Sunteți pe pagina 1din 145

~.

-- - -- -.-
- --- ---~

Zecharia Sitchin
The Lost Realms
Prefata
In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI
~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~i-
au dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multe
Editor Aldo Press, Bucure~ti
milenii inainte in aceste linuturi noi!
Copyright ~ 1990 by Zecharia Sitchin Cronicile ~i legendele vorbesc despre zgarcenie, jaf ~i distru-
gere din capriciu ~i conlin marturii ale uimirii care i-a incercat pe e-
uropeni atunci cand au gasit aici civilizalii atat de asemanatoare cu
cele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e i incinte
sacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli - ~i simbolul
crucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendele
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
, despre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera ca
ZECHARIA, SITCHIN se vor intoarce.
Regatele pierdute / Zeeharia Sitehin; Enigmaticii mayai, azteci si incai i misterio~ii lor stramoi
trad.: Claudia Rada. - Bueure~ti:Aldo Press i-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti i pe
304 p.; 20 em profani, 5 secole mai tarziu.
Bibliogr. Cum, cand i unde au aparut astfel de civilizalii in Lumea No-
ISBN 973-9307-87-6 ua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam mai
mult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa cele
I. Rada, Claudia (trad.) din Orientul Apropiat?
Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intre-
001.94 bare decat daca acceptam ca pe un tapt, nu ca pe un mit, prezenla
pe pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer Pe
Pamant".
Aceasta carte prezinta dovezile.
"

1
EI Dorado
1nzilele noastre Toledo este un ora linitit de provincie, situ-
at cam la 0 ora de mers cu maina la sud de Madrid; cu to ate aces-
tea, rar se intAmplaca turitii ce vln in Spanla sa-I rateze, deoarece
\ inauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverse
I culturl llectii de istorie.
Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous milenii
I

\' inainte de Chrlstos, iar intemelerea sa este atrlbulta descendentllor ~


bibllci ai lul Noe. Multi sunt de parere ca numele sau vine din cu-
vAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case I
magnificele temple sunt marturli ale cretlnlzarii Spaniel - ascenslu- I
nea i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana I nlmicirea
splendidei motenirl evreleti.
Pentru Toledo, ca I pentru Spania i toate celelalte terltorii,
1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel eveni-
mente istorice, i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a a-
I -
cestui pamAnt era "Iberia" iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestui
I termen se gasetein cuvAntulibri(ebraic), sub care erau cunoscutl
I. primii colonltl. Regatele macinate de razboale au plerdut marea
II
majorltate a teritoriulul Penlnsulel Iberlce in favoarea musulmanllor, I
I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdi- J
nand de Aragon i Izabelade Castilla s-au casatorit in 1469. La ze- I
~A Rni riA IR ~j!hu'!\tnriA ~II l~nC!~t n l"!:Imn..ni.. lIIt~r~ .."' ..I. .-....-
rea maurilor i Instaurarea catoliclsmulul in Spania. in lanuarle
I
1492 mauril au fost deflnit!v invini, 0 data cu cAderea Granadel, iar I
Spania a devenlt pam Ant cretln. in luna martle a acelula1 an re-
gele !}I reglna au semnat un edict pentru expulzarea din Spanls, pA.- I
na la 31 lulle in acela!}i an, a tuturor evrellor care nu se vor fl con-
vert!t la cre!}tlnlsm pAna la acea data. lar in luna august din acela!}1 I

I an, Crlstofor Columb - Cristobal Colon pentru span loll


marl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.
-a pornit pe I

1 J
I
r
,

REGATELE PIERDUTE 9
8 Zecharia Sitchin
rea lui Columb in Spania in lanturi, sub pretextul ca nu se purtase
A zarit pamant in ziua de 12 octombrie 1492. S-a intors in bine cu oamenii lui. Dei regele i regina I-au eliberat imediat i i-au
Spania in ianuarie 1493. Ca dovada a reuitei sale a adus patru "in- despagubitcu bani, ei impartaeaupunctul de vedere potrivit caruia
dieni"; pentru a demonstra ca solicitarea lui, de a se organiza 0 a Columb era un bun amiral, dar un guvernator ineficient,care nu pu-
doua expeditie, mai importanta, sub comanda sa, era justificata, a tea smulgede la indieni informatiileprivind locul unde se afla de fapt
adus cu el nenumarate fleacuri de aur luate de la localnici i 0 su- Oraul de Aur.
. medenie de poveti despre un ora, un ora aurit, unde oamenii Columb a luptat impotriva acestor obstacole tot cu ajutorul ve-
purtau bratari de aur la maini i la picioare i ii impodobeau gatul, chilor profetii i al citatelor biblice. A strans toate textele intr-o carte,
urechile i nasurile tot cu aur, tot acest aur provenind dintr-o mina Cartea Profetiilor, pe care a prezentat-o regelui i reginei. Dorea
fabuloasa de langa ora. sa-i convinga ca menirea Spaniei era aceea de a domni peste le-
Din primele cantitati de aur aduse din lumea noua, Izabela - rusalim, i ca el, Columb, e cel ales pentru a duce destinul la iride-
care era atat de pioasa,incat i se spunea "cea catolica" - a poruncit plinire, prin aflarea locului unde s-a nascut aurul.
sa se construiasca 0 CUSTODY sofisticata i a donat-o Catedralei Ferdinand i Izabela credeau cu tarie in Sfanta Scriptura, aa
din Toledo, sediul traditional al clericilor Spaniei catolice. Aa se fa- ca au fost de acord sa-I lase pe Columb sa porneasca inca 0 data
ce ca astazi oamenii care viziteaza Trezoreria catedralei - 0 sala in-
pe mare, convini mai ales de argumentullui ca gura fluviului pe
conjurata de un grilaj masiv i plina cu obiecte pretioase donate Bi- care il descoperise (fluviul Orinoco in zilele noastre) era a unuia
sericii de-a lungul secolelor - pot sa vada. dar nu sa i atinga, pri- dintre cele patru rauri ale Paradisului,i, dupa cum spuneau Scrip-
mul aur pe care Columb I-a adus din America. turile, unul dintre acele rauri inconjura pamantul Havila, "de unde
In zilele noastre se recunoate ca expeditia avea i alte sco- venea aurul." Aceasta ultima calatorie a fost presarata cu mai multe
puri, pe langa aflarea unui nou drum spre India. Conform unor do- greutati i dezamagiri decat oricare dintre celelalte trei.
vezi convingatoare. Columb ar fi fost un evreu fortat sa se conver- Chinuit de artrita, 0 umbra a omului care fusese odinioara, Co-
teasca; e posibil ca sustinatorii sai financiari, la randullor convertiti, lumb s-a intors in Spania in ziua de 7 noiembrie 1504. Inainte de
sa fi vazut in expeditie 0 modalitate de a evada catre pamanturimai sfaritul acelei luni, regina Izabela a murit, i, cu toate ca regele
libere. Ferdinand i Izabela visau sa descopere raurile Paradisului Ferdinandavea 0 slabiciune pentru Columb, a luat hotararea ca al-
i tineretea venica. Columb insui avea ambitii secrete pe care nu tii sa treaca la actiune pe baza ultimului raport intocmit de el, in ca-
le-a divulgat decat in parte in jurnalele sale personale. Se conside- re fusesera adunate toate dovezile referitoare la prezenta unei sur-
ra omul care va adeveri vechile profetii cu privire la 0 noua era care se importante de aur in lumea noua.
va incepe cu descoperirea unor pamanturi noi "Ia marginea lumii".
. Era totui suficient de realist pentru a recunoate ca, dintre "Hispaniola va darui majestatilorvoastre atotputernice tot au-
toate informatiile pe care Ie adusese in urma primei calatorii, cele rill riA ~::IrQ ::III ng\lnig"
ii ~c:in'lr~~Q ~nhlmh no
. ~n"'"t"'"...H
. ~;(i - :
reTernoarela aur se Ducurau ae cea mal mare atenlle. A spus ca in privinta insulei pe care i-o impart astazi Haiti i Republica Do-
"Domnul ii va arata" locul misterios "unde s-a nascut aurul", i, ast- minicana.Intr-adevar, colonitii spanioli i-au folosit pe indienii ba-
fel, a reuit sa-i convinga pe Ferdinandi pe Izabelasa-j ofere 0 flo- tinaica muncitori sclavi i au reuitsa extraga aur in cantitati fabu-
ta mult mai mare pentru a doua expeditie, apoi pentru a treia. Cu loase: in mai putin de doua decenii, trezoreria Spaniei a primit din
toate acestea, cei doi monarhi trimisesera deja tot felul de functio- Hispaniolaaur in valoare de 500.000 de qucati.
nari i oameni mai putin vizionari, dar mai inclinati catre actiune,ca- Se pare ca experien1aSpanieiin Hispaniolaavea sa se repete
re supravegheau mersul lucrurilor i se amestecau in operatiunile la nesfaritpe teritoriul unui continent imens. In decursul acelor do-
i deciziile amiralului. Conflictele inevitabile au culminat cu aduce-

~- ----......-- ~
- -------
I
--

10 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 11

uAdecenll, pe mAsurAce bAtina1Imureau sau fugeau I minele na sau vreo alta sursl de aur sau de alte metale.
de aur se epuizau, euforla spaniolllors-a transformat in dezamAgl- De unde provenea atunci aurul, aa putin c~t era? Din sehim-
re Idisperare, iau ancorat cu Imai multAindrAznealApe coaste burile eomerclale, spuneau maya, din nord-vest. Acolo,in pAm~n-
din ce in ce mal putln cunoscute, in cAutarede bogAtii.Una dlntre tul azteeilor, se gAseteaur din plin.
destlnatille timpurilera peninsula Yucatan. Primlispanioli care au Descoperirea icucerirea plm~ntulul aztecilor, situat in zona
ajunsacoloin 151"1erau supravletultorii unuinaufragiu;dar in 1517 muntoasl din inima Mexiculul,se leaga de numele lui Hernando
un convol special format din trei vapoare sub conducerea lul Fran- Cortes. Tn1519, aeesta a plecat din Cuba in fruntea unei veritabile
cisco Hernandez de Cordoba a pornIt din Cuba spre Yucatan cu armada aleAtuitedin 11 vapoare, ase sute de oameni i un mare
scopul de a face rost de sclavl. Spre uimirealor, au gAsitclAdiridin numArde eai de rasa. A inalntat incet de-a lungulcoastei penlnsu-
platrA,temple Istatui de zeite; spre nenorocullocalnlcilor(care din lei Yucatan, oprindu-se, debarcand i pornind din nou. Tnzona un-
c~te au inteles spaniolili1spuneau "maya' spaniolil"au gAsitiu- de influentaMaya palea incetul cu incetul iincepea stapanirea az-
nele oblecte de aur pe care Ie-au luat." tecAi-a instalat tabAraia denumit loculVeracruz (nume sub care
Informatiile referitoare la venirea spanlolilor I cucerirea este cunoscut Iastazi).
Yucatan-ului se bazeazA in principalpe raportul intltulat Re/acion Tnacest loc, spre marea uluialAa spaniolilor,au aparuttrimiii
de /as cosas de Yucatan,intocmlt de cAlugArulDiego de Landa in regelui aztec, prezent~nd salutAriIincArcaticu daruri nemaivAzu-
anul1566 (traducerea in limbaenglezAil apar1lneluiWilliamGates te. Conform spuselor unui martor ocular, Bernal Diaz del Castillo
(Historia verdadera de/a conquista de la Nueva Espana, tradusl in
~Ipoarta tltlul Yucatan fnainte i dupAcucerire).Dinc~te spune Di-
ego de Landa, Hernandez Ioamenillui au vAzutin decursul aces- limbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"un disc a-
tel expedltli0 piramidAin trepte impozantl, idoliIstatui de anima- semenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe care se aflau tot
Ie i un mare ora in Interior.Cu toate acestea, Indienilpe care au felul de imagini, toate din aur fin, i un alt lucru mlnunat, despre ca-
incercat sA-icaptureze au opus 0 rezistenta ind~rjita i nu au fost re cei ce I-au cantlrit mai t~rziu spuneau cl valora peste zece mil
inspAim~ntatinici de tunurile de pe vapoare. Spaniolil au suferlt de dolari.1IVenea apoi a aM roatl, i mal mare, "reprezentand lu-
- -
pierderi grele Hernandez insui a fost rAnit i au fost nevoitl sA na, facutl din arglnt foarte strllucitor", un coif pUncu boabe de aur
se retragA. $1 totui, pe drumul de intoarcere spre Cuba, Hernan- ia pAlariedinpeneleuneiplslrl rare quetzal(plesl care inca se
dez a recomandat organlzarea altor expeditii, deoarece "acel pl- plstreaza la Museum fOrV61kerkundedin Viena).
m~nt e bun i bogat, av~nd aur." TrimilIle-auexplicatca acestea erau cadourile conducAtoru-
Un an mal t~rziu 0 alte. expedltie a porn it din Cuba spre lui lor, Moctezuma, pentru Quetzalcoatl, zeul sub forma de "arpe
Yucatan. Au debarcat pe insula lul Cozumel i au descoperit Noua inaripat" al aztecilor; un bineflcator cu suflet mare care fusese 0-
Spanie, Panuco i provincia Tabasco (aa au fost denumlte noile bllgatcu multtimpin urml de cltre Zeul Rlzboiului sa parAseasca
nlimantld ~..,to,..lIt'\r 1,..,..,,,,,,..,.u,..;(
. , 1'_ "" . ..1-
... _n__!..
0'-_.'I' _ _ ,..
1' ,..,. ,
D~mAnturi\.inarmati cu diverse mArfurlDentru a face schimb si nu
doar cu arme, spanlolil au int~lnit de aceastA datA aUit indleni ostili, spre Yucatan, apoi a pornitpe mare catre est, flgaduind cl se va
cAt i prietenol. Au vAzut mai multe edlficii i monumente de pla-
intoarce in zlua sa de natere in anul "1 trestie." In calendarul az-
trA, au slmtlt sAgetile i sulltele cu v~rfuri ascutite din platrA obsidi- tec, un ciclu de ani lua sfarita data la clncizeci idoi de ani, prin
anA I au privlt obiecte reallzate cu mAiestrie, multe din piatre, obi- urmare anul intoarceriipromise, IIAnul1al trestiel",nu putea sa a-
nulte sau semipretloase; altele strAluceau ca aurul, dar la 0 exami- para dec~t a data la clnclzecii dol de ani. in calendarul cretin a-
nare mai atentA s-au dovedlt a fi din alamA. Contrar ateptArllor lor, cetia erau anii 1363, 1415, 1467 i 1519, exact anul in care Cor-
oblectele din aur erau foarte pUline, iar in zonA nu se afla nicl 0 mi- tes i-a flcut aparitia la poarta regatului aztec venlnd dinspre est.

I
_--1
- -
--

REGATELE PIERDUTE 13
Zecharia Sitchin
12
1519, la bordul primului vapor incarcat cu bogatii pe care I-a trimis
Cortes avea barba i purta coif, ca i Ouetzalcoatl (unii pretindeau Cortes in Spania. Regele spaniol Carlos I, nepotullui Ferdinand i
i ca zeul ar fi avut pielea alba), astlel incat se pare a ca profetiile suveran peste alte teritorii europene, asemenea imparatului Carol
s-au adeverit. V peste Sfantullmperiu Roman, se afla pe atunci in Flandra, iar va-
Cadourlleoferitede conducatorulaztec nu erau alese la in- porul a fost trimis mai de parte spre Bruxelles. Comoara mai inclu-
talTlplare.Ele erau mai degraba incarcate de semnificatii.Gramada dea, pe langa darurile simbolice, i figurine au rite reprezentand ra-
de boabe de aur fusese daruita deGarece aurul era un metal nobil, te, caini, tigri, lei i maimute, precum i un arc de aur i sageti. Dar
care Ie apartinea zeilor. Disculde argint reprezentand luna fusese eel mai impresionant dintre toate era "discul soarelui", avand 195
daruit deoarece unele legende pretindeau ca Ouetzalcoatl a pornit cm in diametru i gros cat patru monede autentice. Marele pictor i
pe mari i s-a intors in ceruri, facand din luna salaul sau. Palaria artist Albrecht DOrer, care a vazut tezaurul adus din Lumea Noua a
cu pene i vemintele bogat impodobite trebuiau purtate de zeul Aurului, scria ca "aceste lucruri erau toate atat de pretioase, incat
care se intorsese. 'ar discul aurit era un calendar sacru reprezen- au fost evaluate la 100.000 de guldeni. N-am vazut de cand sunt 0-
tand ciclulde cincizeci i doi de ani, care infatia Anulintoarcerii. biecte care sa-mi bucure sufletul mai mult decat acestea. Deoarece
$tim ca era un astfel de calendar, deoarece au fost descoperite i am vazut printre ele uimitoare obiecte de arta i m-a uluit ingeniozi-
altele, asemanatoare lui,facute insa din piatra, nu din aur curat (fig. tatea subtila a oamenilor din acele pamanturi indepartate. Pur i
1). simplu nu pot sa exprim in cuvinte ce am simtit cand am vazut ace-
Nu timdaca spanioliiau inteles tot acest simbolism.$i chiar Ie lucruri cu ochii mei."
daca I-au inte1es, nu I-au respectat. Pentru ei, obiectele reprezen- Dar oricare ar fi fost valoarea unica artistica, religioasa, cultu-
tau un singur lucru, i anume dovada bogatiilorcare ii ateptau in rala sau istorica a "acelor lucruri", pentru regele Carol ele reprezen-
regatul aztec. Aceste obiecte de neinlocuits-au aflat printrecomori- tau in primul i in primul rand aur -aur cu care ii putea finanta raz-
Ie nepretuite aduse in Sevilla din Mexic in ziua de 9 decembrie boaieleimpotrivadumanilorinternii externi.Aaca nu a mai
pierdut timpul i a ordonat ca acestea i toate celelalte obiecte vii-
toare facute din metale pretioase sa fie topite la sosire i transfor-
mate in lingouri de aur sau argint.
Tn Mexic, Cortes i oamenii lui au adoptat aceeai atitudine.
Tnaintand incet i invingand rezistenta pe care au intalnit-o in cale,
fie prin armele superioare, fie prin diplomatie i tradare, spaniolii au
ajuns in capitala azteca Tenochtitlan - astazi oraul Ciudad de Me-
xico - in noiembrie 1519. Oraul se afla in mijlocul unui lac i nu se
putea ajunge la el decat pe niste drumuri usar de CII~AritTnt! Ic::iin_
(;r~za(on mca In proreJla Leului ce urma sa se intoarca, Moctezu-
ma i nobiliisai au ieit in intampinarea lui Cortes i a alaiului sau.
Doar Moctezuma purta sandale; toti ceilalti erau desculti, aratandu-
se astfel umiliin fata zeului alb. Moctezuma i-a pottit pe spanioli in
splendidul sau palat; numai aur unde vedeai cu ochii, pana ~i taca-
murile i vesela erau din aur, iar spaniolilor Iis-a aratat i un depo-
zit plin cu obiecte de arta din auf. Spaniolii au recurs la un iretlic,

--- .---- j
-- , -- .......---.-
--

14 Zecharia S/~chin REGATELEPIERDUTE


15

I-au capturat pe Moctezuma I I-autinut prizonier, cerand 0 rAscum-


urmatoare: se spunea ca un Indian din Columbia a auzit de 0 tara
parare in aur pentru eliberarea lui. Nobllii au trim is atunci emlsari
"bogata in aur i smaralde. Prlntre oblceiurlle lor se numara i
prin tot regatul sA colecteze rAscumpArarea; s-au strans suficiente acesta: regele lor ii da jos vemlntele i se urea pe 0 pluta, se
obiecte de aur pentru a umple un vapor care a ridicat panzele spre oprea in mljlocullaculul i aducea ofrande zel/or. Corpul sau era
Spania (vapor care a fost ulterior capturat de francezl, ceea ce a
uns de sus pana jos cu ulei parfumat in care se amestecase pul-
dus la izbucnirea rAzboiului.)
bere flna de aur, astfel incat stralucea ca 0 raza de soare." Multi
Dupa ce obtinuse aur prin inelAciune i ii slabise pe azteci, pelerinl veneau sa vada ritualul i sa aduca drept ofrande bijuterii
semanand neintelegerea intre ei, Cortes planuia sa iI elibereze pe prelioase din aur i smaralde rare, precum I alte podoabe de-ale
Moctezuma i sA-I lase sa guverneze in continuare ca omullui de lor, pe care Ie aruncau in lacul sfant.
paie. Oar adjunctullui i-a plerdut rAbdarea i a ordonat masacra- Tntr-oalta varianta se sugera ca lacul sfant e undeva in nordul
rea tuturor nobililor i comandantilor azteci. Tninvalmaeala care a COlumbiel,lar regele aurlt ar fl cel care duce "imensa cantitate de
urmat Moctezuma a fost omorat, iar spaniolii s-au trezi in mijlocul aur i smaralde" in mijlocul lacului. Acolo, actlonand in numele
unei lupte pe viata i pe moarte. Cortes s-a retras din ora dupA ce multim/i aflate pe mal care ovatlona i canta la instrumente muzi-
a suferit pierderi grele; a revenit abia in august 1521, cu intArlri din cale, azvarlea comoara in lac, ca ofranda adusa zeulullaculul. 0
Cuba i dupA lupte indelungate. Atunci stApanirea spaniolA s-a Im- alta versiune atrlbula lacului numele de Manoa, sustinand ca soar
pus definitiv asupra aztecilor zdrobiti, de la care s-a luat aur de afla in pamantul Blru - Peru pentru spanloll.
600.000 pesos care a fost toplt i transformat in lingouri. Vestea despre EI Dorado sMaraspandit ca fulgerul printre eu-
E posibil ca Mexicul, in timpul cuceririi, sa fi fost Lumea Noua ropenli din Lumea Noua i cu timpul i in Europa. Zvonurile s-au
a Aurului; dar, 0 data ce obiectele de aur create i stranse de-a lun- transformat repede in cuvant scris; prin Europa au inceput sa circu-
gul secolelor, chiar al mileniilor, au fost Juate, a devenit limpede ca
Ie tot felul de brouri i carti, descrlind pamantul llacul, ora!}ul i
Mexic nu era pamantul biblic al Havilei, I nici Tenochtitlan legenda- regale pe care nimeni nu Ie vazuse inca, !}I chiar ritualul de aurire
rul Ora al Aurulul. $i astfel, fuga dupA aur, la care nici aventurlerli, a regelui in fiecare dlmineata -
nici regele nu erau pregatlti sa renunte, s-a indreptat spre alte locuri (flgura 2).
din Lumea NouA. Tntimp ce unli, precum Cor-
tes, care a porn it spre California
Spaniolii ii stabilisera 0 baza in Panama,pe coasta Pacificu- sau altli, care au porn It spre Ve-
Jui, i de acolo organizau expeditii i trimiteau agenti in America nezuela, cautasera doar in locurl
CentralA i de Sud. Acolo au auzit legenda fascinantA despre EI alese de el, Francisco Pizarro I
Dorado - prescurtare de la "el hombre dorado", Omul Aurit. Era un subalternillul s-au bazat in intre-
M:~ ftl ",~p,,; pO':''''.or'" ",t~t no nnn::!t in ~1Ir in~~UAra uns in fiecare gime pe relatarile indienilor. Un/i
dimineatA din cap pana-n picioare cu 0 pasta sau un ulei in care se QU I"' QL 1I1L1-QUtfVi;U tifJltt VO-
-',-', "~I"': {" ,'-', .f- 1f.o:i.
amestecase praf de aur. Seara se scalda in lac i se spala de aur lumbia, rascolind adancurlle la- ':~E~\\~"Io.. ." I -, _ ',- '-

i de ulei, iar dimlneata lua totul de la capAt. Domnea intr-un ora culul Guatav/ta - cautare care a ~'~~f'~

care se afla pe 0 insulA de aur, in mijlocul unullac. durat cu intreruperi aproape pa- Fig.2
Conform unei cronicl intltulate EIeiias de Varones /lustres de tru secole; au scos la iveala oblecte de cult din aur I au lasat in
Indias, Francisco Pizarro, aflat in Panama, a auzlt prima relatare urma lor generat/i de cautatori de comori, ferm convin!}i ci, daca
con creta despre EI Dorado de la unul dintre capitanli lul, in varianta lacul ar putea fi complet secat, bogall11edin aur ar fl recuperate.

-------
- -- "-
-"- "-~_._._-.-

.16 . Zecharia Sitchin


REGATELE PIERDUTE 17

Altii, printre care Pizarro inswji, au luat Perl! drept locul cu fost aduse comori pentru a umple camera. Dar atunci spaniolii au
pricina. in urma a doua expeditii lansate de la baza din Panama ~i pretins ca incaperea trebuia de fapt umpluta cu aur in stare bruta,
desfa~urate de-a lungul coastei Pacificului s-au descoperit destule nu cu obiecte care ocupau atat de mult spatiu; astlel incat mai bine
obiecte din aur care sa justifice 0 ampia desfa~urare de forte in Pe- de 0 luna fierarii inca~i s-au ocupat cu topirea obiectelor de arta in
ru. Dupa ce a obtinut in acest scop un hrisov regal, precum ~i titlu- lingouri.
rile de Capitan general ~i Guvernator (al provinciei care urma sa fie De parca istoria insista sa se repete, Atahualpa a avut aceea~i
cucerite), Pizarro a pornit spre Peru in fruntea a doua sute de oa- soarta ca Mc;>ctezuma. Pizarro a vrut sa-i dea drumul ~i sa-I lase in
meni. Toate acestea se intamplau in 1530.
continuare sa domneasca; dar subordonatii zelo~i ~i reprezentantii
Cum se a~teptau ei sa cucereasca cu 0 forta atat de mica 0 Bisericii cre~tine au organizat un simulacru de proces in care Ata-
. tara intinsa, aparata de mii de razboinici credincio~i stapanului lor, hualpa a fost acuzat de idolatrie ~i de uciderea fratelui sau, celalalt
Inca, pe care n considerau intruparea unui zeu? Planul'ui Pizarro pretendent la tron, ~i condamnat la moarte.
era sa repete strategia folosita cu succes de Cortes: sa-I in~ele pe Conform unei cronici din acea vreme, rascumparareaobtinuta
conducator, sa-I captureze, sa obtina aur drept rascumparare, apoi
pentru regele inca~ reprezenta echivalentul a 1.326.539 de pesos
sa-I elibereze ca rege de forma. de oro ("greutati de aur") - aproximativ 5.600 kg - avere care a fost
Spaniolii au fost placut surprin~isa descopere, dupa ce au de-
rapid impartita intre Pizarro~i oamenii lui, dupa ce au pus deoparte
barcat, ca inca~ii - a~a cum Ii se spunea acum ~i locuitorilor - se a- a cincea parte, care i se cuvenea regelui. $i, cu toate ca fiecare om
flau in mijlocul unui razboi civil. Au aflat ca, dupa moartea Stapanu- primise mai mult decat sperase vreodata, nu era nimic in compara-
lui Inca, primul nascut al"celei de-a doua sotii" a atacat legitimita- tie cu ceea ce avea sa urmeze.
tea la succesiune a unui fiu nascut de prima sotie a lui Inca. Cand
Atunci cand invadatorii au intrat in capitala Cuzco, au vazut
fiul celei de-a doua sotii, pe nume Atahualpa, a aflat de spaniolii temple ~i palate care erau literalmente acoperite ~i umplute cu aur.
Cqreinaintau, a hotarat sa-i lase sa avanseze spre interior (~i ast- in palatul regal se aflau trei camere pline cu podoabe de aur ~i cinci
fel departe de vapoare ~i intariri), pentru a duce la bun sfar~itcuce- cu podoabe de argint, precum ~i 0 comoara de 100.000 de lingouri
rirea capitalei, Cuzco. in clipa in care au ajuns intr-un ora~ mare din de aur cantarind in jur de 2,25 kg fiecare; 0 parte din pretiosul me-
Anzi, spaniolii au trimis la el soli incarcati cu daruri ~i insarcinati sa tal a~tepta sa fie transformata in obiecte de arta. Jiltul de aur, pre-
poarte negocieri de pace. Ace~tia au propus ca cei doi conducatori vazut cu 0 rezematoarede picioare din aur, era rabatabil, astfel in-
sa se intalneasca in piata ora~ului,neinarmati ~i fara paza, ca ma- cat regele putea sta intins, ~i cantarea 25.000 de pesos (aproxima-
nifestare a bunei lor vointe. Atahualpa a fost de acord. Dar atunci tiv 112 kg); pana i bratele jiltului erau poleite cu aur. Peste tot sa
cand a ajuns in piata, spaniolii i-au atacat escorta ~i I-au lu~t pri- aflau capele ~i incaperi funerare ridicate in amintirea stramo~ilor,
zonier.
pline cu statuete i reprezentari de pasari, pe~ti ~i animale mici,
SDanioliiau cerut 0 rascumparare importanta pentru a-I elibe- I"'orl"'.ai nontrll Ilro,...hi ~. nl~tnr-oo Dorotii +nrn I..llli ",,,,,II Ii t'\ 1_;::...1:....
- - .
ra: 0 camera mare sa tie umpluta cu aur, mal exact pana unae ar spaniolii Ii spuneau Templul Soarelui) erau acoperiti cu placute din
putea ajunge un om care ar tine mana intinsa spre tavan. Atahual- aur. Gradina templului era 0 gradina artificiala, unde toate - copacii,
pa a inteles ca trebuie umpluta cu obiecte din aur, ~i a fost de tufi~urile, fiorile, pasarile, fantana - erau din aur. in curte se afla un
acord. La ordinele sale, tot felul de obiecte au fost scoase din tem-
Ian de porul11bunde fiecare tulpina era facuta din argint ~i fiecare
ple ~i palate: pahare, ulcioare, tavi, vaze de toate formele ~i marimi- ~tiulete din aur; lanul se intindea pe 0 suprafata de 90 x 180 de
Ie, podoabe printre care imitatii de plante ~i animale, precum ~i pla- metri - 16.200 de metri patratide porumb din aur!
cutele de pe peretii cladirilor publice.Timp de cateva saptamani, au in Peru, victoriile obtinute cu uurinta de cuceritoriispanioli au
18 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 19

fost curand inlocuite de lupte crancene cu populalia Inca, iar boga-


$i totui, acei visatori, acei aventurieri au fost cei care, in goa-
lia iniliala de inflalia nimicitoare. Pentru incai, ca i pentru azteci,
aurul era un dar sau un bun al zeilor, nu un mijloc de schimb. Nu II na lor dupa aur, au dezvaluit omului din Occident popoarele icivi-
Iizalii1enecunoscute din cele doua Americi, i au reinnodat asttel,
foloseau niciodata ca pe 0 marta sau in loc de bani. Pentru spani- fara sa tie, legaturi care existasera in vremuri de mult uitate.
oli, aurul era un mijloc prin care puteau obline tot ce Ie pottea inima.
Doldora de aur, dar lipsili de articole de folosinla zilnica i chiar de
De ce cautarea lui EI Dorado a continuat cu atata inverunare
bunuri elementare, spaniolii au inceput curand sa dea aizeci de
atat de multa vreme, chiar dupa descoperirea incredibilelor comori
pesos de aur pe 0 sticla de vin, 100 de pesos pe 0 haina i 10.000
de pesos pe uncal. de aur i argint din Mexic i Peru, pentru a nu mai aminti linuturile
mai mici care au fost jefuite? Aceasta cautare permanenta i neos-
Cu toate acestea, in Europa, cantitali1ede aur, argint i pietre
toM se poate pune pe seama convingerii ca sursa acelor bogatii nu
prelioase au dus la 0 febra a aurului i au incurajat i mai mult spe- fusese descoperita inca.
culaliile referitoare la EI Dorado. Indiferent cat de multe comori s-ar
fi adus, se incetalenise convingerea ca EI Dorado nu fusese inca Spaniolii i-au chestionat in detaliu pe batinai cu privire la
sursa comorilor acumulate i au urmat neobosili fiecare indiciu. Au
gasit, dar ca cineva avea sa-I gaseasca, cu condilia sa fie perseve-
inleles destul de repede ca aceasta nu se afla in Caraibe i nici in
rent, norocos i sa interpreteze corect indiciile i hartile enigmatice
Yucatan; Maya Ie spusesera, de alttet, ca cea mai mare parte a au-
ale indienilor. Exploratorii germani erau convini ca oraul de aur
rului au oblinut-o prin schimburicu vecinii lor de la sud i de la vest,
se aM pe cursul superior al fluviului Orinoco in Venezuela, sau
i Ie-au explicat ca au invalat arta prelucrarii aurului de la populalii-
peate in Columbia. Allii erau de parere ca trebuia mers de-a lungul Ie stabilite inaintea lor (pe care savanlii din zilele noastre Ie-au i-
altui fluviu, poate chiar Amazonul din Brazilia. Probabil eel mai ro-
dentificat sub numele de toltecl). Tndialectele locale, aurului i se
mantic dintre toli a fost Sir Walter Raleigh, care a pornit din Ply-
spunea teocuitlatl, cuvant a carui semnificalie literala era "secretia
mouth in anul 1595 pentru a gasi legendarul Manoa i a impodobi zeilor", adica sudoarea i lacrimile lor:
I cu aurullui glorios coroana Reginei Elisabeta.
I;
Tnviziunea sa, Manoa era un Tncapitala azteca, spaniolii au aflat ca aurul era intr-adevar
I considerat metalul zeilor i ca cine il fura comitea 0 fapta foarte gra-
I va. Aztecii i-au indicat tot pe tolteci ca fiind cei care i-au initiat in ar-
I. EI Dorado imperia" acoperit cu aur!
ta prelucrariiaurului. $i pe tolteci cine ii invatase? Marele zeu Que-
Umbre de care -
I In pofida schimbarilor framantate, tzalcoatl, au raspuns aztecii. Tnrapoartele destinate regelui Spa-
i
niei, Cortes scria ca II chestionase indelung pe regele aztec Moc-
I Toate, manifestari ale sOrJiicapricioase - tezuma cu privire la sursa aurului. Moctezuma i-a spus ca aurul
i Oamenii se agaJa cu arzatoare speranJa
CR nt I vrR::t .t:::ni::tr: provine din trei provincii din imperiul sau, una de pe coasta Pacifi-
,",U'UI, U"" 1"" ,",V";>,,, ~VIIUIUI '1' Uf lei '" II "~IIVI, ::01-'1" ::.UU-Vt::l::il, UII-
de se aflau minele. Cortes i-a trimis oamenii sa cerceteze cele trei
La fel ca allii inaintea lui i dupa el, inca vedea EI Dorado - pe
surse indicate. Peste tot au descoperit ca indienii oblineau de fapt
regele acestuia, oraul, pamantul - ca pe un vis ce trebuia implin-
aurul din albia raurilor sau culegeau pepitele raspandite pe pamant
it, "0 speranta arzatoare ce nu vrea sa piara". Tnacea~ta privinta, in urma ploilor care aduceau aurulla vale. Acolo unde existau mi-
toli cei care plecau in cautarea lui EI Dorado erau 0 veriga dintr-un
ne, acestea se pare ca functionaseradoar in trecut; indienii pe care
lant care s-a format inainte de faraoni i continua i astazi cu ve-
i-au intalnit spaniolii nu lucrau in mine. "Nu mai erau mine active",
righetele noastre i tezaurele nalionale.
scria Cortes in raportul sau. "S-au gasit pepite pe pamant; sursa
"., ,-~- ------ - - --1

20 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 21

principala era nisipul din albia raurilor. Aurul era pastrat sub forma toate. Au descoperit pietrele prelioase verzi, turcoazele; cunoteau
de praf in tuburi mici de nuia sau de panza, sau era topit in oale turcoazele i minele de turcoaze. Au gasit minele de turcoaze i
mici i transformat in lingouri." Dupa ce efa gata, era trimis mai de- mun1iicare ascundeau argint i aur, cupru i cositor i metalul lu-
parte in capitala i inapoiat zeilor carora Ie apartinuse dintotdeau- nii."
na. Majoritatea istoricilor sunt de acord ca toltecii au venit in 1inu-
Dei majoritatea expertilor in minerit i metalurgie accepta tul muntos din centrul Mexicului in secolele dinaintea erei cretine
concluziile lui Cortes - respectiv ca aztecii nu se ocupau decat cu - cu cel pu1in0 mie de ani, poate cu 0 mie cinci sute de ani inainte
exploatarea la suprafa1a(adunand pepite de aur i praf de aur de de venirea aztecilor. Cum era posibil ca ei sa cunoasca i sa extra-
pe pamant i din albiile raurilor) i nu cu mineritul propriu-zis, care ga prin minerit aur i alte metale i pietre pre1ioaseprecum turcoa-
presupune saparea de pu1urii tuneluri in crestele mun1i1or- pro- zele, iar cei care au venit dupa ei - aztecii - sa nu faca altceva de-
blema este departe de a fi rezolvata. Invadatorii spanioli i inginer- cat sa adune pepite de pe pamant? $i cine Ie destainuise toltecilor
ii minieri din secolele urmatoare pomeneau mereu de minele de aur secretele mineritului?
preistorice descoperite in diverse zone din Mexic. De vreme ce pa- Raspunsul,dupa cum am vazut, este QuetzalcoatJ,zeul repre-
re de necrezut ca reprezentan1iiprimei popula1iistabilite in Mexic, zentat ca un arpe inaripat.
toltecii, ale carei inceputuri se situeaza cu cateva secole inainte de
Cristos, sa fi avut 0 tehnica miniera superioara tehnicii popula1iei Misterul comorilor de aur stranse i capacitatea limitata a az-
aztece stabilite mai tarziu (deci presupusa a fi mai avansata), aa- lecilor de a Ie extrage aveau sa se repete pe pamantul inca.
zisele "mine preistorice" au fost consideratede cercetatori drept pu- in Peru, ca i in Mexic, batinaiiob1ineauaur adunand praful
luri vechi incepute i abandonate de spanioli. Exprimand punctul i pepitele aduse la vale de rauri. Dar produc1iaanuala obli nuta prin
de vedere de la inceputul acestui secol, Alexander del Mar afirma aceste metode nu putea in nici un caz sa explice imensele comori
in cartea sa 0 istoriea metalelorpreJioaseca "in ceea ce privete gasite la incai. Ne putem face 0 idee despre dimensiunea acestor
mineritul preistoric, trebuie sa plecam de la premisa ca aztecii nu comori din registrele spaniole linute fa Sevilla, portul oficial prin ca-
I cunoteau fierul, prin urmare mineritul subteran... nici nu intra in re intrau in Spania boga1ii1eaduse din Lumea Noua. Arhivele Indi-
I discu1ie."Dei asUelde rapoarte reuiserasa se strecoare i in pu- ilor - care mai pot fi consultate - consemneaza intrarea, in decursul
I. blica1iileoficiale, Del Mar credea ca pu1urileerau "vechi lucrari situ- a cinci ani, intre 1521 - 1525, a 134.000 de pesos de aur. In urma-
ate langa locul unor erup1iivulcanice sau depozite de lava, conside-
i ra~emarturii ale unei istorii bogate." "Aceasta concluzie, suslinea
torii cinci ani (prada din Mexic!) cantitatea era de 1.038.000 pesos.
Intre 1531 - 1535, cand transporturile din Peru au inceput sa Ie fie
el, nu estedelocintemeiata". , superioare celor din Mexic, cantitatea a crescut la 1 650 000 de
Cu toate acestea, aztecii nu erau de aceeai parere. Ei pesos. intre 1536 - 1540,cand Peru a reprezentatsursa principala,
tJ ",,'___ __ "'''I_I'I_~II ___ ,,-,1 __II_Y"___ 1'- "_I II n__ 1"'1_'\,01 aUI UI QUU~ "''''I ny. 'QUo '-'...,10..1, .vvv yQ t"v~v~, I~I UUI \AI uuu~ Uti I .vv'"
crarii aurului, ci i locul ascuns unde se afla acesta i II puteau ex- pe parcursul a zece ani a cantarit in total aproximativ 11.000.000
trage din mun1ii stancoi. Manuscrisul aztec cunsocut drept Codice de pesos.
Matritense de la Real Academia (volumul VIII), tradus de Miguel, Unul dintre cronicarii de seama ai acelei perioade, Pedro de
Leon-Portilla (Giindirea $i cultura azteca) Ii descrie astlel pe tolte- Cieza de Leon (Cronicidin Peru) raporta ca in anii care au urmat
ci: "Toltecii erau oameni indemanatici; toate lucrarile lor erau cuceririi, spaniolii au "extras" din imperiul inca in jur de 15.000 de
meteugite, exacte, bine facute i admirabile... Erau pictori, sculp- arrobas de aur in fiecare an i 50.000 de arrobas de argint; echiva-
tori, lucratori in pietre pre1ioase, in pene, olari, 1esatori, priceputi la land cu peste 16,8 tone de aur i peste 560 tone de argint anual!

--,-_. .-.-.- --+---- ----.-


~~I

..~~~~-~"
,r~r~;..;...~~, <:.;..;.
~
_.,.~..- ~~ ~.,... ,
.
>~. 4
1

22
Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 23

Dei Cieza de Leon nu mentioneaza in decursul cator ani s-au cati de aur i argint i putem fi siguri ca cea mai mare parte din a-
"extras" aceste cantitati fabuloase, cifrele prezentate de el ne dau ceasta cantitate nu reprezinta decat prada luata de cuceritori; nu lu-
o idee despre cantitatile de metale pretioase pe care spaniolii Ie am In calcul cantitatile imense de metale pretioase Ingropate de
puteau jefui din tinuturile incae. batinaipentru a Ie ascunde de lacomia cotropitorilor straini, pre-
Cronicarii relateaza ca, dupa rascumpararea initiala obtinuta cum faimosul lant de aur pe care Huayna Capac I-a comandat In
de la regele inca, dupa jefuirea bogatiilor din Cuzco i distrugerea cinstea primului sau nascut, Inti Cusi Huallapa Huascar, 9i despre
unui templu sacru din Pachacamac situat pe coasta, spaniolii au care se spune ca a fost aruncat In lacul Urcos." (Despre lant se
devenit experti in "extragerea" aurului i din alte provincii, in canti- spunea ca e lung de 210 metri i gros cat Incheietura mainii.) "Nu
tati la fel de mari. Pe tot cuprinsul teritoriuJuiinca, palatele i tem- sunt luate In calcul nici cele unsprezece mii de lame Incarcate cu
plele erau bogat decorate cu aur. 0 alta sursa erau morminteleca- vaze de aur, pline la randullor cu praf de aur, cu care nefericitul A-
re contineau obiecte din aur. Spaniolii au at/at ca incaii aveau obi- tahualpa a vrut sa-i cumpere viata i libertatea, i pe care efii
ceiul sa sigileze casele nobililor i conducatorilor decedati, lasand convoiului Ie-au Ingropat In Puna de Indata ce au at/at de noua pe-
acolo corpurile lor mumificate inconjurate de toate obiectele preti- deapsa la care fusese condamnat in chip mielesc monarhul lor
oase care Ie apartinusera in timpul vietii. Spaniolii mai credeau, i adoral."
cu temei, ca indienii dusesera in ascunzatori diverse comori de aur; Faptul ca aceste imense cantitati erau rezultatul jefuirii boga-
unele erau ingramadite in peteri, altele erau ingropate, altele fuse- tiilor acumulate, i nu al productiei continue este confirmat nu doar
sera aruncate In lacuri. $i mai erau i aa-numitele huacas,locuri de cronici, ci i de cifre. In cateva decenii, dupa ce comorile vizibile
venerate unde se desfaurau ritualurile religioase i unde aurul era i ascunse au fost epuizate, cantitatile de aur care intrau In Sevilla
strans In gramezi i pus la dispozitia adevaratilor lui stapani, zeii. au scazut la doar 2,7-3,15 tone de aur pe an. In acel moment spa-
Cronicile tinute la cincizeci de ani dupa cucerire, i chiar cele niolii, cu ajutorul uneltelor lor de fi~r, au Inceput sa-i recruteze pe
din secolele aptesprezece i optsprezece abunda In poveti des- batinaipentru lucrul in mine. Munca era atat de aspra, Incat pana
pre comori, ale caror ascunzatori, de cele mai multe ori, au fost di- fa sfaritulsecolului pamantul a fost aproape depopulat, iar Curtea
vulgate de indieni sub tortura. Aa a gasit Gonzalo Pizarrocomoara Spaniolaa impus restrictii asupra exploatarii fortei de munca locale.
ascunsa a unui nobil inca ce domnise cu un secol in urma. Un oa- Au fost descoperite i exploatate zacaminte importante de argint,
recare Garcia Gutierrez de Toledo a dat peste 0 serie de movileca- precum cele de la Potosi, dar cantitatea obtinuta nu a mai egalat
re acopereau comori sacre, din care s-a extras aur in valoare de niciodata i nici nu poate explica bogatiile imense stranse inainte
peste un milion de pesos Intre 1566 - 1592.lar in 1602,Escobar de venirea spaniolilor.
Corchuelo obtinea din huaca La Tosca aur evaluat fa 60.000 de pe- Cautand un raspuns la.aceasta enigma, Ribero i yon ...
Tschu-
sos. Mai mult. c~nrl ;m",l", r~lIllIi fIiI",..ho"," I,..~. "'~,,:_'_, :- =-.:::__ _I~ _.. !__ "".nh.' u If' . .00.
-. -- -_"_' . _0- __I 111_' , ): _I , ""., &.
perit 0 comoara In valoare de 600.000 de pesos, cronicarii sustin acetia II aveau intr-o cantitate mai mare decat oricine altcineva.
ca printre obiecte se afla i "un idol mare din aur". Comparand abundenta sa din perioada incaa cu cantitatea pe
Doi exploratori care au scris in urma cu un secol i jumatate care, In decursul a patru secole spaniolii au extras-o din mine i
(M.A. Ribero i J.J. von Tschudi, AntichitaJi peruviene), i care din rauri, devine limpede ca indienii aveau tiinta de filoane din acest
acest motiv cunoteau mai bine Intamplarile decat cei de astazi, pretios metal pe care cuceritorii i urmaii lor nu au reuit niciodata
descriau astfellucrurile: "In a doua jumatate a secolului al aispre- sa Ie descopere." (Au prezis i ca "va veni ziua In care Peru va da
zecelea, Intr-un interval scurt de douazeci i cinci de ani, spaniolii la 0 parte valul care acopera bogatii mai minunate decat cele care
au dus din Peru in tara nataJapeste patru sute de milioane de du- sunt oferite in prezent In California. lar cand febra aurului de la
II

._- ,.--- _..


-.-.-

24 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 25

sfan~itulsecolului al nouasprezecelea a pus din nou stapanire pe In ruinele unei culturi preincae,la Chimu, pe coasta peruana,
Europa, multi experti in minerit au ajuns sa creada ca aa-numitul marele explorator din secolul al nouasprezecelea Alexander yon
"filon-mama", cea mai importanta sursa de aur de pe Pamant, va fi Humboldt (de profesie inginer minier) a descoperit 0 gramada de
gasit in Peru.) aur ingropata alaturi de morti in morminte. Descoperirea metalului
Ca i in Mexic, opinia general impartaita cu privire la tinutul I-a facut sa-i puna intrebarea de ce a fost aurul ingropat alaturi de
Anzilor era (in cuvintele lui Del Mar) ca "metalelepretioase obtinute cei morti, daca se credea ca nu are nici 0 intrebuintare practica. Sa
de peruani inainte de cucerirea spaniola fusesera dobandite aproa- fie pentru ca ar fi avut nevoie de el intr-o alta viata - sau pentru ca
pe in intregime din aur adus de rauri. Nu au fost gasite puturi. S-au Ii se alaturau stramoilorlor i puteau folosi aurul aa cum facusera
. facut cateva sapaturi in crestele dealurilor cu bucati ascutite din aur stramoii lor candva?
sau argint." Aceasta afirmatie este adevarata in ceea ce-i privete Cine adusese aceste obiceiuri i credinte, i cfmd?
pe incaii din Anzi (i pe aztecii din Mexic); dar pe pamantul AnziioL Cine inradacinase aceasta credinta in valoarea aurului i ple-
ca i in Mexic, problema mineritului preistoric - scoaterea metalului case apoi in cautarea surselor sale?
din stanci bogate in vane de aur - nu a fost rezolvata. Singurul raspuns pe care I-au primit spaniolii a fost: "zeii".
Posibilitatea ca, in urma cu mult timp inainte de incai cineva Aurul s-a format din lacrimile zeilor, spuneau incaii.
sa fi avut acces la filoanele importante de aur (aflate in locuri pe ca- Indicandu-i pe zei, evocau fara sa tie cuvintele Domnului bi-
re incaii nu Ie-au dezvaluit sau pe care nici nu Ie tiau) ofera 0 ex-- blic prin gura profetului Haggai:
plicatie plauzibila pentru bogatiile acumulate. Intr-adevar, conform
unuia dintre studiile contemporane cele mai documentatein aceas- Argintut este at meu
ta privinta, (S.K. Lothrop, Comoara inca8 descrisa de istoriciispa- i aurut este at meu,
.
"

nioll), "minele modernesunt amplasate pe locul unor mine aborige- Aa spune Domnut Atotputernic.
ne. S-a relatat de multe ori despre puturi vechi i s-au gasit unelte
primitive i chiar cadavrele unor mineri decedati in mina." Noi credem ca aceasta afirmatie detine secretele zeilor, oa-
II
;I Acumularea de aur de catre batinaii americani, indiferent menilor i vechilor civilizatii din America.
:I prin ce metoda, ridica 0 alta intrebare fundamentala: De ce?
Cronicarii i cercetatorii contemporani, dupa secole de studii,
au cazut de acord asupra faptului ca acele popoare nu foloseau au-
rul in viata de toate zilele, ci doar pentru a impodobi templele zeilor
i pe cei care Ii conduceau pe oameni in numele zeilor. Aztecii de-
nllno,,",..I "":,,:""' ""1"" t.
. ., :_1:1__
___
A._A.
__,, _._,._ """'II.III~vl'C'Q ICI'"

ma ca acetia erau zeii care se intorsesera. Incaii, care la inceput


. au vazut i ei in venirea spaniolilor implinirea promisiunii zeilor de
a se intoarce de peste mari, nu puteau intelege mai tarziu de ce
spaniolii ajunsesera atat de departe i se purtau atat de rau in nu-
mele unui metal pe care Omul nu II putea folosi la nimic. Toti cer-
cetatorii sustin ca aztecii nu foloseau aurul in scopuri monetare i
nici nu ii ataau 0 valoare comerciala. Cu toate acestea, percepeau
de la popoarele supuse lor un tribut in aur. De ce?
~ - ~.
- ~_.- ,.~ ..~~'..,. ~ ~ .., ~..". , .~'._.__.-

REGATELE PIERDUTE 27

Palatul regal avea multe ca-


2 mere, era plin de bogatii i
inconjurat de gradini unde
Pamantulpierdut se aflau colivii pentru pasari
i 0 gradina zoologica. Festi-
al lui Cain? vitatile i parazile militare se .
desfaurau intr-o piata ma-
a

Atunci cand spaniolii au intrat in capitala azteca Tenochtitlan, re, care zumzaia de activita-
te.
aceasta era 0 metropola impresionanta. Din relatarile lor se des-
prinde imaginea unui ora mare, daca nu chiar mai mare decat ma- Oar inima oraului i a
joritatea oraelor europene din acea vreme, bine organizat i admi- imperiului era vastul sau
nistrat. Situat pe 0 insula de pe Lacul Texcoco, in valea centrala din centru religios - un dreptun- '"
tinutul muntos, era inconjurat de apa i strabatut de canale - 0 ade- ghi imens cu 0 suprafata de
varata Venetie din Lumea Noua. Drumurile lungi i late care legau peste 90.000 mp, inconjurat
oraul de continent i-au impresionat puternic pe spanioli, i la fel de un zid construit sub forma ~ Fig.3
numeroasele canoe care navigau pe canale, strazile miunand de unor erpi incolaciti. in interi-
bameni, pietele pline de negustori i marfuri din toate colturile rega- orul acestei incinte erau zeci de edificii; cel mai impresionant dintre
tului. ele era Marele Templu, cu cele doua turnuri ale sale i templul se-
micircular din Quetzalcoatl.in zilele noastre marea piata i catedra-
la din Mexico City sunt amplasate pe locul vechii incinte sacre, a-
semenea multor altor strazi i cladiri alaturate. in urma unor sapa-
turi efectuate in 1978 s-au descoperit multe portiuni din Marele
Templu, care astazi pot fi vizitate, iar in ultimii ani s-au obtinut sufi-
;I
ciente informatii pentru a permite 0 reconstructiefidela a incintei a-
I. a cum era in perioada sa de glorie.
iI Marele Templu avea forma unei piramide in trepte, ridicandu-
'I
se treptat pana la 0 inaltime de aproximativ 48 de metri. Baza ma-
, sura 45 m lungimepe 45 m latime. Templul reprezenta 0 culminare
!:II rn-!:li milltnr f..,.,,.. ""_ __~ :_ A ! ...
,I ~ . _0'_' .--r-~' y.,'
structura exterioarafusese construita peste una anterioara mai mi-
ca, iar aceasta ingloba la randul ei 0 alta. in total erau apte asUel
de structuri care se inglobau una pe alta. Arheologii au identificat
straturile pana la Templul II, care fusese construit in jurul anului
1400 inainte de Christos. Acela, la fel ca ultimul,avea deja cele do-
ua turnuri gemene caracteristice in varf.
Reprezentand 0 adorare duala stranie, turnul din partea de
nord era un altar inchinat lui Tlaloc, zeul furtunilor i al cutremurelor
(figura 3a). Turnul de la sud era inchinat zeitatii tribale aztece Hui-
- -.-.- "-~- .-." - - .----.

28 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 29

tzilopochtli, zeul razboiului. in general era infaliat linand in mana tru ca arhiteclii incintei sacre au con-
arma magica numita $arpele de Foc (figura 3b), cu care biruise pa-
tru sute de zei marunli.
struit templele de-a lungul unei axe arhi-
tecturale care nu se alinia conform
~ Fig.5
Doua scari monumentaleduceau in varful piramidei pe partea punctelor cardinale, ci devia spre sud-
sa de vest, cate una pentru fiecare turn-altar. Fiecare era decorata est cu T; aceasta devialie compensa
la baza cu doua capete inspaimantatoare de erpi, cioplite din pia- pozitia geografica a oraului Tenochti-
tra, unul fiind arpelede Foc allui Huitzilopochtli,iar celalalt $arpe- tlan (Ia nord de Ecuator) i permitea
Ie de Apa, care il simboliza pe Tlaloc. La baza piramidei oamenii contemplarea rasaritului soarelui intre
care au facut sapaturile au gasit un disc mare i gros de piatra, pe cele doua turnuri in acele date impor-
care era reprezentat corpul dezmembrat al zeilei Coyolxauhqui tante.
(figura 3c). Conform folclorului aztec, ea era sora lui Huitzilopochtli Dei este posibil ca spaniolii sa nu
i fusese astfel pedepsita chiar de mana acestuia, in timpul ras- fi fost contienli de aceasta caracteristi-
coalei celor patru sute de zei la care participase i ea. Se pare ca ca sofisticata a incintei sacre, scrierile pe care Ie-au lasat stau mar-
soarta ei a stat la baza credinlei aztece conform careia turie despre uimirea lor atunci cand au gasit nu doar un popor cu 0
Huitzilopochtli trebuie domolit prin jertfirea inimilor smulse din piept cultura, dar i cu 0 civilizalie atat de asemanatoare cu a lor. Aici,
ale victimelor omeneti. dincolo de oceanul inspaimantator, intr-un linut dupa toate aparen-
Motivul turnurilor gemene a fost continuat in incinta sacra, prin tele izolat de lumea civilizata, se afla un stat condus de un rege - e-
ridicarea a doua piramide terminate cu turnuri, cate una pe fiecare xact ca in Europa. Curtea regala era plina de nobili, funclionari i
parte a Marelui Templu, i a altor doua mai in spate, spre vest. UI- curtezani. Trimiii veneau i plecau. De la triburile vasale se perce-
timele doua flancau templullui Quetzalcoatl. Acesta avea 0 forma pea tribut, iar cetalenii cinstili plateau impozite. Arhivele regale in-
neobinuita de piramida in trepte in partea din fala, dar 0 structura registrauin scris istoriile triburilor, dinastiile, averile. Aveau 0 arma-
circulara in trepte in partea din spate care urca in spirala i se ter- ta cu organ de comanda ierarhic i cu arme perfeclionate. Aveau
mina intr-un turn circular cu dom conic (figura 4). Mulli sunt de pa- arte i meteuguri, muzica i dans. Aveau festivaluri legate de a-
rere ca acest templu era folosit ca observator solar. A.F. Aveni (As- notimpuri i zile sfinte impamantenite prin religie - 0 religie de stat,
tronomy in Ancient Mesoamerica) a stabilit in 1974ca in momente- la fel ca in Europa. $i mai aveau 0 incinta sacra cu temple i cape-
Ie echinocliului (21 martie i 21 septembrie), atunci cand soarele Ie i rezidenle, inconjurata de un zid - la fel ca Vaticanul din Roma
rasare la est e.
- ~ ,

~ _ / ., ,
xact la Ecuator,
J ~P. nlltp.~ VAriA::!
- condusa de 0 ierarhie de preoli care, la fel ca in Europa acelor
vremuri, nu erau numai pastratoriicredinlei i interprelii voinlei divi-
np..ci ~i n;J~tr;'Hnrii t;tinAlnr c:tiintoi nintro ",,,o,,tO':l "" 1 ;.., ,

~.s...~~ -//=>/~\~ rasaritul de pe nomia i misterele calendaristice erau cele mai de seama.
Unii cronicari spanioli din acea vreme, vrand sa contracareze
~~ ~~ , lui Quetzalcoatl a-
turnul templului stanjenitoareleimpresii favorabiledespre cei care ar fi trebuit sa fie
~
~
Fig.4
~ : j;:...

.
",

-
flat intre cele dc,
ua turnuri ale Ma
relui Templu. lar
ace~t. lucru era
poslbll doar pen-
indienisalbatici,i-au atribuit lui Cortes 0 mustrarepe care acesta i-ar
fi facut-o lui Moctezuma pentruca adorau "idoli care nu sunt zei, ci
demoni"; 0 influenla malefica pe care Cortes s-a oferit sa 0 contra-
careze construind in varful unei piramide un altar cu 0 cruce i cu
"imaginea Maicii noastre" (Bernal Diaz del Castillo, Historiaverda-

.J
-, ~ ~"::;1"d~

30 Zeeharia Sitehin REGATELE PIERDUTE 31

dera). Dar spre uimirea spaniolilor, aztecii cunoteau pana i sim- care Ii se smulgea prizonier-
bolul crucii, despre care credeau ca poseda 0 semnificatie celesta,

~~~
ilor inima din piept...).
infatiandu-I drept emblema scutului lui Quetzalcoatl (figura 5). intrucat s-a presupus ca
Mai mult, prin labirintul acestui panteon cu numeroase zeitati celelalte popoare din cele do- !
se intrezarea 0 credinta intr-un Zeu suprem, Creatorul a tot ce e-
xista. Unele dintre rugaciunile adresate lui sunau chiar familiar; iata
cateva versete dintr-o rugaciune azteca, traduse in spaniola din
ua Americi nu aveau un sis-
tern de scriere, aztecii pareau
mai avansati eel putin din a-
WW~~I a
limba batinaa nahuatf. cest punct de vedere, deoare-
Tu eti In eeruri, ce aveau unul. Dar scrierea
Tu sus/ii mun/ii... lor nu era nici alfabetica, nici
Tv eti peste tot, venie. fonetica; era 0 serie de imagi-
Tu eti eel implorat, tu eti eel rugat. ni, precum desenele dintr-o
Gloria ta este nemarginita. Fig.6
banda desenata (figura 6a).
Prin comparatie, in Orientul
$1 totui, in pofida asemanarilor uimitoare, civilizatia azteca se apropiat antic scrierea aparuta cu aproximativ 3800 de ani inainte
caracteriza printr-o partlcularitate tulburatoare. Nu era doar "idola- de Cristos (in Sumer) sub forma pictogramelor a suferit rapide
un easus
tria", din care multimea de calugari i de padres faceau modificari, prin stilizare, devenind 0 scriere cuneiforma; aceasta a
belli,i nici macarobicelulbarbarde a smulgeinimiledin pieptul evoluat catre 0 scriere in care semnele inlocuiau silabele, jar la
prizonierilor, oferindu-Iedrept sacrificiu lui Huitzilopochtli(obicei ca- sfaritul mileniului 2 inainte de Cristos intr-un alfabet complet. Scri-
re din cate se pare fusese introdus abia in 1486 de regele dinain- erea hieroglifica a aparut in Egipt la inceputul regatului de acolo,
tea lui Moctezuma). Era, mai degraba, toata aceasta civilizatie, ca aproximativ 3100 inainte de Cristos, i a evoluat rapid intr-un sis-
i cum ar fi fost rezultatul unui progres a carui inaintare fusese 0- tern de scriere hieroglifica.
prita, sau 0 cultura superioara importata acoperind, ca 0 spoiala, 0 Studiile de specialitate,precum eel al Amelie; Hertz (Revue de
structura de baza primitiva. Syntl1ese Historique, vol. 35), au ajuns la concluzia ca sistemul az-
I. Edificiile erau impresionante i ingenios dispuse, dar nu erau tec de scriere prin imagini era similar cu cea mal timpurie scriere e-
construite din pietre finisate, ci din caramizi nearse, simple pietre ti- gipteana, precum cea gasita pe tableta de piatra a regelui Narmer
nute laolalta de mortar. Comertul era infloritor, dar se baza pe (figura 6b), pe care unii II considera primul rege care a intemeiat 0
schimb. Tributul se percepea in natura; impozitele se plateau in dinastie in Egipt, in urma cu patru milenii i jumatate. Amelia Hertz
-
servicii Der~on::lIA nil ~llnnc:t",~" h~nii ~o..Jr;t"ra ~ ~~ :-- Irm9 azteCIl am MeXICI pnmele
Q ~Q"'n u c:metet:>t#llIetlldlt#\;IUUCtICt
gherghefuri rudimentare, bumbacul era tors pe fusuri de argila ase- dinastii din Egipt: in ambele cazuri metalurgia cuprului nu se dez-
manatoare celor gasite in Lumea Antica, in ruinele Troiei (2000 i- voltase inca, pe cand prelucrarea aurului era atat de avansata, in-
nainte de Cristos) i in antierele arheologice din Palestina (3000 cat meteriiputeau sa incrusteze turcoaze (0 piatra semipretioasa
de ani inainte de Cristos). Prin uneltele i armele lor, aztecjj se apreciata in ambele tari) in obiectele de aur.
af/au in epoca de piatra, fiind lipsiti cu desavarire de unelte de Muzeul National de Antropologie din Mexico City - unul dintre
metal, dei cunoteau meteugulprelucrarii auruluj. Pentru a taia cele mai bune din lume in acest domeniu - prezinta motenirea ar-
foloseau achii de piatra obsidiana asemanatoare sticlei (iar unul heologica a tarii intr-o cladire in forma de U. Aceasta consta din
dintre obiectele aztece descoperite frecvent era cutitul obsidian, cu portiuni sau coridoare conectate i II poarta pe vizitator in timp i
32 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 33

spatiu, din originile preistoricepana in timpurile aztece, i de la sud alb din nori) i sotia sa nan-cue (Batrana). Din copiii lor au descins
i nord la est i vest. Portiunea centrala este rezervata aztecilor i triburile care vorbeau limba nahuatl, printre care i aztecii. ~i tolte-
reprezinta mandria arheologilor mexicani, deoarece numele de "az- cii descindeau din Itzac-mixcoatl,dar mama lor era alta femeie; ast-
teci" Ii s-a dat acestor locuitori abia mai tarziu. Ei ii spuneau mexi- fel ca ei nu erau decat pe jumatate frati cu aztecii.
ca, imprumutand acest nume nu doar capitalei (construita pe locuf Nimeni nu poate spune cu exactitate unde se afla Aztlan. Din-
vechii capitaIe aztece Tenochtitlan), ci i intregii tari. tre numeroaselestudii care trateaza acest aspect, (i care includ i
Sala Mexica, dupa cum este denumita, este prezentata in mu- teorii ce II situeaza pe teritoriullegendarei Atlantide) unul dintre ce-
leu ca fiind "cea mai importanta sala... Dimensiunile sale grandi- Ie mai bune este allui Eduard Seier, Wo lag Aztlan die Heimat der
oase au rolul de a oferi un cadru maret pentru cultura poporului me- Azteken?Se pare ca era un loc asociat cu cifra apte, deoarece ca-
xican." Printre sculpturile monumentale de piatra se numara i j- teodata i se spunea Aztlan al celor aPtepeteri. Tncodice se spu-
mensul Calendar de Piatra (vezi figura 1), cu 0 greutate de aproxi- nea despre el i ca putea fi recunoscut prin cele apte temple: 0 pi-
mativ 25 de tone, statui uriae ale diferitilor zei i zeite, i un disc ramida in trepte impozanta dispusa central inconjurata de alte ase
de piatra greu i gros de forma rotunda. Etigii mai mici din piatra i mai mici.
argila, unelte de ceramica, arme, ornamente din aur i alte obiecte Tn ampla sa lucrare Historia de las cosas de la Nueva Espana,
ramase de la azteci, precum i modelulla scara redusa al incintei calugarul Bernardino de Sahagun, cu ajutorul unor texte originale
sacre umplu aceasta sala impresionanta. scrise in limba locala nahuatldupa cucerire, se ocupa de migratia
Contrastul dintre obiectele primitive de argila i lemn i etigiile multitribala din Aztlan. Erau apte triburi in total, care au plecat din
groteti, pe de 0 parte, i sculpturile impresionante din piatra i mo- Aztlan in barci. Cartile cu poze ii infatieaza trecand pe langa un
numentala incinta sacra, pe de alta, este uimitor i inexplicabil, a- semn de hotar a carui pictograma ramane 0 enigma. Sahagun ofe-
vand in vedere ca aztecii venisera in Mexic in urma cu doar patru ra diverse nume pentru punctele de popas de-a lungul drumului i
secole. Cum se poate explica prezenta laolalta"a doua asemenea numete destinatia "Panotlan". Aceasta inseamna, pur ~i simplu,
civilizatii? Cautand raspunsul in istoria cunoscuta, descoperim ca "Locul Sosirii de pe Mare", dar, multumita unor diverse indicii, oa-
aztecii erau un trib nomad, relativ inapoiat care a invadat 0 vale 10- menii de tiinta au conchis ca era ceea ce numim noi azi Guatema-
cuita de triburi cu 0 cultura mai avansata. La inceput i-au catigat la.
existenta servind triburile locale, mai ales in calitate de mercenari. Triburile care au venit aveau patru intelepti care sa-I indrume
Cu timpul au reuit sa Ie supuna, imprumutand de la ele nu doar i sa-I conduca deoarece adusesera cu ei manuscrise rituale ~i ti-
cultura, ci i pe meteri.Aztecii II venerau i ei pe zeul Huitzilopo- au i secretele calendarului. De acolo triburile s-a indreptat spre
chtli i au
-.. . adoptat tot panteonul vecinilor lor, inclusiv pe zeul ploii Salaul arpelui - Nor ~i se pare ca in timpul drumului s-au impra-
I ,""V,", 'i' t"" LOU' UII 'O'O"'OlU' \.oIUI:1LLOI\.Vdll, Lt:UI IIIt::jU:I:juguruor, al lieU. 111(,;1:111:1
UIII Ulllla, el, pflmre care I azIecll ~I IOIIeCII,
UlIII ulrnre
. scrisului, matematicilor, astronomiei i masurarii timpului. au ajuns intr-un loc, pe numele sau Teotihuacan, unde erau doua
Tnsalegendele sau ceea ce oamenii de tiinta numesc "mitu- piramide, una in cinstea Soarelui i cealalta in cinstea Lunii.
rile migrarii" pun evenimentele intr-o lumina diferita - in principal Regii guvernau din Teotihuacan i erau ingropati acolo, deoa-
stabilind originea intamplarilor mult mai devreme. Aceste informatii rece insemna alaturarea de zei in viala de apoi. Nu se tie cu exac-
nu se bazeaza doar pe traditiile orale, ci i pe diverse carti denumi- titate cat timp a trecut pana la urmatoarea migralie, dar la un mo-
te codice. Unele, precum Codex Boturini, relateazaca stravechea ment dat triburile au inceput sa paraseascaoraul sfant. Primii care
vatra a triburilor aztece era Azt-Ian (Locul Alb). Acesta a fost sala- au plecat au fost toltecii, care s-au apucat sa-i construiasca pro-
ul primului cuplu patriarhal, reprezentat de Itzac-mixcoatl($arpele priul ora, Tollan. Ultimii care au plecat au fost aztecii. Tn pere-
!"~~.c:~
-- ---

34 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 35

grinarile lor au ajuns in multe locuri, dar nu s-au stabilit nicaieri. in Asemenea evreilor biblici, care ii stabileau originile pana la
timpul ultimei lor migratii aveau un ef al carui nume era Mexitli, cuplurile patriarhale i chiarla inceputul omenirii, aztecii, toltecii i
care insemna "Cel Uns". Aici, conform unor oameni de tiinta (de celelalte triburi care vorbeau limba nahuatlau legende ale creatiei
exemplu Manuel Orozoco y Berra, Ojeada sobre cronologia Mexi- cu teme similare. Dar, in timp ce Vechiul Testament condensa sur-
cana) se aM originea denumirii tribale Mexica ("Poporul uns"). sele sumeriene detaliateprin desemnarea unei singure entitati mul-
Aztecii/Mexica au primit semnalul pentru pornirea in ultima mi- tiple (Elohim) din multimea de divinitati participante ia procesul de
gratie de la zeullor Huitzilopochtli, care le-a promis ca vor gasi un creatie, povetile in limba nahuatl pastrau conceptele egiptene i
pamant unde sunt "case cu aur i argint, bumbac multicolor i 0 mie sumeriene referitoarela mai multe divinitati actionand fie impreuna,
de feluri de cacao." Trebuiau doar sa mearga in directia indicata, fie separat.
pana cand vor vedea un vultur catarat pe un cactus care crete din- Credintele tribale, care predominau din sud-vestul Statelor U-
tr-o stancainconjuratade apa.Trebuiausa se stabileascaacolo i nite in partea de nord a statului Nicaragua de azi, pana in sud - Me-
sa-i spuna "Mexica", deoarece erau un popor ales, ursit sa dom- soamerica - spuneau ca la inceputul inceputului a fost un zeu ba-
neasca peste alte triburi. tran, Creator al Tuturor Lucrurilor, al Cerului i Pamantului, al carui
I

$i aa au ajuns aztecii - conform legendelor, pentru a doua sala se afla in cerul eel mai inalt, al doisprezecelea cer. Sursele
,I oara - in valea din Mexic. Au ajuns la Tollan, cunoscut i ca "Locul lui Sahagun ii indicau pe tolteci ca initiatori ai acestei legende:
I
din mijloc". Dei batinaiierau stramoii lor, nu i-au intampinat cu
bratele deschise. Timp de aproape doua secole aztecii au trait pe lar toltecii ~tiau
malurile mlatinoase ale lacului central. Dupa ce au acumulat mai Ca cerurile sunt multe.
multe cunotinte i au devenit mai puternici, i-au construit propriul Ei spuneau ca sunt douasprezece ceruri suprapuse;
ora, Tenochtitlan. Acolo domne~teadevaratul zeu fmpreuna cu soa/a sa
Semnificatia numelui era "Oraullui Tenoch." Unii cred ca i se EI este Zeul Ceresc, Stapanul Dualita/ii;
'1
spunea astlel deoarece pe conducatorul aztec din acea vreme, in- Soa/a sa este Stapana Dualita/ii.
temeietorul de fapt al oraului, II chema Tenoch. Dar se tie ca az- lata ce fnseamna:
tecii se considerau deja a fi tenochas, adica descendentii lui Te- EI este rege, el este stapan, el este deasupra celor
,I. noch, astlel incat altii sunt de parere ca Tenoch este numele unui douasprezece ceruri.
'I
stramo tribal, 0 figura paternala legendara care existase in urma
I cu foarte multa vreme. Aceasta strota seamana uimitor cu credintele religioase me-
Oamenii de tiinta sustin in prezent ca poporul Mexica sau Te- sopotamiene
._ _ ,
A..
referitoare
. -
la
.
cer, care 1'1
aaza in fruntea panteonului
"""',..h ,,__:.. 'i'....,_1_':'_:. 1__. .f..~4'" ~'" I ..,- . . ~

;:,a
. _0_n . . .- --,..- ":f' 'lg, r- . \
I
, I' """'''''..,,
""'" 1111fJlc:nAIIQ \",U ~U}ICI. I"\lllU

Tenochtitlan in 1325. i-au stabilit suprematia dupa 0 serie de ali- ("Stapana Cerului") locuia pe cea mai indepartata planeta, a doua-
sprezecea din sistemul nostru solar. Sumerienii 0 intatiau ca pe 0
:1

ante cu unele triburi i de razboaie cu altele. Unii cercetatori se in-


doiesc de faptul ca aztecii ar fi pus bazele unui imperiu veritabil. planeta incandescenta,al carei simbol era crucea (figura 7a). Sim-
Cert este ca, atunci cand au venit spaniolii, aztecii reprezentau pu- bolul a fost apoi adoptat de toate popoarele din lumea antica i a
II I terea dominanta in Mexicul central, domnind peste aliati i subju- devenit in timp emblema omniprezenta a discului inaripat (figura 7
gand dumanii. Ultimii serveau drept sursa de prizonieri pentru sa- b, c). Scutullui Quetzalcoatl (figura 7d) i simbolurile infatiate pe
crificii; cucerirea spaniola a fost uuratade rascoala lor impotriva 0- monumentele mexicanetimpurii (figura 7e) seamana in mod bizar.
: I

presorilor azteci. Zeii Stravechi despre care existau legende in limba nahuatl
I

--- 'J
~j
., ~.....-----. --
~

"
36 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 37

erau reprezentati ca oameni tii lor au ajuns in Grecia prin Asia Mica. Canaanitii semiti i fenicie-

a
9 b
cu barba (figura 8), aa cum
se cuveneau sa fie stramoii
lui Quetzalcoatl cel cu barba.
Ca i in teogoniile din Mesopo-
nii au consemnat razboaiele duse de Baal cu fratii sai, in timpul ca-
rora Baal a ucis sute de "fii mai marunti ai zeilor", dupa ce I-a mo-
mit sa vina la un banchet dat in cinstea victoriei sale.
lar in tara lui Ham din Africa textele egiptene vorbeau despre
tamia i Egipt, erau tot felul de dezmembrarea lui Osiris de caire fratele sau Seth i despre raz-

~ c
& d"
poveti despre perechi cereti
i frati care se insurau cu suro-
rile lor. De cea mai mare im-
portanta pentru azteci erau cei
boaiele lungi i grele care au urmat intre Seth i Horus, fiul i raz-
bunatorullui Osiris.
Erau oare zeii mexicanilor propria creatie sau erau ei amintiri
ale unor credinte i poveti care ii aveau sursa in Orientul Apro-
patru frati cereti Tlatlauhqui, piat? Raspunsulva veni pe masura ce yom examina i alte aspec-
Tezcatlipoca- Yaotl, Quetzal- te referitoarela povetile Nahuatl despre creatie i preistorie.
coati i Huitzilopochtli, in ordi- Pentru a duce mai departe comparatia noastra, Creatorul tu-
nea naterii lor. Ei reprezentau turor lucrurilor era un zeu care "daruieteviata i moarte, soarta bu-
cele patru puncte cardinale i na i soarta rea." Cronicarul Antonio de Herrera y Tordesillas (His-
cele patru elemente primor- toriagenera~ scria ca "indienii iI invoca atunci cand au vreun ne-
diale: Pamantul, Vantul, Focul, caz, ridicandu-i privirea spre cer acolo unde cred ca salaluiete
Apa - 0 teorie asupra "originii el." Acest zeu a creat mai intai Cerul i Pamantul; apoi a faurit din
tuturor lucrurilor" bine cunos- lut un barbat i 0 femeie, dar acetia nu au rezistat. Dupa multa tru-
cuta in toate cele patru colturi da, a creat 0 pereche de oameni din cenuai metale, i cu urmaii
ale lumii antice. Aceti patru lor a fost populata lumea. Dar toti~ceti barbati i femei au fost ni-
zei reprezentau i culorile ro- miciti intr-un potop, in afara de un oarecare preot i sotia sa care s-
u, negru, alb i albastru, i cele patru rase ale omenirii, care erau au salvat intr-un trunchi de copac scobit, luand cu ei seminte i a-
adesea infatiate (ca pe prima pagina a Codex Ferjervary-Mayet) nimale. Preotula descoperit pamant trimitand inainte pasarile. Du-
" in culori adecvate laolalta cu simbolurile lor, copaci i animale. pa spusele altui cronicar, calugarul Grigorio
Aceasta recunoaterea celor patru ramuri separate ale Ome- Garcia, potopul a durat un an i 0 zi; in tot
nirii este interesanta i poate chiar semnificativa avand in vedere acest timp pamantul a fost acoperit de ape
diferenta dintre ea i conceptul mesopotamian biblic al impartirii in- i lumea intreaga era un haos.
I ",,..,,,ru..,.,,I_ = :-:1- _: - _. .1._. .. ,.
tre asiatici - africani - euroDenL ~~UAi~i ::u~ nrinin..", in rlo.,.,.o,.,,.1,,...~;; - . ~. ...
lui Noe:Shem-Ham-Japher. TriburileNahuatlau adaugatun al pa- piatra precum Piatra calendarului impar-
trulea popor, de culoare roie - poporul din cele doua Americi. 1eau intamplarile istorice indepartate sau
Povetile in limba nahuatlpomeneau de certuri i chiar raz- preistorice care au afectat omenirea i pe
boaie intre zei; printre acestea se numara i 0 confruntare in timpul stramoii triburilor Nahuatl in patru epoci
careia Huitzilopochtlia invins patru sute de zei mai marunti i 0 lup- sau "Sori". Aztecii considerau ca epoca lor
ta intre Tezcatlipoea-Yaotli Quetzalcoatl. Astfel de razboaie pen- era cea mai recenta dintre cele cinci, Vars-
tru a pune stapanire pe Pamant i pe resursele sale au fost descri- ta celui de-al Cincilea Soare. Fiecare dintre
se in folclorul ("miturile") tuturor popoarelor antice. Povetile hitite cei patru sori precedenti ii aflase sfaritul F' 8
i indoeuropene despre razboaieledintre Teshub sau Indra cu fra- in urma unei catastrofe, fie naturala (de Ig.

Ii
1-
--~-

38 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 39

exemplu potopul), fie pricinuita de razboaiele dintre zei. meteugurile,legile i socotirea timpului conform ciclului de cinci-
Despre marea Piatra azteca a Calendarului (descoperita in in- zeci i doi de ani.
teriorul incintei sacre) se crede ca reprezinta 0 consemnare in pia- Spre sfaritulcelui de-al Patrulea Soare au inceput razboaiele
tra a celor cinci epoci. Simbolurile de jur-imprejurul modelului cen- intre zei: Quetzalcoatl a plecat, luand-o spre rasarit, spre locul de
tral i imaginea central a insai au constituit subiectul a numeroase unde venise candva. Razboaiele dintre zei au adus haosul pe pa-
studii. Primul inel interior infatieaza in mod clar cele douazeci de mant; numarul animalelor salbatice II depaea pe cel al oamenilor,
semne pentru cele douazeci de zile din calendarul aztec. Cele pa- iar Tollan a fost abandonat. Peste cinci ani au venit triburile Chichi-
tru figuri dreptunghiulare care inconjoara modelul central sunt recu- meca, alias aztece; i a inceput AI Cincilea Soare, epoca azteca.
noscute ca fiind glifele reprezentand cele patru epoci trecute, pre- De ce Ii se spunea epocilor"Sori" i cat timp au dUrat?Motivul
cum i nenorocirile care au pus capat fiecareia dintre ele: Apa, Van- este neclar, iar lungimea diverselorepoci fie nu este mentionata, fie
tul, Cutremurele i Furtunile, i Jaguarul. difera in functie de versiune. 0 varianta care pare corecta i care
Povetile despre cele patru epoci sunt valoroase pentru infor- este uimitor de plauzibila, dupa cum yom demonstra, este Codex
matiile pe care Ie ofera despre lungimea acestora i principalele e- Vaticano-Latino3738. Conform acestuia, primul soare a durat
venimente din timpullor. Dei versiunile difera, sugerand 0 lunga 4.008 ani, al doilea 4.010, al treilea 4.081. AI patrulea "a inceput in
traditie orala, toate sunt de acord asupra unui lucru: prima epoca a urma cu 5.042 de ani," nespecificand momentul cand a luat sfarit.
luat sfaritin urmaunei inundatii,a unuipotopcare a inghititPa- Chiar de ar fi aa, conform acestei surse evenimentele au avut loc
mantul.Omenireaa supravietuitdoar pentruca un cuplu,Nenei 17.141 de ani inainte de momentulconsemnarii lor in scris.
sotialui,Tata,au reuitsa se salvezeintr-untrunchide copac sco- Pentru un popor presupus primitiv, acesta reprezinta un inter-
bit.
val de timp destul de mare, iar oamenii de tiinta, dei sunt de a-
Aceasta epoca a fost epoca Uriailorcu Parul Alb. AIdoilea cord ca evenimentele din al Patrulea Soare contin elemente istori-
I Soare era cunoscut sub numele de "Tzoncuztique","Varsta de ce, au tendinta de a lua drept mituri epocile mai indepartate. Cum
I'I Aur",careia i-a pus capat $arpele Vantului.In fruntea celui de-al se explica atunci povetiledespre Adam i Eva, despre potopul pla-
I Treilea Soare s-a aflat $arpele de Foc; a fost varsta Oamenilor cu netar, supravietuirea unui cuplu - episoade (in cuvintele lui H.B. A-
ParulRou. Conform cronicarului Ixtlilxochitl,erau supravietuitori ai lexander, Latin-American Mythologj) "care amintesc in chip izbitor
II. celei de-a doua ere, care ajunsesera cu corabia de la rasaritul Lu- de povestea creatiei din a doua carte a Genezei i de cosmogonia
I mii Noi, stabilindu-se intr-o zona denumita Botonchan. Acolo I-au babiloniana similara?" Unii savanti sugereaza ca textele scrise in
:, intalnit pe uriaii care de asemenea supravietuiseraprimei ere i au limba nahuatloglindesc oarecum ceea ce indienii auzisera deja de
devenit sclavii lor.
la spaniolii cucernici. Dar nu toate codicele au fost scrise dupa cu-
AI Patrulea Soare a fost al Poporului cu Cap Negru. In timpul : _.:_ 11"__"_ ~_~_:I_L~LI~__ .. . ..
.. . ., _._u__ ."-__""___1111_11- 11- t'''''''1
___:_:~. ~ :..."" ;"uall ,>,,-a IQI"UL QI-'dlllid III IVltlXIC. era malt, avea
explicate decat daca presupunemca triburile mexicane aveau une-
un chip luminos, barba i purta 0 haina lunga. Bastonullui, de for- Ie legaturi ancestrale cu Mesopotamia.
ma unui arpe, era vopsit in negru, alb i rou;era incrustat cu pie- Mai mult, orarul mexican in nahuatlcoreleaza evenimentele i
tre pretioase i impodobit cu ase stele. (Poate nu este 0 coinci- momentele cu 0 precizie tiintifica i istorica uimitoare. Plaseaza
denta faptul ca bastonul episcopului Zumarraga,primul episcop din potopulla sfaritul PrimuluiSoare, cu 13.133 de ani inainte de mo-
Mexic, a fost astfellucrat incat sa semene cu allui Quetzalcoatl.) mentul scrierii codicelui, respectiv in jurul anului 11600 inainte de
In timpul acestei epoci a fost construita capitala toltecilor, Tollan. Cristos. In cartea meaA douasprezeceaplanetaam tras concluzia
Quetzalcoatl, cel mai mare intelept i invatat, a introdus invatatura, ca un potop planetar a inghitit intr-adevar Pamantul in jurul anului
-- ,,",

40 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 41

11000 inainte de Cristos. 0 astfel de coincidenta, nu doar asupra de cinci ani. Cele doua carti ale sale, una cunoscuta sub titlul in
evenimentului in sine, ci i asupra datei, sugereazaca povetile az- limba engleza Book of the Gods and Rites and the Ancient Calen-
tece nu se bazeaza exclusiv pe mituri. dar i Historiade las Indias de Nueva Espana au fost traduse in
Suntem nedumeriti in egala masura de unele afirmatii din a- engleza de D. Heyden i F. Horcasitas. Tnaceasta a doua carte,
ceste istorisiri, conform carora a patra era a fost era "poporului cu Duran, dupa ce expune numeroasele asemanari, ii prezinta con-
capete negre" (epocile anterioare fusesera denumite epoca uriai- vins concluzia cu privire la batinaii "din Indii i din partea conti-
for cu parul alb i epoca poporului cu parul rou). Acesta este ter- nentala a acestei Noi Lumi", respectiv ca acetia "sunt evrei i isra-
menul exact pe care il foloseau sumerieniiin textele lor pentru a se eliti". Teoria sa era confirmata, spune el, "de firea lor. Aceti bati-
descrie pe ei inii. Sa considere oare cronicile aztece AI Patrulea nai fac parte din cele zece triburi afe lui Israel pe care Shalmana-
Soare drept epoca in care sumerienii au aparut pe scena mondia- ser, regele asirienilor, le-a capturat i le-a dus in Asiria."
la? Inceputurile civilizatiei sumeriene.se situeaza in jurul anului Duran relateaza despre conversalii1epurtate cu indiani ba-
3800 inainte de Cristos; se pare ca nu ar trebui sa mai fim surprini trani, in cursul carora a aflat traditii tribale dintr-o vreme cand exis-
acum de faptul ca, prin stabilirea inceputului celei de-a Patra Epoci tau "barbali inalli cat muntele care au aparut i au pus stapanire pe
in anul 5026 inainte de propria epoca, aztecii 0 situeaza de fapt in lara... Aceti uriai, negasind nici un mod de a ajunge la Soare, au
jurul anului 3500 inainte de Cristos - data uimitor de exacta pentru hotarat sa construiascaun turn atat de inalt, incat vartullui sa atin-
inceputul epocii "oamenilor cu capetele negre". ga Cerul." 0 astfel de poveste, atat de asemanatoarecu povestea
Explicalia prin feedback sugerata (conformcareia aztecii (e-ar biblica a Turnului lui Babel, este semnificativa ca i cea referitoare
fi spus spaniolilor ceea ce auzisera prima oara tot de la spanioli) nu fa 0 migratie asemanatoare unui exod.
se dovedete valabila in cazul sumerienilor. Lumea occidentala a Nu este de mirare ca, pe masura ce astfel de relatari se inmul-
descoperit motenireamarii civilizalii sumeriene la patru secole du.. leau, teoria celor zece triburi pierdute devenea principalafavorita in
pa cucerirea spaniola. secolele aisprezecei aptesprezece.Se presupuneaca israelitii,
Trebuie sa conchidem ca triburile Nahuatl cunoteau aceste in peregrinarealor spre rasarit, prin pamanturile asiriene i dincolo
. poveti atat de asemanatoare cu Geneza chiar de Ia.sursa. Dar de ele, au ajuns in America.
cum? Teoria celor zece triburi pierdute, sustinuta in perioada sa de
glorie i de curtile regale din Europa, a fost ridiculizata de oamenii
Tntrebareaii preocupase foarte mult pe spanioli inii. Ei au de tiinta de mai tarziu. Conform teoriilor actuale, omul a sosit pri-
descoperit cu uimire in Lumea Noua nu doar 0 civilizatie, foarte a- ma oara in Lumea Noua venind din Asia, pe un pod de gheata for-
semanatoare cu a Europei, dar i "un mare numar de oameni", "Au mat peste Alaska in urma cu aproximativ 20.000
x ~___':'::_.a.!~__'..
__ &. "' . ..
- 30.000 de ani in
fostinsa de-adreptululuitide aluziilAhihlir.~liin t~vtolo ",..,tnM ",' ~ "'" --3 -- - - ...-.-"-" -,... - ""_. ,"W.II",,,, ,.,,,,QIQUilICI',,-,VII-
Incercat sa gaseasca 0 explicatie, iar raspunsula fost simplu: ace- stand din unelte,evaluari lingvistice,etnologice i antropologice su-
tia erau urmaii celor Zece Triburi Pierdute ale lui Israel, care au gereaza influente de dincolo de Pacific, din India, Asia de sud-est,
fost exilate de asirieni in 722 dupa Cristos i au disparut apoi fara China, Japonia, Polinezia.Savanlii Ie explica prin sosirea periodica
urma (in Regatulludeilor nu au mai ramas decat doua triburi, luda a acestor popoarein cele doua Americi; dar afirma cu tarie ca aces-
i Beniamin). te migralii au avut loc in timpul epocHcretine, cu numai cateva se-
Primul care a prezentat aceasta explicatie in mod detaliat intr- cole inainte de cucerire i in nici un caz inainte de era noastra.
un manuscris- chiardacanuera autorulei - a fost calugarul domi- Dei savantii de renume continua sa minimalizezeorice mar-
nican Diego Duran, care a venit in Noua Spanie in 1542, la varsta turii ale unor contacte transatlantice intre Lumea Veche i Lumea
~... - p

42 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 43

Noua, ei nu exclud complet niciposibilitatea unor contacte cu po- ramul Mortilor, i i-a intiintat pe cei doi zei care iI guvernau: "Am
poarele de dincolo de Pacific,0 eventuala explicatie pentru legen- venit dupa oasele pretioase pe care Ie lineli aicL" Quetzalcoatl bi-
dele din cele doua Americiatat de asemanatoare cu cele biblice.Tn- ruie incercarile i vicleniile i pune in cefe din urma mana pe "oase-
tr-adevar, legendele despre un potop global idespre crearea omu- Ie prelioase":
luidin lut sau alta materie asemanatoare sunt teme mitologiceuni-
versale i un posibil traseu spre cele douaAmericiveninddinspre A adunat oasele pre/ioase;
OrientulApropiat(unde iiaveau originea legendele) ar fiputut fiA- Oasele barbatului au fost puse laolalta de 0 parte,
sia de sud-est i insulele din Pacific. Oasele femeii au fost puse laolalta de cealalta parte.
Oar in versiunea in limbanahuatlexista elemente care indica Quetzalcoatlle-a luat ~i le-a pus intr-o desaga.
mai degraba 0 sursa indepartata decat una relativ recenta inainte
de cucerire. Unuldintre aceste elemente iI reprezinta faptul ca le- A dus oasele uscate pana la Tamoanchan, "Locul originii
gendele in nahuatl despre facerea omuluicorespund unei versiuni noastre" sau "Locul de unde ne tragem". Acolo a daruit oasele ze-
mesopotamiene foarte vechi care nu a fost mentionata nici macar ilei Cihuacoatl ("Femeia arpe"), zeila vrajilor.
in Cartea Genezei!
Tnfapt, in Biblienu exista una, ci doua versiuniasupra aparitiei Ea a macinat oasele
omului; ambele pleaca de la variante mesopotamiene anterioare. ~i le-a pus fntr-un tub sub/ire de pamant.
Oar ambele ignora 0 a treia versiune i probabilcea mai veche, in Quetzalcoatl ~i-a sacrificat barba/ia peste ele.
care omul nu era alcatuit din lut, ci din sangele unui zeu. Tntextul
sumerian pe care se bazeaza aceasta versiune, zeul Ea impreuna Sub privirile celorlalli zel, ea a amestecat oasele macinate cu
. cu zeita Ninti "au pregatit 0 baie purificatoare." "Un singur zeu sa sangele zeului ; din amestecul asemanator lutului a fost creat Ma-
fie amestecat in ea",a poruncit el; "din carnea i sangele lui, Ninti cehuales. Omenirea a fost recreatal
sa amestece lutul."Din acest amestec au fost creati barbatii i fe- Tnlegendele sumeriene, creatorul Omului era zeul Ea ("Cel a
meile. carui casa este apa"), cunoscut i sub numele de Enki ("Zeul
Ni se pare foarte semnificativ ca aceasta versiune - care nu Pamant"), la care toate epitetele i simbolurile faceau aluzie ca la
este inclusain Biblie- este cea care a fostreluataintr-unmitaztec. un artizan, un fauritor - toate cuvintele care ii gaseau echivalent
Textul este cunoscut drept Manuscrisul din 1558i conform lui, du- lingvistic in termenul "arpe". Tovaraa sa in acest ritual, Ninti ("Ea
pa sfaritul dezastruos al celui de-al Patrulea Soare, zeii s-au adu- cea care da viala"), era zeita medicinei - un meteug al carui sim-
nat in Teotihuacan: bol a fost inca din antichitate arpele incolacit. Imaginilesumeriene
- . de pe siQiliilesulurilorIe ore7int~nA ~AI~ nnlli!i '7",it~ti i"tr_"" , ,.Ir',
~... 0;<..."""''''''' ~-au aUUfli:tt,i:tUspus: asemanator cu un laborator, inconjurate de sticle i de tot felul de
"Cine va locui pe Pamant? alte obiecte (figura 9a).
Cerul a fost deja dat fn stapanire Este cu adevarat uimitor ca aceste detalii se regasesc in le-
~i pamantul a fost dat fn stapanire; gendele in limba nahuatl-un zeu al cunoaterii,arpele inaripat, 0
Oar cine, 0 zei, cine va locui pe Pamant?" zei1acu puteri magice, Femeia arpe; 0 baie de huma in care tara-
na este amestecata cu substanta esen1ialaa unui zeu (sangele) i
Zeii adunati acolo erau "preocupati". Oar lui Quetzalcoatl, zeul crearea Omului, a barbatului i a femeii din acest amestec. ~i mai
intelepciunii i al tiintei, i-a venit 0 idee. A plecat spre Mictlan, Ta- uimitor este faptul ca mitul a fost descris intr-o cronica nahuatl

----
~_.- ~ ~ --- """-

44 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 45

gasita in zona locuita de tribul mixtec. smochini i rodii, un pamant cu maslini i miere... Un pamant ale
Tnfatieazaun zeu i 0 zeita ameste- carui pietre sunt din fier i din ai earui munti nu poti scoate arama."
cand un element care curge intr-o sti- Zeul aztec Ie descria supuilor lui Pamantul Fagaduintei ca pe un
cia uriaa sau intr-un vas cu sangele tinut unde se gaseau "case cu aur i argint, bumbac multicolor i 0
unui zeu care curge in sticla; din a- mie de feluri de cacao". Soarfi incumetat primii ealatori spre Ame-
a mestec, rezulta un om (figura 9b). rica sa porneasca intr-0 aventura nemaiintalnita daca nu i-ar fi in-
Tnurma corelarii acestor date cu demnat cineva - zeullor - sa se duca i nu le-ar fi spus ce vor gasi
celelalte date referitoare la sumerieni acolo? lar daca acea zeitate nu ar fi fost 0 simpla entitate teologica,
i cu terminologia, apar indicii privind ci una prezenta fizic, ar fi reuit sa-i ajute pe drumeti sa infrunte di-
legaturi ce dateaza dintr-o epoca fo- ficultatile calatoriei, tot aa cum Domnul biblic ii ajutase pe israeliti?
arte indepartata. Se pare ca aceste Cu aceste ganduri in minte, privind motivele pentru care soar
marturii pun sub semnul intrebarii te- fi pornit intr-o asemenea calatorie imposibila, am citit i recitit le-
b oriile actuale despre primele migratii gendele nahuatl despre migratie i cei Patru Sori. De vreme ce Pri-
ale omului spre cele doua Americi. mul Soare luase sfarit 0 data cu potopul, acea epoca trebuie sa fi
Prin aceasta nu vrem doar sa suge- fost perioada finala a ultimei Ere Glaciare, deoarece am tras con-
ram - aa cum s-a sugerat la incepu- cluzia in cartea noastra A douasprezecea planeta ca potopul a fost
Fig.9 tul secolului XX la Congresele inter- cauzat de alunecarea blocului de gheata antarctic in oceane, ceea
nationale ale americanologilor - ca ce a dus la sfaritul brusc al ultimei ere glaciare, in jurul anului
migratia nu a avut loc dinspre Asia prin stramtoarea Bering, ci mai 11000 inainte de Cristos.
ales sa afirmam ca a avut loc din Australia/Noua Zeelanda via An- Oare legendarului loc de origine al triburilor nahuatli se spu-
tarctica spre America de Sud - idee reluata recent dupa descoperi- nea "Sala~1 Alb" din simplul motiv ea aa i era - un pamant aco-
rea in nordul statului Chile, langa granita cu Peru, a unor mumii u- perit cu gheata? Oare de aceea Primul Soare a fost considerat tim-
mane vechi de 9.000 de ani. pul "uriailorcu parul alb"? Oare relatarile aztece despre epoca Pri-
Problema pe care 0 ridica ambele teorii se refera in specialla muluiSoarein urmacu 17.141 de ani se refera de fapt la 0 migralie
modul in care barbati, femei i copii au strabatut mii de kilometri de care a avut loc in America in jurul anului 15000 inainte de Cristos,
pamant inghetat. Ne intrebam cum ar fi fost posibil acest lucru in cand gheata forma un pod care unea America de Lumea Veche?
urma cu 20.000 - 30.000 de ani; mai mult, ne intrebam de ce soar Mai mult, sa nu fi traversat ei podul de gheata, ci sa fi venit, con-
fi intreprins 0 asemenea calatorie. Ce motiv ar fi putut ayea barbatii, form legendelortriburilor nahuatl, cu barcile de-a curmeziul Ocea-
femeile i copiii sa strabata mii de kilometri de pamant inghetat, in nului Pacific?
-;---::-::~. ~:.: _I""_._"~_
~- w ~,:",,; \Jvwu, ~a""a IIU LVL III~lt:: fJdlllcUlLun L.~~~IIUI:lIt:! reremoare la venirea preistorica de peste mari i
inghetate - in afara de cazul in care ar fi tiut de existenta unui tinut ancorarea pe coasta Pacificului nu se intalnesc doar la popoarele
al fagaduintei dincolo de gheata? mexicane. Mai la sud popoarele din Anzi aveau amintiri asemana-
Dar cum ar fi putut ei sa tie ce se afla dincolo de gheata ne toare, care circulau sub forma de legende. Una dintre aceslea, le-
sfarita, daca nu fusesera inainte acolo, nici ei, nici altcineva inain- genda lui Namylap, poate fi pusa in legatura cu prima stabilire pe
tea lor - deoarece ei erau primii care traversau oceanul in America? acele coaste a popoarelor venite din aM parte. Aici ni se poveste-
Tn legenda biblica a exodului din Egipt, Domnul descrie Pa- te despre 0 flota mare alcatuita din ambarcatiuni construite din
mantul Fagaduintei ca pe un "pamant cultivat cu grau ~i orz, vita, lemn de pluta i stuf (in genul celor folosite de Thor Heyerdahl pen-
-.. ------ ~ ,,~-- ~-~.~ ...~..~

46 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 47

tru a sugera ambarcaliunile de razboi sumeriene din stuf). Tnbarca mileniulu patru inainte de Cristos sa inventeze mijloace de trans-
din fruntea floteise afla 0 piatra verde care putea rosticuvinteleze- port pe distanle mai lungi: carula cu roli pentru transportul terestru
ului oamenilor i care il ghida pe eful migranli1or,Namylap,spre i barca pentru transportul pe mare.
plaja aleasa. Zeitatea care vorbea prin intermediulidoluluiverde i-a Dar sumerienii inii au considerat ca aa s-au petrecut lucru-
invalat pe oameni sa lucreze pamantul, sa construiasca i sa me- rile dupa potop. Sumerienii au spus de nenumarate ori ca pe pa-
tereasca. mant existase 0 civilizalie foarte avansata inainte de potop - civili-
Unele versiuni ale legendei idoluluiverde propuneau Capul zalie intemeiata de cei care au venit de pe planeta lui Anu i care
Santa Elena din Ecuador drept loc de ancorare; acolo, continentul a continuat printr-o linie de "semizei" longevivi, copii rezultali in ur-
sud-american inainteaza spre vest in Oceanul Pacific. Uniicroni- ma casatoriei dintre extrateretri(termenul biblic este netilim) i "fii-
cari, printre care Juan de Velasco, menlioneaza tradilii1e locale, po- cele omului". Cronicile egiptene, cum ar fi scrierile preotului Mane-
tri~.'!tcarora primii coloniti din regiunea ecuatoriala erau giganli. tho, au intrebuinlat acelai concept. Aceasta abordare se regase-
Oamenii care au venit dupa ei venerau un panteon alcatuit din doi- te, bineinleles, i in Biblie, care descrie atat viala rurala (munca
sprezece zei, in fruntea carora se aflau Soarele i Luna. Pe locul campului, creterea animalelor), cat i civilizalia urbana (oraele,
unde se afla astazi capital a Ecuadorului, scria Velasco, colonitii au metalurgia) dinaintea potopului. Toate aceste lucruri insa - conform
ridicat doua temple, fala in fala. Templul inchinat Soarelui avea in acelorai surse antice - au fost rase de pe fala pamantului de po-
fala portii doua coloane de piatra, i in curtea din fala un cerc din top, i totul a trebuit luat de la inceput.
doisprezece stalpi de piatra. Cartea Genezei incepe cu legende despre crealie, care sunt
Apoi a venit i vremea ca efullor, Namylap, sa piece odata versiuni ale unor texte sumerienemult mai detaliate. Tnacestea es-
misiunea sa indeplinita. Spre deosebire de inaintaii sai, nu a murit; te menlionat mereu Adam-ulliteral. Dar apoi se menlioneaza gene-
i-au fost daruite aripi, cu care a zburat departe, fara sa se mai in- alogia unui stramo unic numitAdam: "Aceasta este cartea genera-
toarca vreodata - luat la cer de zeul din piatra vorbitoare. lii10rlui Adam." (Geneza 5:1) Mai intai a avut doi fii, Cain i Abel.
Indienii americani nu erau nici pe departe singurii care erau de Cain i-a omorat fratele i a fost alungat de lahve. "Iar Adam s-a
parere ca poruncile divine pot fi auzite printr-o Piatra Vorbitoare. impreunat cu nevasta lui din nou, iar ea a nascut un alt baiat caruia
Toate popoarele din Lumea Veche aveau oracole de piatra in care i-a dat numele Sheth." Biblia urmareteaceasta descendenta allui
I' credeau. Arca pe care israelilii au purtat-o in timpul Exodului din E- Sheth printr-un ir de patriarhi pana la Noe, eroullegendei potopu-
gipt avea in varf un dvir- literal, "vorbitor" - un fel de dispozitiv mo- lui. Dupa aceea legenda pune accentul pe popoarele asiatice, afri-
bil cu ajutorul caruia Moise auzea poruncile Domnului. Plecarea lui cane i europene.
Namylap prin ridicarea sa la ceruri este un alt eveniment care are Dar ce s-a ales de Cain i urmaii lui? TnBiblie sunt menlio-
o paralela biblica. Citim in capitolul 5 al Genezei ca in a aptea ge- nali doarin catevaversete.lahveI-aosanditDeCainsa Rillnni!lIin
:_ __L__A...X -1:___~__ I..: A -1___ __!_ ""1-_aL .- ...~ .. ,..
.", .__. _n._r-"---' , r ,, -.-- IIUIIIClU,un Tugar Iun vagaDondpe Pamant."
noch; dupa ce a atins varsta de 365 de ani "a disparut" de pe Pa-
mant, deoarece Domnull-a luat la cer. lar Cain a tugit de prezen/a lui lahve
Savanlii nu accepta cu uurinlateoria referitoare la traversa- ~i s-a adapostit fn pamantullui Nod, la est de Eden.
rea oceanului cu barcile in urma cu 15.000 sau 20.000 de ani. 0- lar Cain s-a fmpreunat cu temeia lui, ~i ea I-a conceput ~i I-a
mul, suslin ei, era 0 fiinlaprea inapoiata pentru a construivase care nascut pe Enoch;
sa reziste unei calatoriipe ocean i sa navigheze pe marile plan- lar el a construit un ora~
etei. Omul a reuit abia in pragul civilizaliei sumeriene,la inceputul $i I-a dat numele fiului sau, Enoch.
-- -.--

48 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 49

sosirea la 0 destinatie finala i la 0 stabilire marcata prin construi-


Cateva generatii mai tarziu, se natea Lamech. A avut doua rea unui ora, la un patriarh cu doua sotii ~i doi fii din care descind
sotii. Una dintre ele i-a dat natere lui Jabal. Acesta a fost "Tatal tu- toate triburile, la un om renumit prin priceperea sa de a prelucra
turor celor care locuiesc in corturi i cresc vite." Cealalta a nascut metalele - nu seamana foarte mult cu textele biblice? Panai im-
doi baieti. Unul dintre ei, Jubal, "a fost tatal tuturor celor care canta portanta pe care textele in limba nahuatlo acorda cifrei ~apte se re-
din lira i din fluier." Celalalt fiu, Tubal-Kain, a fost "un meter al a- gasete in Biblie; al ~aptelea descendent prin ramura lui Cain, La-
urului, aramei i fieruluL" mech, a proclamat enigmatic: "Cain va fi razbunat de ~apte ori, iar
Aceste succinte informatii biblice sunt oarecum completate de Lamech de ~aptezeci ~i ~apte."
pseudoepigrafica Carte a Jubileelor, despre care se crede ca ar fi Sa se regaseasca oare in traditiile celor apte triburi Nahuatl
fost scrisa in secolul 2 inainte de Cristos conform unor surse mai ecouri - amintiri indepartate - ale descendentilor izgoniti ai lui Cain
vechi. Aceasta carte raporteaza evenimentelela trecerea Jubileelor i ai fiului lui, Enoch?
i spune: "Cain a luat-o pe sora lui Awan sa-i fie sotie, iar ea I-a nas- Aztecii ~i-au numit capitala Tenochtitlan, Oraullui Tenoch, a-
cut pe Enoch la sfaritul celui de-al patruleajubileu. lar in primul an adar i-au dat numele stramo~uluilor. Avand in vedere ca in dialec-
al primei saptamfmi din cel de-al cincilea jubileu pe Pamant s-au tullor aztecii aveau multe cuvinte care incepeau cu sunetul T, Te-
construit case iar Cain a construit un orai i-a dat numelefiului sau, noch, daca se inlatura T, ar fi putut insemna Enoch.
Enoch." . Un text babilonian care se bazeaza, in opinia specialitilor, pe
Savantii bibliologi au fost multavreme intrigati de faptul ca atat un text sumerian anterior, din mileniul trei inainte de Cristos rela-
un descendent allui Adam, prin Sheth, cat i unul allui Cain aveau teaza enigmatic conflictul dintre un agricultor i fratele sau pastor
acelai nume: "Enoclt' (care inseamna "intemeiere", "fondare"), care sfar~e~tein crima, asemenea conflictului dintre Cain i Abel.
dar i de alte asemanari din numele descendentilor. Oricare ar fi Osandit sa "hoinareasca amarnic", stapanul vinovat, pe numele
fost motivul, este limpede ca sursele din care s-au inspirat autorii sau Ka'in, s-a indreptat spre pamantullui Dunnu, iar acolo "a con-
Bibliei Ie atribuiau ambilor Enoch - care erau probabil una i ace- struit un ora~ cu turnuri gemene."
eai persoana preistorica - fapte extraordinare. In Cartea Jubileelor Turnurile gemene ridicate in varful piramidelor-temple repre-
se spune despre Enoch ca "a fost primul dintre oamenii care s-au zentau un semn distinctiv al arhitecturii aztece. Sa fi cinstit aztecii
nascut pe pam ant care a invatat scrisul, cunoaterea i intelepciu- in acest mod construirea unui "ora cu turnuri gemene" de catre
nea i care a consemnat semnele cerului dupa lunile lor intr-o car- Cain? Sa fi fost Tenochtitlan, "oraullui Tenoch", numit astfel de-
te." Conform CarJiilui Enoch, in timpul calatoriei sale cereti aces- oarece Cain, in urma cu milenii, "construise un ora caruia ii dadu-
tui patriarh is-au predat matematicile, tiinta planetelor i a calen- se numele fiului sau, Enoch"?
darului, i i s-a aratat locul unde se aflacei "apte Munti de Metal", Sa fie America Centrala pamantul pierdut allui Cain, sa fi des-
"Iaapus.
II COil",,"""''''''''''
. . . . . .' . nn!::ihilit::JtAn-
coperit orasul care poarta numele lui Enoch? ACA::!!::ti'i
Tavtala n.LI.
_ _ , __I u,'"' "'I"'t'L I-1,,;)1.C11f:T fera cu siguranta raspunsuri plauzibile privind enigma prezentei 0-
regelui, povestescla randullor despreun conducatorcarea dom- mului pe aceste meleaguri i poate lamuri i alt mister - acela al
nit in epoca dinaintea potopului i pe care zeii I-au invatat tot ce se "Semnului lui Cain" i trasatura ereditara comuna tuturor amerindi-
poate cunoate. Numele sau era EN.ME.DURAN.KI-"Stapanul Cu- enilor: absenta parului facial.
noaterii Temeliilor Cerului i Pamantului"- un foarte probabil model Conform legendei biblice, dupa ce Domnull-a izgonit pe Cain
al biblicului Enoch. din pamanturile locuite de oameni ~i I-a osandit sa rataceasca spre
Oare toate aceste legende nahuatl referitoare la migratie i rasarit, Cain era ingrijorat ca va fi injunghiat de cei care doreau sa

- -- --
50 Zecharia Sitchin

se razbune. Astfel incat Domnul, pentru a arata ca il are pe Cain


sub protectia Lui, ,,/-ainsemnat pe acesta, astfel incat oricine II ve-
de sa nu IIloveasca". Dei nimeni nu tie exact care a fost acest
"semn" distinctiv, s-a presupus ca era un fel de tatuaj pe fruntea lui
3
Cain. Dar din povestirea biblica ce urmeaza se inlelege ca proble-
ma razbunarii i protectia impotriva ei au continuat sa fie 0 preocu- TinutulZeilorerpi
pare i pentru a aptea generatie i urmaii ei. Un tatuaj pe frunte
nu putea rezista atat, nici nu putea fi transmis de la 0 generalie la
Atunci cand Tenochtitlan a ajuns in culmea maretiei, capitala
alta. Doar 0 trasatura genetica transmisa pe cale ereditara poate
corespunde datelor biblice. tolteca Tula fusese deja recunoscuta drept legendarul Tollan. lar
atunci cand toltecii ii construisera oraul, Teotihuacan era deja un
Avand in vedere trasatura genetica a popoarelor amerindiene
mil. Numele sau insemna "Salaul zeilor" i, conform legendelor,
- absenta pilozitalii faciale -, ne intrebam daca nu cumva acesta
se pare ca i-I merita pe deplin.
era "semnullui Cain" i al urmailor lui. Daca presupunerea noas-
tra se dovedete corecta, atunci America Centra/a, nucleuf de unde Se spune ca era 0 vreme cand pe pamant s-au intamplat tot
soiul de nenorociri,astfel incat Pamantul s-a cufundat in intuneric,
amerindienii s-au raspandit spre nord i spre sud in Lumea Noua,
era intr-adevar tinutul pierdut allui Cain. deoarece soarele nu a mai aparut. Doar la Teotihuacan mai era lu-
mina, deoarece 0 flacara divina ramasese arzand acolo. Zeii ingri-
jorati s-au adunat la Teotihuacan, intrebandu-se ce e de facut. "Da-
ca nu mai e soarele, cine va stapani i va conduce lumea". se in-
trebau unul pe celalalt.
Au cerut ca un zeu sa se ofere voluntar sa se arunce in flacara
divina pentru ca, prin sacrificiullui,- sa aduca soarele inapoi. S-a 0-
ferit zeul Tecuciztecatl. $i-a pus vemantul stralucitor i a pait
spre foc; dar de fiecare data cand se apropia de el dadea inapoi,
lipsit de curaj. Atunci s-a oferit zeul Nanauatzin,care a sarit fara e-
zitare in foc. Cuprins de ruine, Tecuciztecatl i-a urmat exemplul,
dar a ajuns doar la marginea focului. Pe masurace zeii erau mistu-
iti de flacari, Soarele i Luna au reaparut pe cer.
Dar, cu toate ca acum puteau fi zariti, cei do; atri au ramas
nemicati pe cer. Conform unei versiuni, Soarele s-a pus in mica-
re dupa ce un zeu a aruncat 0 sageata spre el; 0 alta versiune sus-
tine ca acest lucru s-a Intamplat aupa ce LeUI VantulUla sutlat In
direclia lui. Dupa ce Soarele s-a pus in micare, Luna a inceput i
ea sa se urneasca;i astfel s-a reluat alternanta zi-noapte, iar Pa-
mantul a fost salvat.
Legenda este indeaproape legata de monumentele cele mai
renumite din Teotihuacan, Piramida Soarelui i Piramida Lunii. 0
versiune sustine ca zeii au construit cele doua piramide pentru a-i

_J
~ ~._~.'---
--

52 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 53

comemora pe cei doi zei care s-au sacrificat; 0 alta versiune afirma probabil poporul care a trudit la ridicarea structurilor monumentale
ca piramidele existau deja cand aveau loc aceste evenimente i ca din Teotihuacan, Infiinlau "centre ceremoniale" pe tot cuprinsul Me-
zeii au sarit In focul divin din varful unor piramide. xicului.
Indiferent de legenda, ramane realitatea, i anume ca Pira- Teotihuacan trecuse In mod clar prin cateva etape de dezvol-
mida Soarelui i Piramida Lunii se Inalla maiestuos spre cer i In tare, iar piramidele sale evidenliaza prezenla unor structuri interi-
ziua de azi. Ceea ce In urma cu doar cateva decenii pareau nite oare timpurii. Unii savanli considera ca acestea sunt mMurii ale u-
movile acoperite de vegetalie au devenit acum obiective turistice nei istorii care a Inceput In urma cu 6000 de ani - In mileniul patru
foarte importante, aflate la doar 48 km nord de Ciudad de Mexico. inainte de Cristos, ceea ce ar corespunde cu siguranta legendelor
Cele doua piramide se ridica din mjlocul unei vai Inconjurate de aztece care vorbeau de acest Sala al zeilor In al Patrulea Soare.
munli care formeaza acelai cadru etern (figura 10) i II forleaza pe Apoi, cand s-a lasat Ziua Intunericului, In urma cu 1400 de ani In-
privitcr <..3.
Ie urmareasca panta abrupta catre munlii dimprejur i ainte de Cristos, cele doua mari piramide au ajuns la dimensiunile
lor monumentale.
Piramida Lunii se Inalta
la capatul dinspre nord al cen- ~]~
~u"~
trului ceremonial i este flan-
cata de doua structuri adia- ~.. 0 JJ
cente similare, iar In fata se
deschide spre 0 piata mare.
Din piata se desprinde un
Fig.10 drum lat, care 0 ia spre sud,
pierzandu-se In departare. De
cerurile de deasupra. Monumentele sugereaza putere, cunoatere. o parte i de alta a sa se afla
atenlie; cadrul vorbete despre 0 legatura realizata contient Intre doua altare modeste, temple
i alte constructii despre care ..-,
Pamant i Rai. Nu se poate sa nu simli pulsul istoriei, prezenla unui ~r)'
trecut care impune respect. se crede ca erau morminte; ca
Cat de Indepartat este acest trecut? Arheologii au presupus la urmare, acestui drum i s-a
Inceput ca Teotihuacan a fost Intemeiat In primele secole ale erei spus Drumul Mortilor. La apro-
cretine, Insa datele continua sa duca mai Inapoi. Lucrarile efectu- ximativ 600 m la sud de Dru-
ate au aratat ca centrul ceremonial al oraului avea deja 0 suprafa- mul Mortilor se Inalta Piramida
ta de 11,5km patratiIn iurulanului 200 in::JintA riA r.ric:tnc: In ::mii Soarelui. care se ridica De
'bU un arheolog de frunte, M. Covarrubias a admis fara prea mare --
convingere ca datarea cu carbon radioactiv Ii atribuie locului "data gura 11) dincolo de piata i In
--.J LI
partea de rasarit a drumului (fi-
I .
d
. ' 0
~

~ ~
9
b-- '1J
I 1
aproape imposibila de 900 Inainte de Cristos" (IndianArt of Mexico spatele unui ir de altare i 11 ~ n 0

and CentralAmerica). De fapt, testele ulterioare cu carbon radioac- constructii. ~ 0-


tiv au indicat anul1474 Inainte de Cristos (cu 0 posibila eroare de Dincolo de Piramida Soa- :
masurare cu minus sau cu plus). Tnzilele noastre anul1400 Inain~!-" relui, mai la sud cu 900 m, se Fig.11
~e Cristos a ajuns sa fie general acceptat: este anul cand olmec:: ajunge la Ciudadela, un drep-

,
-..,I
54 Zeeharia Site/IIi! REGATELE PIERDUTE 55

tunghi care are in partea dinspre rasarit a treia piramida din Teoti- mai tarziu, (precum cele de la Tula i chiar mai departe) aveau a-
ceeai orientare, chiar daca amplasarea lor i locul unde erau con-
huacan, numita i Piramida /ui Quetza/eoatl.Astazise tieca fata
struite nu justificau deloc 0 asemenea optiune. Cercetatorul a tras
in fata cu Ciudadela i cu Drumul Mortilor se afla un dreptunghi
similar care servea de centru administrativ i comercial. Drumul 0 concluzia ca la Teotihuacan rostul orientarii era acela de a permite
lua In continuare spre sud. Proiectul de elaborare a hartii oraului observarea cerului in anumite momente calendaristice esentiale.
Teotihuacan, condus de Rene Milton in anii '60, a stabilit ca aceas- Tntr-olucrare prezentata la cel de-al XXII-lea Congres interna-
ta osea nord-sud avea 0 lungime de aproximativ 1468 de metri _
tional al americanitilor (Roma, 1926), Zelia Nuttal sugera ca orien-
fiind mai lunga decat cele mai lungi piste din aeroporturile moderne. tarea are legatura cu trecerea Soarelui la zenitul observatorului, fe-
Tnpofida acestei lungimi ieite din comun, oseaua este dreapta ca nomen care are loc de doua ori pe an pe masura ce soarele se
o sageata - 0 adevarata realizare tehnologica in toate epocile. niica de la nord la sud iinapoi. Daca aceste piramide aveau drept
. . La 33t de Ciudadela i fa vest de centrul administrativ Incepea scop observatiile cereti, forma lor - piramide In trepte prevazute cu
o axa est-vest, perpendiculara pe ~oseaua nord-sud. Membrii pro- scari ce duceau la platforma din varf, presupus punct de contem-
iectului de Elaborare a Hartii oraului Teotihuacan au descoperit la plare - ar avea sens. Cu toate acestea, avem dovezi puternice care
sud de Piramida Soarelui un semn gravat In stanca de forma unei sugereaza ca ceea ce vedem noi astazi nu sunt decat ultimele stra-
cruci In interiorul a doua cercuri concentrice; un semn asemanator turi exterioare ale celor doua piramide principale (~i descoperite In
a fost gasit doua mile mai la vest, pe creasta unui munte. Linia ima- mod arbitrar de catre savanti, pe deasupra) i nu se poate afirma
ginara care unete cele doua semne indica cu precizie directia axei cu certitudine ca scopul acestor piramide nu era altul. Posibilitatea,
est-vest, iar celelalte brate ale crucii indica axa nord-sud. Savantii ba chiar probabilitateaca scarile sa fi reprezentat 0 construc1ieulte-
au tras coneluzia ca au gasit semnele folosite de primii arhitecti ai rioara ne este sugerata de faptul
oraului, dar nu au oferit 0 explicatie privind modul In care se putea ca prima treapta a scarii principa-
Ie a Piramidei Soarelui este incli-
trage in Antichitate 0 linie atat de dreapta Intre doua puncte aflate
la 0 asemenea distanta. nata ~i aliniata necorespunzator
Multe alte dovezi vin In sprijinul ideii ca planificarea i orienta- cu orientarea piramidei (figura
rea centrului ceremonial au fost alese In mod contient. Prima din- 12).
tre ele 0 reprezintafaptul ca raul San Juan care curge prin valea Te- Dintre cele trei piramide de
otihuacan a fost in mod deliberat deviat In locul unde traverseaza la Teotihuacan, cea mai mica es-
centrul ceremonial: canale artificiale abat cursul raului prin Ciuda- te piramida lui Ouetzalcoatl din
dela i de-a lungul dreptunghiului aflat In fata acesteia, paralel cu a- "Citadela". 0 constructie ulterioa-
xa est-vest; raul descrie doua unghiuri drepte, dupa care 0 ia de-a ra a fost excavata partial, dand fa
lunaul sose/ei ce duce !,;DrA VA!':t iveala piramida initiala in trepte.
A doua dovada care argumenteaza In favoarea unei orientari t-atada partial expusa scoate la j-
deliberate 0 reprezinta faptul ca cele doua axe nu indica punctele veala decoratiuni sculptate in ca-
cardinale, ci sunt inclinate spre sud-est cu 15 grade (figura 11). re simbolul lui Ouetzalcoatl, ar-
Studiile demonstreaza ca nu e vorba de un accident sau de vreo pele, alterneaza cu fata stilizata a
greeala de calcul a stravechilor arhitecti. A.F. Aveni, in cartea sa i lui Tlaloc pe un fundal de valuri
Astronomy in Ancient Mesoamerica considera aceasta orientare Fig.12 (figura 13). Se considera ca a-
"sacra" ~i atrage atentia asupra faptului ca centrele ceremoniale de ceasta piramida dateaza din peri-

..J
:56 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 57

Soarelui, astfel Incat se aM la aceeai Inal!ime deasupra nivelului


i marii.
;
I
I Asemanarile sunt evidente mai ales Intre cele doua piramide
mai mari. Ambele sunt construite pe platforme artificiale. Ui!imea
\
lor este aceeai: aproximativ 226,2 m la Gizeh, aproximativ 225 m
la Teotihuacan, iar cea de-a doua s-ar Incorpora foarte bine In pri-
\
ma (figura 14).
\ Oeiaceste asemanari i coresponden!e dezvaluie 0 legatura
I ascunsa Intre cele doua grupe de piramide, nu trebuie sa neglijam
ii anumite diferen!e Insemnate. Marea Piramida de la Gizeh e con-
I
struita din blocuri mari de piatra, Iefuitei dispuse cu grija, i !inute
laolalta fara mortar, cantarind In total 7.000.000 de tone i avand
un volum de 2.511.000 metri cubi. Piramida Soarelui era construita
din caramizi de lut, chirpici i pietri, !inute laolalta de un Invali de
Fig.13 pietre nelefuite i ghips, cu 0 volum total de numai 270.000 metri
cubi. Piramida de la Gizeh are un labirint interior de coridoare, ga-
oada toltecilor i este Inrudita cu multe alte piramide mexicane. lerii i camere cu 0 construc!ie precisa i complicata. Piramida de
Oimpotriva,cele doua piramide mari sunt complet nedecorate. la Teotihuacan nu pare sa aiba astfel de structuri interioare. Cea de
Au forme i marimi diferite i se disting prin masivitatea i vechimea la Gizeh are 0 Inal!ime de 144 m, p9 cand PiramidaSoarelui (inclu-
lor. Prin toate aceste aspecte ele seamana cu cele doua piramide siv templul care se afla odinioara
mari de la Gizeh, care difera la randullor de toate celelalte piramide deasupra sa) are doar 75 de me-
egiptene ulterioare; ultimele au fost construite de faraoni, pe cand trioMarea Piramidaare patru par!i
cele unice de la Gizeh au fost construite de catre "zei".'Poate ace-
triunghiulare care se ridica la un
lai lucru s-a Intamplat i la Teotihuacan. Tneventualitatea ca ar fi unghi deosebit de 52'; cele doua
aa, dovezile arheologice ar veni In sprijinullegendelor referitoare de la Teotihuacan constau din
la apari!ia Piramidei Soarelui i a Piramidei Lunii. trepte suprapuse,cu par!i laterale
Pentru a-i putea Indeplini rolul de observatoare, cele doua pi- Indreptate spre interior pentru
ramide mari de la Teotihuacan au fost construite In trepte In varful mai multa stabilitate, Incepand cu Fig,14
carora se afla platforme i sunt prevazute cu scari (precum ziggura- o panta de 43'.
tele mesopotamiene). Nu Incape nici 0 Indoiala ca arhitectul care .A :__ _~..~...;;;"',
"'''1''' III"'t:llIlIlC:ll~
care renecta momentale i
le-a com:truit I"lInn~tn...:--:p-_:...:~_..:_:_ :.;..."';,un' a:;~II-'I:j1
s-a stra- scopurile diferite pentru care au fost construite piramidele. Oar In
duit sa Ie depaeasca, ajustandu-Ie, ce-j drept, forma. 0 alta ase- ultima diferen!a se afla, pana acum neobservata de to!i ceilal!i cer-
manare uimitoare: dei a doua piramida de la Gizeh este mai mica cetatori, cheia pentru solu!ia celorlaltor enigma.
decat Marea Piramida, varfurile lor se afla la aceeai Inal!ime dea- Unghiul relativ abrupt de 52 de grade se Intalnete In Egipt
. spura nivelului marii, deoarece A OouaPiramida este construita pe doar la piramidelede la Gizeh, care nu au fost construite nici de Ke-
un nivel mai Inalt. Acelai lucru este valabil i pentru Teotihuacan, ops, nici de vreun alt faraon (dupa cum am demonstrat In celelalte
unde piramida mai mica, cea a Lunii, este construita pe un teren cu edi!ii ale car!ii The Earth Chronicles),ci de zeii din vechiul Orient A-
aproximativ 9 metri mai Inalt decat eel pe care se afla Piramida
58 REGATELE PIEROUTE 59
Zecharia Sitchm

propiat ca semne pentru aterizare pe aeroportul-port din Peninsula


cu un unghi precis de 43' a fost folosit ~i la Teotihuacan? Ne indo-
Sinai. Toate celelalte piramide egiptene - mai neinsemnate, mai im. Un unghi mai simplu de 45 de grade, sa zicem, putea fi obtinut
i de un arhitect fara pretentii prin simpla impartire in doua a unui
mici, aflate intr-o stare mai avansata de degradare sau chiar prabu-
ite - au fost intr-adevar construite de faraoni, peste cateva milenii, unghi drept (de 90 de grade), pe cand unghiul de 43' era obtinut in
din dorinta de a depai in maiestrie "scarile spre cer" construite de Egiptpe baza unei complicateajustaria factorului7r (aproximativ
3,14), respectiv raportul dintre circumferinta unui cerc i diametrul
zei. Oar nici una dintre ele nu a reuit sa ajunga la unghiul perfect sau,
de' 52 de grade i de fiecare data cand reueau acest lucru, cons-
tructia lor se prabuea. Unghiul de 52 de grade al piramidelor de la Gizeh necesita 0
perfecta cunoa~tere a acestui factor. Piramidei i se atribuia 0 inal-
Lectia a fost invatata atunci cand faraonul Sneferu (circa 2650
inainte de Cristos) a porn it in lupta sa pentru cucerirea gloriei. Tntr-o time (I) egala cu jumatate din latura sa (L) impartita la 7r ~i inmultita
analiza stralucita a aceloj avenimente indepMate, K. Mendelssohn cu patru (226,2 + 2 = 113,1 + 3,14 = 355,134 x 4 = 1420,536 m in
( The Riddle of the Pyramids) a sugerat ca arhitectii lui Sneferu con- inaltime). Unghiul de 43' se obtinea prin reducerea inaltimii de la
struiau 0 a doua piramida la Oahshur, cand prima, construita la Mai- un multiplu final de patru la un multiplu de trei. Tnambele cazuri, cu-
dum intr-un unghi de 52 de gra-
noa~tereanumarului7r era necesara;absolutnimicnu sugereaza
de, s-a prabuit. ca popoarele din America Centrala ar fi avut ~tiinta despre el. Tna-
cest caz, cum a fost posibil ca piramidele de la Teotihuacan, unice
Vazand aceasta, arhitectii
pentru America Centrala, sa fie construite la un unghi de 43', daca
au schimbat degraba unghiul
piramidei de la Oahshur, la mij-
nu prin intermediul cuiva familiarizat cu modul de constructie a pi-
. ramidelor egiptene?
locul constructiei, obtinand un

b
Y:') ~, . ~ unghi de 43', care I-a impru-
mutat piramidei 0 forma incli-
nata i chiar un numepe masu-
ra: Piramida Tnclinata (figura
Cu exceplia Marii Piramide de la Gizeh, piramidele egiptene
aveau coridoare interioare destul de joa~e (vezi figura 15a), care
incepeau de obicei la sau langa marginea bazei piramidei i con-
tinuau sub ea. Sa punem pe seama purei coincidente prezenla unui
asUelde coridor sub Piramida Soarelui?
n
Fig.i5 15a). Hotarat sa lase totui in
urma sa 0 piramida adevarata, Oescoperirea a fost facuta in mod accidental in 1971, dupa
Sneferu s-a apucat sa mai construiasca una in apropiere; este de- ni~teploi torentia!e. Tnfata scarii centrale a piramidei a fost dezgro-
numita Piramida Roie i se inalta ia un unghi sigur de 43' (figura pata 0 grota subterana. Aici se aflau trepte care coborau aproxima-
15b). tiv 6 metri pana la 0 intrare intr-un coridor subteran. Sapatorii au
, Alegand acest unghi sigur de 43", arhitectii lui Sneferu recur- tras concluzia ca era 0 grota naturala care fusese largita in mod ar-
geau la 0 solutie adoptatacu un secol inainte, in jur de 2700 inainte tificial
. ..~i care
_. trecea pe sub stratul
.. t.ode roca. ..pe care
. era
.. construita
. .
..;'" VIli:>LVi:>
UI::\,;aul:: /i;UClUflUILoser. t'lramlaa IUI,ceamaivechere- , , _""._ W''"'"~'V."" II 11):1WI"'" "'" IV...,.. ""'"'''''lilt.''''''' \.AlrUI g"UIIIIL

alizare faraonica ce s-a pastrat (Ia Sakkara), era 0 piramida in trep- scop, deoarece tavanul e alcatuit din blocuri grele de piatra, iar pe-
te care se inalta in ase niveluri (figura 15c), fiind construita pe un retii tunelului sunt tencuiti. In diverse puncte traseul acestui pasaj
unghi mai acceptabil de 43'. subteran este intretaiat de unghiuri ascutite formate de peretii din
Sa fie doar 0 coincidenta faptul ca Piramida Soarelui ~i Marea chirpici.
Piramida de la Gizeh au acelea~i dimensiuni la baza? Probabil. Sa La 0 distanta de aproximativ 45 de metri de vechea scara, tu-
fie pura intamplare ca planul piramidei in trepte a faraonului Zoser, nelul se ramifica in doua camere alungite, ca doua aripi desfacute:

_ J
60 Zecharia Sitchin REGA TELE PIERDUTE 61

este un punct situat exact sub primul nivel al piramidei in trepte. De fatada piramidei lui Quetzalcoatl a fost decorata
acolo pasajul subteran, avand in general 0 inaltime de 2,1 metri, cu motive reprezentand valuri - intr-o zona aflata
continua pe 0 distanta de aproximativ 60 de metri. in aceasta porti- departe in interiorul continentului, la sute de mile
une interioara constructia devine mai complexa, 0 multime de ma- de mare?
teriale sunt utilizate. Podeaua, dispusa in segmente, e lucrata de Asocierea acestei zone din interior cu apa ne
mana; teviJede scurgere aveau scopuri care astazi ne sunt necu- mai este sugerata de descoperirea unei statui uri-
noscute (erau probabillegate de un curs de apa subteran, astazi ae a lui Chalchiuhtlicue,zeita apei i sotia lui Tla-
secat). in cele din urma tunelul se termina sub al patrulea nivel al loc, zeul ploii. Statuia (figura 16), expusa in pre-
piramidei intr-un fel de grota de forma frunzei de trifoi, sustinuta de zent la Muzeul National de Antropologie din Ciu-
coloane de chirpici !}i lespezi de bazalt. dad de Mexico, a fost gasita in centrul pietei aflate
Care era destinatia acestei complicate structuri subterane? in fata Piramidei Lunii. Zeita, al carei nume in- Fig.16
Deoarece peretii despartitoriau fost daramati inainte de descoperi- seamna "Doamna Apelor", era reprezentata de 0-
rea sa in epoca moderna, nu se poate spune daca rama!}itelede bicei ca purtand 0 fusta de jad decorata cu scoici. Era impodobita
vase de argiJa,lame din piatra obsidiana !}i cenu!}a de carbuni a- cu cercei din turcoaze !}i un colier de jad sau alte pietre verzi-albas-
partin etapei celei mai timpurii a utilizarii tunelului. Dar la intrebarea tre pe un medalion de aur. Aceste elemente de imbracaminte !}i de
referitoare la ce se intampla de fapt la Teotihuacan,in afara de ob- podoaba se regasesc i la statuie, care se pare ca mai era impodo-
servatiile cere!}ti, se adauga !}i altele. bita !}i cu un pandantiv de aur care a fost furat de hoti. Era adesea
Aleea Mortilor pare un drum neted !}i lat care se intinde din reprezentata ca purtand 0 coroana de !}erpi sau fiind impodobita cu
piata Piramidei Lunii spre partea de sud. De fapt, traseul sau neted acetia, ceea ce sugereaza ca era unul dintre zeii-erpi ai mexica-
este intrerupt intr-o portiune situata intre Piramida Soarelui i raul niJor.
San Juan. Panta de la PiramidaLunii pana la PiramidaSoarelui es- Sa fi fost Teotihuacanconceput !}i construit ca un fel de hidro-
te i mai accentuata in aceasta portiune a aleii, i examinarea la fa- centrala, folosind apa pentru un anumit proces tehnologic? inainte
ta locului indica in mod clar ca panta s-a obtinut prin taiere delibe- de a raspunde la aceasta intrebare, sa mentionam 0 alta descope-
rata in stanca. in ansamblu, panta de la Piramida Lunii la 0 zona de rire tulburatoare.
Ifmga Citadela masoara aproximativ 18 metri. Aici au fost create De-a lungul celui de-al treilea segment pornind de la Piramida
ase segmente prin ridicarea unei serii de pereti dubli perpendicu- Soarelui. s-au sapat i s-au descoperit 0 serie de camere subte-
lar pe traseul aleii. Interiorul aleii este captuit cu pereti i structuri rane comunicante, iar in unele dintre ele podeaua era acoperita cu
joase in urma carora se obtin ase compartimente semi subterane straturi groase de foi de mica. Aceasta este un silicon cu proprietati
deschise spre cer. Peretii perpendiculari sunt prevazuti cu stavilare speciale: este impermeabil, nu transmite caldura si curentlll AIAf"'-
la nivelul solului. Se creeaza imorA~i:ld\ intra"..1 M~I~.. - ~: ::.:~. ::.. _ww ,,'VUY .,..11:1IUIU::i1ll;a Izolatorln diverse procese chimi-
IUIUt:1a canallza apa care curgea in josul aleii. Apa izvora probabil ce !}i electrice i aplicatii electronice, iar mai recent in tehnologiile
de la Piramida Lunii (unde a fost gasit un tunel subteran care 0 in- nucleare i spatiale.
conjoara) !}i era legat intr-un oarecare mod de tunelul subteran de Proprietatile speciale ale micai depind intr-o anumita masura
la Piramida Soarelui. Seria de compartimente retineau apa i apoi de continutul sau in alte minerale i deci de sursa geografica de un-
Ii dadeau drumul de la unulla altul, pana cand in cele din urma apa de este extrasa. Conform parerii speciali!}tilor, mica gasita la Teoti-
ajungea in canalul raului San Juan. huacan este de tipul celei care se gasete doar in indepartata Bra-
Sa fi fost aceste cascade (ji ape artificiale motivul pentru care zilie. Urme din aceasta mica au fost recuperate !}i de pe nivelurile

-.-.----.-. -- - -- -
_i,.;<~.101

62 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 63

Piramidei Soarelui, cand a fost scoasa la iveala la inceputul aces- astronomice i calendaristice, venerarea zeilor. in jurul anului 200
tui secol. Oare ce rol avea acest material izolator la Teotihuacan? inainte de Cristos stapanul Teotihuacanului, oricare ar fi fost acela,
Noi credem ca prezenta zeului i a zeitei apei impreuna cu ze- i-a strans lucrurile i dus a fost, iar oraul a devenit al toltecilor.
itatea principala Quetzalcoatl, aleea inclinata, seria de structuri i Timp de secole a fost renumit pentru uneltele sale, armele i
camere subterane i de tuneluri; raul deviat; compartimentelesemi- obiectele din piatra obsidiana, exercitand 0 puternica influenta cul-
subterane cu stavilarele lor i compartrimentelesubterane captui- turala i religioasa. Dupa aceea, la 0 mie de ani dupa ce sosisera
te cu mica - toate acestea erau componente ale unei uzine special aici, i toltecii i-au strans lucrurile i au plecat. Nimeni nu tie de
concepute pentru separarea, purificarea i rafinarea mineralelor. ce; dar plecarea a fost definitiva, iar Teotihuacan a devenit un loc
La mijlocul primului mileniu inainte de Cristos sau mai proba- pustiu, care traia exclusiv din amintirile unui trecut glorios.
billa mijlocul celui de-al doilea mileniu, cineva care detinea secre- Unii sunt de parere ca evenimentul a coincis cu stabilirea ora-
tele cC:1struiriipiramidelor a venit in aceasta vale; la fel de bun cu- ului Tollan drept capitala a toltecilor, in jurul anului 700 dupa Cris-
noscator al tiintelor exacte, a creat din materialele locale existente tos. Aceasta era 0 aezare milenara de pe malul raului Tula i a
o uzina de prelucrare sofisticata. Sa fi plecat aceasta persoana in fost construita de tolteci ca un Teotihuacan in miniatura. Conform
cautarea aurului, dupa cum sugereaza pandantivul zeilei ploii, sau manuscriselor i folclorului, Tollan era un ora legendar, un centru
a altui metal, chiar mai rar decat acesta? al artelor i meteugurilor,cu temple i palate splendide, stralu-
$i daca nu a fost Omul - sa fi fost zeii sai, aa cum au suge- cind de aur i pietre prelioase... Astazi se tie mai presus de orice
rat in permanenta legendele despre Teotihuacan i insui numele indoiala ca oraul Tollan a existat cu adevarat, pe un loc numit as-
oraului? tazi Tufa, situat la aproximativ 83 km nord-vest de Ciudad de Mexi-
in afara de zei, cine mai locuise in Teotihuacan? Cine a carat co.
pietrele i mortarul i a ridicat primele piramide? Cine a canalizat a- Oraul Tollan a inceput sa fie redescoperit catre sfaritul se-
pele i a construit stavilarele? colului al nouasprezecelea i inceputul acestui proces se leaga in
Aceia care pleaca de la premisa ca Teotihuacan s-a nascut cu principal de numele calatorului francez Desire Charnay (Les Anci-
I. . doar cateva secole inainte de Cristos au un raspuns simplu la a- ennes Villesdu Nouveau Monde). Dar sapaturile serioase au ince-
ceasta intrebare: toltecii. Partizanii teoriei conform careia inceputul put prin 1940, sub conducerea arheologului mexican Jorge R. A-
se situeaza cu mult timp inainte incep sa-i indice pe olmeci, un po- costa. Aceste sapaturi i lucrari de restaurare s-au axat pe comple-
por misterios care i-a facut aparilia pe scena Americii Centrale pe xul ceremonial principal, cunoscut sub numele de Marele Tula; lu-
la mijlocul celui de-al doilea mileniu inainte de Cristos. Dar olmecii crarile ulterioare, cum ar fi cele efectuate de echipele de la Univer-
inii reprezinta.0 enigma, deoarece par sa fi fost negri de origine sitatea din Mississippi, au largit zona de explorare a trecutului.
africana, ceea ce este absolut inacceptabilpentru aceia care pur i Descoperirile au confirmat nu doar existenla oraului, ci $; is-
simplu nu pot concepe 0 traversare transatlantica ce a avut loc in &_-,-::. _"'_ __:_ ._;...,...,g IIIIIUlllt:lIUQ~1:1II!Ci/lUSCnSe, In special
urma cu caleva mllenll. in cel cunoscut sub numele de Analele de la Cuauhtitlan.Astazi se
Chiar daca originea oraului Teotihuacan i a constructorilor tie ca Tollan a fost condus de 0 dinastie de regi-preoli care se pre-
lui este invaluita in mister, se tie cu certitudine ca in secolele di- tindeau descendenlii zeului Quetzalcoatl i in consecinla, pe langa
naintea epocii cretine triburile toltecilor au inceput sa-i faca apa- numele lor, purtau i numele zeului ca un fel de nume de familie -
rilia. La inceput se ocupau cu munci manuale; cu timpul au invatat un obicei al faraonilor egipteni. Unii dintre aceti regi-preoti erau
meteugurileoraului i au adoptat cultura locuitorilor sai, inclusiv razboinici, dornici sa extinda domnia tolteca; allii erau mai preocu-
scrierea pictografica, secretele prelucrarii aurului, cunotinle1e pati de credinla. in a doua jumatate a secolului al zecelea inainte

-----.--
64 Zecharia Sitchlll
REGATELE PIERDUTE 65

de Cristos conducator era Ce Acatl Topiltzin-Quetzalcoatl. Numele


i epoca in care a domnit sunt sigure, deoarece un portret de-al
sau, impreuna cu 0 data echivalenta cu anul 968 dupa Cristos pot
fi inca vazute gravate intr-o stanca din varful careia se zarete tot
oraul.
In vremea sa a izbucnit un razboi religios printre tolteci; se pa-
re ca avea legatura cu cererea unora dintre preoti de a se introduce
sacrificii umane, pentru domolirea Zeului Razboiului. In anul 987
Topiltzin-Quetzalcoatli urmaii sai au parasit Tollan, migrand spre
est, intr-o plecare asemanatoare cu cea legendara a lui Quetzalco-
atl, ~a;e avusese loc rnai !!1:?!::te.S-au stabilit in Yucatan.
Doua secole mai tarziu dezastrele naturale i atacurile celor- Fig.17
laltor triburi i-au ingenuncheat pe tolteci. S-a crezut ca aceste ne-
norociri erau un semn al maniei divine, prevestind sfaritul oraului. de 1,65 km. Aceasta era flancata de grupuri ceremoniale constru-
Cronicarul Sahagun scrie ca in cele din urma conducatorul, despre ite cu 0 orientare est-vest perpendiculara pe axa nord-sud. Dupa
care multi cred ca se numea Huemac, dar care ii spunea i cum am afirmat deja, acestor orientari Ii se atribuia "inclinarea sa-
Quetzalcoatl, I-a convins pe tolteci ca oraul Tollan trebuie abando- cra" de la Teotihuacan, dei, date fiind perioada i localizarea geo-
nat. "$i aa au plecat cu totii la porunca lui, dei locuisera acolo grafica a Tollan-ului, nu mai aveau nici 0 semnificatie astronomica,
.'
multi ani i construisera'case mari i frumoase, temple i palate... Acolo unde ar fi putut fi limita de nord a incintei sacre s-au ga-
in cele din urma au fost nevoiti sa piece, sa-i paraseasca locuin- sit ramaitele unei structuri neobinuite. In partea frontala era con-
tele, pamanturile, oraul i bogatiile, i, cum nu puteau lua cu ei struita ca 0 piramida in trepte obinuita, cu scara; dar in partea din
toata averea, au ingropat multe lucruri, i chiar i astazi multe din- spate structura era circulara i probabil se termina cu un turn. Cla-
tre ele ies la iveala de sub pamant, i starnesc multa admiratie da- direa ar fi putut fi un observator; ar fi putut fi cu siguranta un model
torita frumusetii lor i maiestriei cu care sunt lucrate." pentru templul aztec ulterior allui Quetzalcoatl din Tenochtitlan i
Astfel, in jurul anului 1168, Tollan a fost abandonat, lasat sa pentru alte piramide-observatoarecirculare din Mexic.
decada i sa putrezeasca. Se spune ca primul capitan aztec care a Principalulcomplex religios, aflat cam la 1,65 km la sud, a fost
dat cu ochii de ruinele oraului a plans amarnic. Fortelor distructive dispus in jurul mari piete centrale, in mijlocul careia se afla Marele
ale naturii Ii s-au alaturat cotropitorii, talharii i hotii care au pangarit Altar. Templul principal se ridica in varful unei piramide impozante
templele, au rasturnat monumentelei au distrus tot ce mai ramas- pe cinci niveluri situata pe partea de est a pietei. 0 piramida mai mi-
ese~.I.
in1-picioare.Astlel,din Tollan,nimiciti uitat. nu a mai r:im~c: ca Decinr.i nil,glllri rln :--~: -- ~_ : ;"""l;VIIQ \.0'" I-'lclllUrma
' pentru alt templu; era flancata de cladiri cu mai multecamera, unde
-0:1-..--.
Ceea ce tim despre Tollan, opt secole mai tarziu, pare sa-i s-au gasit urme de foc, iar multe au fost probabil intrebuintate in
confirme numele, care inseamna "Locul cu multe vecinatati", deoa- scop industrial. Cladiri alungite sau coridoare ale caror acoperiuri
rece se pare ca avea multi vecini i incinte care se intindeau pe 0 se rezemau pe iruri de stalpi uneau cele doua piramide i sa intin-
suprafata de pana la 20 km2.Ca la Teotihuacan (pe care construc- deau i de 0 parte i de alta a partii de sud a pietei. Piata era com-
torii Tollan-ului au incercat sa-I imite), centrul oraului era 0 incinta pletata in partea de vest cu 0 curte pentru jocuri, mai exact pentru
sacra care se intindea de-a lungul unei axe nord-sud cu 0 lungilT1e jocul sacru tlachtlicu mingea de cauciuc (fig. 17, reconstructia unui
artist conform sugestiilor arheologului P. Salazar Ortegon).
66 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 67

Este limpede ca Tntre acest de aur" i au refuzat sa


complex impresionant de la Mare- mai lucreze. "Realitate
Ie Tula i marginea de nord a in- sau superstilie", scrie
cintei sacre au existat diverse alte Acosta, "urmarea a fost
construclii i cladiri. S-a dezgro- ca lucrarile s-au oprit i
- pat 0 alta curte pentru jocul cu nu au mai fost reluate
mingea. Tnmai multe complexe i niciodata. "
Tntoata incinta s-u gasit numeroa- Lucrarile s-au axat
Fig.18 se statui din piatra. Acestea inclu- apoi pe piramida mai mi-
deau nu doar statui de animale, ca, denumita (Ia Tnce~
precum bine cuno::;::;ut~:C;)joti necunoscutul tigru, ci i un fel de put) Piramida Lunii, apoi
zeu Tnc/inat,pe numele sau Chacmool (fig. 18). Toltecii sculptau i Piramida "B", i ulterior
statui ale efilor lor, Tnfaliadu-icel mai adesea ca pe nite oameni Piramida lui Quetzal-
mici de statura. coati. Denumirile se da-
Altii, Tmbracali Tnveminte de razboinici i linand (Tnmana toreaza Tn primul rand
stanga) arma at/-at/(o lance curbata sau aruncator de sageli), erau numelui lung sub care e-
reprezentali Tnrelief pe coloane patrate (figura 19a), vazuli din pro- ra cunoscuta movila res-
fil i din spate (fig. 19b). pectiva, nume care Tn-
Atunci cand lucrarile seamna "Stapanul Stelei
arheologice metodice i de Dimineata", din cate Fig.20
suslinute au TnceputTnanul se pare unul dintre nu-
1940 sub conducerea arhi- mele lui Quetzalcoatl, i resturilor de tencuiala colorata i sculptu-
tectului Jorge R. Acosta, a- rilor Tnrelief care Tmpodobeaunivelurile piramidei, marturie a fap-
tenlia s-a Tndreptat asupra tului ca bogatele sale ornamente erau dominate de motivul ~arpelui
Marii Piramide, care, situata cu pene. Arheologii mai cred ca doua coloane rotunde de piatra din
fiind Tnfala Marelui altar, a- care s-au gasit mai multe bucali erau gravate cu reprezentari ale
yea un evident rol astrono- arpelui cu pene i aezate ca stalpi ai portii de la intrarea Tntem-
mic. La acea vreme arheolo- plul aflat Tnvarful acestei piramide.
gii s-au mirat cand au auzit Cea mai mare descoperire arheologicas-a produs atunci cand
ca indienii autohtoni -Tispu- ol"'hinolo II Ii b.I"'n<:!t~ d_~11 rl~t <:!o~m~ r.i:i n~rtl'>~ rlinc::nrl'> nnrrl ~ ~r.I'>C::-

neau acelel mOVlleIzolate "EI tei piramide suferise modificari Tn epoca pre-hispanica. Pe portiu-
Tesoro" - "comoara"; dar, Tn nea sa din mijloc aparea 0 panta care inlocuise denivelarea Tntrep-
momentul Tncare au fost ga- te. Arheologii au sapat aici i au descoperit ca Tninteriorul piramidei
site mai multe obiecte de aur era sapata 0 scobitura, care cobora la mare adancime Tninterior; Tn
dupa Tnceperea sapaturilor, aceasta scobitura, care avea cam aceeai Tnallime cu a piramidei,
muncitorii au pretins ca pira- a se depozitasera numeroase sculpturi de piatra. Cand acestea au
b-
mida s-ar afla pe un "camp Fig.19 fost scoase la lumina, aezate i potrivite una cu cealalta, a devenit
68 Zecharia Silchin REGATELE PIERDUTE 69

limpede ca erau bucati din cele doua coloane rotunde de la intrare, ar fi putut fi vlastareleZe-
patru coloane patrate despre'care se crede ca sustineau acoperiul itei Atlatona, "Cea care
templului piramidei i patru statui uriae reprezentand figuri umane, stralucetein apa"; pe de
avand 0 inaltime de peste 4,5 m, cunoscute sub denumirea de a-
tlante (fig. 20). Despre ele s-a crezut i ca serveau drept cariatide
(sculpturi folosite ca stalpi pentru sustinerea unui acoperi sau a
alta, ar fi putut veni din
legendara Atlantida. Sa- ;.'
vantii mai putin inventivi ;:~',:
~%~':?i~;~~~J~d~
0/" 'i '':'''"'''~l

r.,~:';1~::'; j >t1t'J/~
,--".i,Jr.' ,""I"" /);. ,..{;';'
~
grinzilor acestuia), aa ca au fost reinstalate de catre arheologi in vad in ele simple repre-
varful piramidei atunci cand lucrarile de restaurare au luat sfarit. zentari ale unor razboi-
Fiecare dintre atlante (dupa cum se observa i din figura 21), nici tolteci, care tin in ma-
consta din patru portiuni care au fost astlel sculptate incat sa fie na stanga un pumn de
complementare. Portiunea de sus reprQ,;ntt. capul statuii i ii re- sage1ii in mana dreapta
prezinta pe uriai purtand pe cap 0 basma din pene tinute laolalta un afl-all Dar acea~ta in-
de 0 panglica decorata cu simbolurilestelelor; doua obiecte alungi- terpretare nu poate fi cea
te Ie acopera urechile. Trasaturilefetei nu sunt uor de identificat i corecta, deoarece "sage-
pana in prezent nu au putut fi atribuite nici unei rase; dar, cu toate iile" din mana stanga nu
ca cele patru fete au aceeaiexpresie distanta, la 0 examinare mai sunt drepte, ci curbate;
atenta se observa unele diferente i caracteristici individuale. ori arma curbata era toc-
Trunchiul este alcatuit din doua portiuni. Partea de sus sau mai at/-all Pe de alta pa- . 51 _ _pi ~ a
portiunea pieptului este reprezentata de 0 platoa solida a carei rte, arma din mana
forma a fost comparata cu cea a unui fluture. Partea inferioara a dreapta (fig. 22a) nu este
trunchiului este reprezentata mai ales de spate; este un disc cu un deloc curbata, aa cum
chip uman in mijloc, inconjurat de simboluri nedescifrate i, in opi- ar trebuisa fie un at/-afl, Fig.22
nia unora, 0 "incolacire" a doi erpi.Sectiunea de jos este rezervata ce este, atunci?
coapselor uriaului i picioarelor incaltate cu sandale. Elaboratul Arma seamana mai degraba cu un pistol in toc, 1inutcu doua
vemant este fixat cu degete. 0 teorie interesanta avansata de Gerardo Levet (Mission
panglici: in jurul bratelor, fafa~ sugereaza ca nu este 0 arma, ci 0 unealta, un "pistol plasma".
al oldurilor i al glezne- EI a descoperit ca pe unul dintre stalpii patrati care ii infatieaza pe
lor (figura 21). efii tolteci, in col1uldin stanga sus (fig. 22b) este gravata 0 per-
Pe cine reprezinta soana care are in spate un fel de traista i care tine in mana uneal-
aceste statui? Cei care t~ ro~no"ti,,~ f"I",,,,iru-l _ __ --
. ",_ ._-~ -'-- J:f~- ~ . r . - 11'-
~
Ith:lU aescoperlt prima dela 0 piatra (fig. 22c). Unealta esta, fara indoiala, aceeai cu cea
pe care uriaii 0 tin in mana dreapta. Levet sugereaza ca este vor-

Ilil
oara Ie-au spus "idoli", fi-
ind siguri ca reprezentau ba de un "pistol" de mare energie, intrebuintat pantru a taia i cio-
zeitati. Scriitorii Ie-au ga- pli piatra, i subliniaza ca astlel de torte termice au fost folosite i
sit numele de Atlante, in epoca moderna la sculptarea monumentuluigigantic de pe Mun-
denumire cu dubla impli- tele de piatra din Georgia.
Fig.21
catie: pe de 0 parte ele Semnificatia descoperirii lui Levet nu se potrivete intru totul

.----
~--

70 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 71

cu teoria sa. De vreme ce stelele i sculpturile din piatra s-au gasit i a-i smulge minereurile?Cu alte cuvinte, sa fie oare 0 unealta so-
pe tot teritoriul Americii Centrale, fiind produsul artitilor ei bati- fisticata pentru minerit?
nai, nu este nevoie sa cautam mijloace de inalta tehnologie pen- Sa fi fost oare acel minereu, aurul?
tru a explica sculpturile in piatra. Pe de alta parte, unealta descrisa
poate lamuri un alt mister al Tollan-ului. Faptul ca at/anteeniidetineau unelte peformanteacum mai bi-
Pe masura ce examinau adancurile piramidei din care inde- ne de 0 mie de ani in Mexicul central ne face sa ne punem intreba-
partasera pamantulpantei, arheologiiau descoperitca piramida ex- rea cine erau ei. Daca e sa ne luam dupa trasaturile fetei, nu erau
terna vizibila era construita peste i ascundea 0 piramida mai ve- in mod sigur americani din America Centrala, i erau probabil zei i
che ale carei niveluri in trepte se aflau la 0 distanta de aproximativ nu oameni, daca marimea statuilor este un simbol al veneratiei, de
2,5 m de fiecare latura. Au mai descoperit resturi din nite ziduri vreme ce alaturi de aceste figuri gigantice se ridicau coloanele pa-
verticals care sugereaza existenta unor camere i coridoare interi- trate care ii reprezentaupe efii tolteci. de marime normalii.
oare inauntrul piramidei mai vechi Faptul ca la un moment dat, in perioada prehispanica, uriae-
(dar nu au mers pe firul acestor Ie reprezentari au fost dezasamblate cu grija i depozitate in adan-
descoperiri pana la capat). Au facut curile piramidei ne puce cu gandulla un gest de adoratie. Se confir-
o descoperire extraordinara: 0 tea- ma afirmatia lui Sahagun, amintita mai inainte, conform careia a-
va de piatra alcatuita din bucati tu- tunci cand toltecii au parasit Tollan "au ingropat numeroase lucruri",
bulare perfect egale (figura 23), cu dintre care unele, chiar pe vremea lui Shagun, "ies la ivealii de sub
un diametru interior de aproximativ pamant, i starnesc multa admiratie datorita frumusetii lor ~i maies-
45 cm. Aceasta teava lunga era in- triei cu care sunt lucrate".
stalata in piramida la acelai unghi Arheologii cred ca cei patru at/anteenierau aezati in varful pi-
ca panta sa initiala, i strabatea pi- ramidei lui Quetzalcoatl,sustinand tava-nultemplului din varful pira-
ramida pe toata inaltimea sa. Fig.23 midei ca i cum ar fi sustinut bolta cerului. Acesta este rolul indepli-
Acosta i membrii echipei sale nit, conform credintelor egiptene, de cei patru fii ai lui Horus, care
au presupus ca teava era folosita pentru scurgerea apei de ploaie, sustineau cerul in cele patru puncte cardinale. Conform scrierii e-
dar aceasta se putea obtine i fara ajutorul unei instalatii interne a- giptene Cartea Mar/i/or, aceti patru zei care uneau Cerul cu Pa-
tat de complicate, cu nite simple tevi de argila, nu cu tevi de pia- mantul il insoteau pe faraonul decedat pana la scara sacra pe care
tra alcatuite din bucati finisate cu precizie. Pozitia i gradul de incli- urma sa urce la ceruri pentru a dobandi viata etema. Aceasta "Sca-
nare al acestei tevi neobinuite,daca nu chiar unice, faceau in mod ra spre Cer" a fost infatiata in hieroglife fie ca 0 scara simpla, fie
clar parte din planul initial al piramidei i corespundeau scopului a- ca una dubla, ultima repre-
cesteia.
Rj:)c:tll~il", ,.I~ _ _:'::'U'Q~" ~11,;1i:taln cu mai multe etaje, in-
dicand un fel de procesare industriala, i faptul ca, in Antichitate,
..c" uallU U plramlcaln trepte
(figura 24 a). Sa fie oare 0
simpla coincidenta faptul ca
Lja6
apa din raul Tula a fost drenata pentru a curge prin aceste cladiri
ne stJgereaza,la fel ca la Teotihuacan,existenta unui proces de pu-
rificare i rafinare intr-o epoca indepartata.
simbolul scarii decora peretii
din jurul piramidei de la Tollan
i a devenit un simbol icono-
~&b~
lata la ce ne gandim: Sa fi fost acea unealta misterioasa 0 u-
nealta folosita nu pentru a grava in piatra, ci pentru a sparge piatra
grafic aztec foarte important?
(fig. 24 b)
Fig.24
72 Zecharia Sitchin

In centrul acestui simbolism i al acestor credinle religioase


ale popoarelor Nahuatl se afla zeul-erou, cel care Ie daruise toata
tiinla pe care 0 aveau, Ouetzalcoatl- "arpele cu pene". Se poate
4
pune intrebarea, dar ce era, de fapt, un arpe "cu pene," daca nu
un arpe care, asemenea pasarilor, putea zbura? Observatoareledinjungla
$i in acest caz, conceptul Ouetzalcoatl ca "arpe cu pene"nu
este nimic altceva decat conceptul egiptean al $arpelui inaripat (fig.
25), care a inlesnit transfigurarea faraonului decedat catre taramul Maya.
zeilor nemuritori. Numele evoca mister, enigma, aventura. 0 civilizalie care a
Pe langa Ouetzalcoatl, panteonul poporului Nahuatl era plin fost i nu mai este, care a disparut, dei poporul sau a ramas. Ora-
de zeitati asociate cu erpii. Cihuacoatl era "Femeia arpe". Coatli- e nemaivazute abandonate intacte, inghilite de jungla verde; pira-
mide care se ridica pana la cer, vrand sa ajunga la zei; monumente
cue era "cea cu fusta de erpi". Chicomecoatl era "AI aptelea ar-
pe". Ehecacoamixtliera "Norul erpilorde vant" i aa mai departe. sculptate i decorate cu grija, care vorbesc in hieroglife meteugi-
te a caror semnificalie este in cele mai multe cazuri pierduta in ne-
Marele zeu Tlaloc era adesea reprezentatcu masca unui arpe-du-
blu. gura vremurilor.
Misterul Maya a pus stapanire pe imaginalia i curiozitatea e-
$i astfel, oricat de inacceptabilli soarputea parea unor savanl;
pragmatici, mitologia, arheologia i simbolismul ne conduc la ace- uropenilor din momentulin care spaniolii au pus piciorul pentru pri-
eai concluzie inevitabila: centrul Mexicului, daca nu chiar America ma oara in peninsula Yucatan i au vazut vestigiile oraelor in-ghi-
Centrala in intregime, a fost taramul Zeilor erpi - zeii vechiului E- tite de jungla. Era de necrezut, i totui erau chiar acolo, in fala 0-
gipt. ehilor lor: piramide in trepte, temple cu platforme, palate decorate,
stalpi de piatra gravali; in timp ce contemplau vestigiile uimitoare
ascultau povetile batinailordespre regate, orae-state i victori-
ile de odinioara. Unul dintre cei mai cunosculi preoli spanioli care a
scris despre Yucatan i Maya in timpul Cuceririi i dupa ea, Calu-
garul (iar mai tarziu, episcopul) Diego de Landa (Re/acionde /as
cosas de Yucatan),relata urmatoarele: "In Yucatan sunt multe edi-
ficii de mare frumusele, acesta fiind lucrul cel mai uimitor dintre toa-
te cele descoperitein Indii;toate sunt din piatra i impodobite cu or-
namente fine, dei in toata tara nu s-a gasit nimic din metal care sa
fi servit la Iefuirealor."
. -::t--- t>pamolll aveau aile preU(;UIJCiII III Ci(;~1 "IV"I~IIl, 1J1I11Ut:: "'c&It::
goana dupa bogalii i convertirea batinailor la cretinism, astfel
incat Ie-au trebuit aproape doua secole pentru a acorda atenlie ru-
inelor. Abia in 1785 0 comisie regala a inspectat ruinele descoperi-
te atunci la Palenque. Din fericire, 0 copie a raportului ilustrat al co-
misiei a ajuns la Londra; un nobil bogat, Lordul Kingsborough, a
devenit interesat de enigma Maya i de posibila publicare a rapor-
74 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 75

tului. Crezand cu tarie ca locuitoriiAmericii Centrale descindeau din te de astlel de carti au fost distruse sistematic de pre01iispanioli -
Cele zece triburi pierdute ale lui Israel, i-a petrecut restul vie1iii printre care i de episcopul Landa, care a pastrat totui cea mai
i-a cheltuit toata averea in exppeditii i descrieri ale vechilor mo- mare parte a informatiilor "pagane" in propriile scrieri.
numente i scrieri din Mexic. Cartea sa Antiquities of Mexico (1830- Au mai ramas doar trei manuscrise (sau patru, daca sa va do-
1848},impreuna cu cea a lui Landa, Relacion, a constituit 0 sursa vedi autentic). Sec1iunilepe care cercetatorii Ie considera cele mai
nepre1uitade date despre trecutul poporului Maya. interesantesunt cele referitoare la astronomie. Alte doua opere lite-
Oar in mintea poporului, onoarea de a fi ini1iatcercetarile ar- rare sunt disponibile deoarece au fost rescrise, fie pe baza cartilor
heologice in vederea descoperirii civiliza1ieiMaya ii revine unui 10- originale, fie plecand de la traditia orala, in limba locala, dar utili-
calnic din New Jersey, John L. Stephens. in calitate de trimis al zand grafia latina.
S.U.A. in Federatia Americii Centrale, a plecat spre 1inutul Maya Una dintre acestea este cartea
impreuna cu prietenullui Frederick Catherwood, un artist realizat. lui Chilam Salam, ceea ce inseam-
Cele doua carti scrise de Stephens i ilustrate de Catherwood, In- na Oracolsle sau Spusels preotului
cidents of Travel in Central America, Chiapas and Yucatan i Inci- Balam. in multe sate din Yucatan se
dents of Travelin Yucataninca sunt lecturi recomandate la un se- gasea 0 copie a acestei carti; cea
col i jumatatede la datala careau fost publicate(1841 i 1843). mai bine pastrata este Book of Chi-
Volumullui Catherwood, ViewsofAnceint Monuments of CentralA- lam Balam of Chumayel.Se pare ca
merica, Chiapas and Yucatana starnit i mai mult interesul pentru acest Salam era un fel de "Edgar
aceasta tema. Cand desenele lui Catherwood sunt aezate langa Cayce" al poporului Maya; in carti
fotografiile actuale, observam cu uimire cu cata precizie lucrase (i se gasesc informatii despre trecutul Flg.26
realizam cu triste1eefectul eroziunii de atunci i pana astazi). mitic i profetii, despre obiceiuri i ritualuri, astrologie i sfaturi me-
Rapoartele echipei au fost foarte detaliate mai ales in privinta dicale.
marilor site-uri de la Palenque, Uxmal, Chichen Itza i Copan; ulti- in limba batinailor,balam inseamna jaguar, ceea ce a cau-
mul mai ales este legat de numele lui Stephens, care I-a cumparat zat consternare printre cercetatori, deoarece nu are nici 0 legatura
de la proprietarul sau pe cincizeci de dolari pentru a-I putea cerceta aparenta cu oracolele. Totui, un lucru ni se pare semnificativ: in
in Iini1e.in total cei doi au explorat aproximativ cincizeci de orae vechiul Egipt exista 0 clasa de preoti, aa-numi1iipreoti Shem,'care
Maya; multimea lor nu doar a depait orice inchipuire, dar le-a inta- in timpul unor ceremonii regale rosteau profe1iii formule ambigue
rit i convingerea ca padurile de smarald nu ascundeau cateva a- al caror scop era acela de a "deschidegura", asUelincat un faraon
vanposturi izolate, ci 0 intreaga civilizatie pierduta. Ei au facut i 0 decedat sa Ii se poata alatura zeilor in viata de apoi; aceti preoti
aM descoperire foarte importanta: unele dintre simbolurilei glifele purtau piei de leopard (fig. 26 a). S-au gasit reprezentari Maya ale
gravate pe monumente Ie specificau de fapt data, asUelincat civili- IInnrnrantiimhr'::;~-~; ~- ---' :-.:::'..:..::_, ~:;~.; "'I'u'" Vltllll~ce In
zatia M::Iv::In".o"" f: I~--I:--'~. ~.. ::..,,.. :"''i' """"" tld "1~rogIlTlCaMa- America aceasta trebuie sa fie pielea unui jaguar mai degrab~ de-
ya nu a fost descifrata in intregime, oamenii de tiinta au reuit sa cat a unui leopardafrican, astlel soarputea explica sensul de jaguar
citeasca datele i sa stabileasca nite date paralele in calendarul al numelui balam. $i ar mai fi 0 dovada privind influenta ritualurilor
cretin. egiptene.
Am fi putut ti mult mai mult despre Maya din propria lor litera- Suntem i mai surprini de asemanarea dintre acest nume al
tura bogata - carti scrise pe hartie fabricata din scoarta de copac i preotului-proorocMaya i numele clarvazatoruluiSalaam, care, du-
netezita cu var ca suport pentru glifele scrise cu cerneala. Oar su- pa spusele Bibliei, a fost retinut de regele din Moab in timpul Exilu-
-"---

76 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 77

lui sa-; blesteme pe israelili, dar care a devenit pana la urma proo- Nunez de la Vega era convins ca pamantul de unde venise
rocullor. Sa fie aceasta 0 simlpa coincidenla? Votan se invecina cu Babilonia. Ordonez a tras concluzia ea Chivim
Cealalta carte este Popol Vuh,"Cartea Consiliului" a populali- era pamantul hivi/ilor, pe care Biblia (Geneza 10) ii pomenete ca
ei Maya care locuia in munli. fii ai lui Canaan i verioriai egiptenilor. in vremuri mai recente, Ze-
Aceasta ofera un rezumat al originilor umane i divine i al ge- lia Nuttal, scriind in Documentele muzeului Peadbody, Universita-
nealogiilor regale; cosmogonia sa i tradilii1eprivind geneza sunt in tea Harvard, a demonstrat asemanarea dintre cuvantul Maya pen-
mare parte asemanatoarecu cele ale popoarelor Nahuatl, indicand tru arpe, can i cel ebraic, canaan. Daca lucrurile stau astlel, le-
o sursa iniliala comuna. Referitor la originile Maya, Popol Vuhsus- genda Maya, conform careia Votan se tragea din rasa lui Can iar
line ca stramoiiacestora venisera "din cealalta parte a marii".Lan- simbolul sau era arpele, ar putea folosi un joc de cuvinte pentru a
da a scrisca indienii"auzisera de la stramoii lor ca acest pamant spune de fapt ca Votan venea din Canaan. Astlel se justifiea i ui-
era populat de 0 rasa de oameni care venisera de la rasarit i pe mirea noastra privind asemanarea dintre Nachan, "Locul erpilor" i
care Dumnezeu ii indrumase, deschizandu-Ie douasprezece dru- cuvantul ebraic nachash care inseamna arpe.
muri pe mare." AsUel de legende intaresc curentul de opinie ce considera
Aceste afirmalii confirma 0 legenda Maya cunoscuta sub nu- coasta Golfului drept locul unde a inceput civilizalia Yueatec - nu
mele de Legenda lui Votan.Au povestit-o numeroicronicari spani- doar cea a poporului Maya, ci i a populaliei dinaintea aeesteia, 01-
oli, mai ales calugarul Ramon Ordonez y Aguiar i episcopul Nunez mecii. Din acest punct de vedere trebuie sa se acorde mai multa a-
de la Vega. Mai tarziu a fost compilata din diverse surse de abatele tenlie unei aezari pUlincunoscute de vizitatori, care dateaza de la
E.C. Brasseur de Bourbourg (Histoirede nationscivilisees du mexi- inceputurilecivilizalieiMaya,"intre2000 i 1000 inaintede Cristos,
que). Legenda vorbete despre sosirea in Yucatan in jurul anului daca nu chiar mai inainte", dupa spusele calor care I-au seos la i-
1000 inainte de Cristos, dupa calculele cronicarilor, a "primului om veal a, arheologii de la Universitatea Tulane - Societatea nationala
pe care Dumnezeu I-a trimis in acest coil de lume pentru a popula de Geografie. Acest loc se numete Dzibilchaltun, este amplasat
i imparti pamantul pe care noi il cunoatem astazi sub numele de langa oraul port Progreso pe coasta de nord-vest a peninsulei Yu-
America." Numele sau era Votan (care inseamna necunoscut); se- catan. Ruinele sale, care se intind pe 0 suprafala de 55 km2,con-
mnul sau era arpele. "Era un urma al Paznicilor,din rasa lui Can. firma ca oraul a fost locuit din cele mai vechi timpuri panala veni-
Era de fel dintr-un loc numit Chivim." A facut in total patru calatorii. rea spaniolilor; cladirile sale-au fost construite i reconstruite de ne-
Primaoaracanda debarcata infiiinlat0 aezarelanga coasta.Du- numarate ori, pietrele sale Iefuite i decorate au fost folosite ca
pa un timp oarecare, a inaintat spre interior i ope afluentul unui material de construclie pentru edificiile spaniole i cele modeme a-
mare rau a construit un ora care a fost leaganul acestei civilizalii." flate mai aproape sau mai departe. Pe langapiramidele i templele
Acestui ora i-a spus Nachan, "care insemna Locul erpilor".in tim- uriae,oraulse maipoatelaudacu Mareaalee alba,0 osea pa-
pul celei de-a doua vizite a cercetat linutul recent descoperit, i-a e. vata cu pietre de calcar lunga de 2,5 km, care strabatea orasul ca
xaminat zonele subtAr::inA ~i tllnQlllrilo "/0 '"' :--.::_.#: -- -;:-'::-.__ "" I.4UC;;VQICUQ QAC1 t;f;:)l-Vt:f::l.

ca un asUel de tunel taia de-a curmeziul un munte de langa Na- Pe tot cuprinsul nordului peninsulei Yucatan sunt raspandite
chan. Cand s-a intors in America a patra oara, a gasit zazanie ~. numeroase orae Maya importante, cu nume binecunoscute nu
certuri intre oameni, aa ca a impartit pamantul in patru domenii !?i doar de arheologi, ci i de milioanele de vizitatori: Uxmal, Izamal,
a stabilit cate un ora drept capitala a fiecaruia. Unul dintre acestea Mayapan, Chichen Itza, Tulum - pentru a nu Ie menliona decat pe
era Palenque; un altul se pare ca se afla langa coasta Pacificului. cele mai faimoase. Fiecare dintre ele a jucat un rol in istoria Maya;
Celelalte nu se cunosc. Mayapan a fost centrul unei alianle de ora~e-state, Chichen Itza a
- -

78 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 79

ajuns la apogeu datorita imigran1i1ortolteci. Fiecare dintre ele ar fi modern Villahermo-


putut fi capitala din care conform cronicarului spaniol Dieg Garcia sa. Tnsecolul al ap-
de Palacio, un mare nobil Maya din Yucatan a plecat sa cucereas- telea dupa Cristos a
ca teritoriile de la sud i sa infiinteze cel mai sudic ora Maya, Co- reprezentat extremi-
pan. Garcia spune ca totul era scris intr-o carte pe care indienii din tatea vestica a impe-
Copan i-au aratat-o atunci cand a vizitat acel loc. riului maya. Europe-
Tnpofida tuturor acestor legende i marturii arheologice, 0 alta nii aveau tiinta de e-
coala de arheologie este de parere ca civilizatia Maya - sau cel pu- xistenta sa din 1773;
tin oamenii ca atare - au venit de la sud (din Guatemala de azi), ras- ruinele templelor i
pandindu-se de acolo in tinuturile de la nord. Studiile efectuate a- palatelor sale au fost
supra limbii poporului Maya au aratat ca originile sale se afla intr-o scoase la iveala, iar
"comunitate proto-maya care cel mai probabil in jurul anului 2600 i- bogatele sale decora-
nainte de Cristos traia pe teritoriul de astazi al departamentului Hu- tii in gips i inscriptii .
. ehuetenango in nord-vestul Guatemalei" (D.S. Morales, The Maya in hieroglife au fost Flg.27
War/a). Dar oriunde i oricum soar fi dezvoltat civiliza1iaMaya oa- cercetate de arheologi inca din 1920. Cu toate acestea. faima sa c\
menii de tiinta considera al doilea mileniu inainte de Cristos ca re- sporit considerabil abia in anul 1949, cand Alberto Ruiz Lhuillier a
prezentand etapa sa "preclasica" de dezvoltare, datand inceputul descoperit ca piramida in trepte cunoscuta sub numele de Templul
perioadei "clasice" de maxima inflorire in jurul anului 200; in anul Inscriptiilor are 0 scara interioara secreta care duce pana jos. Dupa
900 teritoriul Maya se intindea de la coasta Pacificului la Golful Me- mal multi ani de sapaturi i dupa ce au fost inlaturate pamantul i
xicului i Caraibe. Tn decursul tuturor acestor secole mayaii au resturile care ascundeauaceasta structura interna, s-a fa-cut0 des-
construit zed de orae, ale caror piramide, temple, palate, piele, coperire senzationala: 0 camera mortuara (fig. 27).
ornamente, sculpturi i inscriptii Ii uluiesc atat pe cercetatori, cat i Tncapatul scarii spiralate un bloc de piatra triunghiular masca
pe turiti, prin abundenta, diversitatea i frumusetea lor, prin monu- o intrare prin peretele alb care era inca pazita de scheleteJerazboi-
mentele impozante i arhitectura plina de imaginatie. Cu exceptia nidlor mayai. Tnspatele acesteia se afla 0 cripta boltita cu peretii
catorva ora9 inconjurate de ziduri, oraele mayae erau de fapt acoperiti de picturi. Tnauntruse afla un sarcofag de piatra acoperit
nite centre ceremoniale deschise in jurul carora ii aveau locuin- de 0 lespede dreptunghiularade piatra grea de aproximativ cinci to-
tele functionarii, meterii i negustorii, i erau sustinute de 0 nume- ne i lunga de 3,6 m. Cand au ridicat capacul de piatra, au vazut
roasa popula1ierurala. Tnaceste centre fiecare conducator a pus sa ramaitele unui barbat inalt, impodobit cu perle i bijuterii de jad.
se construiasca noi cladiri sau le-a extins pe cele deja existente, Fata ii era acoperita de 0 masca de jad mozaicat: DrintrA m~rn<:>I<:>lo
cladindedificiimaimaripesteceleanterioare,ca si cum ;:Ii ;lrI~lln<> u__ :.~_::_: : ,,':'lIuva UII Wlltlr ae Jaase aflai un mic pandan-
o nnlliS fnit~ ,,- ---;:-:. r--~"'" \Jg~c:JIall.'='. tiv de jad purtand imaginea unei zeitati.
Dupa care, cu cinci secole inainte de venirea spaniolilor, din Descoperirea era de-a dreptul uluitoare, deoarece pana atun-
motive necunoscute, mayaii i-au abandonat orale sacre i Ie-au ci nu se gasise nicaieriin Mexic nici 0 alta piramida sau templu care
lasat prada junglei. sa fi servit drept mormant. Misterul mormantului i al celui care za-
cea in el era sporit de imaginea gravata pe capacul de piatra: @ra
Palenque, unul dintre cele mai vechi orae mayae, situ at lan- imaginea unui mayadescult care statea pe un jilt din pene sau fla-
. ga grani1a Mexicului cu Guatemala, i este accesibil dinspre oraul cari i manuia nite dispozitive mecanice in mijlocul unei camere
80 Zecharia Sitchin
81
REGA TELE PIERDUTE

foarte sofisticate (fig. 28). Societatea


Vechilor Astronauti i sponsorul aceste-
ia, Erich yon Daniken, au considerat ca
aceasta imagine reprezinta un astronaut
inauntrul unei nave spatiale propulsata
de uvoaiede flacari. Ei au sugerat ca a-
ici este ingropat un extraterestru.
Arheologii i alti oameni de tiinta
au luat in ras aceasta idee. Inscriptiile Fig.29
de pe peretii acestui edificiu funerar i
din camerele alaturate i-au convins ca
persoana ingropata aici este conducato- reprezentarea descoperita la Chichen Itza (fig. 29).
rul Pacal ("Scut"), care a domnit in Pa- Luand in considerare toate aceste lucruri, cercetatorii au fost
lenque intre anii 615-683. Unii vad in a- nevoiti sa admita ca "nu se poate evita 0 comparatie implicita cu
ceasta scena 0 reprezentare a momen- criptele faraonilor egipteni. Asemanarile dntre mormantullui Pacal
tulu; in care Pacal, 0 data decedat, este i cele ale conducatorilor de pe Nil sunt izbitoare" (H. La Fay, The
luat de Dragonul din Lumea Cealalta ca- Maya, Children of Timein National Geographic Magazine).
Fig.28 tre taramul mortilor; faptul ca, in timpul intr-adevar, reprezentarea de pe sarcofagullui Pacal duee i-
solstitiului de iarna, soarele apune exact mediat cu gandulla cea a unui faraon purtat de catre arpele inari-
in spateIe Templului Inscriptiilor este, pentru ei, 0 confirmare sim- pat spre viata venica, printre zeii care au venit din ceruri. Faraonul,
bolica a plecarii regelui impreuna cu Zeul Soarelui care apune. Altii care nu era un astronaut. a devenit unul in clipa mortii; i aceasta,
s-au grabit sa-i revizuiasca interpretarile deoarece reprezentarea credem noi, este semnificatiavalabila i in cazul reprezentarii de pe
este incadrata de 0 Panglica Cereasca, un ir de gUfecare infati- sarcofagullui Pacal.
eaza corpuri cereti i constelatiile zodiacale. Din acest motiv re- in junglele din America Centrala i in zona ecuatoriala a Ame-
gele ar fi luat la cer de $arpele Ceresc inspre taramul ceresc al ze- ricii de Sud nu au fost descoperite doar morminte. in numeroase
ilor. Obiectul in forma de cruce la care se uita regele mort a fost de- randuri, un deal acoperit de vegetatie tropicala s-a dovedit a fi 0 pi-
terminat ca fiind un Arbore al Vietii stilizat, care sugereaza ca rege- ramida; grupurile de piramide erau varfurile unui ora abandonat.
Ie este dus catre viata venica de dupa moarte. Reprezentantiicolii care sustinea ca inceputurile civilizatiei Maya
De fapt. un mormant similar, cunoscut sub numele de Mor- se aM in sud (S.G. Morley, TheAncient Maya) au crezut multa vre-
mantu/116, a fost descoperit in Marea piata din Tikal, la poalele u- mo "';;TiI,,..,1" +- -.. --~ :-_~.:...~ _ -'-"1 :.: , ' "';-:11
,""cnllical vt#-

neiadintreimpozantelecir;:lmirlQ",10M~:""':. : : ... ..u...,.,ctJllcun chi; cu toate acestea, sapaturile efectuate in 19781a EI Mirador, un
.. Q \:Ict~1l
scneletul unui barbat neobinuit de inalt. Corpul sau era antier din jungla aflat chiar la granita dintre Mexic i Guatemala au
aezat pe 0 platforma din piatra, era impodobit cu bijuterii de jad i scos la iveala un ora mayaimportant, datand din anul 400 inainte
era inconjurat (Ia fel ca cel descoperit la Palenque) de perle, obiec- de Cristos i care se intindea pe 0 suprafata de 16 km2.Oraul Ti-
. te de jad i vase de ceramica. in numeroase antiere arheologie kal, aflat in nord-estul provinciei Peten din Guatemala, inca ii inal-
Maya s-au mai gasit reprezentari ale unor oameni purtati in falcile 1apiramideledeasupra junglei verzi ca smaraldul. Este atat de ma-
unor erpi de foe (carora cercetatorii Ie spun Zeii Cerului), cum ar fi re, incat marginile sale par sa se extinda cu fiecare noua descope-
83
REGATELE PIERDUTE
82 Zecharia Sitchin
"
i domniei lor. Hieroglifele gravate
rire. Doar centrul sau ceremonial acopera 0 suprafata de peste 2,5 pe ele (figura 31) Ie atribuiau nite
km2;pamantul pe care se ridica i-a fost smuls junglei, a fost practic date precise acestor evenimente, iI
creat prin aplatizarea laborioasa a unui varf muntos. Rapele aflate numeau pe conducator cu hieroglifa
de 0 parte i de alta au fost convertite in rezervoare de apa legate sa (aici "Laba i Cap de Jaguar", a-
printr-o serie de diguri. nul 488) i precizau evenimentul;
Piramidele de la Tikal, gru- cercetatorii sunt astazi siguri ca hie-
pate laolalta in mai multe serii re- roglifele textuale nu aveau un simplu
prezinta 0 minune arhitecturala. caracter pictografic sau ideografic, ci
Inalte i inguste, ele sunt adeva- reprezentau "0 scriere fonetica in si-
rati zgarie-nori, cu inaltimi de pa- labe, asemanatoare celei sumerie-
nif la 60 m i peste. Piramidele ne, babiloniene i egiptene" (A.G.-
se inalta in cateva niveluri bine Miller, MayaRulers of Time).
definite, servind de platforme te- Cu ajutorul acestor lespezi, ar-
mplelor care se afla in varfullor. heologii au reuit sa identifice 14 ~.~ r j r~':- 1. ' - ...
Tn varful templelor dreptunghiu- conducatori, care au domnit la Tikal ...
lare care aveau putine camere din anul317 pana in 869. Oar se tie Fig.31
F' 30 se aflau alte structuri ornamen- cu certitudine ca Tikal era un centru regal maya cu mult timp ina-
Ig. tale masive care inaltau i mai inte: datarea cu carbon a ramaitelordin unele morminte regale si-
mult piramida (figura 30). Consecinta in plan arhitectural era ca tueaza inceputurile oraului in anul 600 inainte de Cristos.
sanctuarul aparea suspendat intre Cer i Pamant, i se ajungea la La 248 km sud-est de Tikal se alia Copan, oraul cumparat de
el prin urcarea acestor trepte abrupte, adevarate scari spre cer. Tn Stephens. Se afla la marginea de sud-est a imperiului maya, pe
fiecare templu, 0 serie de praguri indicau drumul de urmat, fiecare teritoriul de azi al statului Honduras. Dei nu avea zgarie-norii ora-
prag fiind mai inalt decat precedentul. Pragurile de sus erau din
ului Tikal, era probabil mai reprezentativ pentru oraele mayae,
lemn rar, minunat sculptat. Tngeneral erau cinci praguri exterioare avand cateva trasaturi tipice acestora, mai ales in privinla
i apte praguri interioare, in total douasprezece -un numar caruia suprafelei i a alcatuirii. Vastul centru ceremonial ocupa 2,4 km2i
nu i s-a acordat prea multa atentie pana in prezent. era format din piramide-temple grupate in cateva mari piele (figura
Constructia unui camp de aterizare langa ruinele de la Tikal a 32). Piramidele, avand baza mare i 0 inatime de numai 21 m se
grabit procesul de explorare de dupa 1950; aici au fost efectuate
ample lucrariarheologice,mai alesde echiDeledA 1::1M"'70I,1 II...;
"---'::.::: "::..:-"''''''''I'vc''lid. /"\rneologn
au desoperitca marilepiete
din Tikal serveau de cimitire, aici fiind ingropati marii nobili i con-
ducatori; de asemenea, multe dintre cladirile mai mici erau de fapt
temple funerare, care nu erau construite deasupra mormintelor, ci
langa ele, servind ca cenotafe. Tot aici arheologii au dezgropat a-
proximativ 0 suta cincizeci de stele, lespezi de piatra cioplite, dis-
puse fie spre est, fie spre vest. S-a pretins ca ar infatia portrete ale Fig.32
conducatorilor, comemorand momente importante din timpul vielii

--. --'-
" --.----.-
--- -- - - -..----

85
84 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE

II ~ II
distingeau prin vastele scari decorate cu sculpturi minutioase i cu kin pentru unu, uina/pentru doua-
hieroglife. in piete se aflau nenumarate morminte, altare i - con- zeci i tot aa; muftipliiajungeau pana 0
structiile cele mai importante pentru istorici -Iespezite de piatra gra- la glifa a/au-tun, care identifica fantas- .

vate care ii infatiau pe conducatori i precizau anii intre care dom- ticul numar de 23.040.000.000 de zite kin. uinal tun
'
nisera. Conform acestor lespezi s-a aflat ca piramida principala a
fost terminata in anul 756 i ca oraul Copan a ajuns la apogeul
dezvoltarii sale in secolul al noualea dupa Cristos - cu putin timp
inaintea prabuirii brute a civilizatiei Maya.
- 0 perioada de 63.080.082 de ani!
Dar, dupa cum am spus, in data-
reacalendaristicape care0 efectuau,
mayaii nu mergeau inapoi in timp katun
S 9 iii
.
baktun pictun
Descoperirile neintrerupte i sapaturiteau scos la iveala, in fi-
ecare nou antier arheologic din Guatemala, Honduras i Belize
monumente i lespezi datate inca din anul 600 inainte de Cristos
care demonstreaza existen1aunui sistem de scriere dezvoltat care,
pana in era dinozauritor, ci se rapor-
tau la 0 zi precisa, un eveniment care
era la fel de important pentru ei cum a iii. Iii II 'I

fost naterea lui Cristos pentru cei ca- calabtun kunchiltun alautun
conform parerii tuturor specialitilor, trebuie sa fi avut 0 etapa sau re au pus bazele calendarului cretin. Fig.33
o sursa anterioara. Astfel, lespedea 29 de la Tikal (fig. 34), pe care se afla cea
Dupa cum yom vedea, Copan a jucat un rol insemnat in viata mai indepartata data gasita pe un monument funerar in acel loc
i culturamayaa. . (292 dupa Cristos) ofera data ob1inuta prin Numaratoarea lunga
Cercetatorii civilizatiei Maya au fost impresionati mai ales de 8.12.14.8.15, folosind puncte pentru numeralul unu i bare pentru
precizia, ingeniozitatea i diversitatea modurilor in care mayaii cal- numeralul cinci:
culau timpul, punandu-Ie pe seama unei astronomii mayae avan- 8 bak-tun (8x400x360) = 1.152.000 zite
sate. 12 ka-tun (12x20x360) = 86.400 zile
Mayaii aveau nu unul, ci trei calendare; insa cel mai semni- 14 tun (14x360) = 5.040 zite
ficativ dintre ele, dupa parerea noastra, nu avea nici 0 legatura cu 8 uinal (8x20) = 160 zite
astronomia. Este aa-numita numaratoare lunga. Aceasta fixa 0 15 kin = 15 zite
(15x1)
data prin numararea zitelor care trecusera de la 0 anumita zi de in-
ceput pana in ziua evenimentului consemnat pe lespede sau pe Daca impartim cele 1.243.615 zile la nu-
monument. Acea enigmatica Zi Unu, conform majoritatii specialiti- marulde ziledintr-unan solar,365 Y4, data de
lor, era 13 august 3113 inainte de Cristos dupa calendarul nostru - pe lespede sus1ineca evenimentul a aparut in
un moment i un eveniment care in mod clar se situeaza inaintea urma cu 3.404 ani i 304 zile dupa misterioasa
inceputului civilizatiei mayae. zi unu, respectiv, 13 august n'
3113 inainte
:
de
1 ::
"I.._~_~ I. , I I ... . .. . "". .-. -, - .,
-..--. 0-'.- .-. -- ""_,",,w"'.."..,g'-log
"al"",,ul
al timpului, se baza pe sistemul mayade calcul vigesimal ("de do- acum acceptate, data de pe lespede este 292
uazeci de ori") i - ca in Sumerul antic - folosea conceptuf de "pozi- dupa Cristos (3.405 - 3.113 = 292). Unii cerce-
tie", conform caruia 1 in prima coloana inseamna unu, in urmatoa- tatori au gasit dovezi potrivit carora mayaii ar
rea coloana inseamna douazeci, apoi patru sute i aa mai depar- fi inceput sa foloseasca Numaratoarea lunga
te. Sistemul de datare maya prin Numaratoarea lunga utiliza co- in epoca Baktun 7, echivalenta secolului patru
loane verticale in care cele mai mici valori erau dispuse fa baza, de- dupa Cristos; al1iinu exclud posibilitatea de a fi
numea aceti multipli i ii identifica prin glife (figura33). Se incepea fost utilizata chiar mai inainte.

----
-,- ...---

86 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 87

in paralel cu acest calendar continuu functionau doua calen- era sa determine zilele zenitului, atunci cand soarele trece exact pe
dare ciclice. Unul dintre acesteaera Haab sau anul solar de 365 de
deasupra capului in miezul zilei. Acest lucru se intampla de doua
zile, care era impartit in 18 luni a cate 20 de zile plus alte cinci zile ori pe an, atunci cand soarele pare sa 0 ia spre nord, apoi spre sud,
la fiecare sfarit de an. Celalalt era Tzolkin sau calendarul Anului trecand pe deasupra capului de doua ori. Ea a sugerat ca indienii
.Sacru, in care cele 20 de zile principale erau rotite de 13 ori, rezul- au masurat intervalul dintre cele doua zile ale zenitului, iar numarul
tand un an sacru de 260 de zile. Cele doua calendare sacre erau de zile rezultat a fost luat ca baza pentru ciclul calendaristic.
apoi contopite unul cu celalalt pentru a crea Marele Ciclu Sacru de Acest interval este jumatate din anul solar la ecuator i se ma-
52 de ani solari; deoarece combinatia de 13, 20 i 365 nu se repe- rete pe masura ce ne indepartam de ecuator, spre nord sau spre
ta decat 0 data la 18.980 de zile, ceea ce inseamna 52 de ani. A- sud. La 15 grade la nord, de exemplu, este de 63 de zile (din 12 au-
cest ciclu calendaristic de 52 de ani era sfant pentru toate popoa- gust pana la 1 mai anul viitor). Acesta este anotimpul ploios i chiar
rele din America Centrala; la el raportau atat evenimentele trecute, i in zilele noastre urmaii mayailor incep semanatul pe 3 mai (de
cat i pe cele viitoare - cum ar fi ateptarea mesianica a intoarcerii asemenea ziua mexicana a Sfintei Cruci). Intervalul este de exact
lui Quetzalcoatl. 260 de zile la latitudinea de 14'42' la nord - latitudinea oraului
Cea mai veche data a ciclului sacru a fost gasita in valea Oa- Copano
xaca din Mexic i dateaza din 500 inainte de Cristos. Ambele siste- Nuttal a oferit explica1iacorecta referitoare la modul in care a
me de calcul al timpului, atat cel continuu, cat i ciclul sacru sunt fost stabilit anul de 260 de zile, iar acest lucru II confirma faptul ca
destul de vechi. Unul este istoric, numarand trecerea timpului scurs oraul Copan a fost considerat capitala astronomica a mayailor.
(in zile) de la un eveniment foarte important din trecut care pentru Pe langa orientarea celesta obinuita a cladirilor, s-au gasit i les-
noi ramane deocamdata un mister. Celalalt este un sistem ciclic, fi- pezi astlel aliniate incat permiteau determinarea unor date calenda-
xat pe 0 perioada de 260 de zile; cercetatorii inca incearca sa-i ristice esen1iale.intr-un alt loc 0 lespede ("Lespedea A"), pe care
dea seama daca s-a intamplat ceva sau daca se intampla ceva 0 se aM 0 data stabilita prin Numaratoarea lunga echivalenta cu a-
data la 260 de zile. nul 733 dupa Cristos mai are gravate alte doua date, una mai mare
Unii sunt de parere ca acest ciclu este pur matematic; de vre- cu 200 de zile i alta mai mica cu 60 de zile (daca impartim un ciclu
me ce cinci cicluri de 52 de ani inseamna 260 de ani, s-a adoptat de 260de zile).A. Aveni(Skywatchers of Ancient Mexico) vede in
un calendar mai scurt de 260 de zile.Oar 0 astlel de explica1iepen- aceasta 0 incercare de a armoniza Numaratoarea lunga (care lua
tru 260 doar schimba obiectul dilemei, transferandu-I asupra cifrei in calcul 365 % zite pentru un an) cu sistemul ciclic Haab de 365 de
52; unde ii are originea cifra 52 i de ce? zile. Se pare ca aceasta nevoie de a ajusta sau reforma calendare-
AI1iisugereaza ca perioadade 260 de zile avea legaturacu a-
gricultura, de exemplu cu lungimea anotimpului ploios sau a intAr- Ie s-a a!lat.Ia baza u- ( ...so..
-it<. ir , _ 1
'" - ~,vA.!1I~\~---'
;"';"', "",,,,,,,,va~n'. 1'\1111
laU 1ft consloerare paslunea mayailor pen- milor care a avut loc la
tru astronomie i incearca sa stabileasca 0 legatura intre cele 260 Copan in anul 763. A
de zile i micarile lui Marte sau ale lui Venus. Nu ne mai ramane fost comemorata prin-
decat sa ne intrebam de ce solutia prezentata de Zelia Nuttella cel tr-un monument patrat
de-al XXII-lea Congres international al americanitilor (care a avut cunoscut sub numele
loc la Roma in 1926) nu s-a bucurat de deplina atentie care i soarfi de altarul Q pe care au
cuvenit. Ea a aratat ca cel mai simplu mod in care popoarele din fost fnfa1ia1icei ai- Fig.35
Lumea Noua puteau aplica micarileSoarelui la propria lor aezare sprezece astronomi

------ _1__ --
88 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 89

care au luat parte la reuniune, cate patru de fiecare parte (figura ve par sa aiba legatura cu ciclul Tzolkin de 260 de zile.
35). Glifa Tnforma de lacrima din varful nasului - ca Tnreprezenta- Oar de ce numarul 260? Doar pentru ca se Tntamplasa fie nu-
rea lui Pacal - avea rolul de a-i identifica drept astronomi. Data gra- marul de zile dintre cele doua momente ale anului cand soarele se
vata pe acest monumentapare i pe monumenteledin alte antiere afla la zenit la Copan? De ce nu un numar mai uor, de exemplu
arheologice mayae,ceea ce sugereaza ca deciziile luate la Copan 300, daca s-ar fi ales un loc aflat la 20. latitudine nordica, precum
au fost puse Tnpractica Tntot tinutul. Teotihuacan?
Reputatia de astronomi priceputi de care se bucurau mayaii Se pare ca numarul 260 a fost 0 alegere arbitrara deliberata;
a fost sporita de prezenta Tnmanuscrisele lor a unor capitole dedi- explicatia potrivit careia ar rezulta din Tnmultireanumarului natural
cate astronomiei, unde se ocupau mai ales de eclipsele de soare i 20 (numarul degetelor de la maini i de la picioare) cu 13 nu reu-
de luna i de planeta Venus. La 0 examinare mai atenta a datelor etedecat sa ridice 0 alta Tntrebare,de ce i cum s-a ajuns la 13?
s-a descoperit Tnsaca acestea nu reprezentau consemnariale unor $i Numaratoarea lunga contine un numar arbitrar, 360; Tnmod ab-
observatii facute de astronomii mayai, ci un fel de almanahuri co- solut inexplicabil abandoneaza sistemul progresiv vigesimal i,
piate din anumite surse anterioare, care Ie ofereau mayailordate dupa kin (1) i uina/ (20), introduce Tnsistem numarul tun (360). $i
pe care ei Ie cercetau, Tnsperanta de a gasi fenomene aplicabile calendarul Haab pornetede la numarul 360, pe care iI TmparteTn
ciclului de 260 de zile.
18 "Iuni"a cate 20 de zile i Tncheieanul adaugand 5 "zile rele" pen-
Potrivitlui E. Hadingham(EarlyMan and the Cosmos)aceste tru a completa ciclul solar de 365.
almanahuri erau "un amestec ciudat de date corecte pe termen Astfel, toate cele trei calendare se bazeaza pe numere care
lung i date incorecte pe termen scurt". nu sunt naturale, numere alese Tnmod deliberat. Vom demonstra
Se pare ca principala sarcina a astronomilor locali era aceea ca atat numarul 260, cat i numarul 360 au ajuns in America Cen-
de a verifica sau ajusta Tnpermanenta anul sacru de 260 de zile trala din Mesopotamia, prin Egipt.
. prin comparatie cu date- Toti cunoatem numarul 360; este numarul gradelor dintr-un
Ie din epocile anterioare cerc. Oar putini tiu ca acest numar se datoreaza sumerienilor i ca
privind micarile corpuri- ii are originea Tn sistemul lor matematic sexagesimal ("Tn baza
lor cereti. Cel mai renu- 60"). Primul calendar sumerian cunoscut a fost calendarul Nippur;
mit observator din Yuca- a fost conceput prin Tmpartireacercului de 360 de grade Tn12 parti,
tan, i care a rezistattim- doisprezece fiind numarul sacru celest din care s-au obtinut cele
pului, Caracol din Chi- douasprezece Juniale anului, cele douasprezece case ale zodiilor,
m .. II)
chen Itza (fig. 36) nu a
~nnfirm::lt ::I",tonti>rilo "...
cei doisprezece zei ai Olimpului i aa mai departe. Problema celor
_:__:_:1_ .;( ... f + 1"..,+;=;'""",in in+n...,...",I..,r.o- _ Nllt"'\:; +..o"oro~
11_

$
Y lurilor de cercetatori, ca-
re au Tncercatin zadar
sa gaseasca in orienta-
nui numar de ani se adauga a treisprezecea luna.
Dei egiptenii nu aveau un sistem de calcul sexagesimal, ei
au adoptat calendarul sumerian de 12 x 30. Oar nu au tiut sa efec-
rea sa i Tn dispunerea tueze calculele foarte complicate pe care Ie implicau intercalarile,
deschizaturilor, perspec- aa ca au simplificat problema i au stabilit la sfaritul fiecarui an 0
tive asupra solstitiilorsau luna "scurta" de cinci zile. Acest sistem a fast adoptat i TnAmeri-
a echinoctiilor. Cu toate ca Centrala. Calendarul Haab nu era doar similar cu eel egiptean,
Fig.36 acestea, unele perspecti- era pur i simplu identic. Mai mult, aa cum populatiile din America

I
.j -- -.t...,,.., ~-.,...,.,..... - _.'--._-~.- -"
90 Zecharia Sitchin REGA TELE PIERDUTE 91

Centrala aveau un an ritual in afara anului solar, tot aa egiptenii a- este apte) mai ales in Canaan. Numarul 7 ca numar venerat ii fa-
veau un an ritual care se raporta la rasaritul stelei Sirius i crete- ce aparitia in povetile patriarhilor evrei numai dupa ce Abraham
rea in acelai timp a apelor Nilului. merge in Egipt i poposete la curtea faraonului. Numarul 7 este
Influenta calendarului sumerian asupra celui egiptean i a ce- omniprezent in povestirea biblica a lui losif, visul faraonului i eve-
lui mesopotamian nu s-a limitat la numarul 360 ca multiplu de 60. nimentele care au urmat in Egipt. in masura in care 52 pornete de
Diverse studii i in special acelea ale lui B.P. Reko in primele nu- la numarul 7 ca unitate calendaristica de baza vom demonstra ca
mere ale revistei EI Mexico Antiguo ne intaresc convingerea ca ce- acest ciclu sacru pentru America Centrala era de sorginte egiptea-
Ie treisprezece luni ale calendarului Tzolkin erau de fapt 0 reflectare na.
a sistemului de 12 luni al sumerienilor la care se adauga a treispre- Mai exact: 52 era un numar magic, asociat cu zeul egiptean
zecea luna intercalata, cu exceptia faptului ca in Egipt (i de aici in Thoth, zeul tiintelor, al scrierii, matematicii i calendarului.
America Centrala) a treisprezecea luna se micorase la cele 5 zile o veche legenda egipteana cunoscuta sub numele de A ven-
anuale. Termenul Tun pentru 360 insemna in limba mayaa "ce- turile lui Satni-Khamoiscu mumiile - 0 poveste plina de magie, mis-
resc", 0 stea sau 0 planeta din cadrul zodiei. Interesant este ca unui ter i aventuri care poate concura cu succes orice thriller modern -
"grup de stele" -0 constelatie - i se spunea Mool, termen practic i- asociaza numarul magic 7 cu Thoth i cu secretele calendarului
dentic cu termenul MUL folosit de sumerieni i care insemna "corp pentru momentul principal al conflictului. A fost scrisa pe un papirus
ceresc".
(Cairo 30646) care a fost gasit intr-un mormant din Teba din sec-
Relatia dintre calendarul din America Centrala i cel din Ori- oluJ3 inainte de Cristos. Au fost gasite i fragmente din alte pa-
entul Antic va deveni i mai clara daca examinam numarul sacru,
pirusuri cu aceeai poveste, ceea ce demonstreaza ca era 0 carte
52, la care se raportau cele mai importante evenimente ale popoa- de referinta in literatura veche egipteana, apartinand ciclului de
retor din America Centrala. incercarile de a-I explica (printre care i povetidesprezei ioameni. -
cea ca reprezinta rezultatul inmultirii dintre 13 i 4) ignora sursa sa Eroul povetii, fiul unui faraon, era "initiat in toate tiintele". ii
evidenta: cele 52 de saptamani ale calendarului din Orientul Apro- placea sa strabata cimitirul din Memphis (Ia acea vreme capitala),
piat (i prin urmare i din Europa). Cu toate acestea, acest numar studiind scrierile sacre de pe peretii templelor i de pe stele, in
de saptamani se obtine doar daca se adopta saptamana de 7 zile, cautarea vechilor carti despre magie. Cu timpul a devenit "un magi-
ceea ce nu s-a intamplat intotdeauna. Originea saptamanii de 7 zile cian care nu avea pereche pe tot cuprinsul Egiptului".intr-o zi un
a constituit obiect de studiu timp de peste doua secole, i cea mai batran misterios i-a povestit despre un mormant unde "se afla 0
plauzibila teorie sustine ca ar avea legatura cu cele patru faze ale carte pe care zeul Thoth a scris-o cu mana lui", in care sunt dezva-
lunii. Se tie insa cu certitudine ca era 0 perioada socotita divina in luite misterele Pamantuluii secretele Cerurilor, inclusiv $tiinta divi-
vremurile biblice, atunci cand Dumnezeule-a poruncit israelitilor. in
lIa t"IIVIIIU "ICI~CUILUI "Udl~IUI :';;1aparilia Lunll, mlcarlle zellor (pla-
::..., : : ,,;; ; , UIII ~1:l'''''L,
~d I~::;'"'ec(ea aptea Zl ca fiind Sabatul. netelor) care sunt in ciclul Soarelui" - aadar secretele astronomiei
Sa fi fost ciclul de 52 de ani sacru deoarece era numitorul co-
i ale masurarii timpului.
mun al calendarelor din America Centrala - iar ciclul de 260 de zile
Mormantul era allui Nenoferkheptah, fiu al unui faraon de 0-
adoptat deoarece era un multiplu de 52, spre deosebire de 300 (52 dinioara (despre care cercetatorii cred ca a domnit in jurul anului
x 5 = 260)? 1250 inainte de Cristos).Atunci cand Satni, foarte interesat de cele
Dei sumerienii aveau un zeu cunoscut sub numele de
auzite, dupa cum era de ateptat, i-a cerut sa-i spuna unde se aM
,,apte",acestuia i se inchinase un sala (Beer-Sheba, Fantana lui mormantul, batranul I-a avertizat ca, aa mumificat cum era,
apte) sau i se atribuiau diverse nume (Elisheva, Dumnezeul Meu Nenoferkheptah nu era mort i putea omori pe loc pe oricine ar fi

l --I
-- - --..-- -- ~,--

92 Zecharia Sifchin REGATELE PIERDUTE 93


.,

indraznit sa ia cartea de la picioarele sale. Fara sa se inspaimante, I Noi credem ca acelai zeu Thoth, alias Ouetzalcoatl, a adus
Satni a plecat in cautarea mormantului. Oar acest~ nu putea fi ga- i calendarullui cincizeci i doi ~i toate celelalte cunotinte in Ameri-
sit, deoarece se afla sub pamant. In clipa in care a ajuns in locul cu ca Centrala. Mayaii din Yucatan ii spuneau Kukulcan; in regiunile
pricina, Satni "a rostit 0 formula deasupra sa i pamantul s-a des- din Guatemala i EI Salvador cu ieire la Pacific i se spunea Xiuh-
chis, iar Satni a coborat in locul unde se afla cartea". tecuhtli; toate numele insemnau acelai lucru: arpele cu pene sau
Inauntrul mormantului, Satni a vazut mumia lui Nenoferkhep- inaripat.
tah, a sotiei acestuia care-i era i sora i a fiului lor. Cartea, ce se Arhitectura mayaa, inscriptiile, iconografia i monumentele
afla intr-adevar la picioarele lui Nenoferkheptah ,,impratialumina din ora~ele abandonate Ie-au permis cercetatorilor sa urmareasca
ca un soare". Pe masura ce Satni se indrepta spre ea, mumia sotiei i sa reconstruiasca nu doar istoria lor i a conducatorilor lor, dar i
a inceput sa vorbeasca, avertizandu-Isa nu mai faca nici macar un pe cea a conceptelor religioase aflate in schimbare. La inceput
pas. Ea i-a povestit lui Satni incercarile prin care a trecut Nenofer- templele erau ridicate in varful piramidelorin trepte pentru a-I vene-
kheptah atunci cand a plecat sa ia cartea, deoarece Thoth 0 dus- ra pe arpele cu pene, iar cerurile erau examinate in vederea sta-
ese intr-o ascunzatoare, intr-o cutie de aur aflata intr-o cutie de bilirii ciclurilor cereti fundamentale. Oar a venit 6)vreme cand zeul
argint aflata la randul ei intr-o serie de alte cutii, dintre care ultimele - sau toti zeii cereti - a plecat. Ei nu au mai fost vazuti i s-a pre-
erau de fier ~i de bronz. Nenoferkheptah a ignorat toate supus ca au fost inghititi de stapanul noptii, jaguarul; de aceea, in-
amenintarile i a depait toate piedicile, iar in cele din urma a gasit cepand din acel moment imaginea marelui zeu era acoperita de 0
cartea i a luat-o; i din acest motiv au fost condamnati amandoi de masca de jaguar (fig. 37) din care erpii, simbolul sau etern, inca
Thoth sa traiasca pietrificati: de~i vii, erau ingropati; dei erau mai ieeau.
mumificati, puteau vedea, auzi i vorbi. Ea I-a avertizat pe Satni ca Oar nu promisese Ouetzalcoatl ca se va intoarce?
blestemullui Thoth II va ajunge i pe el daca atinge cartea. Astronomii din jungla consult~u cu pasiune vechile scrieri.
Oar Satni trecuse prin atatea incercari, incat era hotarat sa Preotii au venit cu ideea ca zeitatile disparute s-ar intoarce daca Ii
puna mana pe carte. Cand a mai facut un pas spre ea, mumia lui s-ar jertfi inimile pulsande ale victimelor omeneti.
Nenoferkheptah a inceput sa vorbeasca. Exista un mod in care pu- Oar la un moment calendaristic crucial din secolul al noualea
tea sa intre in posesia cartii fara sa pogoare asupra sa mania lui dupa Cristos, 0 profetie nu s-a implinit. Toate ciclurile s-au contopit
Thoth: trebuia sa joace i sa ca~tige Jocullui cincizeci ~i doi, numa- i nu au dus Janici un rezultat. $i astle', centrele ceremoniale i 0-
rul magic allui Thoth. raele inchinate zeilor au fost abandonate, iar jungla cea verde a
Satni a fost imediat de acord. A pierdut primul joc ~i a intrat pus stapanire pe domeniul Zeilor erpi.
partial in pamant. A pierdut i jocul urmator, i s-a afundat i mai
mult. Cum ~ rAIlc::it~~tni.,i5 .,,.."'~... (..A"...I _.. _I:: __"'::., :_.:: :.:
f~ :-itt~\::1V""'m~~'1;I
:~ ~~'.T~~) ':"' i"~_"-:"~~

Ie care is-au intamplat dupa aceea, cum in cele din urma a dus-o
inapoi in ascunzatoare, toate aceste intamplari alcatuiesc restul a-
cestei legende stravechi.
Morala pove~tii era ca nici un om, oricat de invatat ar fi el, nu
poate deslui mistereJe Pamantului, Soarelui, Lunii ~i planetelor
fara acordul divinitatii; daca nu are permisiunea JuiThoth, Omul va
pierde Jocullui cincizeci i doi. $i va pierde chiar daca va incerca
sa afle secreteJedeschizand straturile protectoare de metale i mi-
nerale ale pamantului. Fig.37

- --.......
I REGATELE PIERDUTE 95
I
I vand nume romantice,cum ar fi Akab-Dzib (SalaulScrierii Oculte),
Gradinita, Templul Pragurilor i aa mai departe.
5 Ultimii care au ocupat (sau mai bine zis au reocupat) Chichen
Itza inainte de venirea toltecilor au fost poporul itza, un trib despre
care unii cred ca se inrudeau cu toltecii, iar altii ca erau nite emi-
Strainiide pestemari 1
I
granti din sud. Ei i-au dat locului numele pe care II are i in ziua de
azi, i care inseamna "Gura fantanii lui Itza". ~i-au construit propri-
Atunci cand toltecii, sub comanda efului lor Topiltzin-Quetzal- ul centru ceremonialla nord de ruinele mayae; cele mai faimoase
I
coati au plecat din Tollan in anul987 dezgustati de grozaviile religi- edificii, marea piramida centrala ("EI Castillo") i observatorul (Ca-
oase de acole i cautand un loc unde sa-i poata venera zeii ca in
I racol) au fost construite de ei - dupa aceea au fost cucerite i re-
vremurile vechi, au ajuns in Yucatan. Ar fi putut gasi 0 noua patrie construite de tolteci, atunci cand au recreat Tollan-ulla Chichen
ceva mai aproape, ar fi putut intreprinde 0 calatorie mai putin obosi- Itza.
toare i intalni triburi mai prietenoase. ~i totui, ei au ales sa stra- Descoperirea accidentalaa unei porti Ii permite vizitatorului de
bata aporape 0 mie de mile, indreptandu-se spre un tinut de es, azi sa intre in spatiul dintre piramida Itza i piramida tolteca ce 0 in-
'fara rauri i cu clima tropicala, diferit in toate privintele de allor. Nu cadreaza, i sa urce scara anterioara catre sanctuarul Itza, unde
s-au oprit pana nu au ajuns la Chichen Itza. De ce? De ce trebuia toltecii aezasera 0 reprezentare a lui Chacmool i a unui jaguar.
sa ajunga la oraul sacru pe care mayaii II abandonasera deja? Din afara nu se poate vedea decat structura tolteca - 0 piramida in
Nu avem decat sa intrebam ruinele pentru a afla raspunsul. 6 niveluri (fig. 38) cu 0 inaltime de aproximativ 56 m. Este inchinata
Uoraccesibil dinspre Merida, capitala administrativa a penin- arpelui cu pene, Quetzalcoatl-Kukulcan,i II cinstete nu doar cu
sulei Yucatan, Chichen Itza a fost comparat cu oraul Pompei din decoratii care reiau motivul arP.sluicu pene, dar i prin incor-
Italia, unde, dupa inlaturarea cenueivulcanice sub care fusese in-
gropat a ieit la lumina un intreg ora roman, cu strazile i casele
sale, cu picturi murale i graffiti. Aici trebuia data la 0 parte vegeta-
tia junglei, insa vizitatorul avea sa primeasca0 dubla rasplata: 0 ca-
latorie printr-un ora din "vechiul imperiu Maya" i 0 imagine fidela
a oraului Tollan aa cum locuitorii sai II vazusera ultima oara; de-
oarece atunci cand toltecii au sosit la Chichen Itza, ei au construit
i au
de tot construit, transformand oraul dupa imaginea capitalei lor
atunci.
I """'VIV~" ~ltlU l;i;t alCI era 0 rmportantaaezareomeneasca
inca din primul mileniu inainte de Cristos. Cronicile din Chilam
Salam atesta ca in anul 450 dupa Cristos era principalul ora din
Yucatan. Atunci i se spunea Chichen, "Gura fantanii", deoarece u-
nul dintre locurile sacre era 0 cenote sau 0 fantana sacra la care
veneau pelerini din cele patru colturi ale lumii. Multe dintre ramai-
tele ace/ei epoci de dominatie mayaa se pastreaza in partea de
sud sau in "Vechiul Chichen". Acolo se gasesc cele mai multe din-
Flg.38
ire edificiile descrise i desenate de Stephens i Catherwood, a-

...,
~
---. '-

96 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 97

porarea in structura a unor diverse aspecte calendaristice: de e- te scump: capitanul ei era decapitat. Placi de piatra decorate in ba-
xemplu, pe fiecare fata a piramidei se gasete 0 scara cu 91 de sorelief au fost puse de-a lungul zidurilor lungi, infatiAndscene din
trepte, la care, daca se adauga "treapta" cea mai de sus sau plat- joc. Placa centrala de IAngazidul din partea de rasarit (fig. 39) inca
forma se obline numarul de zile dintr-un an solar (91 x 4 + 1 = 365). iI mai arata pe capitanul echipei invingatoare (in partea stAnga)
o structura denumita Templul Razboinicilor este copia fidela a linAnd in mAna capul decapitat al capitanului echipei invinse.
. piramidei Atlantelor din Tufa, in toate privintele: amplasament, ori- Acest sfAritdrastic sugereaza ca jocul nu insemna doar dis-
entare, scari, ornamente din piatra ce reiau motivul arpelui cu pe- tractie i amuzament.
~
'c:-,;::
~
ne, decoratii i sculpturi.
Ca la Tula (Tollan), in fata acestei piramide-templu, in partea
opusa a pietei se afla cAmpulpentru jocul cu mingea. Este un teren
rectangular imens, lung de 164 m, cel mai mare din America Cen-
La Chichen Itza, ca i
la Tula, erau cAteva 1Jj((fi
terenuri de joc, poate
pentru antrenamente
)
'i;.I".
!~\ .
~"'~
~)I
~
'f,
,.y~ m:~
-'.
,

(lJ --=-

"~
~~
11 .
.1
trala. De-a lungul celor doua parti se ridica ziduri inalte; in centrul sau partide mai putin "-,=,.
fiecaruia, la treizeci i cinci de picioare de sol, se observa un inel importante. Terenul Flg.40
de piatra decorat cu doi erpi incolaciti. Pentru a cAtigajocul, juca- principal era unic ca marime i splendoare, i importanta jocului
torii trebuiau sa arunce 0 minge de cauciuc tare prin inele. in fiecare care se disputa aici era subliniata de prezenta a trei temple bogat
echipa erau apte jucatori; echipa care pierdea platea un prel foar- decorate cu scene de razboi, intAlniri mitologice, Arborele Vietii i 0
zeitate cu barba, care avea aripi i doua coarne (fig.40).
Toate acestea, precum i diversitatea i nobletea jucatorilor
de sAnge regal, ne indeamna sa credem ca acest important eveni-
ment politico-religios avea un caracter intertribal, daca nu chiar in-
ternational. Numarul de jucatori (apte),decapitarea efului echipei
invinse, intrebuintarea unei mingi de cauciuc, toate par sa imite 0
poveste mitologica din Popol Vuha unei lupte dintre zei, lupta dusa
sub forma unui joc cu 0 minge de cauciuc. In aceasta lupta erau an-
gajati zeii apte-Macao i cei doi fii ai sai impotriva diverilor zei ai
cerului, incluzAnd aici Soarele, Luna i Venus. Fiul invins apte-
Huanaphu era decapitat: IICapulIi era desprins de trup i se rosto-
~r~\~~B~'~' golea, inima Ii era smulsa din piept". Oar,deoarece era un zeu, era
~~~a~~~~..i'."
r"'
- -:
,.IIIr- 1_ ,,: +x ,
.
_1 %

I ' o asemenea reinterpretare a evenimentelor divine inrudea 0-


biceiul toltec cu alte obiceiuri intAlnite in piesele religioase din Ori-
entul Apropiat. in Egipt, dezmembrareai reinvierea lui Osiris erau
reinterpretate in fiecare an intr-o piesa in care actorii, inclusiv fara-
onul, jucau rolurile diverilor zei. in Asiria, 0 piesa complexa, jucata
in fiecare an, relua 0 lupta dintre doi zei in care invinsul era execu-
tat, numai pentru a fi apoi iertat i readus la viata de Zeul din Ceruri.
Fig.39 in Babilon, Enuma EIish, epopeea care descrie facerea sistemului

-.---
98
Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 99

solar, era citita anualin cadrul sarbatorilor


neta, Neptun a doua, Uranus a treia, Saturn a patra, Jupiter a
inchinate NouluiAn; ea descrie coliziunea
cincea, Marte a asea, Pamantula aptea, iar Venus a opta. Expli-
celesta care a dus la crearea Pamantului calia oferita in general de oamenii de tiinla privind numararea de
(a aptea Planeta) sub forma decapitarii ciUre mayaii tolteci a lui Venus ca a opta planeta este ca Paman-
monstrului Tiamat de catre zeul babilon-
tului ii trebuie opt ani (8 x 365 = 2.920 zile) sa repete 0 aliniere sin-
ian suprem Marduk.
odica cu Venus dupa cinci orbite ale lui Venus (5 X 584 = 2.920
Mitul Maya i reinterpretarea sa se zile). Dar in acest caz" Venus ar fi trebuit sa fie planeta numarul
fac ecoul "miturilor" i interpretarilor din "Cinci", iar Pamantul, planeta "Opt".
Orientul Apropiat, parand sa fi pastrat ele- Metoda sumeriana ni se pare mult mai eleganta i mai pre-
mentele cereti ale legendei i simbolis- eisa, i sugeram ca reprezentarile mayae .i toltece erau fideIe
mul numarului 7 atunci cand se refera la
iconografiei din Orientul Apropiat; deoarece, dupa cum se poate
pJanetaPamant. Este reprezentativ faptul vedea, simbolurile gasite la Chichen Itza i in alte zone din Yucatan
~~ ' F--: 41
ca, in imaginile mayae i toltece de-a
lungul zidurilor terenului de joc unii juca-
sunt cvasi-identice cu cele prin intermediul carora se reprezentau
diverse planete in Mesopotamia(fig. 42 c).
Ig. tori au asupra lor embleme ca Discul Soa- Simbolul stelei cu colluri, ca in Orientul Apropiat, este utilizat
relui, iar allii 0 stea in apte co/luri (fig. 41). Faptul ca acesta era un din ce in ce mai mult pe masura ce inaintam spre nord-vestul pe-
simbol ceresc i nu 0 emblema intamplatoare este confirmat, dupa ninsulei Yucatan i coasta.
parerea noastra, de faptul ca in alte parti din Chichen Itza se repe- Acolo s-a gasit 0 sculptura
ta imaginea unei stele in patru colluri in combinalie cu simbolul remarcabila, intr-un loc
"opt" pentru planeta Venus (fig. 42 a), i ca in alte locuri din nord- denumit Tzekelna; astazi
vestul peninsulei Yucatan perelii templelor erau decorali cu sim- este expusa la muzeul Me-
bolul stelei in ase colluri (fig. 42 b).
Infaliarea plan- rida. Sculptata dintr-un bloc
etelor ca stele cu colluri de piatra uria, de care
este un lucru atat de 0- spatele statuii inca mai es-
. binuit,
incat avem ten- te lipit, ea infalieaza un
dinla sa uitam cum a a- barbat cu trasaturi darze,
parut acest obicei: ca care probabil poarta un
coif. Este imbracat cu un
multe alte lucruri, a apa- 'II.\ ,..,.,~I"'I+ rootrAn""i+ ",in ~1"\1'7i
. ,..u II I '-'''''I 'lOt . I 1t;'-'cU IU

de la ceea ce afJasera Sub bralul indoit line un 0- Fig.43 Fig.44


de la nefi/im, sumerienii biect pe care muzeul II pre-
nu numarau planetele zinta drept "forma geometrica a unei stele in cinci colluri" (fig. 43).
aa cum facem noi as- De curele ii atarna pe abdomen un dispozitiv circular misterios; cer-
tazi, de la Soare inspre cetatorii cred ca acest dispozitiv II identifica pe purtator ca fiind Zeu
exterior, ci invers. Ast- al Apelor.
Fig.42 La Oxkintok, un antier din apropiere, au fost descoperite
fe/, Pluto era prima pla-
sculpturi impunatoare ale unor zeitali, taiate din blocuri masive de

-- -
-. 1~r.- ~=-:-,c -~- ~- ",-"'

101
100 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE

I
piatra; arheologii presupun ca ar fi fost folosite drept coloane de suta de kilometri patra1ide jungla, teritoriu pe care se aflau !ji ruine-
sus1inerein temple. Unul dintre aceste blocuri (fig. 44) pare a fi re- Ie oraului Chichen Itza. Acolo, la ruine, i-a facut casa i a organi-
plica feminina a statuii descrise mai sus. Acest vemant din solzi a- zat pentru muzeul Peabody de la Universitatea Harvard scufundari
pare la mai multe statui i statuete din Jaina, 0 insula aflata in largul \ sistematice in fantana pentru a recupera jerftele aduse candva.
partii de nord-vest a Yucatan-ului, unde existase candva un templu
ieit din comun.
I Nu au fost gasite decat vreo patruzeci de schelete umane; dar
scufundarile au scos la iveala mii de obiecte valoroase de arta.
Insula fusese folosita drept cimitir deoarece, potrivit legende- Peste 3.400 dintre acestea erau din jad, 0 piatra semiprelioasa
!
lor, era locul de veci allui Itzamna, zeul poporului Itza - un mare foarte preluita de mayai i de azteci. Printre obiecte se mai aflau
zeu de demult, care ajunsese la larmul ei cu mare greutate, venind
din mare, i al carui nume insemna "EI a Carui Casa este Apa".

Toate aceste scrieri, legende i credinle religioase indica go1-


ful peninsulei Yucatan drept locul unde 0 zeitate sau un om zeificat
a debarcat, punand bazele unei aezari civilizate in aceste locuri.
Toate aceste legende, toate aceste amintiri colective trebuie sa fi
reprezentat motivul pentru care toltecii au venit pana in Yucatan, a
mai exact pana in Chichen Itza, atunci cand au plecat in cautarea
puritalii i reinvierii credin1elorlor de odinioara; 0 intoarcere in locul
unde a inceput totul i unde Zeul se va intoarce din nou, venind de
peste mari.
Principalul punct de veneralie a lui Itzamna i Quetzalcoatl, i
Flg.45 c
poate i a amintirii lui Votan era Sacra Cenote din Chichen Itza -0
fantana uriaa de la care Chichen Itza i-a luat numele.
Situata chiar la nord de piramida principala i unita de piala i margele, be1igaepentru nas, cercei, nasturi, inele, pandantive,
ceremoniala printr-o lunga osea ceremoniala pavata, fantana are globuri, discuri, efigii, figurine. Peste 500 de obiecte aveau gravate
astazi 0 adancime de aptezeci de picioare pana la nivelul apei, i reprezentari de animale i oameni. Dintre acetia, unii purtau in
inca 0 suta de picioare de apa i mal. Gura fantanii, de forma ovala, mod clar barba (fig. 45 a, b), la fel ca in reprezentarilede pe zidurile
este lunga de aproximativ 75 m i lata de 51. Exista dovezi potrivit terenurilor de joc (fig. 45 c).
C': __: :1: :.._ : 1- -8_ __.I._I --1 1- -
caroraar fi fost extinsaartificiali ca odinioara0 scar:i r.nhnr~ in ~ _.. _0 _ .~ "-
:.: :,,;... ,-co ~UI eI IelllieU III Inca se mal pot vedea urmele unei platfor- fala. Sute dintre ele eraLi din aur, cateva din argint i cupru - des-
me i ale unui altar; Acolo, potrivit episcopului Landa, se lineau coperiri semnificativeintr-o peninsulalipsita de orice metale.
ritualuri pentru zeul apei i al ploilor, erau aruncate fecioare pentru Unele dintre aceste obiecte erau din cupru aurit sau aliaje de
sacrificii, iar credincioii, venili de peste tot aruncau ofrande preli- cupru, inclusiv bronz i presupuneau 0 maiestrie metalurgica ne-
oase, in special din aur. cunoscuta pe pamanturilemayae, sugerand ca obiectele fusesera
1n 1885 Edward H. Thompson, care devenise faimos in urma aduse din alte 1inuturi.Cea mai tulburatoare a fost insa descoperi-
unui tratat intitulat Atlantis Not a Myth a fost numit consul american rea unor discuri din cositor pur, un metal care nu se poate gasi in
in Mexic. 1n scurt timp a cumparat pe aptezeci i clnci de dolari 0 stare pura i care nu se ob1inedecat printr-o rafinare complexa a

- -- -- - - -
102 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 103

minereurilor - minereuri care, de altfel, lipsesc cu desavarire din A- pe diveri cercetatori sa-i considere fenicieni sau
merica Centrala. "evrei calatori", care probabil se ratacisera i fus-
Printre obiectele de metal, lucrate cu a arta extraordinara, se esera aruncaii de curenIii Atlanticului pe Iar-
aflau numeroi clopolei, obiecte rituale (ceti, bazine), inele, dia- murile peninsulei Yucatan, participanii la expe-
deme, mati, ornamente i bijuterii, sceptre, obiecte a caror Tntre- diIiile maritime pe care regele Solomon i regele
buiniare nu se cunoate i, cele mai importante, discuri pe care fenician Hiram Ie-au organizat Tnjurul Africii Tn
sunt gravate sau lucrate Tnrelief scene de lupta. Oameni Tmbracaii cautare de aur prin anul1 000 Tnaintede Cristos;
sau, cateva secole mai tarziu, cand fenicienii au
a fast aiungaii din oraele lor port din estul Medit-
eranei, au TnfiiniatCartagina i au navigatTnspre
Africa de Vest.
Indiferent cine ar fi fast aceti navigatori i
care ar fi fast timpul de traversare sugerat,cerce- I
tatori universitari cu renume scot din cauza crice I
noliune de traversare deliberata. Ei afirma ca
I
barbile fie sunt false i ca idienii Tniii le-ar fi 'j
pus, fie ca acetia sunt simpli supravieIuitoriai u- I
I
nor naufragii. Evident, primul argument, (prezen-
tat cu multa seriozitate de cercetatori de presti-
b giu) atrage dupa sine Tntrebareafireasca: daca Fig.47
Flg.46
indienii Ii imitau pe alIi oameni cu barba, atunci
cine erau aceia?
Nici explicaiia referitoare la supravieIuitorii unor naufragii nu
Tn diverse veminte i avand trasaturi diferite se TnfruntaTnpre- sta Tnpicioare. TradiIii1elocale, precum legenda lui Votan, vorbesc
zenta unor erpi teretri sau cereti sau a Zeilor Cerului. Eroul vic- despre calatorii repetate, despre explorari urmate de colonizare i
torias sau dominant este Tntotdeaunareprezentat cu barba (fig. 46). Tnfiiniareade orae. Marturiile arheologice nu confirma teoria cator-
Este limpede ca acetia nu erau zei, deoarece Zeii Cerului va supravieIuitoriaruncaii pe un singur Iarm. Oamenii cu barba, Tn
"".1170ii c:omi Ar~'IIJreorezentatiseparat.Alte figuriaseman~itoare, diferite ipostaze i Tmprejurari,au fast TnfaIiaIiTnlocuri de pe tot
diferite de Zeul Cerului cu aripi i cu barba {JIg.4U} apar UlltllltllU- w~r-':":~:' __M+"; ,:,nlfllilliMAxie. Tnloeuri din interior i ehiar Tn10-
rile lucrate pe pereIii i coloanele din Chichen Itza, Tmpreunacu alIi euri foarte Tndepartatedin sud, precum coaSla r-aI;IIII;UIUI.I~" ,,~:::
eroi i razboinici, ca acesta cu barba sa lunga i Tngusta,pe care zaIi, nici mitologizali, ci reprezentaii ca nite persoane Tn carne i
unii I-au poreclit "Unchiul Sam" (fig. 47). oase.
Identitatea acestor oameni cu barba ramane un mister; se tie Unele dintre cele mai graitoare exemple ale unor astfel de re-
Tnsacu sigurania ca nu erau indieni, deoarece acetia nu au pilozi- prezentari au fast gasite TnVeracruz (fig. 48, a, b). Oamenii pe ca-
tate faciala i nu-i lasa nici barba. Atunci cine erau aceti straini? re Ii imortalizeazasunt identici cu demnitarii semitilor din vest luaii
Trasaturile lor "semite" sau mai degraba mediteraneene (i mai prizonieri de faraonii egipteni Tntimpul campaniilor lor din Asia, aa
clare pe obiectele de argila pe care sunt TnfaIiaIi)i-au determinat cum sunt TnfatiaIide TnvingatoriTninscripIiilelor comemorative de
104 REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin 105

. pe peretiitemplelor(fig.49). -
moniale; primele orientari cereti toate
De ce i cand au ajuns aceti apartin olmecilor. Nu e de mirare ca, fiind
navigatori mediteraneeni TnAmerica "primii" Tnatatea domenii, unii oameni de
Centrala? Indiciile arheologice sunt tiinta (precum J. Soustelle, The Olmecs)
confuze, deoarececonduc Tnspre0 e- au comparat civilizatia olmeca din America
nigma imposibil de rezolvat: olmedi i Centrala cu cea sumeriana din Mesopota-
originea lor, din cate se pare Africa mia, responsabila pentru toate "primele"
neagra; deoarece, aa cum se vede lucruri savarite TnOrientul Apropiat. Ase-
Tnmulte reprezentari - printre care i menea sumerienilor, olmecii apareau
aceasta din Alvarado, Veracruz (fig. brusc, fara un precedent sau 0 perioada I
50) - oamenii cu barba i olmecii se anterioara de progres gradual. in textele
Tntalniserafata Tnfata Tnaceleai 10- lor, sumerienii afirmau ca civilizatia lor este iI
curi i Tnacelai timp. un dar al zeilor, zei care poposeau pe Pa-
mant i puteau goni prin ceruri, fiind de a-
Fig.48 ~ ~intre toate_vechilecivilizatii ?in
America Centrala, cea a olmecllor ceea reprezentati sub forma unor fiinte
I

este cea mai veche i cea mai miste- Tnaripate (fig. 51a). Olmecii dadeau glas
rioasa. Toate sursele 0 indica drept Civilizatia Mama copiata i "miturilor" lor Tn sculptura, ca Tn aceasta I
I
adaptata de toate celelalte. A aparut pe coasta golfului Mexic la Tn- stela din Izapa (fig. 51b) unde un zeu Tna-
ceputul celui de-al doilea mileniu Tnaintede Cristos ; Tnjurul anului ripat II decapiteaza pe altul. Povestea Tn I
Fig.50
1200 (sau 1500, dupa unii) Tnaintede Cristos era TnpUnadezvolta- piatra seamana izbitor cu 0 reprezentare
re, dupa cum 0 demonstreaza aproximativ 40 de antiere arheolo- sumeriana (fig. 51c)
gice. S-a raspandit Tntoate directiile i mai ales spre sud i i-a pus Cine erau autorii acestorfapte? Li se spunea Olmeca ("Oame-
amprenta asupra Americii Centrale Tnjurul anului 800 dupa Cristos. nii de cauciuc") deoarece coasta golfului unde traiau era cunoscuta
Primul sistem de scriere cu gUfe din America Centrala i pentru arborii sai de cauciuc. Erau de fapt 0 enigma - straini pe un
primul sistem de numarare folosind puncte i bare apar Tntinutul pamant strain, straini veniti de peste mari, oameni care nu aparti-
olmec. Primele inscriptii calendaristice pe baza.Numaratorii lungi, neau unui cu totul alt tinut, ci i unui alt continent. intr-o zona de
folosind ca data de
pomire enigmaticul an
;j 11;j mamtede Gris-
r ~. 1 J:2\
coasta mlatinoasa unde piatra este rara, ei au creat i au lasat Tn
urma lor monumentede piatra care uimesc pana Tnziua de azi; din-
tre acestea, cele mai uluitoare sunt cele care II InTalleazape olme-
tos; primele sculpturi ci Tnii.
cu adevarat magnifice Unice din toate punctele de vedere sunt capetele de piatra u-
i monumentale; pri- riae sculptate cu incredibila maiestrie i cu unelte necunoscute,
ma utilizare a jadului; care Ii,Tnfatieazape efii olmeci. Primul care a vi3zutun astfel de
primele reprezentari cap gigantic a fost J.M. Melgar y Serrano la Tres Zapotes, in statui
ale unor arme manua- Veracruz. L-a descris TnBuletinul Societatii de Geografie i Statis-
Ie sau ale unor unelte; tica (Tn1869) ca pe 0 "opera de arm... 0 sculptura magnifica care,
primeJe centre cere- Flg.49 oricat de incredibil ar parea, TnfaVeazaun etiopian". Desenele fa-

------...-- -.J
...,

106 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 107

cute reproduceaucu fidelitate Zapotes dateaza aceste


trasaturile negroide caracte- sculpturi gigantice in anul
ristice ale chipului (fig. 52). 1500 inainte de Cristos.
Existenta acestor cape- Pana astazi au fost
te de piatra uriae a fost con- gasite aisprezece astfel
firmata de cercetatorii din Eu- de capete, cu 0 inatime de
ropa Occidentala abia in la 1,5 la 3 metri, i 0 greu-
1925, cand 0 echipa de arhe- tate de pana la douazeci si
ologi de la Universitatea din cinci de tone. Oricine ar fi
Tulane, in fruntea careia se fost cel care le-a sculptat,
afla Frans Blom a gasit "par- avea intentia sa mai sculp-
tea de sus dintr-un cap u'ria teze, deoarece langa cape-
care se afundase mult in tele finisate s-a gasit 0 ma- Flg.53
pamant" la La Venta, langa re cantitate de "materie pri-
coasta golfului in statui Ta- ma" - blocuri mari de piatra taiate i Iefuite intr-o forma rotunda.
basco. Atunci cand capul a Pietrele de bazalt, Iefuitei nelefuite,fusesera aduse de la sursa
Fig.51 fost dezgropat in intregime lor in locul respectiv pe 0 distanta de aproximativ aizeci de mile
(fig. 53), masura 2,4 m inalti- sau chiar mai mult, prin jungla i mlatini. Modul in care au fast ta-
me, avea 0 circumferinta de 6,3 m i cantarea in jur de douazeci i iate, transportate i in cele din urma sculptate i inaltate in desti-
patru de tone. Incontestabil,reprezinta un negru african care poarta natiile respective aceste blocuri uriae de piatra ramane un mister.
un coif special. Cu timpul, in La Venta au fost descoperite mai mul- in orice caz, este limpede ca 01-
te capete de acest fel, fiecare infatiand un individ distinct, cu pro- mecilor Ii se parea foarte impor-
priul sau coif diferit de al celorlalti, dar cu aceleai caracteristici ra- tant sa-i cinsteasca efii in
sia/e.
acest fel. Dintr-o galerie de por-
Cinc; capete uriaesimilare au fost descoperite in 1940 la San trete alcatuita din cateva dintre
Lorenzo, 0 aezare olmeca aflata la aizeci de mile la sud-vest de aceste capete se observa cu u-
La Venta, de 0 echipa de arheologi condusa ~. urinta ca toti acetioameni erau
~~,~~~~.w~
~tirli~~ ?i P.~iI~pDrucker. Ech~- >~t"'~.WJ:~ de origine africana, dar aveau
.--'- __ _11"_", .- I:...:::.~: :: _. "",if. n.i "'if~_ .~
r -. -
conduse de Michael D. Coe, au descoperit rite (fig. 54).
alte capete. Datarea cu carbon le-a situat in Scenele de intalnire grava-
jurul anului 1200 inainte de Cristos. Aceasta te pe stelele de piatra (fig. 55a)
inseamna ca materia organica (in special i pe alte monumente (fig 55b) ii
carbune) gasita in acest loc are aceasta ve- infatieaza pe olmeci ca pe nite
chime, dar aezarea ca atare i monumente- oameni inalti, bine claditi, cu 0
Ie pot fi mai vechi. Arheologul mexican Igna- constitutie atletica - adevarati
"giganti", fara indoiala, pentru Flg.54
cio Bernal, care a gasit alt cap la Tres Flg.52

I
-'-
108 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 109

conform unui plan conceput dinainte. Edificii importante. printre


care i 0 neobinuitapiramida "conica", movile ascutite i circulare,
cladiri, curti pavate, altare, stele i alte constructii ridicate de mana
omului au fost dispuse cu precizie geometrica de-a lungul unei axe
nord-sud cu 0 lungime de aproximativ trei mile. intr-un loc unde nu
se gaseau pietre, s-a folosit 0 mare varietate de pietre - fiecare pen-
b tru un anume scop - pentru cladiri, monumente i stele, dei toate
a trebuiau transportate pe distante mari.
Doar pentru piramida conica trebuiau aduse i depozitate
Fig.55 peste un milion de picioare cubice de pamant. Efqrtul fizic depus
indiemi batinai. Nu putem presupune ca avem de-a face doar cu era considerabil. De asemenea, erau necesare cunotinte avansa-
te de arhitectura i constructii din piatra, pentru care nu exista un
cativa efi in locul unei intregi populatii de origine africana, inclu-
precedent in America Centrala; era evident ca aceste cunotinte fu-
zand'barbati, femei i copii, deoarece olmecii au lasat in urma lor,
sesera dobandite in alta parte.
risipite pe tot teritoriul Americii Centrale care leaga golful de coas-
Printre descoperirile extraordinare de la La Venta se numara
ta Pacificului sute, daca nu chiar mii de reprezentari. in sculpturi,
i 0 ingraditura dreptunghiulara inconjurata sau protejata de coloa-
blocuri de piatra cioplite, basoreliefuri, statuete, dar i pe obiectele
ne de bazalt (acelai material din care fusesera sculptate capetele
de jad i pe efigiile de aur din fantana sacra de la Chichen Itza- pes-
te tot vedem aceleai fete africane. uriae). ingraditura adapostea un
Le vedem in egala masura pe numeroasele obiecte de tera- sarcofag de piatra i 0 camera
cota gasite din Jaina (cuplu de indragostiti) pana in zonele din cen- mortuara dreptunghiulara, la ran-
dul ei prev3zuta cu un acoperi i
trul i nordul Mexicului; reliefurile de la EI Tajin infatieaza chiar ju-
catori cu mingea. in figura 56 sunt prezentate cateva dintre aceste inconjurata de coloane de bazalt.
inauntru se aflau cateva schelete
obiecte. Unele obiecte din teracota (fig. 57a) i numeroase sculp-
aezate pe 0 platforma joasa. A-
turi din piatra Ii arata tinand in brate bebelui - un gest care trebuie
sa fi avut 0 semnificatie speciala pentru ei. ceasta descoperire unica, inclu-

.
Aezarile unde au fost gasite capetele uriae i alte reprezen- zand sarcofagul de piatra, pare sa F' 57
fi constituit modelul pentru cripta Ig.
tari ale olmecilor sunt la fel de misterioase; marimea lor, suprafata
..i ,,1.1;rlirilo C!llnt mi!irh Irii 'J la fel de neobinuita a lui Pacal de la Palenque. in orice caz, per-
ale activitatii unor colo-
u'::---:- -.. rn <:'0 fnlnC!I'>::I1I hlnclJrile mari de piatra, chiar daca
...,_.
....... ~ niti organizati, nu ale u-
nor simpli musafiri nau-
trebuiau aduse de departe, la construirea monumentelor,a SCUlplU-
rilor comemorative i a mormintelor trebuie sa ne serveasca drept
indiciu pentru stabilirea originii enigmatice a olmecilor.
.- fragiati. La Venta era 0

w
"<: ",. .
"'.' o alta descoperire la fel de tulburatoare a fost facuta la La
mica insula in largul
...
.
.:.,1
~ ,~. coastei mlatinoase,ca- Venta; s-au descoperit sute de obiecte de arta din jad rar, printre
.
,,""::.i ~
care i topoare neobinuite din aceasta piatra semipretioasa care
re a fost remodelata arti-
ficial, acoperita cu nu se gasetein zona. Pentru a adanci i mai mult misterul, toate
Fig.56 au fost ingropate in mod deliberat in anturi lungi i adanci; aceste
pamant i organizata

- --
110 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 111

anturi erau la randullor umplute cu straturi de argila, diferite intre stitii i echinoclii in jurul anului 2000 inainte de Cristos."
ele ca fel i culoare - mii de tone de pamant adus de la diverse dis- Daca La Venta dateaza din 2000 inainte de Cristos, atunci ea
tante. De necrezut, dar aceste anturi erau pavate pe fund cu mii este cel mai vechi "centru sacru" din America Centrala, mai vechi
de placi de serpentina, alta piatra semiprelioasa de culoare verde- decat Teotihuacan, exceptand momentul istoric in care doar zeii 10-
albastruie. S-a presupus ca anlurile fusesera sapate pentru a as- cuiau acolo. $i este posibil ca nici acest an sa nu reprezinte data e-
cunde prelioasele obiecte de jad; dar podeaua de serpentinaputea xacta a sosirii olmecilor de peste mari, deoarece Numaratoarea
sugera i ca au fost sapate mai inainte, pentru un scop complet di- lunga incepe din anul 3113 inainte de Cristos; dar ofera 0 idee a-
ferit, dar au fost intrebuintate pentru depozitarea unor obiecte de supra avansului pe care iI delinea civilizatia olmeca fata de faimoa-
mare valoare, precum topoarele rare, 0 data ce nevoiapentru aces- sele civilizalii mayaa i azteca.
te obiecte (i pentru anluri) a incetat. Nu incape nici 0 indoiala ca La Tres Zapotes, aezare ale carei inceputuri au fost situate
aezarile olmece au fost abandonate pe la inceputul erei cretine de arheologi intre 1500-1200 inainte de Cristos, constructiile de
i ca olmecii au incercat chiar sa ascunda cateva dintre capetele u- piatra sunt raspandite peste tot (dei piatra este rara aici): terase,
riae. Oricine ar fi fost cei care au incercat sa intre in aezari mai scari, movile care odinioara ar fi putut Ii piramide. Cel putin alte opt
tarziu, aveau intentii dumanoase, deoarece unele capete au fost aezari au fost identificate pe 0 raza de 24 kilometri in jurul locali-
.
rasturnate de pe socluri i rostogolite pana in mlatini, iar altele tatii Tres Zapotes, ceea ce demonstreaza ca era un centru incon-
poarta semne de mutilare. jurat de aezari-satelit. Pe langa capete i alte monumente sculp-
o alta enigma din La Venta: in anluri au fost descoperite 0- tate, aici au mai fost dezgropate i cateva stele; una dintre ele
glinzi concave din minereuri cristalizate de fier (magnetitai hema- ("Stela C") are inscriplionata 0 data in Numaratoarea lunga:
tita), perfect modelate i Iefuite. Dupa numeroase studii i experi- 7.16.6.16.18, care echivaleazacu anul31 inainte de Cristos, ates-
mente efectuate la Smithsonian Institute din Washignton D.C. cer- tand prezenta olmecilor in zona la acea vreme.
cetatorii au tras concluzia ca oglinzile ar fi putut fi folosite pentru a La San Lorenzo vestigiile olmece constau din constructii, mo-
focaliza razele soarelui, pentru a aprinde focul sau "in scopuri ritu- vile i diguri, intre care se alia iazuri artificiale. Partea centrala a a-
ale" (modul cercetatorilor de a spune ca nu tiu la ce era folosit un ezarii era construita pe 0 platforma improvizata de aproximativ 2,7
obiect). km2,ridicata cu 55,5 m deasupra terenului inconjurator - un proiect
Cea din urma enigma de la La Venta este aezarea insai, care umilete multe construclii moderne. Arheologii au descoperit
deoarece este orientata cu precizie pe 0 axa nord-sud inclinata cu ca iazurile erau legate printr-un sistem de conducte subterane "al
8 grade fata de nord. Mai multe studii au demonstrat ca aceasta caror rost sau functie nu se cunoate inca".
orientare era deliberata i fusese efectuata pentru a pemite ob- Descrierea a9zarilor olmece poate continua la nesfarit
. . I ". ~._~ i C""'_+_ +"'+
- pa-
""'"' I~nl"t';
servalllle a5IronU"IIt;~, f..IJUUCtUIl t;11Ii11 UIII VdllUI ~lIdIlIlU'C'1 \,UIII\,'C' IIQ "' \AIII ""\.01 w'"---y ... ,_.; I ._
ale carei margini proeminente ar fi putut servi ca indicatori de direc- arta monumentala i edificii din piatra se gasesc i zeci de movile
lie. Un studiu.special efectuat de M.Popenoe-Hatch (Papers on 01- i de marturii ale unor lucrari de pamant planificate.
" mec and Maya Archaeology no. 13, Universitatea din California) Lucrarile din piatra, din pamant, anturile,iazurile, conductele,
conchidea: "genul de observalii efectuate la La Venta in anul 1000 oglinzile, toate acestea trebuie sa fi avut i un alt rost, chiar daca
iflainte de Cr:istostrimite la 0 masa de cunotinte insuite cu un mi- cercetatorii nu I-au putut desluiinca. Insai prezenta olmecilor in
leniu inainte... Aezarea La Venta iarta sa din anul1000 inainte America Centrala trebuie sa fi avut un rost - in afara cazului in care
de Cristos pa~sa ra~ecteo tr~diliecare" se bazeaza in mare parte se adopta teoria naufragiatilor supravieluitori, la care noi nu sub-
pe traiectoriile meridi~ne~Ie".:ste'el()r'care
"iifacea~ aparitia la sol- scriem. Istoricii azteci ii considerape cei pe care i-au poreclit olme-
,)
, -"
"

- -
112 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 113

ca urmaii unui popor din in mana a unealta, un a-


vechime care nu vorbea runcator de flacari - la fel
limba nahuatl-prin urmare, ca cel descoperit la Tula!
un popor, nu cativa indivizi Teoria noastra, po-
- i care a pus bazele celei trivit careia aruncatorul
mai vechi civilizatii din de flacari vazut aid (tinut
Mexic. Marturiile arheolog- de Atlante i infatiat pe
F" 58 ice vin in sprijinul acestei a- a coloana) era probabil
Ig. firmatii i descriu a zona de utilizat pentru a taia prin
colonizare i influenta olmeca ce ii are baza in zona "metropoli- piatra, nu doar pentru a
tana" din Golful Mexicului, unde La Venta, Tres lapotes i San sculpta in ea, este confir-
Lo~enzoformau un triunghi central, i se extinde spre sud, respec- mata de un relief in pia-
tiv spre coasta Pacificului din Mexic i Guatemala. tra cunoscut sub numele
Specialitiin lucrari de pamant, in prelucrarea pietrei, sapatori de Daizu nr. 40, dupa a-
de anturi, de canale de apa, fabric anti de oglinzi - ce cautau aceti ezarea din Valea Oaxa-
olmeci, atat de invatati, in America Centrala? Stelele ii infatieaza ca din Mexic, unde a fast
ieind din "altare" care reprezinta intrari in adancimile painantului descoperit. Pe acest reli-
(fig. 58), sau in peteri, tinand in mana un impresionant numar de ef se distinge cu claritate
unelte, cum se observa de pe aceasta stela din La Venta (fig. 59) a persoana inchisa intr-
in care se pot distinge oglinzile enigmatice prinse de coifurilelucra- un spatiu ingust care in- Fig.GO
torilor. dreapta aruncatorul de
Toate aceste aptitudini, toate aceste reprezentari i unelte ne flacari spre zidul din fata sa (fig. GOb)."Diamantul" de pe perete
determina sa tragem urmatoarea concluzie: olmecii erau mineri 50- semnifica probabil un mineral; este un simbol care nu a fast inca
siti in Lumea Noua pentru a extrage met- descifrat.
ale pretioase - poate aur, poate alte min- Aa cum atesta numeroase reprezentari,enigma olmecilor "a-
erale rare. fricani" este strans legata de cea a oamenilor cu barba din estul
Legendele despre Votan, care po- Mediteranei. Acetiaerau reperzentati pe monumenteledin toate a-
menesc de tuneluri sapate prin munti, vin ezarile olmece, in portrete individuale ~ sau in scene
. ,.. , de
," grup.
. -- Tn
III "'tJ'IJ"IUI <1\,"''''1'''' \,UII\,IULII. L.<1 1"'1, lafollUI moa SeIlUIIIIl,;CtllV, Ullt::n:: UIIIUQ avv~L,,", 111""""1111 1.'3' -- --
ca printre Vechii lei imprumutati de po- vand lac in peteri; una dintre ele, de la Tres lapotes (fig. 61) pre-
porul Nahuatl de la olmeci se afla i zeul zinta chiar un servitor care lumineaza cu ajutorul unei lanterne (in-
Tepeyolloti, ceea ce inseamna "Inim~ tr-o perioada cand se presupune ca nu se utilizau decat tortele). 0
Muntelui". Era un leu al Peterilor cu stela nu mai putin uimitoare de la Chalcatzingo (fig. 62) infatieaza
barba; templul sau trebuia sa fie din pia- a femeie "caucaziana"utilizand nite echipamente destul de sofis-
. tra i sa fie de preferinta construit in inte- ticate; la baza stelei, mai sus mentionatul diamant. Totul vorbete
riorul unui munte. Glifa sa era un munte Fig.59 despre a legatura cu mineralele.
spintecat; era infatiat (fig. 60 a) tinand Sa fi venit oamenii cu barba mediteraneeni in America Cen-
114 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 115

trala in acelai timp cu olmecii africani? razboinici olmeci (dintre care doi cu mati de vultur) cu sulile in
Erau aliati, se ajutau - sau dimpotriva, maini. Reprezentarea infatieaza i un prizonier gol, care are
erau dumani, pornili in cautarea acelo- barba. Din reprezentare nu se inlelege clar daca olmecii il ame-
rai metale i minereuri pretioase? Nimeni ninla pe captiv sau tocmai il salveaza. Astfel, intrebarea daca olme-
nu poate spune cu siguranta, dar noi cre- cii africani i oamenii cu barba mediteraneeni se aflau de aceeai
dem ca olmecii africani au ajuns primii, iar parte a baricadei, atunci cand vremurile au nimicit prima civilizalie
cauzele sosirii lor trebuie cautate in acea a Americii Centrale, ramane fara raspuns.
misterioasa data de la care incepe Nu- Ei par sa fi impMait, totui, aceeai soarta.
maratoarea lunga - 3113 inainte de Cris-
tos. La 0 aezare foarte interesanta de pe coasta Pacificului, Mon-
Indiferentcand i de ce au fost stabi- te Alban - ridicata pe un ir de platforme improvizate i presarata
lite aceste relatii, ele par sa fi avut un sfar- cu .structuri neobinuite cu rol de observator astronomic - se afla
it framantat. zeci de lespezi de piatra unite intr-un fel de zid comemorativ, pe ca-
Fig.61 Cercetatorii s-au intrebat carui fapt re se afla gravate imagini ale olmecilor africani in pozitii contorsio-
se datoreaza, in toate aezarile olmece, nate (fig. 63). Multa vreme Ii s-a spus Danzantes, "dansatorii"; dar
aceIe marturii ale unor actuni de distrugere deliberata: monumente cercetatorii sunt astazi de acord ca lespezile infalieaza de fapt tru-
mutilate, inclusiv capetele uriae, obiecte de arta sfaramate, mon- purile goale ale olmecilor mutilati - dincatesepareuciiin urmau-
umente rasturnate - actiuni violente i parca ghidate de 0 dorinta de nei revolte a indienilor locali. Printre trupurile olmecilor se afla i cel
razbunare. Distrugerile par sa se fi produs at unui om cu barba, cu nas semit (fig. 64), care a avut aceeai
treptat; se pare ca aezarile olmece au fost soarta.
abandonate in timp: mai intai a fost a- Despre Monte Alban se cr..edeca a fost 0 aezare din anul
bandonat vechiul "centru metropolitan" de 1500 inainte de Cristos i un ora important din 500 inainte de Cris-
langa golf, in jurul anului 300 inainte de tos. Astfel, in doar cateva secole de glorie, fondatorii sai au sfarit
Cristos, iar mai tarziu i alte aezari din mutilati i comemorali pe lespezi de piatra - victime ale celor pe ca-
sud. Am pomenit mai sus despre 0 inscrip- re ii indrumasera.
tie purtand 0 data echivalenta cu anul 31 $i astfel din miile de ani, din varsta de aur a Strainilor de Pes-
inainte de Cristos la Tres Zapotes; aceasta te Mari ~u a mai ramas decat legenda.
: :_4:_ x ;( ""._,.._,..111 "',..,n;:;..';C'i_
. ~ . .
re a centrelor olmece, urmat de distrugeri
plil)e de razbunare, a durat cateva secole,
pe masura ce olmecii plecau din tot mai
multe aezari, indreptandu-se spre sud.
Reprezentarile din acea perioada agi-
tata i din zona de sud a teritoriului olmec ii
infalieaza din ce in ce mai mult in calitate
de razboinici, purtand mati infricoatoare
de vulturi sau jaguari. 0 astfel de sculptura Fig.62 Fig.63 Flg.64
in piatra din zonele de sud arata. trei

-
REGATELE PIERDUTE .. 117

6
Taramulbagheteide aur
Istoria civilizatiei pe pamantul Anzilor este invaluita in mister,
G
un mister adancit i mai mult de absenta dovezilor scrise sau a
stelelor purtand inscriptii cu glife; dar miturile i legendele umplu
golul cu poveti despre zei i uriai, i despre regi care descindeau
din acetia.
Oamenii de pe coasta cunoteau legende despre nite zei
care Ie-au indrumat stramoii spre pamantul fagaduintei i despre
uriai care Ie-au distrus recoltele i Ie-au batjcocorit femeile. Locu-
itorii muntilor, dintre care cei mai numeroi erau incaii in perioada
cuceririi spaniole, spuneau ca zeii ii invatasera totul, toate activita-
tile i meseriile, sa cultive pamantul i sa construiasca orae. Po-
vesteau despre inceputuri - despre geneza, despre rascoale, des-
pre un potop devastator, i puneau inceputurile regatului i infiinta-
rea capitalei lor pe seama unei baghete magice din aur. ..oN......
Cronicarii spanioli, dar i cei autohtoni care invatasera spani- IS
ola au ajuns la concluzia ca tatal celor doi regi Inca la vremea
cuceririi, Huayna Capac, era al doisprezecelea Inca (titlu care
inseamna stapan, suveran) dintr-o dinastie ale carei inceputuri se
situeaza in capitala Cuzco, in jurul anului 1020 dupa Cristos. Cu
doar cateva secole inainte de cucerirea spaniola, incaiicoborase-
Peru i vecinii sa;
ra din fortaretele lor din munti i se indreptasera spre zonele de
vVCO'>LCO, UIIUC cmc IC~CUt:l 11I1I1i::tU UIII 1,;\::111::1
mal vecnl rrmpurl. I-'e ma- ATlatlanga oraUI IrUJIlioam Zllele noastre, acolo unae raUi
sura ce ;-au extins stapanirea spre nord, spre statuI Ecuador de Moche se varsa in Oceanul Pacific, vechea capitala Ie amintea ex-
azi i spre sud, catre Chile, cu ajutorul faimoasei Autostrazi a Soa- ploratorilor de Egipt i Mesopotamia.Exploratoruldin secolul al no-
relui, incaii au impus Jegilei organizarea lor administrativa unor uasprezeceleaE.G. Squier(Peru Illustrated: Incidents of Travel
culturi i societati cu 0 experienta de cateva milenii in acele do- and Explorations in the land of the Incas) a vazut vestigii impresio-
menii. Ultimul teritoriu care a cazut sub stapanirea spaniola a fost nante care I-au uluit, chiar daca erau practic nite ruine care nici nu
imperiul poporului Chimu; capitala lor, Chan-Chan, era 0 metropola fusesera dezgropate. A vazut uirurilungi de pereti groi, piramide
ale carei incinte sacre, piramide in trepte i complexe de locuinte gigantice - huacas - impartite in camere, ruine de palate, locuinte,
se intindeau pe 0 suprafata de peste opt mile patrate. apeducte, rezervoare, granare... i morminte, inirandu-se pe cati-

-' -.-----.-- J
- --- -

118 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 119

va km, in toate partile." Imaginileacestei aezari luate din avion se Acele cantita1ilegendare i descoperirile facute acolo continua sa
intindeau pe catev a mile de-a lungul coastei netede, amintind de 0 reprezinte un mister pentru oamenii de tiinla, deoarece sursele de
perspectiva moderna asupra oraului Los Angeles. aur in Peru nu se ana in zona de coasta, ci in mun1i.
Zonele de coasta aflate intre lanlul Anzilor de Vest i Ocean- Cultura statului Chimu era la randul ei motenitoareaaltor cul-
ul Pacific sunt din punct de vedere climateric zone unde nu ploua. turi i societali organizate. Nimeni nu tie cum ii spuneau acele
Oamenii au putut locui aici, iar civilizatia a putut inflori deoarece popoare, cum s-a intamplat i cu poporul Chimu. Numele care Ii se
apele care izvorasc din munlii inalli i se varsa in ocean formeaza dau in zilele noastre sunt de fapt denumirile unor antiere arheolo-
nite rauri late i mici care strabat campiile coastei la fiecare cin- gice in jurul carora s-au organizat aceste societati i culturile lor ca-
cizeci sau 0 suta de mile. Aceste rauri dau natere unor zone fer- racteristice. In zona din nordul i centrul coastei a fost identificat
tile i pline de verdeala care separa 0 faie deertica de alta. Prin poporul Mochica; acetia sunt cunoscuti pentru ceramica lor deo-
urmare, aezarile au aparut pe malurilei la gura acestor rauri, iar sebita i tesaturile delicate; dar cum i cand i-auinsuit aceste ar-
marturiile arheologice demonstreaza ca poporul Chimu a sporit te ramane un mister. Ornamentele de pe vasele de ceramica infa-
aceste surse de apa cu ajutorul apeductelor, care aduceau apa 1ieazazei inaripali i uriai amenintatori, i sugereaza 0 religie cu
direct din munli. Ei au unit zonele fertile i populate succesive cu un un panteon in fruntea caruia se afla Zeul Lunii, pe numele lui Si sau
drum care avea in medie cincisprezece picioare in lalime - stra- Si-An, avand drept simbol Semiluna.
1T}0ulfaimoasei Autostrazi a Soarelui a incailor. Obiectele poporului Mochica demonstreaza cu claritate ca ei
La marginea zonei locuite, unde vaile verzi se termina i unde delineau, cu cateva secole inainte de Chimu, secretele prelucrarii
incepe deertul arid se ridica piramide impunatoare chiar din nisi- aurului, utilizau caramizilede noroi in construclii i concepeau com-
pul deertic, aflate fala in fata de-a lungul raului Moche. Erau con- plexe de temple care abundau in ziggurate. La 0 aezare denumita
struite din caramizi de noroi uscat la soare, amintindu-Ie unor ex- Pacatnamu a fost excavat de c~tre 0 echipa de arheologi germani
ploratori precum V.W. yon Hage (Highway of the Sun i alte carti) un ora sacru in care se aflau nici mai mult nici mai pulin de trei-
de turnurile amelitor de inalte ale templelor (zigguratelor) din Meso- zeci i unu de piramide (H. Ubbelohde-Doering, Auf den Koenig-
potamia,care erau la randullor construitedin caramizide noroii sstrassen der Inka). Ei au stabilit ca multe dintre piramidele mai
aveau, la fel ca acelea de pe malul raului Moche, 0 forma uor con- mici erau cu aproximativ 0 mie de ani mai vechi decat piramidele
vexa. mai mari care aveau laturi de 60 m i 0 inallime de 12 m.
In decursul celor patru secole de inflorire a civilizaliei Chimu, Granila de sud a imperiului Chimu era raul Rimae,de la care
intre 1000-1400, tehnica prelucrarii aurului a ajuns la 0 perfecliune spaniolii au format cuvantul Lima, denumirea capitalei. Dincolo de
care .nuI' avea
I .sa .mai fie egalata ulterior de incai. Conchistadorii aceasta frontiera zonele de coasta erau populate, inainte de veni-
_,-_'''_00 __~_~'II_ '-4111""1 ",,,,.n.,,,,, VIIIIIIU \"'Ilial ~uu ~lafJc:allllt:S' rea incailor,de triburile Chincha;"in mun11tralau popoare care vor-
incaa) nemaivazute. Imprejmuirea de aur a unui ora pe nume beau limba aymara. Astazi se tie ca incaii au imprumutat no1iu-
Tumbes, in care plantele i animalele erau din aur pare sa fi fost nea de panteon de la primele i legendele despre Geneza i ince-
modelul principal pe care I-au urmat incaiiatunci cand au constru- puturi de la celelalte.
it imprejmuirea pentru altarul principal din Cuzco. In apropierea u- Regiunea Rimac era un centru foarte important in antichitate,
nui alt ora, Tucume, s-a gasit cea mai mare cantitate de obiecte ca i astazi de altfel. Chiar la sud de Lima se inalla cel mai mare
de aur din Peru in secolele ulterioarecuceririi spaniole (obiecte ga- templu inchinat unei zeitali peruane. Inca se mai vad ruinele sale
site in morminte). Intr-adevar, atunei cand incaii au invadat zona din perioada cand a fost refacut i extins de incai. Era inchinat lui
de coasta au fost uluili de aurul pe care il aveau batinaiiChimu. Pacha-Camac. ceea ce inseamna "Creatorul Lumii", zeu aflat in

---
REGATELE PIERDUTE 121
120 Zecharia Sitchin

se intindea pe cativa km2.Structurile finale ale complexului de tem-


fruntea unui panteon care includea cuplurile divine Vis i Ma!TIa-Pa- ple ofereau din sanctuarul principal i cu ajutorul pietelor scufunda-
cha ("Stapanul Pamant" i "Stapana Pamant")i Ni i Mama-Cocha te 0 perspectiva totala asupra oceanului intins.
("Stapanul Apei" i "Stapana Apei"), leul Lunii Si, leul Soarelui Nu doar cei vii veneau sa se roage i sa venereze aici. $i cei
lIIa-Ra i leur Erou Kon sau Con, cunoscut i ca Ira-Ya, nume care morti erau adui in valea Rimac i in campiile aflate la sud de ea,
evoca 0 multime de apelative ale zeitatilor din Orientul Apropiat. pentru a-i petrece viata de dincolo in umbra zeilor profeti; poate se
Templullui Pachacamacera un fel de "Mecca" pentru popoa- gandeau i la 0 eventuala reinviere, deoarece se credea ca Rimac
rele din antichitate care locuiau in zona coastelor din sud. Pelerinii
ii readucela viata pe cei morti. Tnunele locuri cunoscute astazi sub
veneau din toate colturile lumii. Pelerinajul era respectat intr-o ase- denumiri ca Lurin, Pisco, Nazca, Paracas,Ancon, Ica, arheologii au
menea masura,incat, chiar i atunci cand triburile se aflau in raz- gasit in "orae ale mortilor" nenumarate peteri i grote subterane
boi, pelerinilor din tabara dumana Ii se garanta trecerea in deplina Tncare erau ingropate trupurile neinsufletite i mumificate ale nobi-
siguranta. Pelerinii veneau i aduceau drept ofrande obiecte din liIor i preotilor. Mumiile, in pozitie aezata, avand mainile i picioa-
aur, deoarece acesta era metalul zeilor. Doar preotii alei puteau rele indoite, erau legate i varate intr-un fel de saci; dar in interiorul
intra in Cel mai Sfant Templu, unde, in anumite zile de sarbatoare, sacului cel decedat era imbracat in cele mai
imaginea zeului rostea profetii pe care preotii Ie comunicau mai de- bune haine ale sale. Climatul uscat i sacul
parte poporului. Oar incinta templului era considerata sacra; peleri- exterior Ie protejau vemintele superb tesute,
nii trebuiau sa se descalte atunci cand intrau - aa cum i s-a porun- alurile,turbanele i pelerinelei Ie conservau
cit i lui Moise in Sinai i aa cum musulmanii fac i in ziua de azi culorile stralucitoare. Tesaturile, a caror lucra-
cand intra intr-o moschee. tura extraordinara Ie amintea arheologilor de
Cantitatile fabuloase de aur din templu nu puteau scapa neob- cele mai fine tapiterii Gobelin erau brodate cu
servate de spaniolii invadatori. Francisco Pizzaro I-a trimis pe frate- simboluri religioase i cosmologice.
Ie sau Hernandez sa jefuiasca templul. A gasit nite aur, argint i Figura centrala de pe aceste tesaturi, ca
pietre pretioase, dar nu bogatiile cu pricina, deoarece preotii ascun- i de pe vasele de ceramica, era intotdeauna
sesera comoara. Nici 0 amenintare i nici 0 tortura nu i-a putut de- cea a unui zeu care tine 0 bagheta intr-o ma- Flg.65
termina pe preoti sa divulge ascunzatoarea (despre care inca se na i un aruncator de trasnete in cealalta i
mai zvonete ca soarafla undeva, intre Lima i Lurin). Atunci Her- care poarta 0 coroana cu coarne sau cu raze (fig. 65). Indienii Ii
nandez a sfaramat statuia de aur a zeului ca sa ia metalul i a spuneau Rimac, asemenea raului.
smuls din pereti unghiile de argint care sustineau placile de aur i . Erau Rimac i Pachacamacdoua zeitati separate sau una i
- .
~.~;...+ ~... ...~'"'+, '''0'''' ,",orotii tomnh ,I..i t.h Im~i Ilnnhiill'> r.Anti'irA~11 A~n
_u__:;.,('nrt'otiStnrii ~II nninii diferite in aceasta privinta, deoarece
de kilograme! marturiile sunt neconcludente. Ei sunt totui de acora asupra lap-
Legendele locale ii indica pe "uriai" ca fiind cei care au con- tului ca lanturile de munti din apropiere Ii erau inchinate in exclusi-
struit templul. Ceea ce se tie cu siguranta este ca incaiiau impru- vitate lui Rimac. Numele lui insemna "Cel Care Arunca Tunete" i
mutat cultullui Pachacamacde la triburile pe care Ie cucerisera, au ca atare, atat din punct de vedere semantic, cat i fonetic, seam a-
infrumusetat i extins templul. Templul se inalta pe 0 creasta mun- na cu numele Raman, numele sub care iI cunoteau popoarele se-
toasa de care se spargeau valurile oceanului i se ridica pe patru mite pe Adad - epitet care vine de la verbul "a tuna".
platforme care sustineau 0 terasa aflata la 150 de metri deasupra Potrivit cronicarului Garcilaso, in aceti munti se aflase, intr-un
pamantului. Cele patru platforme fusesera create prin inaltarea altar inchinat lui Rimac, "un idol, de forma unui om". E posibil sa se
unor ziduri construite din imense blocuri de piatra. Terasa din varf
;::-.::::!!:'.:=~======:=:=:~~.,.,...,...---_.

122 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 123

loc."
Unul dintre primii parinti care a consemnat legendele bati-
nailor referitoare la istoria i preistoria lor era Bias Valera.; din ne-
fericire, nu se cunosc decat fragmente din scrierile sale i aceasta
din rapoartele altora, deoarece manuscrisul original a ars 0 data cu
jefuirea Cadiz-ului de catre englezi 1n 1587. A consemnat legenda
inca potrivit careia primul monarh, Manco Capac, a ieit din Lacul
Titicaca printr-un drum subteran. EI era fiul soarelui, de la care a
primit 0 bagheta de aur cu care sa gaseasca oraul Cuzco. Atunci
cand mama sa a fost cuprinsa de durerile facerii, Tnlume s-a facut
Tntuneric. Cand s-a nascut, s-a luminat din nou i goarnele au
sunat, iar zeul Pachacamaca spus: "Ziua cea frumoasa a lui Man-
Flg.66 co Capac a rasarit".
fi referit la oricare dintre aezarile situate Tnmunlii care Tncadreaza Oar Bias Valera a consemnat i alte versiuni ce sugereaza ca
raul Rimac. Tnacele locuri, ruinele unor foste piramide, conform incaiitransferau asupra neamului lor persoana i legenda lui Man-
arheologilor (fig 66, conceplia apartine artistului) domina zona pana _co Capac, i ca adevaratii lor stramoi erau imigranti din alte parti
Tnzilele noastre, deconcertand spectatorul, care Tiimagineaza ca care ajunsesera TnPerupe mare. Conform acestei versiuni, monar-
vede un ziggurat Tnapte terase din Mesopotamiaantica. hul caruia incaii Ii spuneau Manco Capac era fiul unui rege pe nu-
Sa fi fost Rimac zeul caruia uneori i se spunea Kon sau Ira- me Atau, care sosise pe coasta peruviana cu doua sute de barbati
Va, respectiv Viracocha in folclorul inca? Dei nimeni nu poate i femei i debarcase la Rimac. De acolo au luat-o spre Ica i de a-
sustine aceasta cu siguranta, nu Tncapenici 0 Tndoialaca Viraco- cola spre Lacul Titicaca, locul d~ unde Fiii Soarelui stapanisera Pa-
cha era reprezentat asemenea zeitalii de pe vasele de ceramica mantul. Manco Capac i-a trimis supuii Tndoua directii pentru a-i
din zona coastei -tinand Tntr-omana furca i Tnalta bagheta magi- gasi pe legendarii fii ai soarelui. EI Tnsuia ratacit multe zile pana
ca. a ajuns Tntr-unloc unde se afla 0 petera sacra. Era 0 petera arti-
Cu acea bagheta - 0 bagheta de aur - Tnceptoate legendele ficiala, taiata de mana omului i Tmpodobitacu aur i argint. Manco
despre origini din Anzi; pe malul Lacului Titicaca, intr-un loc pe nu- Capac a ieit din petera sacra i s-a Tndreptatspre 0 fereastra
me Tiahuanacu. denumita "Fereastra Regala". Cand a ieit din petera purta ve-
La venirea spaniofilor, Anzii faceau parte din imperiul Inca, minte tesute cu fir de aur, veminte pe care Ie gasise Tn petera.
condus din capitala Cuzco aflata Tnmunti. Legendeleinca spuneau Dupa ce le-a Tmbracat,a fost ales regele statului Peru.
...,11' ""''''''''''''"" V.VIIiV. "il WII' ""' v . _IV"""" ..I I',..,""'''.",..."""'" """'t''''1 \AI ""III
"'... VI"'~"'" I ;>"'.;>'" IlIillll}Ql U,=, VUJJIII vUCtJ~IUI, creall I InslrUll1 la La-
cui Titicaca de Zeul Creator, Viracocha. Anzi cunotea diferite versiuni. Unii Tiaminteau de un Tnceputcre-
Conform legendelor Inca, Viracocha era un maret Zeu al Ce- ator langa Lacul Titicaca, i de Tnceputuldinastiei regale Tntr-unloc
rului care venise pe pamant Tnurma cu foarte multa vreme, alegand cu 0 petera sacra i 0 fereastra regala; potrivit incailor, eveni-
Anzii ca scena a creatiei sale. Tncuvintele unui cronicar spaniol, pa- mentele avusesera loc Tnacelai timp i stateau la baza dinastiei
rintele Cristobal de Molina, "din spusele lor, Creatorul a fost la lor. Potrivit altor versiuni, evenimentele avusesera loc Tnmomente
I
diferite.
Tiahuanacu, iar acolo se afla salaullui principaL Aa se explica
superbele edificii, demne de toata admiratia,care se gasesc Tnacel Tnuna dintre variantelepovetilor despre inceput, marele zeu,
124 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 125

Creatorul tuturor lucrurilor, Viracocha, a poruncit ca patru frati i pa- a carui putere se afla toate lucrurile"), a raspandit civilizatia in ran-
tru surori sa cutreiere imparatia i sa daruiasca civilizatia popoa- dul popoarelor din munti; fiul eel mic, Topaco Viracocha ("creatorul
relor primitive care 0 locuiau; unul dintre aceste cupluri frate-sora / lucrurilor"), a ascultat porunca parinteasca i s-a dus in zonele de
sot-sotie a pus bazele regalitatii in Cuzco. intr-o alta varianta Ma- es de langa coasta. Dupa ce fratii i-au indeplinit datoria s-au
rele Zeu, din palatullui din Titicaca, a creat primul cuplu regal, pri- intalnit la malul marii, "de unde s-au ridicat la cer".
vindu-I ca pe copiii lui i le-a daruit un obiect din aur. Le-a spus sa Garcilaso de la Vega, nascut in Cuzco dintr-un tata spaniol i
se duca spre nord i sa constriasca un ora acolo unde obiectul de o mama inca imediat dupa cucerire, ii amintete de doua legende.
aur se va afunda in pamant; Joculunde s-a infaptuit acest miracol Conform uneia din ele, Marele Zeu a coborat din ceruri pe Pamant
. a fost Cuzco. Din acest motiv regii Inca puteau sustine ca descind pentru a-I invata pe oameni, daruindu-Ie legi i precepte. EI ,,i-a
direct din Fiii Soarelui, cu conditia sa fi fost nascuti dintr-o succe- aezat cei doi copii pe malul Lacului Titicaca", le-a dat 0 "pana de
siune de cupluri regale frate-sora. aur" i le-a spus sa se stabileasca acolo pana unde se va afunda
Amintirile despre Potoperau prezente in aproape toate versiu- in Pamant, adica in Cuzco. Cealalta legenda spune ca "dupa ce
nile despre inceput. Potrivit parintelui Molina (Relacion de las fabu- apele potopului s-au retras, un om i-a facut aparitia in tara lui Tia-
las y de los riteos de los Yngas)"inca din vremea lui Manco Capac, huanacu, la sud de Cuzco. Acest om era atat de puternic, incat a
primullnca, eel de la care toti au inceput sa-i spuna Copiii Soare- impartit lumea in patru i a dat fiecare parte cate unui barbat pe
lui... existau primele relatari despre Potop. Se spunea ca toti oa- care I-a distins cu titlul de rege." Unul dintre acetia, cunoscut sub
menii i toate lucrurile create disparusera in el i ca apele au aco- numele de Manco Capac ("rege i stapan" in limba quecha a in-
perit cei mai inalti munti din lume. Nimeni nu a supravietuit, cu ex- cailor) a pus bazele dinastiei regale in Cuzco.
ceptia unui barbat i a unei femei care au ramas intr-o cutie; iar Diversele versiuni vorbesc de doua faze ale creatiei. Juan de
atunci cand apele s-au retras, vantull-a purtat la Huanaco, la vreo Betanoz (Suma y Narracion de los Incas) consemneaza 0 legenda
130 km de Cuzco. Creatorul tuturor lucrurilor le-a poruncit sa rama- quechain care Zeul Creator, "cu prima ocazie, a facut cerul i pa-
na acoloin calitatede mitimas, i acolo, in Tiahuanacu, Creatorul mantul"; el a mai creat popoarele - Omenirea.Dar"acetioameni
a format popoarele care se gasesc in acea regiune". Creatorula in- i-au facut un mare rau lui Viracocha i I-au maniat... astfel incat,
ceput sa repopuleze pamantul i sa creeze din lut cate un om pen- drept pedeapsa, primii oameni, impreuna cu regele lor au fost pre-
tru fiecare natiune; "apoi a dat viata i un suflet fiecaruia dintre ei, facuti in pietre." Dupa 0 perioada de intuneric, a creat alti bcirbati i
barbati i femei deopotriva, i i-a indrumat spre locurile lor de pe alte femei in Tiahuanacu, din pietre. Le-a dat sarcini i aptitudini i
Pamant". Cei care nu s-au supus poruncilor, nu au adorat zeii i nu le-a spus unde sa se duca. Ramanand cu numai doua ajutoare, I-a
s-au purtat aa cum trebuia au fost prefacuti in pietre. trimis pe unulla nord i pe celalalt la sud, iar el insui s-a indreptat
Creatorul
. a mai luat
. - cu
. el
.. pe insula Tlticaca
.. Luna i Soarele, spre Cuzco. A Acolo
_ i-a spus unui ef sa vina; i astfel a pus bazele
, ""1'_- ._, ,""'._ _\,4 . 11'''''''t'II''''''''''W',,",u.
t-'VIUIIVIIQ. Vc;U'U t'aIIIQIILUIUI . _~_II"-1:I.
III .. 1'_"""""""'1- "j' '"" VVIILIII'-U"&L """"CA\VIIQ., aJUII~ClIIU

i s.au daruit to ate lucrurile de care avea nevoie, Soarele i Luna "pana la coasta Ecuadorului, unde cei doi tovarai is-au alaturat.
s-au ridicat la cer. Apoi au inceput sa mearga impreuna pe apele marii i au disparut."
Cele doua ajutoare divine ale Creatorului sunt prezentate intr-o Unele dintre legendele oamenilor din munti se axau pe ince-
alta versiune ca fiind cei doi fii ai lui. Parintele Molina scrie: "Dupa ce puturile oraului Cuzco i destinul sau hotarat de zei de a fi capi-
a creat triburile i natiunile, dand fiecareia vemantul i graiul sau, tala. Potrivit unor versiuni, lui Manco Capac i s-ar fi dat (pentru a
Creatorulle-a poruncit celor doi fii ai sai sa 0 ia in direetii diferite i sa gasi locul potrivit unde sa intemeieze oraul) un baston sau 0 ba-
raspandeasca civilizatia". Fiul eel mare, Ymaymana Viracocha, ("in gheta din aur curat, careia i se spunea Tupac yauri, insemnand
.~~.

126 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 127

"splendidul sceptru". EI a plecat Tncautarea locului desemnat Tn raului '-au dus cu gandulla unele aspecte ale cunoaterii cerului
tovaraia celor doi frati i a celor doua surori. Cand au ajuns Tn (de unde i numele cartii). Raurile care flancau centrul oraului e-
dreptul unei stanci, tovaraii sai au fost cuprini de 0 moleeala. A- rau dirijate prin canale artificiale care imitau cursul sinuos al Caii
tunci Manco Capac a lovit piatra cu bastonul magic, iar aceasta a Lactee, iar cele douasprezece sectoare imitau Tmpartireacerurilor
Tnceputsa graiasca si sa Ii spuna ca fusese ales rege al tarii. Un Tncele douasprezece case ale zodiacului. Concluziile formulate de
urma al unui ef indian care se convertise la cretinism dupa ve- Hagar sunt semnificative pentru studiile noastre referitoare la e-
nirea spaniolilor pretinde Tnmemoriile sale ca indienii arata acea venimente i perioadeleTncare s-au produs: primul i eel mai vechi
stanca pana Tnziua de azi. "Inca Manco Capac s-a casatorit cu una sector reprezenta zodia Berbecului.
din surorile lui, pe nume Mama Oello... i au TnceputTmpreunasa Squier i alti exploratoridin secolul al nouasprezecelea.descri-
dea legi bune pentru poporullor". au un Cuzco partial colonizati reconstruit de spanioli peste vechiul
Aceasta legenda, careia i se mai spune i legenda celor patru ora al incailor. Aadar, pentru 0 descriere a oraului aa cum 1-
frati Ayar, face referire, ca toate celelalte legende despre Tntemeie- au gasit spaniolii i pentru a ne face 0 idee asupra modului Tncare
rea oraului Cuzco, la un obiect magic din aur masiv. Este un indi- se prezenta Tnepocile din vechime, trebuie sa citim lucrarile croni-
ciu care noua ni se pare relevant i fundamental pentru Tntelegerea cariler stravechi. Pedro de Cieza de Leon (Chronicles of Peru, Tn
enigmelor tuturor civilizatiilor din America. traducerea engleza) descria capitala incailor, edificiile, podurile i
pietele sale Tncuvintele cele mai alese, ca fiind un ora "foarte Tm-
Cand spaniolii au intrat TnCuzco, capitala incailor, au gasit a- podobit" din centrul caruia se desprindeau patru drumuri care du-
ici 0 metropola cu aproximativ 100.000 de locuinte, dispuse Tnjurul ceau Tncolturile cele mai Tndepartateale imperiului i punea boga-
unui centru religios regal cu temple magnifice, palate, gradini, piete tiile sale nu doar pe seama obiceiului de a pastra intacte palatele
i targuri. Situat Tntre doua rauri (Tullumayo i Rodadero), la 0 Tnal- regilor decedati, ci i a fegii care cerea ca Tnora sa se aduca drept
time de 3450 m, Cuzco Tncepe de la baza promontoriului Sacsa- ofrande obiecte de aur i argint, dar care interzicea scoaterea lor
huaman. Oraul era Tmpartit Tndouasprezece sectoare - numar ca- din ora, pedepsind-o cu moartea. EI scrie, Tncuvinte pline de lau-
re i-a naucit pe spanioli - , dispuse Tntr-un oval. Primul i eel mai ve- da: "Cuzco este un ora mare i impunator, i a fost, fara Tndoiala,
chi dintre acestea, caruia i se spunea cu temei Terasa de Tngenun- fondat de un popor foarte inteligent. Avea strazi foarte bune, iar ca-
chere, se afla pe creasta promontoriului Tn partea de nord-vest. A- sele erau construite din pietre solide tinute laolalta cu meteug. A-
colo i-au ridicat palate Ie primii incai, printre care, se pare, i le- ceste pietre erau foarte mari i corect taiate. Celelalte parti ale ca-
gendarul Manco Capac. Toate sectoarele aveau nume pitoreti selor erau din lemn i paie; nu au ramas nici tigle, nici caramizi, nici
(Palatul Vorbitor, Terasa cu Flori, Poarta Sacra i altele aseme- var."
nea), care mentionau de fapt atributele lor principale. Garcilasode la Veaa(careDurtanurneletat~llIi !,:;:JII!':n~ninl
unUi clmre speclallIII ae seama al acestUi secOlln pnvlnta 0- dar i titlul de Inca, deoarece mama sa facea parte din familia re-
raului Cuzco, Stansbury Hagar (Cuzco, the Celestial CitIJ, pune gala), dupa ce descrie cele douasprezece sectoare, afirma ca, ex-
accentul pe credinta conform careia Cuzco a fost Tnfiintat i conce- ceptand palatul primului Inca din primul sector, pe panta Sacsahua-
put dupa un plan desenat pentru Manco Capac Tn locul preistoric man, celelalte palate Inca erau grupate Tnjurul centrului oraului,
sacru unde Tncepuse migratia Fondatorilor, la Tiahuanacu, pe Lacul langa marele templu. Pe vremea sa Tncamai existau templele ce-
Titicaca. EI a vazut Tn numele oraului - "Nava pamantului" - i Tn lui de-al doilea, al aselea,al noualea, al unsprezecelea i al dois-
Tmpartirea sa Tn patru parti, corespunzatoare celor patru colturi ale prezecelea Inca. Unele din ele flancau piata principala a capitalei,
tumii, 0 expresie a conceptelor terestre. Alte trasaturi ale planului 0- denumita Huacay-Pata. Acolo domnitorul Inca statea aezat pe 0
128 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 129

platforma impunatoare i, impreuna cu familia, curtea sa i preoti,


asista i conducea festivalurile i ceremoniile religioase, dintre ca-
re patru aveau legatura cu solstitiile de vara si de iarna i cu cele
doua echinoctii, de toamna i de primavara~
Dupa cum atesta si cronicarii din vechime, cea mai faimoasa
i mai minunata constructie din oraul Cuzco in perioada prehis-
panica era Cori-Gancha (imprejmuirea de Aur), cel mai important
templu din ora i din tot imperiul. Spaniolii ii spuneau Templul
Soarelui, crezand ca Soarele era zeitatea suprema a incailor. Cei
care au vazut templul inainte sa fi fost jefuit, demolat i reconstruit
de spanioli spun ca era alcatuit din mai multe parti. Templul princi-
pal ii era inchinat lui Viracocha; capelele adiacente sau separate
erau inchinate Lunii (Quilla), lui Venus (Chasca), unei stele misteri-
oase pe nume Coyllor i lui lIIa-pa,zeul Tunetelor i Fulgerelor. E-
xista i un altar inchinat Curcubeului.Acolo, in Coricancha, au ga-
sit spaniolii bunurile de aur pe care Ie-au jefuit.
Langa Coricancha se gasea 0 imprejmuire careia i se spunea
Aclla-Huassi - "Casa Femeii Alese". Consta din locuinte aflate in ju-
rul unorgradinii livezi,dar i din atelierepentrutorsul,tesutuli
cusutul vemintelor regilor i preotilor; era un fel de manastire izo- Fig.67
lata unde traiau fecioarele inchinate Marelui Zeu. Printre sarcinile
lor era i aceea de a intretine Focul Etern atribuit zeului. Dupa dominicani au venit franciscanii, augustinii, mercedari-
Dupa ce au jefuit oraul de bogatii, invadatorii spanioli au in- otii, iezuitii; toti i-au construit altarele lor, inclusiv marea catedrala
ceput sa puna stapanire i pe edificiile sale, pe care i Ie-au impar- din Cuzco, pe locul unde se aflasera altarele incae. Dupa preoti au
tit intre ei prin tragere fa sorti. Majoritateaau fost dislocate piatra cu venit calugaritele; in mod deloc surprinzator, manastirea lor se afla
piatra; ici i cola 0 poarta sau 0 parte dintr-un zid a fost incorpora- pe locul Casei incae a Femeilor Alese. Au urmat guvernatorii i
ta intr-o cladire spaniola noua. Altarele cele mai importante au fost demnitarii spanioli, care i-au construit edificiile i casele pe case-
folosite ca temelii pentru biserici i manastiri. Primii veniti, domi- Ie din piatra ale incailor sau folosind pietre din casele lor.
nicanii. au ocuDatTemDlul Soarelui si au demolat structura exteri- Unii credeau ca oraul Cuzco, cuvant care inseamna "nava,
oara, pastrand cateva parti din temelie i din ziduri pentru biserica- centru", avea aceaSla aenumlre oeoar~c~ ~I i::I\';i::Il-'lldld, UII IUv ClIICO;:)

manastire. Una dintre cele mai interesante portiuni care s-a pastrat pentru un avanpost. Conform unei alte teorii, care are multi adepti,
in acest mod intacta este un pereteexterior semicircular care facea denumirea inseamna "Salaul Pietrelor Ridicate". Daca aa stau lu-
parte din imprejmuirea MareluiAltar inca (fig. 67). Aici spaniolii au crurile, numele i se potrivete foarte bine, deoarece trimite la princi-
gasit un disc mare de aur care infatia Soarele (cel putin asta au pal a atractie a oraului: pietrele sale megalitice uriae.
presupus ei); sortii ii-au dat conchistadorului Leguizano care I-a Dei majoritatea locuintelor" din Cuzco erau construite din pie-
jucat in noaptea urmatoare; catigatorula dispus ca obiectul vene- tre nelefuite tinute laolalta de mortar, sau din pietre taiate grosolan
rat sa fie topit i transformat in lingouri. sau caramizi aparente, existau i unele construite din pietre perfect
taiate i Iefuite (a/an), precum cele gasite in peretele semicircu-
130
Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 131

putea fi obtinuta prin folosirea oricarui alt tip de piatra". EJa confir-
mat cele spuse de cronicarii spanioli: pietrele poligonale (eu multe
fete) erau intr-adevar imbinate cu atata exactitate, "incat nu puteai
introduce niei eel mai subtire eutit sau cel mai fin ac intre ele" (fig.
6Ba). 0 astfel de piatra, preferata de turi~ti, are douasprezeee fete
~i unghiuri (fig. 6Bb).
Toate aeeste blocuri masive din cea mai grea piatra au fost a-
duse in Cuzeo i taiate de zidari necunoscuti cu foarte muM uu-
a
rinta, de parea ar fi fost cel mai uor lucru din lume.
Fiecare fata a pietrei a fost ~Iefuita pana s-a obtinut 0 supra-
fata neteda i uor concava. Cum, nimeni nu tie, deoarece pe ele
nu se vad niei un fel de urme de crestaturi sau de dalta. Cum au
fost ridicate aceste pietre grele i dispuse una deasupra celeilalte,
astfel incat unghiurile lor sa se potriveasca, atat cele de dedesubt,
cat i cele din lateral, este un alt mister. Pentru a adanei i mai mult
misterul, toate aceste pietre sunt tinute ferm laolalta fara mortar, re-
zistand nu doar in fata oricarei actiuni distruetive omeneti, ci ~i a
frecventelor cutremure din zona.
Toti savantii sunt astazi de acord asupra unui lucru: a~/arii a-
partin une! etape "clasice" a culturii Inca, in timp ce peretii giganti-
Flg.68 ci apartin unei perioada mai veebi. in lipsa unor raspunsuri adecva-
te, aceasta perioada a fost denumita Era Megalitica.
lar care s-a pastrat la Corieancha.Frumusetea ~i maiestria acestui Este 0 enigma care ii ateapta rezolvarea i care se adan-
perete ~i a altora construiti in aceea~iperioada au uimit ~i entuzias- cete pe masura ce urcam promontoriul Sacsahuaman. Alci vizita-
mat nenumarati calatori. Clemens Markham a scris: ..Tntimp ee torul se confrunta cu 0 enigma inca ~i mai mare.
contemplam aceasta neegalata capodopera de zidarie, suntem co- Denumirea promontoriului inseamna Locul oimului. Are for-
pleiti de admiratie i de frumusetea extraordinara a constructiei i, ma unui triunghi, cu varfulla nord-vest, iar varfullui se ridica la a-
mal presus de orice, de tenacitatea neobosita i de priceperea de proximativ 240 m deasupra oraului de la poale. Laturile sunt alea-
zie." era nevoie pentru a Iefui fiecare piatra cu asemenea preci-
care tuite de defilee care iI separa de lantul de munti earuia ii apartine i
...u ...al'" ;:0'" U 11"'9L'" ICI UCILCI.

Squier, mai putin arhitect i mai mult colectionar de antichitati, Promontoriul poate fi impartit in trei parti. Marea sa baza este
era mai impresionat de eelelalte pietre din Cuzco, cele de marimi dominata de bucati de stanca ce ies la suprafata, pe care cineva le-a
.
mari i cu forme ciudate, care se potriveau una intre unghiurile ce- taiat i le-a transformat in trepte uriae sau in platforme i le-a stra-
leilalte cu extraordinara precizie i fara sa fie tinute da mortar. A- puns cu tuneluri i nie. Mijlocul promontoriului consta dintr-o zona
ceste pietre din trahtita neagra Anda huaylilastrebuie sa fi fost spe- plata lunga i lata de cateva zeci de metri. lar marginea mai ingusta,
cial selectate, sustinea ai, din cauza structurii lor granulare, deoa- ridicata deasupra restului promontoriului, contine marturii despre
rece, "fiind dure, duc la 0 adeziune mai mare intre piatre decat ar strueturile rectangulare i circulare sub care se aM coridoare,
~--~JM::':_... m=c=: -------

133
132 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE

Iefuite in mod artificial pentru a se ajunge la netezimea perfecta i


sunt taiate oblicla margini,ceea ce inseamna ca nu sunt pietre
gasite la intamplare, folosite in forma pe care 0 aveau de la natura,
ci mai degraba opera meterilor zidari.
Blocurile masive de piatra se aM unul deasupra celuilalt, se-
parate cateodata dintr-un motiv structural necunoscut de 0 placa
sublire de piatra. Peste tot pietrele au 0 forma poligonala, marginile
neregulate i unghiurile se potrivesc unele cu celelalte fara ajutorul
mortarului. Stilul i perioada trimit fara putinla de tagada la aceeai
era megalitica in care au fost situate i vestigiile din Cuzco, numai
ca aici se afla intr-o cantitate mult mai mare.
Pe tot cuprinsul acestei zone, intre pereli se aM resturi ale u-
nor construclii care au fost ridicate din pietre Iefuite in cunoscutul
"stil inca" Dupa cum arata munca efectuata pe teren, dar i fotogra-
fiile din avion, in varful promontoriului se aflasera diverse structuri.
Totul s-a facut farame sau a fost distrus in razboaiele care au
urmat intre incai i spanioli dupa cucerire. Doar perelii colosali au

. Flg.69
tuneluri i alte deschizaturi intr-un labirint naucitor taiat in stanca.
Trei pereli masivi care merg in paralel unul cu celalalt in zig-
zag separa sau protejeaza aceasta zona "dezvoltata"de restul pro-
montoriului(fig.69).
Cele trei iruride pereli sunt construite din pietre masive i se
ridica una deasupra celeilalte, fiecare aflandu-se la un nivel relativ
m::liin::lltrlFlr.:'it
f:A3din tata ei: inaltimea la care aiunQimpreuna
este de aproximativ 18 metri. In spatele tiecarui perete, au aparut
gramezi de pamant care au format niteterase; se presupune ca a-
ceste terase serveau la apararea promontoriuluipe post de parape-
te. Tnspecial primuldintre cele trei este construit din bolovaniuriai,
care cantaresc intre zece idouazeci de tone. De exemplu, un sin-
gur bolovan inalt de 8,1 m cantarete peste 300 de tone (fig.70).
Multepietre sunt inalte de 4,5 m i au intre 3 i 4,2 m in latime i
grosime. Ca iin oraul de la poale, fetele acestor bolovaniau fost Fig.70

--.
134 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 135

ramas neatini, martori muti care vorbesc despre 0 epoca misteri- putem inchipui cum au fost extrase, carate i aezate aceste pie-
oasa i despre constructori misterioi. Deoarece, aa cum au ara- tre... in afara cazului in care s-a folosit arta diavolului."
tat toate studiile, blocurile gigantice de piatra au fost luate de la 0 Squier, care a spus despre pietrele care formeaza cei trei pe-
distanta de cativa kilometri i transportate la locul constructiei peste reti ca erau, "fara indoiala, cea mai stralucita reprezentare a stilului
munti, vai, defilee i izvoare de apa. denumit ciclopic existent in America" a fost fermecat i nedumerit
Cum i de catre cine, i de ce? de multe alte caracteristici ale acestor coloi de piatra i ale altor
pietre din zona. 0 astlel de caracteristica era reprezentata de cele
Cronicarii din perioada cuceririi spaniole, calatorii din epocile trei porti dintre irurile de pereti, dintre care uneia i se spunea Poar-
recente i cercetatorii contemporani, toti ajung la aceeai con- ta lui Viracocha. Aceasta poarta era 0 minune inginereasca sofisti-
cluzie: nu au fost incaii, ci enigmaticii lor stramoi, care aveau pu- cata; in centrul peretelui frontal blocurile de piatra erau astlel pla-
teri supranaturale.. Dar nimeni nu are nici 0 teorie in acest sens. De sate, incat formau 0 suprafata dreptunghiulara care ducea spre 0
ce? deschizatura de aproximativ 1,2 m in perete. Dupa aceea, treptele
Garcilaso de la Vega a scris, in legatura cu aceste fortificatii, duceau la 0 terasa intre primul i al doilea perete, din care un cori-
ca nu avea nimeni nici 0 alta solutie, decat sa creada ca fusesera dor complicat se deschidea intr-un perete transversal in unghi
construite "prin vraji, cu ajutorul demonilor, i nu al oamenilor, da- drept, ducand spre a doua terasa. Aici erau plasate doua intrari,
torita numarului i marimii pietrelor aezate in cei trei pereti... $i care formau un unghi i care duceau spre i prin al treilea perete.
este imposibil de crezut ca acestea ar fi fost scoase din cariere, de Toti cronicarii relateaza ca aceasta poarta centrala, la fel ca
vreme ce indienii nu cunoteau nici fierul, nici otelul cu care sa Ie celelalte doua la extremitatile peretilor, putea fi blocata prin cobora-
extraga i sa Ie Iefuiasca. $i cum au fost ele aduse? lata 0 alta rea in deschizaturi a unor blocuri mari de piatra, special concepute.
problema, avand in vedere ca indienii nu aveau nici carute, nici a- Aceste blocuri de piatra i mecanismeIe de ridicare i coborare a
nimale de povara i nici franghii cu care sa Ie traga. Mai mult, nu a- lor (pentru a deschide i bloca portile) au fost inlaturate intr-o peri-
veau de strabatut nite drumuri netede, ci dimpotriva, muntii abrupti oada din vechime, dar anturile lasate de ele inca se pot vedea. Pe
i crestele inclinate. platoul din apropiere, unde rocile au fost taiate in forme geometrice
lata ce scria Garcilaso: "Multe dintre pietre au fost aduse de la precise care nu inseamna nimic pentru spectatorul zilelor noastre
zece i de fa 35 de kilometri, mai ales piatra sau roca denumita say- (fig. 71a), apare un loc (fig. 71b) unde stanca taiata pare sa fi fost
cusa sau Piatra Obosita, despre care se tie ca era adusa de la 0 modelata astlel incat sa sustina 0 nascocire mecanica
distanta de peste 35 de kilometri de dincolo de raul Yucay... Locul H. Ubbelohde-Doering (Kunst im Reiche der Inca) spunea
cel mai apropiat de unde erau aduse pietre era Muyna, la 11 kilo- despre aceste enigmatice roci daltuite ca sunt "un model in care
metri fiecare colt inseamna ceva".
___: deI Cuzco.
I
Modul inLO.L_._u__!_!_
L_!..:.L
care nite pietre atat de numeroase i de
~ t 0 .0. I' .... ': .._ _.1._1_1:_:_: ~a_.. __ ?".;...~O~ nrnmnntnrhd c:~I::I~lllllnAi
-. - -. r ..- -.. - , .. -. .-. --"... ,....- ... -r-~.-' I" .
trunde intre ele, reprezinta 0 provocare pentru imaginatia oricarui aglomerari de structuri, unele construite, fara indoiala, in perioada
om. Multe sunt intr-adevar potrivite cu atata precizie, incat cu greu incaa. E foarte probabil sa fi fost construite pe ruinele unor cladiri
se poate descoperi rostul. $i aceasta este cu atat mai uimitor, cu mai vechi; este sigur ca nu aveau nici 0 legatura cu vreun labirint
cat ei nu aveau piete sau alte terenuri mai plate pe care sa aeze de tuneluri subterane. Coridoare subterane incep i se termina
pietrele pentru a vedea daca se potrivesc sau nu... Nu aveau nici brusc dupa modelul labirintului. Unul duce spre 0 petera adanca
macarale, scripeti sau alte mainarii, de orice fel ar fi fast ele." EI de 12 metri; altul se sfaretein fetele stancilor, astlel Iefuite incat
citeaza mai apoi un numar de preoti catolici, care ar fi spus: "Nu ne sa semene cu nite trepte care par sa nu duca nicaieri.
136 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 137

i Tnclinate,deschizaturi, crestaturi, nie - toate taiate Tn unghiuri


precise i forme geometrice.
Vizitatorul modern nu poate descrie peisajul mai bine decat a
facut-o Squier in secolul trecut: "Rocile de pe tot cuprinsul platoului,
din spatele fortaretei i mai ales cele de calcar sunt taiate i daltu-
ite Tntr-omie de forme. Aici este 0 nia sau 0 serie de nie; dincoa-
ce 0 lespede mare, ca 0 canapea sau 0 serie de canapele mai mici;
langa ele nite scari; apoi un ciorchine de bazine rotunde sau pa-
trate sau octagonale; anturi lungi, cateodata gauri perforate... fi-
suri largite Tnmod artificial i prefacute Tncamere - i toate acestea
taiate cu exactitatea i finisajul celui mai price put muncitor",
a Faptul ca incaii foloseau promontoriul ca pe ultimul bastion
Tmpotriva spaniolilor este un adevar evident, cum tot evident este
faptul ca ridicasera constructii Tnvarfullui. Oar exista toto data i do-
vezi potrivit carora nu ei erau primii constructori, datorita incapaci-
tatii lor consemnate de a transporta fie i 0 singura piatra megaliti-
ca.
Incercarea care a euat ne-a fost transmisa de Garcilaso i a-
re legatura cu Piatra Obosita. Conform acestui cronicar, unul dintre
zidarii de seama ai incailor, ca sa-i sporeasca faima, a hotarat sa
ridice piatra din locul unde 0 lasasera constructorii ei i sa 0 utili-
zeze Tn structura sa defensiva. "Peste 20.000 de indieni au ridicat
piatra, tragand-o cu franghii lungi. Inaintau foarte Tncet, deoarece
drumul pe care venisera era anevoios i era plin de trepte abrupte
care trebuiau urcate i coborate. Pe una dintre aceste pante, ca ur-
b Fig.71 mare a neatentiei oamenilor, care nu au mai tras cu aceeai putere,
greutatea rocii s-a dovedit prea mare pentru fortele celor care 0 tra-
In fata peretilor ciclopici din aceasta zona plata se ridica mo- geau, astlel Tncat s-a rostogolit pe panta, omorand trei sau patru mii
de indieni."
vile de piatra cu nume pitoreti: Rodadero (tobogan),pe creasta ca-
ro;..., """niii ~n ,",,,,,,,,n~ '" II" +_h c: I :__ 1_: __,,_-IX, __ Potrivit acestei legende, Tn singura ocazie cand incaii au Tn-
. . - " ,. I
care Squier 0 descrisese ca fiind "crestata, ca i cum roca ar fi fost cercat sa ridice I sa potrlveasca Imr-o ana conslruclle U plcUlallltl-
stransa pe cand era inca moale" - ca plastilina - , iar apoi Tnchegata galitica acetia au dat gre. Este limpede ca nu ei au fost cei care
Tnacea forma, pastrand 0 suprafata neteda i stralucitoare"; iar lan- au adus, au extras, au modelat i au potrivit la locurile lor fara mor-
ga ele Chingana (Iabirint), 0 stanca ale carei fisuri naturale au fost tar sute de alte pietre ciclopice.
largite Tnmod artificial i transformate Tncoridoare, coridoare joase, Nu e de mirare ca Erich von Oaniken, care a popularizat teo-
camere mici, nie i alte spalii scobite. In spatele acestor varfuri se ria astronautilor din antichitate, dupa ce a vizitat aceasta aezare in
gasesc peste tot roci Iefuite i modelate in fete orizontale, verticale 1980 a scris (Reise Nach Kiribati sau Pathways to the Gods, in tra-

.- ---.-------- .---.---
j"o Zecharia Sitchin

ducerea in limba engleza) ca nici "mama natura", nici incaii, ci nu-


mai astronautii din antichitate ar fi putut ridica aceste structuri mo-
numentale i stanci cioplite ciudat. Un alt calator dinaintea lui, W.
Bryford Jones (four Faces of Peru, 1967) a afirmat, cuprins de ui- 7
mire in fata blocurilor de piatra: "Cred ca nu ar fi putut fi urnite de-
cat de un neam de uriai de pe celalalt taram." lar Hans Helfriz, cu
cativa ani inaintea lui, sustinea: "iti lasa impresia ca se afla aici de
Ziuain caresoareles-a oprit
la inceputullumii". La inceput, pofta de aur a spaniolilor a fost mai mare decat ui-
Cu mult timp inaintea lor, Hiram Bingham (AcrossSouthAme- mirea in fata descoperirii Peru-ului, un pamant necunoscut de la
rica) consemna una dintre legendele locale referitoare la modul in capatul lumii, 0 civilizatie avansata cu orae i drumuri, palate i
care aparusera aceste incredibile sculpturi in stanca i aceti pe- temple, regi i preoti, i 0 religie. Primii preoti care i-au insotit pe
reti: "in una dintre legendele lor favorite se spune ca Inca tia 0 conchistadori nu aveau in minte decat sa distruga orice avea de-a
planta ale carei sucuri faceau suprafata unui bloc de piatra atat de face cu "idolatria" indienilor. Dar preotii care au venit dupa ei - sa-
moale, incat isprava nemaivazuta era infaptuita imediat prin freca- vantii tarii lor la acea vreme - au auzit explicatii ale obiceiurilor i
rea pietrelor cu sucul magic al acestei plante." Dar cine ar fi putut credintelor localnicilor din gura unor nobili indieni care se converti-
sa ridice i sa sustina aceste pietre, pentru a Ie freca unele de alte- sera la cretinism.
Ie? Curiozitatea preotilor spanioli a sporit atunci cand i-au dat
Evident, Bingham nu a acceptat raspunsul batinailor, iar seama ca indienii din Anzi credeau intr-un Creator suprem i ca le-
enigma a continuat sa-I roada. ,Am vizitat Sacsahuaman de multe gendele lor pomeneau de un Potop. Dupa aceea au aflat ea multe
ori", afirma el in Inca Land; "de fiecare data ma copleetei ma ui- amanunte din acele legende locale erau ciudat de asemanatoare
mete. Unui indian superstitios, care vede aceti pereti pentru pri- cu istoriile biblice ale Genezei. Prin_urmare,era inevitabil ea printre
ma oara, trebuie sa-i fi parut construiti de zei". De ce a facut Bing- teoriile cele mai vechi referitoare la originea "indienilor" i a credin-
ham aceasta afirmatie? Oare nu pentru a exprima 0 "credinta" in- telor lor sa se strecoare una care sa-i asocieze cu pamanturile i
gropata undeva, in adancul sufletului sau? popoarele din Biblie, teorie care avea sa catige teren.
$i astfel ne intoarcem de unde am plecat in studiullegendelor Ca in Mexic, dupa ce au fost examinate alte posibilitati, cea
popoarelor din Anzi; doar ca ei pun constructiiJemegalitice pe sea- mai plauzibila teorie a parut cea a israelitilor celor Zece Triburi pier-
ma unor zei i uriaicare ar fi trait in aceste tinuturi i a unui Impe- dute, nu doar datorita asemanarii dintre legendele locale i cele bi-
riu Stravechi i a unui regat care a inceput cu 0 bagheta divina de blice, ci i existentei unor obiceiuri printre indienii peruani, precum:
aur. oferirea primelor fructe, 0 Sarbatoare a Ispairii la sfaritullui sep-
tembrie ce isi avea corespondent.ca moment in timp, in Ziua Ispa-
irii de la evrei, alte ordine biblice, precum ntul clrcumclziel, aDstl-
nenta de la consumul de carne de animale, interdictia de a consu-
ma pete fara solzi. in timpul Sarbatorii Primelor Fructe, indienii
rosteau cuvintele mistice yo meshica, he meshica, va meshica; iar
unii savanti spanioli au vazut in cuvantul meshicatermenul evre-
iesc mashiach - Mesia.
(Cercetatorii din zilele noastre sunt de parere ca particula Ira
in numele zeilor andeeni poate fi comparata cu cea mesopotami-
140 Zecharia Sitchin REGA TELE PIERDUTE 141

ana Ira/ilia, din care provine biblicul EI; ca numele Malquis, cu care nume care a fost Tmprumutat de faimosul tinut al aurului, Tn
incaii Tivenerau idolul este echivalent cu acela al zeitatii din Ca- povestea biblica a celor patru rauri ale Paradisului:
naan Molekh (nStapanuln); i ca titlul regal Manco provine din ace-
eai radacina semita, unde Tnseamna "regen.) lar numele unuia era Pishon;
Datorita acestor teorii care Ie atribuiau indienilor origini isra- Este raul care inconjoara intregul
elite i biblice, preotii catolici din Peru, dupa perioada initiala de ig- Pamant allui Havilah,unde se gasegte aurul.
norare, au Tnceput sa consemneze i sa pastreze motenirea indi-
ana. Preoti locali, precum parintele Bias Valera, fiul unui spaniol i Montesinos afirma ca oamenii de pe pamanturile biblice veni-
al unei indience, erau Tncurajati sa consemneze Tn scris ceea ce sera TnAnzi cu mult timp Tnainte de regatele lui luda i Israel, Tna-
. auzeau i tiau. La sfaritul secolului al aisprezecelea, Tnurma u- inte ca Cele Zece Triburi sa fie exilate de asirieni. Ophir Tnsui, sug-
nu! efort sustinut al episcopului din Quito, povetile locale au fost era Montesinos, ar fi fost cel care s-a aflat Tn fruhtea primilor co-
com pilate, toate vechile aezari tiute au fost evaluate i toate ma- loniti care s-au stabilit Tn Peru, dupa ce omenirea s-a raspandit pe
nuscrisele relevante stranse Tntr-o singura biblioteca. Multe lucruri Pamant dupa Potop.
aflate Tntre timp se bazeaza pe datele culese atunci. Legendele incae pe care le-a strans Montesinos atesta ca
Nedumerit de toate aceste teorii i profitand de manuscrisele Tnaintea ultimei dinastii Inca existase un imperiu stravechi. Dupa 0
stranse laolalta, un spaniol, pe numele sau Fernando Montesinos, perioada de progres i prosperitate au Tnceput dintr-o data rascoa-
a sosit Tn Peru Tn 1628 i i-a petrecut tot restul vietii com piland 0 lele; pe cer au aparut comete, pamantul a fost zguduit de cutremu-
istorie i 0 preistorie cronologica i comprehensiva a peruanilor. re, au izbucnit razboaie. Regele care domnea la acea vreme a ple-
Peste douazeci de ani avea sa Tncheie 0 lucrare de referinta, intitu- cat din Cuzco i i-a dus supuii Tntr-un loc de refugiu izolat din
lata Memorias Antiguas Historiales del Peru, pe care a depus-o Tn munti, Tampu-Tocco; doar cativa preoti au ramas TnCuzco, pentru
biblioteca unei manastiri din San Jose de Sevilla. Acolo a zacut, ui- a Tntretine altaruJ. Tntimpul acelei epoci de nenorociri s-a pierdut ti-
tata i nepublicata, timp de doua secole, pana cand fragmente din inta scrisului.
ea au fost incluse Tntr-o istorie franceza a celor doua Americi. Tex- Au trecut cateva secole. Regii veneau Tn mod regulat din
tul spaniol integral a vazut lumina tiparului abia Tn 1882 (0 traducere Tampu-Tocco Tn Cuzco, pentru a consulta oracolele divine. Tntr-o
Tn limba engleza a fost publicata de Societatea Hakluyt din Londra, zi, 0 femeie nobila a anuntat ca fiul ei Rocca a fost dus departe de
Tn 1920). Zeul Soarelui. Peste cateva zile tanarul a reaparut, Tnvemantat Tn
Montesinos pleaca de la un punct comun istoriilor biblice i ce- haine de aur. EI a spus ca a venit vremea iertarii, dar ca oamenii
lor, povestea potopului. A urmat Tndeaproape indicatiile din Biblie i trebuie sa respecte unele porunci: motenirea tronului Tiva reveni
a reconstituit repopularea pamantului dupa Potop, Tncepand din unui fiu pe care i-I va na$te reQeluisora sa vitreo:'t r.hi;u n::l,.::\ nl'
"'U,,'O'<:>
n, a,a. YIII r\1111I:I1net ;;>1~VI 1111
IUi::IllU l;U I i::IDla I~allunlloram l::I~ltlpnmUi nascut; lar oamenii nu trebuiau sa scrie din nou. Popo-
Cartea 10 a Genezei. EI a vazut Tnnumele Peru (sau Piru/Pirua Tn rul a fost de acord i s-a Tntors la Cuzco, avandu-I pe Rocca drept
limba indienilor) 0 redare fonetica a numelui biblic Ophir, nepotullui rege; i s-a dat titlullnca - suveran.
. Eber (stramoul evreilor), care era la randullui stra-stranepotullui Atunci cand i-au dat acestui Inca numele de Manco Capac,
Shem. Ophir era i denumirea faimosului Pamant al aurului, de cronicarii incai TI asemanau cu legendarul fondator al oraului
unde fenicienii adusesera aur pentru templul din lerusalim pe care Cuzco, Manco Capac descendent din cei patru frati Ayar. Montesi-
TI construia regele Solomon. In povestea biblica a natiunilor, nos a separat i a distantat corect dinastia incaa contemporana cu
numele lui Ophir este pomenit langa cel al fratelui sau Havilah - un spaniolii (care i-a inceput domnia abia Tnsecolul al unsprezecelea
----

142 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 143

dupa Cristos), de predecesorii ei. Concluzia lui, potrivitcareia di- insemna Foe; era reprezentat sub forma unei pietre care rostea
nastia Inca era formata din paisprezece regi, inclusiv Huayna Ca- profelii.
pac, care murise la venirea spaniolilor,cu cei doi fii ai sai, a fost Principala tiinla in acea vreme, afirma Montesino, era astro-
confirmata de toli cercetatorii. logia; iar scrisul era i el cunoscut i se facea pe frunze i pe pietre.
EIa tras concluzia ca oraul Cuzco a fost intr-adevar abando- AI cincilea Capac "a reinnoit masurareatimpului" i a inceput sa in-
nat inainte ca acea dinastie Inca sa preia tronul.Tntot timpulcat 0- registreze scurgerea timpului i domniile predecesorilor saL EI a in-
. raul Cuzco a fost pustiu, douazeci i opt de regi au domnitdintr-o trodus numaratoarea la 0 mie de ani considerata Perioada Mare,
stanca izolata careia i se spunea Tampu-Tocco. lar inainte de acea precum i secolele i perioadelede cincizeci de ani, echivalente Ju-
epoca existase un imperiucare avea capitala la Cuzco. ~aizeci i bileului biblic. Inti Capac Yupanqui a pus bazele acestui calendar i
doi de regi au domnit atunci; dintre ei, patruzeci i ase erau regi- ale acestei filozofii; el a terminat templul i a introdus venerarea u-
preoli ~jaisprezece erau semi-zei,fiiai zeului Soare. lar inainte de nui zeu ilia Tici Vira Cocha, adica "StramoNeasemuit, Creator din
ei, zeii iniidomneau pe pamant. Ape".
Se crede ca Montesinos a gasit 0 copie a manuscrisului lui . in timpul domniei celui de-al doisprezecelea Capac, in CUZCQ
Bias Valera in La paz ia oblinutpermisiunea preoli1oriezuilide a- au ajuns veti despre debarcarea pe coasta a unor "Barbali inalli
cola sa copieze din ea. EI a recurs i la scrierile parintelui Miguel de statura" i care se foloseau de uneltele lor de metal pentru a je-
Cabellode Balboa,care avea la randullui 0 versiune, potrivitcareia fui pamantul. Dupa 0 vreme au ajuns in munli; din fericire, au star-
primulsuveran, Manco Capac, venise in Cuzco nu direct de la la- nit mania Marelui Zeu, care i-a nimicit cu focul ceresc.
cui Titicaca, ci dintr-unloc ascuns pe nume Tampo-Tocco(/oculde Scapali de pericol, oamenii au dat uitarii poruncile i ritualurile
odihna cu terestre). Acolo Manco Capac "a abuzat de sora lui de venerare. "Legile iobiceiurile" stramoeti nu au mai fost res-
Mama Occllo",de la care a avut un fiu. pectate, iar Creatorul insui a aflat de aceste incalcari. Drept pe-
Dupa ce a oblinutconfirmareaacestei informaliidin toate sur- deapsa, a ascuns soarele; "timp de.douazeci de ore nu a mai fost
sele pe care Ie avea la disozilie,Montesinosa acceptat-o ca pe un soare". Poporul a fost cuprins de spaima, au rostit rugaciuni i au
adevar i a inceput cronicileperuane cu aventura celor patru frali adus sacrificii in temple, pana cand soarele a reaparut. Imediat du-
Ayar i a celor patru surori care au fost trimiiin cautarea oraului pa aceea, regele a reintrodus vechile legi i ritualurile de venerare.
Cuzco cu ajutorul obiectuluidin aur. Dar el a consemnat i0 versi- AI patruzecilea Capac care a venit pe tronul din Cuzco a infi-
une conform careia primulcare a fost ales conducator a fost un fra- inlat 0 academie pentru studiul astronomiei i astrologiei i pentru
te care purta numele stramouluicare ii indrumase pe oameni spre determinarea echinoclii1or.Montesinos a calculat ca in al cincilea
Peru, Pirua Manco (de unde i numele de Peru). EI a fost cel care, an de domnie se implineau doua mii cinci sute de ani de la Momen-
dupa ce a ajuns la locul ales, a dat de tire ca intenlionasa ridice tul Zero, care ar fi fost Potopul, din cate presupunea Montesinos.
_=:': ..- ---: A ~:. ,~~ ...~"I" 1nC!ntit riA nAVA!::tA !::i!::lJrori (mai bine De asemenea, se implineau doua mii de ani de cand regii incepu-
zis, de surori-neveste); una dintre ele fiind insarcinata cu un fiu de- sera sa aomneasca peSltf \.IUL\;U,UcUVllLQ Q ,..; ...,I: w':.:, .wt/-
allui care va purta numele de Manco Capac. Acest fiu va construi lui i s-a conferit un nou titlu, Pachacuti (Reformatorul). Urrnaii sai
in Cuzco templul inchinat Marelui Zeu Viracocha; prin urmare, din la tron au incurajat la randullor studiul astronomiei; unul dintre ei a
acea vreme a inceput istoria acelui imperiu vechi i au inceput i introdus un an bisect, care avea 0 zi in plus la fiecare palru ani i
cronicile. Manco Capac a fost venerat ca Fiu al Soarelui, primul din un intreg an in plus la fiecare patru sute de.ani.
aisprezece regi considerat astfel. in epoca sa erau veneratei alte Tn timpul domniei celui de-al cincizeci i optulea monarh,
zeitali, printre care Pamantul-Mama, i un alt zeu al carui nume "Cand s-a Tncheiatal PatruleaSoare", se implineau 2 900 de ani.de
144 Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE 145

la "Potop". Conform calculelor lui Montesinos, era anul naterii lui


Cristos. timpului.
Tntimpul domniei celui de-al nouazecilea rege s-a incheiat al
Acel intai imperiu din Cuzco, infiintat de Fiii Soarelui i conti-
patrulea mileniuincepand din Momentul Zero. Monarhia de la Tam-
nuat de regii-preoti, a avut un sfarit groaznic in timpul domniei
pu-Tocco era slabita i ineficienta la acea vreme. Triburile care ii e-
celui de-al aizeciidoilea monarh. Tnvremea lui au aparut tot felul
rau credincioase erau venic atacate'detriburile vecine. efii de trib
de "semne i minuni". Pamantul era zguduit de nenumarate cutre-
nu au mai platit tribut autoritatii centrale. Obiceiurile au fost corupte,
mure, cerul era plin de comete, prevestind 0 distrugere viitoare. Tri-
au inceput sa se faca auzite blasfemii. Tnaceste condi~i, 0 printesa
burile i oamenii au inceput sa fuga in toate partile, luptand cu ve- care descindea din Fiii Soarelui, Mama Ciboca, a salvat dinastia.
cinii lor. Dinspre coasta i chiar.de dincolo de Anzi au aparut inva- Ea a dat de tire ca tanarul ei fiu, care era atat de chipe incat ad-
datorii. Auurmatbatalii sangeroase; in una dintre ele regele a fost miratorii lui ii spuneau Inca, era destinat sa urce pe tronul din ve-
doborat de 0 sageata, iar armata lui a luat-o la goana curpinsa de chea capitala, Cuzco. EI a disparut in chip m!raculos i s-a intors
panica. Doar cinci sute de razboinici au supravietuit acelor batalii. invemantat in haine de aur, spunand ca Zeul Soarelui II ridicase
"Aa a fost nimicita dinastia regilor peruani", scrie Montesinos,
la cer, II inzestrase cu tiinteie secrete i Ii spusese sa-i duca po-
"iar tiinta scrisului s-a pierdut". .
porul inapoi in Cuzco. Numele lui era Rocca; a fast primul din di-
Putinii supravietuitori au plecat din Cuzco, lasand in urma
nastia Inca care a sfarit ruinos,in mainiie spaniolilor.
doar 0 mana de preoti sa ingrijeasca templele. L-au luat cu ei i pe Montesinos a incercat sa puna aceste evenimentein ordine i
tanarul fiu al ultimului rege, pe atunci doar un baiat, i s-au refugiat a afirmat ca trecuse sau incepuse 0 perioada numita "Soarele". Nu
intr-o ascunzatoaredin munti, Tampu-Tocco. De acolo, dintr-o pe- se tie cu siguranta la ce perioada (in ani) se gandea el, dar se pa-
tera, avea sa iasa primul cuplu de semizei care va infiinta regatul re ca se raporta la unele legendeandine referitoare la unii "sori" din
Anzilor. Cand baiatul a ajuns la maturitate, a fost proclamat primul trecutulpoporului. .
monarh din dinastia Tampu-Tocco. Aceasta dinastie a durat aprox- Dei oamenii de tiinta au suslinut in repetate randuri - dar
imativ 0 mie de ani, intre secolul al doilea i secolul al unsprezece- intr-o masura mai mica in zilele noastre - ca rjUa existat nici un fel
lea dupa Cristos.
de contact intre civilizaliile din America Centrala i cele din Ameri-
Datorita acelor secole de exil, cunotinteletiintificeau scazut ca de Sud, ultimele aveau concepte foarte asemanatoare cu cele
simtitor, iar tiinta scrisului a fost data uitarii. Tntimpul domniei celui aztece i mayae despre cei cinci Sori. Toate civilizatiile din An-
de-al aptezeciioptuleamonarh, cand se implinea cifra rotunda de tichitate aveau amintiri despre epoci trecute, cand zeii au domnit
3500 de ani de la inceputuri, cineva a inceput sa revigoreze arta singuri, urmati de semizei i eroi, i abia apoi de muritori. Textele
scrisului. Atunci regele a primit un avertisment de la preoti referitor sumeriene denumite Listeie Regelui conssmnau 0 generatie de
la inventia literelor. Tnmesajul lor se spunea ca tiinta scrisului a stapani cereti, urmati de semizei care au domnit-intoal 432.000
- -. .
__0"0.1-
..
fost cauza bolilor i blestemelor care au dus la sfaritul regatului
-.- ,,__ .UIII_III
. de ani inainte de Potop, apoi inirau regii care au domnit dupa a-
."'." IVIV,","'"""""""",,, Iltglglg ~au
ceea, In vremun care aSlaZIsum conSlaeraIt~ ISlUll1;e ~I Ctle carur
sa Ie nascoceasca, deoarece folosirea lor nu ar aduce decat mari date au fost verificate, stabilindu-se ca sunt corecte. Listele despre
nenorociri inca 0 data". Prin urmare, regele a ordonat "prin lege, regii egipteni, aa cum au fost alcatuite de istoricul-preot Manetho,
sub amenintarea pedepsei cu moartea, ca nimeni sa nu faca negot inirau 0 dinastie de doisprezece zei, care a inceput cam cu 10.000
cu qui/cas, adica pergamentul i frunzele pe care se scria odin- de ani inainte de potop; au urmat zeii i semizeii pana in 3100 in a-
ioara, i sa nu foloseasca nici un fel de litere." Tnlocullor a introdus inte de Cristos, cand faraonii s-au urcat pe tronul Egiptului. Acolo
quippos, bucati colorate de franghii, intrebuintate pentru masurarea unde s-a putut, datele sale au fost verificate prin comparare cu
146 REGATELE PIERDUTE 147
Z6charia Sitchin

datele istorice, stabilindu-se exactitatea lor. Dei concluzia noastra poate parea incredibila, din tericire ea
Montesinos a gasit astfel de notiuni in folclorul peruan, confir- poatefi dovedita. .

mand relatarile altor cronicari, potrivit carora incaii credeau ca pe-


rioada lor era a Cincea Varsta a Soarelui. Prima Varsta a fost cea Primul test cu privire Javeridicitatea evenimentelor !}i datelor
a zeilor Viracocha, zei care aveau pielea alba i purtau barba. A compilate de Montesinosa avut deja loc.
Doua Varsta a fost varsta uriailor; unii dintre ei nu erau binevoitori Un element de baza in prezentarea lui Montesinosif reprezin-
i s-au ivit i conflicte intre uriai i zei. A urmat Varsta Omului Pri- ta existenta unui stravechi imperiu condus de 0 dinastie regala din
mitiv, a fiintelor umane needucate. A Patra Varsta a fost cea a ero- Cuzco, regi care au fost in cefe din urma obligati sa paraseasca
ilor, oameni cu statut de semizei. A urmat A Cincea Varsta, varsta capitala ~i sa caute retugiu intr-un loc izolat din munti, pe nume
regilor descendenti din oameni, ai carei ultimi reprezentanti erau re- Tampu-Tocco. Refugiul a durat 0 mie de ani; in cele din urma, un
gii Inca.
tanar de origine nobila a fost ales sa-I conduca pe oameni inapoi in
Montesinos a plasat cronoJogia andeeana in context euro- Cuzco i sa puna bazele une; dinastii Inca.
pean, raportand-o la un anumit Moment Zero (el a crezut ca trebuie A existat un loc pe nume'Tampu-Tocco i putea fi el identiti-
sa fie PotopuJ) i, deci, la naterea lui Cristos. Cele doua secvente cat cu ajutorul datelor turnizate de Montesinos?Intrebarea sMaaflat
temporale, scrie el, coincid in timpul domniei celui de-al cincizeci i pe buzele multora.In 1911, in timp ce cauta oraelepierdute ale in-
optulea monarh: anul dcua mii noua sute de la Momentul Zero era cailor, Hiram Binghamde la Universitatea Yale a gasit locul: astazi
"primuJ an allui Isus Cristos". Dinastia monarhilor peruani a inceput
i se spune Machu Picchu.
la 500 de ani dupa Momentul zero, adica in 2400 inainte de Cris- Bingham nu plecase in cautarea lui Tampu-Toccoatunci cand
tos.
a pornit in prima s,: expeditie: dar dupa sapaturi care au durat mai
Prin urmare, oamenii de tiin!a nu pun in disculie lipsa de cla- bine de doua decenii i dupa ce a revenit in locul respectiv de ne-
ritate a dateJor istorice i cronologice prezentate de Montesinos, ci numarate ori, a conchis ca Machu Picchu era intr-adevar capitala
concluzia sa, ca dinastia regala i civilizalia urbana din Cuzco ince- temporara pierduta a Vechiului-'mperiu. Descriereape care el 0 fa-
pusera cu apr~ximativ 3.500 de ani inainte de venirea incailor. Po- ce acestui loc este completa i sa gasete in cartile sale Machu
trivit informaliilor cuJese de Montesinos i .de cei ale caror lucrari le- Picchu, a Citadel of the /.'7casi The Lost City of the Incas.
a consultat, acea civilizalJe cUllotea scrisul, tiinla astronomiei i Principalul motiv care I-a indreptatit sa creada ca Machu Pic-
avea un calendar suficient de lung pentru a-i reforma in mod pe- chu este legendarul Tampu-Tocco a fost indiciul celor Trei Feres-
riodic. Toate acestea (!?i IT!ult9alfe!9) erau caracteristici ale civiliza- tre. Montesinos a scris urmatoarele: "In locul naterii sale, Inca
tiei sumeriene, care a inflorit in jurul anului 3800 inainte de Cristos, Rocca a poruncit sa se ridice un zid cu trei ferestre, emblema casei
i ale civilizatiei egiptene, care i-a urmat, in anul 3100 inainte riA stramoilor lui, din care descindea." Numele locului unde se refugi-
:.:_:__. .: ...;,~ IQIIIIII\"C11Itf
CI(;IVlllzaJlel sumenene a fost cea din a;:,,,, \"a;:,a I "'\:Iala JJIt:\';CllCl UIII \JU.L\,;U 1I1:>t:lIIIIICI r CtrCtUISUI l"e,or I rei
Ferestre".
Valea Indului, care a atins apogeul in jurul anului 2900 inainte de
Cristos. Nu este nimic surprinzator in faptul ca un loc a devenit cunos-
Ds ce nu ar fi fost posibil ca aceasta civilizalie sa apara i in cut pentru terestrele sale, de vreme ce in Cuzco nic; 0 casa, de la
Anzi? Pentru ca nu soar fiputut, in absenta unor contacte intre Lu- cea mai umila pana la cea mai luxoasa, nu avea terestre. Faptul ca
mea Antica i Lumea Noua. Dar ar fi fost posibil, daca aceia care un loc a devenit cunoscut pentru ca avea un anumit numar de tere-
stre - tre; - se datoreaza unicitatii sale, vechimii sale sau caracteru-
tot daruit
au tjjnl~le au tost zeii, care erau la acea vreme raspanditi pe
Pamantul.
Jui sacru al unei structuri de acest tel. Aceasta afirmatie este vala-
.

149
148 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE

bih1in cazul oraului Tampu-Toeco, unde, potrivit legendelor, 0 Picchu. Pe creasta ingusta dintre cele doua varfuri se afla ruinele
construc~e cu trei ferestre a jucat un rol in aparitia unor triburii a unui ora inca, al carui nume s-a pierdut in negura timpului... Nu
vechiului imperiu la inceputurile statului Peru. Ca urmare, acea este exclus ca ele sa reprezinte doua aezari stravechi, Tampu-
constructie devenise "emblema casei stramoilor lui din care el i Tocco, locul de batina al primului Inca, i Vileabamba Viejo."
[Inca Rocca] descindea". In zilele noastre nu mai este nevoie de doua zile de mers sus-
Legenda i loeullegendar figurau i in povestea fratilorAyar. tinut, potrivit lui Bingham, pentru a strabate distanta de 120 de kilo-
Pedro Sarmiento de Gamboa (Historiageneralllamada yndica) i metri de la Cuzco la Machu Picchu. Se poate ajunge acolo in mai
alti cronicaridin vechime relateaza cum cei patru fratiAyarisurori- putin de patru ore, cu trenul, in susul i in josul muntilor, trecand
Ie lor, dupa ce au fost creati de zeul Viracocha la LaculTiticaca, au prin tuneluri i peste poduri i de-a lungul crestelor muntoase afla-
ajuns sau au fost dui de zeu in Tampu-Tocco, de unde "au ieit te de 0 parte i de alta a raului Urubamba. De la gara trebuie sa iei
prin fereastra la porunca luiTici-Viracocha,spunand ca Viracocha autobuzul i, dupa un drum de 0 jumatate de ora peste stanci ai
i-a sortit sa fie stapani". ajuns In ora. Priveliteaiti taie rasuflarea i este exact aa cum a
Cel mai mare dintre frati,Manco Capac, ducea cu el emblema descris-o Bingham. Pe faia dintre cele doua varfuri se Intind case,
sacra sub forma unui oim i 0 vergea de aur pe care i-o da~use palate, temple - ramase fara acoperi -, inconjurate de terase care
zeul, cu care sa afle loeul potrivitpentru viitoarea capitala Cuzco. se agata de pantele muntilor, gata de a fi cultivate. VarfulHuayna
Calatoria celor patru frati i a celor patru surori a inceput panic, Picchuse inalta in partea de nord-vest ca 0 santinela (fig. 72), din-
dar in curand au aparut invidii.Sub pretextul ca au uitat nite co- colo de el i de jur-Imprejur, cat vezi cu ochii, numai varfuri, unele
mori intr-o petera din Tampu-Tocco, ceilaltifrati I-au trimis pe al mai ascutite i mai inalte ca altele. Dedesubt raul Urubamba for-
doilea frate, AyarCachi, sa Ieaduca inapoi. Acesta nu era decat un
iretlicpentru a-I inchide in petera, unde a fost prefacut intr-o pia-
tra.
Potrivitacestor poveti, Tampu-Tocco se situeaza foarte de-
parte in timp. H.B. Alexander scrie in Latin American Mythology.
"mitulfratilorAyar ne trimitein perioada megalitica,in era cosmo-
goniilorasociate cu Lacul Titicaca".Cand exilatiiau plecat din Cuz-
co, ei s-au indreptat spre un loe ce exista deja, un loc unde 0 con-
structie cu trei ferestre jucase deja un rol insemnat in epoci inca i
mai indepartate. Abia dupa ce am inteles acest lucru putem vizita
. ~ ..
- -- :: _ ~_
.
Machu Picchu, deoarece aici s-a descoperit 0 constructie care nu a
n_ .
. . ~
... conco
paIL!::.UII.LIUt;U IreITerestre.
"Machu Picchu sau Marele Picchu, este denumirea in limba
quichua a unui varf ascutit care se inalta la zece mii de picioare
deasupra marii i la patru mii de picioare deasupra apelor involbu-
rate ale raului Urubamba, langa podul din San Miguel, la doua zile
de mers sustinut la nord de Cuzco", scrie Bingham. "La nord-vest
de Machu Picchu se ridica un alt varf impunator inconjurat de
prapastii ametitoare, caruia i se spune Huayna Picchu sau Micul Fig.72
150 Zecharia Sitchin 151
REGATElE PIERDUTE

meaza un defileu in forma de potcoava care inconjoara pe jumatate


baza muntelui, apele sale involburate taind un drum alb prin jungla
de smarald.
Aa cum se cuvenea pentru un ora care mai int~i a servit ca
model pentru Guzco, iar apoi I-a imitat, Machu Picchu era i el im-
partit in douasprezece sectoare sau grupe de constructii. Gladirile
destinate preotilor-regi se afla pe partea de vest, iar cele reziden-
tial-functionale (ocupate in special de fecioare i de efii triburilor)
pe partea de est, fiind separate de 0 serie de terase intinse. Oame-
nii din popor, care lucrau pam~ntul i cultivau terasele aflate pe
pante!e muntilor traiau in afara oraului i in zona dimprejur (de la
descoperirea initiala a lui Bingham s-au gasit multe asemenea ca- Fig.73
tune).
Mai multe stiluri de constructie, ca la Guzco i in alte antiere forma poligonala. Datoritamoduluiin care sunt taiate, Iefuite i po-
arheologice, sugereaza diferite etape in istoria oraului. Locuintele trivite fara mortar pot fi dispuse in aceeai clasa cu blocurile uriae
sunt construite din pietre gasite la int~mplare, care sunt tinute lao- de piatra i constructiile megalitice de la Sacsahuaman; mai mult,
lalta fara mortar. Reedintele regale sunt construite din ashlaridis- unul dintre blocurile de aici are 0 forma poligonala care intrece tot
. pui cu aceeai atentie i Iefuiti la fel ca in Guzco. Apoi mai este ceea ce am vazut in Guzco, avand treizeci i doua de unghiuri.
o constructie inegalabila unde se arata cu adevarat toata maiestria Templul celor Trei Ferestre se afla in partea de est a Pietei
constructorului i blocurile megalitice de piatra de forma poligonala. Sacre; blocurile uriae de piatra care formeaza peretele de la ra-
In unele cazuri, ruinete din epoca megalitica i din Vechiullmperiu sarit il inalta cu mult deasupra teraselor de la vest (fig 73), in timp
au fost lasate ca atare; in alte cazuri, se viid clar constructiile ridi- ce perspectiva asupra partii de est se desfaoara nestingherita, da-
cate pe alte temelii, mai vechi. torita celor trei ferestre (fig. 74). Pervazul ferestrelor are forma tra-
In timp ce sectoarele de la rasarit ocupau fiecare metru patrat pezoidala i a fost fasonat din blocurile uriae de piatra care for-
de pam~nt disponibil i se intindeau de la peretele de sud al ora- meaza peretele. Ga i la Sacsahuaman i Guzco,taierea, Iefuirea
ului spre nord, at~t c~t 0 permitea terenul, iar spre est p~na in te-
rasele destinate agriculturii i cimitirelor, sectoarele de la apus care
incepeau tot in dreptul peretelui se intindeau spre nord numai pa-
na fa limitacu PiataSacra- ca i cum 0 linie nevazuta ar fi marcat
--
~",,,I f"\X_A_"
I
-.. --
..- . ...,_."""w.
....
Dincolo de acea linie invizibila de demarcaj, i fata in fata cu
intinsa piata terasata de la sud se afla vestigiile Pietei Sacre, dupa
cum a numit-o Bingham, mai ales pentru ca "pe ambele parti ale
pietei se afla cele mai mari temple", unul dintre ele av~nd acele cru-
ciale trei ferestre. Aici, in constructia pe care Bingham a denumit-o
Templul celor Trei Ferestre i in constructia alaturata ei din piata
sacra, Templul Principal, s-au folosit uriaele blocuri de piatra de
Fig.74
152 REGATELE PIERDUTE 153
Zecharia Sitchin

tana, 0 piatra taiata cu


i aranjarea tuturor acestor pietre pare sa fi fost floare la ureche
foarte mare precizle pen-
pentru constructori; blocurilemari de granit alb au fost aduse de la tru a observa i masura
distante foarte mari, peste teren accidentat i rauri, strabatand
munti i vai. micarile Soarelui (fig.
76). Numele ei inseamna
Templulcalor Trei Ferestre nu are decat trei pere!i, fiindcom- "Aceea Care Leaga Soa-
plet deschis spre partea de vest; pe acea parte, fata in fata cu el se rele" i se presupune ca
inalta un stalp de piatra, inalt de aproximativ2,1 m (vezifigura74). ajuta la determinarea sol-
Binghampresupunea ca rolulsau ar fifost acela de a sustine un a-
stitiilor, cand se inregis-
coperi, ceea ce ar fi reprezentat (conform spuselor lui) "0 con- treaza cea mai rapida
structie nemaiintalnita la alte cladiri".Dupa parerea noastra, stal- micare a Soarelui spre
pul, impreuna cu cele trei ferestre, era folosit pentru observatii as-
tronomice. nord sau spre sud, mo-
ment in care ritualurile
In fata Pietei Sacre, spre nord, se inalta cladirea botezata de
trebuiau "sa lege Soarele"
BinghamTemplul Principal;i aceasta are doar trei pereti i0 inal- isa IIdetermine sa se in-
time de aproximativ3,6 m. La baza 0 parte a sa consta din blocuri toarca. Daca Soarele ar fi
uriae de piatra; peretele de la vest, de exemplu, este construitdin
numai doua blocuriu- continuat sa se indeparte-
riae de piatra tinute ze isa dispara, pamantul Fig.76
laolalta de 0 piatra in ar fi fost din nou cufundat
forma de T. Unsingur -" ,'i)\":~:-'::0i intr-un intuneric in care se mai cufundase 0 data, potrivit legen-
bloc imens, care ma- ..
,: ~:rt')11''''
,'. ,';;C? </'f :~.;.~}>
J,... '.' .' .
. delor. _
soara 4,2 m lungime, " "- ':?t:t'1!'.~.:J'., , . ','~' :~ T.'- ' '/,:,:'
La celalalt capat al partii sacre de vest a oraului Machu Pic-
1,5 m !atimei 90 cm . . '. u'" ., :r.I1L~.;J-. , -. ';, '" " . chu, la sud de sectorul regal, se ridica un alt edificiu magnific i ne-
in inaltime, se reaze- obinuit. I se spune Torreon datorita formei sale semicirculare, es-
ma de peretele cen- te construit din ashlari - pietre taiate i Iefuite de 0 rara perfecti-
;;~*~;J~Y,i:i~f~}17:}!?'..
tral de la nord, in care "''''''1;.: ',1 ''''<..b1''''~1;''''..'
,,', ,i'
I,. <10"". une, care nu-i gasesc corespondent decat, poate, decat in ash/ari
apte nie imita fe- ~.\'1~f'/ .~:-::,'.;;..''',_,~ . -~.~~1::.."__ .' ~_ --J:~-~"."::"!1 peretelui semicircular care inconjura Cel Mal Sfant Templu din Cu-
restrele. trapezoidale f "11!' ,.1 'f I ~i4lJ':A~'.~ 0\ Y.:{ :.~I ~, ~_ ". :. '~. r; J", zco. Peretele semicircular, la care conduc apte trepte (fig. 77) are
(fig.75). ::-~;;. "~~;:':~.:~~(/;~:?;:j:';:;f.~~Y:;> :'.:.::'-:',:>~:;.;'
~~ propria imprejmuiresacra in centrul careia se aflR n ~t;!lnr.::it::ii:d~
"t.Jr ,'4-:.,._.t"'..~~,.. ..,
Trontn ,..:_..____ '~\:"_~-:~'>::C.:'. .~~~~:r.~.:..~f...~nI.~~ _ ..'
,.,.,' . 18TunaI crestata. !:Singhama gasit marturii potrivit carora pe a-
due de Ja marginea . .,.r.1 ')..,?-,.,.~:
';"~"~;~~' ..":;'" '\'. . ~...~':~
t"".1 ::!1..~,~J\ ceasta stanca i pe peretii din jurul ei se aprindeau focuri regulate,
~
,
' ' . </11~,.' ..
~... ,. '. r.JJi ;fS:: ~~
dinspre nord a Pietei
Sacre in susul unui ':. "~?..I.'",,,,, iii I_,.: ~ j. i a tras concluzia ca atat piatra, cat i imprejmuirea sa erau folosite
pentru sacrificii i pentru alte ritualuri legate de venerarea stancii.
deal al carui v&rf a ;)tJ;;':~
:
"'-
.',":~'~?:::
'
'It.~.W'i
::.,~_ ":.~:~~':;~:; :""
. -_"
~_l""" " ".
,/,,. ..:.,...;'
_ .oi.I..
''''''--:t..... . .'
,..
.,,,~
(Aceasta stanca sacra amplasata in mijlocul unei structuri
fost aplatizat pentru a *i:::~.
~
"/II ~~i\ (. ~.." , ,'( :,_.. !.J..,.:""'- \'~";~i.A .
,. ~': . '. ~ speciale amintete de stanca sacra care constituie centrul Muntelui
fi intrebuintat ca plat- ~.' . ...j~~':.,
- l6. .'.-:' ~ v1""~1~'~t"~:~~~":'l~"~";""~':";.'~'I"I';~""
~~., ,;I' tJl". ~I, Templu din lerusalim, dar i de Qua'abah, piatra neagra ascunsa in
form4 pentru Intihua- Fig.75 interiorul celei mai sfinte imprejmuiri musulmane din Mecca.)
-- ~ - ~ ,

154 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 155

de ce era acest loc sacru.i de ce trupurile neinsuflelite ale regilor


decedali trebuiau ingropate aiel?
Intrebarea ne readuce la legenda frali10rAyar; unul dintre el
fusese inchis in grota de la Paradisul celor Trei Ferestre. Oaca
Templul celor Trei Ferestre este acel templu legendar ~i daca a-
ceasta este acea grota, atunci legendele confirma presupunerea
conform careia aceasta aezareeste legendarul Tampu-Tocco.
Cronicarul spaniol Sarmiento, el insui conchistador, rela-
a
teaza in cartea sa History of the Incas- 0 tradilie local ineaa: al
noualea Inca (1340 dupa Cristos), "vrand sa afle cat mai multe des-
pre intamplarile de odinioara i sa-i perpetueze numele, s-a dus
personalla muntele pe care se afla Tampu-Tocco... i a intrat in
peterade unde se ziee ca ar fi ieit Manco Capae impreuna eu fra-
Iii sai pentru a intra in Cuzco pentru prima data... Oupaee a cerce-
tat totul cu atenlie, a pus sa se venereze locul cu ritualuri i sacri-

Fig.77
Caracterul sacru al pietrei din Machu Picchu nu se datoreaza
varfului ei ascutit, ci constructiilor din interior. Inauntrul acestei
stanciuria!':A;Ifnc:tc:<>n<>t);:.~.'" --.:': _ ~__:::,~;,... ;;/llIluut#Ii:Ua
ar-
tificial pentru a se obtine forme geometrice precise care seamana,
dar nu sunt identice: scari, buturugi, margini i stalpi (fig. 78). Pe
langa aceasta, interiorul a fost impodoblt cu lucrari din granit alb i
ashlad din cea mal pura culoare i de cea mai buna calitate. Com-
plexitatea interiorului este sporita de nielede piatra. Bingham pre-
supuneea ca grota naturala initiala a fost largita pentru a adaposti
mumiile regilor, care erau aduse aici deoarece locul era sacru. Oar Fig.78
--- '-~ ~ , ~--~

156 Zecharia Sitchin REGA TELE PIERDUTE 157

ficii i a aezat 0 ua de aur peste .fe- noscuta, Piatra de la Calango, expusa astazi la Muzeul din Lima
reastra din Capac Tocco i a poruncit (fig. 79), sugereaza 0 combinatie de pictograme i elemente de
ca, incepAnd din acel moment, locali- scriere fonetica, poate chiar alfabetica.
tatea sa fie venerata de toti, facAnd din Unul dintre cei mai cunsoculi exploratori ai Americii de Sud,
ea un loc sacru destinat rugaciunilor, Alexander de Humboldt, a abordat acest subiect in opera sa fun-
sacrificiilor i oracolelor. Dupa ce a fap- damentala Vues de Cordil/creset Monuments des Peuples Indige-
tuit toate acestea, s-a intors in Cuzco." nes de l'Amerique (1824). "Recent a aparut un semn de inrebare
Personajul care se afla in centrul referitor la cunoaterea de catre peruani, pe IAngaQuippus, a unui
acestei relatari,al noualea Inca, era Titu de los Indios del Nu-
alt sistem de scriere. Un fragment din L 'origin
Fig.79 Manco Capac;lui i s-a conferit i titlul de evo Mundo (Valencia, 1610),pagina 91, risipete orice indoiala in
Pachacutec("Reformatorul"), deoarece, aceasta privinla". Dupa ce analizeaza hieroglifele mexicane, parin-
dupa ce s-a intors din Tampu-Tocco, a adus schimbari importante tele Garcia adauga: "La inceputul campaniei de cucerire indienii din
calendarului. La fel ca cele Trei Ferestre i Intihuatana, StAnca Peru se confesau pictAndcaractere care infaliau cele Zece Porun-
Sacra i Torreon confirma existenta lui Tampu-Tocco, oraul din ci i incalcarile pe care Ie comisesera." Se poate trage concluzia ca
povestea fratilor Ayar, a domniilor preincae din timpul vechiului indienii din Peruse aflau in posesia unui sistem de scriere ale carui
imperiu i a calendarului; elemente-cheie ale istoriei i cronologiei simboluri erau insa mai grosolane decat hieroglifele mexicane; in
intocmite de Montesinos.
general, oamenii se foloseau de quippus.
Humboldt relateaza i 0 alta intAmplare: pe cand se afla in
Datele propuse de Montesinos ar putea cAtiga i mai multa Lima, a auzit de un misionar pe nume Narcisse Gilbar, care gasise,
credibilitate, daca soarputea confirma teoria referitoare la existenta printre bunurile indienilor Panos, de pe malurile raului Ucayale la
scrisului in perioada vechiului imperiu. Cieza de Leon avea un ' nord de Lima, 0 carte din frunze indoite, asemanatoarecu cele uti-
punct de vedere similar, afirmAndca "in epoca dinaintea"imparatilor lizate de azteci in Mexic; dar nimeni din Lima nu a putut sa 0 des-
Inca s-a scris in Peru... pe frunze, peie, pAnze i pietre". lueasca. "Indienii i-ar fi spus misionarului ca in carte se povestea
Multi cercetatori din America de Sud impartaesc opiniile cro- despre razboaie i calatorii de demult.."
nicarilor din vechime, conform carora batinaiicunoteau unul sau Tn1885, Ribero i yon Tschudi au povestit despre alte desco-
mai multe sisteme de scriere.
periri i au conchis ca in Peru existase un sistem de scriere, Tna-
Numeroase studii vorbesc despre "pietroglife" ("inscriptii pe fara de quippus. Von Tschudi, in relatarea pe care 0 face despre
piatra"), gasite pe tot cuprinsul acestorpamanturi, care prezinta, in- calatoriile sale (ReisendurchSudamerika)vorbetedespre uimirea
tr-o anumita masura, caracteristicile pictogramelor sau ale glifelor. na ~~ro ~ ~irnti.
_
'" , : _A_..I I _ _ _
_
r.
~._I''''''
#0
""'" 10..1
'_
II.all
RafaelLarcoHnvlQ ri.. ..v "',, ~~ ~ -- .:..:::: :'_._ "",.""",
uscris din piele in muzeul din La Paz, Bolivia, i a facut 0 copie a
Pre-Incana, sugera, sprijinindu-se pe ilustratii, ca popoarele de pe
scrierii direct pe ea (fig. 80a). "Aceste simboluri m-au uimit peste
coasta, inclusiv cele din Paracas, cunoteau un sistem de scriere
masura, i am stat ore in ir in fala acelei bucati de piele, incercand
cu glife asemanator cu cel al mayailor.Arthur Posnansky, cel mai sa descifrez acele semne enigmatice". EI a stabilit ca scrisul ince-
de seama explorator al oraului Tiahuanacu, a realizat studii volu-
pea de la stanga, continua in al doilea rand de la dreapta, iar in al
minoase care demonstreaza ca inscriptiilede pe monumentele din
treilea rand incepea din nou de la stAnga, intr-o maniera sinuoasa.
acest ora cantin elemente de scriere pictografica i ideografica.- 0 A mai conchis ca data din vremea cand Soarele era venerat; dar
scriere care preceda scrierea fonetica. b alta descoperire bine cu-
asta a fast tot ce a putut afla.
.

158 REGATELE PIERDUTE 159


Zecharia Sitchin

timp".
Arthur Posnansky (Guia General //Iustradade Tiahuanacli)a
.~ . ., gasit i alte inscriptii pe pietre in cele doua insule sacre de pe lacul
r ,r.~rt
~~1~7/" "~'~
o I ~flfJ t ~'1tr.1A;;I;'I';;;;'~"'" Titicaca. EIa subliniat ca erau identice cu cele gasite pe Insula Pa-
t~.~1.:~m;rjx.;'~lh"I..I-"II~~~.l /
telui (fig.80b), concluzie pe care 0 impartaesc astazi foarte multi
",\.A!t
\
III"f"04.tJ."Io-lf:t
If .&iu", .:,""11I
'l'lltA7't.",g(f
If/I" , r-r
1H""~11JI\~1 ~
t W."., ",,~~o..t""II"
11,,"'t Jf\..a/l1:Ul-.'''
I cercetatori.Oarse tie ca scrierea din Insula Pateluiapartine fami-
l~~I~ttfX m""'lk~"","t:a';:~:~f}-J
I"" n~111/'
11~~;:'~IJIIIII~:'ttuJllJv'e,.d'f't.A
IG6' RhI;!:." .ls~uCI
(
:
liei sistemelorde scriere indoeuropene din Valea Indului i de la hi-
titi. 0 trasaturacomuna tuturor acestor scrieri (incluzandu-Ie pe ce-
'.~iD It.':;I""'I"1J "tntal"'" 6c!LLI/I'oIOf~,.
IU"II.: \
.. .-
"'-t,}~ ts
~IIII"IIIIIf/'/I/r.rmlll"t."~.I\III"I",
",,,j)&\WlU"IIIU'18' 11/',lid"
.rt"'I-t&/'t,,~IUAJI\.'''''*I.blll
1
"
Ie de pe malullacului Titicaca) este sistemullor "ca vita la arat"; pe
primul rand, scrierea incepe de la stanga i se termina la dreapta;
A'f.$ltA sa1 "'lI.lfllsClO'''1,ltIu'n:':''N.'1t ~ pe al doilea rand, incepe de la dreapta i se termina la stAnga; pe
".,
Sllligl~"'lr~''''a':III\1f'$''1II
-.n '.. ~.s""+'-A WllllhS-!SU~~"'X-,."""
;'~"tIIl,&""!:I"..
. randul al treilea, incepe de la stanga, i aa mai departe.
.'tfU.M.tY"~"'tl,1tt~
" ~")1
.'L__ 'I\/i'-f .(I r,.. t '::L..-..
- ot ,ItU't.~I',.\:It.,;:
1'\.~~.!:..'L"'iMt...~ L a Nu intram acum in detalii privind modul in care 0 scriere ase-
manatoarecu cea hitita (fig. 80c) a ajuns pe malullacului Titicaca,
1:1Ut:i\tf) " InIE"'~OU~" r u" ci dorim doar sa subliniem ca s-a confirmat existenta unuia sau a
*1.tJ5.~," "11f~lIJi"'1f1t J.&k'""t4' mai multor sistemede scriere in Peru-ulantic. ~i din acest punct de
JUUN' f:f\fAU f{.f,rJ'lft !I~RI'
IIM1JI.i'1~1111\111~Wrlltt"~1'~J!'~f-, b vedere, informatiilefurnizate de Montesinos s-au dovedit corecte.
X'Ul3IQW"L!lfull~t "'"""UUW-!It itH1 in pofida tuturor acestor dovezi, cititorului ii vine inca greu sa
accepte concluzia inevitabila, respectiv existentain Anzi, in jurul a-
nului 2400 inainte de Cristos, a unei civilizatii similare celei din Eu-
ropa antica; exista totui dovezi suplimentarein acest sens.
Cercetatorii au ignorat cu desavarire afirmatiile repetate din
legendele andine referitoare la un intuneric infricoator survenit in
vremurile de demult. Nimeni nu s-a intrebat daca nu cumva acest
intuneric - soarele nu mai apare atunci cand ii este dat - este ace-
c lai cu cel mentionatin legendele mexicanedespre Teotihuacan i
piramidele sale. Daca ar fi survenit un asemenea fenomen - soa-
Flg.SO rele sa nu mai rasara, iar noaptea sa nu aiM sfarit -, el ar fi fost
intr-adevar observat in cele doua Americi.
A plecatpe urmeleinscriptiei,in loculundefusesedescope- .---
rita. resDectivDe m;!h all;!~lIllIi Titi,.",,.,,, C'>;r;ft+~I~""~'- L::: :.:__"::..
n~r
.
I"'hi~r rI~t"'~ !3~oC!'t~ nl' n~,.o
-
II" "",.,.11""" "'
-.
.t__x

satul Copacabana, aflat pe malullacului, a confirmat ca scrierea e- apela la Biblie, i la losua pentru a veni in sprijinul celor afirmate de
noi.
ra cunoscuta prin partea locului, dar a sustinut ca data din perioa-
da de dupa cucerire. Explicatia nu era deloc satisfacatoare, avand Potrivit lui Montesinos i altor cronicari spanioli, in timpul dom-
in vedere ca, daca indienii nu ar fi avut propriul sistem de scriere, niei lui Titu Yupanqui Pachacuti XI, al cincisprezecelea monarh al
ar fi adoptat alfabetullatin 0 data cu venirea spaniolilor pentru a se Vechiului Imperiu, a avut loc un eveniment ieit din comun. in al
treilea an al domniei lui "bunele obiceiuri au fost date uitarii, iar oa-
exprima. Chiar daca aceasta scriere hieroglifica soar fi dezvoltat du-
pa cucerire, scria Jorge Cornejo Bouroncle (La Idolatria en el menii s-au dedat la tot felul de purtari desfranate", incat "nu au mai
antiguo Peru), "originile sale trebuie sa fi fost mai indepartate in

-" --- -.--


160 Zecharia Sitchin REGA TELE PIERDUTE 161

fost zori timp de douazeci de ore." Cu alte cuvinte, noaptea nu s-a Totul este scris in Cartea lui Jashar;
terminat atunci cand trebuia, iar rasaritul a intarziat timp de doua- Soarele s-a oprit In mijlocul cerurilor
zeci de ore. Oamenii au fost cuprini de spaima, i-au marturisit pa- gi nu s-a grabit sa mai coboare
catele, au adus sacrificii i rugaciuni, i soarele in sfarit a rasarit. o zi intreaga. .
Nu avea cum sa fie 0 eclipsa, nici soarele nu a fost acoperit
de vreo umbra. Mai mult, nici 0 eclipsa nu dureaza atat, iar peruanii Cercetatorii auincercatmultavremesa descifrezeaceastale-
cunoteau aceste evenimente periodice. Povestea nu spune ca genda din Capitolul1 0 al Cartii lui losua. Unii 0 considera pura fic-
soarele a disparut; spune doar ca nu a rasarit - "nu au fost zori" - tiune, altii vad in ea ecourile unui mit, iar altii 0 pun pe seama unei
timp de douazeci i patru de ore. eclipse de soare neobinuitde lungi. Oar astfel de eclipse nu se cu-
Ca i cum soarele, oriunde s-ar fi ascuns, s-ar fi oprit dintr-o nosc, iar legenda nu vorbete despre disparitia soarelui. Dimpotri-
data. va, se raporteaza la un eveniment cand soarele a mai fost inca va-
Daca povestirile din Anzi sunt adevarate, atunci in alta parte - zut i a stralucit pe cer "0 zi intreaga" - de exemplu douazeci de
in cealalta parte a lumii - ziua trebuia sa dureze la fel de mult, sa ore.
nu se termine atunci cand ar fi trebuit sa se termine, ci sa dureze Incidentul, a carui unicitate esie consemnata in Biblie, ("nu a
cu douazeci de ore mai mull. ..... mai fost 0 zi asemanatoareinainte sau dupa"), a avut loc in partea
Oricat de incredibil ar putea parea, un astfel de eveniment es- de pe glob opusa Anzilor i descrie un fenomen opus celui care a
te consemnat, i chiar in Biblie, i a avut loc atunci cand israelitii, avut loc in Anzi. in Canaan soarele nu a apus timp de douazeci de
sub conducerea lui losua, au trecut raul lordanului spre Pamantul ore, iar in Anzi nu a rasarit 0 perioada la fel de lunga.
Fagaduintei i au luat cu succes oraele fortificate lerihon i AI. A- Oare cele doua legende nu descriu acelai eveniment, iar fap-
tunci regii amoriti au format 0 alianta pentru a-i invinge pe israeliti. tul ca vin din doua colturi diferite ale planetei nu sta marturie pen-
A urmat 0 mare batalie in valea Ajalon, langa oraul Gibeon. A in- tru veridicitatea lui?
ceput cu un atac de noapte al israelitilor care i-a pus pe fuga pe 10- Ce s-a intamplat atunci ramane un mister. Singurul indiciu bib-
cuitorii Canaan-ului. La rasaritul soarelui, in timp ce fortele Canaa- lic 11reprezinta pietrele uriae cazute din cer. De vreme ce tim ca
nului se regrupau langa Beth-Horon, Stapanul Dumnezeu "a legendele nu descriu 0 stagnare a soarelui (i a lunii), ci 0 pertur-
pravalit nite pietre uriae din cer peste capetele lor... iar ei au bare a micarii de rotatie a Pamantuluiin jurul axei sale, am putea
murit; au murit mai multi sub loviturile pietrelor, decat au ucis presupune ca 0 cometa s-a apropiat prea mult de Pamant, dezinte-
israelitii cu sabia." grandu-se in aer. Unele comete se rotesc in jurul Soarelui intr-o di-
rectie opusa orbitei Pamantuluii celorlaltor planete, prin urmare 0
Apoi losua I-a vorbit lui lahve, asemenea forta kinetica ar fi Dutllt ~nntr~(".;Ir~ tAmnnror mi.,, ""...
In ziua cand lahve i-a eliberaf rlRt:/lh !:;J,""rW ae rotalle a Pamantului,incetinind-o.
'-8 TIllJUlISrael, spunand: Oricare ar fi fost cauza precisa a fenomenului, pe noi ne inte-
"Pentru toli israeli/ii, reseaza sincronizarea sa. Data general acceptata a Exodului este
opregte Soarele In Gibeon secolul al treisprezecelea inainte de Cristos (circa 1230 inainte de
gi Luna in valea Ajalon-ului. " Cristos), iar cercetatorii care au adus argumente in favoarea unei
date cu doua secole mai inainte sunt in inferioritate. Am conchis in
gi Soarele s-a opril, gi Luna a stal, scrierile noastre anterioare (Razboaiele zeilor cu oameni~, ca anul
Pana cand poporul s-a razbunat pe dugmani. 1433 inainte de Cristos ar situa acest eveniment, precum i pove-

"'. : --'
:;; ;;:~~~..;;

162 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 163

tile biblice despre patriarhii evrei intr-un context mai larg de eveni- avut loc la 0 data care coincidecu datele biblice i cu cele din Teoti-
mente cunoscute din Mesopotamia i Egipt. Tnurma publicarii con- huacan.
cluziilor noastre (in 1985), doi arheologi, cercetatori eminenli ai Bi- Concluzia care se impune este cat se poate de clara:
bliei, John J. Bimson i David Livingston au efectuat un studiu apro- ZIUA TN CARE SOARELE S-A OPRIT TN CANAAN COIN-
fundat(BiblicalArcheologicalReview, septembrie octombrie 1987) CIDE CU NOAPTEA FARA SFAR$IT DIN CELE DouA AMERICI.
i au ajuns la concluzia ca Exodul a avut loc in jurul anului 1460 i- Evenimentul astlel confirmat reprezinta 0 dovada indiscutabila
nainte de Cristos. Pe IAngapropriile descopeririarheologice i ana- a veridicitatii legendelor andine despre Vechiul Imperiu, infiintat
liza unor perioade din epoca bronzului in Orientul Apropiat, datele atunci cand zeii Ie-au daruit oamenilor 0 bagheta de aur, pe malul
biblice i metoda de calcul folosita au fost aceleaicu cele utilizate lacului Titicaca.
de noi acum doi ani. (Atunci am explicat i de ce am ales sa recon-
ciliem cele doua surse de date biblice, datand Exodul in anul 1433
inainte de Cristos mai degraba decat in 1460inainte de Cristos).
De vreme ce israelilii au ratacit prin deertulSinai timp de pa-
truzeci de ani, intrarea in Canaan a avut loc in 1393inainte de Cris-
tos; intamplarea la care a asistat losua a avut loc curand dupa a-
ceea.
Tntrebarea care se ridica acum este urmatoarea: oare fenome-
nul opus, noaptea prelungita, a avut loc in Anzi in acelai timp?
Din nefericire, scrierile lui Montesinos care au ajuns in mainile
cercetatorilor moderni nu precizeaza anii intre care au domnit regii.
Montesinos ne spune doar ca evenimentul a avut loc in al treilea an
al domniei lui Titu Yupanqui Pachacuti II. Pentru a afla anul, va tre-
bui sa calculam in ambele sensuri. Ni s-a spus ca primii 1.000 de ani
de la Momentul Zero au fost incheiali in timpul domniei celui de-al
patrulea monarh, adica in 1900 inainte de Cristos, i ca al treize-
ciidoilea rege a domnit 2.070 de ani din Momenul Zero, adica in
830 inainte de Cristos.
CAnd a domnit al cincisprezecelea monarh? Datele de care
rli~nllnom eoIII"'lOrn ,.~ ",x, ,...""=
_ x --_! -
..,,- - -- . ..
11".011.._ . 1"''''''
trulea i al cincisprezecelea monarh au domnit in total in jur de 500
de ani, plasand domnia lui Titu Yupanqui Pachacuti in jurul anului
1400 inainte de Cristos. Daca facem un calcul in sens invers, por-
nind de la al treizeci i doilea rege (830 inainte de Cristos), oblinem
564 ca fiind numarul de ani intre domniile monarhilor al patrulea i
al cincisprezecelea, deci obtinem anul 1394 pentru domnia lui Titu
Yupanqui Pachacuti II.
Oricum am lua-o, evenimentul care a fost observat in Anzi a
--,-..,
_.----
.1
(,

REGATELE PIERDUTE 165 I


t:,

societati agricole, in care trebuia sa se tie exact cand sa se faca


8 semanatul i culesul. Aceasta explicatie a fost considerata apriori
ca fiind adevarata prea multa vreme. Un taran care cultiva paman-
Caile cerului tul ani la rand poate evalua corect schimbarile anotimpului i poate
anticipa venirea ploii mai bine decat un astronom, ba chiar poate
. sa-i dea sfaturi. Fapt este ca in aezarile din perioada primitiva (a
Cerurile vorbesedespre gloria Domnului caror existentase baza in special pe agricultura) descoperite peste
lar bolta Ii dezvaluie luerarea meteugita. tot oameniiau trait i s-au hraniti fara astronomii un calendar
a zi Ii optete alteia precis. Un alt adevar este acela ca societatea urbana, nu cea rura-
Noaptea sta la stat eu noaptea la, a fost cea care a inventat calendarul.
Fara euvinte, tara sa vorbeasea
in cazul in care cineva nu ar fi putut supravietuifara aa ceva,
Fara sa Ii se auda voeea.
un simplu ceas solar, un gnomon, putea oferi suficiente informatii
Pe tot Pamantullinia lor s-a dus, despre ziua i anotimpul respectiv. Cu toate acestea, oamenii din
Pana la eapatullumii ajunge mesajullor antichitatestudiau cerul i ii amplasau templele in directia steleJor
In ele a pus EI Soarele sa-i instaleze eorful i a planeteJor,i ii raportau calendarul i sarbatorile nu la paman-
tul pe care stateau, ci la evenimentele celeste. De ce? Deoarece
calendarul nu servea unui scop agricol, ci religios. Nu pentru a-i
AsUel sunt descrise in Psalmi minunile din ceruri i miraculoa- servi pe oameni,ci pentru a-I venera pe zei. lar zeii i poporul care
sele zile i nopti care se succed pe masura ce Pamantul se rotete ne-a daruit calendarul, spune prima religie consemnata, au venit
in jurul axei sale (biblica "linie" care strapunge Pamantul)i descrie din cer.
orbita sa in jurul SoareJui,aflat in centrul tuturor (ca un stapan in Ar trebui sa citim i sa recitini versurile psalmului, pentru a ne
cortul sau). ,,Ziuaeste a ta i noaptea de asemenea; tu ai dat lumi- da seama ca observarea minunilor cereti nu avea nimic de-a face
na i soarele... Vara i iarna de tine au fost create." cu aratul pamantului sau cu creterea animalelor, ci cu venerarea
Timp de cateva milenii, de cand omul a cunoscut civilizatia, Stapanuluituturor.$i nu putem intelege aceastamai bine decat du-
preotii-astronomi au privit spre cer cautand indrumare pentru oa- candu-ne inapoi In Sumer; deoarece acoJo,In urma cu 6.000 de
meni sau pentru Pamant; de la zigguratele din Sumer i Babilon, ani, ii au inceputul astronomia, calendarul i 0 religie care leaga
pana la templele din Egipt, cercul de piatra de la Stonehenge sau Pamantulcu Cerul. Sumerienii spuneau ca aceste cunotinte Ie fu-
Caracol din Chichen Itza. Micarilecereti complicate ale stelelor i sesera date de c~itreAnunnaki ("Aceia care Au Venit din Cer pe Pa-
planetelor au fost observate, calculate i consemnate; i, pentru a lor
facA aCA~tA nh~Arv::ltii nnc::ihilA 7innllr:1tAI.. t..mnl..l.. ",i "h"o."...t,.....
mant"),
._!
care _I!
..!I_!
s-au _.pogorat pe Pamant
_! _u.,.. I
venind de pe planeta
"!!_._h ,. _- Ni-
.
._h_' , -., -.- --. r -. -.-.-
rele au fost aliniate pe directii precise i prevazute cu deschizaturi mului Solar i de aceea faia celesta a fost Impartita In douaspre-
i alte caracteristici structurale care lasa lumina Soarelui sau a altei zece case i ~nulln douasprezece luni. Pamantul a fost a ~aptea
stele sa intre ca raza la echinoctii sau la solstitii. planeta (numaranddin afara spre Inauntru); prin urmare, avand In
De ce a facut omul atatea eforturi? Ca sa vada ce, ca sa de- vedere ca doisprezece era un numar celest venerat, apte era un
termine ce? numar terestru sacru.
Cercetatorii obinuiesc sa puna aceste preocupari legate de Sumerieniiau scris pe numeroasetablite de argila ca Anunna-
astronomie ale oamenilor din antichitate pe seama cerintelor unei ki a venit pe Pamant cu mult timp Inaintea Potopului. in cartea A

,.. -.-----
166 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 167

doussprezecea planets noi am determinat ca acest lucru s-a intam- regeluisumerian Gudea (circa 2200 inainte de Cristos). Mai intai i-a
plat cu 432.000 de ani inainte de Potop - 0 perioada echivalenta cu aparut"un barbatcare straluceaca cerul",care statea "Ianga 0 pasa-
120 de orbit-a ale lui Nibiru, orbite care pentru Anunnaki reprezinta re divina".Aceastafiinta, scria Gudea, "care judecand dupa coroana
un singur an, dar pentru pamanteni reprezinta 3600 de ani paman- pe care 0 purta, era cu sigurantaun zeu", s-a dovedit a fi zeul Ningir-
teni. Ei veneau i plecau intre Nibiru i Pamant de fiecare data cand suoEra insotit de 0 zeita care "tineatalita stelei ei favorite din ceruri".
planeta lor se apropia de Soare (i de Pamant), cand trecea intre in alta mana tinea "un betigasfant",cu care i-a aratat regelui "plan-
Jupiter i Marte; i nu avem nici 0 indoiala ca sumerienii au inceput etafavorabila".AI treilea zeu cu aspect de pamanteantinea in maini
sa fie preocupati de astronomie nu pentru a ti cand sa semene, ci o tablita facuta dintr-o piatra pretioasa, pe care era desenat planul
pentru a vedea i sarbatori intoarcerea Stapanului Ceresc. templului;una dintre statuile lui Gudea il infatiau stand jos ~i tinand
De aceea, credem noi, au devenit oamenii astronomi. De a- tablita pe genunchi. Desenul se vede cu claritate; prezinta un plan
ceea, pe masura ce timpul a trecut i Nibiru nu a mai fost vSzuta, al templului i 0 scara cu care sa se ridice cele apte trepte, una
Omul a oautat semne bune i rele in fenomenele care puteau fi va- mai scurta decat alta pe masura ce se inalta. lar textul indica fap-
zute, iar 0 observatie astronomica a condus la alta. $i se pot aduce tul ca nu era un templu inchinat Soarelui, ci unul Stea + Planeta.
dovezi indiscutabile in sprijinul ideii ca orientarile astronomice, ali- Cunotintele astronomice sofisticate de care au dat dovada
nlerile i impartirile cereti care au inceput in Sumer pot fi intalnite sumerieniinu s-au limitat doar la construirea de temple. in volumele
i in Anzi. noastre precedente am demonstrat 0 teorie care astazi este una-
in urma cu patru mii de ani inainte de Cristos, potrivit textelor if'. nim recunoscuta: toate conceptele i principiile astronomiei sferice
sumeriene, conducatorul din Nibiru, Anu, i sotia lui, Antu, au facut modeme au fost schitate in Sumer. Usta poate incepe cu impar-
o vizita pe Pamant. in onoarea lor a fost ridicata 0 incinta sacra no- tirea cercului in 360 de grade, conceperea zenitului, a orizontului,
ua, intr-un loc care mai tarziu avea sa fie cunoscut sub numele de i alte concepte i termeni astronomici, i se poate inchela cu gru-
Uruk (Erech in Biblie). Pe tablitele de argila s-a pastrat un text care parea stelelor in constelatii, conceperea, denumirea i reprezenta-
descrie noaptea pe care au petrecut-o aici. Seara masa ceremoni- rea in imagini a zodiacului i a celor douasprezece case ale sale,
ala a inceput cu ritualul spalarii mainilor 0 data cu ivirea unui semn precum i cu recunoaterea fenomenului de precesiune: intarzie-
ceresc: aparitia lui Jupiter, Venus, Mercur, Saturn, Marte i a Lunii. rea cu aproximativ un grad la fiecare aptezeci i doi de ani a mi-
Apoi s-a servit prima parte a mesei, dupa care a urmat 0 pauza. in carii Pamantuluiin jurul Soarelui.
timp ce un grup de preoti a inceput sa cante imnul Kakkab Anu E- intrucat planeta zeilor, Nibiru, aparea i disparea in decursul
tellu Shamame ("Planeta lui Anu apare pe cer"), un preot-astronom,' orbitei sale de 3.600 de ani pamanteni, oamenii nu puteau socoti
aflat "pe cea mai de sus treapta a turnului din templu", veghea apa- trecerea timpului decat in functie de orbita descrisa de Pamant in
ritia Planetei
':'-- _!!!'
._ _,___ __
~ - .
lui Anu, Nibiru. Cand planeta a fost vazuta, preotii au
,, __,..., -IV,:/'''' "'''''''''''''1'''', foIla.,gLg
jurul Soarelui. Dupa fenomene precum ziua i noaptea, cel mai u-
\lUI Uti ItlI.,;UIIU:;I.,;UI :;UIIl i:UlUUlllfJUllltI. UUfJCt I.,;UIII CtU::J::>ICtc~rcuruH
cereasca a stapanului Anu", i psalmul "Imaginea creatorului a simple de piatra care abunda, se puteau stabili cu uurinta patru
aparut". Au aprins un foc sub cerulliber, pentru a marca momentul puncte in cadrul relatiei Pamant-Soare.Aparenta inaltare i zabo-
i a da de tire oraelor vecine. inainte de venirea zorilor, tot pa- vire mai indelungata a soarelui pe cer pe masura ce iarna face loc
mantul era presarat cu astfel de focuri; iar dimineata se rosteau ru- primaverii; un punct in care ziua i noaptea par egale, apoi trepta-
gaciuni de multumire. ta departare a soarelui, in timp ce zilele devin mai SCUrtei tempe-
Grija i precisele cunotinte astronomice de care era nevoie ratura incepe sa scada. Pe masura ce frigul i intunericul sporesc
pentru a construi temple in Sumer sunt evidente din inscriptiile ~i se pare ca soarele va disparea pentru totdeauna, acesta ovaie,
168 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 169

se oprete i incepe sa se intoarca, i intregul ciclu se repeta - a poata corespunde unui an .,..........
inceput un nou an. Astlel au fost stabilite cele patru puncte in ciclul solar. , .",
Pamant-Soare; solstitiile de vara i de iarna ("opriri solare"), cand in vremurile babiloniene, II :I '..., '
' , "
soarele ajunge in pozitiile extreme de la nord i de la sud, i echi-
noctiile de toamna i de primavara, (cand ziua i noaptea sunt e-
in al doilea mileniu inainte de
Cristos,templele aveau nevoie
"
'" I
I 1
'.._
L.. .....
, \ ",
' 1 J-",'
gale). de 0 tripla aliniere: fata de noul " "" ' I..
" ~1 1." :,'
, , , \

\: I
..
\
Pentru a stabili aceasta aparenta micarea Soarelui in raport zodiac, (Berbecul), fata de ce- "
cu Pamantul,cand, de fapt, Pamantuleste cel care se rotetein ju-
rul Soarelui - fapt cunoscut i reprezentatde sumerieni, observato-
Ie patru puncte solare (dintre , , '
' ,"
,
,I , , .
_~
Y;A ___,
. ,I

care cel mai important in Babi- I

rul de pe Pamant trebuia sa aiM un punct de referinta. Acest punct Ionera echinoctiul de primava-
sa ob;inea prin impartirea cerurilor, a marelui cerc format de Pa- ra), i fata de perioada lunara. Fig.81
mant in jurul Soarelui, in douasprezece parti - cele douasprezece Principalultemplu din Babilon,
case ale zodiacului, fiecare cu propriul sau grup de stele identifica- care iI onora pe zeul national Marduk, ale carui oseminte s-au pas-
bile (constelatiile). A fost ales un punct - echinoctiul de primavara, trat destul de bine, ilustreaza aceste principii astronomice. S-au
iar casa zodiacului in care Soarele a fost vazut in acel moment a gasit de asemenea texte care decriu in termeni arhiecturali cele
fost proclamata prima zi a primei luni a nouluian. Aceasta a fost zo- dpuasprezeceporti icele aptetrepte, permitandu-Ieoamenilor de
dia Taurului, dupa cum demonstreazatoate cercetarile recente. tiintasa ii reconstruiascafunctia initiala: aceea de sofisticat obser-
A venit insa precesiunea, care a dat calculele peste cap. De- vator solar, lunar, planetar i stelar (fig. 81).
oarece axa Pamantului este inclinata in raport cu planul sau orbital Faptul ca astronomiacombinata cu arheologia poate ajuta la
in jurul Soarelui (astazi cu 23 grade), ea indica un punct celest datarea unor monumente,explica evenimente istorice, i defini ori-
schimMtor, care formeaza un mare cerc imaginar in cer pentru ginile cereti ale credintelorreligioase nu a fost admis pe deplin de-
parcurgerea caruia e nevoie de 25.920 de ani. Aadar, "punctul fix" cat in ultima vreme. A trebuit sa treaca aproape un secol pentru ca
selectat se modifica cu un grad la fiecare aptezecii doi de ani i realizarea acestui fapt sa duca i la intemeierea unei discipline, pe
se muta in intregime de la un zodiac la altulla fiecare .2.160 de ani. numele sau arheoastronomie,deoarece in 1894 Sir Norman Lock-
La doua milenii dupa ce calendarul a fost inventat in Sumer, a fost yer ( The Dawn of Astronomj} a demonstrat in mod convingator ca
necesara 0 reforma a calendarului, i selectarea ca punct fix a ca- in toate timpurile i aproape peste tot - de la cele mai vechi altare
sei Berbecului. Astrologii notri ii fixeaza inca horoscoapele pe pana la cele mai impunatoare catedrale - templele au fost orientate
baza primului punct al Berbecului, dei astronomii tiu astazi ca dupa criterii astronomice. Trebuie remarcat ca ideea i-a venit da-
suntem de aproape doua mii de ani in zodia Petilor (i vom intra torita"unuilucruremarcabil:in A~hilnn in,..;S1'1",I", 1""": 11..____
in curand in ~A~ ~ Vi5r.,;;;tnr"I,,;~ mor, semnUi pentru Dumnezeu era 0 stea"; la fel, in Egipt, in "texte-
Diviziunea marelui cerc celest in douasprezece parti, in onoa- Ie hieroglifice, trei stele reprezentau mai multi zei". EI a mai obser-
rea celor douasprezece planete ale sistemului nostru solar i a pan- vat ca in panteonul hindu, zeii cei mai venerati in temple erau Indra
teonului de douasprezece zei a determiant i stabilirea unei core- (,,liua adusa de soare") i Ushas (,Zori"), zei care aveau legatura
latii stranse intre anul solar i periodicitatea Lunii. Dar luna lunara cu rasaritul soarelui.
nu este cuprinsa de douasprezece ori in anul solar, astlel incat au Privind spre Egipt, unde vechile temple inca se inalta iar arhi-
fost inventate metode intercalate complexe prin care sa se adauge tectura lor poate fi studiata in detaliu, Lockyer a admis ca in anti-
zile din cand in cand, astlel incat cele douasprezece luni lunare sa chitate templele erau fie temple ale Soarelui, fie temple ale stelelor.
- _. .- .~._--

170 Zecharia Sitchin . REGATELE PIERDUTE 171

Primele erau temple a caror axa i ale caror funclii calendaristice i 10,orientarea mai veche i mai complicata a vechilor orae sacre,
rituale erau dispuse in funclie de solstilii sau de echinoclii; ultimele catre echinoclii, a fost inlocuita de orientarea mai uoara catre 501-
temple nu aveau legatura cu nici unul dintre punctele Soarelui, ci e- stitii. in Karnak, Marele Templu, inchinat lui Amon-Ra, consta din
rau concepute pentru a observa i venera aparilia unei anumite ste- doua structuri rectangulare care aveau un perete comun, constru-
le intr-o anumita zi intr-un anumit punct al orizontului. Lockyer a f~- ite de-a lungul unei axe est-vest cu inclinare spre sud (fig. 82). Da-
cut plin de uimire urmiUoarea descoperire: cu cat templele erau mai torita acestei orientari, in timpul solstiliului 0 raza de soare parcur-
vechi, cu atat astronomia lor era mai sofisticata. AsUel, la inceputul gea intreaga lungime a coridorului (lung de aproximativ 150 m),
civilizaliei lor, egiptenii au reuit sa combine un eveniment stelar mutandu-sede la 0 parte a templului la alta intre doua obeliscuri.
(aparilia celei mai stralucitoare stele, Sirius) cu un eveniment solar, Pentrucateva minute, raza cadea pe Cel Mai Sacru dintre temple,
(solstiliul de vara), i cu fluxul anual al Nilului. Lockyer a calculat ca la capatulcoridorului, anunland asUelinceputul noii zile din noul an,
aceasta tripla coincidenla nu putea surveni decat 0 data la 1.460 de Dar acel moment precis nu era acelai intotdeauna; se modifi-
ani, i ca Momentul Zero al Egiptenilor, atunci cand incepea numa- ca in permanenla, asUel ca se construiau noi temple cu orientari
ratoarea calendarului lor, era circa 3200 inainte de Cristos. modificate.Cand orientarea se baza pe echinoclii, modificarea era
Dar principala contribulie a lui Lockyer la ceea ce (dupa a- reprezentatade peisajul stelar variabil pe care se distingea Soarele
proape un secol!) a evoluat in tiinla arheoastronomiei a fost con- - mutarea in casele "zodiacale", datorita precesiunii. Dar se pare ca
tientizarea faptului ca orientarea vechilor temple putea fi un indiciu interveneai 0 alta modificare importantacare afecta solstitiile: un-
al momentului exact al construcliei lor. Exemplul oferit de el a fost ghiul dintre extremitali1ela care soarele putea fi vazut se diminua
complexul de temple din Teba, din Egiptul Superior (Karnak). Aco- mereu!Cu timpul, micarile Soarelui pareau influenlate de un alt e-
lement in relatia Pamant-Soare.
at wwr.. Astronomii au descoperit ca oblicitatea Pamantului,inclinarea
8DLJT'C&
.., tt -II:I
III
axei sale in raport cu orbitasa in jurul soarelui nu a fost intotdeau-
..., UOOI.C. II I;: I.G. na cea prezenta (undeva sub 23'30'). Tnclinareasa variaza cu l' la
'c fiecare 7.000 de ani, scazand la 21' inainte sa inceapa sa creasca
din nou peste valoarea de 24'. Rolf MOiler,care a aplicat acest fapt
--. -' la arheologia andeeana (Der Himmel uber dem Menschen der
Steinzeiti alte studii) a calculat ca, daca vestigiile arheologice ar

It' - - '-- fi orientate cu 0 inclinare de 24', ar insemna ca au fost construite


'~::('t,
II:
I..
g IB '. =:.
oM!
in urma cu cel pUlin 4.000 de ani.
Anli~~rg~ !:Il"o~toi ,"",.,..,.1",""- - :~::::__:_ _IW':
importanta ca datarea cu carbon radioactiv, - poate chiar mai
:_ ;,,; U\:l

. ~
Illlil!JIiI'I C .. ~ importantadecat aceasta, deoarece testele cu carbon radioactiv nu
pot fi efectuate decat pe materiale organice (precum lemn sau car-
bune) gasite langa sau in cladiri, neputand data cladirea din piatra,
dar arheoastronomia poate data cladirea ca atare i chiar
'!!~ Flg.82
momentelecand au fost ridicate diferite parti ale sale.
ProfesorulMOiler,a carui opera 0 yom analiza cu mai niulta a-
tentie, a conchis ca structurile perfecte de ashlaride la Machu Pi-
~~~
,~.:"L. ---

172 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 173

cchu i Cuzco (diferite de cele megalitice poligonale) sunt vechi de .. "

peste 4.000 de ani, confirmand astlel cronologia lui Montesinos.0


astlel de aplicare a arheoastronomieila vestigiile andine, dupa cum ., .
.' ,r, /.\
'~>~"'"
;~ ~

yom vedea, a avut 0 puternica influenta asupra notiunilor cu privire


,:"',, . . hI
la vechimea civilizatiei din cele doua Americi.
' ,:. .'.,,',,'.
';':;f':~".~:~. ~r.."
,~~
. _!~~;::"Jli 'j ,I
t"~;""1

Astronomilor moderni le-a luat ceva timp pana s-au hotarat sa :.':.:p
f~.;'C' ~j ,'~.;~:::<:':_',i'I'~:' .:i:.;.,,',. ~ ' .,
vina la Machu Picchu, dar in cele din urma au venit. In 1930 Rolf .
.i ,..f . . . 1'.l"{l:(.I,.t~'t":".-'~1'
, .'. ~~:,."\ c.. - \,(';.r;.
I 'I. -', l . ")
MOiler, profesor de astronomie la Universitatea din Potsdam, i-a :,
.. ~ , "~. ,
, ~ ,!,,~-~~
. " : '.
!iM~' \"~.,' ~,.:'.!..'"(~' ,.:.,
'.,.: ,:-'-"
,.~._.II;'>I~~
.:.,.,__~_._,.._,.,.-:
.~lJ{;-.:. II
,

u.rl'..:.~..:'_;",.'.4:
~
publicat primele studii referitoare la aspectele astronomice ale rui-
nelor din Tiahuanacu, Cuzco i Machu Picchu. Concluziile sale. a" o
conform carora aceste vestigii i in special monumentele de la Tia-
huanacu dateaza de foarte multa vreme, aproape i-au distrus ca-
riera. ,....
La Machu Picchu MOileri-a concentrat atentia asupra pietrei
Intihuatana de pe varful din partea de nord-vest a oraului i pe
structura din varful stancii sacre, deoarece in ambele locuri a iden-
tificat nite caracteristici precise care I-au ajutat sa determine sco- b
pul i utilitatea lor (Die /ntiwatana- Sonnenwarten im A/ten Peru i
alte scrieri).
Intihuatana era aezata pe cel mai inalt loc din ora. Din var- Fig.83
vest
ful ei se putea contempla tot orizontul, dar peretii de ash/ad mega-
litici limitau perspectiva in directia dorita de constructori. Intihua- peretii precolumbieni, impreuna cu peretele circular cel mai sfant
tana i baza ei erau taiate dintr-o singura piatra naturala, ridicand puteau sluji aceluiai scop ca templele din Egipt. (fig. 83 b).
inaltimea stalpului sau a obiectului acolo unde dorea constructorul. Primul aspect evident al structurii din varful stancii sacre de la
Atat stalpul, cat i baza erau orientate cu precizie (fig.76). MOilera Machu Picchu este forma sa semicirculara i ash/adi perfecti din
determinat ca diferitele suprafete inclinate i laturi erau astlel con- care este construita. Exista asemanari evidente cu peretale semi-
cepute incat sa permita determinarea apusului in timpul solstitiului circular Cel mai sfant din Cuzco (ne-am exprimat deja opinia, con-
de vara, a rasaritului in timpul solstitiului de iarna, i a echinoctiilor form r::'!ir",i~c:tn,('tllr.. rlo I", u.., " c:,.,.~..- ; :'~_;:.:. ___ "::..
__ 1 ~I __ ,..,.IIIIQVC;ua. Cuzco); acest aspect i-a sugerat lui MOiler0 functie similara, aceea
Inainte de cercetarile sale de la Machu Picchu, MOilera inves- de determinare a solstitiului de iarna. Dupa ce a stabilit ca peretii
tigat in detaliu caracteristicile arheoastronomice de la Tiahuanacu drepli ai acestei structuri erau orientati de arhitecti in conformitate
i Cuzco. 0 veche gravura spaniola in lemn (fig. 83 a) i-a sugerat cu pozitia geograficai altitudineafata de nivelul marii a aezarii, el
ca Marele Templu al Soarelui de la Cuzco era astlel construit, incat a determinat ca prin cele doua ferestre trapezoidale din portiunea
razele soarelui cadeau direct pe Cel mai sfant dintre cele sfinte la circulara (fig. 84) un observator putea vedea rasaritul in timpul sol-
momentul rasaritului in ziua solstitiului de iarna. Aplicand teoriile lui stitiilor de vara i de iarna - in urma cu 4.000 de ani!
Lockyer la Coricancha, MOiler a putut calcula i demonstra ca In anii '80 doi astronomi de la Observatorul Steward, Univer-
- --..

174 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 175

sitateaArizona,D.S. Dearbon I ate mai multe studii, incepandcu anii'30, s-a confirmatca aceste
,
'

__ul_'__'_' R.E. White (Archaeoastronomy popoare nu doar aveau un calendar, dar iI i consemnau (dei se
::J L
,~-~. :,
at Machu Picchu) au investigat
aceleai obiectivecu instrumen-
presupune ca nu tiau sa scrie). Un adevarat pionier in acest do-
meniu, Fritz Buck (Inscripciones Calendarias del Peru Preincaico i

~\..J te multmai precise. Ei au confir-


mat orientarile astronomice ale
alte scrieri),a prezentat dovezi arheologice in sprijinulacestor con-
cluzii:un toiag, instrumentde masurare a timpului,i0 vaza, gasite
FI9.84" ~ pietrei Intihuatana i ale celor
doua ferestre din Torreon (unde
in ruinele templului Pachacamac, pe care erau marcate patru pe-
rioade a cate douasprezece diviziunicu ajutorul unei liniii al unor
perspectiva se desfaoara din puncte, similare cu cele ale mayailori olmecilor.
varful pietrei sacre, prin crestaturile i marginilesale). Nu s-au im- PotrivitparinteluiMolina,incaii"incepeau sa numere anulla
plica!,totui, in discutia deschisa de Mullerasupra datel structuriL mijloculluimai, cu cateva zilein plus sau in minus, in prima faza a
Niciei, nici Mullernu au incercat sa stabileasca rolulcelor Trei Fe- lunii",in timpulsacrificiilor,preotiicantau imnuri:,,0, Creatorule, 0,
restre, cea mai veche structura megalitica,in observarea astrono- Soare, 0, Tunet, sa ramai venic tanar i sa nu imbatraneti; ve-
mica. Parerea noastra este ca rezultatele ar fifost imai surprinza- gheaza ca lucrurilesa fie in pace; vegheaza ca oamenii sa se in-
toare. multeasca i ca hrana lor i toate lucrurile lor sa fie din belug.1I
Cu toate acestea, Mullera studiat orientarea peretilor mega- Calendarul gregorian a fost introdus in Cuzco abia dupa
liticidin Cuzco. Concluzia sa a avut implicatiihotaratoare care au moartea lui Molina, deci ziua de Anul Nou despre care vorbea el
fost ignorate "Acetipereti au fost ridicatiintre anii4000 inainte de trebuie sa fi fost 25 mai sau in jurul acelei date. Tumurile de obser-
Cristos i 2000 inainte de Cristos" (Sonne, Mond und Sterne uber vare descrise de Garcilaso au fost descoperite recent de astronomi
dem Recih der Inka). Consecinta este ca structurilemegalitice (de de la universitatile din Texas i Illinois; ei au descoperit ca liniile de
la Cuzco, Sacsahuaman i Machu Picchu, cel putin)dateaza dina- observare corespundeau datei de 25 mal. Potrivit cronicarilor, in-
inte de anul 2000 inainte de Cristos, perioada cand au fost ridicate caii considerau ca anulincepe in momentul solstitiului de iama (e-
Intihuatana i Torreon la Machu Picchu. Cu alte cuvinte, pentru chivalent cu solstitiul de varain emisferanordica).Dar acest eveni-
Mullerstructuriledin epoca preincaa fusesera realizate pe parcur- ment nu se produce pe 25 mai, ci pe... 21 iunie; 0 diferenta de a- I

sui a doua ere zodiacale: cele megalitice apartineau zodiei Tauru- 'I
proximativ 0 luna!
lui, cele din timpulVechiuluiImperiui de la Tampu-Toccoaparti- Singura explicatie plauzibila a acestui fapt ar fi ca sistemul de
neau zodiei Berbecului. observare i calendarul care se baza pe acest sistem fusesera
in OrientulAntic,schimbarea cauzata de precesiune necesita motenitede incai dintr-o perioada mai veche; 0 decalare de 0 lu-
reformarea periodica a calendaruluisumerian initial.in anul 2000 i- na rezulta din schimbareaprecesiunii,care dureaza 2610 ani in fie-
nainte de Cristos, 0 data cu trecerea ciA1;:1 7nnb T,,"r"l,,; 1- --- - ""' OJ""".v "''''UIQ.

OtllUtll,;UIUI
a avut 10C0 schimbare majora, insotita de mari micari Dupa cum am aratat, piatra Intihuatana de la Machu Picchu a-
religioase. Spre uimirea multora (dar nu i a noastra), astlel de juta nu doar la determinarea solstitiilor, ci i a echinoctiilor (cand zi-
schimbari i reforme s-au produs iin Anzi. ua i noaptea sunt egale cand soarele se afla deasupra Ecuato-
Faptul ca popoarele din Anziaveau un calendar ar fitrebuit sa rului,in martie i septembrie). Cronicarii i cercetatorii din zilele
se impuna de la sine in urma scrierilorluiMontesinosia altor cro- noastre (cum ar fi L.E. Valcarel, The Andean Calendat) sustinca
nicari, care mentionau repetate reforme ale calendaruluiefectuate incaii depuneau eforturi deosebite pentru a stabili data exacta a
de numeroi regi. Cu toate acestea, numai dupa ce au fost efectu- echinoctiilor, pe care Ie venerau. Acest obicei trebuie sa fi avut la

_. -- -
176 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 177

randullui radacini in vremurile indepartate, deoarece in rapoartele marca inceputul Anului Nou, era
timpurii se spunea ca monarhii din Vechiullmperiu erau preocupati denumita Katu Quilla, Luna Pietei.
de determinarea echinoctiilor. Lunii aprilie, luna Taurului, i se
Montesinos ne informeaza ca al patruzecilea rege al Vechiu- spunea Tupa Taruca, Cerbul care
lui Imperiu a infiintat 0 academie pentru studiul astronomiei i pate (in America del Sud nu erau
astrologiei i determinarea exacta a echinoctiilor. Acestui rege i se tauri). Zodia Fecioarei era cunos-
conferise titlul de Pachacutec; prin urmare, calendarul era atat de cuta sub numele Sara Mama
desincronizat la acea vreme in raport cu fenomenele cereti, incat (Mama Porumb), iar simbolul ei era
se impunea reformarea sa imediata. Aceasta informatie foarte femeia, i aa mai departe.
interesanta a fost trecuta cu vederea. Potrivit lui Montesinos, in al a
Cuzco in sine reprezenta 0
cincHeaan al domniei acestui rege s-au implinit 2500 de ani de la marturie a cunotintelordespre zo-
Momentul Zero i 2000 de ani de la inceputul Vechiului Imperiu. diac i a vechimii acestor cuno-
Oare ce s-a intamplat in jurul anului 400 inainte de Cristos, de tinte. Am afirmat deja ca oraul era
a fost nevoie de 0 reforma a calendarului? Lungimea intervalului impartit in douasprezece sectoare,
temporal, de 2000 de ani, corespunde intervalului modificarilor zo- fiecare fiind asociat cu 0 casa zo-
diacale datorate precesiunii. in Orientul Antic, unde calendarul a
fost inventat la Nippur in jurul anului 4000 inainte de Cristos, echi- diacala.Estesemnificativca primul ~ - mS!0ElIl~ .
sector,situatpe pantadin Sacsa- \~. '., - ~.!h..,_.,or"
noctiul de primavara aparea in Casa sau in Varsta Taurului. in anul huaman, era asociat cu Berbecul, ~f~, , '. ',__,
2000 inainte de Cristos a fost intarziat pana la Casa Berbecului, iar deoarece pentru ca aceasta zodie' ." .~.,," '
in epoca lui Isus Cristos pana in Casa Petilor. sa fie raportata la echinoctiul de "iJ ll~,
Reforma andeeana, survenita in 400 inainte de Cristos con-
primav~ra trebuie sa ne intoarcem
stituie 0 confirmare a presupuneriica Vechiullmperiu i calendarul cu 4000 de ani in urma. Fig.8S
sau au inceput in urma cu circa 2500 de ani inainte de Cristos. Ea Ne intrebam daca aceste cunotinte despre astronomie i
sugereaza i ca acei regi cunoteaubine zodiacul; dar zodiacul era reformelecalendaruluiar fi putut fi retinute i transmise de-a lungul
o impartire pur artificiala i arbitrara a boltii cereti in douasprezece mileniilor fara a fi consemnate in scris in nici un fel. Codicele ma-
parti. 0 inventie sumeriana adoptatain toata antichitatea de popoa- yae contineau, dupa cum am vazut, date astronomice copiate i
rele care au urmat. Era acest lucru posibil? Raspunsul este: da. obtinute din surse mai vechi. Arheologii au stabilit ca barele drep-
Unul dintre intemeietorii acestuidomeniu, S.Hagar, intr-o con- tunghiulare cu care erau infatiati conducatorii mayai pe stele e-
ferinta sustinuta la cel de-al XIV-lea Congres al americanitilor din rau de fapt "bare ale cerului", continand glifele pentru anumite con-
1904intitulatConstelatiileDeruanesi lena/lira Inr roll rifll<'/"/ ... ,.,~
::;1~lalll ale ZOClaCUlUI \cum era, ae exemplu, sena cle gUtece inca-
lIIunSlratca Inca1Inu erau doar familiarizati cu zodiacul (i cu lu- dra imaginea lui Pacal pe capacul sicriului lui, la Palenque.) Sa fi
nile corespunzatoare zodiilor), dar aveau i denumiri diferite pentru fost aceste reprezentari artistice ale perioadei clasice copiate din
ele. Spre surprinderea cercetatorilor (nu i a noastra), denumirile reprezentari calendaristice mai vechi, probabil mai putin realizate
seamana izbitor cu cele pe care Ie cunoatemfoarte bine i care ii din punct de vedere artistic? Acest fapt este sugerat de 0 piatra ro-
au originea in Sumer. Astlel, ianuarie, luna Varsatorului, era inchi- tunda gasita la Tikal (fig. 85a) pe care imaginea Zeului Soare (cu
I . nata lui Mama Cocha i lui Capac Cocha, Apei Mame i Stapanu- barba i cu limba scoasa) este inconjurata de glife celeste.'
lui Apei. Martie, luna Berbecului, cand prima faza a astrului lunii Astlel de pietre circulare zodiacal-calendaristice "primitive"
--,..~~~..~

178 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 179

zarro a intrat in Cuzco, capitala incaa. Grosul fortelor lui Pizarro se


sunt stramoii "pietrelor calendaristice" aztece perfectionate,dintre afla inca la Cajamarca, unde iltineau captiv pe Atahualpa, preten-
care s-au gasit cateva, printre care i una din aur; aceasta era cea dentulla tron. Misiunea grupului era de a obtine contributia capitalei
mai sacra i i~afost daruita lui Cortes de catre Moctezuma pe cand la rascumpararea in aur pe care 0 cereau spaniolii in schimbul eli-
acesta credea ca ii inapoiaza Zeului $arpe cu Pene ceea ce ii berarii lui Atahualpa.
apartinea de drept. In Cuzco, generalullui Atahualpa, Quizquiz, i-a lasat pe spani-
Sa fi existat astlel de inregistrari - in aur - i in Peru? In pofi- oli sa intre i sa cerceteze cateva cladiri importante. printre care i
da tratamentului la care au supus spaniolii tot ce aducea a "idol", Templul Soarelui. Incaii ii spuneau Coricancha, Imprejmuirea de
mai ales daca obiectul era din aur (topindu-Ie foarte repede, aa Aur, deoarece peretii sai erau acoperiti cu placute de aur, iar in in-
cum s-a intamplat cu imaginea soarelui de la Coricancha),cel putin terior se aflau tot felul de obiecte magnifice din aur, argint i pietre
un asUeide obiect s-a pastrat. pretioase. Putinii spanioli care au intrat in Cuzco au luat cu ei apte
Este un disc de aur, cu un diametru de aproximativ 15 cm (fig. sute de placute de aur, numeroase alte comori i s-au intors la Ca-
85b). jamarca.
A fost descoperit in Cuzco, iar in prezent este expus in Muze- Grosul armatei spaniole a intrat in Cuzco la sfaritul aceluiai
ullndienilor Americani din New York; a fost descris in urma cu mai an, i am pomenit deja soarta pe care a avut-o oraul, cu edificiile
bine de un secol de Sir Clemens Markham (Cuzco and Lima;The i altarele sale. Cel Mai Sfant Templu a fost jefuit, iar Emblema De
Incas of Pe~. EI a tras concluzia ca in centrul discului era repre- Aur a soarelui, care se afla deasupra Marelui Altar, a fast luata i
zentat soarele, inconjurat de douazeci de simboluridistincte; a cre- topita.
zut ca acestea erau lunile, dupa modelul calendarului mayade do- Oar distrugerea fizica nu a putut terge amintirile incailor. Po-
uazeci de luni. W. Bollaert, intr-o conferinta sustinuta la Societatea trivit acestora, Coricancha fusese construit de primul monarh, la in-
Regala a Anticarilor in 1860 i in scrierile sale ulterioare, a consid- ceput fiind un fel de coliba cu acoperi de paie. Regii care au venit
erat ca discul este "un calendar pe luni sau un zodiac". M.H. Sav- mai tarziu I-au extins, pana cand a ajuns sa aiba dimensiunile i for-
ille (A Golden Breastplate from Cuzco, in publicatiadin 1921 a Mu- ma sub care I-au cunoscut spaniolii. in Cel Mai Sfant Templu, spu-
zeului), a subliniat ca ase dintre semne se repeta de doua ori, iar neau ei, peretii erau acoperiti de sus pan a jos cu placi de aur. Gar-
doua se repeta de patru ori (Ie-a marcat de la A la H) i ca atare a cilaso scria: "Deasupra Marelui Altar se afla imaginea soarelui pe 0
pus la indoiala teoria lui Markham privind calendarul cu douazeci placa de aur de doua ori mai groasa decat celelalte placi de pe pe-
de luni. reti. Era infatiat cu 0 fata rotunda i raze i flacari de foc, toate din-
Simplul fapt ca ase inmultit cu doi este egal cu doisprezece
ne determina sa fim de acord cu Bollaert i sa sugeram ca acea~-
tr-o singura bucata.1I
/\,..",1""
_._ . ~ .
_-I_a.~_ , _1-~- . r-- --."'".."_u wt,,&.U"
'il ,-au IUcaL
+- --"- -::.: ":_;:"_:": OJ''';'''O,Q LUUld\,;i:Ua cecal unaa luniloranului. spaniolii. Oar nu era obiectul initial, care dominase peretele i pe
Toti cercetatorii sunt de acord ca acest obiect dateaza din perioa- care cadeau razele soarelui la rasarit, in ziua aleasa.
da preincaa. Nici unul nu a demonstat, totui, cat de mult seama- Cea mai detaliata descriere a piesei centrale i a imaginilor
na cu piatra calendaristica descoperita fa Tikal - poate pentru ca din jurul ei a fost oferita de Don Juan de Santa Cruz Pachacuti-
astlel ar pune i mai mult in dificultate teoria conform careia intre Yumqui Salcamahyhua,fiul unei printese Inca de vita regala i al u-
America Centrala i America de Sud nu a existat nici un contact. nui nobil spaniol (din acest motiv uneori este denumit Santa Cruz,
alteori Salcamayhua). Relatarea face parte din cartea sa Relacion
La inceputullui 1533 un mic grup de soldati din armata lui Pi- (tradusa in limba engleza de Sir Clemens Markham), carte in care
180 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 181

a dorit sa glorifice dinastia Inca in ochii spaniolilor. Salcamayhuaa-


firma ca primul rege din dinastia Inca a fost cel care le-a poruncit josul figurii). in partea de jos erau
fierarilor "sa fabrice 0 placa plata din aur, care insemna ca exista simboluri terestre (oameni, a-
~~
un singur creator al cerului i al pamantului".Salcamayhuai-a ilus- . nimale, un rau, munti, un lac); in
trat spusele cu un desen: placa avea forma neobinuitaa unui oval. partea de sus, imagini cereti:
Aceasta prima reprezentarea fost inlocuita cu 0 placa rotunda Soarele, Luna, stele, ovalul mis-
atunci cand urmatorul monarh a declarat soarele zeitatea suprema. terios, etc (fig. 86).
Monarhul care a venit dupa acesta a revenit la placa de forma 0- Cercetatoriiau opinii diferite
vala, fiind "un mare duman al idolilor; elle-a poruncit oamenilor sa cu privire la semnificatiile simbo-
nu mai venereze soarele i luna",ci, mai degraba, corpul ceresc re- lurilor individuale, dar nu :}i la
prez6iitat de placa ovala. EI a fost cel care a dat ordin sa se puna sensul general al pereelui sacru.
imagini de jur-imprejurul placii. Salcamayhuase referea la placa 0- Markham interpretapartea supe-
vala ca la un simbol al "Creatorului",accentuand faptul ca nu inte- rioaraca pe "un grafic stelar, 0 a-
legea prin aceasta soarele, deoarece imagini ale soarelui i lunii e- devarata cheie catre desluirea
rau dispuse in jurul ovalului. Pentru a-i ilustra spusele, Salcama- cosmogoniei :}i a astronomiei in
yhua a desenat un oval mare inconjurat de doua cercuri mai mici. Peru-ulantic", :}iera sigur ca var- Fig.86
Piesa din centru a ramas astlel, cu ovalul in partea supe- ful triunghiular era 0 hieroglifa
rioara, pana in vremea lui Inca Huascar, unul dintre cei doi frati vi- pentru "cer".S.K. Lothrop (Inca Treasure)a sustinut ca imaginile de
tregi care ii disputau tronul, atuncicand au sosit spaniolii. EI a inla- deasupra marelui altar "alcatuiau 0 legenda cosmogonica despre
turat ovalul i I-a inlocuit "cu 0 placa rotunda, la fel ca un soare cu facerea cerului :}i pamantului, a soarelui i lunii, a primului barbat i
raze." "Huascar Inca a aezat imaginea soarelui acolo unde fusese a primei femei".Toti sunt de acord cu afirmatialui Salcamayhua, ca
cea a Creatorului". in acest fel, prin alternarea credintelor religioa- reprezinta "ceea ce credeau paganii" - suma tuturor credintelor lor
se, s-a ajuns din nou la un panteon in care soarele era zeitatea su- religioase :}i a legendelor lor; 0 saga a Cerului :}i Pamantului, i a
prema, nu Viracocha. Pentru a semnifica faptul ca el era moteni- legaturii dintre ele.
torul de drept al tronului, Huascari-a adaugat epitetullnti ("Soare- in ansamblul de corpuri cere:}ti sa disting limpede soarele i
Ie"); aadar el, nu fratele sau vitreg, era adevaratul descendent din luna, flancand un oval plat de aur, dedesubtul caruia sunt grupuri
Fiii Soarelui. de corpuri cere:}ti. Este limpede ca cele doua simboluri apartin
Salcamayhua a explicat ca peretele in triunghi, avand ovalul soarelui :}i lunii, datorita figurilor conventionaledesenate deasupra
in centru, rezuma "ceea ce credeau paganii" despre cer i pamant, 1M I~ u._ u -~:.:.:;': .._:_~:::_ :" ;;".;"y"'''i'Lllla~IIUI. IIIlI \:soare):}1
si ~ ilw::tr::d,.." IIn ,.j~...~... ; ~:~_:.._:..:_"':_ .,,""~a IUInuascar, ca- Quilla (luna).
re a inlocuit ovalul cu imaginea Soarelui. Schita s-a pastrat printre Daca soarele era asUel reprezentat, atunci ce semnifica ima-
hartiile lui Francisco de Avila, cel care I-a chestionat pe Salcamay- ginea centrala, acel oval? Potrivit legendelor, acest simbol era ve-
hua, dar i pe altii in legatura cu semnificatia reprezentarii. Avila a nerat laolalta cu Soarele in vremurile inca:}e. Identitatea sa este
notat pe schita :}i cateva explicatii ale imaginilor, in limbile locale clar explicata de 0 nota care spune: "ilIa Ticci Uuiracocha, Pachac
quechus i aymara:}i in spaniola sa castiliana. Daca se inlatura a- Acachi. Quiere decir imagen del Hacedor del cielo y de la tierra"...
ceste notatii, se obtine 0 reprezentarefidela a imaginilor infati:}ate Ceea ca inseamna: "ilia Ticci Uuiracocha, Creatorul tuturor; adica
deasupra altarului (infati:}atprin obiectul dreptunghiularha:}uratdin imaginea Creatorului Cerului :}i Pamantului."

.---
182 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 183

Dar de ce era Viracocha reprezentat sub forma unui oval? nostru solar este identica cu cea sumeriami?
Unul dintre oamenii de ~tiin1acare s-a ocupat indeaproape de Pe masura ce reprezentarilecoborau din cer spre i -.ant, pe
aceasta problema, R. Lehmann-Nitsche (Coricancha EI templo - partea dreapta a peretelui este infa1i~atun cer instelat, iar pe par-
del Sol en el Cuzco y las Imagenes de su AltarMayo~ a elaborat 0 tea stanga un nor. Cercetatorii sunt de acord cu notele initiale, "va-
teza conform careia ovalul reprezenta "Oul Cosmic", 0 idee teogo- railpentru cerul senin instelat ~i "nori de iarna". Reprezentarea Inca
nica ce se regase~te in legendele grece~ti, in religiile hindu, ,,~i socoteaanotimpurile 0 parte din actul creator, urmand ~i in aceasta
chiar in Geneza". Este "cea mai veche teogonie, ale carei amanun- privin1amodelul din Orientul Apropiat. inclinarea Pamantului, cau-
te nu au fost in1elesede autorii albi". A fost reprezentatain sanctua- zata de anotimpuri, era pusa in Sumer pe seama lui Nibiru, iar in
rele zeita1ii indoeuropene Mithra sub forma unui ou inconjurat de Babilonpe seama lui Marduk.Acela~i ecou se regase~tein psalmul
constela1ii1ezodiacale. "Poate ca intr-o zi indianologii vor remarca biblic inchinat Domnului: "Tu ai facutvara ~i iarna".
asemanarile dintre cultullui Viracocha, al lui Brahma cel cu ~apte Sub "vara" aparea simbolul unei stele; sub "iarna" este infa-
ochi ~i al israelitului lahve... in antichitatea clasica ~i in cultullui 1i~atun animal fioros. Opinia generala este ca acestea reprezinta
Orfeu apareau imagini sacre ale Oului Mistic; de ce nu soarfi putut constela1ii1e asociate in emisfera sudica acestor anotimpuri. Imagi-
intampla acest lucru ~i in Marele Sanctuar din CUZcO?" nea de sub "iarna" reprezinta Leul,fapt uimitor, din mai multe punc-
Lehmann-Nitsche s-a gandit la Oul Cosmic ca la singura ex- te de vedere. in primul rand, in America de Sud nu exista lei. in al
plica1iepentru forma ovala neobi~nuitaa obiectului nu doar din ca- doilea rand, calendarul a fost inventat in Sumer in urma cu patru
uza asemanarii dintre forma acestuia ~i forma unui ou, ci ~i pentru mii de ani inainte de Cristos, iar atunci solsti1iulde vara a avut loc
ca elipsa (forma geometrica greu de desenat sau de fasonat) nu se pe cand Soarele se afla in casa zodiacala a Leului (UR GULA in
gase~te ca atare pe Pamant. Dar ~i el, ~i al1iipareau sa ignore fap- sumeriana). Dar in emisfera sudica in acea perioada a anului ar fi
tul ca pe suprafa1aelipsei se afla plasata (in partea de jos) 0 stea. trebuit sa fie iarna. Prin urmare, reprezentarea inca~a a imprumu-
Daca forma eliptica sau ovala se aplica mai multor corpuri cere~ti, tat nu doar ideea celor douasprezece constela1iizodiacale, ci ~i
(pe langa cele cinci de deasupra ~i cele patru de dedesubt), ea ordinea anotimpurilor a~a cum era ea in Mesopotamia!
semnifica ovalul care poate fi intalnit in natura - dar nu pe pamant, Am ajuns la simbolurile care - asemeneacelordin EnumaE-
ci in cer: curba naturala descrisa de 0 planeta care se rote~tein ju- lish ~i din Cartea Genezei - aduc legendele facerii din ceruri pe Pa-
rul Soarelui. Noi sugeram ca acest oval reprezinta orbita unei pla- mant: primul barbat ~i prima femeie, Edenul, un rau mare, un ~ar-
nete din sistemul nostru solar. pe, mun1i,un lac sacru. "Panorama inca~a" despre lume, in cuvin-
Prin urmare, ceea ce reprezenta peretele sacru nu erau ni~te tele lui Lehmann-Nitsche.0 caracterizare mai exacta ar fi: Biblia in
constela1ii misterioase ~i indepartate, ci propriul Sistem Solar, cu imagini a popoarelor din Anzi.
~n;)rAIA. IlIn;) ~i CAIAzece DJanete. rezultfmd in total douasoreze- Analogia este reala, nu 0 simpla figura de stil. Imaginile aces-
ce. Planetele sistemului nostru solar sunt impartite in doua grupe: tel compozl!" ar pUtea lIusua CU ::;Ul,;l,;t:/::;1t:/~t:lIIUt:llt:l Illt:I;:'VtJULdllllt:lllt:l
cele cinci planete aflate la mare departare - Pluto, Neptun, Uranus, biblice ale lui Adam ~i Eva in gradina Edenului, completate cu ima-
Saturn ~i Jupiter (socotind din afara spre interior), ~i grupul de pla- ginea~arpelui(pe portiunea din dreapta a peretelui) ~i Copacul Vie-
nete mai apropiate: Marte, Pamantul, Venus, Mercur. Cele doua 1ii (pe portiunea din stanga). Cuvantul sumerian E.DIN (din care
grupe sunt impartite de vasta orbita eliptica a celei de-a douaspre- provine Eden) semnifica valea marelui fluviu Eufrat, care izvora din
zecea componente a sistemului nostru solar, care pentru inca~iera mun1iiinal1i de la nord. Aceasta localizare geografica este repre-
Viracocha. zentata cu claritate pe partea din dreapta a zidului, unde un glob
Trebuie oare sa ne surprinda ca aceasta viziune a sistemului care infa1i~eazaPamantul poarta inscriptia: "Pf1chaMama" - Pa-
--- ~..~~~ __1

184 Zecharia Sitchin

mantul Mama. Pana i curcubeul, prezent Tnlegendele din Orientul


Apropiat despre potop, apare aicL
(Toli savanlii sunt de acord ca globul sau cercul ce poarta in-
scriplia Pacha Mama reprezinta Pamantul; cu toate acestea, nici u- 9
nul nu a fost uimit de faptul ca incaii tiau deja ca Pamantul este
rotund. Sumerienii tiau acest lucru, Tnfatiand Pamantul i toate
celelalte planete Tnfunclie de aceasta realitate.)
Oraepierdutei regasite
Grupul de apte puncte de sub simbolul Pamantului a pus ne- Descoperirea legendei Genezei Tnvarianta sa mesopotamia-
numarate probleme cercetatorilor. Unii au adoptat ideea greita na iniliala pe perelii templului inca Celui Mai Sfant ridica 0 mullime
conform careia anticii TiTnchipuiau ca Pleiadele numara apte ste- de Tntrebari. Prima i cea mai evidenta dintre acestea este: cum?
!e ~j au sugerat ca simbolul reprezinta acea portiune din constelalia Cum au aflat incaii aceste legende,i nu doar Tnliniimari. aa cum
Taurului. Daca ar fi aa, simbolul ar trebui sa se afle Tnportiunea au devenit cunoscute peste tot Tnlume (crearea primului cuplu, Po-
superioara celesta a reprezentarii, nu Tncea inferioara. Lehmann- topul), ci Tndetaliu, urmand Povestea Crealiei, demonstrand inclu-
Nitsche i allii au interpretat simbolul celor apte puncte ca fiind "cei siv cunotinle despre sistemul solar i des pre orbita planetei Nibiru.
apte ochi ai zeului suprem". Oar am aratat deja ca cele apte pun-. Unraspuns posibilar fi acela ca incaiidelineauaceste cu-
cte, numarul apte, desemnau Tnsui PamantulTn enumerarea su- notinle din vremuri imemoriale, aducandu-Ie cu ei TnAnzi. 0 alta
meriana a planetelor. Prin urmare, simbolul ,,apte" se afla exact a- posibilitate ar fi ca Ie-au au zit de la alte popoare pe care Ie-au Tntal-
cola unde trebuie, ca 0 legenda pentru globul pamantesc. nit pe aceste pamanturi.
Ultima imagine de pe peretele sacru este cea a marelui lac le- in absenla documentelor scrise, care se gasesc TnOrientul A-
gat printr-un canal de un lac mai mic. Notele de pe margine explica: propiat, raspunsulla aceasta Tntrebare depinde Tnmare masura de
"Mama Cocha", Apa-Mama. Toli cercetatorii sunt de acord ca aces- raspunsulla alta: Cine erau, de fapt, incaii?
ta reprezinta Lacul Sacru din Anzi, Titicaca. Reprezentandu-I, inca- Cartea Relacion a lui Salcamayhua este un bun exemplu alTn-
ii transferau povestea Crealiei din ceruri pe pamant i din Gradina cercarii incailor de a perpetua un tel de propaganda de stat; atri-
Edenului TnAnzi. buirea numelui venerat Manco Capac primului monarh Inca, Inca
Lehmann-Nitsche a rezumat semnificalia i mesajul reprezen- Rocca, pentru a-i face pe cei pe care Ticotropisera sa creada ca
tarii de pe peretele atlat deasupra Marelui Altar, spunand: ,,11poarta primul Inca era adevaratul "Fiu al Soarelui", ieit direct din apele
pe om de pe pamant pana la stele". La fel de uimitor este faptul ca lacului sacru Titicaca. De fapt, dinastia Inca a Tnceput cu aproxi-
Ti duce pe incai Tncealalta parte a Pamantului. mativ3500 de ani dupa acel stant Tnceput.Limba pe care 0 vor-
beau incasii era Quechua, limba popoarelor din partea centrala i
de nord a Anzilor, In tlmp ce In munl" aln Jurul LaCUIUlIlticaca po-
poarele vorbeau limba aymara. Acestea i alte consideratii i-au fa-
cut pe unii oameni de tiinla sa afirme ca incaii au venit relativ tar-
ziu, dinspre est, i s-au stabilit Tnvalea Cuzco, care se Tnvecinea-
za cu marea campie amazoniana.
Acest tapt Tnsine nu exclude 0 posibila origine a incailor in
Orientul Apropiat. Atenlia s-a axat asupra imaginii reprezentate pe
perelii templului, deasupra Marelui Altar, dar nimeni nu s-a Tntrebat
de ce, Tntreatatea popoare care aveau reprezentari ale zeilor lor i
Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 187
186

care ii puneau idolii in altare i temple, in mareIe templu inca nu i a fost motivul principal pentru care s-a organizat 0 expeditie con-
era nici un astlel de idol, i nici in vreun alt templu sau altar inca. dusa de colonelul Percy Fawcett, a carui misterioasa disparitie in'
Cronicarii povestesc ca, in timpul anumitor celebrari, era pur- jungla face inca obiectul articolelor de senzatie.
tat un "idol", dar acesta il reprezenta pe Manco Capac, nu pe un Nu vrem sa spunem prin aceasta ca nu exista ruine stravechi
zeu. Ei mai relateaza i ca, intr-o anumita zi sfanta, un preot se du- ale unor aezari situate de-a lungul unui drum care strabate conti-
cea pe un munte indepartat, unde se afla idolul impunator al unui nentul sud-american,din Guyana i Venezuela, pana in Ecuador i
zeu, i sacrifica 0 lama. Oar acel munte i acel zeu existau din vre- Peru. in rapoartele lui Humboldt despre calatoriile sale de-a lungul
muri preincae, iar legenda poate sa faca referire la templullui Pa- i de-a latul continentului se pomenete 0 traditie care spune ca
chacamac de pe coasta (despre care am scris deja). oamenii de peste mari au debarcat in Venezuela i au pornit spre
Este interesant ca aceste obiceiuri respecta poruncile biblice interiorul continentului; iar raul principal din valea Cuzco, Urubam-
din vremea Exodului. Interdictiareferitoarela fabricarea i adorarea ba, nu este decat un afluent al Amazonului. Echipe arheologice
idolilor era inclusa in cele Zece Porunci. lar in ajunul Zilei Ispairii, braziliene oficiale au vizitat numeroase aezari (fara a efectua, to-
un preot trebuia sa sacrifice "un tap ispaitor"in deert. Nimeni nu tui, sapaturi sustinute). intr-o aezare de langa gura Amazonului
a atras atentia asupra faptului ca acele quipposutilizate de incai au fost gasite urne de ceramica decorate cu motive incizate care a-
pentru a comemora evenimentul - bucati de franghie de diferite cu- mintesc de modelele de pe vasele de ceramica din Ur (Iocul sume-
lori care trebuiau sa fie din lana, cu noduri in diverse pozitii - sema- rian de origine allui Abraham). Se pare ca a fost creata 0 insulita
nau, ca aspect i scop, cu tzitzit, "ciucurii de pe marginile unei pan- artificiala, Pacoval, care servea ca baza pentru mai multe movile
ze albastre", pe care israelitii trebuiau sa i-i coasa pe veminte, (carenu aufost excavate).Potrivitlui L. Netto,Investigaciones so-
pentru a arata ca respecta poruncile Domnului. Ar mai fi regulile bre a archaeologia braziliera, urne cu motive similare ~i vaze "de
privind succesiunea la tron, conform carora motenitorul legal era calitate superioara" au fost gasite in susul Amazomului. ~i, credem
fiul unor frati vitregi, obicei sumerian preluat de patriarhii evrei, sau noi, 0 ruta la fel de importal)ta care lega Anzii de Oceanul Atlantic
exista la sud.
practica circumciziei, intalnita la familiile regale incae.
Arheologii peruani au facut nite descoperiri uimitoare in pro- Cu toate acestea, nu se tie cu certitudine daca ~i incaii au
vinciile amazoniene din Peru, printre care ruinele unor orae cu 10- venit pe acest drum. Una dintre legendele lor stravechi Ie situeaza
cuinte de piatra, mai ales in valea raurilor Utcubamba i Maranon. inceputurile 0 data cu debarcarea pe coasta peruana. Limba lor,
Acestea sunt, fara indoiala, "orae pierdute" in zonele tropicale; quechua, seamana mult cu limbile din Orientul indepartat, atat din
dar, in anumite cazuri, descoperirile anuntate reprezinta expeditii punctulde vedere al semnificatiei cuvintelor,cat i ca dialect. lar in-
catre aezari cunoscute. Aa s-a intamplat in 1985, in cazul des- caii apartin in mod clar populatiilor amerindiene -a patra ramura
cooeririlorde la Gran PataiencarR::IIIf;icllt mlllt~ v~lv:!i- ;:I~A7;:1rA a omenirii, care, dupa cum am indraznit sa suaeram noi. descinde
explorata de arheologul peruan F. Kauffmann-Doig i de america- OlnneamUiIUI(;aln (un ghid din Guzco,auzind de pregatirea noas-
nul Gene Savoy cu douazeci de ani mai inainte. S-au raportat tra de specialitatein cercetarea biblica, ne-a intrebat daca nu cum-
"piramide" la granita cu Brazilia, in orae pierdute precum Akakor, va in-caar fi putut deriva din ca-in, printr-o inversare a silabelor.
i poveti indiene despre ruine care contin bogatii nemaivazute. Un Cine tie!?)
document aflat la arhivele nationale din Rio de Janeiro reprezinta Dovezile pe care Ie avem demonstreaza, dupa pare rea noas-
un raport din secolul al optsprezecelea, unde se consemneaza e- tra, ca legendelei credinlele din OrientulApropiat, dar ~i cunotin-
xistenta unui ora pierdut in jungla amazoniana i vazut de euro- tele despre Nibiru i despre Anunnaki, veniti de acolo pe Pamant,
i. pen; in 1591. Documentul transcrie chiar 0 faie scrisa gasita acolo panteonul celor doisprezece, toate acestea au fost aduse de pre-

i
[ /.'

t
188 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 189

decesorii incailor de pe- in sculpturile in piatra. Am V3zUtdeja (fig. 51b) una dintre nume-
ste mari. Acest lucru s-a roasele reprezentari ale zeitatilor inaripate. De un interes deosebit
intamplat in perioada Ve- este 0 piatra cioplita mare care masoara aproximativ treizeci de pi-
chiului Imperiu, iar cei cioare patrate, denumita de arheologi stela5lzapa, gasita langa un
care au adus aceste le- important altar din piatra. Scena, complicata, (fig. 87) a fost carac-
gende erau Strainii de terizata de cercetatori drept "un mit vizual fantastic" care se refera
peste mari, dar nu in mod la "geneza omenirii" langa Copacul Vietii, aflat pe malul unui rau.
necesar aceiai care au Povestea istorico-mitica este spusa de un batran cu barba re-
adus cu ei legende i po- prezentatin partea stanga, i este repetata de un om care pare a fi
veti similare in America mayape partea dreapta (a observatorului stelei).
Centrala. Tndecor este multa vegetatie, sunt foarte multe pasari i multi
Pe langa toate a- peti,dar i figuri umane. Interesanteste ca cele doua figuri centra-
ceste fapte i marturii pe le reprezinta doi oameni care au fata i picioare de elefant - animal
care Ie-am prezentat, sa completnecunoscut in cele doua Americi. Cel din partea stanga es-
~\ te prezentatin legatura cu un personaj olmec care poarta coif, ceea
ne intoarcem putin in Iza-
pa, 0 aezare aflata langa coasta Pacificului, la granita dintre Mexic ce intarete presupunerea noastra ca acele uriae capete de pia-
i Guatemala, unde s-au intalnit civilizatiile olmeca i mayaa. A- tra care infatiau olmeci reprezentau africani. .
ceasta aezare a fost recunoscutaabia in ultima vreme ca fiind cea Daca marim portiunea din partea stanga (fig. 88a), observam
mai mare de acest fel de pe coasta Pacificului in America Centrala detalii care pentru noi reprezinta nite indicii foarte importante. 0-
i de Nord. A fost locuita in permanenta timp de 2500 de ani, din r mul cu barba ii spune
1500 inainte de Cristos (data obtinuta prin datarea cu carbon) pana povestea deasupra u- fig.SS
in 1000 dupa Cristos. Avea obinuitele piramide i terenuri pentru nui altar care poarta
jocul cu mingea, dar cEWace i-a uimit cel mai mult pe arheologi au simbolul taierii ombili-
fost monumentele sale din piatra. Datorita stilului, imaginatiei, con- cului. Acesta era sim-
tinutului lor mitic i perfectiunii artistice a acestor pietre cioplite, ele bolul (fig. 88b) cu care
au ajuns sa reprezinteun stil aparte, stilul izapan,recunoscutastazi Ninti (zeita sumeriana
ca reprezentand 0 sursa de inspiratie pentru alte aezari de pe care I-a ajutat pe Enki
coasta Pacificului, din Mexic i Guatemala. Aceasta arta apartinea sa creeze omul) era i-
perioadei olmece timpurii i preclasice mijlocii i a fost adoptata si dentificata pe sigiliile
clllnance I pe monu- u
..;"" ;.;Q1Q Q.UII'-I '-allu
::>Lctl..li:tllIIa~~Laru s-au SCnlmDat.
Arheologii de la Fundatia Arheologica Lumea Noua de la Uni- mente.Atunci cand Pa-
versitatea Birgham Young, care au studiat timp de cateva decenii mantul a fost impartit
aceasta aezare i au efectuat sapaturi, nu au nici 0 indoiala ca la intre zei, ei i s-a dat in
vremea infiintarii sale era orientata spre solstitii, iar cele cateva mo- stapanire peninsula Si-
numente erau chiar .aliniate in chip deli be rat in functie de micarile nai, locul de unde egip-
planetelor" (V.G.Norman, Izapa Sculpture). Temele religioase, cos- tenii extrageau pietrele
mologice i mitologice impletite cu subiecte istorice sunt exprimate lor favorite, turcoazele
190 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 191

albastre-verzui. ii spuneau Hathor i 0 infatiau cu coarne de vaca, portrete din argila ale unor biirbati in varsta cu barbi albe.
precum in aceasta scena a crearii omului (fig. 88c). Aceste "coinci- Noi presupunem ca aceti musafiri nepoftiti erau olmecii i to-
dente" confirma concluzia noastra potrivit careia stela de la Izapa i- varaiilor cu barba din Orientul Apropiat, care fugeau de revoltele
lustreaza legendele din Lumea Antica privind Facerea Omului ~i izbucnitein America Centrala in jurul anului 400 inainte de Cristos.
Gradina Edenului. Au plecat lasand in urma lor, din America Centrata pana in zonete
Pe stela sunt reprezentatei piramide, dar cu laturi netede, ca s' ecuatoriale din America de Sud, un ir de manifestari de venerare
cele de la Gizeh de pe Nil, infatiate aici in josul stelei, langa rau. supusa.Expeditiilearheologice organizate in zonele ecuatoriale de
Pe masura ce analizam i reanalizam aceastii stela veche de cate- pe coasta Pacificului au
va milenii, nu putem sa nu ne gandim ca 0 singura imaginevalorea- ,; scos la iveala monoliti enig-
za mai mult decat toate cuvintele din lume. matici care dateaza din a-
eea perioadii framantata.
Legendele i marturiile arheologice demonstreazaca olmecii ;~
"'~ Expeditia organizata de
I;';
i oamenii cu barba nu s-au oprit pe tarmul oceanului, ci s-au in- George C. Heye a gasit in
1-
".
dreptat spre America Centrala i spre nordul Americii de Sud. E po- Ecuador capete uriae de
~
sibil sa fi inaintat spre interior, deoarece exista marturii ale pre- piatra, cu trasaturi umane,
zentei lor in aezari din interiorul continentului. in orice caz, au ca- dar cu colti ascutiti, de ja-
latorit spre sud in cel mai uor mod cu putinta: in barci. guar feroce. 0 alta expedi- .
Legendele din partile ecuatoriale i de nord ale Anzilor nu tie a gasit la San Augustin,
mentioneaza doar sosirea pe mare a stramoilor lor (precum Na- aezare situata la granita
ymlap), ci i a unor "giganti".0 astlel de debarcarea avut loc in vre- eu Columbia, statui de pia-
mea Vechiului Imperiu, cealalta in perioada Mochica. lata cum 0 .. trii care infatieaza giganti;
descrie pe ultima dintre ele Cieza de Leon: "Au sosit pe coasta, in uneori acetia tin in maini
barci mari cat vapoarele, facute din trestii, nite oameni atat de i- unelte, alteori arme; tra-
nalti, inc~Uun om de statura obinuitaIe ajungeapana la genunchi!" saturile fetei sunt acelea
Aceti oameni aveau unelte de ale olmecilor africani (fig.
metal cu care au sapat puturi in 90 a, b). Fig.90
stanca, dar pentru hrana au dat Este posibil ca tot
navala prin proviziile batinai- aeetiinvadatori sa fi inspirat legendele des intalnite in aceste tin-
lor. Le-au necinstit i femeile, uturi, despre cum a fost creat
I" omul, despre
..1. "'._ ~n potop
'_.8._ _ i despre un
~_ ___
, "S..--.- --- ')'-.,..- -.. - --""
debarcasera nu erau femei. semnata de spanioli, doisprezece barbati imbracati in rou efectu-
Poporul Mochicai-a infatiat pe au un dans ritual, pe malul unui lac ce avea legatura cu legenda lui
aceti uriaicare i-au inrobit pe EI Dorado.
vase de ceramicii, pictandu-Ie Batinaiidin zonele ecuatoriale aveau un panteon alcatuit din
fetele cu negru (fig, 89), in timp doisprezecezei, un numar semnificativ i in acelaitimp un indiciu
ce fetele lor erau albe. Tot in important.in fruntea panteonuluise afla 0 triada, compusa din leul
Fig.89
vestigiileMochicase giisesc i Creatiei,leul eel Rau i leita Mama, i includea zeul Lunii, al ~oa-
192 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 193

relui, al Ploii cu Tunete. Semnificativ este i ca Zeul Lunii era consi- mandaatunci cand metodele de extractie initiale folosite de Enki nu
derat superior Zeului Soarelui. Numele zeilor se schimbau de la 0 s-au mai dovedit satisfacatoare. Aa a inceput dumania dintre cei
localitate la alta, pastrand totui caracteristicile cereti. Printre nu- doi frati vitregi i urmaii lor, care a dus i la Razboiul Zeilor. Raz-
mele bizare se disting doua: acela al celui mai important zeu al pan- boiuls-a incheiat cu un tratat de pace intocmit de sora lor Ninti (ca-
teonului, caruia in dialectul chibcha i se spunea Abira, care seama- reia dupa aceea i s-a spus Ninharsag). Pamantul era impartit intre
na izbitor cu numele mesopotamianAbir - "Puternic" - i Zeul Lunii, popoarelecare illoculau. Gelortrei fii ai lui Enlil - Ninurta, Sin, Adad
caruia i se spunea Si sau Sian, nume asemanator cu eel mesopo- - icelor doi gemeni ai lui Sin. Shamashi (Soarele) i Ishtar (Venus)
tamian Sin. Ii s-au dat pamanturile Shem i Japhet, ale semitilor i indoeurope-
Prin urmare, panteonul acestor popoare din America de Sud nilor: lui Sin (Luna) i s-a dat Mesopotamia inferioara; lui Ninurta
trimite inevitabil cu gandul la panteonul celor din Orientul Antic i ("Razboinicullui Enlil", "Marte") muntii din Elam i Asiria; lui Adad
Estu~ ~editeranei - la greci i egipteni, hittiti, canaani i fenicieni, la ("Cel care Tuna", Mercur) i s-a dat Asia Mica (pamantul hititilor) ~i
asirieni i babilonieni, inapoi unde a inceput totul: la sumerienii din Ubanul. Ishtar a fost facuta stSpana peste civUizatiiledin Valea 1r:1-
sudul Mesopotamiei, de la care toti ceilalti au imprumutat zeii i dului, iar Shamash a fost pus sa comande portul spatial din penin-
mitologiile. sula Sinai.
Tnfruntea panteonului sumerian se afla un "Cere Olimpian" al- ,V.I' Aceasta impartire a fost contestata; Enki i fiii lui au luat pa-
catuit din doisprezece zei, deoarece fiecaruia dintre aceti zei tre- mantullui Ham, aI oamenilor cu piele neagra din Africa, civilizatiile
buia sa-i corespunda 0 planeta din sistemul solar. Tntr-adevar,nu- din Valea Nilului i minele de aur din sudul ~i vestul Africii, un cadou
mele zeilor coincideau cu numele planetelor,cu exceptia cazului in nepretult i foarte dorit. Enki era un adevarat savant ~i un mare
care se utilizau mai multe epitete pentru a descrie planeta sau in- metalurgist; numele lul egiptean era "Ptah" ("Cel care dezvolta",
suirile zeului. Tnfruntea panteonului se afla conducatorul din Ni- titlu care a fost tradus drept Hephaistos de greci i Vulcan de
i~
biru, ANU, al carui nume insemna "Cerulli, deoarece ii avea sa- ".t romani). A impartit continentul cu fiii lui; printre ace~tia se afla i
laul pe Nibiru. Sotia sa facea i ea parte din panteonul celor doi- primul nascut MAR.DUK ("Fiul Movilei StralucitoareU), caruia
sprezece, avand numele ANTU. Tot din acest grup faceau parte i . egiptenii ii spuneau Ra, i NIN.GISH.ZI.DA ("Stapanul Copacului
cei doi fii ai lui ANU: E.A (,,AcelaA Carui Casa E Apa"), primul nas- .' VieVi"), caruia egiptenii ii spuneau Thoth (Hermes pentru greci),
'"
cut allui Anu, dar nu de catre Antu; i EN.LlL ("Stapanul Care Po- ~ zeul tiintelor secrete, printre care: astronomia, matematica, con-
runcete"),care era Adevaratul Motenitor,deoarece mama lui era struirea plramidelor.
Antu, sora vitrega a lui Anu. Lui EA i se spunea in textele sumerie- Cunotintele fumizate de zeii din acest panteon, lucrurile de
ne i EN.KI ("Stapanul Pamantului"),deoarece se aflase in fruntea care ei aveau nevoiei indrumarea lui Thoth, toate acestea i-au de-
primei
. ..misiuni a ....
Anunnakilor
, A de
. " pe _ Nibiru
. _pe Pamant i infiintase
I r'IIo terminat pe olmecii africani i pe oamenii cu barba din Orientul A-
t"' ~."'".v. _""___1''''_ . , ... \n
&:u\
- _0_.-. -r..., _.
L:
--~_:_.
r- -,- .-
-x _:..~..~ fn """..I..lt.. n~uh'l ::I Illmii.
blicul Eden. Dupa ce au ajuns in America Centrala pe coasta Goitulul - tot
I . Misiunea lui era aceea de a obtine aur, deoarece Pamantul acolo unde vor ajunge spanlolii, ajutaV de aceia~i curenti marini,
era unica sursa. i nu pentru podoabe sau din pura vanitate, ci pen- peste cateva milenii - au strabatut istmul ingust ~i au navlgat de pe
tru a purifica atmosfera de pe Nibiru prin risipirea prafului de aur in coasta Pacificului spre pamanturile de la sud, aflate dincolo de A-
stratosfera acelei planete. Dupa cum se consemneaza in textele merica Centrala.
sumeriene (i dupa cum am relatat i noi in cartile The 12th Planet Deoarece acolo se alia aurul, in vremea spaniolilor i inaintea
i The Earth Chronicles), Enli/ a fost trimis pe Pamant sa preia co- lor.
REGATELE PIERDUTE 195
194 Zecharia Sitchin

Inainte de incai i de civilizatiile Chimu i Mochica, 0 cultura


denumita de savanti Chavin a inflorit in muntii aflati in nordul sta-
tului peruan, intre coasta i bazinul Amazonului. Unul dintre primii a
exploratori,JulioC. Tello (Chavin i alte lucrari) i-a spus "Ieaganul
civilizatiei andine". Aceasta civilizatie ne poarta inapoi in timp, cel
putin pana in 1500 inainte de Cristos; asemenea civilizatieiolmece
din Mexic, a aparut brusc, i aparent fara sa aiM 0 perioada ante-
rioara de dezvoltare treptata.
Cultura Chavin se desfaoara pe 0 suprafata vasta, ale carei
dimensiuni se extind mereu pe masurace se fac noi descoperiri.Se
pare ca ii avea centrul intr-o aezare Chavin de Huantar, langa
satul Chavin (de unde provine i denumirea acestei culturi). Este
situata fa 0 inaltime de 3000 m in Cordillera Blanca, munti din irul
de nord-vest al Anzilor. Acolo, intr-o vale dintre munti unde afluentii b
raului Maranon formeaza un triunghi, 0 suprafata de aproximativ27
km2a fost aplatizata i terasata in vederea ridicarii unor constructii
complexe, concepute cu multa atentie i precizie, conform unui
plan care lua in calcul marginilei trasaturile aezarii(fig. 91a). CUi-
dirile i pielele formeaza dreptunghiuri i patrate precise i au fost
aliniate cu punctele cardinale, axa est-vest fiind luata drept axa
principala. Cele trei cIadiri principale se aflau pe terase care Ie ridi- Flg.91
cau i se sprijineau de zidul exterior, lung de 150 m. Zidul inconju-
ra aparent complexul din trei parti, lasandu-lliber spre raul care cur- raiatei modelate,care amintesc de marile piramide egiptene. Cele
gea in partea de rasarit, i era inalt de 12 metri. doua scari duceau spre varful cladirii, unde arheologii au gasit res-
Cea mai mare cIadire se afla in collul din partea de sud-vest, turile a doua turnuri; platforma de deasupra nu a mai fost constru-
masoara 72 m pe 75 m i consta din cel pulin trei etaje (reconstruc- ita.
lie generala, fig. 91b). Era construita din blocuri de piatra, bine mo- . Terasa din partea de est face parte din platforma pe care a
delate dar nelefuite,dispuse in straturi egale. Dupa cum indica u- fast construit edificiul i duce la 0 piata aflata cu un nivel mai jos, la
nele lespezi, perelii erau captuiti la exterior cu lespezi de piatra care se ajungea pe ni$te trepte ceremoniale, inconiurata din trei
netedA::I~Am~n:itn~ra /"III rn'3rn"lIr,.,. 1 ~__.x ;--x_"'__ :-_::. ..: ~:
pal1lae plele areptungnlulare sau platforme. In atara collului de
ile incizate. De pe terasa din partea de est pornea 0 scara monu- sud-vest al pielei denivelate i perfect aliniat cu scarile edificiului
mentala, care trecea pe sub 0 poarta impunatoare spre cladirea principal i cu terasa acestuia se afla un bolovan mare de forma
principala. De 0 parte i de alta a portii se aflau doua coloane cilin- plata,cu apte gauri i 0 nia dreptunghiulara.
drice - un model neobinuit in America de Sud - care impreuna cu Precizia exteriorului era intrecuta de cea a interiorului. Inaun-
blocurile verticale de piatra sustineau un prag orizontal de 9 m trulcelor trei structuri se aflau coridoare i holuri labirintice, care co-
dintr-un singur bloc. Mai sus, 0 scara dubla impunatoare ducea municaucu galerii, camere i scari sau se infundau, i de aceea Ii
spre varful cladirii. Aceasta scara era construita din pietre perfect se spunea labirinte. Unale galerii erau captuite cu lespezi netede,

--
196 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 197
,.
delicat decorate din loc in loc; toate (de exemplu, jaguarul); aici se pare ca a functio-
coridoarele au acoperiuri din lespezi nat mai degraba conceptia artistului despre un
de piatra, a9zate cu multa ingeniozi- "animalmitologic",cum ii spun savantii in mod
tate, astfel incat s-au pastrat in picioare -conventional,unul despre care a auzit, dar pe
de-a lungul mileniilor. ~i; care nu I-a vazut.
Niele i proeminentele nu au un Noua ni se pare ca fata zeului seamana cu
scop evident, iar putlJrileverticale sau cea a unui taur - animal care nu se intalnete in
inclinate ar fi putut servi, dupa parerea Americade Sud, dar prezent in folcloruliicono-
arheologilor,la ventilatie. grafiapopoarelor din OrientulApropiat.Semnifi-
Cu ce scop a fost construit Chavin cativ (pentru noi), taurul era "animalulde cult"al
de Huantar? Singura explicatie plauzi- luiAdad, iar muntilorpe care ii stapanea el, in
bila gasita de cei care I-au descoperit a Asia Mica, Iise spune MuntiiTaurului i in ziua
fost ca era un centru religios, un fel de de azL
"Mecca"antica. Aceasta teorie a fost in- a alta coloana de piatra neobinuita i e-
tarita de trei vestigiifascinante i enig- nigmatica de la Chavin de Huantar este denumi-
matice gasite in aceasm aezare. Una ,- ta EI Lanzon, deoarece are forma de lance (fig.
care uimete prin imaginile sale com- if'
94). A fost descoperita in cladirea din mijloc i a
plexe a fost descoperita de Telloin cla- ,~ ramas acolo deoarece are 3,6 m, fiind mai inalta Fig.93
a I b
Fig.92 direa principala: este obeliscul Tello decat gale ria de 3 m unde se afla. Varful mono-
(fig.92 a, b prezinm0 vedere frontala i lituluiiese prin tavan printr-o deschizatura patrata facuta cu atentie.
din spate). Imaginilegravate sunt aglomeraride trupuriomeneti i Imaginea de pe acest obiect a fost tinta a numeroase specula-
de fete, care au insa labe de pisica, colti sau aripL Sunt animale, tii; in opinia noastra, pare sa infatieze chipul antropomorf al unui
pasari, copaci, zei care imprastie nite raze asemanatoare razelor taur. Sa insemne oare aceasta ca autorul monumentului, oricare ar . I
soarelui i 0 varietate de forme geometrice. Sa fi fost acesta un fi fost el, - i inainte de constructia cladirii, deoarece aceasta nu a
stalp totemic care era venerat, sau 0 incercare a unui "Picasso" de ~{ fost construita decat pentru a adaposti statuia - II venera pe Zeul
odinioara de a reprezenta toate miturileitoate legendele pe 0 sin- Taur?
gura coloana? Nimeninu a dat inca un raspuns plauzibil. Nivelul artistic ridicat al acestor obiecte de arta I-a impresion-
a alta piatra gravata este cea denumita monolitulRaimondi at pe cercetatori mai mult decat structurile complexe i neobinuite,
(fig.
_ , 93),
:::: nume
:_ care~___
provine de la_'!"!
"'_ ___J_ arheologul
. care a descoperit-o la i I-a determinat sa considere Chavin "Ieaganul culturii" din nordul
. ,- .-. -- 1 ,........
:j1l;tlIILI UI rt:1 U-UlUI 91 ::;c:\\,,1t:c:\Uc:\ \"c:\ c:\9""Lc:\1""01"".01 UII \"""'IU U I"""~IU"'.
tre crestate din partea de sud-vest a pietei denivelate, aliniata cu Darse pare ca scopulnu era religios,ci utilitar, potrivitunor recente
scara monumentala. Astazi este expusa in Uma. descoperiri.Aceste sapaturi recente au scos la iveala 0 retea de tu-
In aceasta coloana de granit inalta de 2,1 m, artistul din vechi- neluri subterane cioplitedin stanca, ce strapungeau toata aeza-
me a cioplit imaginea unei zeitati care tine 0 arma -aruncator de tu- rea, atat sub cladirileconstruite, cat i sub partile ramase nefini-
nete, cred unii - in fiecare mana. Corpul i membrele zeitatii sunt sate, ilegau diferiteincaperi subterane dispuse sub forma de lant
partial antropomorfe, nu insa i fata. Aceasta fata i-a uimit pe (fig.95).
cercetatori, deoarece nu reprezinta i nu-stilizeaza un animal local Tunelurile aveau nite ieiricare i-au uluitpe cei care Ie-au

f
L
198 Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE 199

descoperit, deoarece se pare ca legau un curs de apa controlat, necesar pentru activitali1ecare aveau loc
cei doi afluenli situali de 0 parte i de la Chavinde Huantar; deoarece iaici, ca in multe alte parti, aces-
alta a aezarii, unul, din cauza terenului te dispozitivepentru apa erau captuite cu aur.
accidentat, unulaflat deasupra icelalalt Vomintalni multe asemenea construcliiin Anzi;Ie-am vazut,
dedesubt, in vale. Uniiexploratoriau su- in forma rudimentara, in aezarile olmece. 1n Mexicfaceau parte
gerat ca aceste tuneluri fusesera con- din lucrarilecomplexe de pamant; in Anzierau adevarate capodo-
struite pentru a controla fluxul apei in pere din piatra - in cadrul unor aezari importante, precum cea de
vreme de inundalii,canalizand apa care la Chavinde Huantar, alteorisub forma unor resturi izolate ale unor
navalea din munli in timp ce se topeau sUincitaiate i Iefuitecu extraordinara precizie, precum aceasta,
zapezile, lasand-o sa curga pe sub cia- vazuta de Squier in regiunea Chavin (fig.96), care par sa fi fost
diri,nu pe langa ele. Oar daca exista un construitepentru un utilajultramodern in urma cu multa vreme.
astfel de pericolde inundalii(maidegra- Aceste lucrariin piatra, nu atat edificiile,cat obiectele folosite
ba dupa averse de ploaie, decat dupa zilnic,par sa ofere raspunsulla intrebare. Cine a fost la Chavin de
topirea zapezilor), de ce ingenioiicon- Huantar?1ndemanarea artistica istilurilede sculptura in piatra re-
structori i-au dispus structurile intr-un amintesc in mod surprinzatorde arta olmeca din Mexic.Printre in-
loc atat de vulnerabil? cantatoarele obiecte, se afla un receptacul in forma de jaguar, 0
Noi suslinem ca au facut aceasta pisica- de taur, un vulturcondor, un bazin in forma de broasca les-
in mod deliberat. Ei s-au folositde cele toasa; un mare numar de vaze i de alte obiecte decorate cu glife
Flg.94 doua niveJuriale afluenli10rpentru a crea create din colliimpletili- un motivcare decoreaza lespezile pereli-

Flg.96
Flg.95
200 Zecharia Sitchin
REGATELEPIERDUTE 201

care trebuie sa-i fi reprezentat pe


vizitatoriisemili (fig. 99) ; una sema-
'~ naatat de mult cu sculpturile asirie.
ne,incat eel care a descoperit-o, H.
Ubbelohde-Ooering (On the Royal
a Highwayof the Incas), a denumit-o
"RegeleAsiriei". Oar nu se tie daca
aceti vizitatori au ajuns in zonele
muntoase,eel putin nu in viata; ca-
petede piatra sculptate cu trasaturi
semite au fost gasite la Chavin de
Huantar, dar mai ales cu grimase
c grotetisau mutilate, infipte ca nite
Flg.98
trofeein zidurile din jurul aezarii.
Varsta aezarii Chavin sugereaza ca primii migranti, atat 01-
meci,cat i semiti, au venit in jurul anului 1500 inainte de Cristos.
Fig.97
intr-adevar, in timpul domniei celui de-al doisprezecelea rege al
lor. dar i obiectele de arta (fig. 97a). Se gaseau totui i lespezi de VechiuluiImperiu, potrivit cronicilor lui Montesinos, "Ia Cuzco au a-
piatra acoperite cu motive egiptene: erpi, piramide, Ochiul Sacru junsveti despre debarcareape coasta a unor barbali foarte inalli...
allui Ra (fig. 97b). Ca i cum aceasta diversitate nu era suficienta, giganli care se stabileau de-a lungul intregii coaste" i care aveau
s-au pastrat fragmente din blocuri de piatra cioplite care infalieaza uneltede metal.
motive mesopotamiene, precum zeitali1ede pe discurile inaripate Oupa un timp s-au deplasat spre interiorul tarii, in munli. Mo-
(fig. 97c) sau (gravate pe oase) imagini de zei care poarta coifuri narhula trimis iscoade sa cerceteze i sa-I informeze despre inain-
conice, cu care erau identificali zeii mesopotamieni (fig. 97d). tarea uriailor, ca nu cumva sa ajunga
Zeitali1ecare poarta coifurile conice au trasaturi "africane"i a- foarte aproape de capitala. Oar, din cate
vand in vedere ca au fost sculptate pe os pot fi cele mai timpurii re- se pare, uriaii au provocat mania Ma-
prezentari din aceasta aezare.Sa fi venit negrii africani, de origine relui Zeu, iar aeesta i-a nimieit.Aeeste e-
egipteana sau nubiana, in aceasta aezare sud-americana, inca venimente au avut loe eu un secol inain-
din cele mai vechi timpuri? Raspunsul,surprinzator, este da. Negrii fA riA nnrirA:=I !=:n:=lr",h,i in In/" nQtrQ/,,' ,t!'! tn

<11111,;<1'11 <lU IU~l, .IIII-ClUt1Var, aici 11n aezarlle am aproplere (mal a- jurul anului 1400 inainte de Cristos, prin
les in una dintre ele, Sechin), i i-au lasat in urma portretele. In urmare, in 1500 inainte de Cristos, atun-
toate aceste aezari pe pietrele sculptate cu zecile se afla repre- ei cand au fost construite eanalele de la
zentari ale acelor oameni; in majoritatea cazurilor, sunt infaliali li- Chavin de Huantar.
I
nand in mana un fel de unealta; "inginerul" este infaliat cu un sim- Trebuie sa subliniem ea acest eve-
.I
bol al canalelor pentru apa (fig. 98). niment nu este aeelaicu eel raportat de
In aezarile de pe coasta care due la cele de la Chavin, din Gareilaso,despre nite uriaicare au je-
munli, arheologii au gasit capete sculptate din argila, nu din piatra, Fig.99 fuit pamantul i au violat femeile - invazi-

.&;;.uz; .~__.
--
202 Zecharia Sifchin REGATELE PIERDUTE 203

e petrecuta In timpurile Moche, In jurul anului 400 inainte de Cris- treaza faptele de vitejie ale a
tos. Tntr-adevar, la acea vreme cele doua populalii amestecate, de unui erou din Orientul Apro-
olmeci i de semili, fugeau din America Centrala. Soarta lor nu a- piat frecvent men1ionat in
yea sa fie Insa alta in nordul Anzilor. Pe langa capetele semite legende. Este vorba de
groteti gasite la Chavin de Huantar, In toata zona s-au gasit i re- Ghilgame, conducatorul 0-
prezentari de negri mutilali, i mai ales In Sehin. raului Uruk (Erech In Bibli-
Aa se face ca, dupa 1000 de ani In Anzii din nord i aproape e), care domnise in jurul a-
2000 de ani In America Centrala, popoarele de origine africana i nului 2900 Inainte de Cris-
semita au avut un sfarit tragic. tos. EI a plecat In cautarea
eroului din povestea Poto-
Dei este posibil ca unii africani sa fi calatoritmai departe spre pUlui,caruia zeii ii daruisera
sud, dupa cum atesta descoperirile de la Tiahuanacu, se pare ca (conform versiunii mesopo-
expansiunea africano-semita In Anzi, din.America Centrala nu a tamiene) nemurirea. Aven-
trecut dincolo de spaliul culturii Chavin. Soarputea ca legendele turile sale au fost relatate In
despre uriaii nimicili de mana zeilor sa conlina mai mult decat un Epopeea /ui Ghi/game~, tra-
sambure de adevar, deoarece este foarte posibil ca in acea zona dusa in antichitate din su- Flg.101
din nordul Anzilor sa se fi Intalnit doua taramuri,conduse de doi zei meriana in alte limbi din Orientul Apropiat. Una dintre faptele sale
diferili, separate de granile nevazute. eroice, lupta cu doi lei pe care i-a dovedit cu mainile goale, repre-
Afirmamaceasta deoarece chiar in acea zona s-au aflat alti zenta una dintre imaginile favorite ale artitilor din vechime, cum
oameni cu pielea alba. Erau reprezentati in busturi de piatra (fig. este i cazul acestei imagini de pe un monument hittit (fig. 101a).
100), Invemantatiin haine nobile, purtand turbane sau earfe cu Incredibil, dar aceeai imagine apare i pe tablilele de piatra
simboluri ale autoritatii, i decorate cu ceea ce savan1ii numeau de la Aija (fig. 101b) i de la 0 aezare din apropiere, Callejon de
"animale mitologice". Aceste statui-bust au fost in majoritatea ,..;' Huaylus (fig. 101 c) In Anzii de Nord!
cazurilor gasite Intr-o aezare de Aceti indo europeni nu au lasat urme In America Centrala, i
langa Chavin, pe nume Aija. Tra- trebuie sa presupunem ca au traversat Pacificul i au debarcat di-
saturile lor i mai ales nasurile ,... rectIn America de Sud. Daca e sa ne orientam dupa legende, ei au
drepte Ii indica drept indoeuropeni. precedatcele doua valuri de "uriai"africani i oameni cu barba din
Ar fi putut veni numai din Asia Mica zona mediteraneana, i ar fi putut fi cei mai vechi colonh,ti, mentio-
.
-: 1::1 . "'''nn+. 1 ,..Ii" \J~IG~ Innll_ n~ti~i in DovestealuiNavmlap.Locultraditionalde debarcareallor
lui, aflata mai la est, in epocile ulte- ar fi fast peninsulaSanta Elena (acum I:cuaaor), care aalUlIla ",-
rioare. sulei La Plata din apropiereInainteaza in ocean. Sapaturile arheo-
Este oare posibil ca oameni logiceau confirmat vechi aezaripe aceste locuri, Incepand cu 0 a-
din acele pamanturiIndepartate sa a-numita faza valdiviana, In jurul anului 2500 inainte de Cristos.
fi traversat Pacificuli sa fi venit In Renumitularheolog ecuadorian Emilio Estrada (U/fimas Civi/izacio-
Anzi In vremuri preistorice? Lega- nes Pre-Hisforicas)a descoperit,printre altele, statuete de piatra cu
tura care evident exista este con- aceleaicaracteristici ale nasului drept (fig 102a), sau vase de ce-
firmata de reprezentari care ilus- ramica(fig, 102b) pe care era pictat un simbol, hieroglifahittita pen-
"
oo.-~ --- I

I
204 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 205

tru "zei" (fig. 102c). delata cu atenVe in (;.

Merita subliniat ca structurile megalitice din Anzi, cum am va- formaunei jumam~ de ~

~
:,.".. "'.':'~~. ,'" ,I'
:t . ;}.:~
ovoid,iar partea supe- .:, ~.,_.~:;'
'

~
zut deja la Cuzco, Sacsahuaman ~i Machu Picchu se aM la sud de ~;~~f9?:~~.':' .
.
linia de demarcatie invizibila care separa cele doua taramuri divine. :.ff rioara a fost cioplim
.. .i I'~~""'L .~-- .:
Lucrarile manuale ale constructorilor megalitici indoeuropeni in- pentru a reprezenta .Jr.' /,;:' :. F--"'"'.>~
<I
. .' ,.. ~ ,-';. >,":.~:.,.<
-
. .' .. ..,
dupatoate probabilita-
drumati
au pus

i dincolo
erau
de zeullor
amprenta

modelate
de acesta,
cu
pe
-

aparent
care

acolo
au

teritoriul de
inceput

unde
foarte
la sud,

se
mare
la sud

aduna
din valea

u~urinta
de

aurul.
Chavin (fig. 96) ~i-

raului Urubamba

Peste
in canale,
tot stancile
comparti-
tile un model la scara '... ~.
corezpunzatoareaI u- .
nei zone necunoscu-
j
..
.,,::y..
.

",.,~~.'
.'~..,~.."
5'r'~-
.
., _
~-
~< '~t~;
.~

te. Se pot discerne zi- .I~,,_:" ' " '.;'


mente,

nicaieri;
ni~e ~i platforme

tunelurile strapungeau
care de la distanta

muntii,
pareau

crapaturile
ni~te scari catre

erau largite ~i duri in miniatura, plat- ':


..
~,~,~ ~
.,/=~J::f\-0'\~

:,' ~~;~~~~
.~.7
. .
'
;

~...:"-ifu!'"
~~~?,)'"" ~ , -
transformate in coridoare ai caror pereti au fost neteziti sau mode- forme, scari, canale, .I
Fig.103
lati in unghiuri precise. Peste tot, chiar i in locurile unde oamenii tuneluri, rauri, diverse
aveau la dispozitia lor toata apa din raul de la poale, au fost facute constructii, unele reprezentand edifieii eu ni~e ~i trepte intre ele;
conducte ~i canale me~te~ugite pentru ca apa din izvoare, afluenti imagini ale unor animale specifiee zonei ~i figuri omene~ti infati-
sau apa de ploaie sa curga in directia dorita. and,dupa parerea unora, razboiniei, dupa a altora, zei.
La vest-sud-vest de Cuzco, pe drumul spre ora~ul Abancay, Unii vad in acest obiect un artifact religios, care cinste~te zeii
se afla ruinele lui Sayhuiti-Rumihuasi. Ca ~i celelalte a~ezari, este reprezentati.Altii cred ca reprezinta 0 parte din Peru, trei regiuni,
situat la confluenta dintre un rau ~i un afluent mai mic. Din a~ezare carese intind pana la sud, la Lacul Titieaea(pe care I-au identificat
a mai ramas zidul de aparare, ves- drept lacul de pe piatra) ~i a~ezarea foarte veche Tiahuanacu. Sa
tigiiale unor structurimai mari, care fi fost aeeasta 0 harta gravata if! piatra - sau, poate, un model in
se aflasera acolo candva. Dupa miniaturaal unui mare constructor, care astfel a conceput cladirile
cum a aratat Luis A. Pardo intr-un ce urmau a fi construite ~i modullor de dispunere?
studiu despre a~ezare (Los grandes Raspunsul iI pot da crestaturile de pe aeeasta piatra, adanci
mono/itos de Sayhut~, numele in- de cativa centimetri. Toate pleaca din acela~i punct, aflat in partea
seamna in limba localnicilor"Pirami- cea mai inalta a monolitului, din care se desprind ~i 0 iau erpuind
da trunchiata". spre partile inferioare ale pietrei, unde se termina in ni~te gauri ro-
,\\ c
Localitatea este cunoscuta tunde. Unii sunt de parere ca aeaste erestaturierau folosite de pre-
- :.::..x: ,.i rn...i ,"",I.o~
non.
ntj ,.~rA tllm::!11ttifAritAnotiuni (bauturi din coca) dreDtofrande adu-
"- -'-' ~ m 1-
tru

Numele

dere
unul denumit
~_

i se potrive~te,

ca aceasta stanca
Marele

avand
Monolit.

uria~,
in ve-

care
:, se zeilor infaV~aVpe stanca. Oar daca zeii in~i~i erau arhiteetil, ca-
re era scopullor?
Aeeste crestaturicu semnificaVise imalnesc ~i la 0 alta stanca
de la distanta pare un stralucitor ou imensa,la randul ei tmam ~i modelata cu precizie geometriea (fig.
imens care se odihnete pe coama 103);in suprafatai partile sale laterale au fost taiate trepte, platfor-
dealului, masoara in jur de 4,2 m me ~i ni~ein cascada. 0 latura a fost cioplita, formand mici "vase"
lungime, 3 m latime ~i 2,7 m in inal- in partea superioara; acestea comunica eu un receptacul mai larg
Fig.102 time. Partea sa inferioara a fost mo- din care pleaca un canal mai adanc, care 0 ia spre baza stancii, im-

--.---
:~(.
'....

In:.

206 Zecharia Sitchin ,I;i REGATELEPIERDUTE 207

partind-o in doua anluri pe mijloc.Oricare ar fi fost lichiduJ,iI tur- jl derInka)ca era un fel de observator, ampJasat astfel incat sa ofere
nau in stanca scobita prevazuta i cu 0 intrare prin spate. date astronomicepentrupromontoriul de la Sacsahuaman.
Altevestigiiale unor construcliimai mariuimesc princrestatu- Dar ce era de fapt Sacsahuaman,mai ales ca astazi teoria
rile complexe ifoarte precise i prin cavitali1esapate in ele. Pot fi 0, conform careia
" ar fifost 0 fortareata incaa este comp/et discredita-
~..' ta? Canalele labirinticeuimitoarei alte anturi aparent intampla-
'.,
asemuite cu nite matrite pentru turnarea unor instrumente ultra- "
moderne. toare sapate in stanca naturala incep sa capete un sens datorita
Una dintre aezarile cele mai cunoscute, la est de Sacsa- ... sapaturilorarheologice incepute in urma cu cativa ani. Dei nu au
huaman, este Kenko - denumire care in limba locala inseamna fostscoase la iveala decat cateva dintre constructiilepresarate pe
"Canale erpuitoare". Principala atractie turistica de aici 0 constitu- totcuprinsulplatouluiaflat dincolode stanca neteda Rodadero, a-
ie un monolit uria aflat pe 0 platforma care ar fi putut infalia un cestea au permis elaborarea unorconcluzii.in primulrand, zidurile,
leu sau alt animal stand pe labele dinapoi. in fata monolitului se afla conductele, receptaculele, canalele i alte construclii similare au
un zid inalt de 1,8 m construit din ashlari minunati, care iI inconjoa- fost taiate atat in stanca, cat icu ajutorulunor ashlariperfect mo-
ra in cere. Monolitul sta in fala unei imense stanci naturale, iar zidul delali, avand forma poligonala a erei megalitice, alcatuind 0 serie
,. de canale de apa dispuse unul deasupra ceh,rilalt; astfel apa de
circular se termina in dreptul stancii sub forma unui clete. in spate,
~ ploaie sau apele rezultate din topirea zapezilor puteau fi dirijate sa
stanca a fost taiata, cioplita i modelata in mai multe niveluri, legate
prin platforme. Pe pantele artificiale ale stancii au fost taiate canale curgain mod regulat, de la un nivella altul.
in zigzag, iar interiorul a fost scobit, pentru a se crea tuneluri labirin- Un alt aspect iI reprezinta descoperirea unei uriae suprafele
tice i camere. in apropiere, 0 despicatura in stanca duce la 0 des- circulare, imprejmuita de ashlan'megalitici, care, potrivit mai multor
chizatura asemanatoare cu 0 petera care a fost scobita cu precizie opinii,ar fi servit de rezervor. A mai fost descoperita 0 camera-dig
geometrica pentru a se ciopli nite forme pe care unii Ie interpretea- construita din ashlari megalitici, aflata sub pam ant la 0 adancime
za drept jilluri i altare. care sa-i permita scurgerea apei din rezervor. Dupa cum au aratat
Se pot intalni multe aezari de acest fel de-a lungul Vaii Sa- copiiicare au venit sa se joace aici, canalul care porne!lte din a-
cre, in jurul oraelor Cuzco-Sacsahuaman, spre sud-est, unde se ceasta camera-dig duce la Chingana sau "Labirintul"sapat in stan-
afla aa-numitul Lac de Aur. Printre blocurile de piatra megalitice :~ ca din spatele i dedesubtul acestei suprafele circulare.
de la Torontoy, exista unul cu treizeci i doua de unghiuri. La apro- ,'f Chiar inainte de descoperirea acestui complex construit pe
.~I promontoriu, ne este destul de clar ca unele minerale i unii com-
ximativ 80 km de Cuzco, langa Torontoy, a fost creat un canal artifi-
cial, intre doua ziduri, care se revarsa in cascada peste cincizeci i puichimici au fost turnali peste Rodadero, daruindu-i aspectuJ ne-
patru de "trepte", toate taiate in -stanca. Denumirea aezarii este '/ ted i decolorand-o. Orice ar fi fost - sol care continea aur? - a fost
.. I. "to.aU turnat in rezervorul mare circular. Din cealalta parte, apa era adusa
~t:Hlnlllll,;dllVct. vUII-IIUQIIQv.lIllg, It'-',"",""I '" _~I_. r--.:.:::.
Cuzcoinsemna "Buricul",
i,intr-adevar,Sacsahuamanpare in mod artificial. De asemenea, se pare ca era 0 Inslalalle ae exrra-
sa fi fost aezarea cea mai mare i cea mai impresionanta. Impor- gere a aurului. Apa era in cele din urma dirijata afara din camera-
tanla sa este dovedita ide un loc, pe numele sau Pampa de Anta, dig,strabatand apoi labirintul. Ceea ce ramanea in anturile de pia-
aflat la 16 km vest de Sacsahuaman. Aicistanca a fost taiata intr- I"~ Ira era aurul.
o serie de trepte care formeaza 0 semiluna impunatoare (de unde Atunci ce protejau sau ce sprijineau zidurile gigantice in zig-
i denumirea pietrei, "Piatra Lunii").Deoarece nimic nu se poate zag de la marginea promontoriului? La aceasta intrebare nu s-a ga-
observa din acest loc, cu exceplia orizontuluide la rasarit, Rolf sitinca un raspuns satisfacator, cu exceplia presupunerii ca era ne-
MOilera tras concluzia (Sonne, Mond und Steiner uber dem Reich voie de un anumit fel de platforma masiva pentru vehiculele aeri-
208 Zecharia Sitehin REGATELE PIERDUTE 209

ene, am sugera noi - care erau folosite pentru transportul minereu- dispuipe terasa din varf.
rilor i al pepitelor. Blocurile uria9 de piatra
alta aezare care trebuie sa fi avut 0 funcVe similara de au intre 3,3 i 4,2 m inalti-
transport se afla la 100 km nord de Sacsahuaman, Ollantaytambu. me, 1,8 m in medie in laV-
Vestigiile arheologice au fost gasite pe un varf de munte abrupt; din me i intre 90 cm i 1,8 m
varf se vede valea dintre muntii afla~ la cenfluenta raurilor Uru- in grosime (fig. 105). Sunt
bamba-Vilcanota i Patcar.cha.Satulcarea dat numeleruinelorse pnute laolalta fara mortar
afla la poalele muntelui. Denumirea inseamna "Locul de odihna aI sau alt material de legatu-
lui Ollantay" i provine din vremurile cand un erou inca a pregatit ra, cu ajutorul unor pietre
aici rezistenta impotriva spaniolilor. lungi !}Iefuita care au fost
SUt6J.. ~".ipiede piatra construite rudimentar leaga 0 serie de dispuseintre blocurile uria-
terase facute de inca!}i i duc spre ruinele din varf. Acelo,in presu- e. Acolo unde unele blo-
pusa fortareata, exista intr-adevar resturi ale unor constructii prein- curi nu aveau grosimea F' 105
cae din pietre nelefuite, avand un aspect primitiv in cemparalie maxima de 1.8 m, au fost Ig.
cu structurile preincae din perioada megalilica. introdusepietre poligonale mari, ca JaCuzco i Sacsahuaman pen-
Constructiile megalitice incep cu un zid de imprejmuire cen- .. tru a se ajunge la 0 grosime egala. Cu toate acestea, in partea
struit din pietre poligonale frumos fasonate, de felul celer descrise anterioara,pietrele mega!itice formeaza un singur perete, orientat
anterior. Trecand pe sub 0 poarta twata dintr-ur. singur bloc de." cu precizie spre sud-est, i au fast forate bine Iefuite in vederea
stanca se ajunge la 0 platforma sustinuta de un aI doilea z!d, con- obVneriiunei forme uor curbate. Pe eel putin doua dintre aceste
struit tot din pietre poligonale dar de dimensiuni mai marL Pe 0 par- piatres-au pastrat vechile decoratii in relief; pe a patra dintre ele
te 0 prelungire a acestui zid devine 0 imprejmuire, cu douaspreze- ,(numarandde la stanga) desenul infatieaza clar motivul sdirii.
ce deschizaturi trapezoidale - doua servind de praguri, jar zeee de ToVarheologii sunt de aeord cii simbolul, care ii are originea la
ferestre false. Poate acesta este motivul pentru care Luis Pardo Tiahuanacu,pe malullaeului Titicaca, semnifica ascensiunea de la
(Ollamtaitarnpu, Una ciu- Pamantla Cer, sau, dimpotriva, coborarea din Cer pe Pamant.
dad mega/itiea)a denumit Stalpiii proeminentelede pe fetele monolitului i structurile in
constructia niemplul cen- formade trepte din varful celui de-al aseleasugereaza ca aceasta
tral". Pe cea!alta parte a constructie nu a fost terminata. Peste tot se pot vedea blocuri de
zidului se afla 0 poarta piatrade diferite forme i marimi. Unele au fost taiate i modelate,
rn_~i,," ~i narfcl""t ml"\rI~- obijnandu-se co/turi, ~nturi i unghiuri perfecte. Una dintre ele
lata (fig.104) care !a vre- OTeraun InOICIUrelevam, aVclllu ~tJClIc:\ II..." IUIII'Q ;;,...,...; -:-, ..: :_:
mea sa (de!}i nu aeum) de adanci (fig. 10S). Arhe%gii au mai gasit astfel de forme taiate
reprezenta 0 cale de ac- in blocurile uriae de la Tiahuanacu, i au sustinut ca rolul lor era
ces spre constructiile ace/ade a VnelaolalUidoua pietre cu un dispozitiv de metal, ca ma-
principals. surade precaUlieimpotriva cutremurelor.
lata marele mister Nu ne ramane decat sa ne intrebam de ce arheologii continua
din Ollantaytambu: un ir saatribuie aceste vestigii incailor,care nu cunoteau nici un metal
Flg.104 de aSe monoliV colosali cuexceptia aurului care este prea moale i astfel total eontraindicat

.,

-- - ---
--r-

210 Zecharia Sitchin


211
REGATELE
PIERDUTE
,~

., ..
pentru legarea unor blocuri de
piatra colosale zguduite de cu- . ~\
J cu cei carora legendele din Orientul Apropiat Ie atribuie edificarea
Baalbek-ului.
tremure. 0 alta explicatie naiva
este ca acest loc ar reprezenta Era destinat Ollantaytambu sa fie 0 fortareata, aa cum ar fi
.. pututfi Sacsahuaman,sau un loc de aterizare, aa cum fusese Ba-
de fapt 0 baie gigantica cladita
albek?
de efii incai, deoarece imbaie-
rea era una dintre placerile lor. in cartile noastre precedente am aratat ca, pentru determina- 'I
realocatiei portului lor spatial i a "Iocurilorde aterizare", Anunnakii
F' 106 Avand in vedere ca la acreat mai intai un coridor de ancorare, pe 0 forma de relief uimi-
Ig, poalele muntelui curgeau doua
rauri, de ce ar fi fost nevoie sa se aduca blocuri imense de piatra - toare(ca Muntele Ararat). Pista de zbor in interiorul acestui coridor
unQle cantarind pana la 250 de tone - pentru a construi 0 baie in a fost apoi inclinata la un unghi precis de 45' fata de Ecuator. in
varful muntelui? $i toate acestea, fara unelte de metal! vremurilepostdiluviene, cand portul s-a aflat in peninsula Sinai i
'~t'
loculde aterizare in Baalbek, s-a urmat acelai model.
o explicatie mai serioasa ar fi aceea ca cei ase monoliti fa-
Torreon-ul de la Machu Picchu are, pe langa doua ferestre de
ceau parte dintr-un zid destinat sa sustina 0 platforma in vartul ,~.
muntelui. Daca aa stau lucrurile, marimeai masivitatea blocurilor observarein sectiunea semicirculara, 0 alta fereastra enigmatica
de piatra folosite amintesc de blocurile colosale de piatra folositela (fig.107) cu 0 deschizatura in forma de scara inversa la baza i un
construirea platformei unice de la Baalbek, in muntii Libanului.in I.T,' pragzigzagat deasupra.
Studiile efectuate de noi demonstreaza ca linia trasa de la
cartea noastra Treptespre cer am descris i analizat in amanunt
acea platforma megalitica, i am conchis ca era "Iocul de aterizare" StancaSacra prin deschizatura
care fusese destinatia initiala a lui Ghilgame; un loc de aterizare pana la Intihuatana descrie un
pentru "navele aeriene" ale Anunnakilor. unghi de 45' fata de punctele
Principalele asemanari care pot fi observate intre Ollantay- cardinale, stabilind orientarea
tambu i Baalbek se refera in primul rand la originea pietrelor me- principala pentru Machu Pic-
chu.
galitice. Blocurile colosale de la Baalbek erau taiate de la 0 depar-
Aceasta orientare de 45' a
tare de cativa kilometri, dintr-o vale, apoi ridicate intr-un mod incre-
dibil, transportate i dispuse astfel incat sa se potriveasca cu cele- detarminat nu doar planul ora-
lalte pietre de pe platforma. $i la Ollantaytambu blocurile de piatra uluiMachu Picchu, ci i locatia
erau taiate din versantul aflat de cealalta parte a vaii. Blocurile grele principaleloraezariantice. Da-
de granit rou erau taiate, cioplite i modelate, i apoi transportate ..._!~ __
ca sa deseneaza0 harta a regi-
-. "OJ - -
_L
- - -
~ _~ 1:_:_ __ .1
Uti jJtI Vtll :)CU IL, jJtI:)LtI UUUC:I. I C:l.UII , jJC:l.IIC:I.III VC:l.IIUI IIIUlUtlIUI, IC:I.uncal 1-

taytambu; dupa aceea erau ridicate cu atentie, aezatein locul res- netepunctele legendare unde
pectiv i asamblate. s-a oprit Viracocha pe drumul
Cine ridicase Ollantaytambu? Potrivit lui Garcilaso de la Vega, sau inceput in Insula Soarelui
aezarea data "din epoca de dinaintea epocii incae... epoca pan- de pe Lacul Titicaca trece prin
teonului din vremurile preincae".A sosit timpul ca i savantii din zi- Cuzco i continua spre Ollan-
lele noastre sa fie de acord cu aceasta afirmatie. taytambu, la un unghi de exact
A sosit i timpul sa ne dam seama ca aceti zei sunt aceiai 45' tata de ecuator! Fig,107
o serie de studii i confer-
iI("

212 REGATELEPIERDUTE 213


Zecharia Shchin

inte sustinute de Maria Schulten de D'Ebneth, adunate in cartea sa ;i rei prin foarte importantul Ollantaytambu (fig. 108b).
La Ruta de Wirakocha, au demonstrat ca linia de 45' pe care este o alta descoperire a sa este la fel de importanta. Subunghiu-
orientat Machu Picchu se afla in paraJel cu laturile unui patrat incli- rilepe care ea Ie calculase intre linia centrala de 45' i aezarile a-
nat cu 45' (astlel incat collUrile, nu laturile, sa afla in directia punc- flatedeparte de ea, precum templullui Pachacamac,ii demonstrau
telor cardinale). A marturisit ca pentru conceperea acestui patrat s- ca inclinarea Pamantului ("oblicitatea" sa) la vremea cand a fost
a inspirat din cartea Relacion a lui Salcamayhua. conceputacest patrat era de aproximativ 24'. Aceasta inseamna
Acesta relata legenda celor Trei Ferestre, pe care 0 ilustra cu capatratul a fost planificat (potrivit ei) cu 5.125 de ani inainte ca ea
un desen (fig; 108), dand fiecarei ferestre un nume:Tampu-Tocco, sa-iefectueze masuratorile, in 1953; cu alte cuvinte, in 3172 ina-
Maras-Tocco i Sutic-Tocco. Maria Schulten i-a dat seama ca a- intede Cristos.
cestea erau nume de locuri. Atunci cand a aplicat patratul ine/inat Acest calcul confirma propria concluzie: structurile megalitice
la harta zonei Cuzco - Urubamba, avand collUl de nord-vest la Ma- apartin Varstei Taurului, respectiv perioadei dintre4000 i 2000
chu Picchu (alias Tampu-Tocco), a descoperit ca toate celelalte 10- inaintede Cristos. Prin corelarea studiilor modernecu datele oferite
curi corespundeau pozitiilor coreete. Ea a trasat linii care aratau ca decronicari,sustineceea ce legendele spun intruna: totul a inceput
o linie de 45' ce incepea de la Tiahuanacu strapungea patrate i la Lacul Titicaca. .
cercuri cu masuri exacte, trecea prin toate 8ezarile veehi impor-
tante aflate intre Tiahuanacu, Cuzco i Quito in Ecuador, printre ca-

[0]!Bl'[Q]
OCUli
,;:-,
'-'1
.15:.
,

~,
,

\-!-I-.
~\
\...,

b "
~;' ,
'AUU' _
I
"--E -"
',,,~~
" - , /-'
,
'.v
Fig.108

'~\
-- -----.-
fl

REGATELEPIERDUTE 215

Cu toate acestea, adauga el, in aceasta lume fara copaci "daca e


sane ghidam dupa traditie, s-a nascut civilizatia Inca", dintr-o civili-
zatiemai veche, 0 "civilizatie initiala care i-a gravat istoria in pietre
10 uriaepe care le-a lasat pe campia de la Tiahuanacu, de la care nu
a ramas nici 0 legenda, in afara de cea care spune despre ei ca e-
"Un Baalbek rau fiii uriailor din vechime, care i-au crescut intr-o singura
noapte."
in LumeaNoua" Cu toate acestea, un alt gand i-a venit in minte pe masura ce
urcapromontoriul cu vedere spre lac i spre vechea aezare. Sa fi
Oricare legenda din Anzi, in oriice varianta, leaga inceputul fostacest loc ales din cauza izolarii, din cauza varfurilor Inconjura-
-
de Lacul Titicaca locul unde marele zeu Viracocha i-a savarit toare, din cauza puntii dintre varfuri? De pe creasta care dadea
spremarginea de sud-vest a campiei unde se afla lacul, langa locul
iaptele creatoare, unde omeinirea a reaparut dupa Potop, unde 1
\
, -1
undeapele 0 iau spre sud prin raul Desaguadero, vedea nu doar
stramoilor incailor Ii s-a dat bagheta de aur cu care sa puna ba-
zele civilizatiei andine. Daca aceasta este fictiune, atunci este 0 fic- lacul,cu peninsulele i insulele sale de la sud, ci i varfurile inza-
tiune sustinuta de dovezi; deoarece pe malurile Lacului Titicaca a -.
Tltf. IIOUVIAN ALTlrLANO
fost inaltat primul i cel mai mare ora din cele doua Americi.
intinderea sa, marimea monolitilor sai, sculpturile complicate
de pe monumentele i statuile sale i-au uimit pe toti cei care au va-
zut Tiahuanacu (dupa cum a fost denumit locul) inca din vremea
cand plimul cronicar I-a descris pentru europeni. Toti s-au intrebat
plini de uimire cine a construit acest ora unic i cum, nedumeritide
vechimea sa. Totui, cea mai mare uimire este provocata chiar de
locul unde se afla oraul: un loc arid, aproape lipsit de viata, la a-
proape 3900 m inaltime - patru kilometri! - printre cele mai inalte
varfuri din Anzi, venic acoperite de zapada. De ce ar depune cine-
va un asemenea efort nemaivazut de a ridica edificii colosale din
piatra, care la randul ei trebuia extrasa i adusa de la multi kilometri
departare, in acest loc pustiu, fara copaci, la rascruce de vanturi?
A,." +~ 1n+roh",ro 1_", nrOni"lIn",t d no I=nhr~im r,onrno ~nlliAr
atunci cand a ajuns la lac, in urma cu un secol. "Insulele i promon-
toriile Lacului Titicaca", scrie el in cartea sa Peru Illustrated,"sunt
in marea lor majoritate aride. Apele ascund 0 multime de peti ciu-
dati, care ii au contributia lor la hranirea oamenilor aflati in numar
destul de mic intr-o regiune unde orzul nu se coace decat in nite
conditii foarte prielnice, iar porumbul,in varietatea sa cea mai mica,
abia se dezvolta; unde cartoful, mic i smochinit, are gust amar; un-
de singurele cereale boabe sunt quinoa; i unde singurele animale Flg.109
a caror carne poate fi consumata sunt biscacha, lama i vicuna." J

1
!'-."

216 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 217

pezite de la est. nu pentru valoarea lor artistica sau arheologica, ci pentru ca sunt
lata ce scria Squier, insolindu-i cuvintele cu un desen: "Dea- nite materiale gratuite de construclie la indemana oricui. Cu 0
ici puteam contempla masivul lanl inzapezit al Anzilor in toata jumatatede secol mai inainte, Squier formulase aceleai nemullu-
splendoarea sa. Impunatorul munte lIIampu sau Sorata, coroana miri;in cel mai apropiatora, situat in Peninsula Copacabana, bise-
continentului, cel mai inalt munte din America, domina lacul, rivali- ricai casele oamenilor erau construite din blocuri aduse de la ve-
zand, i chiar intrecand, cei mai inalli munli din Himalaya; diferili chileruine, de parca acolo ar fi fost 0 cariera de piatra. Pana i ca-
observatori au calculat ca inallimea sa se situeaza intre 7500 i tedraladin La Paz, potrivit investigalii10rsale, fusese construita cu
8100 de metri." La sud de acest punct de reper ieit din comun irul pietreluate de la Tiahuanacu. Totui, pulinele pietre care mai ra-
neintrerupt de munli i de varfuri "se termina cu marele munte mi- masesera- in principal deoarece erau prea grele pentru a fi mutate
mani, 7350 m altitudine." Intre creasta vestica, pe marginea careia - I-au impresionat, i le-a considerat vestigii ale unei civilizalii care
statuse Squier, i munlii uriai de la est, se intindea depresiunea ,~. s-astins inainte de inceputul civilizaliei incae, 0 civilizalie contem-
care adapostea lacul i malurile dinspre sud. Squier afirma in conti- poranacu cea din Egipt i din Orientul Apropiat. Vestigiile demon-
nuare: "nicaieri in lume nu se mai poate contempla 0 priveliteamt streazaca structurile i monumentele erau opera unui popor deli-
de variata i de impresionanta dintr-un singur post de observalie. '" natoral unei arhitecturi unice, perfecte i armonioase, care totui
Vezi tot podiul de la granila dintre Peru i Bolivia, cu propriul sau nuavusese inceputuri i care nu cunoscuse 0 perioada de dezvol-
sistem de ape, cu raurile i lacurile sale, cu esurile i munlii sai, tare.Nu e de mirare ca indienii Ie-au spus spaniolilor ca aceste pie-
toateincadratede Cordilierii de Anzi,ca intr-oharta"(fig. 109). . tre fusesera ridicate peste noapte, de uriai.
Sa fi fost aceste caracteristici geografice i topografice neo- Pedro de Cieza de Leon, care a calatorit pe tot teritoriul ocu-
binuite insui motivul pentru care aceasta aezare a fost aleasa - pat astazi de statele Peru i Bolivia, intre anii 1532-1550 relata in
la marginea unei campii intinse, cu doua varfuri muntoase care sar Cronicitesale ca ruinele de la Tiahuanacu erau, fara indoiala, "cea
in ochi nu doar de pe pamant, ci i din cer - tot aa cum varfurile maiveche dintre aezarilepe care Ie-am descris deja". Printre edifi-
gemene ale muntelui Ararat (5100 i 3900 de metri) i cele doua pi- ciilecare I-au uimit se afla "un deal facut de mana omului, pe 0 fun-
ramide de la Gizeh au fost alese pentru a marca locul de aterizare dalie mare de piatra" a carei baza masura peste 270 de metri in
pentru Anunnaki? lungimei 120 in lalime, avand i 0 inallime de 36 de metri." Din-
Squier iniliase aceasta analogie fara sa tie, intituland capito- colode el a vazut "doi idoli de piatra, avand forma i aspect ome-
lul unde descria ruinele antice Tiahuanacu,Baalbek-ul din Luma nesc,cu trasaturile foarte frumos sculptate, de par lucrali de mana
Noue; deoarece fusese singura comparalie care ii venise in minte, unuimare meter. Sunt atat de mari, incat par doi uriai mai mici,
o comparalie cu un loc pe care I-am identificatca reprezentandloul ~~
~ ie limpede ca sunt imbracali cu alte veminte decat cele pe care
de aterizare al Anunnakilor, spre care se indreptase Ghilgame$in '~. IeDoartaastaziloc~lnidi'nA ~::m ::III IIn fAJ nA nnnn",h1S "
III.Q '"'U "cuoc::rVQIIUI ucr ctili. ~ In apropiere a vazut ruinele unei alte cladiri, i ale unui zid
Cel mai mare explorator al lui Tiahuanacu i al ruinelor sale ". "foartebine construit". Pareafoarte vechi. Intr-o alta parte a aeza-
din secolul XX a fost, fara indoiala, Arthur Posnansky,un inginer e- ~I rii a vazut "pietre atat de mari, incat nu-li crezi ochilor cand Ie vezi
uropean care s-a mutat in Bolivia i i-a inchinat intreaga viala des- ., icand te gandeti de cata munca a fost nevoie pentru a Ie aduce
luirii misterului acestor ruine. Inca din 1910 se plangea ca de la 0 in locul acesta, fiind atat de mari. Multe dintre aceste pietre sunt
vizita la alta gasete din ce in ce mai pUlineobiecte, deoarece 10- sculptatein diverse feluri, unele avand forma corpului omenesc; a-
calnicii, constructori in capitala La Paz, i guvernul insui, pentru cesteatrebuie sa fi fost idolii lor."
construclia de drumuri, cara in mod sistematic blocurile de piatra, Langaperetei langablocurilede piatraa vazut"multegauri
218 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 219

i scobituri in pam ant", care I-au nedumerit peste masura. Spre R <' oOoODIrq

vest a zarit alte vestigii, "printre care multe cadre de ua, cu stalpi
i praguri de sus i de jos intr-o singura bucata." Cel mai mult I-a
mirat faptul ca "aceste praguri mari se prelungeau cu blocuri inca i
mai mari, pe care se aflau pragurile, unele late de 9 m, lungi de 4,5
m i chiar mai mult i groase de 14,7 cm. Toate acestea, cadrul u-
ii, pragul de sus i stalpii erau dintr-un singur bloc de piatra", ada-
ugand ca "toata lucrarea este de 0 rara mare1ie i splendoare... Eu
nu reuesc sa in1eleg cu ce instrumente sau unelte a putut fi reali-
zata, deoarece, inainte ca aceste pietre sa fi fost perfect Iefuite i
0',

Fig.111
O,IJt]

o <>
'~

-
lasate aici pentru ca noi sa Ie putem vedea, trebuie sa fi existat ni- ul de la est al aezarii (fig. 110 pleaca de la ultimele studii). Edifici-
te unelte, mult mai bune decat cele pe care Ie folosesc indienii as- ul din patru parti care s-a prabuit (sau a tost rasturnat) s-a stara-
tazL"
mat in platforme enorme cu sau tara partile care tormau 0 portiune,
Dintre toate obiectele vazute de primii spanioli, aceste por}i dispuse verical pe ele sau la diterite unghiuri (fig. 111).
colosale ridicate dintr-o singura bucata sunt singurele care au ra- Portiunile individuale, desprinse, cantaresc pan a la 0 suta de
mas acolo unde au cazut. Aezarea, aflata cam la 1,5 km la sud- tone fiecare; sunt facute din piatra roie, iar Posnansky ( Tiahuana-
vest de ruinele principale de la Tiahuanacu, a fost denumita de indi- cu - The Cradle of American Man) a dovedit in mod convingator ca
eni Puma-Punku, de parca ar fi fost 0 aezare separata; dar astazi locul de unde erau extrase aceste blocuri cantarind de trei i de pa-
se tie cu certitudine ca facea parte din metropola mai mare repre- tru ori mai mult decat 0 singura bucata se atla pe malul vestic alla-
zentata de Tiahuanacu la acea vreme, care se intidea pe 0 supra- cului, la zece mile distan1a. Unele blocuri au 3,6 pe 3 metri, avand
ta1a de 5,12 km2. o grosime de aproximativ 60 cm i sunt acoperite de incizii, cresta-
Vestigiile care i-au uimit pe t01i cei care au ajuns la Tiahua- turi, unghiuri precise i suprafe1e care au diverse nivelurL in anu-
nacu in ultimele doua secole au tost descrise pentru prima oara din mite puncte, blocurile au scobituri (fig. 112) menite, tara indoiala,
perspectiva tiin1itica de A. Stubel i Max Uhle, (Die Ruinenstaette pentru dispozitivele de legatura din metal, care legau fiecare buca-
von Tiahuanacu im Hochland des Alten Peru, 1982). Ei i-au ilus- ta.verticala de cele alaturate - 0 adevarata ,,mecherie"pe care am ~

trat raportul cu fotogratii i desene care aratau ca blocurile gigan- mal intalnit-o la Ollantay-
tice de piatra imprastiate peste tot faceau parte din mai multe con- tambu. Dar acolo banuiam
struc1ii de 0 uimitoare complexitate, care ar ti putut constitui edifici- ca. aceste dispozitive erau
din l'IIIr {~innllrlll m/:lt~1 ("11_

noscutde incai), banuiala


destul de pu1in probabila
datorita moliciunii metalului
- pe cand in acest caz dis-
pozitiveleerau din bronz. A-
cest fapt este confirmat de
Fig.110 dispozitivelede bronz care
aufast gasite. Aceasta des- Fig.111
I
I
I
Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 221
220

coperire este, fara indoiala, extraordinar de importanta, deoarece ...


~i mai uluitoare - daca aeest lucru este posibil - se numara blocuri

bronzul este aliajul cel mai dificilde obtinut, necesitand 0 combi- . de piatra izolate sau desprinse din bloeuri mai mari, care au fost
modelate,taiate i cioplite cu 0 uimitoare precizie, cu ajutorul unor
natie intr-o anumita proportie de cupru (aproximativ 85-90 la suts)
uneltegreu de gasit i in zilele noastre. Nu putem descrie mai bine
~i cositor, iar cuprul se gase~te in stare naturala, dar cositorul tre-
aeestemiracole tehnologice decat prezentandu-Ie(fig. 113).
buie obtinut in urma unor tehnici metalurgice dificile din minereurile
in care se a1l3. Nu exista nicl0 explicaVeplauzibilapentru aceste artifacte, in
Cum a fost oblinut acest bronz, ~i sa reprezinte prezenta sa afarade aceea care se raporteaza la tehnologia zilelor noastre ~i
caresugereaza ca ar fi vorba de nite matrile pentru turnarea unor
nu doar 0 parte a enigmei, ci ~i rezolvarea acesteia?
Lasand deoparte eterna explicalie potrivit direia structurile piesesofisticate de metal, de ni~tepiese dintr-un echipament sofis-
ticat pe care Omul din Anzi - i din nici 0 alta parte a lumii - nu avea
complicate ~iuriae de la Puma Punku erau "un templu",la ce fo-:
ICiseau ale? Care era functia pentru care fusese depus un aseme- cumsa-I posede in vremurile preincae.
nea efort i pentru care se utilizasera tehnologii sofisticate? Marele
Din 1930pana asmzi diveri arheologi au venit la Tiahuanacu,
arhitect german Edmund Kiss (care s-a inspirat din aspectul iniliai
in vederea efectuarii unor lucrari scurte sau intensive: Wendell, C.
pe care trebuie sa-I fi avut cladirile atunci cand a construit monu-
mentalele cladiri naziste) credea ca movilele si ruinele cladirii prs- Bennett,Thor Heyerdahl i Carlos Ponce Sangines sunt cativa din-
tre cei mai cunoscuV. Dar in cea mai mare parte ei doar au folosit,
bu~ite faceau parte dintr-un port, deoarece in antichitate lacul tre-
au elaborat, au acceptat sau au combatut concluziile lui Arthur Pos-
buie sa se fi intins panain acea zona. Dar in acest caz rezolvarea
altui mister devine chiar mai nansky, primul care a prezentat aeeste vestigii extraordinare in cele
doua volume ample din 1914 Unametropoliprehistoricaen laAme-

.
imperativa:ce sa intampla
rica del Sur, i, dupa inca trei deeenii de munca sustinuta, in cele

-~~
de fapt la Puma Punku? Ce
produse se importau i se patru volume ale lucrarii 7iahuanacu - Cuna del hombre de las A-
exportau la aceasta altitudi- mericas' impreuna cu 0 traducere in limba engleza (in 1945). A-
.. ne stearpa? ceasta editie a fost onorata de un cuvant inainte oficial din parte a

tiiJ ~ ~
Sapaturile neintrerupte guvemului bolivian (a9zarea se intindea pana pe malul bolivian al
efectuate la Puma Punku au lacului dupa ce tara s-a des prins de Peru), care mentiona "cei
,:' ,;" scos la iveala 0 serie de im- 12000 de ani de existenta ai oraului Tiahuanacu".
Deoarece, la urma urmelor, aceasta era concluzia cea mai ui-
prejmuiri pe jumatate ingro-

b'\ ~~ pate in pamant, din blocuri


de Diatra Derfect slefuite, ca.
re amintesc de pietele scu.
mitoare (i mai controversata) a lui Posnansky: Tiahuanacu era ve-
chi de cateva milenii; in prima fm a constructiei sale nivelul apei
.. ..-- -.- -- -r-
""... - -- r . ~
~. -
-__~~__I ~~__!_..._..._-
.. "-~.- 3" -"

fa zonafusese inghiVta de 0 avaJana de apa - probabil binecunos-


. (fJgJantar,fundate de la Chavinde Hu-
ceea ce sugereaza ca cutu!Mare Potop, care a aWl loe cu cateva mii de ani inainte de
ar putea fiparti -rezervoare, era cretina. Posnansky a combinat descoperirile arheologice cu

~~~~ bazine, stavilare - dintr-un


sistem asemanator de con-
ducte de apa.
studiigeologice, a cereetat flora i fauna, a masurat craniile gasite
in mormintei reprezentate in capetele de piatra, a expus toate a-
manunteleraVonamentuluisau ingineresc i tehnologic, i a con-
Flg.113 chisca istoria orauluiTiahuanacu numaratrei etape; ca a fost co-
Printre alte descoperiri
~ :':.~

222 Zecharia Sitchin


REGATELEPIERDUTE 223

--
RtlIN/!',
, ,
apa.Se presupunea ca rolul sau era acela de a acumula apa de
ploaiei de a functiona ca 0 rezerva de apa atunci cand luptatorii
."., i se retrageau in aceasta fortareata. Totui, zvonurile ca aici arfi
;i
.,.
.,
ascunsa0 comoara au persistat; in secolul al optsprezecelea, un
); spaniolpe numele sau Oyaldeburo a oobtinut dreptul de a excava
'. laAkapana.EI a sapat prin portiunea de rasarit a dealului, pentru a
,. scurgeapa, a cautat fundul rezervorului, a distrus structurile per-
;.
fectede ash/arii a sapat la mare adancime oriunde a gasit canal~
i conducte.
- Distrugerileau scos totui la iveala faptul ca Akapana nu este
undeal natural, ci 0 structurafoarte complexa. Sapaturile continue,
careabia 'au afectat suprafata dealului, au urmat traseul lui Pos-
.
--.........-
:.=. ~.=..I nansky,carea demonstratca rezervorulcaptuitcu ash/ad era pre-
vazut cu nite stavilare meteugite, care puteau dirija apa prin
. Fig.114 conductedin ash/ari de mare precizie. Lucrarile interioare comple-
lonizat de doua rase - maiintai de cea mongoloida,apoi de cea ca- xede la Akapana erau astlel concepute, incat apa curgea de la un
ucaziana- dar niciodatade rasa negroida;ca locula fost maturat t nivelsuperior la un alt nivel inferior, prin intermediul unor structuri
de doua catastrofe, prima, 0 catastrofa naturala, un potop, i a do- orizontalei verticale, acoperind 0 inaltime pe verticala de cincize-
ua de origine necunoscuta. ci de picioare. Din cauza traseului sinuos, distanta acoperita este
Informatiile geologice, topografice, climatice, tiintifice adu- ,f! 'defapt mult mai mare. La cativa metri sub dealul Akapana apa se
nate de Posnansky i toate descoperirile arheologice facute de el '. scurgeaapoi printr-un canal de piatra intr-un canal (sau ant) ar-
au fost acceptate i utilizate de toti cei care i-au urmat in jumatatea tificiallat de aproximativ 30 de metri care inconjura intreaga ae-
de secol scursa de la efortul sau extraordinar,fara ca acetia sa fie zare.Acest ant ducea spre cheile de la nord i apoi spre lac. Da-
de acord cu aceste concluzii tulburatoare sau cu cronologia lor. 'ca scopul ar fi fost acela de a drena apa in exces pentru a preveni
Harta oraului intocmita de Posnansky (fig. 114) a constituit princi- inundatiilein urma ploilor torentiale, 0 simpla teava inclinata i ne-
palul plan al aezarii, al coordonatelor, orientarii i edificiilor sale teda(ca la Tula) ar fi fost de ajuns. Dar aici avem canale sinuoase,
principale. Unele dintre portiunile despre care el a sustinut ca as- construitedin pietre Iefuitei dispuse cu multa ingeniozitate pen-
cund alte vestigii i artefacte au fost sapate, i cu folos, dar cel mai trua dirija curgerea apei de la un nivel la altul, ceea ce indica, in
mare interA!=:II trA7A~~ ~i in ~nnti", l::Irg ('gig trgj ('nmnnnanta nrin"L -
opinianoastra, un proces tehnologic probabil utilizarea apei cur-
pale ale aezarii. gatoare pemru spalarea mmereurllor.
Dealul aflat in partea de sud-est a ruinelor, cunoscut sub nu- Existenta unei instalatii de prelucrare la Akapana mai este su-
gerata i de descoperirea la suprafata i in pamantul inlaturat din
mele de Akapana, este una dintre aceste zone. Initial a avut proba-
.rezervor" a unor mari cantitati de "pietricele" rotunde de culoare
bil forma unei piramide in trepte, i se presupune ca era fortareata
care apara aezarea. Argumentul principal al acestei teorii este re- verde inchis cu marimi care variaza intre unu i cinci centimetri.
prezentatde faptulca varful acestui deal-piramidaera sapat in for- Posnanskya stabilit ca sunt pietre cristaline, dar nici el, nici altii (din
ma de oval captuit cu ash/ari, care functiona ca un rezervor de cate tim noi) nu au efectuat teste suplimentare pentru a determina
natura i originea acestor obiecte globulare.

---1
, ,.,.....-

224 Zecharia Sitchin REGATELEPIERDUTE 225

o structura aflata in centrul aezarii (notati "K" pe harta lui structie preistorica ameri-
Posnansky) avea atat de multe constructii subterane i semisubte- cana".
rane, incat Posnansky a crezut ca a ar putea reprezenta 0 sectiune Ce se intampla in a-
separata pentru morminte. De jur-imprejur se aflau sec~uni din blo- ceste camere subterane
curi de piatra, astfel Iefuite incat sa functioneze ca nite conducte i de ce fusesera ele con-
de apa. Toate acestea se aflau intr-o stare jalnica, pe care Pos- struite in acest mod, Pos-
nansky nu a pus-o doar pe seama cautatorilor de comori, ci i a e- nansky nu a putut spune.
chipei precedente de exploratori, sub conducerea contelui Crequi Poate aici erau depozita-
de Montfort, care in timpul sapaturilordin 1903 a excavat la intam. te comorile, dei, sustine
plare, a distrus tot ce i-a stat in cale (potrivit lui Posnansky)i a luat. el, ar fi disparut in urma
multe obiecte. Rapoartele intocmite in urma acestei expeditii fran- cu foarte multa vreme da-
ceze asupra descoperirilor facute i concluziile trase au fost publi. torita cautatorilor de co-
cate in cartea lui George Courty i facute publice intr-o conferinta, mori. intr-adevar, la foar-
din 1908 de la Congresullnternational al Americanitilorde Manuel te putin timp dupa desco-
Gonzales de la Rosa. in esenta, descoperirilelor duceau la conclu-, perirea catorva camere
zia ca "erau doua orae Tiahuanacu", unul reprezentat de ruinele .Iocul a fost calcat i jefuit
vizibile, altul de cele subterane i invizibile. de urmaii moderni ai
Posnanskyinsuia descrisconductele,canalelei stavilarul constructorilor de la Tia-
(asemanator cu eel din varfullui Akapana) pe care le-a gasit print- huanacu". Pe langa ceea
re constructiile subterane din aceasta zona, i a stabilit ca erau dis- ce el a sapat sau a vazut
puse in mai multe niveluri, duceau probabil la Akapana i erau le- risipit prin toata ae-
gate de alte structuri subterane din partea de vest (in directia lacu-, zarea, bucati mari din
lui). conductele de piatra - bu-
EI a oferit cateva descrieri pe care le-a ilustrat cu un desen diti de toate formele, ma-
(fig. 115a, b) in care infatieaza cateva dintre aceste comparti. rimile i diametrele - pu-
mente subterane i semisubterane, neputandu-i stipani uimirea teau fi vazute in biserica
}"
provocata de precizia lucrarilor, de materialulfolosit pentru ashlaJi. din apropiere i in poduri-
andezit dur - i de faptul ca aceste compartimente erau imperme- { Ie din La Paz. Se pare ca
abile. Lespezile mari care formau acoperiulcompartimentelorerau 'L:' la Tiahuanacu existau in-
~lU:Jlltl \;U UII ~u ell UIW 5Ialalll CUlllfJltlJl.tI Uti dfJc:I, :'UUL\:II QII\:I 9' UC "up' ';10
a}..., 'CA', "..., ,...,'''''I
calcar curat, gros de caV- de acestea s-a ocupat intr-un capitol intreg din ultima sa carte, in-
va centimetri, astfel incat titulata Hydraulic Worksin Tiahuanacu.Sapaturile recente au scos
locul devenea "complet la iveala mai multe conductede piatra i canale de apa, confirmand
impermeabil". Posnansky concluziilelui Posnansky.
nota: "aici s-a folosit pen- AI doilea edificiu uimitor din Tiahuanacu nu necesita sapaturi,
tru prima i pentru ultima deoarece se inalta maiestuos pentru a fi vazut de toata lumea - 0
Fig.115 data calcarul intr-o con- poarta colosala de piatra care se ridica deasupra platoului ca un

J
---

227
226 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE

imagine apare pe vasele, pe 1esaturile i


pe obiectele din tot sudul statului Peru i
teritoriile invecinate i reprezinta un indi-
ciu al raspandirii culturii careia oamenii de
tiinta Ii spun cultura Tiahuanacu. De 0
parte i de alta a acestui zeu se atla servi-
tori inaripa1i, dispui in trei iruri orizon- I
tale, cate opt pe un ir de fiecare parte a
figurii centrale. Posnansky a aratat ca
numai primii cinci de pe fiecare parte sunt
sculptati in acelai relief pronuntat, folosit
i pentru zeu, iar ceilal1i de la extremitatile
Fig.117 irurilor sunt doar schitati. Fig.118
Posnansky a desenat figura cen-
Arc de Triumf, cu singura diferen1aca nici 0 parada nu trece pe sub trala, linia erpuitoare de sub aceasta i cele cincisprezece spatii
el, nimeni nu iI privete i nu ova1ioneaza(fig. 116, vedere din fa1a initiale de pe fiecare parte (fig. 119) i a conchis ca acesta era ca-
1- i din spate). lendarul unui an de douasprezece luni, care incepea cu echinocti-
Cunoscuta i sub denumirea de Poarta Soarelui, a fost des- ul de primavara (in septembrie in emisfera sudica) ; figura centrala
crisa de Posnansky drept "opera perfecta... i cea mai importanta, a zeului reprezenta acea luna i echinoctlul ei. De vreme ce echi-
o motenire i 0 marturie eleganta a culturii acelui popor, a cuno- ~ ,
noctiul semnifica acea perioada a anului in care ziua este egala cu
tin1elori civiliza1ieiconducatorilor sai". noaptea, el a presupus ca segmentul aflat imediat sub figura cen-
1!.
T01icei care au vazut-o sunt de acord cu aceasta afirma1ie, trala, dispus in centrul irului erpuitor, reprezinta cealalta luna a e-
deoarece uimete nu doar prin faptul ca a fost taiata i cioplita din- chinoctiului, martie.
tr-un singur bloc de piatra (care masura 3 pe 6 metri i cantarea A repartizat apoi celelalte luni succesiv la restul de segmente
peste 0 suta de tone), ci i prin sculpturile minu1ioasei nemaiva- care formau irul. Posnansky a aratat ca segmentele de la capete
zute cu care este decorata. i capul zeitatii formeaza 0 goarna, i a sugerat ca cele doua seg-
Aici pot fi vazute nie, deschizaturide forma geometricai de- mente de la extremitati reprezinta lunile cand Soarele se indepar-
nivelari in partea inferioara a frontonului portii i pe cealalta parte, .teaz~ cel mai repede, lunile de solstitiu din iunie i decembrie, cand
dar cea mai mare uimire au provocat-o gravurile de pe partea su- preotii suna goarna pentru a chema Soarele inapoi. Cu alte cuvinte,
perioara a frontonului (fig. 117). c"""" C' I..: ___ ..- __1_--1-- '='-._!
.. _.' _._u... Y
""'0_.'_0
_ :.:..:: "~;UIlc:&ld,Ut:l~1 eSIe aoar sculptata
I=inllr" ,..,..~+._I"";: :-.~ Posnansky presupunea ca era un calendar solar, care ince-
in relief, flancata de trei iruri de servitori inaripa1i. Un ir inferior de peacu echinoctiul de
imagini, unde nu este infa1iata decat fa1a personajului central in- primavara, dar mar-
conjurata de 0 linie erpuitoare completeaza compozi1ia. ca i celelalte echi-
Opinia generala este aceea ca personajul central i dominant noctii i solstitii. Ca-
este Viracocha, care 1ine in mana dreapta un sceptru sau 0 arma, lendarul avea un-
Fig.119
iar in mana stanga un fulger in forma de furca (fig. 118). Aceasta sprezece luni a cate

- "
228 Zecharia Sitch/h' 229
..;:REGATELE
PIERDUTE

treizeci de zile (numarul servitorilorinaripati aflali deasupra liniei '


Documentele oficiale ale Comisiei pentru Distrugerea i Ispa-
erpuitoare), la care se adauga 0 "luna mare" de treizeci i cinci de,' ,;:lireaIdolatriei, infiinlata de spanioli in acest scop (dei unii afirma
zile, Luna lui Viracocha, alcatuind anul solar de 365 de zile.' :~,canu era deeat un paravan pentru cautatorii de comori) atesta ca
Ar fi trebuit sa menlioneze i ca anul solar de douasprezecei) ~;membriicomisiei au sosit la Tiahuanacu in 1625. Un raport intocmit
luni care incepea cu echinocliul de primavara era caracteristic ca'lIS i\':Jn1621de parintele Joseph de Arriaga enumera peste 5000 de ,,0-
lendarului din Orientul Apropiat, inventat in Sumer, la Nippur, in ju", f]iecte ale idolatriei" care au fost nimicite prin sfaramare, topire sau
rul anului 3800 inainte de Cristos.. ~!ardere.Nu se tie ce au facut la Tiahuanacu. Aa cum arata foto-
Zeul i servitorii sai inaripali, precum i felele lunilor par infa..,; ~,grafiiletimpurii, Poarta Soarelui a fost gasit~ in secolul al nouaspre-
liali cu realism, dar imaginile sunt de fapt alcatuite din multe com- ' "t~ecelea sfaramata in doua, cu jumatatea dreapta rezemata pericu-
ponente, fiecare avand forma sa, in, ~;1110s
de cea stanga.

@(O){6)((3)~~ majoritatea cazurilor 0 figura geo- F Cand i de cine a fost indreptata i asamblata la loc ramane
metrica. Posnansky a studiat cu de-
Hl11ii1~{2)b osebita a~nlie aceste diversecom.;';
"
~:LJn mister. Nu se tie nici cum a fost sfaramata. Posnansky nu cre-
I~dea ca a fost opera comisiei; el credea mai degraba ca aceasta
ponente. Ele apar i pe alte monu-" ~f.poarta
r.. a scapat de mania acesteia, deoarece cazuse. i era acope-
!ill ~~b. mente i sculpturi, ca i pe obiecte ,:M
de ceramica. Posnansky le-a clasi",\
~):itade pamant, astlel incat nu a fost vazuta de zeloii funclionari.
~ibevreme ce se pare ca fusese din nou ridicata in structura sa
4:- Oc ficat din punct de vedere pictogra, ~!ihiliala,unii s-au intrebat daca fusese aezata in locul sau inilial,
fic, in funclie de obiectul pe care n,j deoareces-a descoperit ca poarta nu reprezinta 0 construclie izo-
~~d substituiau -animal, pete, ochi, a." 1 lata,ci ca face parte dintr-un edificiu imens aflat la est. Forma i
Flg.120 ripa, stea, etc -
sau de conceptul pe ~:marimeaacelei structuri, denumita Kalasasaya au fost schilate cu
care iI reprezentau: Pamant, Cer; f:ajutorulunor stalpi verticali qe piatra (de unde i numele locului,
Micare i aa mai departe. EI a stabilit ca cercurile i ovalele in, t.Stalpii care se inalla"); scoland la iveala 0 imprejmuire dreptun-
faliate in diverse feluri i cu numeroase culori reprezentau Soa- i~ghiularacare masura aproximativ 40,5 de metri patrali. Axa acestei
rele, Luna, planetele, cometele i alte corpuri cereti (fig. 120), ca f5tnicturi parea sa fie est-vest, astlel incat s-au intrebat daca nu
legatura dintre Cer i Pam ant era adesea infaliata (fig 120b) i ca leumva poarta ar fi trebuit aezata in centru, mai degraba decat in
simbolurile dominante erau crucea i scarile (fig. 120, c, d). Scarile .. margineade la norda pereteluivestical imprejmuirii(acolo unde
erau pentru el "marca" oraului Tiahuanacu, a monumentelori a',' <~ ~,.59afla astazi).
civilizaliei sale - sursa din care acest simbol, credea el, s-a raspan- " ~' Singurul argument in favoarea acestei teorii, greutatea portii
dit pe tot teritoriul celor doua Americi. Posnansky a recunoscut ca' rJr
"",\
monoliticecare
..J
ar fi facut mutarea foarte dificila,
"_.. ___I- _ I'
a fost
.
inlaturat
~ -......
in
glifarespectivase bazafoartemultDezinnlJr;:!tplp mo~nnn.., ;"'",,' -':l~ __ '__00__ _..'__'_QO__ , __ "' -- _v foA............
uar a consemnat ca nu vede in aceasta 0 legatura intre sumerieni peolo unde ar trebui sa fie, deoarece centrul peretelui de la apus a
i Tiahuanacu. ,;. tostocupat de 0 terasa al carei unic centru a fost aliniat cu axa est-
Toate acestea i-au intarit convingerea ca Poarta Soarelui fa- i,vest a lui Kalasasaya. Posnansky a descoperit ca de-a lungul aces-
cea parte dintr-un complex mai amplu de la Tiahuanacu, care ser- S;~eiaxe se afla diverse pietre, special ciopUte pentru a permite efec-
yea in principal de observator;iar acest fapt I-a ghidat spre cele mai }.tuarea de observalii astronomice. Concluzia sa, potrivit careia aici
importante i, dupa cum 5-a dovedit, cele mai controversate con- ;<afunctionat un observator foarte ingenios, este astazi acceptata ca
cluzii ale sale. ',.,tin adevar.
230 "IBEGATELE PIERDUTE 231

Poarta Soarelui .,
Cele mai clare"~
dovezi arheologice. dE!,~).,
la Kalasasaya raman:(~
.
I. - ..:i;
stalpil care formau 0 va~;j:, N - --::
ga imprejmuire dreph;i' .;

Bj
-1 ....
I

unghiulara. Dei nu toti~)


stalpii care functionase-' I . '. ,..."
.. f'
ra candva ca ancore. I
I ' ']'......
pentru un zid continUlt
se mai afla acolo, sef'
1\"'
~
\
-..

pare ca numarullor are~,


-'
legatura cu numarul de>
zile dintr-un an solar il" ., '"
dintr-o luna lunara. De-
Fig.121
osebit de importanlil.
pentru Posnansky erau cei unsprezecestalpi (fig. 121) ridicati de-a,
lungul terasei care ieea din centrul peretelui vestic. EI a masurat'~\
liniile de observatie de-a lungul pietrelor de observatie special!:
plasate, orientarea structurii i uoarele deviatii intentionate de la;'i~
punctele cardinale, i a dedus ca structura de la Kalasasayaa fost"
ridicatade niteoamenicaredetineaucunotintefoarteavansate;
de astronomie, i care stabileau cu precizie echinoctiilei solstitiile.
Desenele arhitecturale ale lui Edmund Kiss (Das Sonnen/or
von TihuanaktlJcare se bazeaza pe concluziile lui Posnanskyi pe
masuratorile i evaluarlle sale, concepeau (probabll cu temei) con-
structia din interiorul imprejmuirii ca pe 0 piramida in trepte scobita, Flg.122
o structura ai carei pereti exteriorise ridica in trepte pentru a incon-
jura 0 curte centrala de forma patrata. Scara monumentala princi- Oblicitatea eclipticii pentru liniile de observatie astronomice de
pala se afla in centrul peretelui de la est; principalele puncte de ob- K;lI;I!::;I!::;lv;I
Ar;l nA ?~.R'4R" PA h~7~ fnrmlllalnr natArmin::ata na
:_ __ -.1'-.. ':'____&__1-_ I I ..,. ..
. _.;.. - _...._._ 1'1_-""1'1"""'"
"'Wig""\JII'-: ,'astronomiide la Conferinta Internationalaa Efemeridelor de la Pa-
pletau Hpiramida"la vest (fig. 122).
:!Osdin 1911, care iau in calcul pozitia geografica i altitudinea ae-
in acest punct Posnansky a facut 0 descoperire foarte impor- ~;zarii,Kalasasaya a fost construita in urma cu aproximativ 15.000
tanta, care avea sa aiba consecinte deosebite. EI a masurat dis-, :.:de ani inainte de Cristosl
tanta i unghiurile dintre cele doua puncte ale solstitiului i a reali-
.r Sustinand ca Tiahuanacu era eel mai vechi ora din lume,
zat ca oblicitatea Pamantuluifata de Soare pe care se bazau calcu- t.cqnstruit inainte de Potop", Posnansky i-a atras asupra-i in mod
lele astronomice de la Kalasasaya nu corespundea oblicitatii de t:Jnevitabiimaniacomunitatii tiintificedin vremeasa, deoarece atun-
23.30' din epoca noastra.
?ci se credea, pe baza teoriilor lui Max Uhle, ca Tiahuanacu a fost
I _

232 Zecharia Sitchih. '.i


r:JIEGATELEPIERDUTE 233
~;..~

infiintat candva la inceputul erei cre~tine.


Oblicitatea eclipticii nu trebuie confundata (a~a cum au facui <', Nu mai este nevoie sa 0 spunem, nici ultima data nu era ac-
unii critici ai lui Posnansky) cu fenomenul de precesiune. Acest u1t ';'~eptabila pentru comunitatea ~tiin~fica. Rolf Muller a cedat in fata
tlm fenomen schimba cadrul stelar (constelatia de stele) in care; 'cclticilor~i a efectuat studii suplimentare in Peru ~i Bolivia, unindu-~i
~;;:efortul
cu eel allui Posnansky la Tiahuanacu. EI au descoperit ca re-
soarele rasare sau se mi~ca la un moment dat, de exemplu in timt ';
pul echinoctiului de primavara. De~i schimbarea este mica, ea in~' :\i20Itatelesoar putea schimba daca soar lua in calcul alte variante. in
sumeaza 1 la fiecare ~aptezeci ~idoi de ani, adica 30 (0 casa zo- .'
~,i>rimulrand, daca observarea punctelor solstitiului nu se facea din
diacala completa) in 2160 de ani. Schimbarile de oblicitate rezulta~ i Ibculsugerat de Posnansky, ci din alte puncte posibile, unghiul din-
din rotaiia aproape imperceptibila a Pamantului, similara cu ceaa," .~'1reextremitatile solstitiului (~i astlel oblicitatea) ar fi u~or diferit; de
unui vapor, care inalta ~i coboara orizontul. Aceasta schimbare a, ';,;asemenea, nu se putea spune daca astronomii din antichitate tixau
unghiului la care Pamantul este inclinat fata de Soare poate ajunge [:,momentul solstitiului atunci cand soarele se afla deasupra liniei ori-
la 1 la fiecare 7000 de ani. . . . ' :~iontului,in mijlocul acesteia sau se afla sub ea. Avand toate aceste
Intrigat de descoperirile lui Posnansky, Comisia Astronomiea:j i;:~ariante, MOilera publicat un raport in revista ~tiintifica Baesseler
Germana a trimis 0 expeditie in Peru ~i'Bolivia; membrii acestei co- :;; ~RArchiv(vol.14), in care prezenta toate alternativele ~i conchidea ca
misii erau profesor doctor Hans Ludendorff, directorul Observatoru:.:: ~daca unghiulde 246' trebuie acceptat ca fiindcel mai exact, curba
lui Astronomic ~i Astrologic de la Potsdam, profesor doctor Arnoldi; ~~deoblicitate ar stabili aceasta data fie la 10000, fie la 4000 inainte
KohluschOtter, directorul Observatorului Astronomic din Bonn ~ias..' ~.. de Gristos.
tronom de onoare al observatorului de la Potsdam. Ei au facut ma-i, ~,. Posriansky
a fostinvitatsa iacuvantulpe aceastatema.lacel
suratori ~i observatii la Tiahuanacu intre noiembrie 1926 ~i iunia'i" ~,ge'alXXIII-leaCongres internationalal americani~tilor.EI a sustinut
1928. '. ~:ca unghiulcorect de oblicitate era de 246'52.8", astfel incat se
Cercetarile, masuratorile ~i observatiile lor au confirmat in pri~\ ~'ajungeala 0 data intre 10150 ~i4050 inainte de CristosoEIa fost de
mul rand faptul ca la Kalasasaya functionase, intr-adevar, un 01:)./ 't'acord ca aceasta problema era "spinoasa" ~i nu a mai abordat-o,
servator astronomico-calendaristic. Au descoperit, de exemplu, cA", ~~spunandca este nevoie de cercetari suplimentare.
terasa de la vest, cu cei doisprezece stalpi, datorita latimiistalpilor,! ~: AsUelde cercetari au fost, intr-adevar, efectuate. chiar daca
distantei dintre ei ~i pozitiilor lor, permitea masurarea cu precizie a:~, l'.Jlu direct la Tiahuanacu. Am menVonatdeja ca inceputul, potrivit
mi~carilor soarelui in fiecare anotimp, luand in calcul mica diferenta, j, 'l,'calendaruluiinca~ilor,se afla in Zodia Taurului,nu in cea a Berbe-
intre numarul de zile de la solsti~u la echinox ~i invers. '1 ,iPcului.MOilerinsu~i,dupa cum am aratat, stabilea,anul 4000 inainte
Mai mult, studiile lor au confirmat ca in privinta celui mai can., t ,deGristosca fiind data aproximativaa vestigiilormegalitice de la
.~..'

troversat aspect Posnansky avusese dreptate: oblicitatea pe baz~l} '~.(;uzco ~i Machu Picchu. ~i ne-am referit ~i la cercetarile pe care
#." 'I'__~- ""'_L I.I.__ r"'\.r= 1_ _ _-1_""" + _I",,...A"'" "'" I~ nic:-ta ",i~to
a;.:,~..~. - . .. . _ .
carela Tusesera eTeCluale CalCU!eleaSlronomlce ae la I\alasasaya."
era foarte diferitade cea din vremea noastra. Pe baza unor date ca~A
" ~completdiferite, ajungand la concluzia ca patratul lui Viracocha
re se pare ca ofera informatii despre oblicitatea folosita in China an'.; ~!corespunde unei oblicitatide 248' ~i obtinand astlel data de 3172
tica ~i in Grecia astronomii sunt siguri in privinta curbei aplicabile a' tLJnaintede Cristos (dupa calculele ei).
mi~carii sus-jos, care nu dateaza decat de cateva mii de ani. Echi~ 'f; Pe masura ce se descopereau tot mai multe obiecte de arta
pa de astronomi a tras concluzia ca rezultatele puteau indica atat. ;}culmaginea lui Virac6cha opetesaturi, pe ve~mintelemumiilor,pe
data de 15000 de ani inainte de Ci"istos, cat ~i cea de 9300 de an,i -
J.:vasele de ceramica in sudul statului Peru ~ichiar mai departe, la
inainte de Cristos, in functie de curba folosita. . 1,:(lord~ila sud, au putut fi facute camparatii cu alte date din alte 10-
~.curi.Pe baza acestora, ~iuniiarheologiincapatanati ca Wendell C.
6":
- - .~-._- -- -,

234 ,'REGATELE PIERDUTE 235

, ,;'"~

Bennet au continuat sa impinga inapoi in timp data constructiei.o;-'; ::'~ilei. atunci cand Soarele a inceput sa se deplaseze din nou, repre-
raului, de la mijlocul primului mileniu e.n. pana la inceputul milen(1o~ \.,~zinta,fara indoiala, 0 evocare a aceluiai eveniment pe care noi I-am
ului intai inainte de Cristos. ." .~situat pe ambele parti ale Pamantului in jurul anului 1400 inainte de
Datarea cu carbon radioactiv impinge datele i mai departei9;;' : Cristos. Potrivit legendelor inregistrate de Betanzos, zei i oameni
timp, dincolo de limitele general acceptate. Cu incepere din 1960;; ":Iocuiau deja in Tiahuanacu din cele mai vechi timpuri - poate tot
CIAT, Bolivian Centro de Investigaciones Arqueologicas en Tiwa;~, .' atat de vechi pe cat indica datele arheoastronomice.
naku, a efectuat sapaturi sistematice i lucrari de conservare in) ': Oar de ce a fost Tiahuanacu infiintat pe aceste locuri, din vre-
aceasta aezare. In primul rand a excavat i restaurat in intregime~, '!TIuriatat de indepartate?
"micul templu" scufundat aflat la est de Kalasasaya, unde au fosk~ In ultimii ani arheologii au descoperit caracteristici arhitectu-
gasite statui i capete de piatra. A scos la iveala 0 curte semisub: :: raJe similare intre aezarea Teotihuacan din Mexic i Tiahuanacu
terana, probabil peniru jertfe rituale, inonjurata de un zid de piatrA!; din Bolivia. Jose de Mesa i Teresa Gibert (Akapana, la piramide
in care erau infipte capete de piatra - ca la Chavin de Huantar. Ra~ j de Tiwanactl) au subliniat ca Akapana avea un plan la baza (patrat
portul oficial din 1981 allui Carlos Ponce Sangines, directorullnsti. ~ ~: cu acces pronuntat) asemanator cu cel de la Piramida Lunii de la
tutului National de Arheologie din Bolivia (Description sumaria dell ; Teotihuacan, aproximativ aceleai masuratori la baza cu acea pira-
templete semisubterraneode Tiwanaku),afirmaca mostrelede ' .'t:(mida i aceeai inaltime (in jur de 15 m) ca primul nivel al Piramidei
materie organica prelevate din aceasta aezare au fost sup use re.;. .! Soarelui i raportul inaltimellatime al acesteia. Avand in vedere
datarii cu carbon radioactiv, rezultand 0 data in jurul anului 1580 G ipropriile concluzii, potrivit carora scopul initial (i practic) al oraului
nainte de Cristos; ca urmare, Ponce Sangines, in amplul sau studiui. ! Teotihuacan i al edificiilor sale era reprezentat de instalatiile de
Panorama de la arqueologia boliviana a considerat acea perioada; ~:apa, dispuse in interiorul i de-a lungul celor doua piramide, ca-
ca fiindinceputuletapeianticede la Tiahuanacu. . ~il1alele de apa din interorul Akapana i cele care strabateau Tia-
Datele obtinute in urma datarii cu carbon radioactiv indica var.'.. $ 'huanacu aveau un rol fundamental. Sa fi fost Tiahuanacu ridicat a-
sta materiei organice gasite la aezare, dar nu exclud 0 data mail J colo unde se aflau instalatii de apa? ~i daca da, din ce?
,r.
timpurie pentru edificiile din piatra care alcatuiesc aezarea. Ponce:: ;' ~ick Ibarra Grasso (The Ruins of TiahuanacuIalte opere) a
Sangines insui a sustinut intr-un studiu ulterior ( Tiwanaku: Space; ipropus varianta unui Tiahuanacu extins, care includea Puma-Pun-
Time and Culture) ca noile tehnici de datare prin hidratare obsidia~:i' ~'ku i se intindea cale de cativa kilometri pe axa principala est-vest,
na indica 0 data mai timpurie, respectiv 2134 inaintede Cristcis\~: .: intr-unmodsimilar"DrumuluiMortilor"de la Teotihuacan,cu unele
pentru obiectele din obsidian gasite la Kalasasaya. : cartere principale nord-sud.La marginea lacului, acolo unde Kiss ii
{ il1chipuisenite chei, ei vad dovezi arheologice pentru existenta u-
In acest context, citim in scrierile lui Juan de Betanzos (Sums L:~, ';; norziduri masive care erau construite in meancirA r.~rR r.rR~r I ~-
y narracion de los Incas, 1551) ca, in momentul colonizarii orasuluL .'. !=:i

-:-:_:.~_. , tlCt /itlIUIUI von- IICI vlracocha, "acesta7,;


, ~..;.. \,oVIIUUl"tll aevarate dlguri pentru apa adanca la care barcile incarcate cu mar-
era insotit d~ 0 mana de oameni". Dupa ce a ieit din laguna, s'a:' . furi puteau acosta. Oar, daca aa stau lucrurile, ce importa i ce ex-
indreptat spre un loc din apropiere, unde astazi se afla satul Tla~ .' porta Tiahuanacu?
Ibarra Grasso spune ca s-au descoperit "nite pietricele verzi",
guanaco. Ei spun ca odata, cand oamenii lui Con- Tici Viracocha se~i{
stabilisera deja acolo, peste tinut s-a lasat intunericul, dar Vira,;., , gasitei de Posnanskyla Akapana, in alta parte a aez4rii Tiahua-
cocha "i-a poruncit Soarelui sa se mite in directia in care se mica f {<'nacu,in ruinele unei mici piramide asemanatoare cu Akapana, dar
astazi; deodata, a facut Soarele sa inceapa ziua." 1~ !; aflata la sud, unde bolovanii care 0 sustineau dobandisera culoarea
. verde, in zona structurilor subterane de la vest de Kalasasaya i in
Intunericul care s-a lasat dupa ce Soarele s-a oprit i inceputu~ ji
J
.
~1j
236 Zecharia Sitchin

cantitali foarte mari in ruinele de la Puma-Punku.


Semnificativ este faptul ca bolovanii din zidurile digurilor de la 11
Puma-Punku s-au inverzit la randullor. Aceasta nu poate insemna
decat un singur lucru: expunere la cupru, deoarece cuprul oxidat a-
re proprietatea de a inverzi pietrele i solul (tot aa cum prezenta
Pamantulde undeau
fierului oxidat coloreaza in rou-inchis).
Sa fi fost cuprul prelucrat la Tiahuanacu? Probabil; dar acest
venitlingourile
proces soar fi putut desfaura intr-un loc mai accesibil, aflat mai a- }n JinutulUz traia un om al carui nume era lov; ~i era acest
proape de minele de cupru. Se pare ca acest cupru era adus la Tia- om drept ~i cinstit ~i cu frica lui Dumnezeu, ~i se ferea de cele rele t~
huanacu, nu transportat de acolo. Era binecuvantat cu 0 familie numeroasa i cu mii de oi i de vite.
Semnificatia oraului Tiahuanacu ar fi trebuit sa fie foarte clara Era "cel mai de seama om de la Rasarit'~
daca soar fi luat in considerare numele'lacului din care provine a- "Pana cand, intr-o zi, cantecul zeilor s-a infaJi~at dinaintea lui
cest nume: Titicaca. Numele lacului vine de la numele uneia dintre
lahve, Satana Hind printre acetia. $i lahve I-a intrebaf unde fuse-
cele doua insule aflate in largul peninsulei Copacabana. Acolo, pe 5e; iar Satana a raspuns: Am cutreierat Pamantul, I-am strabatut in
insula Titicaca, spun legendele, razele soarelui au cazut prima oara lung ~i-n latIt

pe Titicaca, stanca sacra, imediat ce soarele a aparut dupa Potop.


(Prin urmare este cunoscuta i sub numele de Insula Soarelui). A- Astfel incepe legenda biblica a lui lov, omul cinstit care a fost
colo, la stanca sacra, Viracocha i-a daruit bagheta magica lui Man- incercat de Satana pentru a vedea care sunt limitete omeneti ale
co Capac. credinlei in Dumnezeu. Pe masura ce 0 nenorocire era urmata de
$i ce inseamna toate aceste nume? Titi, in limba aymara, era alta i lov incepea sa puna la indoiala Caile Domnului, trei dintre
numele unui metal, plumb sau cositor, in opinia lingvitilor. prietenii sai au so sit din alte lari pentru a-I consola i a-I liniti. In
Titikalla, dupa parerea noastra, insemna "Stanca Cositorului". timpce lov se plangea i se indoia de inlelepciunea divina, prietenii
Titicaca insemna "Piatra Cositorului". lar lacul Titicaca era lacul un- i-au aratat feluritele minuni ale Cerului i Pamantului, care nu-i erau
de se gasete cositor. cunoscute decat lui Dumnezeu; printre acestea se numarau i mi-
Cositorul i bronzul, acestea erau produsele pentru care a luat nunile metalelor, ale surselor acestora, priceperea pe care trebuia
natere Tiahuanacu -'exact pe locul unde ruinele sale inca ne mai sa 0 ai sa Ie gaseti i sa Ie extragi din adancimile Pamantului:
uimesc.
Cu siguran/a exista 0 mina de argint
Si I/n loc I/nde aI/rill e.c;te rafinat:
Unde fierul se obJine din minereuri
i cuprul este scos din pietre.

fntunericului EI ii pune capat,


Cauta ceea ce e folositor,
Pietrele, in adancimi intunecoase.
Ajunge /a parau/ at/at departe

.:;ej

~.

___ __ J
:~
:E
._,
238 Zecharia Sitchin .~'
REGATELE PIERDUTE 239

Unde traiesc oameni uitali ~i stranii. -


la Dumnezeu cel care iI imbogalise i apoi illipsise, i care ii
puteaface dreptate.
Exista un linut de unde vin lingourile,
AI carui pamant e rascolit de parca a ars locuf,' Dumnezeu singur fnlelegecailesale,
Un loc unde se aHa pietrele verzi-albastre, $i ii ~tie rostul
Unde sunt minereurile de auf.
Deoarece EI poate vedea pana la capatul Pamantului
Nici vulturiinu ~tiu drumul intr-acolo, $i tot ceea ce se at/a sub ceruri.
Nici ochiul ~oimului nu I-a zarit inca.
./
Este posibil ca includerea minunilor metalelor in disculia lui
Acolo EI a pus mana pe granit lovcu cei trei prieteni ai sai sa nu fie intamplatoare. Dei nu se tie
,It rasturnat munlii din temelii. nimicdespre identitatea lui lov insui sau despre pamantul unde a
A taiat galerii prin stanci, traitel, numele celor trei prieteni ne pot oferi nite indicii. Primul era
$i tot ce este prelios ochii Lui au vazut, Elipazdin Ternan, din sudul Arabiei; numele lui insemna "Dumne-
A indiguit izvoarele acelor ape, zeul meu este aurul meu curatOlo AI doilea era Bildad din Shuha, 0
$i ceea ce este ascuns EI a scos la lumina. tara despre care se credea ca se aM la sud de Karkemish, oraul
hittit;numele locului insemna "Locul pulurilor adanci". Cel de-al trei-
,,$tie omul unde sunt toate aceste locuri?" a intrebat lov. A 8i1 leaera Zophar din Na'amah, un loc numit dupa sora lui Tubal-Cain,
descoperit omul de unul singur toate tehnicile metalurgice? $i le-a .eel mai priceput dintre fierari", din cate spune Biblia. Prin urmare,
pus prietenilor sai urmatoarea intrebare: de unde vine toata aceas-
toti trei veneau din linuturi asociate cu mineritul.
ta tiinla despre minerale i metale? Punand aceste intrebari, lov (sau autorul cartii lui lov) dadea
'i~'. dovadade vastecunotinlein domeniulmineralogiei,minerituluii
Unde poate Ii gasita ~tiinla? '" metalurgiei. Fara indoiala, punea aceste intrebari la multa vreme
De unde vine inlelegerea? dupace omul utilizasepentru prima oara cuprul prin modelarea bul-
Nici un om nu-i ~tie rostuf,' garilor de minereu natural, in plina perioada a metalelor, cand a-
Nu poate Ii inleleasa de muritori. eesteaerau oblinute din minereuri care trebuia rafinate i turnate.
In Grecia clasica din primul mileniuinainte de Cristos arta mineritu-
E mai valoroasa decat aurul curat
luii a prelucrarii metalelorera considerata un mijloc de patrundere
E de nepreluit fn comparalie cu argintul it secretelor naturii; insui cuvantul"metal" venea din cuvantul gre-
Nu este fntrecuta de aurulI' ro~u allui Ophir,
AU_: .1_ ___A:_ _ _ _, C9!':C mRf;1//;1n r.~rA in~Amn~ ~ ,.iSllt~ ~ niSd It 'I"" ,r; ., , ,...,..,.."
,_._~ __"'_"_1'_ __w 'W~'tJ'~UI'. Poeliii filozofii greci, urmali de cei romani, au continuat viziu-
Aurul ~i cristalul nu se pot compara cu ea, nealui Platon asupra istoriei omenirii, in funclie de patru epoci ale
Nici atata aur cat incape fn nave fntregi. metalelor,aur, agint, bronz (cupru) i fier, in care aurul reprezenta
Nici coralul negru, ~i nici alabastrul eraideala, cand omul se aflase cel mai aproape de zei. 0 imparlire
$tiin/a e mai presus de perlele cele mai valoroase. biblicace face parte dintr-o viziune a lui Daniel incepe cu argila ina-
inteacelorlalte metale i este 0 versiune mai exacta a progresului
,. omului.Epoca mijlocie a pietrei a inceput in Orientul Apropiat in ju-
E limpede, a tras lov concluzia, toata aceasta tiinla vine de rulanului 11000 inainte de Cristos, imediat dupa potop. Cu aproxi-

- -- -
-~- -..,
1(,....

240 Zecharia Sitchin it, REGATELEPIERDUTE 241

mativ 3.600 de ani mai tarziu, oamenii din Orientul Apropiat au' co- exemplu,"minerii",care utilizau 0 sapaliga, un stavilar i 0 tigaie au
borat din munti Tnvaile fertile, au Tnceput sa practice agricultura, sa adunat,conform spuselor lor, peste un milion de uncii de aur Tnfie-
creasca animale i sa utilizeze metalele naturale (pe care Ie ga- carean Tnperioadele de varf de acum un secol; produc1iareala era
seau Tn albiile raurilor sub forma de pepite 'care nu necesitau nici probabilde doua ori mai mare. Chiar i astazi astfel de mineri ga-
extragere, nici rafinare.) Oamenii de tiinta au denumit aceasta pe- sesc Tn albiile raurilor Yukon i Klondike i ale afluentilor acestora
rioada neolitica (noua a pietrei), dar a fost de fapt perioada cand ar- sute de mii de uncii de aur anual.
gila a Tnlocuit piatra la fabricarea vaselor de i a altor obiecte, aa ::,:
Trebuie remarcat ca, dei ambele metale, aurul i cuprul, erau
cum se arata Tn Cartea lui Daniel. . disponibile Tnstarea lor naturala, iar aurul corespundea i mai mult I
Prin urmare, cuprul a fost mai Tntai folosit sub forma pietrelor,
~~'
scopurilor tehnice, deoarece nu se oxida; omul din Orientul Apropi- I
~."
i din acest motiv cercetatorii prefera sa denumeasca perioada de at din acele milenii nu utiliza aur, ci exclusiv cupru. Acest fapt nu
tranzitie de la ~poca pietrei la cea a metaluluinu perioada cuprului" :11'- este Tn general explicat, dar dupa parerea noastra el are legatura
I

ci perioada calcolitica, a pietrelor de cupru. Cuprul era batut cu cio- cu ideile bine cunoscute Tn Lumea Noua, potrivit carora aurul este
canul pana ajungea la forma dorita sau printr-un proces de calire, 4.~~ metalul zeilor. Aurul a fost folosit, la Tnceputul mileniului al treilea I
inainte de Cristos sau cu cateva secole mai Tnainte, pentru decora-
in decursul caruia piatra de cupru era mai Tntai Tnmuiata la foe. 't.
Aceasta modalitate de prelucrare a cuprului (i ulterior a aurului) ii:if) , rea templelor (literal, "casa Domnului") i pentru vasele de care se I

are originea, se pare, Tnzonele inalte care Tnconjuraucampiile fer-


tile din Orientul Apropiat i era posibila datorita unor conditii speci-
It
.
serveau zeii Tn temple. Abia Tnjurul anului 2500 Tnainte de Cristos
aurul a Tnceput sa fie folosit de catre familiile regale, ceea ce indica I
o schimbare de mentalitate ale carei origini sunt Tnca cercetate.
fice acelor
Aurul zone. I'
i cuprul pot fi gasite Tnstare naturala nu doar ca vane :,.' Civilizatia sumeriana a Tnflorit Tn jurul anului 3800 Tnainte de
ascunse Tnstancile din adancul pamantului,ci i sub forma de pe.- Cristos; conform descoperirilor arheologice din nordul i sudul Me-
.1.JIl'
pite (i chiar praf Tncazul aurului). Pe care fortele naturii - furtunile, sopotamiei, ea Tncepuse deja sa se dezvolte Tn anul 4000 Tnainte
inundatiile sau curgerea continua a izvoarelor i raurilor Ie smulg de Cristos. Tot atunci au aparut adevaratul minerit, procedeele de
din roci. Astfel de pepite naturale de metal pot fi apoi gasite langa .~. prelucrare a minereurilor i tehnicile metalurgice complicate; un in-
')o.~
i in albiile raurilor; metalul se spala cu apa sau se cerne prin sita treg ansamblu de cunotinte despre care (Ia fel ca despre toate ce-
pentru a fi separat de namol i pietri. Dei aceasta metoda nu pre- 1"1': lelalte tiinte) oamenii de atunci spuneau ca Ie fusese daruit de A-
supune sfredelitul de puturi i tuneluri, i se spune totui minerit 10- nunnaki, zeii care au venit pe Pamant de pe Nibiru. L. Aitchison (A
calizat. Majoritatea specialitilor cred ca aceasta metoda a fost History of Metals) trece Tnrevista etapele utilizarii metalelor de ca-
practicata in muntii din jurul campiilor fertile ale Mesopotamiei i pe tre oameni i ajunge uimit la concluzia ca Tn anul 3700 Tnainte de
coastele estice ale Mediteranei inca din mileniul cinci Tnainte de Cristos
-
"fiecare
I. I '0'
cultura.. din &.Mesopotamia
...
se baza pe metalurgie". EI
Cristos. si cu !';inllrl'lnt!!i in",into ,.In 1 Annn ~-::-_::-::___ _..~.~.... u___, __ __"'U_,)I"', __ "'1 ""'__w""'''"'1'-' "".Wlhi~Q''g lea vcalO QJUII-
Acest procedeu a fost folosit de-a lungul timpurilor; putini oa- sesera sumerienii trebuiau Tn mod inevitabil puse pe seama geniu-
meni tiu ca "minerii" renumitului secol al nouasprezecelea, porniV lui lor tehnic.
in goana lor dupa aur, nu erau de fapt mineri care sfredeleau adan- Ei obtineau nu doar cupru i aur, care puteau fi extrase din pe-
cimile pamantului Tncautarea acestui metal, cum se Tntampla, de e- pitele naturale, ci i alte metale, care trebuia extrase din filoanele
xemplu, Tn minele de aur din sudul Africii. Ei practicau de fapt mi. aflate Tninteriorul rocilor (precum argintul) sau care presupunea ex-
neritul localizat ~i cerneau pietriul adus de rauri cautand pepite tragerea i ratinarea minereurilor (de exemplu, plumbul) i care e-
sau praf de aur. In timpul goanei dupa aur TnYukon din Canada, de rau apoi prelucrate i folosite. Cunoteau i arta aliajului - com-

.~i~
'--
.'i@

242 REGATELE PIERDUTE 243


Zecharia Sitchin .~

binarea chimica intr-un furnal a doua sau mai multor metale. Sa- r iterminologiasumeriana reprezinta 0 dovada a importantei Sume-
ruluica centru metalurgic. in nici 0 alta limba din antichitate nu s-au
tutul primitiv cu ciocanul a fost inlocuit de turnare; procedeul foarte.
complex cunoscut sub numele de cire perdue ("ceara pierduta"), :/; gasitatatia termeni care sa faca 0 referire atat de precisa la meta-
,.~~
care a permis turnarea i modelarea unor obiecte de mare fru- ' lurgie.in textele sumeriene s-au gasit nu mai putin de treizeci de
muse1ei utilitate (statuetele de zei i animale sau ustensileledin termenicare denumesc diferite varietati ale cuprului (URU.DU),
temple) tot in Sumer a fostinventat. Progresul inregistrat acolos-a prelucratsau neprelucrat. Multi termeni erau prefixati ZAG (uneori
raspandit in lumea intreaga. in cuvintele lui R.J. Forbes, (Studiesin ZA),semnificandstralucirea metalului, i KU, semnificand puritatea
Ancient Techn%gn, "in jurul anului 3500 inainte de Cristos meta- metaluluisau a minereurilor din care era extras. Aveau termeni
lurgia era pe deplin cunoscuta de civiliza1iadin Mesopotamia"(ale pentrudiferite varietati i aliaje de aur, argint i cupru, ba chiar i
carei inceputuri se situeaza in 3800 inainte de Cristos). "Aceastae- pentrufier (despre care se crede ca a fost utilizat peste un mileniu
tapa aste atinsa in Egipt cu aproximativ trei sute de ani mai tarziu, dela apogeul civilizatiei sumeriene). Fierului i se spunea AN.BAR,
iar in anul 2500 inainte de Cristos intreaga regiune dintre Nil i In- iavea0 duzina de nume, in functie de calitatea sa i a minereuri-
dus cunoate prelucrarea metalelor. Tot in aceasta perioada meta- lordin care era extras. Unele texte sumeriene erau adevarate dic-
lurgia incepe sa patrunda i in China, unde nu va cunoate insa 0 tionarecare enumerau termeni pentru "pietrele albe", mineralele
dezvoltare deplina decat in timpul perioadei Lungshan, 1800-1500 colorate,sarurile obtinute prin minerit i substan1elebituminoase.
inainte de Cristos. Din textele scrise i din descoperiri se

~~ f
in Europa cele mai vechi obiecte de metal dateaza din 2000i- tie ca negustorii sumerieni ajungeau in
nainte de Cristos. locurifoarte indepartate unde se gaseau
inainte de potop, atunci cand Anunnakii extrageau aur din suo metale,oferind la schimb nu doar mar-
dul Africii deoarece aveau nevoie de el pe Nibiru, minereurileerau furileSumerului, grane i haine de lana,
ci i produsefinite din metal.

~int
extrase i transportate in barci catre E.DIN. Ei traversau MareaA-
rabiei de astazi i Golful Persic i ii descarcau incarcatura pentru Toate acestea pot fi puse pe seama
a fi prelucrata i rafinata la BAD.TIBIRA, un fel de "Pittsburgh"ante- cunotin1elori priceperii sumerienilor;
diluvian. Denumirea locului insemna "Locul Stabilit Pentru Meta- ceeace trebuie explicat este insa faptul
lurgie". Numele era cateodata pronuntat BAD.TIBILA, in onoarea ca tot ei erau cei care de1ineaui termi- Flg.123
fui Tibil, zeul meteugurilormetalurgice sau al fierarilor; i nu a- nologiai simbolurile scrise (initial picto-
vem nici 0 indoiala ca numele meterului metalurg din neamullui grame)referitoarela minerit, activitate care avea loc in 1inuturifoar-
Cain, Tubal, are origini sumeriene. teindepartate,nu in Sumer. Astfel, pericolelepe care Ie implica mi-
Dupa Potop marea campie a Tigrului $i Eufratului. unde fuse- neritulin Africa erau prezentate intr-un text intitu/at HCoborarea/ui
A .u. .~_..: ~ __= _
::;t;t E:UIrJ,era Ingropata SUDnamolUi ae nepatruns; a trebuit sa trea- lila/iliA III 11.111'''''''' ""'"'" _w_ , ,_.,.. , .-. ,J-

ca apte milenii pentru ca sa se Usucei oamenii sa se poata sta- sandi1isa munceasca in minele din peninsula Sinai erau detaliate
bili acolo i sa puna bazele civi/iza1ieisumeriene. Dei in aceasta in Epopeea /ui Ghi/gameg,cand tovaraul acestuia, Enkidu, a fost
campie de mal uscat nu erau nici cariere de piatra, nici minerale, . osanditde zei sa-i sfareasca zilele acolo. Scrierea pictografica
sumeriana contine un numar impresionant de simboluri (fig. 123)
traditia cerea ca civilizatia sumeriana i centrele sale urbane sa 'I' legatede minerit, multe denotand diverse pu1uride mina, in functie
respecte "Vechiul Plan", iar centrul metalurgic sumerian a fost sta- ,.
destructuralor sau de minereurile extrase de acolo.
bilit acolo unde fusese odinioara Bad-Tibira. Faptul ca i alte po-
poaredin OrientulAnticutilizaunu doartehnologiilesumeriene,ci Unde erau toate aceste mine - deoarece cu siguran1a nu se a-

-----.--.---..
.. --",.",-

244
Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 245

flau in Sumer - nu este intotdeauna foarte clar, multe locuri rama- perare,deoarece se gase!1tefoarte rar in natura in stare pura. Mi-
nand neidentificate. Unele inscriptii regale fac referire la pamanturi nereuldin care se extrage este denumit casiterita. Acest minereu ia
indepartate.Unbun exempluesteoferitde acestcitatde pe Cilin- na!1terein general in depozitele aluvionare formate in urma des-
drul A, coloana a XVI-a a lui Gudea, regele /inutului Lagash (mi-, prinderii din roci a vanelor de cositor, in urma actiunii fortelor na-
Jeniul3 inainte de Cristos), in care se consemneaza materialele ra-' turii: ploile torentiale, inundatiile, avalanele. Cositorul este recupe-
re folosite la constructia templului E.NINNU, inchinat zeului sau: rat dn minereu prin topire, in general prin combinare cu calcar, in
prima etapa. Chiar !1iaceasta prezentare extrem de simplificata a
Gudea a construit templul stralucitor cu metale procedeului metalurgic respectiv este suficienta pentru a intelege
L-a facut sa straluceasca cu metale. ce metalcomplex era bronzul,necesitand cuno!1tintemetalurgice a-
EI a construit E ninnu din piatra, vansatein fiecare etapa a obtinerii sale.
$i I-a facut stralucitor cu bijuterii. Pentru a complica !1imai mult lucrurile, era un metal greu de
Cu arama amestecata cu cositor I-a construit gasit. Sursele din apropierea Sumerului, daca au existat vreodata,
Un fierar, un preot al stapanei cere~ti aacelui pamant, :'-::8t,
se epuizasera repede. Doua texte sumeriene vorbesc de doi "mun-
A lucratla fa/adasa; .
ti de cositor" intr-un tinut indepartat necunoscut. Unii, precum B.
Cu doua ~iruride piatra stralucitoare Landsbergerin cartea sa JournalofNearEasternStudies,vol. XXI,
EI a incadrat caramizile ~.w::
sugereazaca ar fi vorba de zonele bogate in cositor din Orientul In-
Cu un ~ir de diorit stralucitor. '~~
departat:Birmania, Thailanda i Malayezia, care sunt in zilele noa-
:i'
stre 0 sursa importanta de cositor. S-a presupus ca negustorii su-
,
Unu! dintre fragmentele-cheie ale textului (pe care Gudea '~a merieniplecati in cautarea acestui metal pretios ar fi ajuns, prin A-
..~_.
repetat pe Cilindrul B, pentru a se asigura ca posteritatea nu-i va ui- sia Mica, Jaminereurilede cositor de-a lungul Dunarii, in special in
ta faptele pioase) mentioneaza arama amestecata cu cositor folo- provinciilecunoscute astazi drept Boemia i Saxonia (unde minere-
sita la constructia templului. Deoarece piatra se gasea in cantitaV urile de cositor s-au epuizat de mult).
foarte mici in Sumer, se inventase caramida din argila arsa, din ca- Nu numai Gudea i alti regi sumerieni, in ale caror inscriptii
re au fost construite cele mai inalte ~i mai impunatoare ediicii. Oar ~~ este mentionat cositorul, trebuia sa depuna efort pentru a-I obtine
Gudea ne spune ca la acest templu s-au folosit pietre special im- (probabilin forma sa finita), ci i faimoasa zeita Ishtar, care a fast
portate, iar caramizile au fost incadrate "de un ~ir de diorit" ~i doua nevoitasa treaca muntii pentru a gasi locul unde se afla cositor. in-
~iruri din alta piatra, mai putin rara. Pentru aceasta constructie u- tr-un text intitulat Inanna $i Ebih (Inanna fiind numele sumerian al
neltele din cupru nu au fost de ajuns; a fost nevoie de unelte mai lui Ishtar i Ebih numele unui lant muntos indepartat, neidentificat)
dure, facute din "otelul" lumii antice, bronzul. Inannacere permisiunea zeilor atotputernici, spunand:
, .~- -~... -VI __L '-6"IIII~ '-4UUOQ, UIUIILUI t:lct nUll ctlI 1t:1::tltfl,; UtJ (;1-

rama ~i cositor, nu era un metal natural. Era produs dintr-un aliaj de LasaJi-ma sa pornesc la drum spre minereurile de cositor
cupru ~i cositor intr-un cuptor, rezultand astlel un produs complet Lasa/i-ma sa aflu mai multe despre minele lor.
artificial. Proportiile in care Ie amestecau sumerienii erau de 1:6, a-
dica 85% cupru !1i 15% cositor, ceea ce reprezinta un raport foarte Din toate aceste motive, i poate i pentru ca zeii - Anunnakii-
bun. Bronzul era !1ia realizare tehnologica. Nu putea fi modelat de- trebuiau sa-I invete pe om cum sa oblina cositor din minereu prin
cat prin turnare, nu prin batere cu ciocanul sau calire; iar cositorul topire, cositorul era considerat de sumerieni un metal "divin". Ii spu-
utilizat in acest aliaj trebuia extras din minereuri prin topire !1irecu- neau AN.NA, literal "Piatra Cereasca". (Tot aa, atunci cand pentru
~~\

.~'~,
246
Zecharia Sitchin 'JI REGATELE
PIERDUTE 247
;~;

obtinerea fieruJui trebuia topit minereul, I Sea spus "Metalul Ce-


resc"). Bronzului, aliajul dintre cupru ~i cositor, i se spunea '~-:,
bronz erau facute din bronz vechi; obiectele
ZA.BAR, "Metalul Straucitor Dublu". . dinbronzerautopite,iaraliajultopit era ames-
Termenul pentru cositor, AN.NA, a fost imprumutat de hittiV tecat cu mai mult cupru, uneori continutul de
care nu '-au modificat prea mult. Dar in limba akkadiana, limba ba- 'J, cositor ajungand pana la 2%. Apoi, din motive
,
bilonienilor, a asirienilor ~i a celorlaltor popoare vorbitoare de limbi ne~tiute, situatia a luat 0 intorsatura nea~tep-
semite, termenul a suferlt 0 u~oara modiflcare, devenind Anaku. In
.~
tata.
~,
general se crede ca inseamna "cositor pur" (Anak-ku), dar ne intre- "Abia cu incepere din epoca mijlocie a
bam daca nu cumva modificarea reflecta 0 asociere mai stransa a '(
, bronzului,sa zicemdin 2200 inainte de Cris-
metalului cu zeii Anunnaki, deoarece Sea descoperit ortografiat ~i tos", scrie Forbes, "se utilizeaza adevarate
sub f,Jrma Annakum, care semnifica ceea ce apartine sau ceea ce forme de bronz ~i apar in mod regulat procen-
vine de JaAnunnaki.
'. taje ridicate de cositor, i nu doar pentru struc-
Termenul apare de cateva or! in Biblie. Datorita particuJei fIna- J' . turi complicate, ca in epocile precedente".
le kh, el semnifica 0 linie de plumb ~i cositor, ca in profetia lui Amos Anunnakii au daruit omenirii bronzul cu
care I-a vazut pe Domn tinand un anakh pentru a-~i intar; promisi- Jm" caresa puna bazele marilor civilizatii din mileniul al patruJeainainte
unea de a nu mai parasi niciodata poporul lui Israel. Ca ~i Anak, de Cristos, ~i din cate se pare au venit din nou in ajutoruJoamenilor
termenul insemna "colier", semnificand valoarea deosebita pe care peste un mileniu. Este posibit ca sursele neidentificate de cositor
o avea acest metal pe masura ce minele se epuizau ~i devenea la din epoca precedenta sa fi fost cele din Europa,dar cele din a doua
fel de pretios ca argintuJ. Termenul mai insemna ..uria~" _ 0 interpre- perioadaconstituie un mister total.
tare evreiasca (a~a cum am sugerat intr-un volum precedent) a cu- .:., lata indrazneata noastra teorie: noua sursa de cositor era Lu-
r
J mea Noua.
vantului mesopotamian ,Anunnaki". Aceasta interpretare conduce !
la asociatii bizare cu legende atat din Antichitatea europeana, cat i

~i din Lumea Noua, care atribuie 0 trasatura sau alta "uria~ilor". .,;
Toate aceste asocieri ale cositorului cu Anunnaki se pot dato- Daca, a~a cum credem noi, cositorul din Lumea Noua a ajuns
!"
.
ra rolului initial pe care I-au avut zeii, de a Ie darui oamenilor meta- in principalele centre ale civilizatiei din Europa i Orientul Antic, nu
luJ ~i modul de prelucrare a acestuia. De fapt, modificarea mica dar ar fi putut proveni decat dintr-unsingur loc: de la Lacul Titicaca.
semnificativa a cuvantului sumerian AN.NA in varianta sa akkadi- Credem aceasta nu pentru ca numele lacului inseamna, dupa
ana Anaku sugereaza un anumit cadru temporal. In urma descope- cum am aratat, lacul "pietrelor de cositor", ci pentru ca aceasta par-
te a Boliviei ramane ~i in zilele noastre 0 importanta sursa de co-
""'--- arheologice
riri/or 1..: _ ~i din texte
& vechi
h!'" se ~tie ca marea trecere .. spre e- .
. --~ -" "'-' "1 J "". _'I""W' ~..,""'" I ..itnr no.,; nil oc:h:o ,.nn~irfAr;Jt IIn metal rar. cositorul nu se gase~te
nainte de Cristos. IntemeietoruJdinastiei akkadiene, Sargondin Ak- totuiin cantitati mari decat in cateva locuri. Astazi, 90% din pro-
kad, aprecia metaluJatat de mult, incat a ales cositoru' in locul au- ductia mondiala de cositor vine din Malaiezia, Tailanda, Indonezia,
ruJui sau argintului pentru statuia sa comemorativa (fig. 124), in Bolivia,Congo-Brazaville,Nigeria~i China (in ordine descendenta).
2300 inainte de Cristos. Unele surse mai vechi, din Orientul Apropiat sau din Europa, au
Istoricii metalurgiei au gasit 0 confirmarea reducerii rezervelor fost epuizate. Peste tot, sursa de cositor 0 constituie casiterita alu-
de cositor in faptul ca procentajul de cositor din bronz scadea in I:_~
vionara, minereul de cositor desprins din stanci de fortele naturii.
permanenta, ~i din texte in care se spunea cum multe obiecte de Minereul de cositor nu a fost gasit in stare pura decat in doua 10-
curi: in Cornwall i in Bolivia. Primul zacamant a fost epuizat; cel
248 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 249

de-aI doilea continua sa produca, acolo fiind adevarati IImuntide poate fi pus in intregime pe seama cauzelor naturale". Langa So-
cositor", aa cum se afirma in textul sumerian despre Inanna. rata a gasit un obiect de bronz care a fost supus analizei, dezvalu-
Aceste zacaminte importante, dar greu de atins, aflate la inal- ind 0 compozilie de 88% cupru i 12% cositor, IIcompozitie identica
timi de peste 3600 de metri, se afla in principal la sud de capitala cu cea din obiectele vechi de bronz gasite in Europa i in Orientul
La Paz i la est de Lacul Poopo. Casiterita aJuvionara poate fi obii- Apropiat. Aezarile pareau sa fie foarte vechi.
nuta mai uor din zona de coasta aflata la est de Lacul Titicaca. De .'fio Forbes a descoperit surprins ca indienii care locuiau pe malu-
acolo se extrageau in antichitate pretioasele minereuri i de acolo rileLacului Titicaca, descendenti din triburile aymara, pareau sa ti-
se ext rag i in ziua de azi. .;"
e unde se aM toate aceste locuri stranii. Cronicarul spaniol Barba
Unele dintre cele mai fundamentate 'cercetari privind extra- I
.- (1640) afirma ca spaniolii gasisera mine de cositor i de cupru ex-
gerea de cositor in antichitate pe malul bolivian al Lacului Titicaca ploatate de indieni; minele se aflau langa lacul Titicaca. Posnansky
au fost efectuate de David Forbes (Researches on the Mineralogy a gasit astfel de mine la ase mile de Tiahuanacu. EI i cei care au
of South America), in urma cu mai bine de un saccI. EI a reuit sa venit dupa el au confirmat ca la Tiahuanacu i in imprejurimi se J
otere 0 imagine cat mai apropiata de cea din vremea cuceririi span- gaseau cantitati impresionante de obiecte de bronz. EI a argumen- I
iole, inainte de aparitia procedeelor mec,anizate din secolul al do- tat ca ni~ele de pe Poarta Soarelui fusesera captuite cu placule de
uazecilea, care au modificat zona i au inlaturat urmele vechilor aur care se puteau roti pe balamalele proeminente care trebuia sa
tehnici. Cositroul se gasete foarte rar in stare pura; ca urmare, a fie din bronz pentru a sustine greutatea. EI a gasit la Tiahuanacu
fost foarte surprins atunci cand a gasit 0 bucata de cositor pur care blocuride piatra cu nie care suslineau buloane de bronz, ca la Pu-
incadra 0 roca -nu se afla in interorul acesteia, ci 0 incadra. In urma ma-Punku. La Puma-Punku vazuse 0 piesa de metal, fara indoiala
cercetarilor efectuate a tras concluziaca bucata nu provenea dintr- bronz, care, "datorita ieiturilor sale parea un dispozitiv pentru ridi-
o mina din Oruro, ci din bogatele depozite aluvionare de casiterita. cat greutali". A vazut i a desenat aceasta piesa in 1905, dar la vi-
A respins imediat explicatia potrivit careia cositorul metalic ar fi fost zita urmatoare nu a mai gasit-o acolo. Avand in vedere jaful siste-
produsul focurilor din padure cauzate de IItopirea" minereurilor de matic de la Tiahuanacu, atat eel din perioada incaa, cat i din pe-
casiterita de catre fulgere, deoarece procesul de obtinere a cosito- rioada moderna uneltele de bronz gasite pe insulele sacre de pe
rului nu presupune doar simpla topire a minereului; acesta trebuie lacurile Titicaca i Coati ne dau 0 idee despre obiectele care se ga-
adesea combinat cu carbon (pentru a transforma minereul, Sn02 + seau candva la Tiahuanacu. S-au descoperit diverse obiecte, prin-
C in C02 + Sn) i de multe ori din nou cu calcar, pentru purificarea tre care: bare de bronz, leviere, dalte, culite i topoare - unelte care
zgurei. ar fi putut fi folosite i in construlii, i in minerit.
LuiForbesis-au aratatapoivarietatide cositormetalicadus Posnansky i-a inceput tratatul in patru volume cu 0 introdu-
de ape pe malulluiTipuani,un afluental rauluiBeni,care curgea "er.. in ('::1r..\/nrhA!::tAnA!::nremineritul in vremurile Dreistorice pe
spre est oln lanlul oe munJl oe langa lac. ::spreUlmlrea sa - acestea platoul bolivian in general i in imprejurimile lacului Titicaca In spe-
sunt chiar cuvintelelui - a gasit in acele locuri pepite de aur, casite- cial. "in lanlul muntos Altiplano" - podiul inalt - "se gasesc tuneluri
rita, i pepite i pietricele de cositor, ceea ce inseamna ca cei care sau grote, pe care locuitoriiIe-au sapat pentru a obtine metalele fo-
explorau zoa pentru a obPne aur cunoteau i procedeele de obti- lositoare. Aceste grote nu trebuie confundate cu cele sapate de
nere a cositorului din minereurile de cositor. Explorand zona aflata spanioli, aflati i ei in cautare de metale prelioase, deoarece vesti-
la est de Lacul Titicaca, a fost uluit -conform spuselor sale -de pro- giilemetalurgice din ele se situeaza cu mult inaintea obiectelor pro- {
portia ridicata de cositor redus (adica recuperat) i topit. EI a atir- I
dUse de spanioli. In vremuri foarte indepartate... 0 rasa foarte inte-
mat ca IImisterul"apariliei cositorului metalic in aceste zone IInu ligenta ~i intreprinzatoare... a scos din adancurile munli10r metale

._- ..-
-
250 Zecharia Sitchin REGATELE PIERDUTE 251

folositoare, chiar daca nu foarte pretioase."


.-~..
schimburilecomerciale puteau avea loc, ele furnizand materiile pri-
lICe fel de metal cauta omul preistoric in adancimile muntilor me i inlesnind exportul de grane i produse finite. De-a lungul ra-
Anzi intr-o perioada atat de indepMata?" se intreba Posnansky. " urilor au aparut orae, pentru comert era nevoie de acte scrise, ne-
"Sa fi cautat aur sau argint? in nici un caz! Un metal mult mai folo- gustoriaa inflorit 0 data cu dezvoltarea societatii, iar relatile interna-
sitor i-a determinat sa urce pe cele mai inalte varfuri ale Anzilor: co. tionale s-au dezvoltat.
sitorul." Aveau nevoie de cositor, care, in aliaj cu arama, da "nobilul Tiahuanacu nu se conformeaza acestui model. Ca in zicalele
bronz". Acesta era scopul principal al activitatilor de la Tiahuanacu, populare, pare sa fi fost un ora foarte important al carui rost nu es-
lucru dovedit de descoperirea a numeroase mine de cositor pe 0 ra- te prea clar. 0 metropolaa carui culura i a carui arta au influentat
za de 60 de kilometri in jurul orauluL aproape intreaga regiune a Anzilor, dar construita la capatullumii,
Dar aveau nevoie oamenii din Anzi de acest cositor pentru a-i pe malul unui lac inospitalier.Chiar daca minereurileau jucat un rol
face unelte de bronz? Dupa toate aparentele, nu. intr-un studiu foar- important, de ce totui acolo? Raspunsul II poate oferi geografia.
te important al renumitul