1.

3
CRIC SIMPLU

I. TEMA DE PROIECT:
A .Sa se proiecteze un circu simplu de tipul celui din schita ,avand urmatoarele caracteristici:
Sarcina maxima: F = 10000 N
Cursa maxima sub sarcina : H = 250 mm

1
1. surub
2. piulita
3. corp
4. cupa
5. parghie de actionare
B .Proiectul va cuprinde:
1. Tema de proiect
2. Fisa de lucru
3. Memoriu tehnic de calcul
4. Partea grafica continand : a)desenul de ansamblu
b)desenul de executie al surubului
c)desenul de executie al piulitei

II. CONSIDERATII GENERALE

1.DESCRIEREA SISTEMULUI CU TRANSMISIE SURUB-PIULITA

1.1.Caracterizarea transmisiei surub-piulita

Transmisia surub-piulita, alcatuita dintru-un surub si o piulita aflate in miscare relativa

in timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei. Cu aceste

2
functii, transmisia surub-piulita se intalneste frecvent in constructia unor masini simple cum
sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte, a unor dispozitive de lucru, a
unor aparate de masura etc.
Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub-piulita se pot enumera:
constructia si executia relativ simple, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabaritul redus,
posibilitatea transmiterii unor forte relativ mari.
Ca principal dezavantaj se mentioneaza existenta unor frecari importante intre spirele
filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari (ce conduc in timp la jocuri mari) si in
consecinta viteze de lucru limitate.
Acest neajuns este in parte eliminat de transmisiile cu bile ( "suruburile cu bile") la
care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire.

1.2.Schema de principiu a sistemului proiectat

Cric simplu

Surubul principal 1 executa atat miscarea de rotatie cat si miscarea de translatie. Piulita
3 este fixata in corpul 2.
Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupa 4, aceasta trebuie sa
se roteasca liber pe capul surubului 1, deci intre cupa si surub exista un lagar axial care poate
fi de alunecare sau de rostogolire ( rulment axial ); utilizarea rulmentului este avantajoasa in
special pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obtin reduceri insemnate ale momentului de
frecare rezistent dintre cupa si surub.

3
6. surub
7. piulita
8. corp
9. cupa
10. parghie de actionare

4
 III. METODOLOGIA PROIECTARII SISTEMULUI
Procesul de proiectare al unui produs reprezint o activitate complex iterativ, ale
crei principale etape precum i interconectarea dintre ele, sunt prezentate n schema bloc :

Tema
proiectului

Analiza temei. NU
Precizarea listei de cerine i dorine.

Evaluare
NU

DA
Proiectarea calitativ (concepia).
Precizarea structurii funciilor de
ndeplinit.
Cutarea i gsirea de soluii-concept

Evaluare
NU

DA
Proiectarea la scara
Calcule de dimensionare
Definitivari constructive prin desen
Verificari
Desen de ansamblu si desen de executie

Evaluare
NU

DA
Pregtirea

5
1. Analiza temei

Functii de indeplinit
Transformarea si transmiterea miscarii si a fortei (transmiterea unui flux energetic).
Dimensiunile cuplei surub-piulita deci ale celor doua filete in contact sunt determinate pentru
urmatoarele:
Rezistenta corpului (tijei) surubului la solicitari compuse si la flambaj (pentru suruburi supuse
la compresiune); pentru ca diametrul corpului surubului este egal cu diametrul interior al
filetului acestuia.
Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construieste diagrama de
eforturi.
Rezistenta spirelor filetului surubuhii si al piulitei. Spirele se pot distruge prin uzare sau
rupere.
La viteza mica la care are loc actionarea sistemului, hotaratoare pentru tipul si intensitatea
uzarii sunt tensiunile de contact dintre spire.
Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitarilor de incovoiere si forfecare la piciorul
filetului.
In concluzie, cupla surub-piulita trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
transmiterea si transformarea miscarii si a forjei;
rezistenta corpului (tijei) surabului;
rezistenta spirelor filetelor surubului si piulitei;
asigurarea conditiilor de autofranare;
Se doreste totodata:
un cost redus;
o buna durabilitate;
un bun randament etc.

2. Proiectarea calitativ (concepia)

Faza de concepie a unui cric simplu, corespunztor temei alese:

n faza proiectrii calitative se caut soluii concept pentru cricul proiectat. Punctul de plecare
n aceast etap, l constituie lista de cerine anterior stabilit. Prin analiz i abstractizare,
aceste cerine se transpun n funcii de ndeplinit, de ctre cric.
Funcia general: Deplasarea unei sarcini mari pe vertical, prin acionare manual
(cu o for relativ mic).
Funcii pariale:
Preluarea sarcinii (rezemarea) i transmiterea ei ctre sol;
Deplasarea sarcinii pe vertical;
Transmiterea energiei omului (for i micare) ctre elementul pe care reazem sarcina
(suprafa betonat).

6
3. Proiectarea la scar a ansamblului.

Se prezint un algoritm de proiectare care are n vedere o abordare preponderent funcional a

ansamblului, aspecte de ordin structural i constructiv, fiind subordonate cerinei ndeplinirii
rolului funcional.

Funcii de ndeplinit.
Cerine, dorine. Soluia

Sinteza

Proiectarea sistemului de
preluaretransmitere a forei, de ctre
Acionarea
urubul principal.
se face prin
surubul
principal?
NU

DA
Proiectarea sistemului
de acionare

Definitivarea constructiv a
urubului principal.
Verificri finale.

Proiectarea sistemului de
preluare transmitere a forei
de ctre piuli.

7
 Actionarea se face
NU prin piulita?

Proiectarea
sistemului de
blocare a piuliei.
Proiectarea sistemului de
actionare

Definitivarea
constructiv a piuliei.

Proiectarea corpului
ansamblului.

Verificri i definitivri
constructive finale.

Evaluare tehnico
-economic, randament,

Elaborarea desenelor de
execuie pentru urub,

Elaborarea desenului de
ansamblu.

8
 IV.PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE A FOREI,
DE CTRE URUBUL PRINCIPAL
1.Proiectarea cuplei surub piulita
Funcii de ndeplinit: Transformarea i transmiterea micrii, respectiv a forei
(transmiterea unui flux energetic).
1.1 Precizarea solicitrilor i a formelor de deteriorare posibile.
Dimensiunile cuplei urub-piuli, deci ale celor dou filete n contact, sunt
determinate pentru urmtoarele :
(a) rezistena corpului (tijei) urubului - la solicitri compuse i la flambaj;
Pentru a pune n eviden tipul solicitrilor compuse, se produc, se construiesc diagramele de
eforturi.
Fi = fora axial.
Mij = moment.
(b) rezistena spirelor filetului urubului i a piuliei;
Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitrilor de ncovoiere i forfecare, la piciorul
filetului.
Cupla urub-piuli trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
Transmiterea i transformarea micrii i a forei;
Rezistena corpului (tijei) urubului;
Rezisten spirelor filetelor urubului i piliei;
Asigurarea condiiei de autofrnare.

2.Trasarea diagramei de forte si momente ale sistemului

In figura de mai jos s-au reprezentat diagrama de eforturi pentru celelalte elemente
componente. Pentru eforturile care apar in elemental i in contact cu elementul j, se folosesc
urmatoarele notatii: Fi- - forta axiala; My - moment. Indicii superiori au semnificatiile: r -
radial, a - axial, s - stanga, d - dreapta. Momentul de actionare se noteaza M tot. Variatia pe
inaltimea piuli|ei a momentului de insurubare, M 2j, si variatia momentelor de frecare in
lagarele radiale se schematizeaza printr-o dependenta liniara.

9
 3.Alegerea materialului pentru cuplu surub-piulita

3.1 Alegerea materialului pentru urub

Condiiile care trebuie ndeplinite de ctre materialele cuplei urub-piuli ne conduc la

alegera materialului pentru urub i piuli.Pentru urub se va alege un material cu rezisten la
solocitari compuse a lui i a spirelor.Materialul trebuie s reziste la uzur i s aib un pre
sczut.
n cazul urubului se va folosi oelul iar pentru piuli se por folosi diferite aliaje cum
ar fi fonta,bronzul,aluminiu i aliajele pe baz de aluminiu.
Pentru a asigura rezistena la uzare i un coeficient de frecare redus se utilizeaz un cuplu de
materiale cu bune proprieti antifriciune.
ntruct solicitrile corpului urubului sunt relativ mari materialul acestuia este de regul
oelul.
Voi executa urubul din oel laminat de uz general:OL42 STAS 500/2-80, cu
urmatoarele caracteristici :z

- limita de curgere N/mm2

- rezistena de rupere la traciune N/mm2

3.2 Alegerea materialului pentru piulita

Piulita datorita cerintelor resistentei la uzare, se poate reliza din materiale

antifrictiune(bronzuri cu staniu CuSn12, la viteze mari ; fontele rezistente la uzare) din fonte
sau oteluri uzuale.
Piulitele de dimensiuni mari care lucreaza la sarcini si viteze mari, se realizeaza cu
captuseala din bronz turnat pe corpul din fonta sau otel.
Piulia se executa din font cenuie cu grafit lamelar:FC300 STAS568-82 cu
urmatoarele caracteristici :

10
- rezistena de rupere la traciune (minim);

- rezistena la ncovoiere (minim);

4. Predimensionarea filerului

4.1.Stabilirea criterilor de portanta

Pornind de la diagramele de eforturi, alegerea tipului filetului si de la parametrul
functional :lungimea surubului, pot fi precizate criteriile de portanta de care se tine seama la
dimensionarea presei.
Criteriile sunt urmatoarele:
a) criterii de rezistenta:
-resistenta tijei surubului la soliciterea compusa de intindere(compresiune) si rasucire;
-rezistenta filetului la solicitarea de strivire.
b) criteriul de stabilitate:
-stabilitatea elastica a tijei la flambaj.
Dimensionarea presei se face pe baza unuia din criteriile de rezistenta, dupa care se
realizeaza verificarea la celalalt criteriu si la stabilitatea echilibrului static.
In functie de solicitarea tijei surubului, felul filetului, cuplul de materiale si frecventa
actionarii, portanta este hotaratoare fie de rezistenta surubului la solicitarile compuse fie de
rezistenta filetului la solicitarea de strivire.
Utilizarea coditiei de rezistenta a filetului la strivire presupune ipoteze suplimentare
privind latimea suprafetei de contact (inaltimea utila a filetului) si numarul de spire in contact.
De aceea predimensionarea filetului se face din conditia de rezistenta a corpului surubului la
solicitarea compusa de intindere(compresiune) si rasucire.

4.2 Alegerea tipului filetului i a dimensiunilor standardizate.

Necunoscutele care trebuiesc determinate n cazul dimensionrii unei cuple urub-

piuli, sunt :
Tipul filetului;
Mrimea filetului (diametru, etc.);
Numrul de spire n contact.

Alegerea tipului de filet se face in funcie de:

caracterul sarcinii ( constanta, variabila etc.);
mrimea sarcinii ( mic, mare );
direcia i sensul sarcinii;
destinaia i condiiile de lucru;
randamentul dorit.
Tipul de filet ales este filetul trapezoidal pentru ca are o bun rezisten i rigiditate,
randament cu circa 4-5% mai mic dect al filetului ptrat, permite eliminarea jocului axial

11
 rezultat in urma uzrii prin utilizarea unei piulie secionate ; poate transmite sarcini mari,
variabile, n ambele sensuri.
Figura de mai jos prezint profilele nominale ale filetului trapezoidal standardizat.

4.3. Predimensionarea filetului.

Dimensiunile filetului trebuie s corespund simultan urmtoarelor cerine:
rezistena corpului urubului la solicitarea compus: compresiune ( sau traciune ) i
rsucire ( solicitarea de ncovoiere trebuie eliminat pe ct posibil );
rezistena spirelor la strivire ( uzare );
rezistena spirelor la solicitarea compus de ncovoiere i forfecare;
daca urubul este solicitat la compresiune s nu flambeze;
s asigure condiia de autofrnare.
Predimensionarea la solicitarea compus se face la compresiune ( sau la traciune ) pe
baza unei fore de calcul F c=F, F fiind fora care actioneaz asupra urubului, iar ( >1 )
factor de majorare a forei F pentru a considera i solicitarea la rsucire.
Valoarea lui se ia dintr-un tabel, iar n cazul cricului simplu poate fi cuprins ntre
1,27 -1,32. Voi lua pe =1,3.

Anec= =
2
F F d
A nec = c =
a a
=
4
3
d 3=
4F
a=
143.75
41.310000
=10.73 mm

c
a= =143.75
Cc

12
a - tensiunea admisibil la compresiune( traciune )
c - limita de curgere
Cc - coeficient de curgere
d3 - diametrul interior al filetului urubului
a = tensiunea admisibil la compresiune;
Din standarde 2114/1-75, se alege un filet superior celui calculat (d 3=10.5mm) i
corespunztor acestei valori din tabelul A3.1 (Anexa3):
d=14 mm = diametrul nominal al filetului;
p=3 mm = pasul filetului;
d2=D2 = 12.5mm = diametrul nominal mediu;
D4=41.5 mm = diametrul nominal exterior al filetului interior;
D1=11 mm = diametrul nominal interior al filetului interior;

5. Verificarea condiiei de autofrnare.

Asigurarea autofrnrii apare ca cerin n majoritatea construciilor cu uruburi de

micare. La sistemele acionate manual, este preferabil ca autofrnarea s se realizeze direct de
ctre filet. Filetele asigur autofrnarea atunci cnd unghiul de nclinare al filetului (), este

mai mic dect unghiul de frecare redus ():

p
tg = =0.076 =4.368
unde: d 2

in care:
- reprezinta unghiul profilului filetului. Pentru filetul trapezoidal,
= 300.

- coeficientul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea

i starea de ungere a suprafeelor. =0.80.20
p - pasul filetului urubului
d2 - diametrul nominal mediu al filetului

tg= =0.15529 =8.827
30
cos
2

se verifica conditia de autofranare

6. Verificarea la flambaj
Suruburile lungi solicitate la compresiune sunt in pericol de a flamba. Dimensiunile
filetutui trebuie sa asigure o siguranta suficienta si fata de flambaj.

13
 Verificarea la flambaj va avea loc cu acele ipoteze care sa ofere o siguranta suficienta,
Altfel spus, ipotezele de lucru vor trebui sa fie acoperitoare, adica cele mai dezavantajoase
posibil. Daca dupa proiectarea la scara apar modificari semnificative fata de ipotezele
considerate initial se reia verificarea.
In cazul de fata avem rezemare de tip incastrare-articulatie

L= ( 1,35 1,45 )H unde :

L lungimea de flambaj ;
H cursa de realizat.
L=1.4250=350 mm l f =2 L=700 mm

Se calculeaz coeficientul de zveltee i se determin tipul flambajului:

d34 d 23
I min= =596.66 mm4 ; A= =86.59 mm 2
64 4

i min=

I min
A
=
596.66
86.59
=6.891 mm2

lf 700
= = =101.587
i min 6.891

Valoarea limit a coeficientului de zveltee, 0 se gsete tabelat n funcie de

materialul ales pentru cupla urub-piuli.

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80

>0 flambajul este elastic
Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj Cf :

14
Cfa coeficientul de siguranta admisibil la solicitarea de flambaj se poate lua Cfa=3-5
Ff -forta critica de flambaj se calculeaza dupa cum urmeaza:
-pentru flambajul elastic:
2
EI min 22.110 5596.66
Ff= 2
= 2
=2523.77 N
lf 700

F f 2523.77
Cf= = =0.2524
F1 10000

Cf >Cfa (3-5) NU SE VERIFICA

SE MARESTE DIAMETRUL SURUBULUI SI SE REIAU VERIFICARILE
Din Anexa se adopta filetul trapezoidal cu urmtoarele caracteristici:
-diametrul nominal al filetului d =20 mm;
-pasul p=4 mm;
-diametrul nominal mediu d2=D2=18mm;
-diametrul nominal exterior al filetului interior D4=20.5 mm;
-diametrul nominal interior al filetului exterior d3=15.5 mm;
-diametrul nominal interior al filetului interior D1=16 mm.
H = 1,866 * p = 7,464mm;
H1=0,5 * p = 0,5 * 5 = 2mm;
H4 = h3 = H1 + ac = 2,5mm + 0,25 = 2,25mm;
R1 max = 0,5 * ac = 0,5 * 0,25 = 0,125mm;
R2 max = ac = 0,25mm.

Verificarea conditiei de autofranare

tg = = 4.0461

tg = = = 8.8270

Deci, <. SE VERIFICA

Verificarea la flambaj
L=1.4250=350 mm l f =2 L=700 mm

15
 Se calculeaz coeficientul de zveltee i se determin tipul flambajului:

4 4
d3 15.5 4
Imin 2833.33mm
64 64

2 2
d3 d3 2
A 188.692mm
4 4

lf
216.774
imin

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80

>0 flambajul este elastic
2
E Imin
Ff
2
lf

Ff
Cf
F1
=1.198

Cf Cfa Nu se verifica

16
 SE MARESTE DIAMETRUL SURUBULUI SI SE REIAU VERIFICARILE

Din Anexa se adopta filetul trapezoidal cu urmtoarele caracteristici:

-diametrul nominal al filetului d =24 mm;
-pasul p=3mm;
-diametrul nominal mediu d2=D2=22.5mm;
-diametrul nominal exterior al filetului interior D4=24.5 mm;
-diametrul nominal interior al filetului exterior d3=20.5 mm;
-diametrul nominal interior al filetului interior D1=21 mm.

Verificarea conditiei de autofranare

p 3
tan ( ) 0.042
d2 22.5
tg = = 2.41

tg = = = 8.8270

Deci, <. SE VERIFICA

Verificarea la flambaj
L=1.4250=350 mm l f =2 L=700 mm

Se calculeaz coeficientul de zveltee i se determin tipul flambajului:

d 23 d32
A= =330.064 mm2 ; I min= =8669.33m m4
4 64

i min=

I min
A
=
8669.33
330.064
=5.125 mm2

lf 700
= = =136.585
i min 5.125

Din Anexa vom vom avea pentru OL42 STAS 500/2-80

>0 flambajul este elastic

17
 2EI min 22.110 58669.33
Ff= = =36669.79 N
l 2f 7002

F f 36669.79
Cf= = =3.67
F1 10000

Cf Cfa se verifica

6.1. Determinarea nr. de spire n contact

Numrul de spire necesare fi n permanen n contact ,z, se determin din condiia de

rezisten la uzur.
n acionarile cu viteze mici, principalul parametru care determin intensitatea uzurii i implicit
durabilitatea, sunt tensiunile n contact (presiunea) ntre spire. n ipoteza repartizrii uniforme a sarcinii
pe spire i neglijnd unghiul de nclinare al spirei, numrul de spire necesare rezult din relaia :

Din tabelul cu valorile orientative ale presiunii admisibile de strivire ntre spire:

presiunea admisibil pentru cuplul de materiale oel pe font MPa i am ales as=10
MPa.

F1 10000
z 9.431
d d
2
1 as
2 2
24 21 10
2

4 4

18
8. Verificarea spirei filetului

Solicitarea la ncovoiere
Pentru filetul trapezoidal interior avem:
H1
li ac 1
2

unde : Mi - moment ncovoietor

W - modul de rezisten
li - lungimea de ncovoiere
H1 - nlimea filetului trapezoidal

d 4 (0.5 p+2 l i tg 15)2 24.5(1.5+20.2679)2 3

W= = =53.166 mm
6 6

M i F 1 l i 100001
i= = = =18.809 MPa
W zW 1053.166
Solicitarea la forfecare

A1
d 4 p 0.5 2 li tan ( 15) 24.5( 1.5 2 0.2679) 156.694

F1
10000
K mz 0.65 10
f 19 9.818MPa
A 1 156.694
 Coeficientul de corecie ce tine seama de repartitia neuniforma a tensiunilor km=0,550,75
km=0,65

Tensiunea echivalent se calculeaz cu teoria a III-a de echivalen

2 2 ech a
ech i 4 f

Unde :
cr ( 2)2.5 5 cc 1.5 3( 4)
c r
a
c
c r

c r 230
a 100MPa
c c r 2.3

MPa
2 2 2 2
ech i 4
f 18.809 49.818
27.191MPa

ech a
SE VERIFICA

20
 7. Verificarea preliminar a poriunii filetate a urubului

Deoarece dimensiunea filetului determin implicit dimensiunile altor elemente ale

sistemului, este util s se efectueze o verificare la solicitare compus a poriunii filetate a
urubului, care este de obicei seciunea periculoas, avnd diametrul cel mai mic.
Solicitare la compresiune cu fora F1 i rsucire cu momentul de nurubare M12.
d2tan( ) (13.19 )
22.5tan
M12 F1
10000 26365.923N/mm
2 2

F1 10000
30.297MPa
2 2
d 3 20.5

4 4

M12
15.587MPa
3
d3

16

2 2
ech 4 43.47MPa

21

c Rp0.2 230
a 100
Cc 2.3
MPa

ech = 43.47MPa < a =100MPa

Proiectarea celui de al doilea reazem al urubului principal

La cricul simplu, cel de-al doilea reazem poate fi un lagr axial. n cazul utilizrii unui
astfel de lagr axial, variantele posibile sunt:
Lagr axial cu alunecarea pe suprafa (plan, conic, sferic);
Lagr axial cu rostogolire (rulment axial).
Am adoptat soluia utilizrii lagrului axial cu alunecarea pe suprafa plan.
Solicitarea care se are in vederea la proiectarea unui lagar axial cu alunecare in
conditiile concrete de functionare din sistemele analizate este presiunea de contact. Valorile
presiunii admisibile se aleg astfel incat sa se evite griparea si sa se asigure o durabilitate
ridicata. adm=20-40 MPa pentru otel/fonta sau otel/otel cu ungere si viteze mici de
alunecare.Valorile mici asigura o durabilitate mai mare.
Solutia din figura de mai jos prezinta rezemarea pe lagar axial de alunecare a cupei
cricului.

Pentru varianta din figura se alege dc ,apoi se estimeaza tesiturile rezultand dc .

Am ales :
as = 40Mpa = 40N/mm2.
d=22mm.
Se alege dc=13mm, apoi se estimeaz teiturile, rezultnd dc dc=13mm+(2*1mm)=15mm.
Se determin Dcmin necesar, din solicitarea de contact

22
 D'c

'
4
' 2
A nec = (D c d c ) =
F1
as

( 2225 ] 10000
4
=
20
D'c =

410000
20
+225=29.353mm

Dup considerarea teiturilor = 2mm (Dc)rotunjit = 30mm, iar Dc= (Dc)+2*2mm = 34mm

Se definitiveaz forma i dimensiunile cupei i ale sistemului de prindere (care nu

trebuie s mpiedice rotirea liber a cupei).

Se estimeaz momentul de frecare din lagrul axial (n diagramele de eforturi,

Mf M41.
1
0.111000030315 3
1 D'c 3d 'c 3 3
M f = F1 ' 2 ' 2 = =12833.33 Nmm
3 Dc d c
2
30 15
2

unde Dc i dc reprezint dimensiunile efective ale suprafeei de contact, care in seama de

teituri i raze de racordare.
Pentru frecare oel pe fonta, = (0,080,20). Am ales = 0,11.

D. PROIECTAREA LA SCAR A SISTEMULUI DE ACIONARE

Se realizeaz acionarea prin urub, cu ajutorul unei prghii simple.

Actionarea se va face prin elementul care executa miscarea de rotatie. Aceasta actionare poate
fi privita ca o introducere de energie in sistem-energie necesara invingerii rezistentelor in
cupla surub-piulita si in cel de-al doilea reazem. Corespunzator acestor rezistente, in diagrame
de eforturi s-a folosit pentru momentul rezistent total notatia -Mtot.
Alegerea sistemului de actionare
Alegerea sistemului de actionare corespunde fazei de proiectare calitativa la nivelul acestui
subansamblu.
In cazul de fata, actionarea se va face prin intermediul unei parghii simple.
Proiectarea la scara a sistemului de actionare
Figura prezinta principalele elemente dimensionale implicate.
Se determina raza Ra, la care trebuie aplicata forta muncitorului F m. Forta dezvoltata de un
muncitor variaza in functie de conditia fizica, pozitia fata de dispozitiv si altele. In general se
recomanda valori (100 - 150) N. Pentru dispozitivele folosite foarte frecvent actionarea trebuie
sa fie facuta cu forte mult mai mici (cat se poate de mici).

23
Mtot=M12+M41=26365.923 + 12833.33 =39199.256N*mm.
Se alege Fm=150N

M tot 39199.256
Ra= = =261.328 mm
Fm 150

Ra= raza la care trebuie aplicat fora utilizatorului.

Se determin diametrul minim necesar pentru prghie dp.
D
Lc =Ra c =261.32834=227.328mm
2
M i=F mLc =150227.328=34099.256 Nmm

W nec =
d3p M i
32
=
ai
d p=
3 M i32

ai
=3
34099.25632
100
=58.935 mm

Se rotunjete dp =59 mm
dp =dp+1 mm =60 mm
Se verific seciunea slbit din capul urubului, la rsucire :
3 2.82
D 2h c 27 3 28 2.82
W t =2 c ( ) =2 ( ) =1719.040.23=393.06 mm3
22.9 D c 22.9 27

M tot 15818.635
t= = =40.22 N /mm2
Wt 393.06

Se reprezint grafic mecanismul de acionare

24
Parghia va fi executata din OL 42 STAS 500/2-80.
Hc=(1.5...2)dp Hc=2*59=118 mm

Lp= LS+LC+DC=80+228+34=342mm Lp=179 mm

Lungimea Lp a parghieie se ia mai mare decat rezulta din calcule.Lungimea L S=80mm
reprezinta dimensiunile mainii(forta nu se aplica concentrat).La capetele parghiei se vor monta
rondele pentru evitarea pierderii ei in timpul transportului.

25