Britanii s-au opus categoric. Din
acel moment, nu se mai putea vorbi d e,,AI i anla celor tei m ari putei ".
Se puneau bazele epocii postbelice, adici a ,,rdzboiului rece".
Cele trei puteriinvingitoare in rizboi au convenit, totusi,
ca reparaliile de rizboi pentru U.R.S.S. si fie satisfdcute din zonele
pe care le-au ocupat prin lupte trupele rusegti, la care sd se adauge
unele fabrici si uzine demontate din sectoarele ocupate de trupele
anglo'americane, astfelincAt 50 % din reparaliile impuse Germa-
nieisi revind U.R.S.S.
Truman a abandonat ,,planul Morgenthau" de dezin-
dustrializare a Germaniei, iar autorul acestuia a fost destituit din
guvernulS.U.A.
Occidentul a fost de acord cu frontierele propuse de
rugi in Europa centrali pentru ci in fala puterii militare a
U.R.S.S. nu aveau alti solulie.
Demontarea acestor frontiere s-a ficut, abia din 1991
incoace, prin dezmembrarea Cehoslovaciei 9i a lugoslaviei, proces
ce ar putea
' continua giin cazul RomAniei.
in lume, nimii nu se face in numele unor ,,inalte principii".
Totuf se bazeazd pe forfi...
Tot la Potsdam, s-a stabilit ca un Consiliu al Minigtrilor de
Externe Aliat si pregdteasci proiectele tratatelor de pace cu fogtii
satetifi ai Germaniei, inclusiv Romdnia. Aceste tratate au fost
semnate la Gonferinfa de pace de la Paris, din 1947, iarcu Germa-
nia tratatul de pace va fi semnatin 1990, adicd dupi 45 de ani de
rizboi rece, in contextul unificirii celor doud Germanii, interve'
niti, prin surprindere, la 3 octombrie 1990, impotriva dorinlei
tuturor, atit din est, cAt si din vest.
Pe timpul Gonferinlei de la Potsdam, obiectivul stra'
tegic fundamental al pregedintelui S.U.A., Harry Truman, l'a
constituit atragerea U.R.S.S. in rizboiulimpotriva Japoniei, fapt
ce i-a 9i reusit pe deplin.
Americaniiaveau nevoie de o contribulie militari ruseasci
efectivd pentru a bloca puternicele forle armate japoneze din
Manciuria, gi nu de o declarafie de rdzboisimbolici, la care au
2',1
recurs multe state din Europa sidin lume, care,,audeglarat rizboi
Gerrnaniei'onumai dupi ce aceasta fusese infrdnti 9i nu mai era
nevoie de sprijinul lor, asa cum a procedat Turcia, spre exemplu.
Acestea au urmirit ci;tigarea de capital politicfitd sacrtficii.
H.Truman a fost foarte fericit in urma intilnirii sale cu
LV.Stalin din 17 iulie 1945, cdnd acesta i-a promis ci U.R.S.S. va
intra in rdzboi impotriva Japoniei la 15 august. Stalin s-a finut
de cuvint din interese proprii si nu de dragul americanilor.
Dupd aceastdintilnire, H.Thuman i-a scris sofieisale: ,,Am
obtinut
t.
ceea ce am urmdrit prin venirea mea aici. Stalin va intrain
-
rdzbo,i la 15 august. Pot spune cd.vom incheia rdzboiul cu un an
m ai d evreme (este vorba de rizboiu I cu Japonia n .a.l s i m d g 6 n desc
la ti neri i care n u vo r mai fi uc i s i. Acesta este cel mai i m portant I uc ru ".
in aceeasi zide'17 illie, la Potsdam, fericit de rezultatele
obfinute, H.Truman l-a. informat.pe l.V.Stalin asupra efectuirii
cu succes a primei exploziiatomice decitre savanliiamericani.
Stalin a apreciat aceasti ,,dovadi de inciedere", dar cei mai probabil
este ci 9i-a ris mucalitin mustafd, deoarece era absolut la curent
cu tot ce se realizain laboratoarele 9i poligonul nuclearamericane
dela LosAlamos, unde patru savanfide primi minierau agenfiai
spionajului mi!itar rusesc.
Conferinfa la nivel inalt de la Potsdam a lisat in urma ei o
Europi devastatd de la Atlantic la Urali, o EuropE care, in urma
celor doui rizboaie mondiale (1914-1918 si 1939-1945), pur si
simplu s-a sinucis, fiind scoasi efectiv de pe scena politici a
lumii, pe care a dominat-o tirnp de 500 de ani.
Dupi Potsd am, ,,bdtrA:nul continent"a cizut, in jumitatea
sa de vest, sub dominalia S.U.A., o putere extra-europeani, iarin
jumitatea sa de est, sub cea a U.R.S.S., o putere partialeuropeand.
Aceasti stare anormald avea sd dureze timp de o jumitate de secol
siincd nu s-a incheiat. Dupi evenimentele produse in contextul
,,Revoluliei europene de la 1989" si mai ales dupi unificarea
Germaniei, Europa a intratintr-un proces de renagtere.
Secol u I XXI este foarte promif itor pentru Eu ropa, dar toate
aceste aspecte le-am tratat in cartea ,,De la Attantic ta llrali-
Ren aste rea Eu ropei", apiruti la inceputu I anulu i 1 997.
Probabil ci istoria Europeisia lumii postbelice arfi urmat
un alt curs daci la Potsdam, aldturi'de l.VStalin s-i ClementAtlee,
ar fi participat pregedintele S.U.A., Franktin Delano Roosevelt,
unul din cei mai mari oameni politiciai lumii modeme, cel care a salvat
S.U.A. de la catastrofala depresiune economicd din 1929'1933, un
vizionar de excepfie 9i un umanist autentic.
Din nefericire, atit pentru poporul american, cdt 9i pentru
toate popoarele lumii, F.D.RooseVelt a decedatlal2 aprilie'1945,
inainte de a-sifi pututindeplini misiunea sa istoricd"
G.L.Weinberg,in lucrarea sa capitali apirutdin 1994, pe
care am citat-o in mod repetat, il prezintd pe F.D.Roosevelt ca pe
un vizionar care gindea la o lume postbelicd pasnicd,.la desfiin-
larea imperiilor coloniale si acordarea independentei tuturor
popoarelor.
Marele om politic american milita pentru o largi coope-
rare dintre S.U.A. gi U.R.S.S.
Ulterior, in anii rizboiului rece, ai isterieianti-comuniste din
perioada luiJoseph Mccarthy, pentru ideile sale, inclusiv pentru
faptul ci a recunoscut U.R.S.S. 9i a stabilit relatii diplomatice
cu aceasti mare fard la 16 noiembrie 1933, pentru aprecierile lui
pozitive la adresa lui LV.Stalin, a fost acUzat de,,comunism"de
citre cercurile politice americane ultraconservatoare' acuzafie ce
se menline giin prezent, la sfdrsitul secolului XX.
Spiritul McCartyst supraviefuiegte incd in multe medii ale
societif ii americane contemporane...
32
cirfii sale, uluitoarea apreciere potrivit cireia econo-
face, in finalul
rnia S.U.A. se ruineazi in condifii de pace, asa cum s-a si
intimplat dupi primul rizboi mondial.
lati motivul principal pentru care S.U.A., sub pretextul
lupteiimpotriva comunismului, a declangat rizboiul rece, a pur-
tat rizboaie ori de cAte ori a avut prilejul, si a facut din industria
de rizboi locomotiva economiei americane timp de peste o
jumdtate de secol. in elaborarea acestei politici, precum sia stra-
tegiilorde implementare a ei, serviciile de spionaj militarau jucat un
rol imens.
Este,,meritul"cercurilor politice americane si a instru-
ci au 9tiut, in cursul celui de-al
mentelor de stat care le-au deservit
doilea dzboi mondialsi foloseasci forla RusieiSovietice pentru a
zdrobi Germania siJaponia, si goleasci visteriile statelorvest-
europene, indatorindu-le pini la faliment, prin vinzirile de arme,
si provoace Marii Britaniio datorie fafi de S.U.A,. de 4 miliarde
dolari in 1945, si-i submineze acesteia 9i Franfei pozitiile in fostele
imperii coloniale si sd le penetreze. Asta da politicd 9i strategie
pragmatice, in deplin acord cu,,visul american", adici si dai cu o
mind sisi iei cu zece!...
33
Gapitolul ll:
SERVICIILE SECRETE
PE FRONTUL ANTICOMUNISMULUI
35
a luatfiinfi la 13 iunie 1942, sub comanda generaluluiWilliam
Donovan, fiind o copie nu tocmai reusiti a organului de cerce'
tare-diversiune al Marii Britanii, cunoscut sub acronimul S.O.E.
(Special Operation Executive).
Misiunile O.S.S. erau de a infiltra spioniin spatele liniilor
inamice, de a organiza misciri de rezistenfi din elemente comba'
tante locale, de a pune La cale acte de sabotaj 9i de a face propa'
gandi psihologicS. Degi Hollywood-ul a creat filme de legendi in
j u ru I eroilor O.S.S., adeviru I este cd acest organ, infiinlat in pripi
36
a tuturor documentelor ce confineau informatii militare de
valoare cu privire la armata sovietici, la U.R.S.S. si maiales la
refelele de agenti de spionaj lisate in spaliul U.R.S.S. aflat tem-
'porar sub ocupafia
trupelor germane, precum si in apropierea fron-
tului, in adincimea dispozitivului strategic 9i operativ alArmatei Rogii
care acf iona impotriva Germaniei.
Dupi distrugerea documentelor originale, microfilmele
au fostinrodusein trei containere metalice diferite. Personalulde
sub comanda generalului R.Gehlen s-aimpirlitin trei grupuri diferite,
fiecare grup avind in rispundere totali un container cu microfilme
contindnd informafii de mare valoare militard, precum si de spionaj.
Containerele erau prevdzute cu dispozitive de auto-distrugere dacd
arfi incercat si le deschidd o percoand neauto-rizatd.
Generalul Gehlen i-a legat prin jurimint pe toli subalternii
si colaboratorii sii ca, in cazul, ci.vor cidea prizonieri, si nu dez-
viluie nimicin legituri cu activitatea lor din trecut, firi consim-
-
!6mintul scris al generatului.
Cind armata sovietici a ajuns pe malul Oder-ului, gene-
ralul Gehlen si oame-nii lui au pirdsit frontul 9i s-au retras
clandestin in Eiavaria. in apropiere de satul Mossdach, Gehlen a
ordonat separarea celor trei grupuri, care au continuat deplasarea
pe itinerariisispre locuri de ascundere diferite. Grupul condus de
Gehlen s-a deplasat la lacul montan foarte addnc Schilersee, unde
gi-a ascuns arhiva si unde, de altfel au fost scufundate multe arhive
secrete ale celui de-al treilea Reich.
Ca analist militar si spion de profesie, generalul
R.Gehlen era convins, inci din 1944, ci Germania a pierdut
practic rizboiul si ci, foarte curAnd de la incheierea acestuia,
alianta militari dintre Occident si Rusia Sovietici se va sparge.
Este meritul absolut al generalului R.Gehlen intelegerea faptului
cd teama morbidi a Occidentuluigi maiales a S.U.A" de comu-
nism 9i puterea militari a U.R.S.S. poate fi exploatati cu succes
in interesul Germaniei.
Acest interes a fost slujitin mod magistral in urma intAlnirii
d intre general ul american Patterson, din serviciul de informatii
militare al armatei S.U.A. din Europa, gigeneratul R.Gehlen, ia
Wiesbaden. Dupd ce au luat cuno;tinfi de confinutul arhivei de
microfi lme, prezentat de Gehlen, specialistii militari americani si-au
dat repede seama ci au intratin posesia unei ,,mine de aur".
La sugestia lui Gehlen, acceptati imediat dd americani,
s-a trecut la reactivarea unora din retelele de spionaj organizate
de serviciul condus de acesta pe timpul rdzboiuluiin zonele contro-
late de sovietici si au inceput si,,curgi informatii"de mare impor-
tanfi, la care americaniinicinu visau.
' Stupefialipursisimpludeprofesionalismul,personalitatea
9i maiales de eficienfa demonstrati de generalul Gehlen prin
informatiile obfinute din spatele,,cortinei de fier", care se ldsase
intre cele doud jumdtdli ale Europei dupi intilnirea de pe Elba,
americanii ii organizeazi generalului german o viziti la
Washington, iar faptul cd fusese nazist 9i-l slujise pe Adolf Hitler
nu maiavea nicio importanfd.
in disculiile purtate.cu inalte oficialitili politice si militare
americane, generalul R.Gehlen a propus urmitorul plan:
- infiintarea unui serviciu de informafii militare cu misiuni in
spatele,,cortinei de fier", format exclusiv din specialigti germani
selectionati de el, care sd opereze sub comanda sa, sub denumirea
temporard d e,,Organizalia Gehlen";
- acest seviciu sd nu fie folosit sub nici o formi impotriva
Germaniei;
-in situafia constituirii statului german,,,Organizatia Gehlen"
sd fie trecutd in subordonarea guvernului noii Germanii;
-in perioada de tranzifie, S.U.A. si finanteze,,Organiza,tia
Gehlen".
Partea americand a fosttotalde acord cu propunerile gene-
ralului R.Gehlen si i-a fixat un buget anualde cheltuieli de 3,5
milioane de dolari. Sediul ,,Organizafiei Gehlen" a fost repartizat
intr-un set de clddiri din localitatea Pullach, in apropiere de
Miinchen.
Toli ofilerii, subofilerii si specialistii civili din subordinea lui
R.Gehlen din timpul rizboiuluiau fost rechemafiin seviciu, la care
s-a adiugat un mare numir de specialisti din Gestapo si din
Serviciul de lnformafii Externe al trupelor S.S.-temutul S.D.
(Sichersheitsdienst).
intr-u n timp scu rt,,,O rg a nizali a G eh Ie n!' s-atransformat
intr-o rnare si puternici agenlie de spionaj militar. Organizatia
Gehlen si nu G.l.A., aga cum s-a lisat si se creadd timp de
zeci de ani, este cea care a intrat in posesia raportului seiret
prezentat de N.S.Hrusciov la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.
cu privire la.,,crimele perioadei staliniste". in acest serviciu, a
lucrat o perioadi de timp si generalul-locotenent Heusinger, fost 9ef
in cadrul Abwer-ului {SeMciul militarde informa$i al aminalului Ganaris)
care, ulterior, a devenit primul inspector general al armateivest-
germane si preged i nte al Gom itetul u i Militar Permanent al N.A.T.O.
Dupi infiinfarea R.F.Germania, organi2atia Gehlen a
trecut in subordinea guvernului german-
Expertulin spionajul militar din spatele ,,cortinei de fier",
generalul Gehlen a condus organizatia pe care a infiin!at-o, pdni
in 1968, cind a trecut in retragere, fiind inlocuit de generalul-
locotenent Gerhard Wessel. .
Evolulia situaliei generalului R.Gehlen este tipicd pentru
modul cum, atAtamericanii, c6tsi rusii au procedat la,,denazificarea"
Germaniei.
Niciin S.U.A. si niciin U.R.S.S. nu s-a gisit un,,Ticu Dumi-
trescu"care si demaste Gestapo-ulsau S.D. ca politii politice sisi
le publice dosarele.
Germania Federald s-a niscutin urma simbiozei dintre
specialistii celui de-altreilea Reich nazist cu democratia ameri-
cani impusd nemtilor prin regimulde ocupatie.
S.U.A. nu s-au sfiit sd treaci peste ocean, in uniforme ale
armatei americane, zeci gizeci de mii de specialistidin trupele S.S.
din Gestapo si din Abwehr.
ln Rominia post-totalitard,,,puritana intelectualitate ", mai
ales culturali, cautd cu luminarea securisti si colaboratori ai Secu-
rititii, in frunte cu omul de ceard Ticu Oumitiescu, sub lozinca,,d*
mascdrti Securi6lii ca polilie politicdi umpldndu-se de ridicol, stiut
fiind faptul ci nu a existat si nu existi in lume vreun stat care sd
nu aibi polifie politicd.
Este pursi simplu jenantfaptul cd sustinitorii legii,,Dosarele
securitif ii " nu gtiu ci Birou! Federal de lnvestigatii al S. U.A. (F. B.l.)
este cea mai mare politie politici de pe glob care, in 1978, avea.
incircate pe calculator 148 milioane de dosare ale unorcetdteni
americani.. - '
' invif6nd intens din,,scoata de spionaj germand"a celui
de-altreitea Reich, americanii au trecut la realizarea, in perioada
1947-1965, a celor mai rnari si maiinzestrate structuri de spionaj
de pe glob, utilizate pe frontul invizibilalanticomunisrnului, pe care
le prezentdm in ordinea aparifieisi importantei lor.
Spionajul militar american, pe toatd durata rizboiului
rece, a colaborat foarte strins (chiar intim) cu spionajul militar
britanic, iar pe celvest-german si l-a aservit pur sisimplu.
Cdnd ne referim la,,spionaj u I militar occidental'i avem in
vedere cu precidere serviciile S.U.A., Marii Britaniigi Germaniei
Federale.
Serviciile secrete franceze au lucrat independent fird
discriminare intre est 9i vest, iar cele ale.Japoniei au pus intodeauna
pe primul plan spionajul economic ,,firi frontiere ".
41
pozilie ce-i permite si controleze si si coordoneze actiunile de
spionaj, diversiune, dezinformare, psihologice 9i nu in ultimul rdnd
de interventii militare, fiind totodati si consilierul ilregedintelui S.UA.
pentru activitatea de informafii.
. Primul demnitar care intrd in fiecare dimineatd in ,,Biroul
Oval" alpresedintelui S.U.A. este directorul C.l.A-, carb ii prezinti,
timp de 30 de minute, un raport sintezi cu privire la cele mai impor-
tante aspecte ce privesc securitatea externd si internd a S.U.A.
Datoriti acestuifapt, influenfa C.l.A. sia direciorutuisdu asupra
politicii externe si chiar interne a S.U.A. este foarte mare.
In orice problemd politici importanti'a S.U.A., nu se
intreprinde nimic fird consultarea si avizul C.l.A.
Gartierul general al C.l.A. este situatin statul Virginia, la
Langley, intr-o clddire ultra-rirodernd, construiti in 1961 .
Numai la cartierul general al G.l.A. lucreazi aproximativ
25.000 de specialisti.
Birou I de lucru al directoru lu i C.l.A., un adevdrat sanctuar
al celeimai marisi mai puternice structuri de spionaj si influenfare a
lumii contemporane, este situat la etajul 7, avdnd pe usa de la
ntrare indicativu I - 75706.
i
' Alte elemente sistructuri cu diferite misiuniale G.l.A. sunt
rdspi nditd pe tot teritoriu t S. U.A., respectiv N ew York, Chicago,
LosAngeles, Boston, Philadelphia, San Francisco, Miami, Pittsburg,
Huston, St.Louis, New Orleans, Seattle, Denver si Mineapolis.
Marele public american stie despre C.l.A. exact ceea ce ii
este prezentat de citre organul de relatii cu publicul, adici faptul
aparent ci aceasti organizatie ar fi ,,deschis 6,", cd ar lucra pe fafi,
ci arfolosiexclusiv surse legale de culegere de informatii, ci nu 3e
amesteci in politica interni a S.U.A. si niciin treburile interne ale
altorstate.
- Aceasta este doarfatada, partea vizibili a,,icebergului"...
in realitate, G,l.A. are o fatd ascunse, inviluiti intr-un
profundsecret, care existi sub cele maidiferite Eimai incredibile
iot.e de acoperire 9i care, aparent, nu ar avea nimic cu spionajul
si subversiunea.
Sute de elemente operative ale G.l.A. se ascund sub
forma unor fundatii si organizafii neguvernamentale, ale asa-
zisei ,,societifi civile", sub masca unorfundatii, organizatii pen-
tru ,,democratie", pentru ,,progres ", pentru ,,pace " etc. Structuri
operative ale G.l.A" au imbrdcat masca unor firme particulare
de comer!, de turism, de transporturi internafionale, de binci
si chiar institulii religioase, de organizafii muncitore;ti 9i sin-
dicale etc. Pdni gi muzeele, instituliile de artd 9i teatrele au
fost si mai sunt utilizate ca forme de acoperire. lati cAteva exem'
ple culesein grabi: Fundafia Carneggie, Fundafia Rubicon, Muzeul
Metropolitan de Arte Frumoase; Fundafia Rockefeller, Trustul
FinanciarWhitney, Fundafia pentru Democralie, Uniunea pentru
Progres, Corpul Picii'(care aclioneazi giin Rominia, cu 70.80
de agenfi), Fundafia Siirds si sute de alte firme rispindite pe tot
globul, lucreazd pentru C.l.A. Pufini sunt cei care stiu ci miliardarul
Ross Perrot a fost gieste unuldin marii,,sponsori"aiG.l.A.
De refinutinsi ci acoperirile oficiale ale G.l.A. sunt cele:
diplomatice, consulare ;i comerciale legate de structura ambasa-
delorS.U.A
Acestea sunt cele mai sigure, deoarece au ca scut paga-
portul diplomatic. Acoperirea de,,ziarist"este pe locul al doilea. ln
1990, circa 'l.000 de ofiteri ai C.l.A. migunau prin lume cu legiti-
malie ziarist.
' deAdevdratele efective ale C.l.A., totalitateafirmelorsub care
opereazd, n umiru I agenlilor si informatori lor externi 9i interni nu
vorfi cu noscute r'riciodati
Din date neverificate, se apreciazi ci C.l.A. ar opera in
intreaga lume 9i pe teritoriul S.U.A. cu circa 200.000 de ofilefi de
informafii si ar avea sub control in jur de 1 ,5 milioane de agenli 9i
informatori recrutafi pe toate continentele lumii ;iin S.U.A.
Cea mai spectacu loasi realizare a C. -A., in cazu I Rominiei,
l
43
tifia acestor fonduri, fiind cea care fine in mdinile sale,,pdinea si
cutitul".
C.l.A. i9i recruteazi personalulcu precidere din mediile
universitare, din domeniile stiintelor sociale, stiinlelor politice, sti!n-
teloreconomice, fizicd si matematicd, biologie, politehnici, precum
9i din mediul militar. Pentru specialigtii militari angajaf i de C.l.A.
aceasta incheie contracte cu Ministerul Apdririi. Jn cadrul G.l.A.,
se opereazi cu peste 100 de limbi strdine. l-a C.l.A. sunt con-
centrafimai multi doctoriin stiinli decitin oricarealtd institutie
de pe teritoriulS.U.A.
Sub patronajul C.l.A., spionajul militar american a repurtat
succese imensein activitatea de culegere de informaliidin toate
domeniile de interes pentru S.U.A. dara falimentat gravin ceea ce
priveste capacitatea de analizi a infonmatiilorside prognozare a
cu rsului evenimentelor din lume.
Datoriti politizirii excesive si a implicirii in intrigile inteme
ale luptei pentru putere, C.l.A. s-aindepirtat, in anumite perioade,
de misiunile 9i rafiunile existenteisale, parcurg6nd momente de
crizi sidecidere.
Pentru indeplinirea misiunilor ce-i revin, C.l.A. este struc-
turatd pe patru direcfiigenerale, astfel:
- Direc,tia Planuri- condusi de un director, avind in
sarcini toate gen u rile de m isiuni acoperite ale asa-zisei,,arte neg!",
folosind gama infinitd a metodelor si procedeelor imaginabile si
inimaginabile dd spionaj gi subversiune.
Aceastd direcfie procedeazi la culegerea de inforrhatii pe
ciisi cu mijloace ilegale, folosind atdtforle umane, constituite din
celule si retele de agenti, cdt si tehnice, de la mijloacele de ascultare-
inregistrare pdnd la satelitiide spionaj 9i navetele orbitale.
in sa rci na aceste i direcf i i i ntri i i,,ac ti v itdli m u rdare' n, cum
su nt sabotajele, interventia militard, loviturile de stat, asasi natele
politice, pdni la organizarea de ,,alegeri lihere" Ti de influentare
psihologici.
D rectia Plan u ri si-a inscris in pa lmares ristu rnarea g uver.
i
45
mai secrete directive care stau la baza activititii de spionaj si,,operatii
speciale"ale C.lA. Din acest grup, a cdrei activitate se Obstasoaii
ce I mai desivirsit secret, fac pa rte di rectoru I C. lA., prim u I adl u nct
alsecretaruluide stat (ministnr de Exteme), primuladjunct alminis-
truluiApiririi, asistenfii speciali ai presedintelui S.UA. pentru proble-
mele securitdtii naf ionale.
lntre 1953 si 1961, functia de director al C.l.A. a fost
definutd de citreAllen Dulles, unuldin ceimaiaprigi promotori
ai rdzboiului rece.
llia Ehrembug, rcpurtafulscriitrrrrus, a scris dspre acesta : ,,hd
printr-o ercarc a vreunui sfAnl Allen Dulles ar ajungein Rai, acesta ar
arunca noii in a*, ar mina slelele gi iar asasina pe tof inguii".
A.Dulles, un admirator al scriitorului, s-a aritat,,mdEulit,,de
aceasti caracterizare, citAnd-o frecventin aloculiunile sale publice...
46
s-a intensificat pe toate planurile.
Aceasta a condus la infiinfarea, la 1 octombrie 1961, a
Agenliei de lnformafii a Apiririi ca organism integrat alintregii
armate americane, preludnd de la serviciile de informafii ale
categoriilor de forle ale armatei, respectiv Trupele de Uscat, Forlele
Aeriene Militare si For,tele Maritime Mititare, relafiile externe-prin
institufia atagafilor militari 9i misiunile cercetirii strategice.
Aceste servicii nu au fost desfiinfate, dar misiunile lor au
fost reduse la nivelul teatrelor de operaliuni militare unde sunt
angajate forfele armate ale S.U.A.
Agenlia de lnformafiiaApirdriieste condusd de un director,
un director adjunct, un sef de stat major gi se subordoneazd nem'lj'
locit mi nistrul u i Apirdrii, avdnd urmitoarele misiuni :
o conduce gicoordoneazd unitaractivitatea de culegere de
47
S.U.A. Acestia au rang diplomatic inalt, urmeazi imediat dupd
ambasadori, iar pentru numirea loreste nevoie sd se ceard acordul
statului primitor. Cererca poate fi respinsd firi nici un fel de explicatii.
lnstitutia ata,safilor militaria apirut si s-a dezvoltat in
urma Congresului de la Viena din 181 5, deci dupd epoca rdzboa-
ielor napoleoniene.
Potrivit Convenfiei de la Viena din 1961 , atasatilor militari
le este interzisd culegerea de informatiimilitarein afara cdilorlegale
admisein fara de '
"Jreditaru.
Este evident ci nimeni nu respecti aceasti prevedere. De
la aparifia lorsi piniin zilele noastre, atagafii militari au cules infor-
matii militare atit pe cdi legale, c6t si pe cdisi prin mijloace ilegale
in cercurile diplomatice, atasalii militari sunt catalogati drept,,spioni
in unfformd". Aceasti apreciere nu este depafte de adevdr, deoarece
ofilerii care fac parte din acest corp de eliti al diplomafiei sunt
caracterizati printr-un inalt profesionafsm, sunt foarb buni cunoscdtori
de limbi strdine, sunt instru$ in domeniul culegerii de informatii pe cii
ilegale, adici a informatiilorsecrete, al atragerii
9i recrutirii de agenti.
lstoria diplomatiei esb plini de fapte de legendi ale unor atasati militari.
Un asemenea ofiler a avut si Romdnia in persoana colonelului Titus
Gdrbea care, inci din 1942, ca atagat militar la Berlin, prevedea
pierderea rdzboiului de citre Germania. in tgg8, la virsta de 105 ani,
a fost avansat la gradul de general de armati.
in cazul S.U.A., atasatii militari au un rolde exceplie in
domeniul cercetdrii strategice militare, acegtia actionind de pe
poziliile de forti pe care.le-o asigurd puterea militari economicd
9i
atdriilor.
Dupi incetarea rizboiului recen rolul institutiei ataSatilor
militari americani s-a amplifi cat, stimulat de condifiile Lxceplioiate
de care ace;tia se bucuri in spafiul fostului Tratat de la Varsovia
din Europa Gentrali, precum giin republicile care au ficut parte din
U.R.S.S., mai ales in statele baltice, Letonia, Estonia si Lituania.
Accesul atasafilor militari arnericani la cele maiinalte oficia-
litifidin fara de acreditare Ie permite acestora cultivarea de relatii
privileglite,gi.pe aceastd bazi, culegerea de informatiide maie
valoare.
in state precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia,
Rominia, Ungaria, ataSatii militariamericani au acces la orice
nivelsi pot clre intornhaiii militare de orice naturd, avind un
statut 9i un regirn identic cu cel al consilierilor militari sovietici
48
din aceste ldri din perioada postbelicd pdni in 1989 (in Rominia
numai pdnd in 1958).
in cazullSrilor cu interese militare globale, precum S.U.A.,
Germania, Franfa, Marea Britanie, Rusia, Japonia, atasalii militari
sunt specializafi pe categorii de forfe ale armatei, adici atasati aero,
ata;af i navali, atagaf i ai trupelor de uscat, iar ca funclie superioari
acestora este cea de atagat al apdrdrii.
in trecut, ca siin'prezent, principiultacit care sti la baza
schimbului de atasafi militariintre doui state este urmitorul:
,,primegtetu spionii mei, casd primesc gi eu spioniitdi*...
Pentru actiunile ilegale de culegere de informatii, pentru
atragerea de oameni detindtori de secrete si recrutarea acestora,
atunci cAnd sunt surprinsiin flagrant, atasafii militaristrdini nu
pot fi relinufi, interogati, judecati sau inchisi deoarece, ei se
bucuri de imunitate diplomaticd.
Cel mult,un atagat militar care si-a incdlcat statutul dirrlo-
matic poate fi declarat,,persona non-grafa"si expulzat. lntr-un ase-
menea caz, statul care recurge la expulzarea unuiatagat militar
poate fi absolut sigur ci si atasatul siu militar din tara respectivd va
fi expulzat imediat, chiar dacd s-a conrportat ireprogabil. Din acest
punct de vedere, statele care se respecti, nu se iarti intre ele.
Asemenea expulzdrise practicd, de reguld, intre puteri
apropiate, precum S.U.A. si Rusia, Ghina siS.U.A. etc. Mi-aifi impo-
sibilsi-mi imaginez cd autoritdtile de la Bucuregtiarindrizni sd
declare,,persona nongrafa" un atagat militar american, britanic sau
din oricare alti lari occidentald mai mare, indiferent de compor-
tamentulacestora. De altfel, acegtia se si comporti la Bucuresti,
ca 9i cind ar fi comandanfi de garnizoani...
Agenlia de lnformatii a Apiririi S.U.A. patroneazi intregul
proces de instruire in domeniul informatiilor si al studiului limbilor
strdine din armata S.U.A., dispunind de colegii, gcoligi centre de
i nstiu i re speciale. Anual, prin acesb instifortii, se perindd circa 200.000
49
Agentia Nalionali de Securitate - N.S.A.
Agentia Nationali de Securitate (NSA) este cea mai
mare simai puternici institulie de spionaj din lume care acfio-
neazi cu mijloace exclusiv tehnice pentru culegerea de infor-
matii la scard globali-
ln termeni profesionali, Agenlia Nalionali de Securitate
ascundein spatele acesteidenumiri cu caracterdefensiv una dintre
cele mai agresive gi maiomniprezente structuri de spionaj invizibil
bazat pe mijloace radioelectronice de interceptare siascultare, pe
mijloace radar 9i tehnici-foto in infrarogu, pe cea mai avansatd teh-
nologie a calculatoarelorsi,evident, pe satelifi.
N.S.A. a luat fiinfi printr-o directivd a presedintelui
S.U.A., deci nu in baza unei legi, avind un regim de securitate
maxim si un grad de secret ridicat la cele maiinalte cote.
Misiunile N.S.A- se exerciti pe mai multe fronturi, astfel:
. asiguri producerea si perfe{ionarea continud a cifrului
de stat al S.U.A., precum 9i a iuturrrr codurilor si mijloacelortehnice
de secretizare a comunicaliilordin S.U.A.;
. asigulS sistemul de telecomunicalii speciale, secretizate,
in toate institufiile statuluicare opereazd cu secrete;
r elaboreazi instrucliunile cu privire la regimulcirculafieigi
pdstrarea documentelor secrete in administrafia americani;
r coordoneazi 9i armonizeazi problemele asiguririi secre-
tului de stat de citre firmele pafticulare angajate in executarea unor
comenzi cu caracter secret, mai ales in domeniul tehnologiilor
militare;
o intercepteazi si inregistreazi sistemele de telecomunicafii
ale tuturor statelor lumii, a legdturilor diplomatice ale guvernelor cu
ambasadele lor din striindtate, sistemele de telecomu nicalii ale
armatelor statelor lumii de la egaloanele strategice nationale si
desfdgoard operaf i i de spargere a cifru rilor s i cod u ri lor folosite de
acestea.
La N.S.A., se afli in funcfiune curenti continud cele mai
moderne 9i mai pute mice ord i natdare, utilizate in operali i de cri pto-
analizd pentru desfacerea celor mai complicate sisteme de cifru 9i
ajungerea pe aceastd cale la corespondentele secrete ale statelor
lumii, precum si la ordinele sidispoziliunile armateloraltorstate
care circuld prin mijloacele tehnice de transmisiuni. N"S.A. nu face
distinctia intre aliati si adversari.
' . cu ajutorulsensorilorsia satelifilorde cercetare, N.S.A.
urmireste sidepisteazd lansdrile de rachete cu diferite destinatii,
in special c'ele i nterconti nentale, si calcuteazi datele telemetriie
ale acestora
Atdt cu mijloace terestre, cdt si prin satelit, se executi
ascultarea siinregistrarea convorbirilor si, in general, a tot ce
lucreazd in spectrul electromagnetic care este emis in spafiu.
Prin faptulci operatiile N.S.A. sunt invizibile, acestea nu
deranjeazi pe nimeni, cu toate cd impactul acesteistructuri de
spionaj asupra statelor lumiieste imens.
De la infiintarea sa si pdnd in zilele noastre, N.S.A. a operat
cu mijloace tehnice specifice, in cooperare cu mijloacele de cercetare
radioelectronice ale celortrei categorii de forte ale armatei, dintr-un
numirde 255 de centre de cer.cetare radioelectronicd dispersate
pe tot globul, dupi cum se poate vedea din anexele nr. 15-18.
Toate ambasadele S.U.A. din fosta lume comunistd,
inclusiv ambasada S.U.A. la Bucuresi, au functionat si continui
sd functioneze ca puternice centre de cercetare radio-elec-
tronicd, mai ales pe linia interceptdrii convorbirilor telefonice
si a retelelor radio din capitalele respective.
Gele mai putemice centre de cercetare radioelectronicd ale
N.S.A., din Europa, in epoca rizboiului rece, au fost concentrate in
Germania si Berlin_ul de Vest, in Ma;ea Britanie, Grecia siTurcia.
ln prezent, S.U.A. este angajatiin mutarea acestor centrein
Ungaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania. Probabilci,
in curdnd, va intra si Rominia in acest cadru de preocupiri, rnai
ales pe litoralul Mirii Negre, care oferi foarte bune conditii de
,,monitorizare"a flotei -""9ti Ain Marea Neagrd, prccum si a zoriei de
sud a FederatieiRuse.
N.S.A. nu face deosebiriintre adversari si aliati nici cdnd
este vorba de spargerea cifrurilor de stat, fapt pentru care multe
state membie in N.A.T.O. s-au simlit lezate si au protestat, evident
- canale subterane, fa{i de actiuiile acestbiAgenlii.
pe
in cadrul ru.6.1., lucrelzd 24.oo}Oe specLlqti, aceasti
agenfie consumind cea maimare parte a bugetuluianualalocat
,,comunititii serviciibr de informatii a S.U.A.'
Existenta Agen,tiei Nafionale de Securitate a contribuit
enorm la dezvoltarea gi modernizarea tehnicii de calculin S.U.A.
in cadrut acestei Agenfi, mai ales pentru operafiunile Oe OecripLre
51
(spargerea cifrurilor), sunt utilizate ordinatoare ultra-moderne de
foarte mare putere, f6losite exclusivde cdtre aceasti agenfie.
Agenlia Nafionald de Securitate colaboreazi strins cu
ambasadele S.U.A. din strdinitate, in cadrul cirora, sub acoperire
oficiali, lucreazd specialigtiaiacesteia pe linie de cercetare radio-
electronici.
De altfel, chiardin surse americane, rezulti cd circa 85%
din personalul ambasadelor S.U.A. este reprezentat de agenfi
acoperifi ai G.l.A. si ai celorlalte servicii de spionaj americane.
Pentru clasa politicd din Rominia post-totalitard, acest
,,detaliu"nu are nici o relevantS, atitatimp cit programele politice,
inclusiv programele electorale ale unor partide, mai ales din
Convenlia Dlmocraticd, sunt elaborate cu concursul unor
,,specialigti"de la aceasti ambasadd, sau de la alte ambasade,
care au cam aceeagi structuri.
Activitatea f.i.S.l. a fost invil u iti in cel mai prof u nd secret,
piniin anul 1960, luria august, cdnd doianaligtimatematicienidin
cadrul acestei agenfii, William Martin 9i Berron Mitchell,
specializati in cripto-analizi, adici spargerea cifrurilor altor state,
au fugitin U.R.S.S., unde au cerutazil politic. Revelaliile acestora
au fost distrugitoare pentru N.S.A", precum gi pentru,,relafiile "S.UA.
cu mulfi dintre alialii sdi. Cei doi specialigti americani au finut o suiti
de conferinfe de presi care au uluit pur gisimplu opinia publici
americand, finuti in ignoranli timp de 13 ani, in legitutd cu existen{a
simisiunile N.S"A.
52
N u avem intenlia si b Agdm,,zAnzan ie "intre S.U.A. 9i Marea
53
din punct de vedere informativ s-a efectuat la Moscova de citre un
agent alserviciuluide spionaj britanic avind acoperire diplomatici
gi de citresofia acestuia.
Map de spion a colonelului Oleg Penkovski a fost de scurtd
duratd dar de o intensitate iesitd din comun, fapt ce dovedeste ci
atit C.l.A., c6t si M.l.-6 au exploatat aceasti;,mini de aur" cu o
adeviratiferocitate, pini la eprrizarea ei, nedispun6nd de alte
surse umane devaloare.
Pe parcursul celor doi ani cit a lucrat pentru serviciile de
spionaj ale S.U.A. giMarii Britanii, colonelulOleg Penkovskia pus
la dispozitia acestora 5.000 de cligee de film, confinind docu-
mente secrete extrase de la G.R.U. (Serviciul de lnformatii al
ArmateiU.R.S.S.).
Ritmul sdlbatic in care a fost exploatati aceasti sursi de
informaliide valoare excepfionali, de altfel unici in feluleiin tofi
cei peste tO de anide,,rizboi rece", frecven{a ridicati a intilnirilor
conspirative cu Oleg Penkovskiin Moscova giimpre;urimile capitalei
sovietice, nu puteau si nu duci la ciderea luiin timp scurt. Dupi
ce a cules date convingitoare in legituri cu actul de trddare al
colonelului Penkovski, precum gidespre principala lui legituri, la
sfirsitulanului 1962, in imprejutri favorabile, s-a procedat la ares-
tarea, aproximativ simultani, at6t a ofilerului sovietic, cit 9i a lui
GrevilleWlnne.
in tuna octombrie 1 962,,,omul de afaceri" britanic Greville
Wynne (numele lui ,,de lucru", pentru cd pe cel real nu-lvom sti nici-
odati) s-a aflat la Bucuregticu ,,Expozifia Industriali Mobili Brita-
nicd", firmi particulari de acoperire a serviciuluide spionaj M.l.-6
alMariiBritanii. Probabil ci acestailavea,,la legiturd" gipe lon
Mihai Pacepa, a cdruiviati operativi de spion in favoarea G.l.A.
avea si fie mult mai lungi.
Cu acest prilej, Serviciulde Gontraspionaj sovietic a soli-
citat Securitifii rominegti si-l aresteze pe Greville Wynne gi
si-l predea autoritifilor sovietice. O acliune atit de sensibild si
cu consecinle majore asupra relatiilor Rominiei cu Occidentul nu
putea fi intreprinsi fdrd aprobarea gefuluistatului care, pe vremea
aceea, era Gheorghe Gheorghiu-Dej"
Cererea rugibra survenitftrtso perideffial nefiarorabili pentu
ei. RomAnia gi Marea Britanie tocmai incheiaseri, inf-un mod reciproc
avantajos, toaF litigiile de pla$ rcmine rcstante din perioada inbrbelici,
relafiih economice bilabnale erau info creglere verliginoasi, pe bndul
indepirErii Romdniei de blocul sovietiq iar Gheorghiu-Dej, subrind de
cancer la prostati, se afla sub ingri-jirea celui mai reputat urolog
englez, medic alGasei Regale a MariiBritanii,in concluzie, cererea
K.G.B.-ului a fost refuzati categoric.
Fird si binuiasci nimic, Greville Wynne s'a deplasat cu
intreaga luiexpozifie la Budapesta, unde, pe data de 2 noiembrie
1962, a fost arestat de Securitatea Ungariei, predat reprezen'
tanfilor K.G.B. si transportat cu un avion special la Moscova.
Ungariasi-aslujitcu credinp,,stipinii"siatunci, cagiinzilelenoastre-..
La 7 mai 1963, a avut loc la Moscova procesul comun al
spionulu!Oleg Penkovskisia ofiferuluisdu de legituri din Serviciul
de Spionaj al Marii Britanii, alias Greville Wynne. La proces,
colonelul Oleg Penkovski a ficut mdrturisiri complete, pe care
agentul britanic nu le-a putut contesta. Acesta a fost condamnat la
moarte, sentinld ce a fost executatd la 16 mai 1963.
Agentul britanic Greville Wynne a fost condamnat la
gapte ani inchisoare. Nu a executat din sentinli decit 11 luni,
fiind schimbat,la22aprilie 1964, cu spionulrus Gordon Lonsdale
(pe numele siu real locotenent-colonel Molodoi, din cadrul
G.R.U.), care a condus timp de patru ani refeaua de spionaj de la
Portland, cea maisecreti bazi navali a Marii Britanii.
Schimbula avut loc la punctulde controlHeersstrasse din
Berlinul Occidental. Aceasta este scurta;i tragica poveste a celui
maivaloros spion pe care l-au avutvreodati serviciile de spionaj
occidentale in fosta U.R.S.S.
in cartea sa, ,,Meseria de spion",apiruti in 1963, Allen
Dulles, unul din cei mai agresivi directori generali ai C.l.A., se laudi
cu faptulcd serviciile de spionaj americane givest-europene au
profitat de pe urma a sute de diplomali gi ofiferi de informalii din
fostele state socialiste care au trddat ;i au cerut azil politic in vest-
Si Rominia s-a inscris cu asemene a ,,eroi 't care gi'au tridat fara,
fe primul loc situindu-se generalul lon Mihai Pacepa, fost locfiitor
tehnic al gefului Direcliei de lnformalii Externe,si comandorul
Nicolas Luca, fost atagat militar alarmatei Romdniei la Sofia.
Dat fiind faptul ci, in cei peste 40 de ani de ,,rizboi rece",
milioane de oameniau emigrat, pe cdi legale 9i ilegale din Estspre
Vest, serviciile de spionaj occidentale, in special C.l.A., au creat o
adevirati industrie pentru stoarcerea sistematici de informafii
a acestora. Astfel, au apdrut lagirele de triere si exploatare
informativd a emigranlilor 9i transfugilor din Europa de Est in
Italia, Austria si mai ales in Germania. Tot in aceste centre, au
fost selectionati si recrutati, potrivit pregitirii 9i calititilor individuale,
viitoriiagenti si colaboratori ai G.lA. Pe aceasti cale a ajuns, printre
aftii, siAurel Dragos Munteanu la postul deradio ,,Europa liberd",
darnu numai el.
Din datele fumizate cu candoare de citreAllen Dulles, pini
la construirea zidului de la Berlin, adici sfdrgitul anului 1961,
situatia refu g iatilor, emigrantilor iegali si trarisfu gilor dinspre
Europa de Est spre Europa de Vest a fost urmitoarea:
R.D.Germania - 3.600.000; statele baltice (Letonia, Estonia,
Lituania) - 200.000; statele Europei Gentrale (Bulgaria,
Gehoslovacia, Polonia, Romdnia) - 1.783.000; U.R.S.S. - 1.000.000.
Prin Berlinul Occidental, S.U.A. si N.A.T.O. realizau tranzitulde
agenfi insruitiin centrele de specialitate din Germania Federald citre
U.R.S.S., ,si statele Europei Centrale, precum si ,,hemoragia"
continud a fo(ei de munci si a specialistilor de inalti clasi din
Germania de Est gi din ,,lagirul socialist" citre Occident si S.U.A.
Pini la ridi0area Zidului, Berlinul Occidental a fost cel mai mare
centru de spionaj, de trafic de informatii, de oameni, de tehno-
logie si de documente secrete din istoria tuturor timpurilor si
civilizatiilor.
Daci din punct de vedere uman, zidul de la Berlin a fost
taxat,,rusinea secolului)Of ', din punct de vedere al supraviefuirii
fostei R.D.Germane si al securitdlii acelei j u mitdti a Eu ropei care
era situati la est de ,,cortina de fier", acest zid a fost o necesitate
izvoriti din ratiuni de stat. inchiderea Berlinului Occidental a
reprezentat o adevdrati catastrofi pentru G.l.A. 9i serviciile de
spionaj aliate acesteia,in specialdin Germania Federald siMarea
Britanie. '
Refugiati i, transfu g ii, trdditori i si prizonieri i de rdzbpi au
constituit surse umane de informafii din vremuri imemorabile,
'acestea nefiind inventate de C.l.A. in teea ce priveste pe triditori,
cum au fosl ceidin categoria lui lon Mihai Pacepa, informaliile
stoarse de la acestia au avut o valoare relativd sitemporari. Orice
serviciu secret, oricare stat al lumii, din momentulin care a semnalat
actul de trddare si ca atare scurgerea de informafiiprodusi pe
aceasti cale, ia misuri urgente de contracarare, de limitare a
efectelor, introd ucdnd sch imbiri, transformiri 9i perfe{ioniri care
sd conduci la neutralizarea inforyaliilorfumizate de cdtre trdditori.
Esenla ,,luptei inteligentelor" pe frontul invizibil dintre
serviciile de spionaj si cele de contraspionaj consti in a obfine
informafiisecrete despre adversar, firi ca acesta si semnaleze
sustragerea lor. O informatie cu caracter secret este purtdtoare
de putere gi poate fi exploatati cu efecte devastatoare pentru
adversar, atita timp cit ace5ta nu are cuno,stinfi cn i-a fost sustrasi.
Un agent al unuiserviciu de spionaj care poateindeplinio
asemenea misiune este un profesionist, un erou pentru lara gi armata
ia in adevdratul sens al cuvdntului.
Pe baza unorastfelde informaliise poate realizasurprin-
derea care, in marea majoritate a situafiilor, are efecte devastatoare
pentru adversar. De altfel, aceasta;ieste rafiunea fundamentald a
existenfei serviciilor de spionaj din ultimii 5.000 mii de ani.
Faptul ci C.l.A. a recurs masiv la asemenea,rsurse umane"
denoti incapacitatea acestui serviciu de a fi recrutat agenfi de
valoare din structurile-cheie de decizie politici si militari din
fosta lume comunisti, lucru pe care, de altfel, analistiidin cadrul
serviciilor de spionaj politic, economic si militar americane, tl
recunosc cu o sublimi candoare dupi 1990...
61
de spionaj striine pe teritoriile celor doui Germanii, pdni la
unificarea acestora la 3 octombrie 1990.
Specialistii germani rimasj din epoca celuide-altreilea
Reich pe care nu au reusit si-iacapareze americaniisau sovieticii
s-au pus in slujba acelor state care au avut bani si-i pldteascd.
Astfel, la realizarea primei bomde atomice explodate de chinezi
la 16 octombrie 1 964, aportul savantilor si specialistilor germani
d fost imens. Specialistii germani sunt cei care au construit
industriile de rizboiale Egiptului, lrakului, Libiei, Braziliei etc.
Firi aportul unor specialisti germani este putin probabil cd
lndia si Pakistanul ar fi reusit si forteze intrarea in ,,Clubul
nuclear"in 1998-
Renasterea Germaniei prin actulde la 3 octombrie 1990 a
insemnat 9i debarasarea de stipinii strdini ai serviciilor secrete
gernane. Prin recipitarca controlului absolutasupra serviciilorsale
secrete, Germania Federali a redevenit un stat independent si
suveran in adevdratul sens al cuvdntului.
irt secolulXXl, S.U.A., liderul de mini forte al lumii occi-
dentale,,pe frontul anticomunismutui "din epoca de tristi amintire a
,,rdzboiului recen', vortiebuisi recurgi la spioni, daci vordori sd
gtie cese ,,gindeste" din punc{ de vedere politic, economic si militar
la Berlin, capitala Germaniei unificate.
Tehno-spionajul
63
radio-tehnice ale apdrdrii antiaeriene, centre de comandi, poligoane
de experimentiri si alte instalatii militare.
Pind in anul 1960, rugii nu au dispus de nici un mijloc
cu care sd poatd combate avionul ,,U-2",1a care nu puteau ajunge
nici cu aviatia de vdnitoare, nici cu alte sisteme de foc. Aceasti
incapacitate tehnicd a produs multi durere de cap la Kremlin, iar
conducdtorii rusi, pentru a nu pune in lumini slibiciunea [J.R.S.S.
fati de tehnologia americani, s-a mul{umit doar cu unele discrete
proteste pe cale diplomatici. Avenitinsd, dupi anideincrdncenare
si sfortiri, giziua rizbunirii.
La 1 mai 1960, in zona oraslui industrial Sverdlovsk, un avion
detip ,,U-2", pilotat de maiorul Francis Gary Powers, cu misiunea
de a zbura de la aerodromul Peshawar din Pakistan pe un traiect ce
trecea pe la vest de Moscova, la est de Leningrad (St.Petersburg)
pdndin nordul Norvegiei, la aerodromuldin Bodo,,,s-aintdlnit"cu o
racheti ruseascd solaer detip;,Dvina", realizare de ultimi ord despre
care spionajulamerican nu stia nimic, gis-a prdbugit.
in caz ci era dobordt sau fo(at sd aterizeze din motive
tehnice, maiorul G.Powers fusese instruit de G.l.A. si distrugi
avionulinainte de a se parasuta, apisind pe un buton ce declanga
o incdrcituri explozivi.
Binuind ci acest dispozitiv era de fapt 9i un mijloc de a-l
ucide si pe pilot, lucru ce s-a dovedit ulterior, G.Powers, care iubea
viafa isiisiiubea mult sofia cu care se cdsdtorise de pulin timp, a
refuzat si execute acest ordin si avionul, care era construit din
structurifoarte usoare, fiind avariat doar la ampenajuldin spate, a
ajuns la solfird prea maristricdciunisi cu pretioasaincircituri de
spionaj intacti.
Pe ldngi,,butonul fatal",in caz cilnu-l putea actiona, pentru
a nu cidea prizonier, pilotulavea asupra luio pastili cu cianuri
(dupi tipicul spionilor germani), precum si un altreilea mijloc de
sinucidere, constind dintr-un pistolet.
Pragmaticul american, nedorind si ajungi erou post-
mortem, nu le-a folosit. A u rmat u n joc de-a,,goarecele si plsica'i in
care rugii, neanunfdnd decit cd,,un avion de cercetarb american "a
fost dobordt in spatiul aerian al U.R.S.S., le-au intins celor de la
C.l.A.9i CasaAlbi o cumpliti capcani propagandisticd.
Americanii s-au gribit si dea un comunicat admifind ci
,,intr-adevdr, un avion de cercetare meteo de Ia baza aeriand
Peshawar s-a rdtdcitsi probabil cd a pdtruns din eroarein spatiul
aerian al U.R.S.S.". La aceasta, rusii au dat 9i ei un comunicat
anun!6nd ci pilotul, maiorul F.G.Powers, trdieste, este perfectsini-
tos gi cd a fdcut declaralii complete in legdturi cu misiunea sa. A
urmat un nou comunicat, de data aceasta de la Gasa Albi, prin
care pre;edintele S"U.A., Eisenhower, gi-a asumatintreaga ris-
pundere pentru toate zborurile avioanelor,,U-2 ".
Acest incident a dus la compromiterea conferinfei la
.nivelinalt de la Paris dintre Hrusciov, Eisenhower, De Gaulle 9i
McMillan, precum gi la anularea proiectateivizite in U.R.S.S. a
presedintelui S.U.A.,umilit in fafa intregii lumi de secretarul
general al P.G.U.S.
Anal$ti o6cidentali aivremii au apreciat ce C.l.A. a progra'
mat in mod intenlionat acest zbor tocmai in preajma acestor
evenimente, pentru a le compromite;i a pune capit unui proces
de destindere in relafiile dintre S.U.A. 9i U.R.S.S., dintre Est si
Vest, in urma istoricei vizite in S.U.A. a lui N.S.Hrusciov din
1959, care, printre altele, a condus la rdcirea relafiilorcu Ghina, ce
s-a opus acesteivizite
Du pd acest dezastru, G.l.A. ;i D.l.A. au realizat super-avio-
nul de cercetare strategicd de tipul SR-71, care zboard cu de trei
ori viteza sunetului, dar care nu s-a mai aventurat in interiorul
U.R.S.S., bfectuind zboruri de recunoagtere, 9i atunci ca siin zilele
noastre, in lungul frontierelor rusesti.
Pentru combaterea acestuiavion, ru;ii au realizat super'
racheta SS-300, care de-abia agteapti ca,,SR-7"si intre in spaliul
aerian al Rusiei...
CAt priveste soarta maiorului G.Powers, acesta a fost
condamnat la sapte aniinchisoare dar, dupi cum mirturiseste
chiarel, ru9iil-ari tratat ,,ca pe un prinfi av6nd drept,,celuld"o cameri
luxoasd, o ma;ind personali la dispozitie, iarca program de deten,tie
excursiiin zonele pitoregti ale U.R.S.S.
in 1962, Powers a fost schimbat cu un spion rus arestat
in S.U.A., celebrul colonel Rudolf Abel care, timp de 9 ani, a
condus o vasti refea de agenli de spionaj in zona orasului New
York 9i care a cdzut in urma unui act de trddare. lriteresant este cd
si americanii l-au tratat peAbel cu multi atenfie 9i confort, atita
doar cd i-au dat 30 de ani de detenlie.
Pentru a-iface pe rusi si-gi demagte trupele radiotehnice
sialte sisteme ale apdrdriiantiaeriene, in anii rizboiului rece,
spionajul militar american a continuat sd foloseasci avioane de
65
cercetare si dupi incidentul,,U-2", fapt ce a condus la dobordrea
de citre rusia circa 40 de aparate.
lncidentul ,,U-2" agenerat noi eforturi de cercetare, pro-
iectarein domeniultehno-spionajului, conducAnd la o noui eri, si
anume cea a spionajului cu ajutorul satelitilor.
Primulsatelit de cercetare strategici american a fost lansat
de C.l.A. la 3 noiembrie 1961 . in luna martie 1962 (cu un ,,decalaj -de
numai 5 luni), este lansat si primul satelit spion rusesc. Prin aceste
mijloace intangibile, S.U-A. si U.R.S.S. s-au distan{at de toate celelalte
p,ieti rl" lu.ii,formiHndugilurul unui spionaj total,'atdt pe plan bilateral,
citsiin raporturile lorcu restul lumii-
Atat S.U.A., cit si U.R.S.S. si-au acceptat reciproc aceste
instrumente categorisindu-le drept,,m ijloace nalionale de control",
folosind spatiul extraterestru pentru a observa, fotografn 9i intercepta
telecomunicatiile oricdrui alt stat, firi incilcarea spaliului aerian.
Nimeni nu poate avea pretentii de proprietate asupra spatiului
extraterestru atdta timp cdt nu poate pdtrunde in acesta...
Pentru a se menaja reciproc,in anul 1967, cele doui super-
puteri, S.U.A. sifosta U.R.S.S., au incheiat un acord prin care
cele doui pirti s-au angajat si nu dezvolte mijloace de lovire
antisatelit. Acordul nu a fost respectat, deoarece existi dovezi ci
9i S.U.A. si Federalia Rusi dispun de mijloace de luptd antisatelit.
Satelifii americani si rusi au caracteristici tehnice compa-
rabile, evolueazi pe orbite reglabile, joase gi inalte, precum si stafi-
onaiea este asemdndtoare.
Acestia pot acoperi spatii mar-i, incomparabile fafd de avi-
oane, pot stoca imagini pe care si le retransmiti oricdrui punct de
pe glob si potcomunicaintre ei.
Satelifii de cercetare radar sau in infrarosu nu mai sunt
legaf i de starea. vremi i.
Gei mai cunoscuti satelifi de cercetare militard folositi
de citre agenfiile americane de spionaj indentificatisunt:
. MIDAS - pentru depistarea momentuluilansiriide rachete
balistice intercontinentale;
. VELA - pentru depistarea si stabilirea parametrilor
exploziilor nucleare;
r SAMOS - pentru cercetarea cu mijloace foto;
o FERRET - pe ntru cercetarea r.adio-electron ici.
Se stie ci, [n afara acestortipuri de sateliti, atdt S.U.A., cdt
si Rusia lanseazi pe diferite orbite circumterestre sateli$ givehicule
ipaliale ultra.secretein legituri cu care nu se dau nici un fel de
comu nicate sau explicafii. Se bdnu iegte ci ar fi vorlra despre mij loace
specifice de purtare a rizboiuluiin Cosmos cunoscut sub genericul
,,rdzboiul stelelor". (anexele nr. 1 9, 20)
Gercetarea prin satelit are ca misiune fundamentali
prevenirea unui atac prin surprindere executat cu mijloace de lovire
strategice-nucleare asupra teritoriului S.U.A.
Degi nu mai este linuti in prim plan, aceastd misiune igi
pistreazi t6tala valabilitate atdt in S.U.A., cAt si in Federalia Rusd,
cele doui super-puteri menfinindu'gigata de lansare 30% din
mijloacele strategice terestre, aeriene 9i navale. Neincrederea
si suspiciunile per:sistd. Daci cele doud super-puteri s-ar ataca prin
iurprindere folosind submarinele purtdtoare de rachete, timpul de
alarmare 9i reaclie lisat adversarului, nu depigegte 15 minute.
Aiitin centrele de comandistrategice americane, citsiin
cele rusegti, contin ui si se practice,,ircu rile de rtzboi" cu folosirea
armamentului nuclear strategic.
Conducerea S.U.A.,in caz de rizboi nuclear, se va exer'
cita din uriagulcentru subteran construit sub Muntele,,Weather"
din Garolina
Aici funclioneazi permanent ,,g.uvernul de rezervd" al-
S.U-A., Comitetulintrunit al $efilor de State Majore, 9i sunt asigurate
legituricu toate forlele nucleare strategice ale S.U.A.Acesta poate
rezista unor lovituri nucleare directe 9i are rezerve de funcfionare
pentru trei luni.
6:l
atdt ca forte, mijloace, cit uenti in sistemul instrumentelor
9i ca infl
relatiilor interstatale, a avut misiunea de a da in timp util semnalul
de alarmi.
Gu toate legendele ce s-au lesutin jurul lor, o analizd rece,
impartiald si la obieit conduce la co'ncluzia ca serviciile Oe spionai
nu pot face minuni. inscrierea la activ a unor esecuri siinci de
mari proporfii, chiarsi pentru servicii putemice, cu o experientiinde-
lungatd, precum cele ale Marii Britanii, Frantei, Rusiei, Germaniei,
lsraelului, ca sd nu vorbim de C.l.A.,- un serviciu deosebit de mare,
puternic, dartdnirsifiri experientd, la capitolulsarcini de bazi si
mai ales la cel al prevenirii surprinderii -; este un fapt real si o compe
nenti a limbajului politico-militar la acest sfdrsit de secol gi de mileniu.
Listi esecurilor serviciitor de spiohaj potitic di mititar, din
ultimii50 de ani, din principalele state ale turniieste mare, acestea
egudnd, uneori de-a dreptul lamentabil, in misiunile lor de prevenire
si alarmare in legdturi cu o intreagd listi de evenirnente ce s-au
consurnatin Europa siin lume. Unele din aceste evenimente nean-
ticipate, au fost atit de profunde, incdt au schirnbat intregirl
curs al istoriei omenirii.
[n ordinea lor cronologicd, printre evenimentele neantici-
pate in timp util de citre serviciile de spionaj care ar fi trebuit si
faci acest lucru, se inscriu:
- invadarea de citre Germania a Danemarceisi Norvegiei,
in 1940;
- atacul aero-naval al japonezitor de la Pearl-Harbour si din
Filiplne,in 1941; '
- atacul asupra fostei U.R.S.S. dela2liunie 1941, la care
a participat si armata Rominiei;
- atacul armatei Goreei de Nord impotriva Coreei de Sud
declansat la 25 iunie 1950;
- intrarea armatei chineze ln rizboiul din Goreea la 19
octombrie 1950, care a produs cea mai lungd si mairapidi retragere
a tnrpelor americane din istoria militard a S.U.A.;
' - atacul trupelorchinezeimpotriva lndieiin 1962;
- invazia armateisovietice,impreuni cu armatele din cele-
lalte state ale Tratatului de la Varsovia, in afard de Rominia, in
Cehoslovacia, in noapteade2AMl august 1968;
- fortarea Canalului de Suezsi ocuparea aliniamentului
fortificat Bar-Lev de citre arrnata egipteani in cursul rizboiului
aralro-israelian,,Yom Kipur'i declansat la 6 octombrie 1g73, care
68
s-arfi pututtransforma intr-un dzboi atomic local, datfiind faptul cd
rachetele israeliene Erihon aveau componente de lupti nuclearen
iar ldngi Cairo existau componente nucleare sub control rusesc,
pentru rachetele egiptene SCUD;
- invadarea Vietnamului de citre armata chinezi, in
februarie 1979. Despre iminenla acestei invazii, Direcfia de lnfor-
mafii militare aArmatei Romdniei l-a informat pe Nicolae Ceau'
sescu cu trei sdptiminiinainte de a fi declangati;
- atacul
9i debarcarea trupelor argentiniene in arhipeleagul
Falkland in aprilie 1982 care au declangat conflictul militar dintre
Marea Britanie giArgentina din Atlanticul de Sud;
- cucerirea Kuweitului de cdtre trupele irakiene,
vara anului 1990, care a declangat rizboiul din Golful Persic din
februarie 1991, continuatsub diferite forme siin 1999.
in toate aceste evenimente, maiales cele din epoca ,,rdzbo-
iului rece", serviciiledespionaj din principalele state ale lumii,tehno-
spionaju I american gi sovietic, cu toli satelilii, navetele 9i staf iile lor
spaliale, au fost luate prin surprindere totali sau pa(iald, fie din
vina loG fie a factoiilor de decizie politicd din statele intercsate sau
implicate, care au ignorat informatiile primite.
in topul egecurilorinregistrate de serviciile de spionaj ale
puterilor occidentale, in frunte cu C.l.A., se situeazd, fird drept de
apel, totala incapacitate a acestora de a intrevedea, de a prognoza,
chiar9iintr-o formi palidS, uriagele transformdri politice, economice
si militare, ideologice sisociale din imensulspaliu geopolitic euro-
asiatic cuprins intre fosta granili intergermand 9i Orientul extrem
rusesc. Acest esec eSte cu at6t md mare cu cit agenfiile de spionaj
occidentale se consideri invingdtoare in ,,rdzboiul rece".
Acest falinnent la scad globali a fost recunoscut de citre toli
analistii politici de clasi din spafiul euro-atlantic, iar G.lA" 9i seryiciile
de informafiisatelite ale acesteia, in specialcele britanice, au primit
un vot de blam din partea factorilor politici care le-au finanlat;i sus$nut,
precumsi din partea complexului militar industrial americah.
Pentru C.l.A., in anul 1990 s-a pus problema fundamen-
tafd de ,,a fi sau a nu fi'n, propundndu-se chiar, in cele doud
Gamere ale Congresului S.U.A., problema desfiintirii acestei
instituf i i cu un roiesenlial in promovarea,, rizboiulu i iece".
ln ultimul deceniu al secoluluiXX, C.l.A. a purtat o lupti
deznidijduiti pentru supraviefuire, firi si se fi ajuns inci la un
consensin legituri cu soarta sa
in plan politic, egecurile serviciilor de spionaj din epoca
moderni 9i contemporani s-au linut lanf, acestea fiind inca-
pabile si anticipeze, printre altele:
- Pactul Molotov-Ribentropp, din 23 august 1939, care a
'avut efecte atit de nefaste si asupra Romdniei;
- Revolulia portughezi din aprilie 1974;
- cdderea sahinsahului lranului, stilpul de bazd al
influenteiS.U.A. in zona Golfului Persic, victoria revolufiei islamice
condusd rie aiatolahul Komeinigicrearea Republicii lslamice lran,
in perioada 1978-1979, care supravietuieste siastizi;
- criza petrolului din 1973-1 974, care a produs degringo-
ladd in econom iile occide"ntale.
C.l.A. a fost si este judecatd cu severitate de cdtre intre-
gul spectru politic american si de citre opinia publici pentru
marile sale erori, voite sau nevoite, din epoca,,rizboiului rece"
pentru estimdri[e sale exagerate sau diminuate cu privire la fosta
U.R.S.S., a disponibilitafilor gi intentiilor reale ale acesteia. Un
exemplu in acest sensil constituie exageririle dincolo de orice prcporfii
ficute de C.l.A. in perioada 195$1960 cu privire la ,,disponibilititile "
rusegtiin materie de rachete intercontinentale si a1a-zisul ,d*alaj al
rachetelor" dintre sovietici gi americani, cdnd, in realitate, rugii
dispuneau doar de rachete cu razd medie de acfiu-ne, periculoase
pentru Euroapa Occidentali, dar care nu puteau atinge teritoriul S.U.A"
Aceastaasifos{cauza pentru care,in anul 1962, rugii au dislocat un
numdr de 48 de rachete in Cuba, fapt ce in luna octombrie a aceluiagi
an aimpins omenireain pragul uneicatastrofe nucleare.
C.l.A. si aliafiisdiintru spionaj s-au dovedit incapabili si
depisteze punctul cel maislab, un adev6rat,,cdlcAi al lui Achile"
al sistemuluisocial-economic sovietic, adici economia, care avea
si conduci la prdbugirea socialismului de tip totalitarin perioada 1 98$
1991. ln prezent, se stie cd C.l.A. a alocat peste 50% din forfele si
mijloacele avute la dispozilie spionajului mili-tar si numai 3%
spionajuluieconomic. Gu alte cuvinte, dupi cum estimeazi analigtii
americani, timp de 45 de ani, prioritifile spiona-juluiS.U.A. au fost
gresit orientate.
Tirile care au acordat atenfia cuveniti spionajuluieco-
nom ic in toati perioada,,rizboi u I ui rece " au fost Japon ia, Ghi na,
Suedia, Franta si parlial U.R.S.S., aceasta din urmi fiind preocupati
in special de domeniul tehnico-milihr, dovada ci induskia de armament
a Rusieiasupraviefuitsise menfine pe loculdoipe piala mondiald.
Spionii,... membri de Partid?
72
r
deosebit de utile intilnirile dintre membrii forurilor politice inalte de
decizie siexperfii de la nivelurile inferioare.
Analigtiide profesie au inleles de multivreme, din practica
vietii, faptu I cd impedimentele care ii impiedici sd inleleagi lumea
in care triiesc sunt atit de mari, incdt 9i firi diformitdfile organiza'
tionale 9i politizarea activitdfii serviciilor de informalii (spionaj)
proces u | fi nal de analizi gi estimare poate alu neca pe di reclii gresite.
Specialigtiiin rnaterie au ajuns la concluzia ci misurile de
reorganizare 9i reformele (termen foarte la modd in ultimul deceniu
al secoluluiXX) in serviciile de informatii (spionaj) din toate statele
mari ale lumii, dupdincheierea epocii ,,rdzboiului rece" nu parafi
de naturi si producd schimbdri fundamentale, revolufionare in
activitatea acestora. Siin viitot guvernele vortrebui si se agtepte
la egecuri in activitatea serviciilor de informafii. Au fost 9i vorfi frec'
vente cazurile cind, fie din incompeten{d, fie din interes, analigtii nu
reugesc si ajungd la adevdrata cauzi a unor procese si fenomene,
lisAndu-se furafi de aparenfe.
Daci arfiintrebali care este surca accidentelor de circulafie
auto pe'drumurile publice, imensa majoritate a oamenilor ar
rispunde ci ne.respectarea codului rutier, cind de fapt acestea se
datoreazi descoperirii motorului cu ardere interni gi a automobilu lui.
in S.U.n-, in serviciilor de spion{ i{i desfisoari acti-
vitatea in jur de 1.500"adrul
de analigti de nivel academic, iar in Marea
tsritanie circa 800, dispunAnd de cea mai sofisticati tehnologie de
culegere si prelucrare a informatiilorgi, cu toate acestea, surprin'
derea politici la scard globali legati de Revolulia Europeand de la
1989 nu a putut fi evitatd. S-a constatat ci cregterea efectivelorin
structurile informative nu este o garanfie contra e,securilor. Cu
atit mai mult, in domeniul analizei, nu mulfimea este generatoare de
valoare. Un grup restrins de analigtideinalt profesionalism, firi
prea multe ierarhii, cste mult mai valoros decit o structurd
incircati cu efective numeroase, cum s-a doveditin cazul S.U.A.,
unde opereazd peste 40 de servicii de informafii (spionaj).
Estimirile cu tlaloare de alarmare presupun existenfa unor
elemente profesionale de inalt nivel, capabile sd analizeze informa-
liile provenite din toate sursele, atdttehnice cAt mai ales umane,
ipecialigti care au elaborat studii gi estimiri cu caracter de prognozi
timp indelungat gi dispun de o experien,td proprie in acest domeniu.
Viafa a demonstrat ci serviciile
de informalii (spionaj)
aflate intr-o stare de rdzboi pe frontul invizibil nu au timp sd
,,clxerseze " pentru a se perfecfiona. Totodatd, nici situaliile in care
acestea trebuie sd tragi sem nalu I de alarmd nu su nt foarte frecvente.
De reguli, asemenea alarme se cer a fi trase la intervale mari de
timp. Anii graviin care s-ar fi cerut ,,tragerea alarmei" de citre servL
ciile de informatii au fost 1913-1914, 1938-1939 si 1988-1989,
premergitori celor doui rizboaie mondiale si implozieifostei lumi
comuniste. in nici una din aceste perioade, tapacitatea de preve-
dere a serviciilor de informalii, precum si a analistilor, nu au
fost la iniltime. Gauzele primului rdzboi mondial nu au fost elucidate
in toatd cuprinderea lor nici la 80 de ani de laincheierea acestuia.
Adevdrata analizi a rizboiului al doilea mondial a inceput dupi
1990 incoace, iar anul revolutionar 1989 a surprins toate serviciile
de informatiiale lumiila un loc.
Serviciile de informalii ale RomAnieidin perioada premer-
gdtoare anului 1989 sipe tinipul evenimentetor din decembrie al
aceluiasi an s-au prezentat de-a dreptul dezastruos. Aceasta igi
explici iaracterul spontan si haotic aiRevolutiei romdne, incheiain
cu pierderi inutile de vieli omenesti.
' Nenorocirea este ci, dupi asemenea momente, experi-
enfa cdstigati tinde 5i fie pierduti, iar dupi un anumit timp,
leclia este uitati. Din aceastd cauze, este nevoie sd existe un
element capabil si fini sub o permanenti supraveghere meca-
nismelor serviciilor de informalii, pentru ca acestea si nu cadi
in rutini si blazare, sd fie mereu alerte. Ddunitoare este gi practica
foarte rdspinditi de a interveni cu,,mds urt radicale"dupi producerea
unor esecuri sau dezastre. Asemenea ,,mdsuri radicale "s-au aplicat
si in cazul serviciilor de informatii si de securitate ale Rominiei dupi
evenimentele din decembrie 1989, care au condus, practic, la distru-
gerea si deprofesionalizarea acestora. Asa se explici sirul de eveni-
mente grave constAnd din asafturile partidelor istorice asupra institu-
tiilorfragile ale statuluidin 1990, care au crilminat cu fenomenul
neo-legionar din Piala Universititii. Pe abest fond al lipsei de auto-
ritate au fost posibile ,,mineriadele" din 1990, 1991 si 1999, incheiate
cu celebra,,bdtdlie de la Costesti"dintre minerisifortele de ordine
aleMinisteruluidelnterne,,,grdvelespontane"eic.'
intotdeauna, dupi dezastrele majore u rmeul,,ritualul rcor-
ganizdrilor si schimbdrilor fundamentale" dar, nu dupi mult timp,
vechile practicisiobiceiuri
.^ , sunrafati.
se reinstaureazd. ,.revin la-----r------i---
In epoca,,rdzboiuluirece'i serviciile de spionaj, maiales cele
militare, nu au dus lipsi de informafii. Deficitari a fost capacita-tea
74
acestora de a le analiza sievalua corect. Din aceasti cauzi, spionajul
militar american si britanic nu se bucuri de o cotalie buni.
Valoarea oricirui serviciu de informafii (spionaj) este
dati de misura in care acesta deservegte in mod eficient pe
consumatorii de informalii la nivelinalt, acolo unde se iau deci-
ziile politice de valoare strategici. Este vorba de seful statului,
primul ministrui organul colectiv de deci2ie in problemele securitilii
nalionale (Consiliul Suprem deApirare a Jdrii), rninigtrii, sefi i militari
ai esaloanelor superioare ale armatei.
Aceste egantioane pretind din partea serviciilorde informa{ii
aprecieri gi concluzii superior analizate 9i ugor de utilizat. Estimirile
la nivel nalional ocupd un-loc de exceplie in statele dezvoltate.
ln Romdnia, asa ceva nu existd, fapt pentru care societatea
noastri a fost si este defazati in raport cu mersul istoriei.
Estimirile nafionale sunt documente speciale de mare
profunzime care prezintd situalii ce s-ar putea produce pe viitor
si care ar avea efecte-asupra securitdfii nalionale si politicii
externe a statului. Estimdrile sunt necesare pentru acele situalii
care sunt dificil de anticipat, pentru evolufii probabilein legituri cu
care nu existi rispunsuri clare.Atunci cdnd lucrurile suntvizibil
clare, nimeni nu are nevoie de estimdri. O estimare, atuncicdnd
este elaborati de oameni competenfi, incearcd si reduci marja
inevitabili de incertitudine, prin calcule c6t mai apropiate de evolufiile
viitoare probabile.
Elaborarea unor estimiri constituie o activitate complexd,
extrem de dificili si deosebit de profundd, bazatd pe calcule bine
fondate, operind cu date gi rafionamente logice, pusein evidenfi
cu maxirnum de obiectivitate giintr-o manieri cAt mai relevanti
pentru factorul de decizie.
Simpla informare, firi o estimare, este lipsiti de utilitate
pentru factorii superiori de decizie- lnformareafdrd estimare a
fost una din,marile racile ale societifii rominegti din 1990 incoa- "
ce, fapt pentru care Romdnia, atit pe plan intern cit 9i extern,
s-a aflat in derivi, inregistrind dezastre pe toate planurile.
Estimirile devaloare nafionali nu potfi produsul unei singu-
re institufii. La elaborarea acestom participi toate organismele impli-
cate in activitatea de informafii, precum si cele care rispund de
securitatea nationali.
^,
ln Romdnia, nu existi structuri alcituite din pr:ofesi-
onistide clasd - de la experli pdnd la savanligiacademicieni-
75
care se elaboreze estimdri nationale. Gonsilieriialesi pe criterii
de rudenie sau de aportelectoial la ultimele alegeri nri potsuplini
competenta si profesionalismul. Aceasta explici haosul, improvi-
zatia sistilul pompieristic de lucru in economie, securitatea nafio-
nali si politica externi a RomAniei, care au caracterizat activitatea
guvernelordin perioada post-totalitari, darmaiales dupi 1996, si
care s-au tradus intr-un dezastru generalizat.
O sursd de nenorociri pentru societdtile mai pulin dezvol-
tate; iar uneori chiar si pentru cele avansate, o constituie faptul
ci oamenii politici, inclusiv din rindul celor ilugtri, nu au stiut sd
formu leze cere ri calificate de i nformaf ii organelor de care d ispu-
neau.
. Henry Kissinger, pe vremea c6t a detinut functia de consilier
pentru problemele de securitate nationald din SUA, a declarat des-
chis cd nu stie ce si ceard serviciilor de informafii, dar cd a sesizat
datele devaloare atuncicind i-au fostaduse la cunogtinld de cdtre
acestea.
Nu cred cd pregedintele Romdniei, Emil Constanti-
nescur ales in 1996, a stiut vreodatd ce sd ceard serviciilor de
informatii - respectiv S.R.l. 9i Seruiciul de lnformafii Externe, ca si
nu maivorbim de Directia de lnfonrratii Militare, organ de cercetare
strategici militari externi, care, atdt la Cotroceni, cit siin mass-
media scrisd si audio-vizual5, este confundati, de o manlerd vulgari
9i iresponsabili, cu serviciul de contrainformalii din vechea
Securitate.
latd de ce serviciile de informatii, de la noisau de pretu-
tindeniin lume, ar avea datoria de a veniin intdmpinarea nevoilor
utilizatorilor de informati i, chiar daci acestia nu formulea zd cererl
concrete, corecte si oportune.
Aceasti trisiturd este de naturi si confere valoare unui
servici u de informali i mode rn, ancorat in realitif i le lumii contem po-
rane.
16
Gapitolul llf
18
demne deincredere, devenite publice dupi 1990, rezulti ci, in epoca
rizboiului rece, numaiS.U.A. au chel-tuitin scopurimilitare astro-
nomica sumi de 10.000 miliarde dolari!
Cdzute in capcana rizboiului rece, U.R.S.S. 9i statele
aliate ale acesteia din cadrulTratatuluide laVargovia,in urmirirea
obiectivului himeric al ,,paritdlii militare" cu lumea capitalisti, au
cheltuitla un loc celpulin echivalentulacesteisume piniin 1985,
daci nu chiar si mai mult, avind in vedere nivelul tehnologic mai
redus,'alfaptului ci pentru aceeasi unitate de produs militar, in Est
se consumau de 2-3 ori mai.multi energie 9i materii prime.
Dacd fosta lume socialisti ar fi utilizatin scopul'moder-
nizirii economiilor lor si al cresterii nivelului de trai al populaf iei
aceste uriage surne, cel mai probabil era ci socialismul est'
european nu ar fi ajuns la colapsul din 1989.
Epoca rdzboiului rece a avantajat din toate punctele de ve-
dere lumea capitalistd dezvoltatd, in frunte cu S.U.A., 9i a fost cursul
sigurspre dezastru al lumiisocialiste din Europa.
Judecdnd lucrurile prin prisma rezultatelor finale ale
epocii rizboiului rece, - singurele care conteaziin fafa judecirii
istoriei- considerdm ci lumea occidentali bogati si puternic
dezvoltatd a adoptat o strategie ce s-a dovedit superioari celei
a fostei lumi socialiste care degi a repurtat imense succese pe
calea modernitilii nu a putut face fafi concurenfei.
Ge s-a petrecut intre 12 martie 1 947, cdnd a fost lansati
, doctri n a Tnt ma n ", si 25 decem brie 1 991, cAnd a fost cobot d rape-
lul sovietic de pe turnul Kremlinului, marcAnd decesul,,inspdi-
mdntitoarei " U.R"S.S., sunt de acum,,,detalii " istorice.
Pentru S.U.A., rdzboiul rece a reprezentat o sursd ine-
puizabili de comenzi pentru uriaga ei industrie de rdzboi, de
sute de miliarde de dolari pe an, a insemnat imense oportunitifi
de locuride munci sisalariimari pentru milioanele de demobi-
lizati (circa 9 milioane), a insemnat accelerarea progresuluiteh'
nologic, in timp ce pentru rusi gi alialii lor acesta a insemnat
luarea ,,untului" de la gura populafiei gi transformarea lui in
,,tunuri ".
I Una din cele maistrilucite analize ale epocii rdzboiului rece,
de o imensd valoare documentard, desprinsd de orice influenfe
ideologL:;e si interese politice, imbibatd de la un capit la altul de
simtdmintulcuratfati de adevdr, iiapa(ine eminentului istoric ame'
rican Edward Pessen, profesor emerit al Golegiului Baruch, din
19
cad rul Centru u i U n iversitar - New York, in carlea sa,, P ie rz 6 n d u - n e
I
81
Doctrina Truman
82
U.R.S.S. era descrisd ca un stat paranoic, dominat de condu-
citori fanatici, decisi si duci o luptd ,,pe viafd 9i pe moarte"
pentru distrugerea totali a adversarilor sii, pe primul plan aflin-
du-se desigur S.U.A- si modul de viali american. G.F.Kennan
cerea, in termenii cei mai categorici, Adminstraliei americane, sd
adopte 'nun mod de gdndire tipic de rdzboi",in relafiile cu ,,acesf
dugman de moarte" care era U.R.S.S. Ulterior, Kennan a revenit
asupra majorititii aprecierilor si recomandirilor sale, dar riul era
deja ficut, iar ,,doctrina Truman" atrasat liniile funda-mentale
ale politicii externe americane in relafiile cu ,,lumea comunistd",
in spiritui acestui document diplomatic. Ostilitatea S.U.A. fafi
de fosta sa aliatd din cel de-al doilea rizboi mondial era exprimati
nu numaiin documente secrete de stat, citot mai evident, in decla-
ratiile publice ale.unor personalitili maicante, politice;i militare, in
articole, studii, eseuri, emisiuni de radio giteleviziune.
Remarcabile in acest sens au fost declarafiile generalilor
americanide aviatie Gurtis Le May, GarlspaatzsiGeorge Kenney,
prin care acestia ficeau cunoscute intenfiile S.U.A. de a efectua
bombardamente atomice asupra U.R.S.S. in rdzboiul ce se prefi-
gura, intre cele doui mari puteri.
Re'bribrla pdma rnare crizd pdilico{nilihre din Europa respediv
blocada Berlinulqi din 1948, c6nd fortele armate aliate s-au aflatfafiin
faritd, dar ca armate inamice, Ed,vard Pessn demonsfuezi ci aceasta a
fost provocati de S.UA,Marea Bri-tanie 9i Franfa.Acestea au unificat
zonele lorde ocupafie, punind bazele Germaniei Federale si incilcAnd
grav prevederile acordurilorde laYalta gi Potsdam, care prcvedeau cd
l,orice *hi mhre in sfuhtftl zonelor &locu pafe n u se puta fue der;At
cu acordul @lin al S.UA., U.RS.S. gi Marii Bribnii"lacane, ulbrioq afost
admisisiFranp.
Rugii au rispuns prin inchiderea accesului celortrei puteri
occidentale la sectoarele lor de ocupalie din Berlinul de Vest, care
fuseseri create tocmai pentru administrarea zonelor de ocupafie.
Din moment ce zonele de ocupalie din Vestul Germaniei au fost
lichidate, Moscova a replicat prin tentativa de scoatere a fogtilor
aliafi din Berlin. Tentativa a eguat, printre altele, gi datoriti faptului
od S.U.A. delineau monopolul asupra armei atomice dispuneau
la acea datd de circa 400 de bombe atomice, si de circa 3.600
de avioane de bombardarnent strategic, cu care putea devasta
ce mai rimisese in picioare din orasele rusesti. Timp de 50 de
ani, opiniei publice americane i-a fost prezentati o singuri fafeti a
monedei, adicd,,blocarea brutald a cdilorde acces spre Berlin de
citre comunisti"pursi simplu, asa din senin...
ln iunie 1946, Gomitetul intrunit al Sefilor Statelor Majore
al Armatei S.U-A., in baza informatiilor gi estimirilorseruiciilor militare
de spionaj, au prezentat spre aprobare presedinteluiS.U.A.,,Planul
Dropshot", de atac nuclearasupra U.R.S.S. sia Europei Centrale.
Planul a fost suslinut cu argumente puternice de citre generalul
Leslie Groves, directorul ,,Programului Manhatten'i care a condus
la realizarea primelor bombe atomice. Acest plan a fost abandonat,
la 1 ianuarie 1957, de citre pregedintele Eisenhower, care s-a ingro-
zit pur si simplu cAnd a luat cunogtinld de confinutul lui, cerdnd
chiar admonestarea autorilor acestui plan nebunesc.
Directiva N.S.C. - 68
88
noastere cu un avion de tip ,,U-2" care, in numai 6 minute, a
executat 928 de fotografii. Pe baza acestora, analistiifoto ame-
ricani au ajuns la concluzia cd este vorba de o bazi de lansare a
unor rachete cu razi medie de acfiune. in total, au fost identificate
48 de rachete apreciate ca avdnd o bdtaie maximi de 3.000-3.500
km, doui treimi din acestea fiind gata de lansare. Aceste infor-
matii au produs o adevirati furtuni la Pentagon giin opinia publici
americand, stdrniti de o propagani furibundd alimentatd de G.l.A.
Singurul loc unde situalia se judeca,,la rece"si cu discer-
nimdnt era la GasaAlbi, in cabinetul oval altdnirului presedinte al
S.UA., John FiEger:ald Kennedy. Orbiti de furia impotriva regimului
lui Fidel Gastro pentru zdrobitoarea infrdngere produsd invaziei din
Golful Porcilor, organizati de spionajul militar american in 1961,
C.l.A- impreuni cu Pentagonul optau pentru invadarea imediati
de citre armata S.U.A. a Cubei. Fali de aceasti solufie radicald,
sfituit de consilieri cu judecati, J.F.Kennedy a recurs ta cea mai
ugoari 9i mai pulin periculoasi dintre misuri gianume o blocadi
navali. Totodati, partea americani a cerutin termeni categorici
Kremlinului si-gi retragi rachetele. in aceasti p'erioadi, toate navele
sovietice careincercau si intrein apele cubaneze erau interceptate
de nave de rdzboi americane;iobligate si se intoarci din drum.
La primul refuz al secretaruluigeneral al P.C.U.S., Nikita HruscioV
de a-9i retrage rachetele, J.F.Kennedy ordoni intrareain stare de
alanni a ryijloacelorstrategice nucleare terestre, aeriene si navale.
Hrusciov ordoni acelagi |ucru,,triadei nucleare strategice rusegti".
Tensiunea a atins cote maxime. Anastas Mikoian, vice-pregedintele
U.R.S.S., considerat un diplomat de inaltd clasi, este trimis in zoni
si, dupi aproximativdoui siptimini de schimburi de note, declarafii
gi ameninliri, criza s-a aplanat. N.S.Hrusciov a fost de acord si-gi
retragi rachetele. Timp de peste 30 de ani, propaganda americani
a prezentat aceasti retragere drept cel mai mare triumf asupra
rusilor, o umilire 9i o dare inapoi a liderului sovietic, o victorie rdsuni-
toare a lui J.F.Kennedy etc. Adevirul este insi cu totul altul. Fle-
mentele,,crizei rachetelordin Cuba" autost mult mai complexe, iar
efectele produse s-au prelungit piniin zilele noastre.
Rusiiatr riscatin mod calculatin aceasti acliune, dislo-
c6nd cele 48 de rachete in Guba printr-o operafiune absolut
reuqitd deoarece spionajul anlerican le-a descoperit abia cind
erau pe rampe. Operafiunea in sine a fost declangati ca urmare
a dislocirii de citre S.U.A. a 48 de rachete americane de tip
Jupiter in zona lzmirului din Turcia, a altor 48 de rachete de
acelasi tip in nordul ltaliei 9i a 80 de rachete de tip Thor in
Marea Britanie. Prin dislocarea rachetelor rusesti in Cu ba, Kremlinu I
a realizat o surprindere totald a S.U.A. Totodatd, pentru anul 1962-
1963, americanii pregiteau o mare invazie in Guba de data
aceasta cu participarea armatei americane. J.F.Kennedy a infeles
ci daci s-arfiincercat distrugerea cu ajutorul aviatieia bazei de
rachete rusesti din Guba, arfi fost suficient ca 2-3 asemenea rachete
cu incircituri nucleare sd fifost lansate asupra NewYorkului, de
exemplu, si milioane de americani si-ar fi pierdut viata. Atacarea
Gubei arfi generat reac,tii militare rusestiin Europa, impotriva Ger-
maniei, Frantei 9i Marii Britanii, care se aflau sub tirul rachetelor
rusesti cu razd medie de actiune. Griza s-a incheiat cu rezultate
fericiie pentru toatd lumea. Hiusciovgi-a retras rachetete din Cuba,
dind o mare satisfaclie opiniei publlce americane dar, in acelagi
timp s-au produs 9i lucruri pe care mass:media din S.U.A. nu le-a
menlionat niciodati, sianume: pini la sfirgitulanului 1963, aga
cum s-a angajat J.F.Kennedy fafi de rusi, toate rachetele ameri-
cane cu razi medie de actiune din Europa au fost retrase.
Totodati, in schimbul,,cedirilor"Moscovei, pregedintele ameri-
can s-a angajat public ci S.U.A. nu vor ataca Guba.
intr-ad6vir, americanii s-au tinut de cuvint. Guba nu a fost
atacati, iar regimul comunist cubanez i-a supravieluit celui sovietic
care adispirutde un deceniu.
in context, as adiuga un singur,,aminunt'i si anume acela
ci rachetele americane din Turcia au fost descoperite, foto-
grafiate si analizate in detaliu de citre ofiferi ai serviciului de
cercetare strategici ai armatei romine, inaintea alialilor din
Tratatul de la Varsovia.
Un alt moment c6nd omenirea afost la un pas de un dezas-
tru nuclear s-a consumat in ziua de 22 noiembrie 1963, cind a
fost asasinat, in orasul Dallas din Texas, presedintele Kennedy. in
starea generali de confuzie si haos creati la cartierulgeneralal
G.l.A. de vestea asasinirii sefului statului, dintr-o eroare sau in mod
premeditat, s-a strecurat si,,informatia"potrivit cireia, odati cu
presedintele ar fi fost asasinat si vice-presedintele Johnson. C.l.A.
impreuni cu Pentagonul au tras concluzia cd cel mai probabil
decapitarea conducerii S.UA. s-a f;icvl,,la ordinul Moscovei" si c6,
odati cu aceasta ar putea urma un atac general cu mijloace nucleare
sovietice asu pra S.U.A. Urmarea acestor aprecieri apocaliptice,
neverificate, care s-au prelungitin ti.p, to"t punerea in stare de
alarmi a intregului dispozitiv strategic " nuclear al S.U.A. a
9i
armatei americane din Europa gide pe alte continente.
Daciin aceste condiliistafiile radarde mare putere ameri-
cane arfi suferit o avarie sau arfi prins pe ecrane chiargi un zbor
de pisiri (cum s-aint6mplat de multe oriin cei peste 40 de ani de
rizboi rece), omenirea arfi putut suporta consecintele catastrofale
ale unui rizboiatomic accidental.
Dupi retragerea lipsitd de glorie a trupeloramericane din
Metnam, care a compromis grav prestigiul C.t-A. 9i atintregii ,,comu-
nitili"a serviciilor de informafii ale S.U.A.,,,anticomunismul "ameri-
can din perioada 1975-1981 a cunoscut un reflux total, fiind asimilat
cu fascismul, dupd cum relateazi profesoiul universitar american
Richard Gid Powers in cartea sa , ,lstoria anticomunismului ameri-
can",apilruti simultan la NewYork, Londra, Sidney, Tokio si Singa-
pore, in 1995.
A urmat o perioadi de destindere Est -Vest, semnarea
Actului Finalde la Helsinki, in care se recunogteau, pentru prima
datA, ,,realffilile suruenitein urma celui d*al doilea rdzboi mondial,
i ncl usiv exi sienla R. D. G erm a ne*.
Totatunci, ainceput gi,,dia logul dinte catolicism si marxism"
chiar la Vatican. Afost o perioadi benefici pentru intreaga lume.
Atat C.l.A., cit 9i F.B.l. in epoca ,,rdzboiului rece"s-au re-
marcatin mod deosebit prin rolul de avangardi pe care l-au avut
in luptaimpotriva comunismului si "expa nsiunii sovietice" -
incepind chiar din 1947 , C.,.A.a fgst autorizati si pregd-
teasci gisi declan?eze un adevirat rdzboi psihologicimpotriva
stateloi comuniste din.Europa Gentrali si a fostei U.R.S.S. in
acest scop, C.l.A. a infiinfat, incadrat si condus activitatea a doui
posturi de radio din Europa de Vest, care au jucat un rol imens in
combaterea ideologiei comuniste si in destabilizarea activitdfii
guvemelor din statele membre ale Tratatului de la Vaqovia. Aceste
posturi au fost gi continui si maifie giin prezent, dar la o scard
mult mai redusi, ,,Radio Europa Liberd" li,,Radio Libertatea",
acesta din urmi fiind destinat spaliului fostei U.R-S.S. De remarcat
ci aceste posturi au fost incadrate cu specialigti, analigti 9i
comentatori, provenili din statele EuropeiGentrale, din rindul
intelectualitifii culturale, transfugi sau din emigrafie, instruitiin cen-
trele speciale ale C.l.A. din S.U.A. sau fosta Republicd Federali a
Germaniei.
9t
Dupi ciderea regimurilortotalitare din Europa Gentrald 9i
de Est, importanfa acestor posturi de radio a scizut foarte mult.
Postul deradio ,,Europa Liberd", redus la scari si cu programele
substanlial schimbate s-a mutat la Praga.
lmensa majoritate a angajalilor celor doud posturi de radio
patronate de C.l.A. au fost pugi pe liber si trimigi in statele de
origine, unde si-au fdcut locin mass-media, inclusivin posturile de
radio siteleviziune. lntrebarea fireasci ce se pune este pe cine
anume slujesc acesti fosti angajali ai celor doui posturi de
radio aparlinind C.l.A. ?
Au reziliat ei contractele avute cu G.l.A. sau b servesc
in continuare, ca agenlide influentd? Daci lis-au desficut con-
tractele sis-au pus cu adevdratin slujba,tiriilorde origine, acesti
specialisti, pe care ii binuim ci sunt de inaltd califi care iar experienp
lorarfiutili, n-arface riu si-gipublice memoriile din perioada
cit au lucratin cadrul C.l.A., pentru a deveni cu adevirat credi-
bili. Revenirea acestor oameni in firile de origine, impreund cu alti
exilati sau transfugi din fosta lume comunisti, nu are nimic
condamnabil, cu conditia ca cei care s-au intors in patriile de
origine, sd le slujeascd intr-adevir 9i si nu procedeze ca cei
care s-au inapoiat in aceste tiri din fosta U.R.S.S. dupd 1945,
cdnd de fapt au slujit intere"dl" Mos"ovei 9i nu pe cele ale pro-
priilor lorfdri. lntre cele ce s-au petrecut dupd 1945 dinspre Est, si
cu cele repetate dupi 1990 dinspreVest, s-arputeasiexistefoarte
multe similitudini gi nu spre binele 9i avantajul statelor din Europa
Gentrali, inclusiv a Rominiei.
A9a cum se fac incercdri de a se ajunge la arhivele ser-
viciilor secrete ale Romdniei din perioada postbelicd, sub
masca accesului la ,,dosarele Securitifii", tot a9a autoritdfile
si opinia publici ar avea dreptul la dosarele celor care au lucrat
pentru serviciile secrete strdine.
Statele Europei Centrale su nt vital interesate in dezvoltarea
unorvaste relafii cu S.U.A. gi cu toate celelalte state dezvoltate din
Europa de Vest, dar acesttucru sd se faci deschis, pe faf5, de
citre organele abilitate, atit pe linie de stat, cit gi particulare, ;i nu
pe cdi subterane, oculte, aga cum se maiintimpli.
Lupta C.l.A. gi F.B.l. impotriva ideologieicomuniste s-a
desfS;urat atdt pe plan intern, in sinul societdtii americane,
cAt 9i pe plan internafional, pe toate continentele si meridianele.
92
F.B.l. gi ,,pericolul ro9u" din S.U.A.
95
in primul rind, isi dau seama cd nafiunea americani, in anii "rdzbo-
iului rece", a fost victima unei imense diversiuni politice 9i psiho-
logice care continui giin zilele noastre. O experienfd personali
md face si credin aceste aprecieri. Astfel, in septembrie 1975, la
invitalia sdfului Statului Major General al armatei rorndne, ne-a vizi-
tat !ara ggneralul de armati Frederick C. Weyand, geful Statului
Major al Trupelor de Uscat ale S.U.A. Fiind desemnat ca transla-
tor si ofiler de escortd pe lAngi acest inalt demnitar militar
american, af lat pe ntru prima dati intr-o vizitd int -un " stat com u n i sf '
din spatele ,,cortinei de frel', mi-a fost dat si trdiesc o experienfi
ineditd. Totul a inceput de la primul contact al generalului american
cu strada bucuresteani s.i cu oamenii care o populau. Surprins de
faptul ci generalul F. Weyand, solia luigi ceidoiofiterisuperiori
careil insofeau priveau strizile si mai ales oamenii de pe stradi cu
foarte mare interes, fotografiind tottimpul 9i comentind cu uimire,
i-am intrebat despre ce este vorba, ce anume ii surprinde pe strdzile
orasului Bucure;ti. Mi-au rispuns cu foarte multdinsuflelire ci sunt
pu r i s im pl u stu peliati si constate cd " strdzi I e d i n B u c u resti s u nt
9
la fel de vii, de animate, cu oameni imbrdcali decent gi divers, a1a
cum se prezintd sifua{ain orice ora; american". l-am intrebat atunci
ce li se pare nefiresc in toate abestea? Rdspunsul a fost prompt si
sincer: generalulamerican, cu un aerde elev cu le{ia prostinvipti,
mi-a relatat ci armata americani, de zeci de ani, a fost educati
in spirit anticomunsit, spundndu-ti-se ci, in statele comuniste
din spatele "cortineide fiern', tolioamenii, de la copii la bitrini,
femei s,i bdrbali sunt imbricaf i in salopete albastre, iar de trei
ori pe zl au "gedinle de partid' pentru indoctrinare politici! De
aceqa, stupefacfia lor era totald 9i mi rugau si le scuz ignoranfa.
Prima mea reacfie a fost aceea cd m-aincercat un simfimint de
groaz6. M-am intrebat ce ar putea existain concepliile gisimfn-
mintele soldalilor americanifati de "lumea comunisti" din Europa,
fafi de propria mea !ard, daci cel mai mare general din armata
S.U.A. avea mintea "mobilati" cu astfelde informatiiqrotestisi nu
am ezitatsi-ispun Oomnului F.J.C.WeyanO ce g6n'Oe-a.. firia
au fost plimbali prin toati !ara, inclusiv pe la minunatele ministiri
""
din nordul Moldovei, generalulgisuita luiau devenit purgisimplu
de nerecunoscut. Erau deschisi sufletegte, entuziasmafi, totalmente
nerefinufi, atdt la bucitdria romineascd, darmaiales la biuturi, au
cintat 9i au dansatin fafa prietenilor lor romdni 9i au pirisit Rominia
cu simfiminte prietenegti greu de descris. La despirfire, pe
aeroportul Otopeni, dupi ce ne-am salutat militire,gte, ne-am
imbrd!$at gi, dupi ce Lam dat "ca merinden'in avion citeva bidoane
cu brAnzi telemea si citeva sticle de vin Murfatlar rosu, de care
demnitarulamerican seindrigostise, nu m"am pututabline si nu-
i spun, cevain sensul unndtor: "Domnule general, pedv.v-am con'
vertit gi gti ,ti cum aratd RomAnia comunistd dar eineii va ldmuri pe
cei doud milioane siiumdtate de soldali americani care gflndesc
despre noi exact asa cum gdndeali dv. la aterizarea pe aeroportul
Otopeni, dacd nu chiar mai rdu, cu o sdptdmdndih urmd?".Mi'a
rispuns, cu un aer hdtru, cd, intrucdt peste un an va iegi la pensie,
nu-i va putea limuri pe tofi soldafii americaniin legdtud cu realitatea
din Romdnia dar, ericum, vaincerca...
100
perioada postbelici si acfiunile C.l.A 9i F.B.l. impotriva "comunis-
,,,international" a existat intotdeauna o perfecti
mului intern si
concordanfi, cele doud institulii fiind, defapt, instrumente puternice
in mina presedintelui S.U.A. ,fie el democrat sau republican. D.
Eisenhower, cu ocazia investirii procurorului general al S.U.A., Earl
Warren, in 1953, s-a pronunfat candid cd,,este de acord cu ucide-
reatuturorcomunistilordin S.U.AI" ln mesajulcu privire la starea
na$uniidin anul urmitori Eisenhowers-a pronunpt pentru ,,rctagerca
cetd,teniei tuturar americanilor memhri ai Partidului Comunist si
cestu i a" . Daci preged i nti i americani ce i-au u rmat
s i m patiza q,ti I o r a
lui Eisenhower (care nu a fost cotat ca cel mai mare anticomunist)
gindeau in acestfel despre proprii comuni;ti, ne putem irnagina cUm
au gindit gi a{ionatimpotriva comunismului din Europa Centrald 9i
din spaliul fostei U.R.S.S., in epoca ,,rdzboiului rece"...
lnterventia in treburile interne ale altor state, fie ele con-
siderate inamici potenfialisau ali.afi, a devenit practica de fieca-
re zi a C.l.A., in ciuda faptului ci, aga cum a declaratin repetate
rdndu ri senatorul Dan iel Fatrick, aceasta inse mna,,viol a rea p reve-
dertlor Qhaftei Naf u nilor U nite, a Chartei organ izaliei statelor ameri-
cane,insemna purgi simpluvialarea /egif'" Geicare ne dau astdzi
leclii de democralie, de respectare a drepturilor omului, de supre-
mafia legii, tirnp de o jumdtate de secol s-au sinchisit prea putin de
astfel de ,,detalii"- Niciin zilele de astdzi de altfel, nu se sinchisesc...
in ceea ce privegte combaterea nazismului, amenicanii au
dovedit, de altfel ca sisovieticii, rnulti originalitate" Este adev5rat
cd laNtirenberg au fost judecalisiexecutaficapii regimului celui
de-altreilea Reich dar, in acelasitimp, mii de criminali de rdzboi
nazlsti, in uniforme ale armatei americane, au fost transportati
in S.U.A. 9i U.R.S.S., tiind utilizafi la cercetare-proiectare in in-
dustria de rdzboi. Fdri specialigtiigermani, care l-au slujit peAdolf
Hitler, nici S.UA. gi nici U.R.S.S. nu arfi realizat uluitoarele lor progre-
se in tehnica rachetelor, in avialia reactivi sau in electronicd.
Temutul general nazist Richard Gehlen, fost 9ef al spio-
najului luiAdolf Hitler, in Europa de Est, intre 1937-1945, a fost
numit de cdtre americani in functia de director general al
Serviciului Secret de lnformatii al Republicii Federale a Ger-
maniei.
l0l
Dosarele Securitdlii - gestionate de C.l'A.?!
r02
publicAnd tot ce le cade in mdnd, inventind 9i instigdnd opinia
pu bl ici im potriva acestora.
Punindin lumini unele aspecte pddnd rolul, loculsimisiu-
nile C.l.A., nu ne propunem siincriminim aceastd agenfie. C.l.A.
a fost creati pentru a sluji interesele strategice ale S.U.A. la
scard globali, a fostincadrati cu profesionisti patriofiin anii rdzbo-
iului rece, a datsute sau poate chiarmiide jertfe pentru ideile,valo-
rile siinteresele naliuniiamericane. Ceicare au pusin lumini abuzu-
rile siesecurile acestei mariorganizaliide spionaj si influentare au
fostingigi americanii.
Activitatea G.l.A. trebuie cunoscuti, deoarece aceasta nu
a fdcut niciodatd deosebirri esentiale intre prietenii si,,dusmanii"
S.U.A., cercetdndu-i si suspectindu-i in egali mdsurd. Spionajul
american a fost prezent in U.R.S.S. si Ghina, dar si in Germania si
Franta;in Romdnia ca siin Olanda, in Turcia ca siin Polonia.
,,Spionajul fdrdfrontiere" nu este, nici pe departe, o lozinci
formali. Atdt ca structuri organ izatorici, efective, doctri ni pol itici,
disponibilitdfi materiale si financiare, cit 9i ca misiuni, raportate la
scara planetard, G.l.A. a fost si rdmfine un organ de informatii
unic, in istoria tuturor timpurilor.
Se pare ci, in anumite perioade, societatea americani a
scdpat de sub control acest colos. C.l.A. este unici si prin aceea
cd s-aocupat nu numai cu obfinerea de informa$i prin toate mijloacele
imaginabile, dd la observare 9i ascultare, la investigafii si surse legale,
pdni la mijloacele de agenturi si cele aerocosmice, dargi cu influen-
larea stdrilor de lucruri din diferite state, zone sau continente, in
sensul dorit de intersele S.U.A; Statele in care activitatea C.l.A. a
fost deosebit de prezenti 9i puter"nicd, in sensul celor relatate mai
sus, au fost Germania, U.R.S.S.' Rominia, Polonia, Bulgaria,
Gehoslovacia, Ungaria, R.D.Germand, Coreea, Ghina, Taiwan,
Vietnam, Carnbodgia, lsos, Thailanda, Sudan, Egipt, Siria, Birmania,
lndonezia, Pakistan, Honduras, El Salvador, Guyana, Republica
Dominiqind, Zair, Ghana, lran, Grecia, Turcia, Brazilia siAngola.
in spatele acfiunilor ce prezinti interes deosebit pentru
S.U.A., agenlii C.l.A., protejafi de pasapoarte diplomatice, deghizati
in oameni de afaceri, ziarigti, oameni de culturi, membri ai ,,corpului
pdcii" sau sub multe alte acoperiri, care mai de care mai ingenioase,
sunt gata si recruteze, de la polifistulagent de circulatie, pind
la sefulstatului...
Ex-ministrul de Externe Adrian Severin a stiut ce spune
103
in legiturd cu unii sefi de partide 9i directori de ziare care sunt
in slujba unor servicii strdine de informalii. Sunt convins ci
acesta a fost unul din cele mai mari adevdruri spuse de A.
Severin, in intreaga lui carieri politici!...
104
tre cele mai strilucite victorii ale G.l.A. in rizboiul perpetuu gi necru-
litorimpotriva comunismului.
Experimentul Jugoslavia
105
rajarea investiliilorsicresterea profitului, adicd se opera cu elemen-
te specifice economieide piali.
in societatea iugoslavd s-au amalgamat, intr-un prgdus
bizargiindefinit, concepliile economice ale luiAdam Smith, cu ideile
lui Max gi Lenih, dargi cu cele ale socialismului timpuriu din scoala
lui Owensi chiar ProJdhom, peste care s-au presirat doze evidente
de anarhism si sindicalism. Jugoslavia a trecut, pe rdnd, prin etape
succesive construind si apoi abandon And " socialismul reaf',trednd
la o "societate capitatistd firi capitaligti", rezult6nd in final, mai ales
dupi moartea lui l.B.Tito un gen de societate hibrid anarho-
sindicalisti. Dupi anul 1985, o datd cu aparifia; pe scena politicd
a lumii, a lui M. Gorbaciov, S.U.A. abandorieazd Jugoslavia;i
nu va mai reveni in zond decdt la sf6rgitul anului 1995, in
contextu I rizboiu I u i Bosn ia-Hertegovi na. Aceasti revenire n u
are insi nimic in comun cu cresterea importanfei strategice in
viziunea S.U.A. a spafiuluifosteiJugoslavii, cieste legatd de niste
interese americane mult mai mari, raportate laintreaga Europd.
Prin implicarea trupelor americane gi a N.A.T.O., sub forma inter-
ven{iei Fortelor de lmplementare a Picii potrivit Acordu lui de Pace
de la Dayton (S.U.A.), Washingtonulvizeazi doud obiective politi'
ce majore. Pe de o parte, si "demonstreze"alialiloroccidentaliutilita'
tea mentineriisine die a N.A.T.O- sieventualextinderea acestui
bloc militar spre Est, iar pe de altd parte, sd faci dovada "rolului
vital" alconducerii Occidentului de citre S.UA., in virtutea statutului
siu de "singurd superputere mondiald", dupi dezmembrarea
U.R.S.S. Ambele obiective au insi gi tot atitea ganse de a esua,
linind cont de altifactori prezenti pe scena politici europeand,
pe
care Washingtonul ii ignori.
106
prin revolte populare, au eguat, ducdnd in final la amplificarea pre-
zenleimilitarein Germania de Estgiin Ungaria, pentru urmitoarea
jumitate de secol. Romdnii au reugit sd scoatd trupele rusegti
de pe teritoriul lor prin inteligen,ti, prin abilitate politico-diplo-
maticS, folosind cu mdiestrie condifiile createin urma semnirii
Tratatului de stat cu Austria, din anul 1955. Un alt moment cu
semnificalie istorici ce le-a permis conducitorilorcomun$ti romini
si iasi din corsetulstrdns aldepehdenteide Moscova l-a constituit
achitarea datoriilor de rizboi fali de U.R.S.S. impuse prin
prevederile Tratatuluide pace de la Paris din anul 1947, fapt realizat
in'cursul anului '1962. Dupi inldturarea acestei imense greutdli,
care a costat Romdnia nu 300.000.000 de dolari, cit s-a previzut
in tratat, ci peste doui miliarde de dolari, politica externi a
Rominieisub conducerea luiGh. Gheorghiu Dej a urmat un curs
tot mai ferm de iesire de sub patronajul Moscovei. De altfel, primul
semnalin acest sens, apreciat pozitiv de analigtii politici occidentali
l-a constituit inliturarea, in mai 1952, a"grupului antipartinic"
Ana Pauker, Vasile Luca siTeohari Georgescu, secretari ai Comi-
tetului Central, aflafi mai multi aniin exilin Uniunea Sovietici gi
revenifiin lari dupd 23 august 1944, odatdcu trupele rusesti. S-a
produs, prin aceasta, dupi bum au afirmat uniianalistiamericani,
un proces de"romAnizare" a regimului comunist din Rominia,
un act de mare curaj, sivirsit in condiliile in care la Kremlin se
mai afla inci temutul l.V.Stalin, iar diviziile de infanterie 9i de
tancuri ale Armatei Rogii lineau tara sub regim de ocupafie.
Gheorghiu-Dej d riscat enorm infruntindu-l pe LV.Stalin, stdrnind,
in acelasi timp, atit stupefaclie, cit 9i admirafie in S.U.A. si Europa
de Vest pentru sfidarea ce a aruncat-o marelui dictator de la dsirit.
lnteresul Occidentului si implicital C.l.A pentru Romdnia a
crescut brusc, identificindu-se o noui fisuriin ,,blocul de monolit"
al lumii cornuniste, care trebuia lirgitd.
Luind sub reflectorevolutia situatiei din Romdnia, Occiden-
tul s-a oprit asupra momentului'ZO apriile 1964, cdnd a fost datd
publicitSlii Declaratia Plenarei lirgite a Partidului Muncitoresc
Romdn (comunist) si pe care imensa majoritate a analigtilor politici
ai lumii libere au numit-o " Declaralia de independenld a RomAnief ' .
107
din aprilie" acomunigtilordin Rominia vis-a-vis de dogma m-axist-
leninisti si mai ales de stalinisrn, era mai rnult decat eretici. intr-un
limbaj tipic de partid, numitin zilele noastre "limbajul de lemn",
declaralia a ficut cunoscute lumiiintregi, idei, principiisi orientiri
nemaiauzite. Comunigtii romAni, inci din 1964, au respins ideea
integririieconomice cu U.R.S.S., precum 9i cea a planificirii
suprastatale. A declarat "dreptul sacru"al fiecdrui partid la o,,cale
propie" dreptulfiecdruistatsocialist de a guverna gigospodiri asa
cum o cer interesele nationale. Declara$a a proclamat "neuttalih@a"
Rominiei in disputa chino-sovietici gi a formulat principiile indepen-
denlei Rominiei, atiit pe linie de p",iid, cdt 9i pe linie de stat. Presa
americani a ficut multi publicitate ,,Declarafiei din aprilie't.
Postulde radio ,,Europa liberd" atrAitun adevirat extaz, comentAnd-
oin repetate nduri. Fiindin misiune oficiald laAmbasada Rominiei
din Londra, am putut constata, in mod nemijlocit, rea{iile britanicilor
din toate mediile sociale
A doua zi dupi public area ,,Declaraliei din apritie{'la Bucu-
resti, fiind diplomat de serviciu pe oficiul diplomatic, am primit un
telefon de la marea firmi englezi "Vickers", prin care mise cerea
si le trimit urgent un exemplar al acestei declarafii. Am precizat
solicitantuluici nu dispun decdtde un exemplarin limba romini.
Mi-a rispuns cd nu are importanfideoarece,,Vickers" are masini
electronice de tradus. l-am trimis solicitantului, dupi primirea din
pri, un exemplar al ziarului,,Scflnteia" cuprinzAnd integr:al declarafia
solicitati. In zilele urmitoare, marea majoritate a ziarelor britanice
au publicat integral sau in rezumat acest document.
Efectu I Declaraliei di n april ie 1 964 a fost intens pentru situa-
lia internafionali a Rominiei mai ales in lumea vestici. La putin
timp dupi aparifia acesteia, oficiile diplomatice romine au primit
ordine circulare pentru intreruperea oricdrorforme de colabo-
rare cu ambasadele U.R.S.S., incetarea oricdruischimb de infor-
malii materiale sau coordonarea oricdror activitifi.
Anul 1964 a marcat ruperea colaboririi serviciilor de
informalii politice similitare romine cu cele sovietice iarschim-
bul de informafii; sau maiexact, punerea la dispozifia sovieticilor
a rezultatelor acliunilor serviciilor romdne de informafii a fost
sistati. Niciin zilelede astizi, organele de contrainformatii din S.UA.
si statele membre in N-A.T.O. nu sunt convinse de acest adevir dar
veteraniiserviciilor romine de informatiistiu foarte bine acest lucru.
Atitudinea S.U.A. Ei a celorlalte state occidentale a inceput
r08
si cunoasci schimbiri radicale, in bine, fali de Rominia, iar Radio
"Europa liberd" sd schimbe tonul. RomAnia a jucat un rol imens
in frinarea tendinfelor de integrare militari a statelor membre
ale Tratatului de la Vargovia. Pozilia Rominiei era sintetizatd in
sintagma cd"atita timp cAtva exista N.A.TO., trebuie sd exr'sfe;i
Tratatul de la Varsovia dar Romdnia va milita permanent pentru
dizolvarea tuturor blocurilor militare".Dgopt ani, Tratatul de la
Vargovia a incetat si mai existe dar N.A.T.O- nu nurnai cd nu se
vrei desfiinlat, ci se vede extins spre Est, iar Romdnia se vrea
integratdin acest bloc. Probabilcd, in noile condifii geopolitice si
geostrategice din Europa zilelor noastre, Romdnia nici nu ar avea o
atti alternativd.
Politica externi independenti a Rominiei s-a reflectat
puternic siin domeniul relafiilor sale economice cu strdinitatea.
Astfet, schimburile economice cu U.R.S.S. au scdzutdela42o/oin
1964, la 27o/'in 1967, iar cele cu partenerii din G.A.E.R., inclusiv
U.R.S.S,, dela7?o/o,la 50%, in acelagi interval de timp.
I fig
1968 mi-au oferit prilejulde a participa la momente politico-diplo-
matice inedite. Astfel, in ziu'a de 22 august 1968,.|-am insotit pe
ambasadorul S.U.A. la Bucuregti, domnul Richard H. Davis,
impreuni cu atasatut militar,colonelulJames A. Rossa, in vizitd
la ministrulApiririi Nafionale, la cererea acestora. Afost pentru
prirna dati, de la incheierea celui de-al doilea rizboi mondial,
cind un ambasadoralS.U.A. era primitla MinisterulApiririi. La
vremea respectivi, ministru alApiririi era generalul-colonel lon
loniti, o personalitate de origine sociali modesti, ca tofi ceilalti
conducitori, darcu putere de discernimint, echilibru, cinstitsicu
multi dragoste fa$ de armati gi interesele nationale. in anii de virf ai
dicataturii lui Nicolae Ceugescu, generalul lon lonitii a fost prin-tre
pulinii demnitari care au indriznit sil infrunte pe dictator, fapt
pentru care si-a petrecut ultimii ani ai viefii in totali dizgrafie, izolat
9i
ve;nic supravegheat de agenlii Departamentului Securititii Statului.
Intilnirea ambasadorului Richard H.Davis cu generalul
colonel lon loniti a fost de-a dreptul gocanti, prin inedit, deschidere
si sinceritate, atit de o parte,cit gide alta.
Ambasadorul american si-a motivat cererea de viziti, pentru
a reitera gifafd de armata romind sprijinul pregedinteluiS.U.A.
pentru poz$a curajoasi, de-a dreptuleroici, adoptati de Rominia,
fali de invadarea Gehoslovaciei, precum si apelul lui Lindon John-
son adresat U.R.S.S. ,,de a nu slobozi cdinii rdzboiului". Au
ur:ma!intrebirifoarte precise din partea celor doi demnitari ame-
ricani, printre care si aceea privind declafarea mobilizirii gene-rale,
despre care se vorbea- I s-a rispuns ci s-a declarat doar mobili-
zare partiali, legati de rezervistii din trupele de artilerie, de tancuri,
rachete si artilerie antiaeriani, de transmisiu ni si geniu. La intrebarea
pe ce rezerve umane generale ar putea conta Rom6nia, in cazul
unui conflict militar cu ,,aliafii" din Tratatul de la Varcovia, ministrul
Apirdriia rispuns ci se poate conta pe circa 5.000.000 de comba-
tanfi. Acestea erau informafii cu un inalt grad de secret, iar usu-
rinfa cu care le-afostoferite Lau uluit pe ceidoidiplomatiamericani.
Evident stdpdnit de emotie, Richard H.Davis l-a intrebat cu ce
anume ar putea ajuta S.U.A. armata romdni in caz de conflict
militar cu rusii, specificind fdrd echivoc ci este vorba de arma-
ment. Generalul lon lonili, surprins de un asemenea avans, inirna-
ginabilin trecut, i-a rispuns ci ne-arfifoarte utile c6teva sisteme
de rachete antiaeriene de inalti eficienf*, prodube in S.U.A.,
precum siarme antitanc dirijate dar, deocamdati, nefilnd stare
110
:
de conflict, ne vom limita la ceea ce are in inzestrare armata romdni.
Oferta americand l-a bucurat mult pe ministrul nostru ;i, am motive
sd cred aceasta, diseminatd in armatd, la egaloanele adecvate, a
contribuit la cregterea generali a moralului. ,
Momentul culminat al vizitei, acum, in perspectiva anilor
care au trecut, consider ci ha constituitintrebarea formulati, cu
multd refinere, de cdtre domnul Richard H.David: ,,Domnule
ministru, ce veti face dacd trupele rusesti vor trece Prutul?"
Du pi u n moment de refl ecf ie, profu nd ingdndurat dar firi a trida
vreun simfdmintde panicd gifdri a brava, ministrul romAn a ris-
puns: ,,Vo'm deschidefocul, domnule ambasador! Arniata rom6-
nd, aga micd cum esfe, se alfld in dispozitiv operativ gi gfie ce
are de fdcut. Ndddiduiesc, insd, cd raliunea va triumfa si nu se
va ajunge acolo". Dupd 30 ani de la acest eveniment, nu sunt
sigur daci diplomaf ii arnericani l-au crezut sau nu pe generalu I lon
loniti, dar am convingerea ci Moscova l-a crezut 9i a infeles ci
o eventuali invazie in Rominia ar fi devenit foarte costisitoare,
din toate punctele de vedere gi, in consecinfi, nu ne-a atacat.
in perioada care a urmat evenimentelor din august 1968,
situalia internationali a Rominiei a cunoscut o cregtere a pres-
tigiului cum aceastd lard nu a mai cunoscut niciodati, in bimile-
nara sa existenfi. Cu sau fdri un plan premeditat, Nicolae Ceau-
gescu a fost propulsatin rAndul celor mai populari si mai media-
tizafi conducitori politici ai Europei 9i ai lumii, mult dispropor-
tionat fafi de potenfialul economic 9i militar al statului romdn, in
comparafie cu alte state. ln ceea ce priveste armata romdni, se
poate confirma cd, in august 1968, aceasta s-a gdsitintr-o situafie
unici fafi de oricare alti armati a lumii ;ianume aceea de a se
infrunta cu armatele reunite ale Tratatului de la Vargovia, gata si
ne atace pe toate direcfiile. Din informatiile de care dispuneam la
data respectivi, la est de Prut erau concentrate aproximativ 30
de divizii mecanizate gide tancurisovietice,la care se mai puteau
aldtura patru pdni la sase divizii poloneze. Bulgarii, la sud,
puteau ataca cu alte cincidivizii, iar Ungaria, cea mai interesati
in atacarea Romdniei, ar fi putut invada cu patru pini la gase
divizii. Tuturor acestorforle, Rominia le putea opune o armati
constdnd din 10-12 divizii, sprijinite de formafiuniale girzilor
patrioti c,r: " inf i i nf ate in acele im prej u rdri d ramatice.
in anii rizboiului rece, trupele americane au fost angajate
in rizboaie pustiitoare, ca celdin Goreea (1950-1953) gi celdin
il1
Metnam (1 965-1975), dar acestea nu au fost puse niciodatd in situa-
tia de a se confrunta nemijlocit cu Armata Rogie. lati de ce, pentru
comportamentul demn gi unic al Romdniei 9i a armatei sale in epoca
rizboiului rece, in zilele noastre, cind aceastd epoci a fost depagita
iar totalitarismul a fost inldturat, aceastd lard gi armata sa au
dreptul la demnitate 9i respect, la un loc onorabil in ierarhia
natiunilor si armatelor Europei.
' in'anul 1968, prin decizia politica a conducerii Rominiei
de a rezista, inclusiv prin mijloace militare, invazieice se prefigura
din partea fortelor an4ate unite ale Tratatului de la Vargovia si prin
hotirdrea armatei romdne, de la soldat la general, de a se bate
pind la ultimul cartug, armata gi nafiunea romini au gters pentru
totdeauna rusinea gi umilinta la care a fost supusi Rominia in
1940, cind monarhia (regele Garolal ll-lea) gi partidele istorice
(Partidul Nalional Liberalsi Partidul NationalJdrdnesc) au cedat
firi lupti Basarabia 9i Bucovina de Nord, precum 9i partea de nord-
vest a Transilvanbi, insumind aproape o treime din teritoriul nagonal.
Trecerea Prutuluisiapoia Nistrului, in anul 1941, desigloriolsein
fapte de arme, nu pot fi considerate ca "acte ale voinfei nafionale",
acestea infiptuindu-se impreuni cu armatele germane 9i sub dicta-
tul de fier al luiAdolf Hitler. '
Evenimentele dln august 1968 au determinat o inten-
sificare fdrd precedent a preocupirilor si acfiunilor C.l.A. pe
teritoriul Romdniei. Agentii acestui serviciu au fost prezenfiin toate
zonele de operafii ale lirii, dar mai ales in Moldova si Dobrogea, de
unde se astepta lovitura principali a armatelor Tratatului de la
Vargovia. finAnd cont de pozifia Statelor Unite 9i de oferta directd
de ajutorin armamentficuti de ambasadorulamerican la Bucuregti,
organele romine de contraspionaj au fost instr.uitb si inchibi
un ochi, ldsAndu-isd-gifacd meseria. Rominia nu avea nimic de
pierdut, at6ta timp cit informafiile culese d6 acegtia ajungeau doar
laWashington ginu la Moscova.
Maimultchiar, spne surprinderea organelorromine de spe-
cialitate, incepAnd cu ultima decadd a luniiaugust1968, C.l.A. 9i
alte serviciide informafii din Occident, precr,r-m cele din tvtarea
Britanie, Flanfa, ltalia, Elvetia, au stabilit contacte cu serviciul de
informafiialarmatei romdne, furnizdnd in mod sistematic infor-
mafiiin legituri cu compunera, dislocarea si migcdrile de forte
rusbsti si din celelate staie membre ale Trataiului'de la Varsovil,
in zona perimetrului exterior granifelor Rominiei. Acest spirit de
I12
solidaritate, de intr-ajutorare spontani, ne-a bucurat si ne-a incurajat
pe toli cei care lucram in acest serviciu, ugurindu-ne mult misiunile.
Spiritul de cooperare dintre serviciile de informafiiale
Romdnieigicele ale S.U.A. sistatelormembre N.A.T,O. s-a menlinut
multi ani dupd ce criza cehoslovaci 9i a inceput sd se erodeze
abia dupi anul 1985, cind in fruntea.P.C.U.S. a apdrut Mihail
Gorbacoiv, moment istoric ce a determinat scdderea interesului
american pentru Rominia, pentru Nicolae Geaugescu siin gene-
ral pentru practicile de forti ale ,,rizboiului rece". lnfatuat de glorie
si reputatia cdstigati dupi 1968, N. Ceaugescu nu a sesizat acest
moment gi nu s'a adaptat la noile condifii, fapt ce a contribuit in
mare miiuri la dezasirulsiu politicfinali Oin decembrie 1989.
113
Pacepa si alfitriditori de Neam
lL4
in decembrie 198$ Direc$a de lnforma$i din MinisterulApn-ririi
Nationale nu dispunea de nici un element de cercetare, in spe-cial, de
ata;afi militari, in nici unul din marile centre politice ale lumii, precum
V\hshingbn, Paris, Londra, Bonn, Roma, Moscova, Beijing, Tokbsi niciin
capihlele strlorvecitrel Sihralh era aceeagi 9i pe linla politicodiplornalicd,
putAnd conduce la concluzia cdinsugi regimul lui N.Ceausescu tindea
spre sinucidere, prin ignoranti ;i incapacitate de a mai actiona.ln ce
ii privqle pe cei care s-au pusin slujba C.lAsau aaltorservicii despionaj
strdine, descoperi,ti sau inci in activitate, indifercnt ce i-a determinat si
faci acest lucru, respectiv,,anvingerile pditie", dorinp de imboga$re
sau santajul, tofi intriin aceeasicategorie: adici, trdditori de Fre gi
neam. Un in,telefr spunea cdndva un marc adevir si anu me:,,N imic nu
este maijosnic decflt trdddtorul. Chiar gi pdduchele contaminat cu
tifos exantematic s-ar simlijignit dacd l-ai compara cu trdddtoruf'.
Desigur, ei urli in prezent ci au luptatimpotriva comunis-
mului, pozea'iin,,ero f' si,,patioticf', gata si-siorfere serviciile,,patri,
ei " la a cdror ,,liberare" aa, contribuit. Josnicia acestora nu are li-
miti. in orice societate, de la epoca de piatri gi plne in zilele
noastre, esenla trddirii, este giva rdmine aceeagi. Jn ceea ce-i
privegte pe triditorii romAnidin epoca,,rizboiului rece", trebuie si
li se spund simplu 9i definitiv ci ei nu au trddat un regim politic,
care de altfels-a gidovedittrecitor, eiau tridat Rorndnia, poporul
romin si interesele sale. Pentru asemenea fapte nu existd nici
scuze, nici iertare.
in anii de glorie ai relatiilor politice, economice, culturale si
militare dintre Romdnia si S.U.A., cuprinsi in perioda istorici dintre
1964 9i 1985, fara noastri a fost mult mai onesti decit partea
americani. Rominii nu au urmirit niciodati destabilizarea regi-
mului politic din S.U.A. iar informafiile pe care le-a obtinut pe
cii oficiale sau mai pufin oficiale pe terit<iriul S.U.A. le-i folosit
in propriul interes, firi a le pune la dispozifia unei terte pdrti,
ata cum pe nedrept au fost binuifi, pentru motivul ci ficeam parte
din Tratatul de la Varsovia.
Atunci cAnd se va umbla la arhivele secrete ale statului, se
va constata, probabil, ci Rominia a jucat, in.epoca rizboiului
rece, pe plan european 9i mondial, un rol deosebit de mare,
mult disproporlionat fafd de puterba sa economici si militard.
Probabil ci vor mai trece secole pind cind fara noastri si mai
aibi un asemenea rol.Aveminvedere, printre altele, rolul Rominiei
in negocierea politicd a rizboiuluidin Metnam, apropierea politici
t15
dintre S.U.A. si Ghina, negocierea Tratatului de la Carnp David dinke
lsrael si Egipt si altele.
Probabilci la nivelulanului 1989, cind relatiiledintre Romi-
nia si S.U.A. au atins cel mai scdzut nivel, dezamigirea a fost
profundi si reciproci. Pe de o parte, regimul lui N.Ceausescu
s-a simtit iriaai si a abandonat, in ciuaa serviciilor inlense
aduse intereselor S.U.A. iar pe de altd parte, arnericanii au rdmas
profund nernulfumiti de faptul ci nul au putut produce schim-
bdri politice in Romdnia, vizind scoaterea lirii noastre din ,,lumea
comunistin' adici o evolulie aseminitoare celei din Polon ia.
ll6
lavia lui l.B,Tito, ameninlind cu destabilizarea statului. inlelegdnd
gravitatea momentului 9i dind dovadd de multi intelepciune
pofitici, LB.Tito ,,se aldturd" migcirilor studentesti printr-un
discurs de ,,sprijinire" a rcvendicirilbr, juste" ale maiei destudenli ,
pericolul este indepirtat iar miscarea se incheie cu sloganul,,IJfo
st cu noi".
in anul 1968, au avut loc puternice migciristudenlegti
in Polonia, incheiate cu misuri represive put6rnice Uin pa'rtia
autoritililor, constind din inchiderea facultililor, arestarea gi jude-
carea unor lideri ai migcirilor ;i concedierea unui numdr important
de profesori universitari.
in legituri cu migcirile studenfesti din Europa anului 1968,
s-au fdcut, pe parcursulanilor, multe speculafii. Din lipsa unordovezi
certe, nu voi intra in detalii. Subliniezinsi faptul cd o seami de
observatori si analisti politici avizali considerd ci S. U.A. si i nstru-
mentul siu de cercetare si influenfd, C.l.A., nu arfifost striine
de aceste misciri. in ceei ce priveste Franfa, cercurile politice
de la Washington erau vital interesate in inliturarea de la putere
a generalului De Gaulle pentru lovitura dati de aiesta N.A.T.O.
prih retragerea Franleidin structurile integrate militare ale pactului,
scoaterea din aceasti tari a Gomandamentului Suprem al NA-TO.
si eliminarea bazelor militare americane de pe teritoriulfrancez.
Asemenea fapte, suntem absolut siguri, nu i-au putut fi iertate
mindruluigeneral, care nu s-a remarcat niciodatd prin prea multi
dragoste fali de S.UA si, ca atare, la momentul potrivit, exploatdndu-
se o stare interni dificili din Franfa, a fost lovit decisiv.
Prezenfa C.l.A. in miscdrile studentesti de la Belgrad
9i Varsovia, din acelasi an, ni se pare o chestiune fireasci si,
chiar dacd nu ar fi fost implicati, nu ar fi putut scdpa de binuiali.
Jugoslavia si Polonia au fsst considerate intotdeauna ,,zonele
moi" ale lumii comuniste, in care G.l.A. isi punea mari speranfe
in a le transforma potrivit cu interesele S.U.A.
in anul 1970, pe fondulinriutdfirii condifiilor de viati si mai
ales al cresterii prefurilor, in Polonia au loc primele mari actiuni
ale clasei muncitoare. Tonul este dat de muncitoriisantierelor
navale din Gdansk. Migcdrile se vorintinde rapid pe tot litoralul
Mirii Baltice gi apoi in reitul prii: in nota obisnuiti a regimului comu-
nist, de care vor lua la cunostinfi 9i rominiiin decembrie 1989,
muncitorii rizvrdtifi sunt etichetati,drojdia societdfii, aventurieri,
anailti;ti, huligani, elemente criminale, dugmani ai socialismului gi
Ltl
ai Poloniei". La 15 decimbrie 1970, muncitoriidin Gdansk, din
Gdynia si Sceczin au iesit masiv pe strizi si au dat foc unor
institutii de stat si de partid. Politia polonezi, sprijiniti de unitifi
ale armatei, in efodurile de a restabili ordinea, a deschis focul, rezul-
tind 44.de morligi 1 164 de rinifi (mulfidin acestia deceddnd
ulterior).
La 18 decembrie 1970, muncitorii de la santierut naval
Warskidin Sceczin au pus stipinire pe atetiere si, cu toate ci se
aflau inconjuralide trupe, aleg un prim comitet dL grevd gi redac-
teazi un documentce continea revendincirile muncitorilor, printre
care, dreptulde a avea sindicate independente. Aicis-a niscut
pentru prima datd ideea ce avea si stea labazanagterii sindicatului
independent ,,solidaritatea" in 1980 9i 198:1, precum si a
programuluisiu politic, ce aveau si conduci, peste aproximativ
20 ani, la ciderea regim u lui com unist din Polonia. Drumu I s-a dovedit
octren_r de lung side anevoios. Migcirile muncitoresti din Polonia,
din decembrie 1970, nu au fost cunoscute in Romdnia datoriti
cenzurii, dar nici nu iu rimas firi urmiri. ldeile niscute atunciau
penetrat, incet dar sigur, toate regimurile totalitare din Europa Gen-
trali, inclusiv cel din Rominia. Similitudinea acfiunilor munci-
torestidin decembrie 1978 de la Brasov cu cele ale muncitorilor
polonezide la Scetzin din 1970 este izbitoare.
Anul 1970, in Polonia, marcheazd ciderea de la putere a
secretarului general al partidului Wladislav Gomulka gi ascensiunea
lui Edward Gierek, apreciat ca moderat 9i orientat sire reforme. in
anul 1971 , migcdrile muncitoresti din Polonia reizbucnesc, iar regimul
comunist cauti solufii, impreuni cu Moscova.
,;Greul luptei" pe ,,frontul anticomunismului" in cei 45
de ani ai ,,rizboiului rece" l.au purtat serviciile de spionaj ale
S.U.A, secondate de cele ale Marii BritaniisiGermaniei Federale,
,,binecuvintate" 9i sprijinite la scari globald de citre Vatican cu
cei 25.000 de cdlugiri ai Ordinului iezuitilor care, de-a lungul
secolelor, s-au dovedit cei mai de temut agenfi de spionaj din toate
timpurile. Gartea lui Richard Gid Powers, profe-sor de istorie la
Universitatea Staten lsland din S.U"A intitulati ,,lstoria
anticomunismului american'n,apdnfiAla Editura Free Press din New
York in anul 1 995, pune in umind, in modul cel mai convingitor, faptul
I
118
si a celorlalte civilizatiicare nu au ca suport moraldogma catolici,
inclusiv ortodoxismul.
A rimas in istorie enciclica lui Eugenio Pacelli, care a
devenit Papa Pius al Xll-lea, prin care,,socialismul gi comunismul",
impreund cu ideologia marxistd, au fost declarate "dusmani de
moarten'a) bisericii si civilizaliei occidentale, iar Germania cglui de-
al treilea Reich sub Adolf Hitler a fost decretati drept,,ba stionul
crestiniffitii".
Vaticanul a continuat aceeasi politici, in toati perioada post-
belicd avind de data aceasta ca principalaliat G.l.A. si institutiile
bisericesti catolice din S.U.A.
ln zilele noastre, nu maieste un secret pentru nimenifaptul
cd aducerea cardinalului polonez Voitila pe scaunul papal gi
incoronarea lui sub titlul de Papa loan Paul al ll-lea, constituie
una dintre cele mai strdlucite acliuni acoperite din irltreaga
istorie a C.lA. Cele doud institufii s-au legat printr-o 'Trdtie de cruce",
reusind si stivileascd venirea la putere a partidelor comuniste in
Italia si Franfa.
Societatea religioasi ,,John Birch", cu o doctrind neo-
fascis. ti, din S.U.A., infi i nlati in memoria preotu lu i catolic cu acelagi
nume, arestat si executat pentru diversiune si spionaj in Ghina, in
1947, "Cruciada Anti.comunistd Cre;tind"- creati de Fred Schwarts
in anul 1962, ,,Cruciada Crestini"- condusi de Billy Forster Hargis,
,,Liga GregtiniAmericani"- condusi de Edgar Bundy si altele au
purtat girul Vaticanului, au'colaborat si continui si colaboreze
strins cu C.l.A. Acestea actioneazi, in prezent, acolo unde,,p/a-
neta esteincd rosien',adici in Ghina, Asia de sud-est siin Guba,
precum siin tot spafiul fostei lumi socialiste din Eurgpa Centrali si
de Est, pentru eradicarea,, urmdrtlor comunisrnului'n.
Vaticanul, sub Papa loan Paul al ll-lea, a jucat un rol
decisiv in propulsarea lui Lech Walesa in fruntea sindicatului-
partid ,,So/ida ritatea",in distingerea "catolicului electrician", devenit
ulterior presedintele Poloniei, cu premiul Nobel pentru pace, in
subminarea bazelor societifii socialiste de tip totalitar din
Polonia, Cehoslovacia, Ungaria silirile baltice - Lituania, Letonia
siEstonia.
Pufini oameni stiu ci deturnarea demonstrafiilorstuden-
legti gitransformarea acestora in acfiuni cu caracter anti-statal
vizind rdsturnarea regimului politic din China, din vara anului
1989, a fbst efectuatd de cdtre misionarii catolici iezuili impreu-
ll9
ni cu agenfi acoperifiai C.l.A. Pe acestfond al"radicalizirii" brusce
a miscdrii studentilorchinezi din Beijing, s-au produs incidentele din
Piafa Tian-An-Men, soldate cu circa 300 de morli si riniti, gi nu cu
,,mii & morti", cum s-a transmis si continui si se transmiH siin zilele
noastre de citre mijloacele audio-vizuale americane din retelele
intemationale ale acestora.,,Adevirul" despre,,m asacru I" din Pia\a
Tian-An-Men este tot atAt de autentic pe cit a fost cel referitor la cei
,,60.000 de mo(i de ta fimigoara, din decembrie 7989"...
t20
si ,,Perestroika",ceaveau si conduci atdt la stingerea rizboiului
iece, cdt 9i la disparilia,,lumii comuniste" din spafiul geopolitic al
fostuluiTratat de la Var;ovia.
Evenimente care s-au succedat cu viteza fulgerului, in
intervalul de timp istoric extrem de scurt 1989-1 991 ; au surprins
total serviciile de spionaj militar occidentale' C.l.A. a iesit atit
de discreditati din acest proces, incitin 1991, in Congresul
S.U.A., senatorul Daniel Patrick Moynihan a cerut desfiinfarea
acestei imense institufii de spionaj.
Datoriti insd ntervenf iei ferme a fostu ui pregedinte George
i I
12l
. atragerea sub controlulS.U.A. a serviciilorde informafii
ale statelor din Europa Centrald.
, Pe un plan secundar, mai multdeclarativ, pentru a-si masca
obiectivele reale, C. lA. vorbegte gi despre lupta im potriva proliferiri i
nucleare,afficului de droguri si de armament, a crimei organizate etc.
lnteresele S.U.A,. in Europa se lovesc insd de cele ale
Uniunii Europene, care face eforturi de iesire de sub hegemo-
nismulS.U.A., fiind pe cale si realizeze acest lucru.
Tratatulde laAmsterdam, semnatin 1997, pune bazele
unei noi Europe de laAtlantic la Urali, iar relafiile dintre Europa de
Vest 9i Europa de Est evolueazA pe cu totut aite coordonate decdt
cele dorite de Washington. Fuziunea dintre EstulsiVestul conti-
nentului va duce in final la nagterea unei Eurofe noi care, in l
perspectiva secoluluiXXl, tind! sd devini cel mai mare centru
de putere economici, tehnologicd, comerciali si militari din
lume. Spionajul economic va trece pe primul plan si vafi ,,fdrd
frontiere".
Cit priveste perioada de tranzitie din Europa Gentrali si
de Est, deocamdatd, aceasta se aseamdni foarte mult cu ,,pacea
cartaginezd"si consti in distrugerea, sub presiunile Occidentului,
a tuturor elementelor componente ale fostei lumi comuniste.
Generatiile care trec prin acest proces vor aprecia, cindva, daci a
fost bine sauafost rdu din tot ces-a fdcut sivorsuporta consecintele.
122
Gapitolul lV:
t23
Organele de spionaj americane, britanice si germane, care
a u cola borat cel ma i strAns pe,,fro ntu I a n ti c om u n i s m u I u i,' in loatd
perioada,,rizboiului rece", admit ci cea mai mare deficienli in
activitatea lor a fost lipsa unor ,,surse umane de informitii"
. - ,-^----,'--.-
' '
adica a unor spioni recrutaliin centrele de decizie politicd la nivel
inalt din fosta U.R.S.S. si cltelalte state membrein i."iutuiJ" f"
Varsovia.
Lipsa surselorde informatii umane la nivelde agenti, infor-
matori sau relatii cu potenlial i nformativ, a constituit cauza principali
a surprinderii politice cireia i-au cdzutvictimd toate serviciile de in-
formatii din statele membre in N.A.TO., in frunte cu cele americane.
ln secolulXXl, C.l.A. sicelelalte servicii de informaliicare
au suferit de aceasti lacuni, exagerind aportultehno-spioriajului,
vor reveni la rnetodele clasice, readucind in prim plan rolul surse-
lor ururane si mai ales al agentilor recrutatisau infiltratiin tirile pe
care le cerceteazi, mai ales in spafiul geopolitic alfostului Tratat
de fa Varsovia (anexa nr.11).
In epoca ,,rdzboiului rece ", serviciile de informalii ale S.U.A.
au cheltuit aproximativ 87% din fondurile avute la dispdzitie pentru
culegerea de informafii cu mijloace tehnice (terestre, aeriene, navale,
subacvatice si cosmice)si numai 13% pentru exploatarea surselor
umane. S-a constatat, cu multdintirziere, ci niciun mijloctehnic,
indiferent de gradul siu de sofisticare, nu poate pdtrunde in constiin-
taomului:
Pe timpulrizboiuluidin GolfulPersic, din iarna anului 1991,
comandantul fortelor americane si aliate din zond, generalul
Schwartzkopf, a dorit si cunoascd daci armata irakiani dispunea
de o componenti de lupti chimici pentru rachetele de tip SdUD cu
care Saddam H ussei n executa lovituri asu pra lsraelu lu i si Arabiei
Saudite. Cu toate ci asupra zonei de operafii eru o
forfi cosmici de cercetare strategici alcituiti din 32"onc6ntrati
sateli{ide cel
mai inah nivel tehnic, suplimentati de avioane de cercetare ,,invizibile,,
F-117 si de cele de tipul SR-71, precum si de alte mijloace tehnice
ultra-moderne, nimeni nu a putut rdspunde la aceasti intrebare,
fapt ce a creat o psihozd de spaimi atdt la nivelultrupelor, cdt mai
ales alpopulatiei israeliene, determinind guvemulde la lerusalim
sd cumpere urgent mdsti de gaze in valoare de sute de milioane
de dolari. Problema arfifost rezolvatd simplu daci in dispozitivul
armatei irakiene arfi existat micar un singur agent, un singur om,
recrutat care si lucreze'pentru spionajul militar american.
t24
La noud ani de laincheierea rizboiului din.Golful Persic,
de lnformalii a Apiririi recunosc cd un
atit G.l,A., cdt giAgenfia
asemenea agent nu a existat, in ciuda faptului c5, p6nd in 1990,
sute de ofileri irakieni s-au instruit in Occident, inclusiv in
S.U.A., existdnd posibilitdlide a selecliona girecruta din rindul
acestora, aga cum se procedeazdin prezent cu uniiofiferi din fosta
,,lume comunrlsfd" care se instruiescin S.U.A.
in secolul XXl, serviciile de spionaj vor cheltui sume
mult mai mari pentru crearea, dezvoltarea si exploatarea.surse-
lor umane de informaliiprin crearea de ce!ule si retele de agenli
recrutafi, informatori pldtifi 9i relafii capabile si furnizeze
informafii de valoare.
Lumea secoluluiXXlva fi fundamental diferiti de cea din
uttima jumitate a secolu lu i )OC Aceasta nu va mai fi o lume,,bipol art",
axatd pe S.U.A., si fosta U.R.S.S., care s-a dezintegrat, 9i nici o
lume,, mo n o po I a rd " cum viseazi Wash i n gon-u l, ci o lume,, m u I ti -
polart", bazati nu pe blocurimilitare, ci pe grupdrigiorganizafii
economice regionale.
Gel mai pulin pentru urmitoarele 2-3 decenii, posibili-
tatea izbucnirii unor rdzboaie la scari continentald sau globali
este exclusi. Nici una din marile puteriale lumii nu este interesatd
in rizboi 9i nu are posibilitifide a purta un rdzboi de amploare pe
cont propriu.
Echilibrul de fo(e in plan local, regional sau mondial
va lua in calcul puterea economici a statelor sau grupurilor de
state 9i nu puterea militari, cum inci se mai gdndegte la Washing-
ton. P uterea mil itari a fostei U.R,S.S. a fost enormd dar s-a prdbugit,
firi impotriva acesteia si se fi tras un singur cartug, pe fondul
ca
colapsuluieconomic-
in secolul XXl, lupta pentru dominalia lumii se va da
intre blocurile economice 9i comerciale 9i nu intre blocurile
militare, care au dispdrut rind pe rind (SEATO, CENTO, Tratatul
de la Varsovia).
ln ultimul deceniu al secoluluiXX, importanla factorului
militar in relafiile dintre state a fost intr-o continui scidere.
Aceasti tendinfi se va accentua in secolul viitor.
N.A.T.O., pr:incipala alianfd militad a lumii occidentale, care
a supraviefuitincheierii,,rizboiului rece", va continua si se degra-
deze, si fie marginalizat, iarin urmdtorii 5-10 ani se va dizolva.
S.UA. vorface eforturi disperate pentru prelungirea existen-
t25
lei NA.TO., d.ar ga.nsele de- reugitd su nt m inime. N ici cei mai optimisti
dintre analistii politici si militari americani, printre care paul Kenneciy,
Jonathan Dean, Michael Hogan simultialtii, nu cred
Yll'."1nj(1Ybr,
cd N.A.TO. va supravietui mai mult de cdtiva ani.
Cea mai puternici organizatie economici la sfdrsitul
secolului XX si inceputul secolului XXI este Uniunea Europeani.
lntroducerea monedei unice europene EURO la 4 ianuarie 1999
este de naturi sd consolideze si mai mult puterea si influenta in
lume a Europei Occidentale.
Uniunea Europeani, in baza Tratatului de la Amsterdam,
semnatin 1997 siratificatin 1998, isiconstruieste propriul organism
de securitate 9i apdrare prin contopirea cu Uniunea Europei
Occidentale.
Uniunea Europeani a devenit mult prea mare si puter-
nicd pentru a mai incdpea in N.A.T.O. De altfel, acest bloc militar
desuet nici nu mai constituie forumul unde se dezbat si se iau mari
decizii politice din zona euro-atlanticd. in plan politic, ru'.e.t O. a fost
inlocuit cu dialogul Uniunea Europeani - S.U.A. pdni la epuizare,
N.A,.T.O. va deveni un fel de,,/a dd de scule militare,, pecare si le
inchirieze Uniunii Europei Occidentale, pentru desfisu-rarea unor
operatiuni militare in afara zonei de responsabilitate a irl.R.T.O.
Singurele lucruri cu care se va '.remarca" NA.T.O. cu prilejul
"jubileului" sdu din 4 aprilie 1999 (ma nuscrisul a fost predatinainte
de aceastd datd - n.ed.lvaficonfi rmarea admiterii in alianfi a Cehiei,
Poloniei 9i Ungariei, precum si aprobarea noii sale stritegii total
diluate si cu o semnificatie pur politici, marginald. Dupi aceasti
datd, N.A.T.O. va intra tn faza finali a declinului siu, pini la di-
zolvare sau inghetare.
ln primuldeceniu al secoluluiXXl, se vor contura tot mai
pregnant,,poliide putere ai lumif', care vorfi, in ordinea irnportanfei,
Uniunea Europeani, S.U.A., Japonia, Federatia Rusi (Comuhi-
tatea Statelor lndependente) 9i Ghina.
Vor apirea fricfiuni si contraindicafii intre marile puteri
economice ale lumii, Uniunea Europeani, S.U.A. biJaponia, in
care vor fi angrenate ;i serviciile de spionaj ale acestora.
ln secolulviitor, S.U.A. vorfi interesate nu in dezvoltarea
si extinderea spre est a Uniunii Eur,opene, ci in subminarea
acesteia, pini la destrdmare.Aparitia monedei unice europene,
care pune capit suprematiei dolarului in economia mondiali, echl
valeazd cu pierderea unui mare rdzboide citre S.U.A. si nu va ri-
t26
mdne.fdri replici. S.U.A. vor recurge la misuri de subminare a
U.E. prin speculalii bursiere si diversiuniaioperite, deoarece
nu mai au puterea de a se mdsura intr-un rdzboi economic
deschis cu Europa Occidentali. Aceasta, deoarece valoarea pro-
dusului intern brutal Uniunii Europene este maimare decitcelal
S.U.A., iarvaloarea capitalului vest-european investit directin eco-
nomia S.U.A. este substantial mai mare decit celamerican investit
in economia U.E.Acest nou raport de fo(ein plan economic obligi
S.U.A. la multi pruden{d.
in pragulnoultiisecolsi mileniu, sub privirile noastre, se
naste o lume cum nu a mai existat nicicdnd. Omenirea reclami 9i
realizeazd progrese in directia picii si democraf iei, a unu i sistem
economic eficient. U.R.S.S. a dispdrut, ,,rdzboiul rece"a devenit
istorie, iar S.U.A. nu mai pot invoca ,, pericolul comunist"laadresa
securitifii sale. ,,Barbarii din est" nu maivin' Focarele de tensiune
si conflicte, desiincd numeroase, inclusivin Balcani giin spatiul
fostului imperiu sovietic, au tendinla de a se stinge. Daci in
urmi cu 10 ani marea majoritate a statelorAmericii Latine se aflau
sub regimuri dictatoriale, in prezent,g0o/o din acestea triiesc sub
guveme alesein mod democratic, chiardaci instituliile democratice,
ca gicele din RomAnia, nu au ajunsincd la maturitate.
' in Africa de Sud, a fost iemolat r6gimul de apartheid, iarin
Orientul M'rjlociu negocierile de pace, desiextrem de dificile si presi-
rate cu acte de violenfd, totusise deruleazi.
Germania a fost reunificati in mod pasnic, iarin Europa
Gentrali gide Est, cu preful unoreforturisupraomene;ti, se edificd
societdf i democratice 9i se introduce sistemul economiei de piafd.
O.N.U. a ?nceput sd-gijoace rolul dorit de fondatorii sii 9i
statuatin Charti. La cumpdnaintre secole;imilenii, omenirea par-
curge o epoci de mari transformiri revolulionare, de mari speranfe,
promisiuni si oportuniti,ti. Asupra tuturor acestorfenomene care au
schim bat axa istoriei, o putern icd infl uenli a fost exercitatd de trans-
formdrile din tosla,,lume comunrS'n, cunoscute sub genericul,,Revo-
lutia europeand de Ia 1989*.
Cu toate evolutiile pozitive la scari globali, nu avem inci
cu raj u I 9i nici sufi ciente puncte de sprij in sd le considerim definitive,
ireversibile. Peste tot pe glob, in locuri cunoscute sau maiindepir-
tate, existi pericole, stiri detensiune giconffict. Ceicare defin supre.
matia in domeniul militar manifesti mult prea usortendinfa de relcur-
gere la mijloace de forfi pentru aga-zisa solulionare a conflictelor.
t27
Dacd, in trecut, intervenfia militari constituia o mdsuri de
exceptie, extrem de gravd, in epoca post-rizboi rece, aceasta
aproape ci a devenit o reguld. Gr:este rezistenta si ostilitatea
lumiiin curs de dezvoltare iar in cadrul acesteia, i fundamen-
talismului islamii, fald de uriasuldecalaj ce o desparte de lumea
dezvoltati, fafi de modulde-a dreptulmonstruos de inegalin
care sunt impirlite si consumate resursele gi avutia planetei.
Toate acestea vor nfl uenfa activitatea seruiciilor de spionaj
i
t28
americane pe timpul ducerii unor operaliuni militare.
- Direcfia de lnformafii a Trupelor de Uscat;
Directia de lnformatiia Fortelor Maritime Militare;
- Direcfia de lnformatii a Forlelor Aeriene Militare;
- Direcfia de lnformatiia Corpuluide lnfanterie Marini.
Aceste Direc{ii executi misiunide cercetare strategici,
operativi sitacticiin iolosulcategoriei de forle ale armatei pe-care
o deservesc.
- Biroul Federalde lnvestigafii(F.B.l.) - sau polilia politici
a S.U.A.-, insircinat cu acliunile de combatere a delictelor politice
la nivel federal, a mQcirilor de sorginte comunisti sau social-demo-
crati de orice fel, a migcirilor sindicale si pentru drcpturile populatiilor
de culoare etc. Totin sarcina F.B.l. intrd gicombaterea crimeiorgani'
zate, a traficului cu stupefiante, armament, materiale radioactive etc.
Biroului Federal de lnvestigalii ii este atribuit meritul istoric
de a fi lichidat fizic sau prin expulziri masive orice migciri politice
semnificative cu tendinle de stAnga, de pe teritoriul S.U.A., de-a
lungulintreguluisecolXX. Totodatd, F.B.l. are misiunea de comba-
tere 9i anihilare a activitifii serviciilor stdine de spionaj pe teritoriul
S.U.A.
in ultima jumitate de secol, cele maicrincene bitilii pe
trontul,,rdzhoiuluisecref'ns-au purtatintre F.B.l. gi K.G.B. Rezultatele
reale ale acestor "bdtilii" vor putea fi cunoscute numaiin misura in
care atit S.U.A., cit 9i Federalia Rusi vor permite accesul unor
cercetitori la arhive. Nicifantezia celor maitalentatiscriitori si nici
cascada filmelor de spionaj turnate in studiourile de la Hollywood
nu vorajuta la cunoasterea adevirului.
- Depa*amentul de lnformafii al Ministerului de Finanfe,
apreciat ca unUldintre cele mai putemice simaieficace serviciide
informalii din S.UA., cu agenfi infiltrafiin toate institufiile financiare,
burse 9i medii de afaceride pe teritoriul S.U.A.;
- Direcfia de lnformafii a Ministerului Energiei, care
practici un spionaj la scard globald cu privire la rezervele energetice
ale altor state, precum si cel al tehnologiilor de virf;
- Directia de lnformatii a Comisiei pentru Energia
Atomici, insdrcinatii cu organizarea si desfisurarea spionajului in
dorneniul tehnologiei nucleare, atit cu aplicalie civild, cit si militari,
la scard globali;
- Biroul ,,H" pentru lnformaliif i Cercetare din Ministerul
de Externe al S.U.A., organ de colectare 9i prelucrare a informafiilor
r29
culese de ambasadele S.U.A. din intreaga lume;
- Agenlia de lnformalii a Girzii de Goasti, care are agenfi
infi ltrali sub dibrite acoperiri oficiale sau private, in toate marile porturi
alelumii.
ln afara celor 14 serviciide informafii (spionaj) de impor-
tanfi nafionali sau hepartamentali, pe teritoriul S.U.A. mai
opereazi un numir de alte 36 servicii de informafii, pe lingd
unele agenfii de stat sau particulare, nerecunoscute oficial.
Cu toate acestea, d u pi eforturi s upraomenegti 9i cheltu-
ieli astronomice timp de peste 50 de ani, la sfirsitul secolului
XX, C.l.A. nu cunoagte de cdte incircdturi nucleare strategice,
operative 9i tactice dispune Federafia Rusi...
130
Restul de 25% afostdestinat unorac$uni s pcbile" a@pild',
cumsuntopem$unile psihologice, de subminarc a unorregimuri politice,
sus$nerea uror rizboaie ant(1herili, diversiuni economicofi nanciarc ;i
chiarasasinafte politice, mult apreciate de G.lA
Din toate acestea, se desprinde concluzia ci cercetarea
strategici a S.U.A. si aliafilor sii a acordat o atenlie exterm de
mici domeniuluieconomic, adici tocmaiaceluia care a condus
la ciderea regimurilor politice din fosta ,,lume comunistd" gi
din aceasti cauzdsi la pribusirea puteriisale militare. in frunie
cu cea a fostei U.R.S.S. Aceasta este gi cauza principalS pentru
care G.l.A. si celelalte servicii de spionaj din Occident au falimentat
totalgi lam-entabilin ceea ce priveste prognozarea mariloreveni-
mente din 1989, fapt pentru care au gifost sancfionate de clasa
politici din statele respective.
Pentru a repara gregelile trecutului, la sfirgitulsecolului
XX, C.l.A. aloci circa 40% din bugetulsiu anual, culegeriide
informdfii din domeniul economic. Saltul de la 3 la 40% este
enomr ;i indici direc$ia de evolufie a cercetirii strategice americane
in secolulXXl.
in ceea ce priveste eforturile gi orientdrile serviciilor de
spionaj militare aleS.U.A., cu toate cd i'olul gi importanta lor s-au
diminuat, acestea vor continua si aibi o influen{d substantiali
asupra politiciiexterne a S.U.A. '
in prezent, resursele umane, tehnice si bugetare ale
acestor servici i sunt repartizate, in inii generale, astfel : informaf ii
I
l3l
serviciile de spionaj ale Marilor Puteri se vor rdzboiintre ele,
pentru avantajele economice, comerciale sisfera de influenti.
Cei mai marigi mai puternici inamici ai S.U.A., in pr,imele
decenii ale secoluluiviitor, vorfi Uniunea Europeani -in frunte
cu Germania - si Japonia. Federalia Rusd si Ghina vor intra in
acest rizboi cel mai-devreme in cel de'al treilea deceniu al
secoluluiXXl.
in urmitoarele unu-doui decenii, C.l.A. seva concentrain
direcfia creirii unor puternice retele de spioni si informatori, adici
de surse umane, atAtin Europa Gentrali sispatiulfostei U.R.S.S.,
cAt siin Europa Occidentatd, China, Japonia, Orientul Mijlociu, si in
America Latini.
intoarcerea la unele forme clasice de spionaj si mai
al-es la etementulom, materializatin agentul de spionaj plisatin
punctele si forurile critice, va fi una din tendintele dominante in
actfuitatea serviciilor de spionaj americane in secolul XXl.
in spafiul fostei U.R.S.S., obiectivul fundamental al spio.
najului american in secolul XXI il va constitui fragmentarea
FederafieiR,use siaducerea acesteia la dimensiunicare sd nu
depiseasci suprafata S.U.A., pentru a scoate de sub controlul
Moscovei uriasele rezerve energetice de hidrocarburi din'bazi-
nul Mdrii Caspice ,si din Kazahstann precum si resursele de
rnaterii prime ale Siberlei. Posibilitatea tot mai evidenti de
reintegrare a spatiului slav, Feder:afia Rr.rsi, Ucraina si Belarus, cons-
tituieo vixiune de cosrnar la Washington.
Un alt obiectiv, cam de acelasi grad, a! S.U"A. in viitorul
seco,l va fi subminarea economicd, tehnologici si financiarfr a
LJniunii Europene pini la dezmembrarea acesteia.
ln Asia si Pacific, spionajut american va urmiri distru-
gerea cornunismuluiin Ghina giirnpiedicarea Japoniei de a crea
o,,sferd a co'prosperitdfii"inAsia si Pacific, dominati de Tokio.
$ansa este ca pe toate aceste,,fronturi", in secolul XXl,
serviciile americane de spionaj politic, economic si militar sd
inregistneze serioase egecuri.
132
de fond, ferite de marasmul propagandistic anti-comunist, care pun
intr-o noui lumini adevdrul despre serviciile de informafii (spionaj) 9i
de securitate ale fostei U.R.S.S., precum si despre restructurdrile si
transformdrile suferite de acestea in ultimuldeceniu ca urmare a
disparitiei regimului politic sovietic gi al dest6mirii U.R.S.S.
Printre studiile de mare finuti stiiiitificd 9i obiectivitate,
s-au remarcat,,Cartea Guinness asupra spionajului"a lui Mark
Lloyd, apdrutd simultan in S.U.A. gi Marea Britaniein anul 1994, la
presti g ioasa ed itu ri G uin ness P u bl is hing, carlea,,l nform ati i I e -
factor de putere Ia pace si rdzboi" a lui Michael Herman, sub
egida lnstitutului Regal de Studii lntemafionale al Marii Britanii (1996),
precum Si cartea ,,Noii spioni", alui James Adams, apdrutd la
editura Hutchinson din Londra (1997).
. Potrivit pirerilor exprimate de acesti autori, toti cu state
indelungate, de 25-30 de ani, de activitate in serviciile de informatii,
K.G.B. si G.R.U., cele doui mari servicii de spionaj ale fostei
U.R.S.S. au fost prezentate timp de peste 40 de ani ca fiind,,cele
mai sinistre, maiinfricosdtoare si mai agresive seruicii de spionaj
din toate timp.trile". Nimic mai fals, mai denaturat gi mai departe de
adevir, sustin acesti specialisti din tabdra adversi.
' Dupi p5rcrea lor, spionajul extem, politic, economic si militar
alfostei U.R.S.S., din care s-au,,ndscut"organele de informatii
(spionaj) ale Federatiei Ruse dupi 199J au fost, sunt si vor rimAne
si pentru secolu| XXl,,continuatoare ale celor mai bune tradilii secu-
lare ale spionajului rusesc, din epoca imperiald"Acestea nu s-au
deosebit si nu se deosebesc, in esenfa si practicile lor, de
serviciile similare ale altor state cu traditiiin acest domeniu".
Analigtii din Europa Occidentale'situeaze serviciile de
informafii rusesti, ca profesionalism gi eficienld, mult peste
cele ale S.U,A., care s-au dovedit sub asteptirisi sub standar-
dele minime de profesionalism, mai ales in domeniul surselor
umane. S.U.A. si serviciile sale secrete nu au fost pregdtite si apte
pentru rolulde lideral lumiicapitaliste dezvoltate, pe care l-au ocupat
si detinut timp de peste patru decenii, in urma rezultatelor celui de-
al doilea rizboi mondial.
Des i,,infrinte" in,,rizboi u I rece ", seruicii le de i nformati i
(spionaj) rusesti, pd;escin secolulXXl cu o aureoli superioard
celoramericane.
Moderne in conceptii, suple in structuri si actiuni, dotate
cu mijloace tehnico-materiale la nivel mondial acestea au purtat cu
r33
ef e, de-a lung ul secolelor,,,s pi ritu I ntsesc'i constAnd din profunzime,
perseverentS, continuitate, profesionalism si fortd morali, precum
siacea dozd de patriotism de nezdruncinat, de care s-a dovedit
capabili ramura ruseascd a rasei slave. A9a vorbesc la sfdrgitul
secoluluiXX spionii de profesie din Europa Occidentali, despre
,,colegii lor debreasE'(, spionii rusi.
Serviciile de spionaj rusegti sunt purtitoare ale unor
tradifii indelungate, de citeva secole, pe care le-au cultivat,
pistrat si dezvoltat, indiferent de regirnul politic de la Kremlin.
Nu vdd nici un motiv din lume pentru care serviciile de informatii ale
Romdnieisi nu procedeze la fel.
Dupd pirerile experlltor in materie, doar serviciite de
spionaj ale Frantei, Marii Britanii, Japoniei, ChineisiGermaniei
se pot compara cu cele rusesti. Aceiasi specialigti consideri cd
serviciile de spionaj ale S.U.A. sunt cele mai tinere Si mai
neexperimentate din lume. Desi extrem de bogate si iuper-
tehnicizate, timp de aproape o jumitate de secol, acestea au
dat dovadd de irafionalitate, aventurism, agresivitate maladivd
si lipsd de profesionalism, ceea ce a contribuit la punerea S.U.A.
in situatii umilitoare, cu toati uriasa ei putere economici similitari,
cum au fost rizboaiele din Coreea (1950-1953) siVietnam (1965-
1975), pe care le-a pierdutin mod lamentabil.
Dupd estimirile luiJamesAdams, serviciile de spionaj
ale S.U.A., cu un personal irational de numeros, dispundnd
anual de un buget in jur de 30-40 de miliarde de dolari, au eguat
in misiunile lor principale de prevenire;i alarmare 9i au fali-
mentat total in ceea ce privegte capacitatea lor de a anticipa
evenimentele di n spatiu I eu ro-asiatic al fostei lumi com uniste.
Analistulspion britanic estimeazA cd niciin ceea ce privegte viitorul,
adicd lumea secoluluiXXl, serviciile de spionaj ale S.U.A. nu au
nlci oviziune, cramponAndu-se, cu disperareainnecatului, de con-
ceptiile si practicile epocii ,,rizboiului rece".
Anr procedat laaceastd analizi comparativi a serviciilor
de spionaj nusesti si americane, cu ajutorul specialistilor vest-
europeni, p6rn!nd de la convingerea ci acestea vorfi principalele
adversare ce se vor confrunta pe frontul ,,rdzboiului invizibil"in
prirnele decenii ale secoluluiXXl. Am avutin vedere 9i ce a gindit
B.Frech* ,,Wctima de azi va ft invingdtorul de mdine, ia'r NTCIODATA
se nasteACUM".
' in nici unul din domeniile sociale,,,reforrnele"prin care
t34
a trecut Federafia Rusi- in ultimii ani nu au fost mai reusite ca
cele infiptuite in aria serviciilor de informafii (spionaj) si de
securitate. Acest lucru este de inleles, avindu-se in vedere adevd-
rul ci insisi ideea schimbirii regimului sovietic, a emanat de la
aceste servicii, cele mai bune cunoscdtoare ale situatiei inteme din
fosta U.R.S.S. si a decalajului acesteia fafd de lumea capitalistd
dezvoltatd. Punctul de pornire, impulsul initial al viitoarelor
schimbdri care aveau sd conducd la,,noua gAndire" sila,,peres-
troika" epocii lui wtilrall Gorbaciov au pornit din cadrul K.G.B
sub egida reputatului sdu directgr general luriAndropov.
Acestuia ii revine meritul, dupd ce l-a inlocuit pe Leonid
Brejnev in functia de secretar general al PCUS, de a fi deschis
U.R.S.S. spre lumea modernd, de a-ifi identificat si propulsat
spre vdrful piramidei politice pe Mihail Gorbaciov, Boris Eltin
si pe majoritatea celor ce aveau si se inscrie in avangarda re-
formatorilor. Dacinu arfi fostripus de boald,Androporsi nu Gorbaciov
arfi fost purtitorul celei de a doua revolu$i ruse din secolul)OC
Specifi cd pentru reformarea 9i restructu rarea serviciilor de
spionaj si de se"uritate ale feOerailei Ruse a fost desfiintarea
centralizirii.
in realitate, daci neindepdrtdm de propaganda neagrd,
practicati impotriva fostei lumi comuniste in epoca ,,rizboiului rece'i
se poate constata ci fosta U.R.S.S.a dispus exact de aceleasi
organe de securitate sispionaj ca orice mare putere a lumii, in
special ca S.U.A. in U.it.S.S., existenfa partidului unic a impus o
putemicd centralizare a serviciilor speciale ale statului, tocmai pentru
a permite exercitarea cu rnaximurn de eficienfi a controluluiasupra
acestora, lucru rdvnit de toate statele, dar care nu este posibild in
conditii de pluralism politic.
-Comitetul pentru Securitatea Statului - K.G.B., avea in
subordine trupele de grdniceri, trupele de securitate si Serviciul de
Informatii Externe, toate sub o conducere unici. Pentru spionajul
militar, a existat si continui si existe legendarul G.R.U. - Directia
Principali de Cercetare a Armatei, care a dat spioni de talie
rnondiali, precum Richard Sorge, RudolfAbel, Klaus Fuchs, George
Blake, celebrul ofiler de marind american John Anthony Walker,
care a "lucrat" pentru rusitimp de 17 ani, si rnultialtii.
Exact aceleasi organisme, cu alte denum,iri, dar cu o
conducere descentralizati, existi giin S.U.A", astfel;
- Politia de frontierd - cu misiunigriniceresti;
135
- Garda de Coastd - pentru paza frontierei maritime;
- Politia Federali - subordonati Ministeruluide lnterne, la
care se adaugd organele de polilie ale statelor din cadrul Federafiei;
- Polilia politicf, - reprezentati de Biroul Federal de
lnvestigafii subordonatii
- F.B.l., Ministerului Justitiei;
- Agenlia Gentrali de lnformafii (C.l.A.), organ nalional
independent de spionaj extern, subordonat pre;edintelui S.U.A.;
- Agenlia de lnformalii aApiririi, pentru spionajul militar
extern, subordonati Pentagonului.
Amtecutin rcvisti servixiflledesecurihb gide spbnaj ah S.UA,
deoarcce, in noile lorstuirctrd, serviciile desecuritab inbnri ;i despbnaj
rcsftrdlrateretdupd modelul elorameficane.
ale Federa,liei Ruse s.au
,,Monstttosul gi sdngercsul KG.B." atrecutin istorie. Federafia Rusi
pi;egbin seolul )O(I cu organe gi stouctrri noi.
Dupd desfiinfarea K.G.B., incepind din1992 au luat
fiinli:
-Serviciul Federalde Securitate(omologul F.B.l.) - F.S.B.;
-Serviciul de lnformalii Externe - S.V.R. (omologul C.l.A.);
- Agentia Federali pentru Corhunicalii Guvernamentale
si lnformalii -F.A.P.S.l. (omologul Agenfiei Nalionale de Securitate
- N.S.A. -americane);
- Serviciul Federalde Frontieri (dupd modelul Polifieide
trontierffieiff
lil"
o" r"o-cturare gi atiniere ta,,ins rftuliitetumii
democraticel', efectuatein perioada 1992-1995, a dispirut obiectul
celor maifanteziste istorii de groazdale presei anti-comuniste din
Occident gi mai ales din S.U.A. (anexa nr.I3).
ln ceea ce priveste rolul,loculgiesenfa misiunilor, carc de
altfel sunt standard pentru toate organele de securitate 9i informafii
moderne din lume, acestea nu au suferit schimbdri profunde gi nici
nu aveau de ce.
Existd informalii potrivit cirora inalli dem nitari d in statele
Europei Centrale, inclusiv din Rominia, au legituri telefonice
directe cu Cartierulgeneralal G.l.A. sial Pentagonului, de unde
primesc,,lndica,tii",totaga cum primeau gide la Moscova, dupi
alcituirea,,lagirului socialist". Nimic nou sub soare! Ga sd fie
gi mai mult pe placulS.U.A. si N.A.T.O., presedintele - dramaturg
Vaclav Havel, distrugitorul Gehoslovaciei, a desfiinfat Serviciul
de lnformafii Exter.ne ai Gehiei, multumindu-se cu ceea ce pri-
megte de la consilierii G.l.A., instalaliin birourile fostilor consi-
136
lieride la Praga ai defunctului K.G.B.
Serviciulde lnformafii Externe (S.V.R.) a preluat, pe o
bazi independenti, atribufiile Direcliei l-a Generale din fostul K.G.B.,
avind un efectiv de 16.000 de angajafi."Primul sef al S.V.R. a
fost academicianul Evgheni Primakov, care, din anul 1998, a de-
venit primulministru al Federaliei Ruse.
Directorul general al S.V.R. ca 9i directorul.general al C.l.A.,
se subordoneazd direct pregedinteluistatului. Sfera de activitate la
scara globald a S.V.R. a fost substantial redusi, prin trecerea ,,in
conservare" a relelelor de spionaj din circa 40 de state aparfi-
ndnd lumii a treia. De asemenea, numdrul de agenlide informafiiai
S.V.R. cq acoperire diplomatici din cadrulambasadelor Federaliei
Ruse din S.U.A. si Europa de Vest a fost redus cu 15-25o/o.
Domeniul militar a fost scos complet din atribuliile S.V.R.,
acesta ocupdndu-se cu prioritate de spionajuleconomic gipolitic.
Zona geopolitici de maximd importanfi pentru S.V.R. cuprinde
,,strdindtatea apropi atd", adici fostele republici unionale, vizind
reintegrarea lorcu Federalia Rusd, sffiele din Europa Cen-trali, pentru
a stivili pe cit posibil penetralia S.U.A., gi Germania unificati, care
va rimine siin,
secolul)(J'l,,marea iubire" aspiona-jului rusesc.
Contraspionajul german estimeazi cd fostul KG.B., care a dispus de
puternice baze de recrutare pe teritoriul R.D.Germane, arfi trecutin
stare de,,conselate" peteritoriul Germaniei unifi cate in jur de 6.000
de agenfi 9i informatori, ce vor putea fi reactivafi la momentul oportun,
cdnd puterea Rusieiva renagte.
in evidenfele S.V.i., Rominia se afli pe locul numirul
unu, in rindul statelor central-europene considerate ca duc6nd
o politici ostili intereselor Federafiei Ruse. Deocamdatd, Ro-
mdnia este purgisimplu ignorati din cauza situalieisale interne
dezastruoase.
Cartierul general al S.V.R. este la Jasenevo, intr-o clidi-
re ultramodernd cu 22deetaje, construitdin'1972, dupi planu-
rile unui arhitect finlandez, situati la marginea de sud-est a
Moscovei.
Printre succesele. mai recente ale S.V.R. se inscrie ziddr-
n lcirea unu i mare acord d intre Azerbaidjan si citeva corporaf i i petro-
liere occidentale, conceput fdri participarea Rusiei.
Direclia Principald de lnformalii (G.R.U.), organul de
spionaj militar, subordonat Ministerului Apirdrii al Federaliei Ruse,
a supravieluit aproape intact dezmembririi U.R.S.S. G.R.U.
137
aclioneazi in strii nitate, atAt prin intermedi u I i nstitutiei atagaf i lor
militari, cit 9i printr-o multitudine de alte forme de,,acoperire'i atit
pe linie de stat, cAt si prin firme particulare. G.R.U. arein subordine
tot arsenalul specific tehno-spionaju lui modern, de la satelilii de
spionaj, la avioanele si navele de cercetare, si pdni la unititile de
cercetarediversiune de uscat, aeriene gi maritime.
Printre misiunile G.R.U., se inscriu :
- spionajul militarsi tehno-rhilitar la scari globali, cu accent
principal pe spafiul N.A.T.O. siS.UA.
- spionajul militarin Europa Gentrali, folosind elementele
din domeniul surselor umane, create in perioada existenlei Tratatului
de la Varsovia gi a dominafiei sovietice in aceasti zond;
- spionajul militarin zona ,,strtindtdtii apropiate",cu accent
in statele baltice (Letonia, Estonia, Lituania),in Gaucaz, precum si
in alte "puncte fierbinti" care ar presupune intervenfii militare din
partea Federafiei Ruse;
- tehno-spionajul spafial, prin intermediul Fortelor Militare
Spafiale, createdupi 1990, responsabilecu cercetarea prin satelifi
si nave spatiale.
Agenlia federald pentru Comunicafii Guvernamentale
9i lnformafii ( F.A.P.S.|.) a luatfiinfdin decembrie 1991, ca replici
directi laAgenfia Nalionali de Securitate din S.U.A. , prin amalga-
marea Serviciului de Telecomunicafii Guvernamentale cu Dire{ia
a 8-a din fostul KG.B., care se ocupa cu cercetarea radioelectronici,
interceptarea convorbirilor si cripto-analiza, adici spargerea
codurilor si cifrurilor altor state, misiuni absolut identice cu cele ale
N.S.A., din Statele Unite.
in cadrul F.A.P.S.l., lucreazi circa 85.000 de angajatide
inaltd calificare, recrutafidintre electronisti,lingvigti, informaticieni,
matematicienietc., operind cu calculatoare de ultimd generafie,
autohtone si strdine, mijloace de ascultare 9i interceptare terestre,
aeriene si navale, precum 9i cosmice.
Conform aprecierilor unorexperli occidentali, mai ales ger-
mani, forfele, mijloacele tehnice si disponibilitdfile financiare ale
serviciilorde spionaj ale Federafiei Ruse, arfi directionate astfel:
- pentru economie gigtiinfn -43o/o;
- pentru domeniul militar -25o/o;
- pentru domeniul politic - 18%;
-pentru,,acf iuni acoperite" de interyentii si infl uenfa re -1 4o/o.
La sfdrsitul anului 1 995, in Federafia Rusi a fost definitivat
138
procesul de creare a structurilor de stat cu misiuni de securitate,
ordine publicd, despionaj sicontraspionaj, rezultdnd un numirde
11 institufii:
- Serviciul de Securitate Prezidenlial- S.B.P. (luat dupi
modelul de la Casq Albi);
- MinisterulAfacerilor lnterne - M.V.D.;
- Serviciul Federal de Securitate - F.S.B. (dupi modelul F.B.l.);
- Serviciul de lnformafii Exteme - S.V.R. (replici la C.lA.);
- Agenfia Federali de Gomunicalii Guvernamqntale si
lnformalii - F.A.P.S.l.;
- Direcfia Principali de lnformatii din Statul Major
General- G.R.U.;
- Directoratul Generalde Gardi - G.V.O.;
- Polifia Financiari;
- Oficiul Procurorului General;
- Oficiul Procurorului Militar.
Tentativa de lovituri de stat de la 19 august 1991 a
e9uat, ?n principal, datdriti faptului cd iniliatorii acesteia nu s-
au bucurat de nici un fel de sprijin din partea organelor de se-
curitate 9i de informafii. in schirhb, victoria lui Boris Ellin in lupta
impotriva Parlamentului dominat de forfele politice conservatoare,
din toamna anului 1993, a fost posibili tocmai datoritd faptului cd
acesta a avut sprijinul total al acestor servicii de eliti.
Este recunoscut faptul cd Boris Ellin a stiut si foloseasci
cu miiestrie serviciile de securitate si informatii, precum si le-
giturile acestora cu lumea occidentald, pe care si le-a atras,
iar ulterior a stiut sd le recompenseze. Mihail Gorbaciov a avut
intotdeauna o pozifie ambivalenti fafn de aceste servicii dar
nici nu s-a bucurat de sprijinul lor.
fn acest mod, seruiciile de securitate side spionaj ale Fede-
raf iei Ruse i ntrS in seco I u I XXI cu aureola d e,, revol utio n a re", na\t a-
toare, transfonnatoare, restructu rate li,,transparenfe". Acestea au
fost primele care au doveditflexibilitate, au sesizat corect mersul
istoriei si s-au adaptat imediat la acesta, spre stupoarea sitotala
insatisfaclie a serviciilor secrete arnericane 9i vest-europene, care
le-arfi dorit decimate, desfiin{ate, judecate si condamnate gi, in
final, ad use a cota,,zeroo', pentru rolu I lor,,nefasf " d in epoca,,sdngle
I
139
acestorservicii.
in final, G.l.A. s-a vdzut obligati sd,,fratemizeze,,cu fostul
i
K.G.B., travestit in S.V.R. si impreu nd si promovez e,,va lo le d em o-
cratiei".
Numaiin Rominia a apdrut un oarecare Ticu Dumitrescu,
ce doregte si treaci prin Parlament o asa-zisd lege privind accesul
la dosaref e Securititii si ,demascatea acesteia ca politie poliiicd".
,
140
Printre fondatoriiserviciilor secrete engleze sunt enumerali
lordul Francis Walsingham (1530-1590)-geful politiei secrete in
tim pu I dom niei reginei Elisabeta l, Daniel Defoe (1 660-1 731 ).scriitor
de talie rnondiali, autorul cirtii ,,Roblhson Crusoe'o,agent secret,
iar apoi seful spionajului englez pe timpul regelui George l, roman-
cierul si dramaturgul Someset Maugham (1874-1965) 9i atfii.
De-a lungulsecolelor, serviciile secrete britanice au fost
societdfiinchise, conservatoare si exclusiviste, cu criterii de
selectie foarte severe, bazate pe apartenenfa de clasd. PAni in
preajma primului rdzboi mondial, admitereain aceste servicii consti-
tu ia privilegiul exclusiv al aristrocratiei britanice, precum si a celor
din elita culturali, precum poeti, roirancieri giArimatuigi careisi
fdceau un titlu de glorie din aducerea de servicii imperiului britanic
pe,,frontu I i nvizibil ".
$pionajul militar britanic s-a reinarcat in secolut al 1Z-lea,
pe timpul ducelui de Madborough, precum si in perioada rdzboaielor
napoleoniene, contribuindin mare mdsurd lavictoriile repurtate de
amiralul Nelson la Trafalgar si de ducele de Wellington, mai ales in
bitdlia de Wafterloo
'
Ca institutii pennanente ale statului, cu o bazd mai largd de
recrutare, seruiciile secrete ale Marii Britanii dateazi de lainceputul
secoluluialXX-lea.
M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformatii, infiinfat pe baze
modeme in anul 1 91 1, s-a remarcat in cursul primului dzboi mondial
dar a decizut si s-a degradat in perioada interbelicd 191 g-1939.
ln cursul celui de-al doilea rizboi mondial, performan-
lele spionajului militar britanic au fost deplorabile. ioate retelele
de agenti britanicidin Europa au fost distruse de contraspionajul
german in cursulanului 1940.
,,Refacerea"serviciului de spionaj militar al Marii Britanii
dupi cel de-al doilea rizboi mondials-a terminat cu alte dezastre.
Astfel, s-a constatat ci definitorii unorfunctiide conducere-cheie
ale acestuiserviciu, printre care Anthony Blunt, Guy Burgess,
Donald Maclean si, mai ales, Kim Philby erau agenti ai KG.B.
sau G.R.U.
Singurul succes de risunetal spionajului militar brita-
nic a fost recrutarea colonelului Oleg Penkovski, din cadr:ul
G.R.U. (anexa nr.3).
Serviciul M.l.-6 a fost sever criticat pentru incapacitatea
de a anticipa invadarea arhipeleagului Falkland de citre
I4I
Argentina, in 1982.ln urma acestui fiasco, o comisie de stat,
condusi de lordul Franks, a investigat cauzele eseculuisia operat
schimbdri maiorein structura organuluide informifii militire al Marii
Britanii.
Dupi incetarea,;rdzboiului rece", Serviciul Secret de
Informatii al Marii Britaniia trecut printr-o noud restructurare, iar
efectivele sale, total inti nerite prin,,debaras area d e.hdtrAn i i in rd i ti
in pnctici ale rdzboiutui rece gi intigi politice", s-au redus la circl
2.000 de angajafi.
Pentru secolulXXl, aldturi de C.l.A., cu care colaboreazi
intim, Serviciul Secret de lnformatii al Marii Britaniiisi va concentra
eforturile in zona Golfului Persic, in spaliul geojolitic at foiiei
U.R.S.S., in Hong Kong si China, in Africa de Sud, lndia si
Pakistan.
lntercsul deosebit al spionajului militar englez pentru spaliul
fostei U-R.S.S. si mai ales pentru zonele de tensiune si conflict ilin
Federatia Ru sd si,,sffiinilatea aptopiatd"acesteia (fostele rcpublicii
unionale) s-a pututvedea si din tragedia celor patru specialistiai
firmei britanice,,GARNER TELECOM", pe nume Baren Hickey,
Peter Kennedy, Rudi Petschi 9i Stan Show,,ripifi" de nu se stie
cine la 3 octombrie 1 998 si gisifi cu capetele tdiate la 1g decembrie
1998, la frontiera ceceno-ingusi din Caucaz. Despre cei patru
nenorocili aflafiin aceasti zoni de foc a fostei U.R.S.S. se zice ci
nu erau ce se pretindeau, adici ,,specialistiin telecomunicalii", ci
agenli ai Serviciului Secret de lnformatii a! Mar:ii Britanii.
Aceasta ar putea fi ,,nota de platd" prezentati Marii Britanii
de citre Serviciul de contraspionaj rusesc pentru roluljucat de agenfii
acesteia in provocarea si alimentarea, ?mpreuni cu C.l.A., a
confl ictului din Cecenia.
Pentru aceeasi,,vin e'n, C.,.A.a pldtit cu viata unuia dintre
cei mai buniagenfiaisiiin spionaj gidiversiune, FnedyWoodruff,
in vdrstd de 45 de ani, conducitorul unui grup de specialigti
americani insdrcinat cu organizarea serviciilor secrete si de polilie
din Giorgia, impugcat in cap la 6 august 'l 993, in tlmp'ce ficea o
plimbare de agrement prin Muntii Caucaz.
Serviciul Secret de lnformatii al lMarii Britanii ?si are
cartierul generalintr-o clSdire cu t6 etaje, pe nume Cuhtrw
House, pe malulTamisei, in apropiere de podulWestminster.
Pini in anul 1989, Serviciul Secret de lnformatli britanic
a operat firi nici un fe! de suport legal.
142
, Orice formi de control a Parlamentului asupra activititii
,,M.1.-6'i este exclusi. Eventualele nereguli din cadrulacestiri
serviciu sunt cercetate de citre comisii independente de'experli.
Seful Serviciu I ui Secret de lnformaf ii al Mari i Britanii este
subordonat direct primului ministru.
M.t.-5
Serviciu I de co ntrainformatii si securitate al Marii Britan i i
cunoscut oficial sub denumirea de,,bd urity Service,,iartraditional
ca,,M.l.-5'i a luat fiintd ca institutie permanenti a statuluiin anul
1906, sub controlul generalului-maiorcbnte SirVernon Kell, un
nobil polonez expatriat. lnteresat este faptul cd si securitatea botse-
' vici ndscuti dupi Revolufia din 1917 din Rusia, temuta CEKA,
deveniti ulterior k.G.B., a foit tot opera unui nobil polonez expatriat,
pe nume Felix Dzerjinski, de unde rezulti ci poloneziisunt,,expe4ii-
in serviciisecrete...
M.l.-5 s-a remarcat de o manieri strdluciti in cursul
primului rdzboi mondial, cAnd a reusit sd anihileze intreaga
relea de spioni germani de pe teritoriul Marii Britanii, la numai
cdteva zile fnainte de izbucnirea rizboiului. Aceasta nu a mai
putut fi refdcuti in condilii de rdzboi, ceea ce a constituit un mare
handicap pentru lpionajril german
ln timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, M.l.-5 s-a
remarcat prin anihilarea unui numdr mare de agenfi giAbwehr-
ului, condus de amiralulGanaris, care au incercat sipitrundi pe
insulele britanice. Din surse edgleze, rezulti ci arfifost vorba de
peste 2.500 de agenti. Comportamentul contraspionaju lu i britan ic
fali de agenfii germanisialiatiiacestora a fost la felde barbarsi
inuman ca cel al Gestapo-ului. Agentii capturafi, dovediti sau doar
binuifi, care nu puteau fi ,,intorsf', adidtransformaliin,,agenti dublf'
care sd lucreze pentru Marea Britanie, erau impuscatifiid prea
mult ceremonial sau, si mai crunt, spdnzurati.
Dupd anul 1945, Serviciul de Securitate al Marii Britanii -
M.l.-5, a trecut prin mai multe restructurdrisi reorganiziri, sub sefi
succesivi, precum Sir RogerHollis, Sir Martin FurnivalJones si
Sir Miahael Hanley. in legdiuri cu Sir Roger Hollis, existd bdnuieii,
cd arfi fostagent recrutatalK.G.B., darguvernulbritanic neagi cu
inddnitni -'r acest lucru din motive de prestigiu national (a se vedea
ca rten h..l i {J lrappman Pi ncher,,, P rea tA zi u, p rea secret' ).
Supi cum se poate constata, in fruntea securitdtii Marii
t43
Britanii, potrivittraditiei, au fost numite numai persoane din rindul
aristocratiei sau innobilate pe baza performantelor profesionale,
dupd numireain acest post, d.e oinsemndtate imensiin sistemul
organelor de stat ale Marii Britanii si fostului siu imperiu.
- in esenfi, Serviciulde Seturitate (M.1.-5) constituie poli-
tia politicd a Marii Britanii, insdrcinati cu combaterea delictelor
politice de orice fel, neconforme cu interesele societiliibritanice.
in atentia M.l.-5, in afara misiunitor de combatere a spiona-
ju lu i striin, s-a afl at in permanenld Partidul Comunist, sindicatele,
miscdrile secesionate din lrlanda de Nord, din Scofia si din Jara
Galilor, precum si miscirile teroriste, de orice fel, traficul de droguri,
crima organizatd etc. Serviciulde Securitate a avut sarcini imense
pe timpul existenfei imperiului britanic dar acestea s-au diminuat,
fird si dispard complet, continudnd si se manifeste in spafiul
,,Gommonwealth"-ului.
Pe plan intern, atit Partidul Conservator, cit 9i Partidul
Laburist, cdnd s-au aflat succesiv la putere, au utilizat "seiviciile" lui
M.f .-5 pentru a se submina reciproc.
Securitatea britanici nu-siface procese de constiinti in
indeplinirea atributiilor sale. M.l.-5 tine sub o strictd supra-veghere
nu numai clasa politici sitoate partidele, indiferent dacd se afli la
putere sau in opozifie, ci si familia regali.Aceasta se facein scopul
de ,,a-i proteja" pe demnitari si ,,a-i feri de pdcafeJ'prin eventualele lor
legituri, constiente sau inconstiente, cu migcirile de st6nga, cu cele
terorist-extrem iste sau cu servicii le de spionaj striine...
in ,,memoriile"sale, publicate in anul 1993, Allan Clark,
fost ministru al Gomerlului si ministru de stat al Apdririi in
guvernul conservator, dezviluie faptul cd a fost supravegheat
si interceptat sistematic, de cdtre M.l.-s, pe toati durata cit a
detinut aceste funcfii. De fapt, acest,Jratament"aplicat demnitarilor
britanici este standard in toate statele dezvoltate din Europi Occi-
dentali si din S.U.A Acest lucru se face ,din raliuni desfat"gi nimeni
nu ar".rbie si se supere. Numaiin Rom6niaiuupe 1990, iucr:urile
se fac exact pe dos.,,Demnitarii"romdni vor sd vadd,,dosarele
Securitdlii" sifac scandal monstru in Parlamentimpotriva S.R.l.,
maiales cei din U.D.M.R. (care se gtiu,,cu musca pe cdciuld"l,
atuncicind acest serviciu de importantd nationali vitali incearcd
sd-;i faci datoria, conform prevederilor legii.
Casa regald britanicd, pe ldngd faptul cd este,,protejati'n,
mai este si ascultati siinregistrati de citre experfii M.l.-5. Astfel,
t44
scurgerea de informatiicdtre presd (probabil pe banigrei)in legdtud
cu relatiile amoroase ale printesei (,,triste si populare') Diana, ince-
pind cu omulde afaceri Games Gilbey sitermin6nd cu miliardarul
egiptean ucisin tuneluldin Parisin 1997, precum sicu aventurile
erotice ale printului rnogtenitorGharles, in specialcu Gamilta Parker
Bowels dar si cu multele altele, nu putea si se produci decdt din
directia M.l.-5.
Discutiile Dianei au fost inregistrate de citre agenfii
ci aceasta a avut naivitatea si foloseasci telefo-
M.l.-5, pentru
nul mobil pentru a-si pedecta intdlnirile cu amanfli.
Dupi consumarea faptelor si compromiterea familiei regale
de o manier in care s-a ajuns in sitdalia cdnd peste 50% din englezi
se pronunfi pentru un regim republican, PalatuluiBukingham is-a
recomandat si nu mai foloseasci telefonul mobil pentru conrrorbiri
sensibile.
in ultimul sfert de veac, securitatea britanicd s-a pr,'tat
la adevdrate atrocititi impotriva miscdrii secesioniste din
lrlanda de Nord. Un fost angajat al M.l.-5, PeterWrightin cartoa
sa ,,Spy Cathel'(Vdnitorul de spioni), a pus in lumind o imensitate
de acte ilegale si crime impotriva omutui comise de M.l.-S.
Dbparte de afi,,gentlemani'i cum si-au ficutsinguri recla-
mi, agentii M.l.-5 au recurs si continui sd recurgi cu foarte
mare usurinfi la asasinate ca ,;metodd de lucru".
Despre acestfapt s-a sesi.zat chiarsi Curtea Europeani a
Drepturilor Omu lui, du pd aparitia cirlii lu i Peter Wright.
,,Rdzboiul rece"a constituit pentru serviciile secrete brita-
nice, precum si pentru cele de pesteAtlantic, cu care au elaborat
strins, un paravan in spatele ciruia au fostexagerate pdni la ridicol
,,pericolele "ce amenintau,,lumea libetd", gi-au anrplifi cat artificial
rolul si importanta, f i:au umflat bugetele, s-au invdluit intr-un
secretism paralizant, atribuindu-si ,,victorii"care nu au existat.
Lucrdtorii cu vechi state de muncdin domeniu au constatat
si scris dupi 1990 incoace adevirul potrivit cdruia, ln toate statele
zis democratice din Occident, partidele politice au ciutat si
foloseasci serviciile secretein interesul propriu, fie sd ajungi la
putere, fie si se menfini la putere .,,Echidistanla politicd" este o
formuld valabi16 doar pentru mdgarul din poveste, care moare de
foame intne doui cipife de fdn, pentru ci nu se poate hotiridin
care si min6nce...
Resursele Serviciului de Securitate al Marii Britanii M.l.-s,
r45
dupi unele informatii, sunt repartizate astfel:
terorismul idandez gi intern - M%;
-
-terorismul international, mai ales din directia lumii arabe
siasiatice -26%;
- contraspionajul si contraproliferarea armamentelor, in spe-
cialnucleare -25o/o;
- subversiunea sisabotajul - 5%.
La sfArsitul secolului)O( serviciile secrete britanice au fost,
in sfArsit,,,/qga lkate", au devenitmai,,t-ansparente"
Ti mai,,publice,',
iar personalul acestora intinerit aproape in totaiitate.
Cartierul general al Serviciului de Securitate al Marii
Britaniise afli pe malulTamisei, in Thames House, in apropiere
de sediul Ministerului Apirdrii.
in februarie 1992, in funcfia de director general al M.l.-5
a fost numitd doamna Stella Rimington, pe criterii de vechime si.
profesionalism, fiind prima femeie din istoria serviciilorsecrete ocii-
dentale care a ocupat un astfelde post.
Este insi posibil ca Stella Rimington sd fie directorul
de vitrind al M.l.-5, iar cel real, potrivit traditiei engleze seculare,
sd fie mentinut in cel mai adinc secret.
Cel de-al treilea membru marcantal,,Comunitdfii serviciilor
de spionaj"britanice (anexa nr.l4) este Serviciul de tblecomuni-
catii Guvernamentale - G.C.H.Q., av6nd sediul la Cheltenham.
ln structura sa moderni, G.C,H.e. dateazd din anul 1952
fiind omologulAgentiei Nationale de Securitate a S.U.A.
G.G.H.Q este continuator al seruiciului britanic de cercetare
radio-electronici si de decriptare (spargerga cifrurilor si codurilor
striine) din cursul'celui de-at doilea rdzUoi mondial, card si-a desfi-
surat activitatea la Bletchley Park, fiind foarte apreciat d6 Winston
Ghurchill.
Gloria acestuiserviciu a constituit-o intrareain posesia mgsi-
niide cifrat a armatei celui de-al treilea Reich, f6ri ca germanfi 6e
binuiascd acest lucru pe toati durata rdzboiului.
intreaga operatiune a purtat numele de cod,,EN|GMA,,, fiind
consideratd drept cel mai mare secret din cursul celuide-aldoilea
rdzboimondial, care nu a pututfi dezvdluit.
Asupra modulu i concret cum au intrat englezii in posesia
masinii de cifrat germane, o adevdratd minune a tehniciiin acest
domeniu, care ficea mesajele transmise prin orice mijloace, impo-
sibilde descifrat, avind ca pr:incipiu de lucru o gami infinitd, s-a
146
pestrat secretul pdni cu cdfiva ani in urmi. Abia in '1994, ,,Th'e
Guinness B ook of Es pi onal'e'i scrisd de Mark Lloyd, face um ni in
I i
acest mister.
Potrivit dezviluirilor lui M.Lloyd, masina de cifrat germani
"ENIGMA" a fost sustrasd din fabrica in care a fost produsi de
citre matematicianul evreu Charles Proteus Stenmetz, care a
lircrat la proiectarea acesteia. Dat afari din serviciu pentru vederile
sale social-democrate, dar mai ales pentru ci era evreu, savantul
Ch.P.Steinmetz nu a plecat cu mina goali, ci a luat cu elintreaga
documentalie a,,ENlGMEl", pe care a vdndut-o serviciului de
spionaj polonez, la inceputul anului 1939. Despre aceasti,,afa-
cerc "a luat la cunogtinp si SeMciu I Secrct de lnformatii - MJ.6 al Marii
Britanii, foarte activin Polonia in perioada rqspectivd, deoarece era clar
pentru toati lumea cd Hitlerse prcgdtea si atace aceastiprd.
- ,,]inta"a fost colonelul Beck din Serviciulde Informatiial
armatei poloneze, cunoscut drcpt mare amator de femei 9i petreceri.
Prin grija M.l.-6, colonelul Beck a,,cunoscut"o englezoaicd de o
rari frumusefe, Amy Eliysabeth Brousse, pe nume conspirativ
uCyntia'n, ce opera la Vargovia 9i care l-a ,,sedus "cu ugurin,td pe
bravul colonel polonez, de la care a oblinutintreaga documentafie
a EN lGMEl, mai mu lt prin graliile sale amoroase decAt pe lire sterline.
Pe baza acesteidocumentafii, specialistii britaniciau reprodus cu
mare exactitate originalul german, rcugind sd descifreze toate mesa-
jele si ordinele de operafiitransmise de CaftierulGenerdl alAmatei
Germaniei citre trupele de pe front. Dupi atacarea U.R.S.S., la 22
iunie 1941,9i pind la capitularea Germanieiin mai 1945, sistemul
,,ENlGMA"a funcf ionat ireprogabil.
lntrucdt mesajele cifrate in sistemul ENIGMA se refereau
cu prioritate la trupele gerqane angajate in proporlii de 75-90% pe
frontul germano-sovietic, informaliile obtinute pe acesti cale, de
o valoare imensi, nu prezentau insi interes pentru Marea Brita-
nie, care se rizboia in OceanulAtlantic cu submarinele germane,
precum 9i cu avialia a maregaluluiGiiring.
Winston Churchill, care iubea comunismul sovietic, precum
spinzuratul funia, era totusi interesat ca armatele germane si sufere
infringeri cdt mai mari pe frontul rusesc, Ghurchill maistiainsi cd
l.V.Stalin nu avea nici cea mai micd incredere in el, asa ci daci i-arfi
trimis directinformafiileobfinute prin ENIGMA, acesta nu le-arfi luat
in seami, considedndu-le,;dezinformiri "ale acelui,,porc de cdine",
adicS Churchill, care a luptat toatii viap pentru distrugerea U.R.S.S.
147
Churchilla gdsit o cale ingenioasd pentru a pune totusi !a
dispozitia Marelui stat Majoral armatei sovietice aceste intormafi i.
Acest lucru s-a fdcut prin intermediul reteleidin Elvetia, condusi ie
germana Rcisler, din care ficea parte si agentulenglez Alexander
Foot, care lucra pentru rusi. Pentru a nu da de bdnuit, sursa acestora
era prezentatd Moscovei ca fiind legatd direcl de agenfii lui Rrisler
infiltratiin Statul Major General german.
Cu sau fdri informatiilefurnizate de Churchill prin ENIGMA
armatei luiStalin, Germania tot pierdea rdzboiul. Nu poate fiinsd
negati utilitatea si oportunitatea informatiilor oblinute de serviciul
de spionaj militar britanic, transmise rusilor, care au slujit at6t intere-
,sele Marii Britanii, cdt si pe cele ale U.R.S.S., mari aliati siinvingitori
in cel de-al doilea rdzboi mondial.
. La sfdrsitul secolului XX siin perspectiva secolului XXl,
G.C.H.Q. de la Cheltenham, autostradaA.40, joacd un rol impor-
tant in tehno-spiilnajul Marii Britanii, conlucrdnd foarte intim
cu Agentia Nafionali de Securitate din S.U.A.
Cercetarea radioelectronici de interceptare convorbirilor
9i de decriptare a Marii Britanii are 12.000 de angajati de un inalt
profesionalism. Numai pe teritoriul Marii Britanii, G.G.H.e. inter-
cepteazi anual in jur de 35.000-40.000 de circuite telefonice, in
numele,,sec uritdlii stafu lui'a,tild capresa, radioul, televiziunea si in
general opinia publici britanicd si obiecteze in vreun fel sari si
faci "explozie" de indignare cain Rominia,,democratici,,.
De altfel, ca niciieriin lume, jurnalistii britanici colabo-
reazi foarte intim cu serviciite secrete de informatii, constituind
o adevirati armati de rezervd a acestora. La fel procedeazi si
mediile academice si cu lturale engleze, ficdndu-si din aceasia
un titlu de glorie, fapt pentru care cei mai mlrituosi sunt
innobilati. '
Aga se explici, printre altele, de ce Marea Britanie a condus
lumea aproape 150 de ani, intr-un imperiu in care, dupd cum s-a
exprimat primul ministru Disraeli, ,,so arele nu apune niciodatd',.
Cat contrastintre comportarnentul jumalistilor britanici si a
celor din Romdnia, care gi-ar vinde si sufletul ia sd poatd d6s-
conspira orice din activititea statului romin sia serviciilorsale
secrete, ca re,,demasci "in fafa Eu rope i,,in cd ica rea em ba rg o u t u i
pe Dundre de cdtre guvemulVdcdroiu'i ca c6nd acest guvern hr
9i
fi fost af ,,Hoardei de Auf 'si nu al Rominiei. lati unul din motivele
peintru care societatea rgrhineasci nu-si mai giseste echilibrul.
t48
Rominia nu-gi cunoaste loculin istorie, iarstatul romdn se autodis-
truge, neavdnd nicioviziune, nicio strategie si nicio speran,ti la
cumpdna dintre secole si milenii...
149
englezigi americanisia infiintat Directia Generali de Servicii
Speciale (D.G.S.S.) sub conducerea luiJacques Soustelle, pe
care l-a strimutatinAlgeria. Dupi eliberarea Parisului, D.G.S.S. s-
a mutat in capitali sub denumirea de Direclia Generali de Studii
9i Gercetdri (D.G.E.R.).
Dupiincheierea celui de-al doilea rizboi mondial, sub con-
ducerea colonelului Passy, rechemat la conducerea acesteia,
D.G.E.R. a fost reorganizati, adaptati la conditiile de pace, bub
numele de Serviciul de Documentalie Externd si Gontraspionaj
(S.D.E.C.E.). Acest serviciu a trecut printr-o noui restructurare in
1958, la indicafiile generaluluide Gaulle, pentru ca, in sfiryit, prege-
dintele Mitterrand si aduci serviciul la structurile actuale, sub
denumirea de Direcfia Generali de Securitate Externi (D.G.S.E.).
Multiplele faze de reorganizare si restructurare prin care au trecut
serviciile secrete franceze au fost o consecinfd a profundei crize
prin care a trecut Franfain perioada 194$1968, ca urmare a pierde-
rilor catastrofale sufurite in lSzboi, a ocuRafiei germane 9i a eforturilor
de refucerein condiliile unei dominatii striine(americane)greu de
suportat de citre francezi.
Unuldintre cei mai reputafi sefi ai D.G.S.E. a fost contele
Alexandre de Marenches, prieten air6piat al pregedintelui Georges
Pompidou, dar nu gial presedintelui Mifterrand, care l-a destituit.
Serviciulde Securitate alFranfei, cu o istorie gio reputatie
aseminitoare avind in dribu$uni gi misiunile de contraspionaj, este
Direcfia de Supraveghere a Teritoriului- D.S.T., subordonat Minis-
teruluide lnterne.
Spre deosebire de serviciile de spionaj americane si brita-
nice, care au colaborat intim pe toati durata,,rdzboiului rece"gi
care gi-au concentrat 65-70% din resurse pentru,,/uptaimpotriva
expansiunii comuniste", serviciile secrete franceze gi-au mentinut
autonomia. Franta nu a fost niciodati dominati de paranoia
,,anticomunismului", dovadi ci si in 1999 in guvernul acestei liri
existi minigtri din PartidulGomunist Franez,fdrAca acest lucru sd
sperie pe cineva, in afari de C.l.A.
Dintr-o suiti de informafii de mare credibilitate apirute in
ultimii ani, rezulti ci obiectivele fundamentale ale organelor de
informafii franceze din ultimii 50 de ani au fost legate de reface-
rea prestigiului gi grandorii Frantei, de ugurarea accesuluiaces-
teifiri la armamentulsitehnologia nucleard, la realizarea unui
sistem economic nafional eficient gi competitiv gi nu de,,lupfa
150
im potriva com unismul ui".
Dintr-un amplu studiu de specialitate semnat de James
Adams, datdnd din 1994, rezuttd ciin estimdrile C.l.A.9i F.B.l.,
at6tin anii,,rizboiului rece"cit 9i dupi aceea, Franla afost 9i
este cotatd drept una din,,cele mai agresive naliuniin domeniul
spionajului economic pe teritoriul 5.U.4.".
in anul 1993, un agent al G.l.A. de la Paris a reugit sd intre
in posesia unui document secret din care rezultau sarcinile
serviciului de spionaj francez pe teritoriul S.U.A., printre care:
o strategia gitactica S.U.A. in comercializarea avioanelor
de transport militare gi civile;
. documentaf ii tehnice si capacititi de producf ie in domeni uI
aeronauticii;
o date gidocumentalii privind modernizarea avioanelor
Boeing 757 9i767;
e cercetdrile sirezultatele obtinute de S.U.A.in construirea
avionului de transport orbital;
r costurile reale de produclie gimaterialele compozite, aliaje
etc. in industria aeronautlcd gispaliali;
o rezultatele cercetirilor si experienfelor S.U.A. in domeniul
mijloacelor strategice spafiale de rdzboi ("Rdzboiul stelelo/');
o echipamente si mijloace de lupti pentru trupele speciale
americane;
. sistemele de rachete sol-aer ultrarapide;
o aparatura electronicd de la bordul avionului E.6 A de
cercetare strategici;
. contraitete pentru statia orbitali spafiali.
Pentru,,acoperirea"agentilor sii din striinitate, D.G.S.E.
se foloseste printre altele si de Departamentele Comertului, Stiinfei
siTehnologiei.
Firmele americane McDonell Douglas, General Dynamic
si Lockheed sunt permanent in atenfia spionajului industrial
francez, ceea ce provoacd reacfiifoarte violente din partea F.B.l.
Rezulti cdt se poate de clar ci, la sfirsitul secoluluiXX,
intre serviciile de spionaj ale Frantei gi cele de securitate ale
S.U.A., in subteran se poarti un rizboi necrufdtor, cu tendinfe
clare de amplificare in secolul XXl.
Firmele din Marea Britanie sunt, de asemenea, in atenlia
spionajului francez, in domenii ca:
. programele de restructurare industriali si strategiile
r51
aplicate;
. cooperarea americano-britanicd in domeniul tehnologiilor
devirf;
r activititile din domeniul utilizirii satelitilor;
. echipamentele de rizboielectronic de la bordulavioanelor
Tomado;
. . proiectulASRAM de realizare a rachetei ultrarapide aer-
aer;
. programu, o" a rachetei sol-aer Rapiter.
"or"r"ializare
in anut 1987, F.B.l. a descoperit o relea de spioni la compa-
niile americane producdtoare de tehnici de calcul l.B.M., Texas
lnstruments giGorning, care lucra pentru Franla.
in anlt 1992, lresedintele Mitterrand'a sporit cu 10oh
fondurile speciale destinate spionajului economic.
Dupi anul2000, se estimeazi ci circa 3.000 de agenti
de informatii din cadrul sau de sub c_ontrolul D.G.S.E. vor fi
angajafiin acliuni de spionaj economic. in secolut urmitor, servi-
ciul de spionaj extern al Frantei va pune un accent deosebit pe dez-
voltarea suselor umane, adici pe recrutarea de agenti si informatori
in statele cercetate.
Este bine si se stie si in Rominia cd francezii au aparaturi
de inregistrare a convorbirilor la bordul tuturor avioanelor AIR
FRANCE, in compartimentele de clasi destinate VIP-urilor 9i
peste tot unde circuli, sunt cazate sau folosesc anumite servicii
asemenea personali.ti!i, cu s'copulevident de stoarcere a unor
informatii. Trenurile ultrarapide sitoate hotelurile de lux sunt
tixite cu instalafii de ascultare giinregistrare a convorbirilor.
. lnterceptareaconvorbirilortelefonice,sustragereagi
copierea documentelor delegafiilor striine cornerciale, politice
sau militare, indiferent din ce !ari, sunt la ordinea zileiin prac-
tica serviciilor secrete ale Frantei.
Deconspirarea, de citrd vreun organ de presi trancez,
a unor astfel de acfiuni ar fitratati ca un act de trddare nalionali
si nu ca un act de senzafie, cum se intimpli in Rominia din
1990 incoace...
r52
Serviciile secrete ale lsraelului
155
1979, Hassan Salamek a fost asasinat de MOSSAD, la Beirut,
cu o bombi detonati de la distantd intr-un punct altraseului
automobilului acestuia, de pe Rue Verdun. Prin asasinarea lui
H.Salamek, C.l.A. a suferit de pe urma MOSSAD-ului cea mai
grea pierdere din intreaga istorie a activititii sale in Orientul
Mijlociu, deoarece Salamek a fost cel care a ajutat S.U.A. in elabo-
rarea politicii sale fafi de organizafia Al Fatah 9i fald deYaserArafat,
caracterizat drept,,oaie in piele de lup".
La r6ndul siu, RobertAmes, prietenul gi recrutorul lui
Hassan Salamek, a fost asasinat de Hezbollah (miscare teroristd
finantati de lran), impreuni cu alli patru ofiferi ii C.l.A., tot la
Beirut, in ziua de 18 aprilie 1983.
Dupd,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, prestigiul MOSSAD-
ului s-a erodat treptat. La Cairo si Damasc, au fost depistafi gi j
156
rat alarme generale pentru forlele sale nucleare de pe tot globul.
Prin excelenta pitrundere a unor unitili de tancuri si nneca-
nizate israeliene in intervalul dintre armatele egiptene, fo(area cu
succes a Canalului de Suez giincercuireaArmatei 1 egiptene in
zona lsmailia, rdzboiulatomic a pututfi evitat.
Pentru multe decenii de acum incolo, spionajul militar israe-
lian va fi concentrat tot asupra lumii arabe, cu care poarti un rizboi
al cirui sfirsit
nu se intrevede.
^,
ln ceea ce priveste spionajul economic, maiales pe te-
ritoriul S.U.A., lsraelul este pe locul al treilea, dupd Franta si
Japonia.
Pentru combaterea delictelor politice, contraspionaj gi
antiterorism, in lsrael, igi desfdgoari activitatea, din 1949 incoace,
Serviciulde Securitate 9i Contraspionaj - SHIN BETH - structurat
9i instruit dupd model britanic. Acest serviciu recurge cu multd
u;urinfd la metoda asasinatului.
t57
dolari, la alegerea,,clientului ".
o Agentia Federald de lnformafii a GERMANIEI unificate,
158
siin spionaj. Astizi, se stie cu multd exactitate cd rizboiul din
spatiul fostei lugoslavii a fost provocat si purtat cu o furocitate demni
de epoci barbare, in proporlie de 85%, din cauza celortrei religii-
ortodoxd, catolici si musulmani.
in Rominia, Biserica Reformati maghiari, in frunte cu
episcopul Laslo Tdkes, subordonatd serviciilor secrete de la
Budapesta, lucreazi sistematic si sub ochiiingiduitori ai Pute-
rii, la dezmembrarea Romdniei, acliune ce se va amplifica o
dati cu trecerea timpului.
Revenirea la situafia interbelicd de schimbare a Bisericii
din Romdnia in ortodoxd si greco-catolicd, consfinfitd de
Patriarhul Romdniei Teoctist, in ianuarie 1999, este preves-
titoare de mari nenorociri pentru unitatea neamuluisia statului
romin. Vizita Papei loan Paul al ll-lea nu are nimic ,,dum-
nezeiesc" in ea, ci numai scopuri politice de accentuare a
,,granitei'nce separi catolicismul de ortodoxie gi care, in viziu-
nea Vaticanului, se afld pe Carpafii Orientali si Meridionali.
159
pericolul unui rezboiintre aceasta si S.U.A. este maiscizut ca
oricind, firi insi ca sansele unei jaci durabite pe continentul
european si fie asigurate.ln acelagitimp, se poate aprecia cd a
sporit considerabil, cel putin pentru o perioadi, pericolul unor
conflicte locale, mai ales 'de naturi inter-statal5,., cum a fost
confl ictul din spaf iul fostei lugoslavii din perioada 1 991 -l 995, reaprins
in contextul tulburirilor etnice din Kosovo. Se pare ci, pentru o
lungd perioadi de timp, Peninsula Balcanicd va rimAne o sursi
deschisd de conflicte militare, aceasta in timp ce Uniunea Euro-
peand actioneazd pentru integrare siextindere, avdnd de la 1 ianua-
rie 1999 o rnonedd unic6.
Evenimentele politice similitare care au avut locin partea
de rdsirit a Europeiin ultimul deceniu au slibit considerabil garan-
tarea frontierelor stabilite in urma celui de al doilea rdzboi mondial.
Cercurile conducdtoare din Ungaria, indiferent de culoa-
rea lor politicd, implicate, impreund cu cele din Austria, Germania
gi Vatican in criza din lugoslavia, vorbesc tot mai insistent
despre necesitetea unei ,,noiiordini europene" gi sprijini sepa-
ratismulalbanez din Kosovo, nu de dragulacestora, cipentru
a se creea un precedent aplicabilin Voivodina 9i mai ales in
'Transilvania.
Datefiinddimensiunilesisensibilitateaproblemelorpecare
'le
au de rezolvattoate statele din jurulgranitelor noastre nafionale
si nevoia reasezdrii relatiilor intei-"urop"n" pe noi baze, apieciem
ci urmitoarele decenii se vor caracteriza prin transformiri de
mafe profunzirne, insotite de convulsii, tulburirisistiri con-
9
flictuale, maiales in Peninsula Balcanici, deveniti o adeviratd
,,zond defoc" a Europei, atitdatoriti unorfactori reziduali locali
cit si a unor puternice influente exterioare. Rominia se afli in mij-
loculacestorevenimente si procese. Ca urmare, se poate aprecia
. ci fara noastri, atdtin prezent cit giin primii ani ai secoh.;lui
XXI se va afla intr-un permanent pericol de a fi atrasi intr-un
conflict armat, sau de a constitui obiectul unor acliuni si pre-
siuni externe sau diversiuni interne, aga cum au to6t cet6 Oe la
Timigoara, din 16-18 decembrie 1 989, siu de la Tirgu Mureg, din
15-19 martie 1990.
Presedintelui Rominiei, indiferent din ce partid provine,
in calitifile sale de sef alstatului, presedinte alConsiliuluisuprem
de Apirare a Tirii si, potrivit Constitufiei, de comandant al Armatei
si altuturor celorlalte elemente ale sistemului nafional de apirare,
160
sigurantd nafionald si ordine publici, ii revine un rol determinant
in a feri statul romdn de pericolul unui conflict militar, in a-l
pregdti si facd fafi tuturorvicistitudinilor posibile, in cultivarea si
intretinerea de alianfe politice, economice si militare favorabile Ro-
mdniei, in acord cu tendintele si interesele generale ale Europei.
Varianta pe care s-a scontatin ultimiiani, potrivit cdreia,,nu
avem alternativd la admitereain N.A.TO.", s-adoveditfalsi, anti-
europeand si firi perspectivi. La inceputul secolului )O(, N.A.T.O.
va iesi definitiv din istorie sau va fi marginalizat total.
Toate acestea reclamd o functionare ireprosabild a,,comu-
niffilii seruiciilor de informa,tii" ale statuiui, respectiv Serviciul Romdn
de lnformatii, Serviciulde lnformatii Exteme si Directia de lnformatii
Militare din Statul Major General al Armatei Romdniei.
Trebuie avutinvedere ci, pe mdsuri cese reducarnamen-
tele giefectivele militare, tendinti generali pe plan european, creste
rolul mdsurilor de vigilenti si control al respectdrii acordurilor,
rnisiuni ce revin organelor de informatii specializate. in acelagi timp,
Rominia este vulnerabi16 pe plan intern, atit datoriti dezastrului
economic din ultimii noui ani, cit 9i al subminirii pas cu pas a
integritdti i sale teritoriale.
,,Rdzboiul rece" s-a terminatdar ,dzboiul inteligentelof' nu
?nceteazd niciodatd. in ultirnii ani, acesta s-a intensificat'pe toate
planurile. in acest scop, S.U.A. continud sd aloce anuat aproximativ
30 miliarde dolari pentru finan{area acliunilor C.l.A. Si a celorlalte
institutii de s peciaiitate care alditu ies c',,co m u n itatei seruici n i r ae
informatii " aStatelor Unite, avdnd in centrul preocupdrilor spafiul
fostei U.R.S.S. si statele Europei Centrale.
Dupi cum este deja cunoscut, serviclile de informatii,
atdt din Vest, cit gi din Est, dar mai ales cele din Ungaria, si-lu
sporit considerabil eforturile si mijloacele orientate pentru
acf iuniimpotriva Romdniei. Redeschiderea Consulatului Unga-
rieide la Cluj-Napoca, incadrat suti la suti cu agenfi aiservici-
ilor secrete de informatii, constituie un mare succes al spiona-
juluimaghiar.
Gonform datelor cunoscute, serviciile de informatii ale
Rominieiau mari goluriin cunoagterea concepfiilor, a pi"nu-
rilor de operatii si a sistemelor militare ale fogtilor aliati din
Tratatul de n Vaigovia, ca urmare a politicii d! interziclre a
"spionajuluiin tirile fritesti", promovati sub dictatura lui Nico-
lae Geaugescu. Mogtenirea preluati de la vechiul regim de citre
r61
serviciile de informa,tii rendscute dupi 1990 a fost precari. Fostele
organe de informafiis-au degradattreptat, maiales dupi actulde
tridare al lui lon Mihai Pacepa, odati cu toate celelalte institutiiale
regimului totalitar. Reprofesionalizarea acestora va necesitahari
eforturisi multiani.
Evolutia acestor servicii in perioada 1 944-1989 a fost tnau-
matici si plini de invitdminte.
Primele acliuni executate de sovietici, dupd intrarea trupelor
Armatei Rogii in Bucuresti, au fost confiscarea arhivelor serviciilor
de informatii s! a cifrului de stat, elimindndu-se astfe! elementele
esentiale exercitirii suveranititii statului romin. Pdni la incheierea
rdzboiului si dupi aceea, organele si serviciile sigurantei statului
romin si-au desfdsurat activitatea sub un putemic controlsovietic.
ln perioada 1944-1958, in Rominia s-a produs bolseviza-
rea si rusificarea tuturor componentelor sistemului de securi-
tate, adici armati, for,tele Ministeruluide lnterne, trupele de grdni-
ceri, serviciile de informatiisicontrainformatii, ca de altfel, toate
celelalte^institutii si structuri ale statului.
ln structurile organizatorice ale institutiilorvitale ale Romi-
niei au fost incadrati, pe ldngi consilierii militari sovietici, agenti ai
serviciilor secrete ale U.R.S.S.
tn 1948, a luat fiinti Directia Generali pentru Securitatea
Poporului, in fruntea cireia a fost numit Gheorghe Pintilie (numele
adevirat - tsodnarenko Pantiusa), evreu basarabean, infiltrat in
Romdnla in 1938, cu misiunea de a organiza o retea de spionaj"
Arestat in scurt timp de autorititile rornine, a fost pus in libertate in
au gust'l 944. Departamentul de lnformatii Externe din acest organ
a fost condus, piniin 1957, de generalul-maior Nicolau Sirghie,
evreu sovietic, panasutat ?n Ron'ldnla in tlmpul rizboiului, ulterior
capturat si arestat. lntre anii 1 958 -1961 , Nicolau Sirghie a con-
dus Directia de lnformalii din Marele Stat Major al Anrnatei ro-
m6ne. Peste tot, Nicolau Sirghie a fost secondat de col. Petrescu
Fetre (numele adevdrat - Gonciaruk Fiotr), agent sovietic, lnfiltrat
in RomAnia inainte de rdzboi, arestat si condarnnat pentru ac$iurri
de spionaj, eliberatin august 1944. Directia de Gontrainformatii
militare a fost condusi un numir de ani de generalul Grigoriu
Naum, evreu basarabean, parasutatin primivare anului 1944in
Predeal. Serviciul de Contra-informatiial Securitdtiia fost coman-
dat de Misa Petruc, agent sovietic, dondamnat lJ moa*e pentru
spionaj de citre autoritifile romAne inainte de rdzboi. Pedeapsa a
162
fost comutati, fiind apoi eliberatin august 1944.De reguld, p6nd
la nivelul de sefi de birouri, ofiterii din serviciile secrete ale
Romdniei, cel pu{in pind la "Declara,tia din aprilie 1964,,; au
fost agenti profesionisti ai serviciilor de spionaj si contraspio-
naj sovietice sau a.u fost recrutali de aceste servicii. La aces-
tea, trebuie avut in vede;e faptul cd unele cadre de bazi din
armat5, Ministerul de lnterne si serviciile de infornlatii si
contrainformafii, pe timpul pr"gitirii in scoli 9i acaOemii Sovi-
etice, au coErstituit tinte ale serviciilor speciale sovietiee, in
vederea recrutdrii.
ln acetasi mod, pnocedeazdin zilele noastre serviciile secre-
te si rnilitane din $.U,A. sialte state occidentale, unde se instrE;iesc
ofiteri din fostele state rnembre ale Tratatului de la Varsovia.
' Frirnul pas spre descdtusarea armatei ronldne sia seruiaiilor
de infornnatiE si conf nainformatil s-a ficut ?n 1958, prin retragerea
consilierilor sovieticE" Dupd achitarea datoriilor de rdehoifatd de
LJ"R"S.S. ?n '!96?, pnocesur!de desprlndere a RomdnieidEn coniajuB
seivietie s-a aceelerat"
Dupd ,,#ealaratia din aprilie 't964, e unoscutfi im ffiee ldent
e{nept ,,Oeefa ratia de independantd a Rormdnief ', servFeille de infoa"-
ma$1; gl de secu,rritate ale Ronn&nlei au iesit tstal de suh influenta sc-
vietic*, s-au cunfifat treptat de teiate cadne[e prornovate de rusi"
Totqrdat*, au Trieetat orice schimburi de lrafsmratil si materiale, prsoes
ee a fost des&vfrnsit dupfi 't96E.
Dupd evemimentele dlEr Cehoslovarlia, Rom&nia a fost
trecutd, de e6tne sgrionajr"ll sovietic, in rf,ndul statelor osti!*
Li"R.S.S. si tnatatd irr conseein!ff.
$enviciile de infonnnatiiale Ronr$nieiau avut o penioad*
de efie ienii nnaximA cuprinsfi intre august tr g68 si august ,l g?8,
ad[eE intne invazia din Gehaoslovacia a tnupegor Tratatuiuri ete ila
b?rsovla si trf;darea generalu*ui-loeotenemt lon Mihai Facepa,
fc*t Hoetiitor al sefului DirectieF de lnfonrnatii Hxterne. Dupd Tg?8,
, de !mfeirmatii
ffiir"eetia , HNterne s[r ffiireetia -_ lnfornrat!iaArnnste6
t - de t --__-'-
aar $ntrat tre{n"-* profa:ndd en"}a$, dim sar* r}u au ieslt pe deplFm
n!e I p&ru& im pneaemt" Hste evldemt ed, eiup* c trdc"jare rte asemrerrea
pncp*rti[, aq"i fost $Leate rm6sLsride EirmEtar* s! regmedfiere a daumel*n
pil*v*ctrte de tr&d6tor cane, ?ntn* aFte8e, a* qfrnss sB [a o g*$!r,e a seru!*
e iilsr de InforunatiF, spee6a!laste im actf,vEt*tii* stn$indtate, c** m:a,.$*nfrta-
tsa e Fertremte I mr 3*n*fesion ste. Fmste* r.[!* d I r"t str* i md tmte oc *i p;rt*
fi
de ofitenlF
I
frSirect[*t
I
eie 9n'af&ra?rat[F
t
a &rprlratef
--__ au fos{ q$e${.gir.}tr:te"
,
r O.1
rAnd pe rind, astfelincit, in decembrie 1-989, nu se maidispu-
nea de nici un ofifer de informafii instatele membre N.A.T.O. si
niciin U.R.S.S. si China. Fostei Directii de Informalii Externe a
Securitdlii is-au impus, de asemenea, o serie de servitufi care au
condus la reducerea drastici a eficienteisale.
ln aceste condifii, nu este de niirare ci Rominia afostsur-
prinsi de o serie de evenimente ce s-au produs in Europa in anul
1 989 gi nu a fost prcveniti de pregitirea in strdinitate a u nor a$iu n i
r64
datoritii puterii economice scizute siin continui degradare, a erodd-
riiautoritifiisieficientei institutiilorstatului, a divizdriiscenei politice
dar mai ales din cauza incompetenfei, iresponsabilitdfii, ineficientei
gicorupfieieterogeneiclase politice din Rominia, care a reinviat
traditiile fanariote.
Spionajul magfiar va continua sd reprezinte cel mai
mare pericol pentru integritatea teritoriali a Romdniei. Acesta
are o puternici bazi de recrutare de agenfi in rdndul celor 1,6 milioa-
ne de minoritarimaghiari din RomAnia , iar U.D.M.R. gi Biserica
reformatd, in frunte cu episcopul Laslo Tilkes, sprijiniti 9i de Vatican,
constituie acoperini putemice pentru atingerea obiectivelor Ungariei,
adicd o autonomie teritoriald a maghiarilor, urmati de desprinderea
Ardealuluide Rominia.
Prezenfa la guvernare a l,.l.D.M.R. in coalilia Conventiei
Democratice a constituit o victorie la care Ungaria siservlciile
sale de spionaj nu au visat niciodati din 1920, de la semnarea
Tratatului de la Trianon, si pind ?n zilele noastre.
Prezenta minigtrilor, depurtafilor, senatorilo4 a secre-
tarilor de stat maghiariin guvern, in comisiile de apdrare, pre-
cum si in organele'locale au deschis o adeviratd ,,mind de
aur" pentru spionajul Budapestei.
Rominia nu maiare nici iJn secret de oarecare impor-
tanfi pentru securitatea Rorniniei, pe care spionajul maghiar
si nu-lcunoascd. Toate acesteavorfi folositein mod sistematic
de citre Ungaria impotriva Rorndniei la ?nceputul secolului XXI si in
continuare. Cei care au guvernat Rominia in ultimii ani ai secolulu i
XX cu ajutorul U.D.M.R., adicd a! Budapestei,-au deschis largi
posibiiitefi de manifestare factorilor externi si interni care lucreazi
sistematic la subminarea bazelorstatului romdn si vor purta intreaga
rispundere in fata generatiilorviitoare ;i a istoriei fentru consecintele
ce vor urna.
in ultimii 15-20 de ani, Rominia s-a dovedit incapabild
si dea vreo ripostd inteligenti pollticiiconstante a Budapestei,
de subrninare a intereselor sale in Transilavnia, in Europa siin
intreaga I u me.,,LS TORIA IRAA/S I LVAN I E f ' (Erd6ly Td rtenete),
apirutdln EdituraAcademieide Stiinte a Ungariei, in 1986, sub
coordonarea lui K<ipecsi Bt6la, miniitrul 6u[urii sub"regimul totalitar
kadarist, cireia Academia de Stiinte a Romdniei s-a dovedit
incapabili si-i dea o replici, se vihde ih prezentin limba englezd si
in RomAnia...
165
reatizato* o"1T[tt:i*"1-#tii:il, *.r. Ge**a,re. Anexa 3
".n
Amiralul Wilhelm Canaris - seful ABWtsHR, Richard Sorge, "spionul secolului XX"
Serviciul de Spionaj Militar al Gennaniei - agcnt al G.R.U. -
in cursul R6zboiului al Il-lea Mondial. pe timpul nrisiunii sale in Japonia.
Anexa 2
Col. Oleg Petrovski, spion al C.I.A.,
la proces (Moscova, 1963).
Anexa 3
t{=,#tr*UrU r
Stella Rimington,
director general al Serviciului de Securitate
al Marii Britanii.
Anexa 4
:; r.-1 1
-l:"
a.*
.<
#itffii4
l':.151,:l.-;iirttt!j,
ll,ilittlr{lk-a
I rllllt!
^_-4+.--i,
'!i--4-a
%,#$
Cartierul general al Agenliei Na{ionale de Securitate,
din Maryland, situat la 30 km de Washington.
Anexa 6
t.".6At*ll_rar lPt
ztt ?'*r"-:.zi
cf.rdrl',rr;-**ll
Anexa 8
. i; "1F-.-'*..: q.a, *- Y ^: a" F n
i r, ..llt' s T- q r r, * i r ;:
' i' ;'1|!.ntfl$: $ fr' f S'i S *-t I'
Anexa 9
Sediul Serviciului Secret de Informalii - "M.I.-6"
al Marii Britanii (Londra). Anexa 10
I,REZIDEN' CU ACOPERIRE DIPLOT4ATICA-SEF DE RETEA
illliBFlllisiJil:l :u i:8",:l"x?Bi;i3ilxli?i:iEi
I.REZIDENT ADJUNCT PENTRU ASIGUR^RE^ A RETLEI
3E :Eiuii .s!,.BsE UMA[L.Dg"JryF_gFMAT[
RETEAUA MODERNA DE SPI O NAJ
SEF OE CPTUIA
s.RTZIDNT ADJUNCI ILEGAL NATURATIZAT-'EHNIcA ( SChCMO StONdOrd )
6-cFLUti tLE6AtA oE A6ENTt INFtLTnATt sr NAruRALlzart
7'8TZA TEHNICA A RETELEI
a-LrcaruRt.clFRArE oe tEtEcot.tr;ritc,rtrr
,q
&,.h\-t &#
j]l_u*
,--?td\.
ffi'tr( \),-,,.__=\ F, /
@-o,.o,
--{o,r/
oA ait,
- / /Y 6)
'[
':i/ {q 1f;l ; ,-
Jd II
[\t
*r, \ '
\ ]
H
.b:,*'.orwh;
illllffi$-l
ln, , \,,, *,'{. {t#:}/
rfr""
'1 \.\
TH /
a
/.4 "fffrff if- 'i'
*'rt)
iil
r{il / lK \p
,",Xt
il '?
(", ro^ftli {-*
Ul h'tr1/ n
]' I . ..- ,-ron,rfi{*#*3
';i}:ltii,,, :i*pcRT^Nr
Anexa 11
COMUNITA?EA SERVICIILOH
BE CERCETABE STAATEGICA ISPIONAJ]
A S.U.A. - pOTRtVtT rEclts.elgB DIN 1S9g
PENTRU SECOLUL XXI
DI
l
CENTRUI. fIONAL DE
CE RCETA'IE STNATFGICA
UINECTIA OEZVOLTARE.
iruzEsrnrRe
Of lCIUL PENTRU 5P|]IJIN
DIRECTIA CERCETARE DrRrcTrA cEncEiARt FOIO $l I
tOGISTIC CERCTTARE
RAIAOELECIRONIC SATELITT Ut rMA(iiNE i STNATTGICA
DiRECTIA CEFCE.TARE DTBECTTA cERCEt.{Rt
c0sMtcA $i DE RACHEIE A
AVIATIEI MILITARE
SnlIlllg-lffir? tc r,.r ] I
I I
SPRIJiIJ LOI]ISTIC-
CIRUEIANT LA INUPE
L_
OITHECTIA CERCETARE DrcECrrA cEFCEilf,E I
OcEANoGnAFICA A AERIANA a nvlalrl I
CENTRUL SPATIAT AL
MARINEI MII-ITARI
Anexa 12
Iiv'(iltit't I.\tilll I(:lll.ofi lil; ilulot{v t't'il .\l lili ,\l:(:t- lll'l'll'l:
.t t.li t:Ii Ilt,; fi l't' t r; t ftL.\li
Anexa 13
u )M t.tt',!t A I t:'A s t: {twcil L ct tI fiF i NFo Rttt.4 Il / is /,ti 0 $iAJ }
7
I COMITETUL PEMRTJ
INFO'tMATII SI $FCURITAT
tltlNlSTRU DE ll.lTERl.JE
:'11Epgl-
5gpy1g1g1 111 .i. PRFgED| N rErE sl cOonoor.inion
De lNronM^ril L{LITAUE Ar. coMlnrul.ut t{txT pENTRU
INFORMATII I ',rr'
Anexa 14
.#: x254
"',1"'^ t
Z,/ - y'
--Q-:rr S tr\r:
i& ".,.:
:'r'li
8" '-
PACIFIAUE--'l
Anexa 15
t! /1 .0i
--:i)i\ I
u7 \ I o'l.i
! '-r-----J-----?,
I ld.i \rv-I I
tl r{. J
fTrrllg:l- 1-*l*",i*=----tl
i
ll\-nr!
! i .ari
,, \t,,/ t{
73-* 39 )*'--Fj
a) l
"r, .,
Hawaii
85 - Yarim! Piovin!
g - Suglr Grot.
OCEANUL
D GERMANIA FEDERALA
PACIFIC o 88 - Augsboerg
89 - BrdaiDlog
90 - 8d Kou:nrci
50 km. 9 1 .8ad Tel.
92 'Bgilin
95 - r.st.r&!.9
ilt.*' es.Fir
96 -
9?
Aindlrd
.8..dorn.vrn
9B . Ecntardlng.. AAF
99 . Ml Edd.'n
1 00. frsncton
1 02 - Sickrl!AAF
STATELE UNITE qoncd.ld afB 104 -Hlld.lD.rg
2E -
I -UCtso. qrid.
Mrt Olll aF8 56 - Suilllnd
30 - i 07 . ldrr Ob.rn.lt
108 . Kri$rrlrut.rr
: Oltutr ArB
- to9 - xtln9.F
5 - EaalsnAFB 62 ' Fod Mdnorlb
63 - MC6&mp L!i.un.
S. 35 - Fod McPhr$n 61 - Fod Are99
K.nar
(odlrh t 13 -Fnm.sn.
9. 65 - Tr6k.r aFB
l0 . Kn! $lmon 66 -TobyhsnaArdyD6Fl rlS.Schl.iwig
11 -tro4h-EadCar 39 . Koni. II0-$0tttrd-vdhing.n
68 Sh.w AFA
-
69 - B..gd.os AFB 118'2q.ib.lck|hAE
15"a.aleAF8 ARAEIA SAUDITA
16 . tod cr! 4a - Scnotl.ld Arr.cls 72'Good{olloi aFg
17-lmtei.lBrlch 73 - (ollyAFB I l9 . Oi.dd!
Anexa 16
AZORE
JAPONIA 9i COREA de SUD
9AHAMAS
I 26 - Gr.nd Eohara
'27 - O:iawa
Marea
Japoniei
OCEANUL
PAC IF IC
Okinawa /o
0
.o0
..n
$
J
^\o
'0 .*c
HONDUMS
1 55 - La Creoa
ISBNDA
156 -Xella!ik
2OO !m
"ffi* , 50km ,
153 -N:ols
I 59 - e.r.d's,
183 - SireA
MAREA BRITI\NIE
FILIPINE
1 62 - Camp iana 185 - ClariAa
1 86 - NAS Cvo, o.inl
I8t - Sub'c aar
r88 - SanUiSlel
I 6 - KroIo
POPTO-FrCO
169 "Oln.
172 -iadaraL.n.innr MARA BRITANIE
173 "Wakianar AS ' 9C ' RAF A,irnb!;y
l75.KWAJALIN
1 93 - fiAF Chick$.d3
Anexa 17
TURCIA
207 -A9r., Mo.r Atarst
?09 . anr.ly!
?i0 - Diylrb.i,.
2l I - Edi.ne
213 -,:mii
217-San&n
2!E-Sit!
2t9. Srnop
>'u?
UFSS
222 ' Mo$ou (a'irrkr
'-, ilc,d. /1
Rhinrnie dt
westohrlir rJl I
Baze tolosite do NSAin str5initato
Britanice
223 - 8rr..
225 - Ftatio6 Pi.t
Australiene
Norvegiene
2a0 .anatNt.de !. Siltpkat
23t AmhtsttdE dP J.addz
GREC|A, CTPRU 9t
14 ---
ZoE rio 2'15.
1 z07 a
'|
"TUROUIE
t
Met 144.
CHYPRE
M edi te rra n 6e 24e.ffFrm
Anexa 18
Tehnologie spaliald din "Rdzboiul stelelor" a Federatiei Ruse.
Anexa 20
Imagine ob{inutd prin satelit a santierului naval
de la Sverodvinsk, unde se construiesc submarine
cu propulsie nucleard, purtdtoare de rachete balistice
intercontinentale cu incdrcdturi atomice.
Anexa2l
f'#^:
-g: :') )
'<-t\
ii
-
1c
i?,t*
t;:li
r_;, ,,
rl \ {
I i \\-
,l \\
rl \
-,
Anexa22
1.. *
.J' 4
&. l+.1,
dr{tdi ii
Anexa 23
, ';A4F :!a
d . 1--*{:__;<&:".._
;'Y--.l@: -.r ""t:C._g;iirff*&;lra/;>{
SS -25 - cea maitemutl rachetd intercontinentald din ,,Trupel e de Rachete Strategice" ale Fe
Federalie Ruse -
"Divizia de rachete SS-25" - in raionul poziliilor de tragere" (vedere pan-oramica C.I;j.
if
d*.
ta
Anexa 24
Aparat britanic de ascultare a convorbirilor - model "M.I. 6",
mascat intr-un pachet de ligiri.
Anexa 25
3MAl-l-
*_;ff-3
iCONDEa'lSERs
Anexa 26
Sistem miniaturizat de emisie - receplie
de spionaj (model britanic).
Anexa 27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1. HARRY HOWE RANSOM -,,CIA si securitatea nationald"
Editura Harvard University Press
Cambridge 1958
166
10. ANDREW TULLY -.Super-spronrT"
NewYork 1969
11. RAIMOND SETH -,,Enciclopedia spionajului"
Editura New English Library"
Londra 1972
15' NTGELWEST
;!!!",lir"J'iifi"i,o",,,,,
Editura Goronet Books
Stoughtor1982
IT.VICTORSUVOROV -,,fnintimitateaSeruiciutuiMititar
de I nfo rm a,ti i S ovi eti c"
Editura Berkley Books
NewYork 1984
L{J7
19. BRIAN FREEMANTLE -,,K,G.B,*
Editura Futura Macdonald
Londra 1984
168
Guprins
Capitolull
RAzeoRteLE MoNDIA,LE gl SPIoNAJUL MoDERN .. ........,.,. 7
Triddtorul Sturza, precursorul lui Pacepa
Obiectivul luiCanaris: petrolulrominesc ...............'. 9
Rizboiulspionilor .......'.... 10
Micel ruso-gennan... in folos american ..............,.- 12
Germania -salvatdde... insurectia romini ! .......'.......-...-..'..... 13
Frontulinvizibil
Drept recunogtinfd - generalul Pafton-asasinat!
SUA- asul dii mdneca evreilor
Trei Conferinle cruciale care au crucificat Rominia :.........'-----.. 24
Potsdam - cimitirul Germaniei, Japoniei 9i Europeide Est '......: 26
,,Am cd,stigat, triiasci rizboiul rece!"............--..-...........'...... ----. 29
Gapitolulll
SERVICIILE SEGRETE PE FRONTULANTICOMUNISMULUI . 34
34
$coala germani: Organizalia Gehlen ........-----.--..----.-----.....-...-
Agenfia Centrali de lnformatii - C.ltA. ..'.-...."...'.... 40
AgenfiaOe lnformaliiaApiririi-D.l.A. ,,............r.'...-............... 46
Aoentia Nationali de Securitate- N.S.A. ...........:..................... 50
-t,
GIA - Ml 6, doifrali de cruce .....'......-..
52
Tehnoepiona.liul ................. .".............. 62
Egecuri multe gidese,... cheia marilor succese! '...................... 67
Siionii,... membri de partid? -..--.--..-.-.. 71
Gapitotullll
cuLtsELE nAzeotuLul RECE ........77
S.U.A. - militarizare de (10.000) miliardel .'........'... 78
Doctrina Truman ...........
Directiva N.S"G. -68
,,Monstruozitatea" C.|A..,.i............i.. .'-...'....'..-...,..- 86
F.B.l.gi,,pericolulrogu" din S.UA. .......'... .'.-....".... 93
,,Mai liine moG decitcomunist !"...........;........... .... 95
Democraliein stil arnerican: ,,lisie negre",
ascultiii ilegale gitumitori. .'........... 97
,,Gontractul cu Rominia" apa$ne...
Partidului Republican din S.U-AJ .................'.........-.............100
169
Dosarele Securitifii- gestionate de C.l.A.?! ......102
,,Marca C.l.A." - asasinatul politic ..,104
...............
Experimentul Jugoslavia ..................... 105
Dej-,,VulpeadinGarpafi"......."...... ....................106
1968 - Marea Sfidare ...... 109
,,Dacd era protejat de Securitate,
Kennedy murea de bitrinefe!" ...-........... ........... 113
Pacepa si allitrdddtori de Neam ........'114
Polonia-repetiliipentru'89............. .....................116
Reagan - actorul din ,,Rdzboiulstelelof' -........ .......120
9apitolullV
SERVICIILE DE SPIONA.J ALE SECOLULUI )O(.
PERSPECTTVE. ............ ......................123
Comunitatea serviciilor de informafii ale S.U.A.
StrategiisiobiectivepentrusecolulXXI ................130
Gomunitatea serviciilor de informalii ale Federatiei Ruse .... "... 132
Serviciile secrete ale Marii Britanii ................. ....... 140
Serviciile secrete ale Franfei .............. 149
Serviciile secrete ale lsraelului.... ..-....153
Alte serviciide spionaj pentru secolulXXl
Romdniain angrenajele spionajuluistriin ...............................159
Anexe .........167
Bibliografie ....................195
na