Albu Mihaela

Tibar Teodor
14A

Templul zeiei Artemis din Efes

Cuvinte cheie: templu, Efes, Ionia, coloane, marmura

Templul zeiei Artemis din Efes (n greac: Artemision, lat. Artemisium), cunoscut i
ca Templul Dianei, a fost un edificiu antic grec construit pentru zeia Artemis. Templul a fost
ridicat n anul 550 .Hr. n Efes, ora aflat atunci pe teritoriul imperiului babilonian. Templul
zeiei Artemis din Efes se afl la 50 km la sud de oraul Izmir, Turcia. Din templul original,
considerat una din cele apte minuni ale lumii nu au rmas dect puine relicve.
Pentru muli, oraul Efes i-a pstrat faima peste veacuri,
legandu-si numele de templul zeiei Artemis, una dintre cele
apte minuni ale lumii antice. Mare centru religios al Asiei Mici,
Efesul a fost totodat cel mai bogat ora portuar al Ioniei, centru
comercial de prim rang, iar dup invenia monedei, n prima
jumtate al secolului al VII-lea i.e.n. banca Asiei Mici.
Superioritatea lui economic se datora poziiei geografice
favorabile fa de mare i mai ales fa de drumurile care pe uscat
legau occidentul cu orientul. La Efes se afla portul sacru i captul drumului regal care
strbtea ntreaga Anatolie pentu a lega Occidentul cu Mesopotamia i Orientul ndeprtat.
Prosperitatea economic deosebit la care ajunsese inainte de cucerirea persan din 546 i.e.n.
a permis cettenilor si s realizeze nenumrate opere de arhitectur reprezentative. Este
dificil de imaginat frumuseea oraului n perioada n care Homer si-a scris opera nemuritoare
sau n epoca roman, cand se afla n fruntea a peste 500 de orae, avand o populaie de peste
250 000 de locuitori. In plin primvar, in aprilie cand aveau loc magnifice srbtori n
cinstea zeiei Artemis, oraul primea zeci de mii de vizitatori; atleti, muzicani, actori de
teatru atrgeau spectatori nu numai din inprejurimi, ci chiar din Athena i Ierusalim, pentru ca
templul Artemisei era venerat de intreaga lume.
 Originile oraului, fondarea lui se pierd in trecutul indeprtat. Legendele mitologice
ni-l amintesc cu mult inainte de migraia grecilor in Asia Mic. Aflat la vrsarea Caistrului in
mare, aproximativ la mijlocul loniei, oraul era inconjurat de campii fertile. Strabon spune c
cei mai vechi locuitori ai Efesului au fost carienii si lelegii stabilii in jurul templului zeiei-
mame Kybele, templu care, sub greci, va fi inchinat zeiei Artemis. Pausanias afirm ca in
Efes predominau lydienii, oraul fiind constituit dintr-un amestec de populatii de triburi
diferite, dintre care gruparea amazoanelor era cea mai puternic.
In spturile efectuate pe colina Ayasoluk, pe care azi se ridic impuntoarele ziduri
ale unei ceti bizantine, s-au gsit, ca i in Troia, numeroase urme de civilizatii suprapuse;
resturi miceniene au fost gsite in fundul unui put si se presupune c minuenii din Creta au
colonizat i aceast regiune in mileniul al II-lea i.e.n.
Dup tradiie, fondatorul oraului a fost Androcies, unul din fiii legendarului rege
atenian Codros. La sfiritul secolului al XI-lea sau in secolul al X-lea i.e.n. cel mai tarziu,
acesta sosete cu un prim grup de coloni si se stabileste pe o insul situat la 1,2 km vest, de
templul zeiei-mame Kybele, in apropierea portului Coressos, in fata orasului.Aceasta insula
nu este alta decat colina aflata astazi in fata stadionului. Ei intalnesc aici cultul zeitei Kybele,
zeita-mama, pe care il adopta alaturi de curtul zeitei Artemis si ridica pe locul primei asezari
temple in cinstea Atenei si a lui Apollo.
Efes a fost condus de regele lidian, Kreisos, la mijlocul secolului al VI-lea i.h. .
Oraul a ajuns la "Epoca de Aur" i a devenit un bun model pentru lumea Antica.
Mai trziu, Efes a fost dominat de persani. Aa cum efesenii nu au aderat la
"Rebeliunea Ionica" mpotriva persilor, oraul a fost salvat de la distrugere. Alexandru cel
Mare a ctigat impotriva persilor si orasele ionice au primit independen a n anul 334. Efes a
fost n mare prosperitate n vremea lui Alexandru cel Mare, dar pn la sosirea lui, Efes era
format din dou sisteme de guvernare, democratic i oligarhic. Sistemul oligarhic a fost
nclcat cu venirea unui nou conductor, moment in care s-a produs rebeliune.
Templul lui Artemis a fost incediat i distrus de ctre susintorii oligarhiei n 356, dar
se crede c un nebun cunoscut sub numele de Herostratus a dat foc templului pentru a face
numele su nemuritor. Legenda spune ca in noaptea in care templul a ars, s-a nascut
Alexandru cel Mare, iar zeita Artemis a fost prea ocupata cu naterea lui, neavand timp sa se
ocupe de protejarea templului. Din templu nu au ramas decat puine urme precum cateva
statui din templu care au fost o sursa de inspiratie pentru picturi aflate in catedrale mari din
lume, cum ar fi Catedrala din Vatican. marmura nu forma decat scheletul, toti peretii
subtiri fiind din lemn. Tocmai despartiturile interioare au fost cele mistuite de foc. La randul
ei, sub actiunea caldurii degajate de incendiu, marmura, care nu este altceva decat un
carbonat de calciu pur, s-a degradat, pierzand acidul carbonic, nemairamanand din ea deact
calciul, care s-a spulberat la prima ploaie".
Alexandru cel Mare a propus repararea, dar efesenii au refuzat pentru motivul c
"Dumnezeu nu poate construi un templu pentru un alt Dumnezeu". Deci, Alexander, care a
fost foarte mndru de el nsui ca un Dumnezeu, a dat nite privilegii speciale oraului, dar un
arhitect efesean, pe nume Dinocrates a restaurat Templul lui Artemis.
Templul este cunoscut ca unul dintre cele apte minuni ale lumii antice. Acesta a fost
construit ntre anii 550-650 .Hr. n Efes pe o suprafa plan, un sit sacru pentru Zeita Mama,
Kybele, sit care, de-a lungul secolelor, sa transformat ntr-o mla tin. Acesta a fost proiectat
de arhitectul cretan Chersiphron i fiul su, Metagenes i finanat de Croesus din Lydia.
Lidienii, urmati de persi, au cucerit Efesul la mijlocul anilor 500. Cu toate acestea, situl sacru
din Efes a fost considerat a fi mult+ mai vechi dect att. Dac a i vizita Efes astzi, ati putea
vedea doar ruinele fundatiei acestei construcii minunate din epoca elenistic, realizate n
ntregime din marmur i pline de capitele i arbori de coloane sculptate. Cele mai frumoase
rmasite din acest templu sunt expuse astazi in British Museum din Londra. Majoritatea
exponatelor fac parte din templul din secolul al 6-lea .Hr
Sub conducerea arhitectului Cheirocrates, Templul a vazut lumina zilei fiind
reconstruit n secolul al 2-lea .Hr. Situat n partea de sus a celui anterior, era si mai mare
decat cel vechi, cu dimensiunile la sol de 125 de metrii lungime si 65 latime, 127 de coloane,
fiecare de 17,5 metri nlime. Dincolo de aceasta diferenta de marime, templul se aseamana
foarte mult cu cel anterior. Totusi, pentru a preveni pericolul focului, plafonul si structura
acoperisului nu au mai fost facute din lemn, ci din piatra. Din pcate, de-a lungul anilor
acesta a fost afectat de incendii, cutremure si in cele din urm jefuit de goi.
Statuia zeitei Artemis, cea cu multe rnduri de sculpturi pe ea, era
simbolul templului, semnificand abunden, vntoare i viaa slbatic.
Zeia Artemis era reprezentat cu numeroase randuri de sani ce simbolizau
forele vii i hrnitoare ale naturii. In spatele capului purta discul lunii
pline ornat cu grifoni, lar in jurul gatului, podoabe simbolizind viaa
vegetala. Pe brate se aflau incrustate tot felul de animale. De la brau in jos
era invelita intr-o fust strans, imprit in dreptunghiuri decorate in relief
cu capete de lei, sfinci, albine, berbeci, cerbi, tauri si grifoni. Intreaga
statuie exprima ideea de putere i mister.
 Varianta autentica a statuii lui Artemis este astzi expusa n Muzeul Selcuk. Mai multe
copii ale acestei statui au fost descoperite n timpul ultimelor spturilor ce dateaz din
perioada roman.

Stilobatul Artemisionului arhaic msura 55,10 x 115,44

metrii, astfel c templul, construit ntre 560 i 550, apare ca cea
mai mare construcie a lumii greceti, executat n intregime in
marmur. Prin dimensiunile sale, acest templu era de patru ori
mai mare decat Parthenonul. Cella templului accentueaz inc
forma micenian de megaron inchis in spate, fr opistodom.

Artemisionul, desi e influenat de prototipul samian, ne prezinta o

serie de noi trasturi si imbunatatiri aduse ordinului ionic asiatic: baza
efesiana era mai puin complica si delicata decat cea samian, coloanele
monolite, inalte de 19 metrii aveau un numr variabil de caneluri (40, 44.
48) separate prin muchii ascutite ca la ordinul doric. Antablamentul, fr
friza, era compus doar din arhitrava si cornia.

Inlimea coloanelor artemisionului elenistic era de 60 picioare

(17,65 m), fiind mai mici decat cele ale templului arhaic, iar fusurile
coloanelor aveau 24 de caneluri desprite prin listele. Coloanele,
decorate cu basoreliefuri la partea inferioar, dup modelul vechi, se
inaltau pe piedestale cubice. Una dintre coloane se spune c a fost
executat de Scopas. Replici ale exemplelor arhaice, noile reliefuri imit,
prin stilul lor, tendintele ultime ale artei clasice.

Capitelul artemisionului arhaic din Efes prezint o asemnare evident

cu cel al coloanei naxiene cu Sfinx; cercul de ove este aproape identic, iar
volutele ies mult n afara fusului coloanei. Numrul mare de caneluri, intilnirea
lor n muchii ascuite, reflect clar influena coloanelor persane.
Termeni de specialitate:

ANTABLAMENT parte component a structurii unui edificiu clasic, plasata intre

capitelurile coloanelor- pe care se sprijina- si fronton. n arhitectura clasic din Grecia
antic, avea urmtoarele seciuni:
ARHITRAV - un element de construcie, care constituie partea inferioar a
antablamentului i care se sprijin direct pe zid sau pe capitelul coloanelor, situaie n
care este denumit i epistil. n unele cazuri, arhitrava nu se sprijin pe coloane ci pe
cariatide sau, mai rar, pe atlani
CORNI - o mulur proeminent i ornamentat, care nconjoar antablamentul, n
partea superioar, avnd rolul de a sprijini acoperiul i de a mpiedica scurgerea apei
de ploaie pe faa cldirilor.
FRIZ - parte component a antablamentului, cuprins ntre arhitrav i corni, de
obicei mpodobit cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc.
CANELR-.sant vertical de seciune semicircular (rar uor unghiular) care
decoreaz de jur-prejur (tangente ntre ele sau pstrnd mici distane )fusurile coloanelor
i pilastrilor. Forma i densitatea difer n funcie de marile stiluri arhitectonice.
GRIFON-animal fantastic, combinnd, in diferite proporii, un leu i un vultur, tipurile
rezultate fiind destul de diferite. Cu functii simbolice i decorative, apare n Orientul
Antic, de unde se rspndete n Grecia i la Roma, ca element de decor pe vase, monede,
pentru anume pri de mobilier. Reapare n decoraia romantic sculptat i pictat.
OPISTODOM- Partea din spate a unui templu grecesc unde se pstrau obiectele de cult i
tezaurul.
STILOBAT- (n arhitectura clasic) Suport de zidrie sau de piatr care sus ine un ir de
coloane
 Bibliografie

Cri:
CHAMOUX, Franois, Civilizaia Greac, vol. II,editura Meridiane, Bucureti,
1985, pp 101-104
LVQUE, Pierre, Aventura greac, vol. II,editura Meridiane, Bucureti, 1987,
pp 54-56
LUCACEL, Ion, Ionia Orase Antice In Asia Mica pp 101-136
SUMMERSON, John, The Classical Language of Architecture,Thames and
Hudson Ltd., London 1996 pp 336-337
Internet:
http://www.ephesus.us/ephesus/templeofartemis.htm , 20.11.2016
http://www.ancient-origins.net/ancient-places-asia/grand-and-sacred-temple-
artemis-wonder-ancient-world-003120, 11.12.2016
http://www.centruldepelerinaj.ro/articol/cele-7-minuni-ale-lumii-antice-templul-
zeitei-artemis-din-efes ,18.12.2016
https://ro.wikipedia.org/wiki/Templul_zei%C8%9Bei_Artemis_din_Efes ,
10.12.2016