Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi

Facultatea de Inginerie Chimic i Protecia Mediului

REFERAT
EPURAREA APELOR UZATE PENTRU O COMUNITATE
PANA IN 20.000 LOCUITORI

Indrumator: Studeni:
ef lucrri Dr.Ing.Corina Musteret Palaghiu Florentina
Andriescu Mihai Alexandru

Iasi 2017
Cuprins

Capitolul I.Introducere

I.1. Notiuni generale privind epurarea apelor uzate

I.2. Caracteristicile apelor uzate

I.3. Posibilitati de epurare a apelor uzate

Capitolul II.Studiu bibliografic

II.1. Introducere in studiul de caz

II.2. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate

II.3. Caracteristicile efluentului obtinut,grade de epurare

Capitolul III.Concluzii

Capitolul IV.Bibliografie
Capitolul I.Introducere
I.1. Notiuni generale privind epurarea apelor uzate

Reducerea poluarii si utilizarea corespunzatoare a resurselor naturale


de apa prezinta o importanta deosebita in contextul dezvoltarii
durabile,deorece apa a fost si va ramane factorul primordial pentru
existenta si evolutia materiei vii,sub toate formele sale si o componenta
valoroasa pentru toate activitatile umane,fara de care nu se poate
concepe dezvoltarea economica si sociala.
Epurarea apelor uzate rezultate in urma folosirii in scop
menajer,industrial,agricol, in institutii si intreprinderi de diverse profile
este o necesitate a societatii moderne.Odata cu cresterea complexitatii
structurii societatii,calitatea apei furnizate,diversitatea
poluantilor,procesele de gospodarire ale apei si impactul asupra mediului
inconjurator au devenit mai dificile ca subtilitate si complexitate.Desi
colectarea apei de ploaie si canalizarea apelor uzate dateaza din timpuri
stravechi,epurarea apelor uzate a inceput sa fie considerata o problema
importanta abia la sfarsitul secolului XIX,cand descoperirile lui Koch
Pasteur si dezvoltarea bacteriologiei au putut sta la baza explicatiei
legaturii dintre poluare si bolile provocate ca urmare a consumarii apelor
impurificate.
Industrializarea si continua necesitate a modernizarii societatii au
condus la cresterea necesarului de apa si implicit a volumelor de ape
uzate deversate in rauri si mari.Daca apele uzate ar fi accumulate fara a
fi tratate,descompunerea materialului organic continut ar conduce la
producerea gazelor cu miros neplacut,iar microorganismele patogene
existente in apele uzate ar cauza imbolnaviri grave oamenilor.
Societatea moderna produce un volum mare de apa uzata ce contine o
diversitate de poluanti,dintre care,mai ales cei generati de industrii care
sunt toxici pentru toate organismele vii si fac imposibila autoepurarea
cursurilor de apa in care apele uzate au fost deversate.De aceea,mai ales
in a doua jumatate a secolului XX-lea au fost concepute si dezvoltate
metode de epurare eficiente ,capabile sa asigure indepartarea poluantilor
din apele uzate,folosind operatii si procese unitare care au la baza
metode fizice,chimice,biologice.

I.2. Caracteristicile apelor uzate


Principalele categorii de poluanti care confera apelor ce ii contin
caracteristici de ape uzate,prin alterarea caracteristicilor fizice,chimice si
biologice ale acestora sunt:

1.Reziduuri organice provenind din apele uzate


menajere,industriale(industria organica de sinteza,fabrici de hartie,industria
alimentara) si complexe de crestere a animalelor.Compusii organici instabili
aflati in solutie pot fi cu usurinta oxidati prin consumarea oxigenului dizolvat
din apa (emisar),micsorand astfel capacitatea de autoepurare a raurilor in
care sunt deversati.

2.Nutrienti includ:azotul,fosforul,compusii cu azot si fosfor,siliciul si


sulfatii.Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere si
efluentii din industria ingrasamintelor chimice.Azotul si fosforul stimuleaza
cresterea algelor contribuind astfel la aparitia fenomenului de eutrofizare.

3.Compusii toxici(poluantii prioritari),metale grele,cianuri,compusii organici


clorurati,lignina,proveniti din industria chimica,celulozei si
hartiei,petrochimica,metalurgica,materialelor de constructii,industria
miniera,industria lemnului etc.Poluantii prioritari sunt compusi organici sau
anorganici selectati pe baza toxicitatii foarte mari,efectelor cancerigene sau
mutagene.Acesti poluanti se gasesc in majoritatea cazurilor in apele uzate
industriale,fiind insa unori depistati in cantitati foarte mici in apele
alimentare,fie datorita unor infiltratii,fie datorita epurarii necorespunzatoare
a apelor din amonte.

Agentia pentru protectia mediului din S.U.A.(U.S.EPA) a propus,inca


din 1970,o lista de 65 de compusi organici si anorganici toxici,a caror
prezenta in apele uzate sau de suprafata in cantitati foarte mici conduce la
efecte toxice acute sau cornice asupra organismului uman si organismelor
acvatice.Actualmente,aceasta lista cuprinde 129 grupati in 65
categorii,compusi organici,cianuri,azbest si 13 metale.

O clasificare a compusilor organici nebiodegradabili care reprezinta


majoritatea poluantilor organici prioritari s-a realizat pe clase de compusi
astfel:compusi halogenati ai hidrocarburilor saturate si nesaturate (aciclice
si ciclice),compusi aromatici monociclici,compusi fenolici,compusi
policiclici,eteri,esteri ai acidului ftalic,compusi cu azot,pesticide,compusi
policlorurati ai fenil benzenului.

4.Suspensii inerte,materii coloidale sau materiale fin divizate rezultate ca


urmare a proceselor de spalare din diverse industrii.Prin depunerea solidelor
in suspensie se perturba viata acvatica normala (infundarea branhiilor
pestilor) in emisarul in care a fost deversata apa uzata.

5.Alti compusi cum ar fi:sarurile sau agentii reducatori (sulfiti sau saruri
feroase),acizi,baze,uleiuri,care apar in efluentii rezultati din diverse
industrii.In cantitati mici,sarurile nu au efecte negative asupra mediului
inconjurator,dar compusii reducatori,prin consumarea oxigenului dizolvat
micsoreaza capacitatea de autoepurare e emisarului.

6.Apa calda produsa de multe industrii care utilizeaza apa ca agent de


racire.Deversarea ca atare a apei calde in emisar perturba desfasurarea
proceselor biologice de autoepurare(temp.maxima admisa 30C,in alte tari
25C).

7.Contaminarea bacteriologica poate fi produsa de catre industriile


alimentare,crescatoriile de animale sau canalizarea apelor menajere si
industriale in sistem combinat.Apele uzate industriale,atat prin concentratia
cat si prin toxicitatea poluantilor au cel mai mare impact asupra surselor
naturale (apa de suprafata,apa subterana),astfel incat epurarea
corespunzatoare a acestora pe platforme industriale sau in statiile de
epurare orasenesti este absolut necesara pentru a realiza protectia calitatii
apelor din surse naturale.

I.3. Posibilitati de epurare a apelor uzate


Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode care se bazeaza
pe procedee fizice,chimice si biologice care difera in functie de tipul
poluantilor prezenti in apa uzata si concentratia acestora.Metodele de
epurare se clasifica in:metode conventionale si metode avansate.

Clasificarea metodelor de epurare dupa tipul procesului care sta la


baza metodei de epurare:epurare mecanica,epurare chimica,epurare
biologica,epurare avansata.

Clasificarea metodelor de epurare dupa tipul operatiilor si proceselor


unitare necesare pentru eliminarea poluantilor:epurare primara,epurare
secundara,epurare avansata.

In cadrul epurarii primare(mecanice)se folosesc operatii unitare pentru


elimnarea poluantilor astfel:retinerea corpurilor si a solidelor
mari(utilaje:gratare,site,cominutoare),separarea uleiurilor si a grasimilor prin
flotare(separatoare de grasimi),sedimentarea materiilor solide in
suspensie(deznisipatoare si decantoare).Efluentul rezultat in urma epurarii
mecanice contine substante organice,suspensii fine si coloidale in
concentratii mari.

Epurarea secundara foloseste procese chimice si biologice pentru


eliminarea solidelor in suspensie,coloizilor si compusii organici
biodegradabili.Epurarea secundara contine:epurarea chimica care se
realizeaza prin coagulare floculare sau precipitare chimica urmata de
sedimentare.Epurarea biologica poate fi naturala sau artificiala.In cazul
epurarii biologice artificiale,dupa epurarea in bazinele cu namol active
urmeaza o trepata de decantare/sedimentare in decantoare
secundare.Majoritatea compusilor organici sunt eliminate in treapta de
eliminare biologica.

Epurarea avansata cuprinde acele procedee care permit obtinerea unor


grade de epurare mai mari fata de cele realizate prin procedee
conventionale.De obicei poluantii prioritari trec neschimbati prin treptele de
epurare primara si secundara,acestia putand fi eliminati doar prin procedee
de epurare avansata.Clasificarea metodelor de epurare avansata:metode
prin care se elimina solidele in suspensie,metode prin care se realizeaza
eliminarea compusilor anorganici solubili,metode prin care se realizeaza
indepartarea compusilor organici nebiodegradabili care nu au fost eliminati
in treptele de epurare primara si secundara,metode prin care se realizeaza
indepartarea organismelor patogene.

Capitolul II.Studiu bibliografic


II.1. Introducere in studiul de caz

Acest studiu de caz prezinta pe scurt situatia curenta a statiei de


epurare a apelor uzate din Silivri,Turcia, care are un tratament pe baza
biologica cu o capacitate de 1350 m3/zi. Rezultatele unui studiu legat de
performanta si calitatea influentului si efluentului a statiei alese au fost
puse in comparatie cu legislatia in vigoare in limitele admisibile de evacuare
a apei uzate. Statia de epurare selectata functiona eficient , conform
parametrilor de control si a continutului de metale grele. Potrivirea
efluentului in scopul irigarii este apoi evaluata conform standardelor
nationale de irigare a apei. Din mostrele luate de la statie , era evident ca
datele culese nu sunt promitatoare in special legate de parametrul
bacteriologic (coliform fecal). Principala cauza a acestei probleme este
datorata lipsei spalarii eficiente si optime a unitatii existente. Turcia, care
deja si-a stabilit standardele legate de calitate a apei , ar trebui sa
accelereze refolosirea efluentilor in irigatie intr-o maniera
corespunzatoare.Potrivirea folosirii apei uzate pentru irigatie este dat de
standardele care apar in Buletinul de Aspecte Tehnice a controlului national
de poluare a apei .Aceste standarde contin anumite criterii ce trebuiesc
respectate pentru ca acestea sa fie folosite in scopuri de irigare .

In studiul respectiv, mostrele de apa si analizele experimentale au fost


facute de la statia de epurare atat pe influent cat si pe efluent(table 1) , si
evaluarea a fost bazata pe capacitatea ei de epurare , tipul de sistem de
tratament , si potential de reciclare.

Tabel 1.Parametrii influentului si efluentului statiei de epurare studiate

Parametru Statia de epurare Silivri


Influent Efluent
pH 7.51 6.95
CBO 5 , mg/L 275 30
MTS,mg/L 326 25
Nt,mg/L 61.6 55
Fe,mg/L 0.547 0.102
Zn,mg/L 0.203 0.058
CCO C r ,mg/L 620 60
NH4,mg/L 42.8 14
Coliform 36x10 4 4600
fecal,CFU/100mL
Alcalinitate,mgCaCO 3 /L 560 197

II.2. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate


a. a.e.
u. G/S DZ BF DP BNA DS

a.u.-apa uzata

G/S-gratare/site

DZ-deznisipator

BF-bazin flotatie

DP-decantor primar

BNA-bazin cu namol activ

DS-decantor secundar

a.e.-apa epurata

Gratare

Sunt alcatuite din bare metalice dispune in paralel cu distante intre ele
ce variaza de la 1,5-2,5 cm pana la 5-15 cm.Vitezele de curgere a apei prin
gratare se situeaza in gama 60-100 cm/s pentru a evita depunerile.Curatirea
manuala a gratarelor se realizeaza pentru instalatii de dimensiuni mici,cu
cantitati reduse de retineri si se efectueaza cu grebla de mana.Curatirea
mecanica se utilizeaza cand cantitatile de materii retinute sunt mari,incat
necesita curatirea frecventa sau continua,cum este cazul statiilor de epurare
municipal.Dupa marimea gratarelor si gradului de mecanizare al statiei de
epurare,retinerile de pe gratare pot fi transportate mecaninc,hidraulic sau
manual si sortate pentru recuperarea diverselor material utile.

Cominutoare
Sunt gratare mecanice prevazute cu mecanisme de taiere si faramitare
a retinerilor rezultand astfel materii solide in suspensie.

Sitele
Se utilizeaza pentru retinera impuritatilor de dimensiuni mai mici,insa
aplicatiile lor sunt limitate de costurile de investitie si operare mari.Acestea
se pot utiliza in varianta statica sau mobile,caz in care se pot utiliza site:cu
tambur intr-o miscare de rotatie,ciururi(in miscare de vibratie sau
giratorie).La sitele cu tambur,alimentarea cu apa se poate face din exterior
sau din interior,iar indepartarea materialului depus se poate face mecanizat
sau sub actiunea gravitatiei.Sitele fine pot realiza o indepartare a solidelor
in suspensie comparabila ca eficienta cu decantarea.Din cauza costurilor de
investiei si operare mari,sitele sunt mai putin utilizate in epurarea apelor
uzate municipale,insa se utilizeaza pentru epurarea apelor uzate industriale.

Deznisiparea apelor uzate

Deznisiparea reprezinta operatia unitara care are scopul de a elimina


din apa uzata particulele grele formate din nisip,pietris sau alte material
solide care au densitate mult mai mare decat a apei sau a compusilor
organici prezenti in apa uzata.In general materialul eliminat prin deznisipare
este considerat inert si destul de uscat.Compozitia materialului ce se elimina
in deznisipatoare este:umiditate 13-65%;substante volatile 1-56%,densitate
specifica 1300-2700 kg/m .

Bazinele de deznisipare sunt realizate cu scopul de:a proteja


echipamentul mecanic in miscare de abraziune,a reduce depunerile cu
densitate mare in conducte,a reduce frecventa curatirii decantoarelor si
instalatiilor de epurare biologica.

Amplasarea bazinelor de deznisipare se face de obicei dupa gratare si


instalatii de flotatie,inainte de bazinele de sedimentare primara.In unele
instalatii care sunt dotate cu site,deznisipatoarele sunt plasate inainte de
acestea.Este absolut necesara plasarea acestor utilaje inainte de
centrifuge,schimbatoare de caldura si pompe de presiune mare.

Deznisipatoarele pot fi de mai multe feluri:cu curgere orizontala si


configuratie rectangulara sau circular,aerate,de tip vortex

Epurarea biologica a apelor uzate municipale


Epurarea biologica reprezinta procesul prin care substantele organice(dizolvate)
compusii organici solubili si solidele in suspensie nesedimentabile sunt transformate
(degradate) de catre cultura de microorganisme in produsi de degradare
inofensivi(CO2,H2O,azotiti care trec imediat in azotati sau alti produsi) si masa celulara
noua.Prin epurarea biologica se mai poate realiza: eliminarea azotului si a fosforului,o
parte din compusii organici toxici,substanta organic exprimata prin indicatorul
CBO5,consumul de oxigen la 5 zile(75-85%) si sub forma de CCO-Cr (60-85%) iar
materiile solide in suspensie se elimina intr-un procent de 80-90%.

Tipuri de microorganisme implicate in procesul de epurare biologica si care se


gasesc in proportie de peste 90% in cultura de microorganisme si alte organisme vii din
regnul protista au un rol important(ciupercile,protozoarele,metafoarele(rotifere si
nematode) alge.Cultura mixta de bacterii unicelulare si organisme pluricelulare este
denumita biomasa. Bacteriile-constituie partea dominanta din biocenoza.Multe dintre ele
participa la epurarea apelor uzate.Bacteriile sunt organisme monocelulare care utilizeaza
hrana solubila.Durata de viata a unei generatii poate varia de la cateva minute la cateva
zile in functie de specie,temperature apei,cantitatea de hrana si de presiunea celorlalte
microorganism.In procesul de epurare biologica un rol deosebit il au urmatoarele tipuri de
bacteria:

1.Bacteriile libere-sunt prezente permanent in apa uzata iar numarul si tipul de bacterii
libere reprezinta unul dintre indicatorii cei mai rapizi si sensibili a gradului de stabilitate a
biocenozelor bazinelor cu namol active.Aparitia in masa a bacteriilor libere poate fii
asociata cu supraincarcarea namolului activ sau cu o aerare insuficienta sau cu
dezagregarea flocoanelor datorata prezentei unei substante toxice.

-bacteriile filamentoase-sunt prezente in structura namolului activ contribuind la structura


compacta a acestuia.Inmultirea excesiva a bacteriilor filamentoase conduce la o eficienta
scazuta a procesului de epurare biologica.

-bacteriile sub forma de spirili si spirochete-sunt vizibile si mobile iar in numar mare indica
concentratii mari de amoniu in apa uzata si o aerare insuficienta a acesteia

-bacterii arborescente

CIUPERCILE (fungi)
Au un rol important in epurarea apelor uzate acestea putand degrada substantele organice
de tipul celulozei fenolilor hidrocarburilor..Ciupercile se dezvolta la concentratii mici de O2
ale ph-ului si ale azotului ( aproximativ jumatate din necesarul pentru bacterii).Inmultirea
ciupercilor indica fenomenul de umflare a namolui activ conducand la o epurare biologica
cu eficienta scazuta.

Abilitatea ciupercilor de a se dezvolta in conditii de ph redus si concentratii mici ale


compusilor cu azot cuplata cu actiunea lor degradata a celulozei este importanta pentru
epurarea biologica a apelor uzate industriale sau a compostarilor deseurilor solide.

PROTOZOARELE constituie un component important al biomasei fiind prezente de obicei


intr-un numar mic in namolul active.Protozoarele sunt organisme pradatoare contribuind la
epurarea apelor uzate prin mentinerea unui echilibru in dezvoltarea bacteriilor mai ales a
celor libere

METAZOARELE sunt reprezentate in biomasa prin rotifere si nematoase

Rotiferele apar doar in namolurile active cu capacitate mare de stabilizare a apelor uzate
deci intr-un mediu cu un continut scazut de substante organice.Rotiferele sunt organisme
multicelulare aerobe heterotrofe si sunt eficiente in consumarea bacteriilor si a materiei
organice particulate

ALGELE sunt organisme uni sau multi-celulare autotrofe capabile de fotosinteza.Acestea


sunt importante in epurarea apelor uzate din urmatoarele motive.Controlul procesului de
crestere a algelor in apele de suprafata sau in rezervoare este in stransa legatura cu
eliminarea nutrientilor in procesul de epurare a apelor uzate.

Epurarea biologica a apelor uzate se realizeaza datorita metabolismului bacterian.Pentru a


functiona cu toate caracteristicile unui organism viu bacteriile necesita:surse de carbon
organic si anorganic (CO2),surse de energie-pot fi furnizate de lumina sau pot provenii din
reactiile chimice de oxidare,necesarul de nutrienti si factorul de crestere

Cei mai important factori de crestere sunt:aminoacizii,vitaminele,compusii pirimidinici si


purinici.Sursele de carbon si energie se numesc SUBSTRAT.

Metabolismul bacterian

Substantele organice prezente in apele uzate sunt adsorbite si concentrate la suprafata


biomasei unde prin activitatea bacteriana sunt descompuse in unitati mai mici ce patrund in
celule si sunt metabolizate.Celulele noi formate(flocoanele biologice cu densitatea>H2O)
pot fii separate ulterior prin sedimentare in decantoarele secundare.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA PROCESUL DE EPURARE BIOLOGICA


1.Caracteristicile apei uzate (ca incarcare organica si hidraulica)

Incarcarea organica reprezinta cel mai adecvat criteriu utilizat in dimensionarea instalatiilor
de epurare biologica .Se bazeaza pe cantitatea de compusi organici biodegradabili
exprimati prin CBO5.

Necesarul minim de compusi biodegradabili si nutrienti pentru a avea loc epurarea


biologica este:CBO5:N:P=150:5:1 (ape uzate),CBO5:N:P=90:5:1 ( namoluri)

Temperatura-afecteaza in mod special procesele de epurare biologica naturala.De obicei


temperature variaza intre 10-20 C fiind mai scazuta in timpul verii.Temperatura apei uzate
care intra in statia de epurare depinde de temperature initiala a apelor uzate,de raportul de
apa de infiltratie in sistemul de canalizare.

Temperatura afecteaza cel mai mult transferul substantelor organice catre biomasa mai
mult chiar decat descompunerea de catre aceasta.

Ph-ul mediului de cultura-reprezinta un factor cheie in dezvoltarea microorganismelor


majoritatea acestora se dezvolta intr-un domeniu optim de ph fiind cuprins intre 6,5-7,5.

Cantitatea de aer furnizata-epurarea biologica aeroba necesita oxigen atat pentru apa
uzata cat si pentru biomasa.La temperatura normala coeficientul de descompunere a
compusilor organici este de trei ori mai mare in cazul epurarii aerobe functie de epurarea
anaeroba.

Chiar daca apele uzate sunt saturate cu O2 la intrare in statia de epurare consumul
acestuia de catre bacterie este atat de mare incat O2 este consumat in cateva ore.In cazul
procesului de epurare biologic artificial O2 este furnizat intotdeauna in exces.

CLASIFICAREA PROCESULUI DE EPURARE BIOLOGICA

Epurarea biologica naturala poate fi aplicata pentru epurarea apelor uzate provenite din
comunitati mici (max 10.000 locuitori) cu incarcare biologica mica.Epurarea biologica
naturala se poate realize in campuri de irigare si filtrare in filtre de nisip sau in iazuri
stabilizate

Epurarea biologica naturala prezinta urmatoarele avantaje:se poate realiza pentru


comunitati mici si apa epurata corespunzator poate fi utilizata in irigarea terenurilor
agricole.

Dezavantajele epurarii biologice naturale:necesita o suprafata mare de teren,eficienta


epurarii depinde de natura solului si a climei,prezinta dificultati de exploatare in timpul iernii
si parametrii procesului de epurare nu pot fi reglati.

Epurarea biologica artificiala-se poate realiza in conditii aerobe sau anaerobe.

II.3. Caracteristicile efluentului obtinut,grade de epurare


Din tabelul 1 , reiese faptul ca efluentul din statia de epurare aleasa nu
este potrivit pentru a fi folosit in agricultura si in irigatie datorita a cel putin
unui parametru de calitate care este coliform-ul fecal,deoarece limita maxim
admisa este de 10 3 CFU/100mL.

Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca


urmare a epurarii, a unei parti din elementele poluante de natura fizica,
chimica si biologica din apele uzate astfel incat concentratia ramasa in apa
epurata sa reprezinte sau sa se incadreze in valoare limita admisibila
stabilita prin NTPA 001/2005.Dupa tipul apei de suprafata, deosebim trei
categorii de ape de suprafata care pot fi supuse procesului de epurare, si
anume: ape potabile, ape de agrement si ape industriale.Formula generala
pentru calculul gradului de epurare (GE) este:

CiCf
= 100,()
Ci

unde:
Ciconcentratia initiala a poluantilor din apele uzate pentru care se
determina gradul de epurare (mg/l)
Cf- concentratia finala a poluantilor din apele uzate dupa procesul de
epurare (mg/l)

27530
100
GE C B O 5 275 =89,09%

32625
100=92.33
GE M T S 326

61.655
100=10,71
GE N t 61.6

0.5470.102
100=81,35
GE F e 0.547

62060
100=90,32
GE C r 620
Capitolul III.Concluzii

Pentru a reduce impactul asupra mediului si a sanatatii apelor


refolosite , tarile au adoptat cateva standarde si ghiduri care difera de la
unul la altul in functie de nivelul regional. Practica refolosirii apelor reziduale
depinde de economia unei tari , infrastructura , calitatea si capabilitatea
nivelului educational , climat , rezerva de apa ,balanta dintre nivelul de apa
cerut si cel valabil ,intensitatea activitatilor agriculturale , populatie ,
obiceiuri culturale precum prejudicii ce tin de religie , si de multi alti factori .

Cu toate astea , situatia curenta in unele tari dezvoltate este in


folosirea directa a apelor netratate cu scopul de irigare , fara a mai lua in
considerare standardele de sanatate si riscurile asociate acestuia .

Pe de alta parte , nu exista restrictii legislative la nivel European


privind refolosirea apelor re-circulate pana acum , in afara de UWTD
(91/271/EEC) , ce indruma folosirea apelor reziduale doar acolo unde este
potrivit.

Cu toate ca standardele nationale ale calitatii pentru apele de irigatie


au intrat in legislatie inca din 1991, refolosirea apelor pentru scopuri de
irigatie nu a fost considerata intr-o masura constienta pana acum , deoarece
pana in acest moment tarile nu au suferit de o pana de apa severa .

In viitorul apropiat , recircularea apelor uzate va fi una dintre cele


mai importante probleme in Turcia . Ca un pas initial legat de folosirea
efluentilor in sistemele de irigatie din statiile de epurare a apelor uzate
trebuie sa functioneze la un nivel de dezinfectie optim , si trebuie adaugate
sectoare special in statii specializate pe dezinfectie si tratare a apei .

Statiile deja existente trebuie sa treaca peste acest impas Mai mult ,
este foarte important ca fermierii sa fie informati corect despre folosirea
efluentilor in irigatie.

Aducerea la cunostinta a publicului si training-uri special legate de


reciclarea apelor si sistemele de irigatie ar trebui sa fie printre prioritatile
autoritatilor si a guvernului respectiv.
Capitolul IV.Bibliografie

1.Curs TBE,profesor indrumator sef.lucr.doct.ing Corina Mustaret

2.www.ScienceDirect.com

3.Epurarea apelor uzate industriale vol 1 Ed.Tehnica Bucuresti,1989